Sunteți pe pagina 1din 6

CAPITOLUL 6 ARMONIZAREA REFERENTIALELOR CONTABILE INTERNATIONAL SI AMERICAN 6.1.

Preliminarii Normele IFRS1 au atins un grad de recunoastere universala, astfel ca, in anul 2005, aceste norme se aplica in mai mult de 90 de tari. In multe dintre acestea, bursele de valori mobiliare sau legislatiile nationale permit companiilor straine care sunt listate sa prezinte situatii financiare intocmite conform IFRS. Cele mai importante exemple in acest sens sunt: Australia, Germania si Marea Britanie. Incepind cu 1 ianuarie 2005, toate companiile listate din Uniunea Europeana sunt obligate sa foloseasca IFRS la intocmirea situatiilor financiare. La aceeasi data, Australia va adopta IFRS ca standarde nationale de contabilitate, iar Noua Zeelanda va face acelasi lucru incepind cu anul 2007. Pe de alta parte, anumite tari nu permit companiilor folosirea IFRS fara o reconciliere cu referentialul contabil national. Cele mai importante exemple din aceasta categorie sunt: Canada, Japonia2 si Statele Unite. Referentialul contabil american este preferat intr-o alta serie de tari, iar America insasi nu pare dispusa sa renunte usor la US GAAP in favoarea normelor contabile internationale. Se contureaza o confruntare intre aceste doua referentiale contabile, singurele recunoscute la nivel international, iar armonizarea contabila internationala depinde, la urma urmei, de modul in care se vor solutiona divergentele dintre normele contabile americane si cele internationale. Principalii actori implicati in acest proces sunt IASB, pe de o parte, SEC, IOSCO si FASB, pe de alta. 6.2. Relatiile IASB SEC In perioada 1999 2000, SEC a facut o analiza a oportunitatii utilizarii IFRS de catre companiile straine prezente pe pietele financiare americane. Companiile straine care utilizeaza alte referentiale contabile pentru intocmirea situatiilor fianciare trebuie sa prezinte o reconciliere in conformitate cu US GAAP. Analistii care sunt de parere ca IFRS pot furniza o comparabilitate a informatiilor cuprinse in situatiile financiare intocmite de companii din tari diferite, spera ca acestea vor fi acceptate si de SEC, astfel ca pe bursele americane vor fi prezente un numar mai mare de companii straine. Printr-un proiect derulat impreuna cu IOSCO, organizatie din care face parte si SEC, din anul 1990 a inceput reducerea alternativelor permise in prelucrarea anumitor aspecte contabile continute in normele internationale. IAS erau sustinute de europeni, care vedeau in normele internationale o alternativa la imperialismul contabil american pe cale sa domine lumea din acest punct de vedere.

Abrevierea IFRS are doua intelesuri. In sens restrins, normele emise de IASB sunt denumite IFRS; intr-un sens mai larg, prin IFRS se intelege totalitatea regulilor emise de organismul international de normalizare contabila (fiind incluse si normele IAS emise de IASC); 2 pe data de 9 martie 2005, la Tokio, reprezentantii IASB si cei ai Accounting Standards Board of Japan, au inceput discutiile pe tema convergentei dintre cele doua referentiale contabile;

201

In 1992 IASC a emis IAS 17 Situatiile fluxurilor de numerar, norma care a fost acceptata de SEC pentru companiile straine cotate. Prin aceasta decizie, SEC a aratat sprijinul in favoarea programului IASC de revizuire a IAS. Pe de alta parte insa, trebuie recunoascut faptul ca norma IAS 7 este forte asemanatoare normei FAS 95 Situatia fluxurilor de numerar, astfel ca acceptarea IAS 17 nu a insemnat foarte mult in procesul de acceptare a IAS pe pietele americane de capital. Un an mai tirziu, in 1993, urmare a procesului inceput in 1990, IASC a finalizat procesul de revizuire a 10 norme internationale: IAS 2, IAS 8, IAS 9, IAS 11, IAS 16, IAS 18, IAS 19, IAS 21, IAS 22 si IAS 23. In 1996, intr-o declaratie data publicitatii, reprezentantii SEC afirma ca acceptarea IAS se va face in functie de indeplinirea unor criterii si anume: existenta unor standarde nucleu revizuite, ridicate calitativ si riguros interpretate. In incheiere, se concluzioneaza ca, de indata ce SEC va considera ca cele trei criterii de mai sus sunt indeplinite, intentia comisiei americane a valorilor mobiliare este aceea de a permite utilizarea IAS pe pietele americane de capital. Cu acesta ocazie, presedintele SEC Arthur Levit, a declarat ca: nu exista nici o indoiala ca acceptarea IAS pe pietele americane va depinde de modul in care IAS vor atinge acelasi standard de performanta ca si GAAP. Ca raspuns la declaratia anterioara, IASC decide infiintarea, in 1996, a Comitetului permanent al interpretarilor. Un rol important in revigorarea discutiilor pe tema armonizarii dintre IASB si SEC l-a avut conducerea NYSE3 care a considerat ani de-a rindul ca cerereile de reconciliere a situatiilor financiare conform US GAAP impuse se SEC au reprezentat un obstacol pentru companiile straine care doreau sa fie listate la bursa din New York. In 1997, la London Stock Exchange, un procent de 20% din cele 2683 de companii listate erau companii straine, in timp ce la NYSE, din totalul de 3046 de companii listate, doar 11% erau companii straine. O alta problema care trebuie luata in discutie este aceea daca SEC trebuie sa accepte IFRS doar pentru companiile straine sau pentru toate companiile listate, inclusiv cele americane. Daca IFRS sunt acceptate doar pentru companiile straine, o parte a companiilor americane ar putea deveni companii straine (prin relocarea in alte zone geografice, altele decit Statele Unite) daca ajung la concluzia ca utilizarea normelor internationale le-ar putea fi mai avantajoasa decit utilizarea in continuare a US GAAP. Daca SEC accepta IFRS pentru toate companiile, inclusiv pentru cele americane, atunci tratamente contabile care in mod curent nu sunt acceptate conform US GAAP, vor deveni permise. In aceasta situatie, in cazul companiilor americane, comparabilitatea situatiilor financiare va avea de suferit. O varianta de compromis ar putea fi acceptarea normelor IASB, dar cu interdictia folosirii acelor tratamente alternative permise care nu sunt acceptate conform US GAAP, dar in acest caz nu se mai poate vorbi de un proces de armonizare a celor doua referentiale. O mare importanta va avea calitatea informatiilor furnizate de notele situatiilor financiare, de asa maniera incit sa fie permisa ajustarea situatiilor financiare in vederea comparabilitatii acestora. 6.3. Influenta IOSCO

NYSE New York Stock Exchange;

202

IOSCO4 este organismul reprezentativ de reglementare al burselor la nivel international. Printre cei mai importanti membri incorporati se numara comisiile de valori mobiliare din: Australia (Australian Securities and Investments Commission), Franta (Fench Autorite des Marches Financieres), Italia (Italian Commissione Nazionale per le Societa e la Borsa), Canada (Canadian Securities Administrators), Marea Britanie (United Kingdoms Financial Services Authority) si USA (Securities and Exchange Commission). Totodata, IOSCO are calitatea de membru observator in Grupul Consultativ si in Comitetul de interpretare a standardelor internationale. Calitatea ridicata a informatiilor financiare este vitala pentru functionarea eficienta a pietelor de capital, iar diferentele calitative dintre politicile contabile conduc la ineficiente in circulatia fondurilor financiare la nivel international5. De mai bine de 10 ani, IOSCO a incurajat si promovat calitatea si perfectionarea normelor internationale de contabilitate. Acest angajament a fost materializat prin acordul dintre IOSCO si IASC de a elabora un program de standarde nucleu care sa poata fi utilizate de companiile listate in toate jurisdictiile afiliate IOSCO. Proiectul standardelor nucleu a avut ca rezultat revizuirea mai multor standarde, sau aparitia altora noi, si s-a finalizat in 1999 cu publicarea IAS 39 Instrumente finaciare: recunoastere si evaluare. Timp de un an IOSCO a analizat rezultatele acestui proiect si in Mai 2000 a elaborat un raport care recomanda tuturor membrilor afiliati sa permita companiilor utilizarea IAS6 la intocmirea situatiilor finaciare7. Acest raport precizeaza ca fiecare jurisdictie afiliata IOSCO are dreptul sa ceara urmatoarele lucruri companiilor care prezinta situatii financiare conform IAS: reconcilierea anumitor politici contabile permise in IAS cu alte tratamente contabile agreate in jurisdictia respectiva. Aceste reconcilieri vor fi prezentate in notele situatiilor financiare si vor urmari cuantificarea efectului aplicarii tratamentului contabil alternativ; prezentarea de informatii suplimentare; in cazul in care o norma IAS ofera mai multe variante de rezolvare a unei anumite probleme, poate sa ceara utilizarea unui anumit tratament agreat in jurisdictia respectiva. Este limpede ca solutia adoptata este una de compromis. IOSCO si-a manifestat public sprijinul pentru activitatea IASB, dar nu a dorit sa impuna aceste standarde in toate jurisdictiile. Practic, IAS sunt acceptate partial, atita vreme cit nu intra in divergenta cu anumite prevederi dintr-un set de standarde contabile agreate de o anumita jurisdictie, companiile fiind puse in situatia sa prezinte reconcilieri si prezentari suplimentare de

4 5

IOSCO International Organization of Securities Commissions; Existenta unui referential contabil acceptat la nivel global va aduce o serie de avantaje. In primul rind va facilita circulatia capitalurilor la nivel international. Investitorii vor avea disponibile informatii financiare credibile, obtinute pe baza unor norme contabile de calitate. Trebuie amintita si reducerea costurilor de intocmire a situatiilor financiare, prin raportarea la un singur set de norme acceptate la nivel global. Dar cel mai mare avantaj cred ca il reprezinta faptul ca utilizatotii situatiilor financiare vor putea face comparatii intre performantele companiilor din zone geografice diferite si vor putea, in acest fel, sa faca investitii mult mai sigure si mai eficiente, James J.Leisenring, membru IASB, fost membru al FASB, 30 Septembrie 2003, interviu disponibil la adresa www.fasb.org; 6 Este vorba doar de standardele nucleu; 7 Technical Committee of the IOSCO IASC Standards Assessment report, mai 2000;

203

informatii. Adevarata problema care trebuie rezolvata este eliminarea divergentelor care exista intre referentialele nationale (implicit cel american) si referentialul international.

Anexa: Lista standardelor nucleu acceptate de IOSCO prin raportul din Mai 2000
IAS IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare (revizuita 2003); SIC SIC 6 Costurile generate de modificarea programelor informatice existente (anulata)8; SIC 8 Prima aplicare a IAS ca baze ale contabilitatii (anulata); SIC 18 Consecventa: metode alternative (anulata); SIC 1 Consecventa: diferite metode de evaluare a stocurilor (anulata);

IAS 2 Stocuri (revizuita 2003);

IAS 4 Contabilizarea amortizarilor (retrasa in 2004 si inlocuita cu prevederi din IAS 16, IFRS 3 si IAS 38); IAS 7 Situatiile fluxurilor de numerar; IAS 8 Profitul net sau pierderea neta a perioadei, erori fundamentale si modificari ale politicilor contabile (revizuita 2003); IAS 10 Evenimente ulterioare datei bilantului; IAS 11 Contractele de constructie; IAS 12 Impozitul pe profit (revizuita 2000); IAS 14 Raportarea pe segmente; SIC 14 Terenuri si mijloace fixe: compensatii pentru deprecierea sau pierderea unor elemente (anulata); IAS 16 Terenuri si mijloace fixe (revizuita 2003); IAS 17 Leasing (revizuita 2003); SIC 15 Leasing operational: stimulente; IAS 18 Venituri; IAS 19 Beneficiile angajatilor (revizuita 2004); IAS 20 Contabilitatea subventiilor SIC 10 Asistenta guvernamentala: absenta guvernamentale si prezentarea informatiilor corelatiilor specifice activitatilor de exploatare; legate de asistenta guvernamentala; IAS 21 Efectele variatiilor de curs valutar SIC 7 Introducerea monedei Euro; (revizuita 2003); SIC 11 Schimb valutar: capitalizarea pierderilor rezultate din devalorizari monetare accentuate (anulata);

ca urmare a faptului ca cele mai multe dintre standardele nucleu au fost revizuite incepind cu anul 2000, cele mai multe interpretari au fost anulate ca urmare a noilor prevederi sau au fost incorporate in normele revizuite;

204

IAS 22 Combinari de intreprinderi (inlocuita de IFRS 3); IAS 23 Costurile indatorarii; IAS 24 Prezentarea informatiilor referitoare la tranzactiile cu partile afiliate (revizuita 2003); IAS 27 Situatiile financiare consolidate si contabilitatea investitiilor in filiale (revizuita 2003); IAS 28 Contabilitatea investitiilor in intreprinderile asociate (revizuita 2003); IAS 29 Raportarea financiara in economiile hiperinflationiste; IAS 31 Raportarea financiara a intereselor in asocierile in participatie (revizuita 2003); IAS 32 Instrumente financiare: prezentare si descriere (revizuita 2003);

SIC 9 Combinari de intreprinderi: clasificare ca achizitii sau ca uniuni de interese (anulata); SIC 2 Consecventa: capitalizarea costurilor indatorarii (anulata);

SIC 12 Consolidare: entitati cu scop special;

SIC 3 Eliminarea profiturilor si a pierderilor nerealizate rezultate din tranzactiile cu intreprinderile asociate (anulata);

SIC 13 Entitati controlate in comun: contributii nemonetare ale asociatilor; SIC 5 Clasificarea instrumentelor financiare: provizioane contingente de decontare (anulata); SIC 16 Capitalul social: instrumente proprii de capital reachizitionate - actiuni de trezorerie (anulata); SIC 17 Capital propriu: costurile unei tranzactii de capital (anulata);

IAS 33 Rezultatul pe actiune (revizuita 2003); IAS 34 Raportarea financiara interimara; IAS 35 Operatiuni in curs de intrerupere (inlocuita de IFRS 5); IAS 36 Deprecierea activelor (revizuita 2004); IAS 37 Provizioane, datorii si active contingente; IAS 38 Active necorporale (revizuita 2004); IAS 39 Instrumente finaciare: recunoastere si evaluare (revizuita 2004).

6.3. Rolul FASB In Octombrie 2002, FASB si IASB au publicat un memorandum9 care reprezinta un pas important catre convergenta US GAAP si IFRS. Cele doua organisme de normalizare s-au angajat sa intreprinda eforturile necesare pentru a face compatibile standardele emise pina in prezent, cit mai repede posibil. Au fost stabilite mai multe planuri de actiune, pe termen scurt sau pentru perioade mai mari de timp. Eforturile vor fi indreptate spre identificarea diferentelor existente si stabilirea de agende comune in ceea ce primeste normele viitoare. Ca urmare a activitatilor amintite anterior, FASB se asteapta ca in urmatorii ani sa fie inregistrate progrese importante in ceea ce priveste
9

Norwalk Agreement, Connecticut, SUA 18 Septembrie 2002;

205

convergenta normelor americane cu referentialul international. Datorita volumului si complexitatii problemelor, probabil ca multe diferente vor exista si dupa anul 2005, an in care companiile europene vor fi obligate sa intocmesca situatiile financiare consolidate conform IAS10.
In legatura cu activitatile desfasurate in scopul realizarii convergentei celor doua referentiale, in 2002 la Londra11, presedintele FASB, Robert H. Hertz afirma urmatoarele: FASB este angajat in procesul de creare a unor standarde calitative globale, care sa vina in sprijinul unei piete globale de capitaluri. Prin proiectele pe termen scurt si pe termen lung derulate impreuna cu IASB, cresc sansele de a crea aceste standarde. Acest acord marcheaza drumul catre atingerea acestui tel comun. Cu aceeasi ocazie, presedintele IASB, Sir David Tweedie, a spus: Acest acord marcheaza un important pas in ceea ce priveste parteneriatul cu normalizatorii nationali catre realizarea unui referential contabil global. Recunoscind ca sunt multe lucruri de rezolvat, sunt extrem de increzator ca putem elimina diferentele care exista intre referentialele nationale si cel international. Pornind de la ceea ce esta mai valoros in US GAAP, IFRS si alte standarde nationale, pietele internationale de capital vor avea un set de standarde contabile in care investitorii pot avea incredere.

10

Daca Europa nu este pe deplin pregatita sa accepte normele internationale de contabilitate, sansele de a realiza convergenta politicilor contabile la nivel international vor scadea foarte mult. In aceasta situatie, FASB va fi pus in situatia de a deveni singurul organism international credibil de normalizare contabila, James J. Leisenring, membru IASB, fost membru FASB, 30 Septembrie 2003, sursa anterior citata; 11 Memorandum of understanding, Londra, Marea Britanie, 29 Octombrie 2002;

206