Gastrita reprezint inflamaia acut sau cronic a mucoasei gastrice.

Principalele simptome ale

acestei afeciuni sunt senzaiile de arsur i disconfort, localizate n zona superioar a stomacului.
n unele cazuri, ns, gastrita poate evolua fr semne clare, asimptomatic.
Semne i simptome gastrit
Principalul simptom al gastritei este senzaia de arsur (pirozis) i disconfort, localizat n zona
etajului abdominal superior. Alte simptome de acest fel pot fi senzaia de balonare, de saietate
sau vrsturile. Durerile sunt accentuate de mesele copioase sau de alimentele excitante, cum ar
fi cafeaua, alcoolul, substanele grase sau acre, mncrurile grele i prjelile. Se poate ntmpla,
ns, ca afeciunea s evolueze far a prezenta simptome evidente, putnd fi, n unele cazuri,
asimptomatic. Din acest motiv, este recomandat s consuli un medic specialist, n situaia n
care ai suspiciuni sau manifestri neclare.
Ce este gastrita?
Gastrita reprezint inflamaia acut sau cronic a mucoasei gastrice. Aceast inflamaie duce la
apariia de leziuni ce pot avea o evoluie variabila, de la autocicatrizare pn la complicaii grave
cum ar fi hemoragia sau perforaia. Gastrita poate fi:
Acut cu o evoluie de scurt durat i cu posibilitate de vindecare rapid, dup eliminarea
posibililor factori determinani i efectuarea tratamentului.
Posibila cauz a acestui subtip de gastrit poate fi consumul unor medicamente, bauturi sau
alimente cu potenial agresiv pentru mucoasa gastric.
Cronic prezint simptome pentru un interval lung de timp i are o evoluie ndelungat, care
poate sfri prin apariia atrofiei mucoasei gastrice. Durerile pot fi permanente, dar exist i
varianta ca acestea s nu existe.
Factorii declanatori ai gastrit
Gastrita poate aprea c rezultat al leziunilor produse de acid asupra mucoasei gastrice. Fumatul
excesiv, stresul i consumul de alcool produc gastrit sau agraveaz semnele i simptomele unei
asemenea afeciuni. Gastritele pot fi, de asemenea, provocate de administrarea anumitor
medicamente. Gastrita eroziv este frecvent asociat cu ingestia de aspirina sau alte antalgice
asemntoare, ca ibuprofenul sau naproxenul. n unele cazuri, gastrita este prezent la
persoanele al cror stomac nu produce acid, mucoasa stomacului fiind, astfel, atrofiat. Acest tip
de gastrit, numit gastrit atrofic, este asociat cu lipsa vitaminei B12 n organism i apare, n
general, la pacienii vrstnici.
Diagnosticul gastritei
Gastrita poate fi diagnosticat dup efectuarea unui consult medical, prin aplicarea procedurilor
specifice de investigare. Dintre acestea, amintim radiologia, endoscopia i gastroscopia.
Diagnosticul de gastrit poate fi confirmat cel mai bine cu ajutorul unei endoscopii superioare,
care evideniaz leziunile tipice. O biopsie de esut gastric poate fi, de asemenea, util.
Importante sunt i semnele funcionale (secreia de acid clorhidric). n cazul unui diagnostic dificil
de stabilit, sunt recomandate i alte investigaii, printre ele numarndu-se examenul
histopatologic i investigarea bacteriologic a mucoasei gastrice.
Ct de grav este gastrita?
n majoritatea cazurilor, simptomele de gastrit sunt relativ blnde. Nu reprezint un pericol real
i nu au efecte de durat, mai ales dac diagnosticul este stabilit n faz incipient. Ocazional,
gastrita poate cauza sngerare.
Tratament i diet recomandate pentru gastrit

Tratarea gastritei necesit att respectarea unui tratament medicametos ct i adoptarea unui
regim alimentar corespunztor. Medicametele care pot fi indicate au ca principal scop stoparea
secreiei acide sau inhibarea acesteia. Din clasa acestora fac parte antiacidele sau antisecretorii.
Foarte des utilizate sunt i pansamentele gastrice.
Dieta bolnavului de gastrit este extrem de important. n cazul descoperirii acestui diagnostic
trebuie s elimini din alimentaia ta alimentele condimentate, expuse la temperaturi extreme
(foarte cald, foarte rece), buturile carbogazoase, alcoolul, tutunul, etc. Foarte nocive sunt i
produsele imbogite cu E-uri, cu aditivi sintetici sau foarte dulci. Perioada cuprins ntre lunile
martie i mai este foarte important pentru activitatea gastric a stomacului nostru i, din acest
punct de vedere, trebuie s selectm cu grij ceea ce consumm. Gusturile foarte puternice, fie
ele dulci, picante, sau amare, pot fi factori declanatori importani ai crizelor de gastrit, deoarece
sporesc secreia de sucuri gastrice. Indicat ar fi s optezi pentru alimente ,,soft, care s nu
ngreuneze activitatea stomacului i nici s nu constituie un pericol pentru acesta. Legumele i
fructele se cer a fi consumate cu grij, ntr-un mod prudent, fr excese. Este de preferat s
consumi alimente lactate reci (dar nu exagerat de reci), care pot calma durerile i arsurile.
Smntna, iaurtul, laptele sunt ideale. n cazul apariiei unor crize gastrice, i poi alina suferina
prin adoptarea unui regim alimentar lichid, compus din ceaiuri i supe uoare. Mancrurile
interzise, de la care i poi lua gandul sunt cele foarte grase, care conin prjeli i condimente.
Prevenirea gastritei
Pentru a preveni mbolnavirea de gastrit va trebui sa respeci un regim alimentar sntos i
regulat, din care s excluzi produsele care pot reprezenta factori de risc (alcool, aditivi sintetici,
condimete, buturi acidulate, tutun, zahr). Totodat, va trebui s evii utilizarea n exces a unor
medicamente de tipul aspirinei , analgeticelor sau oricror altor produse farmaceutice similare
care pot determina iritarea mucoasei gastrice.
:
- .
3- '' (
).
1. . . . (, ,
, , (!) ).
.
2. . - ,
, , , (
, ), , .
3. . , (
- 15 60 ). , ,
, .
,
, :
- . - . , , .
( ).
- (. . -3/-6 -
, , ).
- : , .
- .

- : , .
-
- : , , , (
), , , , , , , ,
; : , , ;
, , .
.
:
- (, ).
- , :
, , , ,
. ,
, .
, .
:
- ,
, , . -
1- . , -
,
. (, ,
)
, ,
. :
- ! 25-30 (
, ).
- 30 .
- - .
- . -
. ,
, .
- - + .
- - , .
,
. , ,
.
( )
. , , 6-8
, . .
.
, .
- , .
- ,
.

- - . - ,
.
-
. , , , . .
, ,
.
- , ,
, 6.
- . ,
, .
, . ,
. , .
3 . 4
.
: 'New diet'
- . -
( , ).
. ,
, ,
. ,
: 1 ,
2 - .
- ( 2)
300
1 .
20
1
2 .

, , .
, .
, b ,
, . ,
, .
- ( 1)
300-400 (1 )
1,5
1
1 .
1
2,5 .

,
, ,
.
, , , ,
. , , .
,
.
( 1)
4 .
3
1,5
10
1
,
, , ,
. ,
. , , ,
. , , .
( 2)
200
3 ,
1/2
1
1
1

, , . ,
, .
.
, , . ,
. , 10 .
.
( 1)
150-200
350
1
20

 , .
, , , .
, , .
.

150
1 .
1
1,5 .
1 .
, , , .
,
5 . ,
.

( 1)
400
1 .
10
0,5
2
,
, , , , .
. ,
. :
, , .
. . , ,
. , ,
, .
.
( 1)
0,5
1
1
1
100
2-2,5 .

4 .
10

, , ,
, . , ,
. , ,
.
.
( 1)
200
1 .
0,5
1

, ,
. ,
. , ,
. ,
, ,
.
( 2)
8
60
1
2 .
40
4 .

, , .
, . 1 .
.
, .
.

( 2)
400
80
0,5

1
80

.
, , ,
. . ,
, ,
.
( 2)
300
2
1 .
2 .

, 30-40
. : , , ,
. ,
.
.
( 1)
2 -
2 .
2 .
, , ,
. .
.
( , ).
( 2)
100
25
3

, .
. , , ,
. , ,
.
( 1 2)

200
1
30
50
1 .

, , ,
. , , .
. - ,
.
( 1 2)
1
1 .
0,5
1 .
, . ,
, , , , ,
, . ,
( 40-50 ), .
.
Alimente premise:

Carne sortimentele de carne slaba sau curatata de grasime, fiarta sau preparata pe
gratar: carne de pasare (fara pielita) si majoritatea tipurilor de peste proaspat sau la
conserva
Oua cu exceptia omletelor si a ochiurilor prajite in ulei
Produse lactate lapte, smantana, iaurt (fara fructe), branza de vaci, cas (de vaca sau de
oaie)
Paine alba de grau sau de secara, eventual veche de o zi
Cereale gris, arpacas, orez, fulgi de ovaz, paste fainoase, biscuiti
Legume de preferinta, fierte sau conservate: sparanghel, morcovi, ciuperci, spanac,
fasole, mazare, cartofi (nu prajiti!)
Fructe fierte sau conservate si banane coapte
Grasimi unt proaspat, ulei (50 60 grame/zi)

Alimentele indicate in gastrite:

- supele de carne, borsurile, supele-crema;

carnea, in general greu tolerata de aceste persoane, va fi de vita,pasare, vitel, si doar
fiarta;
pestele slab, fiert, fript sau copt in pergament;
ouale doar in preparate sau concomitent cu alte alimente (budinci);
laptele dulce este foarte greu digerat in aceste cazuri si de aceease recomanda derivatele
de lapte: iaurtul, laptele acidulat, chefirul,branza de vaci;
legumele tinere, bine fierte, preparate ca soteuri, ciorbe si supe-cremade legume;

fructele se consuma sub forma de compoturi neindulcite, sucuri defructe, mere coapte
fara zahar. Unele se pot consuma si crude, dartrebuie sa fie bine coapte: caise, prune,
piersici, fragi, zmeura;
prajituri cu mere si branza, biscuiti, insa dulciurile, mierea sunt,in general, greu suportate.

Alimentele interzise:
- laptele batut, iaurtul, chefirul, branzeturile fermentate;
ouale fierte tari, maioneza;
pestele gras (morun, nisetru, somn, cega), pestele conservat, sardelele,racii, icrele;
carnea de porc, slanina, untura, ciorbele grase;
carnea conservata (mezeluri, afumaturi, carnati);
zarzavaturile crude tari (andive, gogosari, ridichi, varza, castraveti,ardei;
legumele uscate (fasole, mazare boabe);
condimentele (mustar, boia, ardei iute, piper);
ciocolata, cafeaua.
Se vor evita prajelile, sosurile, alimentele prea fierbinti sau prea reci,apele
carbogazoase. In special primavara si toamna, aceste persoane vortrebui sa respecte o
dieta mai severa.
Fainoase Este interzisa cu desavarsire painea, atat cea neagra, cat si cea alba. Sunt permisi
pesmetii special pentru cei bolnavi de gastrita.
Carne Sunt intersize carnea grasa, pielea de pui, carnea afumata, mezelurile, vanatul,
conservele de carne, snitelul, tocaturile si piftia. Sunt intersize de asemenea carnea de peste
gras, pestele prajit sau marinat, precum si cel afumat sau conservat.
Branzeturi Sunt interzise branzeturile fermentate, sarate sau conservate.
Oua Sunt interzise ouale prajite sau cele fierte tari.
Legume Sunt interzise legumele tari si crude, cum ar fi ridichile, castravetii, varza, guliile,
ardeiul, ceapa, conopida, usturoiul. Nu este permis sa se serveasca legumele prajite. Muraturile
sunt de asemenea de evitat.
Fructe Sunt interzise nucile, migdalele, alunele, fisticul.
Materii grase Sunt interzise untura, slanina, margarina sarata, grasimile prajite, smantana acra,
untul sarat sau seul.
Bauturi Sunt strict interzise lichiorurile, romul, tuica, sifonul, apa minerala, siropurile, rachiul,
cafeaua neagra. Este de asemenea interzis sa consumati bauturi prea reci sau prea calde.
Dulciuri Dulciurile interzise sunt aluaturile dospite, inghetata, aluaturile calde, prajiturile cu
fructe acre, gemul si dulceata. Este bine sa fie evitate acadelele si zaharul ars.