Sunteți pe pagina 1din 3

MEDIEREA FAMILIAL

Studiu de caz
Lucrurile au nceput s devin si mai dificile cnd Andrei s-a mutat din locuinta familial n apartamentul iubitei sale. Andrei si sotia sa Oana au fost de acord c relatia lor se terminase dar discutiile privind timpul petrecut cu copii au escaladat att de mult nct acestia au devenit clar afectati de conflict. Marius n vrst de 7 ani devenise obraznic la scoal si deranja orele iar Ioana n vrst de 4 ani nu putea s doarm noaptea. Avocatul lui Andrei a sug erat medierea ca o posibil solutie. Desi Oana a fost sceptic la nceput, a acceptat medierea ca o modalitate de rezolvare a impasului. Mediatorul lor, Jen, i -a ajutat s nteleag pozitia fiec ruia precum si nevoile copiilor. Dup 3 sedinte de mediere au reusit s ajung la o solutie amiabil , urmnd ca dup 6 luni s revad programul de vizite. Copiii sunt n mod cert mai fericiti si mai linistiti iar eu si Andrei nu mai s rim unul la gtul celuilalt de fiecare dat cnd sun spune Oana. Medierea a ap rut n Franta la finele anilor 80 si se inspir din modelul canadian prev znd un demers voluntar al participantilor la acest proces. n 1990, este organizat n Franta primul congres european privind medierea familial ; acesta reuneste 500 de participanti de 8 nationalit ti diferite, precum si 15 profesii diferite. Statisticile date publicit tii de Eurostat arat c familia traditional european nu mai este ce a fost odat . Institutia c s toriei nu s -a demodat nc , dar varianta divortului este adoptat m ult mai usor dect odinioar . Concret,

spun studiile Eurostat, n 2004, n UE au avut loc n jur de 2,2 milioane de c s torii si aproape un milion de divorturi. Recomandarea Comitetului Ministrilor cu privire la medierea familial promoveaz utilizarea med ierii familiale n calitate de instrument eficient de reglare a conflictelor familiale. Ea stabileste anumite principii avnd leg tur cu domeniul, organizarea si procesul medierii, precum si cu statutul acordurilor obtinute prin mediere, cu relatiile ntr e mediere si procedurile n fata autorit tilor competente judec toresti sau altele, cu promovarea medierii si accesul la mediere. Rezultatele cercet rilor privind folosirea medierii si experientele mai multor t ri n acest domeniu demonstreaz faptul c re curgerea la medierea familial ar putea: -s mbun t teasc comunicarea ntre membrii familiei; -s reduc proportiile conflictului dintre p rtile aflate n litigiu; -s conduc la o rezolvare amiabil ; -s asigure continuitatea leg turilor dintre p rinti si copii; -s contribuie la reducerea costurilor economice si sociale produse de separare sau divort, att pentru p rti, ct si pentru State; -s reduc perioada de timp necesar solution rii conflictului; Medierea familial poate fi aplicat n orice liti giu dintre membrii aceleiasi familii ntre care exist leg turi de snge sau prin c s torie, precum si a celor ntre care exist sau au existat leg turi de familie, asa cum prevede legislatia national . Primul scop al medierii nu este de a usura activitatea instantelor judec toresti, ci de a restabili, cu ajutorul unui profesionist instruit pentru mediere, comunicarea redus ntre p rti. Medierea se desf soar , att la initiativa proprie si voluntar a p rintilor care se adreseaz unui mediator profesionist cu ajutorul c ruia ei s hot rasc

mpreun un proiect de viat , durabil pentru ei si pentru copii lor, ct si la sugestia instantelor de judecat . Dar copilul nu este singurul care sufer ; si p rintii risc s r mn ncarcerati ntr-o situatie dramatic pentru c , fiind legati afectiv de propriii copii, se g sesc n dificultatea de a nu se ntelege, de a nu colabora pentru bun starea lor. Medierea familial si propune s mentin ambele p rti responsabile, evitnd notiunea de victorie a unei p rti sau a alteia si compara ia dintre p rinti "buni" si p rinti "r i". n cadrul procesului de mediere se pot rezolva de asemenea si problemele privind mp rtirea bunurilor comune, evitnd procesele lungi si costisitoare, financiar si emotional, spre binele p rintil or si al copiilor.