CUPRINS

I. Argument
II. Cadrul didactic debutant
II.1. Statutul cadrului didactic debutant
II.2. Rolul practicii pedagogice
II.3. Competențele psihopedagogice ale cadrului didactic debutant
III. Mentor - mentorat
III.1. Accepțiuni ale termenului de mentorat
III.2. Accepțiuni ale termenului de mentor
III.3. Atributele unui mentor
IV. Tipuri de mentorat
IV.1. Mentoratul direct
IV.2. Mentoratul indirect/ online
IV.3. Mentoratul – coaching
V. Metode aplicabile în programul de mentorat
V.1. Metode de facilitare a unor procese de formare profesională
V.2. Metode de promovare a gândirii independente
V.3. Metode de stimulare a atitudinii autoreflective
V.4. Predarea în echipă
V.5. Metode de acordare a sprijinului
VI. Aplicații practice – plan de mentorat la limba și literatura română
VII. Referințe bibliografice
 I. Argument

Lucrarea propune o abordare a relației mentor-debutant prin prisma procesului de mentorat

din domeniul educațional. Lucrarea este structurată în două părți: o parte teoretică și o parte
practică; partea teoretică vizează definirea mentorului, a mentoratului și prezentarea statutului
debutantului.

Cadrul didactic debutant reprezintă cadrul didactic neinițiat, absolvent al unei facultăți
de profil, care a susținut examenul de titularizare și s-a angajat într-o instituție de învățământ,
fie la nivel preșcolar, primar, gimnazial sau liceal. Fiind proaspăt absolvent sau în primii ani
de predare, cadrul didactic debutant necesită suport din partea unui cadru cu experiență, care
să îl îndrume și să îi ofere exemple de bune-practici. Astfel, între cei doi, între profesorul
debutant și mentor, se stabilește o relație profesională echivocă, care se va consolida prin
comunicare și cooperare.

Mentoratul reprezintă un proces de modelare profesională, bazat pe respectarea normelor

psihopedagogice și pe conceptele de relație și de alteritate. Relația reprezintă o formă de
manifestare a comunicării dintre două sau mai multe persoane, având un numitor comun, iar
alteritatea se realizează pe trei niveluri: alteritate fundamentală (eu –altcineva), alteritate
secundară (opoziție) și alteritatea care vizează diferența de gen (relația maestru-
stagiar/discipol). Mentoratul poate fi informal sau structurat, simplu sau complex, centrat pe
învățare sau superficial.

Mentoratul poate reprezenta un proces complex de învățare, bazat pe interacțiunea directă,

deoarece se pot observa reacțiile criticii constructive și se pot oferi metode de ameliorare a
activității. Se deosebesc trei tipuri de mentorat: mentoratul direct, mentoratul indirect și
mentoratul-coaching.

Partea practică vizează aplicabilitatea informațiilor prezentate, prin realizarea portofoliului

mentorului de Limba și literatura română, prin realizarea unui plan de mentorat și al unor
documente necesare acestuia pentru exercitarea programului de mentorat.
 II. Cadrul didactic debutant

II.1. Statutul cadrului didactic debutant

Cadrul didactic debutant reprezintă cadrul didactic neinițiat, absolvent al unei facultăți
de profil, care a susținut examenul de titularizare și s-a angajat într-o instituție de învățământ,
fie la nivel preșcolar, primar, gimnazial sau liceal. Fiind proaspăt absolvent sau în primii ani
de predare, cadrul didactic debutant necesită suport din partea unui cadru cu experiență, care
să îl îndrume și să îi ofere exemple de bune-practici. Astfel, între cei doi, între profesorul
debutant și mentor, se stabilește o relație profesională echivocă, care se va consolida prin
comunicare și cooperare.

Cadrul didactic debutant oscilează între stări pozitive și negative, între optimism și
pesimism; fiind influențat de activitatea la clasă, care uneori nu seamănă cu lecțiile asistate și
susținute în timpul desfășurării practicii pedagogice. Abilitățile și competențele unui student
practicant, viitor cadru didactic debutant, vor influența în mare măsură statutul acestuia și
activitatea la clasă, va reacționa conform situațiilor familiare pe care le-a observat în timpul
practicii pedagogice.

II.2. Rolul practicii pedagogice

Practica pedagogică reprezintă o primă interacțiune a cadrului didactic debutant (ca

student practicant) cu elevii și cu procesul instructiv-educativ; modalitatea de desfășurare și de
evaluare a practicii pedagogice asigură o bază informațională solidă sau defectuoasă pentru
cadrul didactic. În timpul desfășurării practicii pedagogice, studentului practicant îi sunt
atribuite puține sarcini, având sarcina principală de a observa lecțiile și interacțiunea cu elevii,
însă interacțiunea sa cu elevii este practic inexistentă, până în momentul susținerii lecțiilor.

Practica pedagogică reprezintă o primă etapă esențială pentru dezvoltarea studentului

practicant, viitor cadru didactic debutant, facilitând inserția profesională a acestuia, oferind
totodată și o gamă variată de cunoștințe, consolidate de o serie de competențe și aptitudini
necesare profesiei. Studentul practicant, în cadrul practicii pedagogice, își formează
competențe manageriale (ale timpului, ale stresului, managementul clasei de elevi), competențe
sociale (relaționare, cooperare), atitudini (flexibilitate, echitate, imparțialitate).
II.3. Competențele psihopedagogice ale cadrului didactic debutant

Cadrul didactic debutant necesită îndrumare constantă pentru a se dezvolta pe plan

profesional, dar și personal. Competențele psihopedagogice și profesionale ale cadrului
didactic debutant se formează în funcție de activitățile școlare și extrașcolare în care este
implicat, fie ca organizator, fie ca simplu participant. Conform Mirelei Nicoleta Craiu 1,
competențele pe care profesorul le dobândește „derivă din rolurile pe care acesta le îndeplinește
în cadrul școlii. Practica evidențiază diversitatea rolurilor unui cadru didactic” 2, astfel
profesorul poate fi expert (din punct de vedere al cunoștințelor acumulate și predate), agent
motivator (stimulează elevii în procesul instructiv-educativ), lider/manager (raportat la
managementul clasei de elevi), consilier.

Competențele cadrului didactic debutant, evaluate la examenul de definitivare în

învățământ, vizează psihopedagogia, cunoștințele de specialitate și interacțiunea cu elevii.
Astfel, un cadru didactic debutant trebuie să își dezvolte următoarele competențe:

a) Competențe de specialitate: cunoașterea materiei predate, corelarea informațiilor cu

alte noțiuni (raportate la alte discipline). Cadrul didactic debutant devine un expert
raportat la nivelul clasei, fiind necesară o pregătire suplimentară pentru a-și consolida
cunoștințele dobândite în urma cursurilor de specialitate, dar și pentru a-și actualiza
informațiile dobândite, conform reglementărilor în vigoare.
b) Competențe psihopedagogice: cunoștințe de metodică (gradul de dificultate al unui
item/test; cunoașterea particularităților clasei de elevi; adaptarea conținutului la
specificul clasei de elevi; utilizarea metodelor și a mijloacelor de predare conform
activităților realizate); creativitate, originalitate. Cadrul didactic deține aceste
competențe psihopedagogice la un stadiu incipient, în urma efectuării stagiului de
practică pedagogică, dar necesită perfecționare, sub atenta prezență și influență a unui
mentor.
c) Competențe psihosociale: interrelaționare, empatie, adaptabilitate/flexibilitate,
entuziasm. Un cadru didactic debutant prezintă câteva avantaje, fiind de vârstă
apropiată cu elevii, raportul dintre profesor și elevi se stabilește mai ușor, au un orizont

1
Mirela Nicoleta Craiu, Profilul cadrului didactic, în Ghid de bune practici privind consilierea pedagogică și
metodică a cadrelor didactice debutante pentru facilitarea integrării acestora în sistemul de învățământ
preuniversitar, București, 2016, pp. 47-49.
2
Ibidem, p. 47.
 social similar; dar prezintă și câteva dezavantaje: dezinteresul elevilor sau subminarea
autorității acestuia din cauza vârstei.
d) Competențe manageriale: managementul timpului, managementul stresului,
managementul clasei de elevi, managementul resurselor. Cadrul didactic debutant
trebuie să fie un manager excelent, deoarece multitudinea informațiilor, a activităților
și autoperfecționarea necesită intervale lungi de timp și de energie, ceea ce poate duce
la suprasolicitate, soldată cu o cădere nervoasă sau cu slăbirea sistemului imunitar.
Astfel, un cadru didactic debutant trebuie să își împartă strategic timpul (familie, școală,
timp liber), să își dozeze energia (pentru procesul instructiv-educativ și pentru
activitățile extrașcolare), să cunoască clasa de elevi și să o conducă, să dozeze resursele
conform activităților planificate.
e) Competențe decizionale: organizarea și coordonarea activităților clasei; aplicarea
corectă a sancțiunilor și a recompenselor (pentru a motiva elevii și pentru a corecta
anumite comportamente deficitare); siguranță și determinare. Cadrul didactic debutant
planifică și organizează constant activitățile pe care le va realiza cu clasa, dar trebuie
să ia anumite decizii (să insiste asupra unor noțiuni incorect reținute sau neînțelese; să
aplice sancțiuni când un elev are un comportament deficitar; să aplice recompense
pentru a aprecia calitatea activității elevilor).

Un cadru didactic debutant are nevoie de susținere permanentă, de motivare, deoarece este
dominat de sentimente contradictorii, este copleșit de volumul de informații, de reacțiile
elevilor față de procesul instructiv-educativ, dar și de dorința permanentă de a se perfecționa.

Inserția profesională reprezintă procesul de integrare al profesorului debutant în sistemul

de învățământ, care necesită o atenție specială, deoarece se recomandă realizarea unui plan de
mentorat, bazat pe o planificare riguroasă, pentru a cuprinde elementele esențiale ale procesului
instructiv-educativ. O problemă majoră reprezintă inserția profesională a cadrelor didactice
debutante în sistemul de învățământ, deoarece fără experiența și susținerea permanentă a unui
mentor, majoritatea debutanților se reprofilează, simțindu-se copleșiți de volumul de muncă și
de informații.
 III. Mentor - mentorat

Relația impusă de mentorat este una al raportului maestru-discipol, deoarece mentorul îi

transmite debutantului cunoștințele sale și îl ajută să își descopere stilul de predare; fiind astfel
un proces de formare conștient și bilateral.

III.1. Accepțiuni ale termenului de mentorat

Mentoratul reprezintă un proces de modelare profesională, bazat pe respectarea normelor

psihopedagogice și pe conceptele de relație și de alteritate. Relația reprezintă o formă de
manifestare a comunicării dintre două sau mai multe persoane, având un numitor comun, iar
alteritatea se realizează pe trei niveluri: alteritate fundamentală (eu –altcineva), alteritate
secundară (opoziție) și alteritatea care vizează diferența de gen (relația maestru-
stagiar/discipol). Mentoratul poate fi informal sau structurat, simplu sau complex, centrat pe
învățare sau superficial.

III.2. Accepțiuni ale termenului de mentor

Mentorul reprezintă un cadru didactic cu experiență, dornic să se autoperfecționeze

continuu și să formeze cadrele didactice debutante, în vederea inserției profesionale a acestora.
Un mentor este un partener de discuții, un model, un coleg și un motivator permanent al unui
debutant. Mentorul reprezintă un maestru care are scopul de a ajuta debutantul să evolueze și
să își identifice stilul.

III.3. Atributele unui mentor

Un mentor trebuie să dețină următoarele atribute/ caracteristici pentru a putea forma

cadre didactice debutante:

- Antrenor;
- Model;
- Atitudine pozitivă;
- Flexibil și original;
- Competențe manageriale (resurse umane, temporale, materiale);
- Vaste cunoștințe de specialitate;
- Reciprocitate, încurajare, încredere, acțiune;
- Experiență și organizare;
- Cunoaștere a realității și a constrângerilor;
 - Abilități de comunicare;
- Abilități de intervenție.

Un mentor trebuie să observe dacă debutantul este conștient sau inconștient raportat la
activitățile realizate, astfel debutantul poate manifesta incompetența inconștientă (nu știu/ nu
înțeleg ce nu fac bine), incompetența conștientă (știu că lecția nu a decurs cum mi-am propus);
competența conștientă (aș putea face o lecție mai bună dacă mă concentrez) și competența
inconștientă (totul este bine, pot să mă concentrez asupra altor activități).
 IV. Tipuri de mentorat

Mentoratul poate reprezenta un proces complex de învățare, bazat pe interacțiunea directă,

deoarece se pot observa reacțiile criticii constructive și se pot oferi metode de ameliorare a
activității. Se deosebesc trei tipuri de mentorat: mentoratul direct, mentoratul indirect și
mentoratul-coaching.

IV.1. Mentoratul direct

Mentoratul direct este cel mai predominant tip, deoarece reprezintă o formă tradițională,
poate fi informal sau formal. Mentoratul informal presupune discuțiile individuale, între mentor
și debutant, fără un plan de mentorat, fără monitorizare, doar prin discuții libere și constructive.
Mentoratul formal se desfășoară în cadrul unui spațiu dedicat mentoratului, izolat, pe baza unor
programe organizate, având drept suport un plan de mentorat. Mentoratul formal este coordonat
de către o terță parte, pentru a se oferi un feedback obiectiv.

Avantaje Dezavantaje
- Centrarea pe mentor: planul de
- Comunicare directă
acțiunie, modele practice
- Exprimarea opiniei în mod direct
- Dezvoltarea dependenței debutantului
- Solicitarea detaliilor/ exemplelor
pentru mentorul său
- Feedback imediat
- Nevoia de confimare și motivare
- Dezvoltarea relației mentor-debutant
- Observarea directă a lecției model

IV.2. Mentoratul indirect

Mentoratul indirect se realizează în mediul virtual, fie prin platforma e-Learning, fie prin
videoclipuri transmise pe e-mail. O relație de mentorat indirect se bazează pe familiarizarea
graduală a debutantului cu procesul instructiv-educativ, procesul de transmitere al mesajului
poate fi individual (între mentor și debutant), sincronizat sau asincronizat, sau de grup
(mentor/mentori – debutant/ debutanți). Mentoratul sincron se referă la stabilirea unui interval
oral pentru transmiterea informațiilor și receptarea acestora; iar mentoratul asincronizat nu
necesită un interval orar în care să se transmită materialele.
 Avantaje Dezavantaje
- Eliminarea barierelor de timp și spațiu; - Imposibilitatea acționării imediate;
- Timp nelimitat pentru reacție și - Oferirea unui feedback scris;
reflecție;
- Învățare activă;

IV.3. Mentorat-coaching

Mentorul reprezintă o persoană cu experiență, care dobândește cunoștințe profesionale și

aptitudinale necesare pentru a îndeplini sarcinile profesionale; coach-ul este o persoană care
valorizează activitatea debutantului și facilitează dezvoltarea acestuia prin motivare. Un
mentor-coach trebuie să încurajeze gândirea reflexivă, să se axeze pe posibilitățile
debutantului. Un mentor-coach se bazează pe întrebări neutre, deschise și închise:
a) Întrebări neutre
- Ce simți?
- Cum a decurs lecția?
- Te deranjează ceva legat de desfășurarea lecției?
b) Întrebări deschise
- Care este pasul următor?
- Cum intenționezi să corectezi ceea ce nu a fost bine?
- Care sunt obiectivele tale?
- Cum intenționezi să le realizezi?

c) Întrebări închise
- Ce variantă preferi: A sau B?
- Care opțiune crezi că este mai bună?

Un mentor-coach va apela și la alte metode pentru a facilita dezvoltarea personală și

profesională a debutantului, astfel va utiliza tehnica ascultării active, a motivării permanente,
a cererii permisiunii (Îmi dai voie să intervin?), meta-comunicarea, tehnica pașilor mărunți
și tăcerea constructivă (oferirea unui timp suplimentar de gândire).
 V. Metode aplicabile în programul de mentorat

V.1. Metode de facilitare a unor procese de formare profesională

Implementarea eficientă a strategiilor de predare-învățare, a motivării și a monitorizării

debutanților ocupă un loc important în activitatea de mentorat. Facilitarea învățării reprezintă
un proces de orientare a debutantului spre realizarea obiectivele propuse și spre dezvoltarea
stilului propriu de predare. Facilitarea presupune o comunicare eficientă, evitarea intruziunii în
spațiul personal, motivarea debutantului, pe baza ascultării active și pozitive, prin adresarea
unor întrebări deschise și prin ascultarea empatică.

V.2. Metode de promovare a gândirii independente

Gândirea independentă se bazează pe formularea propriilor opinii fără a solicita

sprijinul sau confimarea altei persoane, un debutant tinde să copieze modelul oferit de mentorul
său, fără a implica experiențele proprii și metodele pe care le consideră atractive. Debutantul
este dominat de nedumerire și teamă, lipsă de încredere, astfel evită să acționeze conform
intuiției sale. Pentru promovarea gândirii independente, mentorul poate să recurgă la jocul de
rol, utilizând simulări ale unor situații dificile sau conflictuale în activitatea la clasă, sau la
oferirea unor sarcini suplimentare, pentru ca debutantul să își dezvolte încrederea în sine.
Stimularea gândirii critice se poate realiza prin promovarea unei atitudini interogative, prin
modul de adresare a întrebărilor, prin observarea și analizarea evenimentelor prin
pluriperspectivism, prin evitarea simplificării proceselor desfășurate, prin evitarea asocierii
rațiunii cu emoțiile și prin tolerarea incertitudinilor.

V.3. Metode de stimulare a atitudinii autoreflective

Pentru a stimula atitudinea reflectivă este nevoie să se clarifice conceptele: a reflecta reprezintă
o modalitate de a gândi profund, de a medita; reflexiv reprezintă meditativ, predispus la
reflecție; reflexivitate reprezintă relația dintre un element și sinele său, astfel, atitudinea
autoreflectivă reprezintă nevoia sau motivația de a reflecta asupra propriei persoane.

Metode de stimulare a atitudinii autoreflective:

- Autoobservația: observarea obiectivă a comportamentelor propriei persoane;

 - Introspecția: observarea manifestărilor psihice (trăiri, idei, gânduri);
- Reflecția pedagogică: valorificarea psihologică a meditației sistematice, a relației dintre
propria persoană și activitatea didactică;
- Metode autoevaluare: fișe de autoevaluare, raport de autoevaluare;
- Adresarea întrebărilor deschise;
- Sintetizarea temei;
- Focalizarea dialogului pe prezent: centralizarea atenției interlocutorului pe prezent, prin
adresarea unor întrebări;
- Provocarea constructivă.

V.4. Predarea în echipă

Pentru familiarizarea debutantului cu activitatea didactică se recomandă predarea în

echipă, bazată pe cedarea rolului de actant și preluarea rolului de spectator al procesului
instructiv-educativ. Predarea în echipă se realizează prin parcurgerea a două etape: etapa
demonstrativă și etapa de colaborare, în etapa demonstrativă, mentorul oferă un exemplu/model
al desfășurării lecției, debutantul are statutul de spectator. În etapa de colaborare, mentorul
cedează treptat și alternativ rolul de actant al procesului instructiv-educativ, pentru a susține
implicarea graduală a debutantului în activitatea didactică, oferindu-i siguranța necesară
dezvoltării profesionale.

V.5. Metode de acordare a sprijinului

Activitatea de mentorat reprezintă și o activitate de consiliere, deoarece presupune consolidarea

relației dintre debutant și elevi, prin observarea mentorului în activitatea la clasă. Relația
suportivă mentor-debutant reprezintă un demers al integrării socio-profesionale, se centrează
pe palierul afectiv și cognitiv, prin explorarea emoțiilor și a sentimentelor. Metodele de
acordare a sprijinului sunt:

- Acceptarea bazată pe încredere și valorizare a debutantului de către mentor;

- Promovarea empatiei;
- Congruența: concordanța dintre ceea ce gândește și ceea ce simte debutantul; în timp ce
incongruența reprezintă decalajul dintre gândire și atitudini;
- Promovarea unei atitudini responsabile;
- Colaborarea eficientă;
- Respectul reciproc;
- Reconversia: restructurarea cognitivă a unui element ce a fost catalogat drept negativ;
- Asertivitatea: exprimarea deschisă a gândurilor/sentimentelor;
- Modelarea constructivă a debutantului;
- Feed-backul constructiv;
- Autodezvăluirea/ autoaprecierea.
 VI. Aplicații practice – Portofoliul mentorului la disciplina Limba și literatura
română

Portofoliul mentorului la disciplina Limba și literatura română ar trebui să conțină

următoarele documente:

- Grila de autoevaluare a portofoliului mentorului;

- Date de identificare/ CV;
- Lista materialelor didactice utilizate;
- Programul de asistență în școală;
- Planul de acțiune;
- Instrumente de evidențiere a activității mentorului;
- Instrumente de evidențiere a dezvoltării profesionale a mentorului;
- Model de Planificare calendaristică, anuală și pe unități de învățare;
- Model de Proiect didactic;
- Model de Proiect Tematic;
- Model de Lucrări scrise/ Lucrări scrise Semestriale;
- Model de lectorat cu părinții.

Toate documentele menționate anterior vor fi raportate la anul în curs, fiind disponibile
studierii de către profesorul debutant, oferindu-i un model de realizare a acestor documente.
 PORTOFOLIUL MENTORULUI LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Grila de autoevaluare a portofoliului mentorului

COMPONENTELE PORTOFOLIULUI DA/NU
1. Documente cadru
1.1.Programul de asistență în școală
1.2.Plan de acțiune
1.3.Raport asupra progresului profesorului debutant

2. Instrumente de evidențiere a activității mentorului

2.1.Evidența orelor ținute de mentor
2.2.Evidența orelor ținute de profesorul debutant
2.3.Fișe de observare a activității profesorului debutant
2.4.Fișe de dialog profesional
2.5.Raport de progres al profesorului debutant

3. Instrumente de evidențiere a dezvoltării profesionale a

mentorului

3.1.Jurnal reflectiv
3.2.Fișe de autoevaluare a activității mentorului

4. Modele/ Exemple de documente școlare

4.1. Planificare calendaristică
4.2.Planificare anuală
4.3.Planificare pe unități de învățare
4.4.Proiect didactic
4.5.Lucrări scrise / Lucrări scrise Semestriale
4.6.Lectorate cu părinții
4.7.Raport de activitate semestrială/ anuală
Plan de acțiune mentor – profesor debutant
OBIECTIVE ACȚIUNI CRITERII RESURSE TERMEN TERMEN
DE DE DE
SUCCES REALIZARE REVIZUIRE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Fișă de autoevaluare a mentorului

1. Am respectat etapele planului activității de mentorat?

2. Am identificat corect stadiul profesorului debutant?
3. Am ajutat profesorul debutant să reflecteze asupra lecțiilor desfășurate?
4. Am oferit soluții concrecte profesorului debutant?
5. Am realizat o evaluare obiectivă a lecției profesorului debutant?
6. Am oferit critici constructive?
7. Am stabilit împreună cu profesorul debutant un plan de remediere?

Jurnal de reflecție al mentorului

1. Am învățat în urma procesului de mentorat ......................................................................

2. Mi-au oferit motive de gândire afirmațiile/ întrebările/ atitudinile profesorului debutant
..........................................................................................................................................
3. În procesul următor de mentorat voi schimba ................................................................
 PROIECT DIDACTIC

Data: 22.03.2019

Unitatea de învățământ: Liceul Teoretic German Johann Ettinger Satu Mare

Clasa: a V-a C

Obiectul: Limba și literatura română

Unitatea: Imagini din copilărie

Subiectul: Textul literar. Textul nonliterar

Tipul lecției: lecție mixtă

Scopul lecției: consolidarea cunoștințelor privind tipurile de texte;

Profesor: Pop Denisa Ioana

Durata: 50 minute

COMPETENȚE GENERALE:

1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare, prin receptarea și

producerea textului oral
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise

COMPETENȚE SPECIFICE:

1.4. Realizarea unei interacțiuni verbale cu doi interlocutori, folosind strategii simple de ascultare
activă și manifestând un comportament comunicativ politicos față de interlocutor(i)

2.1. Identificarea informațiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și
multimodale

3.1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și
structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau
imaginate

3.2. Redactarea, individual și/sau în echipă, a unui text simplu, pe o temă familiară, cu integrarea
unor imagini, desene, scheme

4.2. Aplicarea achizițiilor lexicale și semantice de bază, în procesul de înțelegere și de exprimare

corectă a intențiilor comunicative

4.4. Respectarea normelor ortogafice și ortoepice în utilizarea structurilor fonetice, lexicale și

sintactico-morfologice în interacțiunea verbală

Obiective operaționale: La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:

- Să identifice diferențele dintre cele două tipuri de texte;

- Să își dezvolte imaginația;
- Să compună un text multimodal, conform cerințelor;
- Să asocieze imaginile cu tipul text citit.

Metode și procedee didactice: diagrama Venn, conversația, explicația

Mijloace didactice: laptop, videoproiector, caietele elevilor, plicuri, tablă

Forme de organizare a activității elevilor: activitate frontală, activitate în echipe, activitate

individuală

Bibliografie:

 Cergan, Cristina, Cristina Radu, Iris Tănăsescu, Fișe de lucru și teste de lectură și redactare:
clasa a V-a: dezvoltarea competențelor de receptare și redactare a textelor scrise (literare,
nonliterare, multimodale), Pitești, Editura Paralela 45, 2017;
 Cotoi, Geanina, Irina Hăilă, Limba și literatura română: manual pentru clasa a V-a, Pitești,
Editura Paralela 45, 2017;
 Ilie, Emanuela, Didactica limbii și literaturii române, Editura Polirom, Iași, 2014;
 Programa școlară pentru clasele V-VIII, 2017;
 Roman, Natalia corector, Ghicitori pentru copii: versuri adunate, rime minunate, Oradea,
Editura Aquila, 2018;
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagră
 FORMA
N O ACTIVITATE METOD MIJLOAC DE
ACTIVITA
r. ETAPELE B. A E ȘI E DE ORGANIZ EVALUA
TEA
cr LECȚIEI O PROFESORU PROCED ÎNVĂȚĂM ARE A RE
ELEVILOR
t. P. LUI EE ÂNT ACTIVITĂ
ȚII
1. Moment Se creează Elevii se Conversa Catalog Activitate Observar
organizato condițiile așează în ția Caiete frontală ea
ric propice pentru bănci și euristică activității
(2 min) procesul pregătesc elevilor
instructiv- materialele
educativ: necesare
asigurarea pentru
liniştii, desfășurare
pregătirea a lecției.
materialului
didactic. Se
notează
absenţii.
2. Reactualiz O Se Elevii Diagram Diagrama Activitate Aprecieri
area 1 reactualizează completeaz a Venn Caietele frontală verbale
cunoștințel cunoștințele ă diagrama Conversa elevilor Observar
or despre textul Venn. ția ea
(3 min) literar și activității
nonliterar prin elevilor
completarea
diagramei
Venn
(Anexa1).
3. Captarea Profesorul Elevii sunt Conversa Prezentare Activitate Aprecieri
atenției prezintă patru atenți la ția powerpoint frontală verbale
(5 min) ghicitori și le ghicitorile Metoda Laptop
cere elevilor să audiate și cadranel Videoproie
identifice oferă or ctor
răspunsul răspunsuril Cadranele
corect e pe care le
(Anexa2). consideră
potrivite.
4. Anunțarea O Profesorul Elevii Conversa Tabla Activitate Observar
subiectului 1 notează titlul notează ția Caietele frontală ea
lecției și a O noii lecții, titlul lecției elevilor activității
obiectivelo 2 Textul literar. în caiete. elevilor
r O Textul
(2 min) 3 nonliterar.
O Textul
4 multimodal pe
tablă și
enumeră
obiectivele
operaționale:
- Să
identifice
diferențele
dintre cele
două
tipuri de
texte;
 - Să își
dezvolte
imaginația
;
- Să
coreleze
informațiil
e cu alte
materii.
5. Dirijarea O Se va aborda Elevii sunt Ghicitori Tabla Activitate Aprecieri
învățării 2 lecția prin atenți la Conversa Caietele în grupe verbale
(30 min) interdisciplinar explicațiile ția elevilor Observar
itate, elevii vor profesorulu Explicați Prezentarea ea
fi împărțiți în 4 i. a powerpoint sistemati
echipe a câte 4 Proiectul Hârtii că a
elevi. Fiecare Elevii cartonate activității
echipă va redactează Plicuri elevilor
primi va primi textul Grila de
un plic conform evaluare
(Anexa3) cu cerințelor.
cerințele și
informațiile pe Elevii
O care le vor evaluează
2 utiliza în activitatea
O analizarea colegilor
3 tipului de prin
O textul primit. completare
4 Fiecare echipă a grilei de
va prezenta evaluare.
textul analizat,
iar ulterior se
vor analiza
proiectele
fiecărei echipe,
pe baza unei
grile de
evaluare
(Anexa4).
6. Asigurarea Se Elevii Conversa Cartonașe Activitate Aprecieri
conexiunii completează reactualizea ția cu picături frontală verbale
inverse tabelul ză Explicați de apă Observar
(5 min) (Anexa5) cu cunoștințele a Cadranele ea
informațiile discutate în Metoda activității
cerute, pe baza ora cadranel elevilor
textelor. respectivă. or
Profesorul
distribuie
elevilor
picături de apă
(Anexa6)
pentru a evalua
lecția.
7. Tema Se anunță tema Elevii Conversa Caietele Activitate Observar
pentru pentru acasă: notează ția elevilor frontală ea
acasă Realizează un tema pentru Explicați activității
(3 min) afiș pentru o acasă și a elevilor
ofertă de adresează
vacanță la eventualele
Marea întrebări.
Neagră.
Anexa1 – Diagrama Venn

Anexa2 – Ghicitori

1) Moale, albă și pufoasă

Pentru câmp e haină groasă.
(zăpada)
2) Între nori și-ntre pământ
Sfori de apă cad pe rând!
(ploaia)
3) Pe deasupra se arată
Munți de vată scărmănată!
(norii)
4) În est e așezată
Cu mulți pești e populată,
Vara noi o invadăm
Să ne bronzăm, relaxăm
Și ca să înotăm.
(Marea Neagră)
Anexa3 – Plicul cu cerințe
Anexa3 – Textele din plicuri

Text literar: „Marea este o apă folositoare. Ea se întinde de aici și până în zare. Se întinde și mai
departe, firește, dar marea aia nu se vede și nu ne privește. Vapoarele alunecă pe apă: fâș, fâș, ca un
fel de săniuș. Dar mai bine dacă privești, vezi că alunecă pe pești. Peștii sunt aici mulți ca iarba. Și
cresc singuri, cum îmi crește mie barba. Unii dansează, alții au pene de papagal și cântă pe Insula de
Coral. Prin alte ape, rechinii umblă la ei cu fierăstraie și, dacă te prind, te taie. Unde apa este mai
adâncă, înoată niște pești urâți, atât de urâți, că nici între ei nu se mănâncă.”

(Marin Sorescu, Unde fugim de-acasă?)

Text nonliterar: „Marea Neagră este situată între Europa și Asia, având ca state riverane Rusia,
Ucraina, România, Bulgaria, Turcia și Georgia. […] se întinde pe o suprafață de 423.488 km2. Cel mai
adânc punct se află la 2211 m sub nivelul mării în apropierea de Ialta. […] Marea Neagră reprezintă
cel mai mare bazin de apă salmastră* al lumii, cu biotopuri* variate și cu o faună* ce a fost supusă
unor transformări continue datorate puternicelor influențe contrarii exercitate de apele dulci și de
Marea Mediterană.”

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagră (fragment)

*salmastră – apă cu salinitate redusă (puțină sare)

*biotop – mediu de viață unde trăiesc plante și animale, habitat

*faună – totalitatea animalelor

Anexa4 – Grila de evaluare a proiectelor

GRILA DE EVALUARE A PROIECTELOR

Cerințe Punctaj Punctaj

acumulat

Respectarea cerințelor:

- au respectat toate cerințele 2p

- au respectat 2 din 4 cerințe 1p
- nu au respectat cerințele 0p

Încadrarea în limita de spațiu

- s-au încadrat în limita de spațiu 2p

- au depășit limita de spațiu cu 1-3 rânduri 1p
- au depășit limita de spațiu cu mai mult de 3 rânduri 0p

Încadrarea în limita de timp alocată rezolvării cerințelor

- s-au încadrat în limita de timp 2p

- au depășit limita de timp cu un minut 1p
- au continuat să scrie în timp ce colegii prezentau proiectele 0p

Cursivitate

- au vorbit clar, cursiv, fără greșeli 2p

- au avut 2-3 greșeli de exprimare, 1p
- au avut peste 3 greșeli de exprimare 0p

Aspectul lucrării

- lucrarea are un aspect plăcut 2p

- lucrarea este dezorganizată 0p

Total 10 p
Anexa5 – Tabel Text literar. Text nonliterar

Completează tabelul următor cu informațiile cerute.

Tip de text Textul literar Textul nonliterar

Trăsături

Scop
Anexa6 – Picături de apă
 LUCRARE SCRISĂ SEMESTRIALĂ
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
SEMESTRUL I
Numele și prenumele: ..............................................................
Citește cu atenție textul următor:
„Octav e un copil cuminte. Bunica i-a adus o cutie de lemn cu soldați de plumb. Opt oșteni cu
chivăre* grele și pușca pe umăr, îmbujorați în obraz și voinici. Într-o seară, Octav i-a înșirat pe
masă, să se joace. Motanul sta la gura sobei, liniștit, cu botul pe labe. […] În seara aceea, însă,
un soldat de plumb l-a necăjit amarnic: nu vrea, cu niciun chip, să stea în picioare.”
(Sufletul soldaților de plumb de G.M. Zamfirescu)
*chivară/chivăre – chipiu înalt, folosit în trecut de militarii anumitor arme; coif confecționat
din hârtie, folosit pentru a feri capul de soare, în jocul copiilor de-a soldații
1. Precizează sinonime pentru următoarele cuvinte din text: cuminte, oșteni,
îmbujorați, a înșirat, amarnic.
20 puncte

...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
........................
2. Precizează antonime pentru următoarele cuvinte din text: cuminte, a adus, grele,
seară, liniștit. 10
puncte

...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
............
3. Prezintă tema textului și un motiv literar din text. 10
puncte

...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
..................
4. Identifică o idee principală și o idee secundară din fragmentul dat. 10
puncte

...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
5. Identifică patru cuvinte care conțin diftong și un cuvânt care conține hiat. 10
puncte

...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
6. Transcrie fonetic următoarele cuvinte. 10
puncte

Octav -
............................................................................................................................................
copil -
.............................................................................................................................................
chivăre -
.........................................................................................................................................
voinici -
..........................................................................................................................................
aceea -
............................................................................................................................................
7. Desparte în silabe următoarele cuvinte: Octav, cuminte, soldați, plumb, pușca,
îmbujorați, obraz, sobei, necăjit, amarnic. 10
puncte

...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
8. Notează silaba accentuată din următoarele cuvinte. 10
puncte

copil - ............................
cutie - ............................
soldați - .........................
obraz - ...........................
picioare - .......................

Se acordă 10 puncte din oficiu! Succes!

 LUCRARE SCRISĂ SEMESTRIALĂ
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
SEMESTRUL I
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE
9. Precizează sinonime pentru următoarele cuvinte din text: cuminte, oșteni,
îmbujorați, a înșirat, amarnic.
20 puncte
- se acordă 4 puncte pentru fiecare răspuns corect: 5 x 4 p = 20 puncte

cuminte – ascultător; oșteni – soldați; îmbujorați – înroșiți; a înșirat – a aliniat; amarnic

– teribil/groaznic
10. Precizează antonime pentru următoarele cuvinte din text: cuminte, a adus, grele,
seară, liniștit. 10
puncte
- se acordă 2 puncte pentru fiecare răspuns corect: 5 x 2 p = 10 puncte

cuminte – rău/neascultător; a adus – a dus; grele – ușoare; seară – dimineață; liniștit -

agitat
11. Prezintă tema textului și un motiv literar din text. 10
puncte
- se acordă 5 puncte pentru fiecare răspuns corect: 2 x 5 p = 10 puncte
temă: copilăria
motiv literar: jucării, copil
12. Identifică o idee principală și o idee secundară din fragmentul dat. 10
puncte
- se acordă 5 puncte pentru fiecare răspuns corect: 2 x 5 p = 10 puncte

idee principală: Octav primește o cutie de soldați de plumb.

Idee secundară: Octav a primit cutia de soldați de plumb de la bunica lui. Octav se joacă pe
masă cu soldații de plumb. Un soldat de plumb nu vrea să stea în picioare.
13. Identifică patru cuvinte care conțin diftong și un cuvânt care conține hiat. 10
puncte
- se acordă 2 puncte pentru fiecare răspuns corect: 5 x 2 p = 10 puncte

diftong: sea-ră, joa-ce, so-bei, a-ce-ea; hiat: cu-ti-e

14. Transcrie fonetic următoarele cuvinte. 10
puncte
- se acordă 2 puncte pentru fiecare răspuns corect: 5 x 2 p = 10 puncte

Octav – [Oktav]
copil - [kopil]
 chivăre - [k`văre]
voinici - [voinič]
aceea - [ačea]
15. Desparte în silabe următoarele cuvinte: Octav, cuminte, soldați, plumb, pușca,
îmbujorați, obraz, sobei, necăjit, amarnic. 10
puncte
- se acordă 2 puncte pentru fiecare răspuns corect: 5 x 2 p = 10 puncte

Oc-tav; cu-min-te; sol-dați; plumb; puș-ca; îm-bu-jo-rați; o-braz; so-bei; ne-că-jit; a-mar-nic
16. Notează silaba accentuată din următoarele cuvinte. 10
puncte
- se acordă 2 puncte pentru fiecare răspuns corect: 5 x 2 p = 10 puncte

copil - copil
cutie - cutie
soldați – soldați
obraz - obraz
picioare - picioare
 Raport de interpretare a rezultatelor la Lucrarea scrisă Semestrială, Semestrul I

CLASA A V-A C
An școlar: 2018-2019
Cadru didactic: Pop Denisa Ioana

COMPETENŢE VIZATE, CONFORM NOII PROGRAME ȘCOLARE

COMPETENŢE GENERALE:
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise
COMPETENŢE SPECIFICE:
2.1. Identificarea informațiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue
și multimodale
2.2. Identificarea temei și a ideilor principale și secundare din texte diverse
4.1. Utilizarea achizițiilor sintactice și morfologice de bază ale limbii române standard pentru
înțelegerea și exprimarea corectă a intențiilor comunicative
4.3. Monitorizarea propriei pronunții și scrieri și a pronunției și scrierii celorlalți, valorificând
achizițiile fonetice de bază
4.4. Respectarea normelor ortografice și ortoepice în utilizarea structurilor fonetice, lexicale și
sintactico-morfologice în interacțiunea verbală

SCOPUL EVALUĂRII:
- asigurarea premiselor atingerii obiectivelor propuse pentru clasa a V-a prin identificarea
nivelului achizițiilor elevilor în termeni de cunoștințe și abilități;
- analizarea stadiului actual privind utilizarea corectă a limbii, raportarea la cerință și la
textul suport, și a înțelegerii textului și a cerințelor.
MATRICE DE SPECIFICAȚII
LUCRARE SCRISĂ SEMESTRIALĂ, SEMESTRUL I
CLASA A V-A C

DOMENII ITEMI DE EVALUARE PUNCTAJ

DE
CONȚINUT
Înțelegerea 1. Precizează sinonime pentru următoarele cuvinte din text: 20 p
textului cuminte, oșteni, îmbujorați, a înșirat, amarnic.
2. Precizează antonime pentru următoarele cuvinte din text: 10 p
cuminte, a adus, grele, seară, liniștit.
3. Prezintă tema textului și un motiv literar din text. 10 p
4. Identifică o idee principală și o idee secundară din
fragmentul dat. 10 p
Elemente de 5. Identifică patru cuvinte care conțin diftong și un cuvânt care 10 p
construcție a conține hiat.
comunicării 6. Transcrie fonetic următoarele cuvinte: Octav, kopil, chivăre, 10 p
voinici, aceea.
7. Desparte în silabe următoarele cuvinte: Octav, cuminte, 10 p
soldați, plumb, pușca, îmbujorați, obraz, sobei, necăjit,
amarnic.
8. Notează silaba accentuată din următoarele cuvinte: copil, 10 p
cutie, soldați, obraz, picioare.

Din oficiu 10p

Total 100p

ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Identificarea sinonimelor - Scriere defectuoasă

- Identificarea ideii principale și/sau a - Identificarea antonimelor
unei idei secundare - Identificarea silabei accentuate
- Despărțirea în silabe - Transcrierea fonetică

Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Media
Punctaj 0-14 15- 25- 35- 45- 55- 65- 75- 85- 95- clasei
24 34 44 54 64 74 84 94 100
Notele - - - - 3 6 3 4 2 - 6.75
obținute
INFORMARE
Clasa a V-a C
Nr. de elevi prezenți: 18
Nr. de elevi absenți: 0
Media clasei: 6.75
FIȘA PENTRU REZULTATELE OBȚINUTE LA LUCRAREA SCRISĂ SEMESTRIALĂ

Item/Barem
Nr. Numele și prenumele elevului
crt A. Înțelegerea textului B. Elemente de construcție a Puncte Punct
Nota
comunicării oficiu acum.
1 2 3 4 5 6 7 8
20p 10p 10p 10p 10p 10p 10p 10p 10p 100p 10

1. AVRAM TUDOR DAVID 20P 10P 0P 10P 2P 6P 9P 2P 10P 69P 6.90

2. CIORCAȘ DĂNUȚ IOAN 20P 8P 10P 10P 8P 10P 10P 0P 10P 86P 8.60
3. COARDOȘ ALESIA ELENA 20P 10P 10P 10P 10P 8P 9P 2P 10P 89P 8.90
4. COARDOȘ MARIA IULIA 16P 10P 10P 10P 8P 4P 10P 6P 10P 84P 8.40
5. DEBREȚENI MIHAELA 12P 8P 0P 5P 0P 8P 8P 8P 10P 59P 5.90
6. KOROKNAI KRISZTIAN 12P 4P 0P 0P 8P 10P 6P 4P 10P 54P 5.40
7. MALANCA DAIANA 8P 10P 0P 10P 0P 2P 10P 10P 10P 60P 6.00
8. MARCHIȘ MELANIA ALEXANDRA 12P 10P 0P 0P 2P 8P 9P 6P 10P 57P 5.70
9. MARE DARIA MARIA 16P 10P 8P 10P 4P 10P 10P 2P 10P 80P 8.00
10. MIHALY ALEXA 16P 10P 5P 10P 4P 8P 9P 2P 10P 74P 7.40
11. MUNTEANU ARIANA GEORGIANA CORNELIA 16P 10P 5P 10P 2P 10P 9P 4P 10P 76P 7.60
12. OROSZ REBEKA BIANKA 12P 10P 0P 5P 0P 8P 10P 6P 10P 61P 6.10
13. PEREȘ GEORGE RAFAEL 16P 10P 5P 10P 0P 8P 10P 2P 10P 71P 7.10
14. PETRIC ALEXANDRA GABRIELA 16P 10P 10P 10P 6P 10P 10P 0P 10P 82P 8.20
15. PLOEȘTEANU THEODOR 12P 10P 0P 5P 0P 6P 10P 4P 10P 57P 5.70
16. SÂRCA RAREȘ STELIAN 20P 10P 0P 0P 0P 2P 2P 2P 10P 46P 4.60
17. SCHMIDT TIFFANY 16P 10P 0P 5P 4P 10P 9P 0P 10P 64P 6.40
18. SZENDREI KARINA JASMINE 10P 8P 0P 5P 0P 4P 9P 0P 10P 46P 4.60
 MĂSURI AMELIORATIVE CE SE IMPUN (SUGESTII):

- Lecturarea zilnică a unui text pentru minim 30 de minute;

- Extragerea cuvintelor necunoscute și explicarea acestora;

- Exerciții de identificare a sinonimelor și a antonimelor;

- Exerciții de scriere corectă;

- Exerciții de corectare a scrisului;

- Exerciții articulatorii;

- Exerciții de extragere a ideilor principale și secundare ale textelor.

În cadrul testului s-au acordat punctaje favorizante obţinerii notei minime de

promovare, iar punctaju de la itemul subiectiv avea menirea de a departaja corespunzător elevii
care au cunoştinţe de limbă, comunicare şi competenţe medii sau superioare.
 Aptitudini necesare şi perspective oferite în mentoratul didactic

Mentoratul implică o relaţie între oameni de specialitate, unul fiind Profesor

stagiar/student iar celălalt un profesor experimentat. Obligaţia asumată de mentor este de a
oferi colegilor săi mai tineri mijloacele de a reflecta asupra rolului, responsabilităţilor,
rezultatelor şi dificultăţilor lor ca profesori.
Mentoratul are o importanţă deosebită în stimularea şi susţinerea formării noilor
profesori. Toţi profesorii stagiari trebuie să cunoască modul de organizare a activităţii de
mentoring din şcoala lor.
Începerea activităţii didactice, cu toate responsabilităţile şi aşteptările implicate, ar
putea fi o experienţă descurajantă pentru unii profesori. Sprijinul oferit printr-o activitate de
mentorat susţinută are un rol important în diminuarea oricăror dificultăţi ce ar putea
interveni, permiţând profesorilor stagiari să se integreze cu încredere în colectivul didactic al
şcolii.

Pentru eficienţa în activitatea de mentorat:

 mentorul trebuie să antreneze sprijinul celorlalţi colegi, pentru a sugera Profesorul stagiar
/studentului stagiar o gamă largă de teme şi stiluri de predare;
 mentorul trebuie să aibă timpul necesar pentru analize şi discuţii cu profesorii stagiari.

De asemenea, mentorii trebuie să-şi înţeleagă bine rolul iar conducerea şcolii trebuie să
asigure tot sprijinul necesar pentru această activitate. Mentorii au nevoie de timp suplimentar
pentru a urmări pe tinerii profesori la catedră şi, dacă sunt la începutul activităţii de mentoring,
au şi ei nevoie de instruire.

Ce aşteaptă un Profesor stagiar/student din partea mentorului?

Această întrebare a fost pusă mai multor profesori stagiari. Prezentăm în continuare o
sinteză a răspunsurilor lor.

Mentorul:

 oferă o relaţie de sprijin şi o perspectivă critică din punct de vedere profesional;

 oferă o îndrumare profesională concretă;
 face legătura între teorie şi practică;
 creează modalităţi organizate pentru însuşirea de noi cunoştinţe;
 oferă un feed-back evaluativ încurajator, în condiţii lipsite de stres;
 poate prezenta principiile de bază ale unei activităţi didactice reuşite şi sprijină aplicarea
lor în practică;
 trebuie să facă mult mai mult decât să-i ofere Profesorul stagiar /studentului stagiar simpla
mulţumire de sine, dându-i sentimentul că totul merge bine.
Perspectivele oferite de mentorat

Mentorul va juca un rol important în viaţa Profesorul stagiar /studentului stagiar.

Majoritatea mentorilor apreciază acest rol şi constată că mentoratul este o actvitate utilă şi
încurajatoare, care oferă multe perspective tuturor celor implicaţi.

Mentoratul oferă ocazii şi perspective pentru:

 aprecierea rezultatelor pozitive

 creşterea stimei de sine
 iniţierea de dialoguri profesionale
 încurajarea analizei şi evaluării activităţii
 promovarea relaţiilor bune în grup
 discutarea modalităţilor de depăşire a greutăţilor
 asigurarea conducerii prin puterea exemplului
 realizarea acordului dintre interesele individuale şi cele ale şcolii
 facilitarea trecerii de la perioda de instruire la munca didactică
 identificarea nevoilor de perfecţionare profesională
 consilierea în situaţii dificile
 sprijinirea perfecţionării profesionale
 a-i încuraja pe alţii să-şi asume rolul de conducător
 desfăşurarea unor activităţi împreună cu colegii din colectiv
 observarea activităţii colegilor
 discutarea atitudinilor şi comportamentelor tipice din şcoală
 stimularea legăturilor inter-colegiale în cadrul şcolii şi în afara ei
 sprijin prin îndrumări directe
 încurajarea asumării de riscuri
 stimularea perfecţionării profesionale a mentorului.
 Aptitudini necesare în mentorat

Următoarea listă ar putea fi utilă mentorilor pentru trecerea în revistă a aptitudinilor

deja formate, necesare în activitatea de mentorat. De asemenea, va fi necesară stabilirea unor
însuşiri ce trebuie perfecţionate prin discuţii cu mentorii mai experimentaţi din şcoală sau prin
participarea la cursuri pentru instruirea mentorilor .

Mentorul trebuie să fie în măsură:

 să ofere îndrumări şi sprijin

 să asculte şi să acorde consiliere
 să negocieze şi să stabilească sarcini clare
 să analizeze necesităţile concrete
 să activeze la clasă alături de alţi colegi
 să observe şi să evalueze
 să ofere sprijin în analiza critică
 să stabilească priorităţile
 să urmărească şi să evalueze progresul realizat
 să utilizeze timpul în mod optim
 să negocieze şi să medieze conflictele
 să scrie rapoarte.
 Calendarul activităţilor de mentorat

Foloseşte această pagină pentru evidenţa activităţilor de mentorat

Data Activitate (observare/discuţie /feedback/revizuirea obiectivelor)

 Lista atribuţiilor mentorului
Această listă vă poate fi utilă în eşalonarea diferitelor atribuţii legate de
activitatea de mentorat. Decideţi în ce ordine le veţi aborda în funcţie de importanţa
lor şi, bifând în rubrica potrivită, stabiliţi termene de realizare realiste, care ţină cont
şi de nevoile Profesorul stagiar /studentului stagiar.

Atribuţii La numire Semestrul I Semestrul II

1.Pregătirea informaţiilor relevante despre

şcoală

2.Studierea celor două portofolii:

al mentorului şi
al Profesorul stagiar /studentului stagiar

3.Identificarea propriilor nevoi de

perfecţionare.

4. Stabilirea orarului şcolii pentru a face

posibilă observarea reciprocă la lecţii şi
alocarea timpului pentru discuţii
profesionale

5. Stabilirea unor întâlniri neprotocolare cu

colegii şi conducerea şcolii

6.Discutarea atribuţiilor ce revin Profesorul

stagiar /studentului stagiar conform fişei
postului
(de ex. notarea, evaluarea cunoştinţelor
elevilor, monitorizarea frecvenţei,
documente şcolare, legătura cu părinţii,
politica şcolii, cunoaşterea regulamentului
şcolii, planificările anuale şi semestriale,
etc.)

7. Facilitarea accesului stagiarului la

resursele de care dispune şcoala în vederea
susţinerii activităţii de predare
(manuale, centre de informare, materiale
didactice, aparatură, etc.)
8.Discutarea cerinţelor incluse în
portofoliul stagiarului.

9. Prezentarea standardelor profesionale,

identificaţi nevoilor profesionale, fixarea
de obiective, stabilirea planului de
acţiune şi completarea secţiunii D (4.09) –
Obiectivele şi planul de acţiune pentru
perioada de stagiatură

10.Verificarea portofoliul stagiarului sub

aspectul elementelor de reflecţie asupra
activităţii profesionale.

11.Trecerea în revistă a obiectivelor

semestriale

12.Stabilirea contactelor cu alţi profesori

începători şi mentori pentru asigurarea
coerenţei în desfăşurarea programului.
 Stabilirea programului de stagiatură

Un aspect important al rolului de mentor este stabilirea unui program de stagiatură

pentru Profesorul stagiar /studentul începător. Acest program are ca scop iniţial
facilitarea adaptării Profesorul stagiar /studentului stagiar la viaţa şcolii cât mai repede
şi mai lin cu putinţă.

Programul de stagiatură urmează apoi să sprijine dezvoltarea modului de predare a

Profesorul stagiar /studentului debutant, în funcţie de Profilul stagiarului la debutul în
carieră şi de obiectivele sale.
Acest sprijin va include:

 timp alocat reflecţiei asupra activităţii didactice împreună cu mentorul;

 sprijin permanent în vederea îmbunătăţirii planificării şi predării;
 îndrumare din partea mentorului şi a altor colegi în privinţa unor probleme
generale ale şcolii;
 observarea orelor şi analiza lecţiilor în funcţie de scopurile propuse;
 participarea la activitatea metodică;
 facilitarea observării unor ore predate de profesori cu experienţă;
 oportunităţi de a participa la cursuri pentru profesorii stagiari, precum şi la alte
cursuri sau conferinţe de specialitate;
 posibilitatea de a discuta cu profesorii cu experienţă din şcoală atât progresele cât
şi dificultăţile întâmpinate;
 un program de stagiatură individualizat care să sprijine Profesorul stagiar
/studentul începător să se perfecţioneze în ariile problematice identificate în
Profilul stagiarului la debutul în carieră, să-i dea posibiluitatea de a-şi propune
obiective şi de a stabili un plan de măsuri.

Programul de stagiatură trebuie conceput astfel încât să sprijine Profesorul stagiar

/studentul stagiar în perfecţionarea punctelor sale forte în predare şi să identifice
domenii pentru perfecţionarea ulterioară.

Un program de stagiatură eficient va include atât programul general, de care au nevoie

majoritatea profesorilor începători, cât şi un element individualizat, specific fiecărui
Profesor stagiar/student, şi care se va baza pe propriile sale scopuri. Dacă aveţi mai
mulţi profesori stagiari în şcoală, veţi descoperi probabil că ei au nişte nevoi comune;
aceasta vă va oferi posibilitatea să lucraţi cu ei pe baza unei tematici comune. Este,
totuşi, important ca nevoile individuale să fie satisfăcute prin intermediul unor
programe de stagiatură individualizate.
 OBSERVAREA LECŢIILOR

Este foarte important ca profesorii stagiari sã aiba ocazia de a fi observaţi cu

regularitate la ore de cãtre colegi cu experienţã.

Experienţa a arãtat cã nu este prea devreme ca Profesorul stagiar /studentul

stagiar sã fie observat în prima jumãtate a primului semestru ci , dimpotrivã, toţi cei
implicaţi considerã cã acest lucru este deosebit de folositor. Observaţiile culese pot
contribui la stabilirea obiectivelor planului individual de stagiatură.

Paşi utili în organizarea observãrii:

 stabilirea de comun acord a obiectivului principal al observãrii

 stabilirea de comun acord a lecţiei ce urmeazã sã fie observatã
 stabilirea de comun acord a rolului pe care îl va avea observatorul în
timpul orei ( de ex. simplu observator sau participant în una sau mai
multe etape ale lecţiei ).
 observarea propriu zisã pe baza unor fise de observare.
 analiza detaliată şi constructivă, bazatã pe fapte şi nu pe opinii.
 rezumarea punctelor principale, stabilirea sarcinilor şi a planului de
acţiune pentru perioada imediat urmãtoare, precum şi a aspectelor
asupra cãrora se va concentra observarea viitoare.

Vã prezentãm mai jos câteva modele de fişe de observare a lecţiilor cu

menţiunea cã este la latitudinea mentorului sã aleaga orice fişã considerã cã rãspunde
cel mai bine scopurilor pe care şi le-a propus pentru respectiva observare.
 FIŞĂ DE OBSERVARE A LECŢIEI

Data………. Mentor……………….. Profesor stagiar/student………………. Clasa…..

Faceţi scurte observaţii în spaţiile de mai jos:

1. Organizarea clasei la începutul orei

 Începe ora într-un mod organizat?

 Reuşeşte Profesorul stagiar /studentul sã capteze atenţia elevilor?

 Se orientează elevii repede spre sarcina de lucru?

2. Accesul la mijloacele şi materialul didactic

 Se distribuie materiale didactice?

 Se face distribuirea materialelor în mod operativ sau/şi sunt deja pregătite?

3. Caracterul adecvat al lecţiei

 Este conţinutul lecţiei adecvat?

 Au activităţile un grad de dificultate potrivit sau sunt prea grele/uşoare?

 Sunt strategiile de organizare ale clasei orientate spre scopul lecţiei?

4. Caracterul clar şi precis al instrucţiunilor

 Ştiu elevii întotdeauna să facă ce li se cere?

 Sunt instrucţiunile clare?

5. Monitorizare

 Urmăreşte Profesorul stagiar /studentul progresul elevilor în cadrul lecţiei ?

 Există momente când unii elevi pot pretinde, pe drept cuvânt, că nu ştiu ce
trebuie să facă ?

6. Comportamentul elevilor

 Respectă Profesorul stagiar /studentul măsurile de apreciere şi sancţionare

stabilite în şcoală ?

 Este clasa, în general, disciplinată şi orientata spre sarcina de lucru ?

 Daţi un exemplu de indisciplina la ore (poate fi unul minor) :

 Ce s-a întâmplat ?

 Ce a făcut Profesorul stagiar /studentul?

 Cum a/au reacţionat Profesorul stagiar /studentul/elevii ?

7. Sfârşitul orei

 Se încheie lecţia în mod corespunzător ?

 Au elevii ocazia să demonsteze ce au învăţat ?

8. Alte comentarii asupra lectiei

 Privită în ansamblu, ce aspecte pozitive a avut lecţia ?

 Căror aspecte ale lecţiei ar trebui să li se acorde mai multă atenţie ?

Semnătura…………………(mentor)………………..…..(Profesor stagiar/student)
 FIŞA DE DIALOG PROFESIONAL

Faceţi câteva copii ale acestei fişe pentru a ţine evidenţa întâlnirilor

Întâlnire cu_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Data stabilita_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Ora_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Agenda_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
____________________________________________

Note_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_______________________________________

Obiective propuse_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

Data pentru următorul dialog şi revizuire_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

 Sinteza lectiei observate

Data………. Mentor……………….. Profesor stagiar/student………………. Clasa…..

Subiectul lecţiei:

Aspectele pozitive ale lecţiei:

Aspecte ce trebuie luate în considerare:

Sarcini/acţiuni pentru viitor:

Semnături:
__________________ (Mentor) __________________ (Profesor stagiar/student)
 Obiectivele şi planul de acţiune pentru stagiatură

Termen
Acţiuni de îndeplinit şi Data
Obiective Criterii de succes Resurse de
de către cine revizuirii
realizare
1.Îmbunătăţire Furnizarea unei game Comportament bun 1.Timp
a controlului largi de strategii al elevi lor la orele destinat Octombrie
asupra didactice pentru observate de atelierelor de
comportament profesorii stagiari mentor, şeful lucru la
ului elevilor a) schimb de catedrei, director catedră;
experienţă şi soluţii 2.Costul unui
cu mentorul sau alţi curs
profesori cu 3.Observarea
experienţă din unei lecţii pe
şcoală; z i;
b) frecventarea unui 4. Predare în
curs de echipă
perfecţionare
adecvat;
c) observarea unor
practici eficiente la
mai mulţi colegi cu
experienţă.
2.Management Întâlniri cu mentorul sau Capacitatea de a Întâlniri din 2 Obiectiv
ul timpului; alţi profesori cu respecta termenele în 2 săptămâni permanent
arta ordonării experienţă pentru a limită pentru cu mentorul
priorităţilor în discuta tehnici de rapoarte,
mod eficient economisire a timpului caracretizarea
elevilor,
examinarea elevilor
3. Organizarea Observarea profesorilor Cunoaşterea Activitate la
clasei pentru cu experienţă. etapelor în nivelul
elaborarea de Studierea bibliografiei. realizarea unui catedrei.
proiecte Modele de proiecte. proiect. Cursuri de
Realizarea unui plan de Monitorizarea perfecţionare.
proiect împreună cu eficientă a grupelor. Predare în
mentorul sau alt Produsele elevilor. echipă.
profesor de aceeaşi Folosirea Modele de
specialitate proiectului ca proiecte.
metodă alternativă
de evaluare
4.Extinderea Participarea la Demonstrează Asistenţe la Pe întreg Începutul
cunoştinţelor perfecţionare şi la ore cunoaşterea elevilor ore.Planificare anul şcolar semestrului
despre rolul deschise la comisia în alcătuirea fişelor a orelor de II.
dirigintelui diriginţilor. individuale. dirigenţie.
Îşi fixează obiective Review of
adecvate pentru ora targets with
de dirigenţie mentor
5. Organizarea Contactarea şefului Participarea Timp alocat Pe Începutul
de activităţi catedrei pentru elevilor la planificării parcursul semestrului
extracuriculare planificarea de activităţi activităţile împreună cu întregului II.
extraşcolare extracuriculare. şeful catedrei. an şcolar
6.Continuarea Conducerea şcolii Se constată Timp alocat Tot anul Începutul
perfecţionării informează Profesorul folosirea unei game discuţiilor cu şcolar semestrului
profesionale în stagiar /studentul stagiar largi de metode, mentorul, II.
specialitatea sa despre cursuri de procedee, materiale membrii
perfecţionare. auxiliare la clasă catedrei.
Înscrierea la un curs de Costul
perfecţionare. cursului.
7. Împărtăşirea experienţei Notarea elevilor Timp alocat Tot anul
Îmbunătăţirea pozitive în ce priveşte reflectă respectarea discuţiilor şcolar
cunoştinţelor notarea şi evaluarea şi criteriilor date
despre notare, adaptarea programei la
evaluarea obiectivele evaluării
cunoştinţelor la
examenele de
capacitate,
bacalaureat

Semnătura mentorului …………………………………………….

Data ……………………

Semnătura Profesorul stagiar /studentului stagiar……………………………………

Data………………
 FIŞA DE AUTOEVALUARE A STAGIARULUI

Standardele profesionale pentru stagiatură sunt scrise cu litere cursive

La La
La sfârşitul sfârşitul
A. Cunoştinţe şi deprinderi
angajare semestrul semestrul
ui 1 ui 2

Demonstrează cunoaşterea programelor şcolare pentru

obiectele predate prcum şi nivelele de competenţă care
trbuie atinse în diferiţi ani de studiu

Cunoaşte în profunzime materia pe care o predă,

răspunde competent la întrebările elevilor referitoare la
materia respectivă şi este conştient de greşelile tipice.

Înţelege modul în care învăţarea copilului este

influenţată de dezvoltarea sa fizică, intelectuală,
afectivă şi socială.

Cunoaşte reglementările de protecţie a muncii specifice

disciplinei predate.

Este la zi cu noutăţile din domeniul predat

B.Proiectarea demersului didactic

Are capacitatea de a stabili cu claritate obiectivele

lecţiilor predate şi conţinutul lor pe baza programelor
şcolare naţionale.

Planifică activităţi de învăţare care stimulează eficient şi

stârnesc interesul tuturor elevilor.

Fixează exigenţe înalte faţă de elevi şi le propune

obiective clare de atins.

Planifică eficient activitatea didactică pe termen scurt,

mediu şi lung.

Utilizează evaluarea elevilor în vederea optimizării

proiectării didactice.

Utilizează metode şi procedee de predare/învăţare

variate în scopul atingerii obiectivelor didactice fixate.

Stabileşte şi menţine o atmosferă de lucru la ore.

Prezintă clar conţinutul, utilizând în mod eficient

materialele didactice auxiliare.
Îşi analizează în mod critic activitatea de predare în
scopul îmbunătăţirii eficienţei.

Încurajează elevii să-şi dezvolte propriiledeprinderi de

învăţare.

Utilizaeză strategii didactice stimulative pentru elevi în

îndeplinirea sarcinilor de lucru.

Este capabil să asigure o comportare corespunzătoare

a elevilor prin stabilirea unui sistem de reguli de
discpilină împreună cu aceştia.Poate preîntâmpinaşi
rezolvea eficient eventuale abateri de la regulamentul
şcolar.

Poate stimula formarea responsabilităţii sociale a

elevilor faţă de problemele întregii şcoli şi a comunităţii.

C. Monitorizare, evaluare, completare de documente,

informări şi responsabilităţi
Este capabil să aprecieze măsura în care au fost atinse
obiectivele instructive propuse pentru optimizarea
predării.

Notează regulat lucrările elevilor şi monitorizează

activitatea acestora. Oferă elevilor feedback oral sau în
scris pentru fixarea de noi sarcini.

Cunoaşte reglementările în vigoare privind notarea

elevilor şi completarea documentelor şcolare.

Poate identifica punctele forte şi cele slabe ale elevilor şi

poate nota răspunsurile acestora în funcţie de
obiectivele de evaluare stabilite

Poate stabili obiective clare în vederea optimizării

rezultatelor elevilor.

Poate identifica şi sprijini elevii şi grupurile de elevi cu

dificultăţi la învăţătură, apelînd la sprijinul psihologului
şcolar

D. Alte îndatoriri profesionale

Cunoaşte îndatoririle şi responsabilităţile Profesorul

stagiar /studentului şi le aplică.

Stabileşte relaţii eficiente de colaborare cu colegii.

Oferă elevilor un bun exemplu de conduită personală şi
profesională.

Asigură şanse egale tuturor elevilor pentru valorificarea

potenţialului lor.

Cunoaşte rolul şi atribuţiile organelor de conducere ale

şcolii.

Poate identifica şi valorifica avantajele oferite de

diversitatea etnică şi culturală.

Poate comunica eficient cu părinţii elevilor informându-

i verbal şi în scris asupra copiilor lor.

Poate impune respectarea regulamentului şcolar,

inclusiv a punctelor referitoare la comportament
agresiv/ hărţuire

Poate contribui eficient la dezvoltarea şcolii, la atingerea

obiectivelor acesteia.

Îşi poate asuma responsabilitatea propriei dezvoltări

profesionale ulterioare şi a menţinerii la curent cu
noutăţile cercetării pedagogice şi de specialitate.
 FiŞA DE OBSERVARE – MANAGEMENTUL CLASEI
Profesor_____________________________Observator_________________

Data______________ Nr. de elevi________ Ora_______ Nivel / Clasă

Obiective______________________________________________________

Gândiţi-vă la următoarele aspecte ale managementului clasei cu referire la doi colegi

şi notaţi comentariile voastre.
Întotdeauna / Câteodată /
Nu destul / Niciodată

1.A menţinut Profesorul stagiar /studentul contactul

vizual cu clasa?

2.Şi-a schimbat Profesorul stagiar /studentul

poziţia/locul în funcţie de activităţi?

3.Au colaborat bine elevii?

4.Profesorul stagiar /studentul a rearanjat elevii în

bănci atunci când a fost nevoie.

5.Instrucţiunile au fost clare.

6.Profesorul stagiar /studentul a verificat dacă elevii

au înţeles instrucţiunile.

7.Profesorul stagiar /studentul nu a acoperit

vizibilitatea tablei.

Materialele folosite au fost vizibile pentru toţi elevii.

8.Vocea Profesorul stagiar /studentului s-a auzit clar

tot timpul. Vorbirea nu a fost înceată / rapidă /
neclară.

9.Elevii s-au putut auzi unii pe alţii.

10.Profesorul stagiar /studentul a fost conştient de
dificultăţile întâmpinate de elevi în învăţare şi a
acţionat în mod încurajator.

11.Elevii şi-au notat exemple de limbă clare şi utile de

pe tablă sau de pe fişe de lucru.
 FiŞĂ DE OBSERVARE

Profesor_____________________________Observator_________________

Data______________ Nr. de elevi________ Ora_______ Nivel / Clasă

Obiective______________________________________________________

Răspundeţi la întrebări notând reflecţiile voastre şi exemple relevante.

1. A vorbit Profesorul stagiar /studentul mai mult decât era necesar pentru a explica ceva sau prea puţin?
…………………………………………………………………………………………

2. A vorbit Profesorul stagiar /studentul când acest lucru ar fi putut fi făcut de elevi?
………………………………………………………………………………………….

3. A vorbit Profesorul stagiar /studentul prea repede / încet?

…………………………………………………………………………………………

4. A fost nivelul limbii în concordanţă cu cel al elevilor?

…………………………………………………………………………………………

5. A existat o concordanţă între nivelul structurii de predat şi metalimbajul Profesorul stagiar /studentului?
………………………………………………………………………………………….
6. Suna limba folosită de profesor autentic şi natural?
…………………………………………………………………………………………

7. A folosit Profesorul stagiar /studentul varietăţi regionale, incorecte ale limbii?

…………………………………………………………………………………………

8. La care activităţi a fost Timpul Destinat Elevilor (TDE) mai de lungă durată decât Timpul Destinat
Profesorul stagiar /studentului( TDP) pentru vorbire?
…………………………………………………………………………………………

9. În concluzie, cine a vorbit cel mai mult?

…………………………………………………………………………………………
10. A creat Profesorul stagiar /studentul suficiente ocazii în care elevii să-şi exerseze deprinderea de vorbire?
…………………………………………………………………………………………

11. Alte aspecte de luat în considerare: de ex. a verificat Profesorul stagiar /studentul dacă elevii au înţeles
instrucţiunile şi dacă acestea au fost clare? A fost ceea ce spunea Profesorul stagiar /studentul/studentul
practicant interesant, informativ, folositor, etc?

…………………………………………………………………………………………

12. Atunci când Profesorul stagiar /studentul a vorbit mai mult, a existat un motiv întemeiat pentru aceasta?

…………………………………………………………………………………………………….
 FIŞĂ DE OBSERVARE — FOLOSIREA TABLEI

Profesor_____________________________Observator_________________

Data______________ Nr. de elevi________ Ora_______ Nivel / Clasă _______

Obiective_______________________________________________________

OBSERVAŢII
1. A fost scrisul de pe tablă vizibil pentru toti?
A fost aranjarea in spatiu clară? (Părea încărcată /
dezorganizată)?
2. Au fost cuvintele noi scoase în evidenţă in mod eficient?
Cum ar fi putut să se facă mai bine?

3. Au fost scrise propozitii complete pe tabla?

4. A folosit Profesorul stagiar /studentul tabla pentru:

a) clarificarea unor probleme pe loc?
b) corectare? (de ex. gramatică, pronuntie,etc.)?
Dati exemple cu ceea ce s-a mentionat mai sus, fie acolo
unde s-a facut intr-un mod eficient sau unde ar fi putut fi
folosite.

5. Ar fi fost vreuna din soluţiile următoare potrivită?

a) tabele (de ex. tabel de substituţie)
b) folosirea materialelor didactice vizuale ( cartoane /
desene )
c) stimuli pentru exersare
d) pregatirea elevilor (de ex. oferirea de informatii
pentru o activitate ).
6. Ce au scris elevii, cu ce au ramas în caiete? A fost
reprezentativ pentru punctele-cheie ale lectiei şi ar
înţelege elevii ceea ce au notat la fel de bine după câteva
zile?
 FIŞA DE EVALUARE A LECŢIEI

Profesor_____________________________Observator____________________
Data______________ Nr. de elevi________ Ora_______ Nivel / Clasă _______
Obiective_________________________________________________________
Calităţi personale şi profesionale
Conduita profesională
Vocea
Cunoştinţe de specialitate
Capacitatea de a se relaţiona cu elevii
Pregătirea pentru lecţie
Claritatea obiectivelor şi motivaţia
Varietatea activităţilor, ponderea şi alocarea timpului
Pregătirea materialului adecvat
Anticiparea dificultăţilor
Cunoaşterea sistemului educaţional şi a locului lecţiei în
programă
Desfăşurarea lecţiei
Managementul clasei
Tehnici de prezentare
Tehnici pentru întrebări / răspunsuri
Tehnici de exersare şi fixare
Ritmul şi încadrarea în timp
Tranziţia de la o etapă la alta
Valorificarea materialului didactic
Conştientizarea şi corectarea greşelilor
Dinamica clasei
Folosirea feedback-ului în reglarea procesului predării-
învăţării
Capacitatea de adaptare / improvizare
Tema de casă
Creativitate / ingeniozitate
Realizarea obiectivelor
Reflecţie şi conştientizare
Capacitatea de autoevaluare, evaluare a colegilor şi reacţia
la feedback
Capacitatea de a întocmi planuri de acţiune, disponibilitatea
de a experimenta, asumarea de riscuri pentru dezvoltarea
profesională
Capacitatea de a lucra în echipă / independent
Completarea documentelor şcolare

Nivele de performanţă: Îndrumări pentru evaluare:

10 – foarte bine  Indicaţi nivelul de performanţă pentru fiecare componentă
şi scrieţi nota în căsuţa corespunzătoare
9 – bine
 Înscrieţi nivelul de performanţă doar pentru componentele
8 – destul de bine / care se regăsesc în lecţia observată
acceptabil
7 – satisfăcător
4 - nesatisfăcător
Bibliografie

1) Andreescu, Magda Cornelia, Apetroae Mihaela, Apopei Alla, Ghidul profesorului debutant, Iași,
Editura Spirul Haret, 2014;
2) Andreescu, Magda Cornelia, Apetroae Mihaela, Apopei Alla, Manualul mentorului, Iași, Editura
Spirul Haret, 2014;
3) Ezechil, L., Ghidul mentorului¸ Pitești, Editura Paralela 45, 2009;
4) Stancu, Ioana, Maria Carcea, Dezvoltare profesională și managementul carierei, București, Editura
Academiei Oamenilor de Știință, 2011;
5) Stancu, Ioana, Mic tratat de consiliere psihologică și școlară, București, Editura Sper, 2005;
6) Șerbănescu, L., Formarea profesională a cadrelor didactice – repere pentru managementul carierei,
București, Editura Printech, 2011.