Particularitățile de vârstă ale juniorilor 16-18ani

Fotbalul a devenit astăzi un sport al sporturilor, un element de suprastructură indiferent unde se aplic.iar
pasiunile sunt îmbinate cu munca și știința.
Metodele de antrenament din ce în ce mai perfecționate , inovațiile aduse de antrenori,tehnica și tactica
jocului au produs transformari în conținutul acestora cu scopul de a-i ridica eficiența și randamentul, de a-l I face
mai dinamic, mai ofensiv, mai plăcut jucătorilor și spectatorilor .Greutațile și eforturile jocului modern pot fi
suportate de jucatori numai daca in pregatirea lor sunt folosite metode de antrenament bazate pe respectarea datelor
fumizate de știintele specializate și de rezultatele cercetărilor întreprinse de specialiști în domeniul fotbalului .Din
practică este cunoscut că jucatorii de fotbal au indemanare asimetrică determinată de exersarea unor procedee
tehnice ,doar pe o parte sau doar cu un anumit membru inferior.
Formarea și automatizarea deprindeilor tehnice,tactica în condițiile jocului modern necesită o pregătire
timpurie. Continuă și în condiții mereu îngreunate.
Pentru a face față cerințelor unui post se cere, pe lângă un fizic bine proporționat, un bagaj de cunoștințe
tehnico-tactice, care să permit acționarea corespunzătoare și pe posturi învecinate( fundaș central, lateral, liber,
mijlocaș s.a.m.d.), atât în fazele de apărare cât și în cele de atac. Jucătorului de astăzi nu i se permite să degajeze
mingea la întâmplare, el trebuie să folosească atât piciorul stâng, cât și piciorul trept, care trebuie să asigure mingii o
trasmitere adecvată fazei de joc.
Trebuie să aibă o gândire tactic bună, prin cunoașterea la nivel corespunzător a posibiliătilor coechipierilor
și adversarilor, a manevrelor actice folosite și capacitatea de asigurare a deprinderilor tehnice cu un superior
conținut tactic.
Din punct de vedere psihologic, jucătorului i se crere: calm , capacitate de anticipare pentru a-i permite
luarea celor mai adecvate măsuri pentru apărarea porții proprii, cât și pentru inițierea atacurilor și contraatacurilor.
Deci jucătorul trebuie să fie un jucător echilobrat psihic, cu îănalte calități morale și de vointă, lipsa acestora
nepermitând afirmarea sa în condițiile actuale.
Față de rolul important ce-i revine jucătorului într-o echipă de fotbal, selecționarea acestuia este una dintre
sarcinile dificile de răspundere a antrenorilor.Pe lângă calitățile fizice,tactice, tehnice, morale și de voință se va ține
seama și de faptul că pentru a deveni valoros i se va cere să învingă o serie de dificultăți caracteristice desfășurării
oricărui meci sau competiție.
Aceste dificultăți constau în:
- complexitatea cerințelor;
- cerința de dezvoltare rapidă a situațiilor de joc;
- cerința unei execuții rapide și precise;
- cerința prevenirii schimbărilor ce pot să intervină în timpul desfășurării acțiunilor;
 Acest suport necesită o pregătire specifică de la vârste mici(10-12 ani) După perioada pubertară, caracterizată
prin mari și rapide schimbări somato-funționale și psiho-motrice, urmează perioada post pubertară,
adolescentă. Care se caracterizează prin ritmuri lente și adaosuri reduse în creșterea dimensiunilor
transversale.Continuă creșterea în înălțime , însă diametrele și perimetrele segmentelor (umeri, torace, brațe,
antebrațe, abdomen, bazin) cresc mai intens,compensându-și rămânerea în urmă față de creșterea lungimii
acestora din perioada anterioară pubertară.
Structura oaseloese apropie de cea a adultului, musculatura înregistrează, de asemenea, o creștere
cantitativă( volum)și calitativă( forță) și reprezintă aproximativ 44,2% din greutatea coprului.
Pe plan funcțional se constată de asemenea un echilibru.Creșterea dimensiunii parenchimului pulmonar
simultan cu creșterea cordului și vaselorm favorizeazăîmbunătățirea indicilor funcționali cardio-vasculari.
Capacitatea vitașă este cumprinsă între 3000-3800 cm3.Volumul sistolic și debitul cardiac, ca și
consumul de O2 se apropie de cele ale adultului.
Capacitățile funcționale sporite au drept consecință o mai bună adaptare la efort și asigură premise
pentru creșterea capacității de efor a organismului.
Cercetările efectuate de specialișii domenilui din fdiferite țări pun în evidență creșterea logică a
capacității organismului de vârstă școlară mare de a face față sarcinilor motrice cu indici crescuți de viteză,
îndemânare, și rezistență, la băieți mai mari decât la fete.
Datorită dezvoltării capacității sistemului nervos centalși ai centrilor motori din scoarță, se
înregistrează o îmbunătățire simțitoare a capacității de coordonare motrică și în consecință crește nivelul
îndemânării.Acestea permit efectuarea unor mișcări cu un grad superior de coordonare și favorizează totodatp
perfeționarea actelor motrice însișite singura calitate care rămâne încă deficitară este mobilitatea articulară,
fenomen mai pregnant la băieți decât la fete.
Datele menționate mai sus, conduc la concluzoa că în conformitate cu legile creșterii și dezvoltării
organismului la vârsta de 16-17 ani, copilul este apt pentru eforturi fizice crescute ca volum, intensitate și
complexitate.
Aceste date au fost biologige, Cât privește datele psihologice, bateriile de teste precizată în literatura
de specialitate,pentru stabilirea de aptitudini psihice , sunt diferite pentru portari și pentru jucătorii de camp.
Ele urmăresc:
1)La portari:
-rapiditatea procedeelor percepției individuale, câmpul atenției și câmpul vederii periferice;
-sensibilitatea percepției și percepția vizuală;
-capacitatea de concentrare a atenției, distributivitateași flexibilitatea ei;
-gradul de inteligențănativă și posibilitățile de ameliorare a randamentului proceselor psihice;
-abilitatea motrică și capacitatea de control asupra aplitudinii mișcărilor fine;
-sensibilitatea psihică și echilibrul comportamental;
-capacitatea de învățare;
2)la jucătorii de câmp:
-nivelul proceselor percepției-vizuale și percepției-spațiale;
 -viteza de reacție însituații conflictuale simple și complexe, precizia,rapiditatea și eficienșâța actului psiho-
motor;
-calitățile antenției, memoriei, gândirii;
-posibilitățile de menținere a eficienței psihice intime, optime și se reechilibrare după sarcini emoționale;
Timpul temperamental preferat este cel echilibrat, iar dintre manifest[rile temperamentale
intereseaz[ capacitatea de muncă și rezistență față de greutăți, perseverența în depășirea unor momente dificile.
Whiting susține că la baza criteriilor psihologice trebuie să se afle: acuitatea visuală, viteza
percepției,orientarea spațială, finețea coordonării muscular tactile în acționarea asupra mingii, finețea perceperii
mișcării mingg și capacitatea de a integra informația.