The Earl of London - Louise Bay

Machine Translated by Google
UNU
Darcy
Era ceva magic în peisajul rural englez într-o dimineață de primăvară.

De la pânzele de păianjen acoperite de rouă până la soarele timpuriu
care încuraja ghioceii și crocusii să iasă din ascunsă până când au
devenit pete de culoare răvășitoare care au înflorit în ciuda șanselor
de iarnă. Era paradisul meu perfect.
Lucrul meu preferat de făcut într-o duminică dimineață a fost să

traversez Woolton Estate. Era un pământ care a fost în familia mea de
generații și acum era responsabilitatea mea să îl întrețin pentru
viitoarea familie Westbury. Am locuit aici aproape toată viața. A fost o
constantă când mai întâi tatăl meu, apoi mama, ne-au abandonat pe
mine și pe fratele meu bunicilor noștri. Era acasă, un loc sigur și fericit
unde puteam uita că există orice rău din lume. Și am făcut tot posibilul
să o păstrez așa cum a fost întotdeauna. Am vrut să onorez oamenii
care au făcut-o înaintea mea și să o păstrez pentru oamenii care vor
veni după mine.
A fost o responsabilitate uriașă. Nu doar din cauza generațiilor

care aveau să le urmeze, ci și din cauza mijloacelor de trai care
depindeau acum de el, de la grădinari la păzitori, personal de grajd și
apoi toți oamenii care întrețineau casa - Woolton Hall. Familiile lor au
avut încredere în mine să le ofer de lucru
cei dragi lor. Am văzut asta ca pe o onoare, dar și ca pe o datorie. Și în

zile ca astăzi, a fost o plăcere deplină.
Când ne-am oprit în locul meu preferat, am descălecat de pe Bella.
Plouase peste noapte, așa că, deși acum era uscat, pământul era
acoperit cu iarbă alunecoasă și noroioasă.
Din punct de vedere tehnic, verificam limitele moșiei și mă asiguram
că totul era așa cum ar trebui să fie, dar într-adevăr mi-a plăcut
priveliștea de aici.
”
„Va trebui să mă ții în picioare, Bella, am spus, ținându-și hățile
strâns și ghidându-o spre priveliște.
"Uită-te la asta. Cred că poți vedea o sută de mile.” În depărtare,
dealurile ondulate ale Chilternilor spargeau orizontul și un mozaic de
câmpuri era despărțit de gard viu, copaci și turle de biserică, de parcă
nu ar exista mașini și oameni.
Cântecul păsărilor plutea spre mine în briza și am închis ochii și am
respirat aerul proaspăt al primăverii dimineții. Am fost atât de norocos
să trăiesc într-un loc atât de frumos.
Cu coada ochiului am surprins mișcare în
copaci. Oare unul dintre căprioarele noastre rătăcise în pădure?
Mijind ochii, mi-am dat seama că era o persoană. Un barbat. Un
bărbat foarte înalt care părea să se concentreze asupra telefonului în
mâna lui mare în timp ce se îndrepta în direcția mea. Am privit cum
eu și Bella treceam neobservate. La jumătatea lui treizeci de ani, în
blugi și pantofi de mers, nu l-am recunoscut. Și-a trecut mâna prin
părul castaniu-ciocolat, marginea maxilarului ascuțit prinzând în
lumina cea cețoasă a soarelui dimineață, în timp ce ridica privirea,
doar pentru a verifica solul din fața lui. Poate că era un agent imobiliar
sau un topograf. Se afla pe terenul Casei Badsley, care tocmai ieșise
la vânzare de când murise doamna Brookely. Eram sfâșiat între a dori
să fiu lăsat singur cu calul meu pentru a mă bucura de priveliște și a
dori să știu care este treaba acestui om la granița pământului familiei
mele. Și poate că voiam să văd dacă era sau nu la fel de frumos de
aproape cum părea să fie de la distanță. S-a îndreptat spre Bella și
spre mine, cu capul în jos, iar ceața dimineții se învârteia în jurul
picioarelor lui. Ce
păcat că a ratat dimineața frumoasă, această priveliște fantastică.
Când s-a apropiat, și-a tras de guler, dezvăluind un gât neted și

bronzat și un măr proeminent al lui Adam. O mică creastă i s-a înfipt
între sprâncene, de parcă ar fi fost iritat de ceea ce a găsit pe ecranul
din fața lui – sau poate că ar fi încercat să descopere un puzzle. Dacă
ar locui în satul Woolton, aș recunoaște diferența dintre cele două
expresii asupra lui și, fără niciun motiv explicabil, mi-a dat seama că
nu-l cunoșteam puțin mai bine.
Luându-mă cu garda jos, bărbatul care acum era la doar câțiva

metri distanță de noi și-a ridicat brusc privirea și chiar la mine, privindu-
l, cu ochii săi albaștri fixându-mă la fața locului. Nu eram genul de fată
care se uita la bărbați. Am înțeles că personalitatea a supraviețuit
privirilor și că ceea ce era înăuntru era mai important decât exteriorul,
dar se pare că exteriorul acestui tip m-a făcut să mă uit. Și am fost
prins. "Buna dimineata,
”
urlă el, făcând cu mâna.
Înainte să mă pot hotărî dacă jena m-ar împiedica să-l salut pe
străin, Bella mi-a atras atenția în timp ce scâncea și se lupta cu frâiele.
În timp ce am tras de piele pentru a o asigura că totul este în regulă,
ea a tras în direcția opusă, scăpându-mă de strânsoarea mea. La
dracu. În timp ce încărcam după ea, piciorul meu a alunecat pe iarba
umedă și am căzut, cu fața în jos, într-o băltoacă noroioasă.
„Bella!” Răspândit cu vulturi pe pământ, mi-am ridicat capul și l-am

văzut pe bărbat alergând după ea. Spre surprinderea și ușurarea mea
considerabilă, el i-a prins frâiele și a început să o conducă înapoi. Nu
era ca Bella să facă ceva ce i-a spus un străin, dar trebuie să fi avut
milă de mine.
Luptându-mă în picioare, mi-am aruncat privirea în jos, acoperită
de noroi. Apa rece și neglijentă mi-a picurat pe față pe gât. Atât pentru
dimineața mea perfectă.
Am apucat frâiele de la el și mi-am netezit palma
fața mea, încercând să profit la maximum de situație.
”
„Mulțumesc, am spus, puțin tulburat. Dacă m-aș fi stânjenit să fiu
prins uitându-mă la acest bărbat frumos, faptul că acum arătam ca
un personaj dintr-un film cu zombi nu a făcut lucrurile mai bune.
”
— Cu plăcere, spuse el. "Este o zi frumoasa. Presupun că ești de
aici?” el a intrebat.
Concentrându-mă pe Bella, m-am adresat străinului fără să mă uit
la el, nesigur dacă voi putea să mă uit în altă parte.
Nu știa că suntem pe moșia Woolton Hall? — Da, și presupun că nu
”
ești, am spus, sperând că va completa spațiile libere.
Când nu a răspuns, m-am întors și l-am găsit privindu-mă ca și

cum aș fi fost un animal de la grădina zoologică. „Ești complet acoperit
de noroi.” A început să râdă.
Perfect. Primul bărbat arătos pe care l-am întâlnit într-un an și îi
ofeream divertismentul. Acesta a fost doar norocul meu. Și de ce
eram singură. Pur și simplu nu eram una dintre acele fete pline de
farmec pe care bărbații le găseau atrăgătoare. Îmi plăcea prea mult
să stau afară și eram puțin prea confortabil în noroi.
”
"Imi pare rau. Putem să o luăm de la capăt? Sunt Logan el a spus,
Steele și i-a întins mâna.
Mi-am ridicat palmele pentru a-i arăta că ultimul lucru pe care a
vrut să-l facă a fost să-mi strângă mâna și, cu siguranță, nu am vrut
să mă jenez și mai mult, acoperindu-l în noroi.
„Voiam doar să-ți urez o dimineață bună, cu ce ești pe pământul
meu și tot.”
„ Țara dumneavoastră?” Poiana de dinainte să ajung la pădurea
care mărginește Casa Badsley nu era cu siguranță a lui. Mi-am mijit
ochii, ignorând noroiul care încă îmi curgea pe față. „Cred că vei
descoperi că asta face parte din Woolton Estate. Granița este...”
Odinioară exista un mic stâlp care indică unde s-a încheiat proprietatea
noastră asupra pământului.
"Acolo?" Logan a arătat în spatele meu spre Woolton.
Ani de zile, nu băgasem în seamă granița dintre Badsley și
Woolton. Pentru că pădurea și pârâul
unde ne jucam fratele meu și cu mine când eram copii era chiar la
marginea pământului Casei Badsley, oferia un gard natural, dar din
punct de vedere tehnic, cei trei-patru metri de această parte a
copacilor îi aparțineau și lui Badsley. Am tresărit și apoi mi-am dat
seama ce spusese. „Ai cumpărat locul? Credeam că a ieșit pe piață
abia ieri?” Acest bărbat înalt și frumos avea să se mute în sat? Prima
impresie grozavă pe care am făcut-o. Mai întâi căzând și acoperit cu
noroi. Acum pătrundeam.
„Nu cred că din punct de vedere tehnic a ieșit pe piață. Am

semnat actele ieri după-amiază.”
”
"Oh, Am spus. Am fost mulțumit că Badsley nu stătuse gol prea
mult timp, dar a fost puțin șocat să constat că locul fusese deja
vândut. Și pentru cineva ca bărbatul din fața mea, care arăta mai
degrabă ca acasă într-un penthouse londonez, decât într-o casă de
țară. — Deci, v-ați mutat deja cu toții?
El a clătinat din cap, zâmbindu-mi în timp ce-mi căutam

buzunare pentru un șervețel ca să-mi pot șterge ochii de noroi.
"Nu încă. În urmă cu trei zile, nu știam că locul va fi scos la
vânzare.” Își întinse fularul. „Folosește-l dacă vrei să-ți ștergi fața.”
Am zâmbit dar am clătinat din cap. "Mulțumesc. Dar nu aș vrea

să o stric.” Părea scump. „Voi doar...” Mi-am strâns mâneca jachetei
de călărie și mi-am șters ochi. Aș putea să mă simt mai ridicol?
— Atunci te-ai hotărât repede în privința locului? Am întrebat.

— Cautai de mult prin zonă?
"Un fel de." Și-a băgat mâinile în buzunare și și-a înclinat capul.
„Deci, ai spus că ești local, mergi des pe aici?” el a intrebat.
„Îmi pare rău, nu am vrut să pătrund. Anteriorul

proprietarul nu m-a deranjat...”
”
„Și nici eu nu, a spus el. „Este o priveliște frumoasă.” A aruncat o
privire spre Dealurile Chiltern.
Așa că observase puțin împrejurimile lui.
”
"Chiar este. Și cu pârâul chiar acolo, am arătat spre sub copaci
locul în care fratele meu și cu mine ne jucam. „Acesta este locul
meu preferat din sat.”
"E frumos. Alte locuri pe care ar trebui să mă asigur că le vizitez
pe aici?”
„Ei bine, totul este frumos. Va trebui să explorezi și să te decizi,
”
am spus, încercând să ignor
atât de liniștit aici. faptul
E binecă
săeram
scapi acoperit de Dar
și să scapi. noroi.
ați„Este
putea prefera... altceva.” După înfățișarea lui, a petrecut mult timp
în sală.
„Ei bine, poate data viitoare când mă voi întâlni cu tine la unu, nu-
ți voi speria calul și nu vei ajunge acoperit de noroi.” Pentru prima
dată de când căzusem, am fost recunoscător pentru camuflajul
noroios. Am sperat că îmi acoperă roșul la mențiunea de a-l vedea
din nou. Întotdeauna m-am plâns că nu sunt destui bărbați singuri în
zonă și aici se părea că Badsley House plantase pe cineva chiar lângă.
"Este bine. Măcar ai prins-o.” În mod normal, aș fi furios că

cineva nu era mai grijuliu în jurul cailor mei, dar cu greu aș putea
pedepsi pe cineva nou în sat. „Călărești? Sau... soția ta?”
El a chicotit. „Nu, nu am învățat niciodată. Și nu sunt căsătorit.”

”
„Oh, am spus. "Ce păcat." Acum părea că mi-aș fi dorit să fie
căsătorit, ceea ce cu siguranță nu era cazul.
”
„Că nu călărești, am corectat. „Este o modalitate minunată de a ieși
în mediul rural.”
"Vad asta. Poate voi învăța.” Ochii lui cam scânteiau și nu
puteam să-mi dau seama dacă își bate joc de mine sau era doar
felul lui fermecător normal.
”
„Ei bine, ar fi bine să plec, am spus, simțindu-mă puțin
stânjenită și ieșită din profunzime. Eram obișnuit să nu fiu niciunul.
Aveam nevoie de un duș fierbinte și să nu vorbesc cu un bărbat
ridicol de frumos care arăta ca mine. el a spus.
”
„Nu am primit numele
tău, aș fi preferat să mă furișez fără să mă prezint.
În felul ăsta, poate data viitoare când l-am văzut, nu o va face
recunoaște-mă fără noroi și aș putea face o schimbare.

”
„Darcy, am mormăit.
— Mă bucur să te cunosc, Darcy. Sper să ne vedem din nou.”
„Woolton Village este un loc mic, nu am nicio îndoială că ne vom
întâlni din nou. Sper că voi fi puțin mai curat.”
A zâmbit, iar acei ochi au făcut din nou acel lucru strălucitor.
„Ce este puțin noroi între prieteni?”
M-am uitat înapoi către Woolton Hall, neștiind ce să spun.
„Ei bine, mă bucur să te cunosc.”
”
„Ne vedem curând, sper, a răspuns el.
M-am întors și am început să plec, încercând să nu mă concentrez
pe faptul că tocmai spusese că spera să mă vadă curând. Pentru că
era doar politicos. Învecinat.
Privind peste umărul meu, am văzut că era încă în același loc,
privindu-mă în timp ce o conduceam pe Bella înapoi la Woolton. La
naiba, ar fi trebuit să-mi port blugii magici care mi-au făcut fundul să
arate jumătate din dimensiunea cât era de fapt. Nici eu nu ar fi trebuit
să cad în noroi. Sau călcat asupra pământului său. Dar, în ciuda tuturor,
l-am găsit puțin fermecător. Și mai mult decât ușor frumos. Și nu m-am
întâlnit prea des de așa bărbați. Mă puteam gândi la vecini mai răi să
am.
DOUĂ
Logan
S-ar putea să-mi sun avocatul. Vezi dacă l-aș putea da în judecată pe așa-zisul
jurnalist care scrisese piesa usturătoare despre mine în The London Times.
Nu știu de ce nu lăsasem ziarul în birou, îl băgasem prin tocător. În schimb,
mă torturam. Citirea și recitirea. Tipul ăsta scriitor nu mă cunoștea. Mă
acuzase că fac bani din distrugerea vieților și moștenirilor unor oameni
nevinovați.
A fost o prostie. Nu am mințit sau înșelat niciodată. Am fost bun pentru

cuvântul meu. Un trăgător drept.
„Deci, frumoasă, ce îți ia atât de mult?” Am sunat-o pe femeia pe care o
întâlnisem la o negociere la începutul săptămânii, care era pe cale să-mi sugă
penisul și să mă oprească să mă gândesc la jurnali tii care îmi distrug
reputa ia.
În mod normal, criticile au sărit peste mine și nu m-am gândit deloc.
Întotdeauna au fost o mulțime de oameni care încercau să te doboare când
erai în vârf, dar am continuat să redau articolul în capul meu.
Parcă ar fi descris pe altcineva. Tatăl meu. Nu eu. Singurul lucru care mi-
ar putea atenua furia și frustrarea a fost o femeie puternică, încrezătoare și
inteligentă, care aproape că mă depășise în afaceri, se punea în genunchi și
îmi lua pula în gură.
Când eram mai mică, aveam parte de modele și actrițe, dar nu

aveau aceeași atracție ca o femeie de succes căreia îi plăcea să
domine în sala de consiliu și mă implora pentru orgasmul lor în
dormitor.
Am dat înapoi ultimul whisky cu care mi-a lăsat înainte să
dispară, mi-am dat jos jacheta și m-am prăbușit pe canapea.
Peretele ferestrelor din podea până în tavan vizavi de canapea era
negru, pătat de luminile străzilor încă aglomerate ale Londrei.
Reflecția mea s-a înfățișat peste peisajul orașului, ceea ce însemna
că aș avea o vedere bună a capului ei clătinându-mi între genunchi
din două unghiuri.
Grozav.
”
„Tocmai se împrospăta, spuse ea, întorcându-se înapoi în
sufragerie purtând doar un sutien și chiloți negru din dantelă. Și
tocurile ei de șase inci.
Foarte frumos.
Femeia asta era genul meu. Înalt. Rece.
Sofisticat. Un corp șlefuit de sală, cu mușchi strânși, piele aurie și
sâni mici și înalți.
”
„Mi-aș descurca cu puțină împrospătare, aici.” Am spus. „Vino
Și-a pus palmele pe coapsele mele, s-a aplecat, apoi a alunecat

în genunchi între picioarele mele. Mi-am lăsat capul pe spate, gata
să-mi golesc mintea de jurnali ti nebuni i să mă bucur de ceea
ce urma. Ea ar putea să mă încălzească puțin sugându-mă și apoi,
înainte ca lucrurile să scape de sub control, mă ridicam, țineam
capul în timp ce îi făceam gura adânc, uitându-mă cum ochii i se
lăcrimau în timp ce ea năucea. Nimic mai bun decât o femeie
administrator de fonduri speculative care supraveghea active de
sute de milioane de euro și era obișnuită să pună bărbați în locul
lor, lăsându-mă să-i fac tot ce voiam.
Pena mea s-a încordat în pantaloni când și-a trecut unghiile pe
exteriorul materialului. Un pic de tachinare era în regulă, dar dacă
nu avea penisul meu în gură în două minute, aș face-o să plătească
pentru asta mai târziu. De parcă ar putea auzi la ce mă gândeam,
mi-a deschis fermoarul și și-a strâns degetele în jurul lungimii mele.

Ar avea nevoie de două mâini.
Am gemut în timp ce ea a strâns, pregătindu-mă pentru simțirea
limbii ei când sunetul familiar al telefonului meu a sunat din
buzunarul jachetei. La dracu.
”
„Spune-mi că nu vei răspunde la asta, cu buzele a spus ea, ea
îndreptate spre coroana mea.
În cele mai multe situații similare, l-aș ignora. Taci și concentrează-
te asupra a ceea ce se întâmplă cu pula mea, dar articolul m-a pus pe
cap.
„Trebuie să primesc asta. Rămâi unde ești, în genunchi — ți se
”
potrivește. Nu voi întârzia mult, am
văzut
spus,
că era
stând
numărul
mai drept
agentului
când am
meu imobiliar. De ce naiba mă suna?
”
„Ești un prost, a spus ea, eliberându-mi erecția și lăsându-se pe
spate pe genunchi.
Am zâmbit în timp ce răspundeam la telefon. Ei bine, nu i-am
promis romantism.
„Howard?”
„Știi că, când am lucrat pentru prima dată împreună, mi-ai cerut
să urmăresc casa aia din Woolton Village și să te anunț dacă a fost
scoasă vreodată la vânzare?”
M-am schimbat, închizând fermoarul pantalonilor. Howard a
avut toată atenția mea. "Amintesc." Cum aș putea uita? Acesta a
fost motivul din spatele succesului meu. Ambiția și impulsul meu
au venit din nevoia de a ajunge într-un punct al carierei în care îmi
puteam permite să cumpăr acea casă. De mult aveam destui bani,
dar actualii proprietari au refuzat mereu ofertele mele generoase
de-a lungul anilor.
„Ei bine, tocmai am primit vestea că va fi pe piață
mâine dimineață."
„Casa Badsley?” Voiam să fiu sigur că vorbim
cam in acelasi loc.
Mi-am ținut respirația așteptând răspunsul lui.
„Da, asta este. Vrei să aflu la cât costă?
Mâna mea a strâns telefonul mai tare. "Nu. Vreau să-l cumperi.”
Cumpărasem și vândusem proprietăți în valoare de milioane de lire
sterline, construisem un imperiu în valoare de miliarde, dar nu m-aș simți
niciodată de succes până nu voi fi proprietarul lui Badsley.
"Dreapta. Bine. Ai un preț plafon?” întrebă Howard.
Nu era niciun preț pe care să nu-l plătesc pentru acel loc. A fost ocazia
mea să îndrept greșelile trecutului, să fac fericită singura persoană din
lume la care ținea. Să demonstrez odată pentru totdeauna că nu sunt tatăl
meu. "Nu. Doar termină afacerea. Mă aștept să semnez actele mâine.”
„Nu vrei un sondaj sau...”

"Nu. Vreau să dețin acea casă până mâine la sfârșitul zilei.”
Howard făcu o pauză înainte de a răspunde. „Voi face să se întâmple.”
Am încheiat apelul, dorind să diger ce tocmai se întâmplase. Casa

Badsley avea să fie în sfârșit a mea și nu puteam să-mi șterg zâmbetul de
pe față.
Eram pe cale să-mi îndeplinesc ambiția unei vieți.
Eram pe cale să cumpăr înapoi casa din copilăria bunicii mele.
TREI
Darcy
După ce călătoria mea a fost întreruptă, era încă devreme când

m-am întors de la grajduri. Marginile Woolton Estate s-au
estompat înăuntru și ieșit sub un strat de ceață mișcătoare.
Chiar și așa, știam ce va dezvălui soarele când ar arde ceața.
Gazonele, toate bine cosite. Copacii, perfect tăiați toamna,
izbucneau acum la viață. Acoperișul grajdurilor fusese înlocuit,
iar aleea inundabilă a fost reparată.
S-ar putea să fiu acoperit de noroi, dar lucrurile de pe moșie
erau sub control. Și am avut vești neașteptate despre dimineața
mea. Abia așteptam să-i spun Aurorei a cui mașină era în drum.
” Am sunat în timp ce închideam cu piciorul ușa
"Bună,
de stejar a încăperii portbagajului și am negociat întinderea de
paltoane atârnate pe peretele din stânga. Având în vedere că
eram singurul care locuia la Woolton cu normă întreagă, eram
destul de sigur că ar trebui să fie mai puțin de trei mii de
paltoane atârnate de perete. Uitasem că membrii Institutului
Femeii se terminaseră, folosind bucătăria azi. Cred că au spus că fac gem.
Am zâmbit la bubuitul vocilor entuziasmate de cealaltă parte
a ușii. Mi-a plăcut sunetul casei pline. De când a murit bunicul
meu, casa s-a simțit de zece ori mai mare și mi-a fost și mai dor
de fratele meu, deși a fost în vizită din SUA.
la fel de des. Am simțit brusc pierderea familiei, ca și cum amintirile

din acele zile după ce mama l-a abandonat pe Ryder și eu au fost
făcute ieri, nu cu o viață în urmă.
”
„Darcy, a sunat cineva.
”
"Venire, am spus în timp ce mă străduiam să-mi scot
cizmele de călărie. Eram pe punctul de a câștiga bătălia cu un singur
picior pentru a mă scăpa de încălțăminte când mi-am pierdut
echilibrul în urma unui vuiet de tunete, am căzut de peretele de
paltoane și apoi am alunecat complet pe fund. Cum a fost posibil
să cădem de două ori într-o zi? Cel puțin Logan Steele nu a fost aici
pentru a fi martor la stângăcia mea de data aceasta.
Ce naiba era zgomotul acela?
— Darcy?
Mi-am ridicat privirea și am găsit-o pe Aurora, cea mai bună
prietenă a mea de când aveam patru ani, clătinând din cap spre
mine, de parcă m-aș trânti intenționat pe pământ, sub un munte de
lână și tweed.
"Ce faci?"
„Oh, doar să te joci de-a v-ați ascunselea. Ajută-mă să mă ridic?”
Cel puțin în sânul cizmei îmi eliberase piciorul.
„Ce este toată agitația?” întrebă doamna Lonsdale. Cele cinci
doamne din sat care se agitau în bucătărie erau ca o familie pentru
mine. Mă cunoșteau de când eram încă în scutece și îi văzusem
cum se coaceau, cuseau și își împărtășesc viața unul cu altul de
când îmi amintesc.
”
„Darcy a căzut, a răspuns Aurora în locul meu. „Și ea este
acoperită de noroi”.
„Trebuie să fii mai atent.” Doamna Lonsdale a șters-o
mâinile pe șorțul ei în timp ce mă privea, clătinând din cap.
„Nu a fost vina mea. Nimeni altcineva nu a auzit acel zgomot? Părea
ca un avion cu reacție de pasageri zburând la vreo cincizeci de picioare
de la sol.”
”
„Mai mult ca un elicopter, spuse Aurora.
”
„Orice ar fi fost, era zgomotos, Am răspuns, spălându-mă
pe mâini la chiuvetă, apă noroioasă prelingându-se în canalizare. Cea mai
mare parte s-a uscat, dar tot trebuie să arăt speriat.
”
„Ar putea fi noul tău vecin, spuse Daphne în timp
ce continua să taie rubarba pe care Glenis o spălase la chiuvetă,
apoi a transferat-o pe masă.
Vorbeau despre bărbatul pe care tocmai l-am întâlnit? Era greu
de sigur, deoarece nu aveam vecini în sensul obișnuit. Într-o zi
senină, Woolton Hall deținea terenul cât de departe vedea cu ochii.
” anunță Freida. „S-a vândut
„Da, de la Casa Badsley,
deja. Nu știai?”
M-am simțit puțin îngâmfat că nu numai că știam că Badsley House
fusese vândută, dar că l-am cunoscut și pe noul proprietar. Dar am fost
puțin surprins că Freida știa, deoarece ea era întotdeauna ultima care
auzea despre bârfele din sat.
Am ridicat din umeri și mi-am turnat un pahar de suc de
portocale din frigider — n-am fost pe cale să mărturisesc că l-am
întâlnit pe Logan Steele pentru că atunci se vor întoarce lucrurile
și eu aș fi fost cel care era interogat. Nu, am vrut să aud ce știau
oamenii deja despre frumosul meu vecin. A avut o iubită? Am fost
orbit de noroi sau toată lumea credea că este la fel de arătos ca
mine? Și voiam să știu de ce credeau că va zbura cu un elicopter
deasupra proprietății.
„Se pare că unii oameni din oraș l-au cumpărat.”
„Oamenii din oraș s-au mutat la țară?” Am întrebat cu speranță
în timp ce m-am prăbușit pe unul dintre scaunele libere de
bucătărie, uitându-mă la femeile din Woolton WI și linia lor de
asamblare improvizată de gem de căpșuni și rubarbă.
doamna Lonsdale pufni. „Dacă considerați că sunteți aici într-o
mutare de sâmbătă și duminică.”
Umerii mi-au căzut și emoția pe care o simțisem în mers spre
casă a dispărut la fel de repede ca păsările alungate de lătratul
unui câine. Așa că Logan Steele nu se muta deloc. Știam că nu
arăta de genul de la țară.
„Weekend?” Ultimii oameni pe care i-am dorit în Badsley House
erau cei care aveau mai mulți bani decât simț, nu luau parte la
viața satului și s-au întors la penthouse-urile lor duminică seara.
Oamenii ca ăsta au supt viața dintr-un sat.
Casa Badsley avea nevoie de cineva care să cheltuiască bani în

magazine, să vină la sărbătoarea satului și să continue tradițiile locale.
Weekenderii s-au supărat de mirosul de bălegar de vacă și au crezut
că deținând o jachetă Barbour și un Land Rover i-a făcut oameni de la
țară.
Știam că Logan Steele fusese prea bun pentru a fi adevărat.
„Ar putea fi convins să rămână mai mult decât
”
weekend dacă are motive. Am auzit că e frumos, spuse Freida.
Oricine ar fi, cineva trebuia să-i spună că nu poate zbura peste

Woolton Hall.
”
„Și singură, s-a oferit Freida, aruncându-mi o privire.
”
„Și la începutul lui treizeci de ani, a spus Aurora cu ochiul în timp
ce a adăugat un jet nesfârșit de zahăr într-una dintre cratițele mari.
„Știai despre asta și nu mi-ai spus?” Am întrebat.

Aurora și cu mine ne-am spus totul.
„Tocmai am aflat”, a răspuns ea.
„Am auzit că l-au ținut pe domnul Fawsley, așa că sperăm că vor
întreține grădina.” Freida își bătu lingura de lemn pe marginea cratiței.
În ciuda faptului că eram iritat că nu aveam scoop-ul despre Casa

Badsley, care fusese cumpărată – nu mai puțin de cei din weekend –
m-am liniștit că Logan nu-l concediase pe grădinar.
Domnul Fawsley și-a dedicat viața acestui loc. Fiica lui fusese căsătorită
pe teren.
”
„A fost atât de păcat că locul a trebuit vândut, am oftat.
Doamna Brookely murise cu doar câteva luni în urmă, iar familia ei
fusese nevoită să vândă locul pentru a plăti taxa de succesiune. Locul
era frumos. Mai mic decât Woolton Hall, evident, dar totuși substanțial,
cu niște păduri din jur prin care îmi plăcea să călăresc.
„Dar o nouă viață într-un sat poate fi un lucru bun. Mai ales pentru
”
o familie tânără, a spus doamna Lonsdale.
”
— Mai întâi va trebui să-și găsească o soție, spuse Freida.
Deci, cel puțin era singur. Dar asta nu a ajutat cu nimic faptul că nu
va fi la casă cu normă întreagă. Și a fost bucuros să ne tulbure existența
pașnică cu elicopterul său.
„Bine, afară cu asta”, a spus doamna Lonsdale înainte de a fi nevoit să o fac.
„Cum ești sursa tuturor acestor informații? De obicei, eu sunt cel care
vă spune totul.”
Freida a ridicat din umeri, ținându-și ochii ațintiți pe tabla de tocat
în timp ce încerca, fără succes, să-și oprească colțurile gurii să nu
” ea a spus.
tremure. „Acest cuțit tocește,
”
„Freida, am spus, luând cuțitul de la ea și îndreptându-mă spre
chiuvetă să-l spăl. „Spune-ne sursa ta.”
Ea a scos un oftat exasperat și și-a aruncat rubarba. „Dacă trebuie
să știi, nepotul bunicii celei mai bune prietene a fiicei mele este noul
proprietar.”
M-am încruntat, încercând să urmez acel fir încâlcit. "OMS?" I-am
spus Aurora, dar ea doar a clătinat din cap. Am scos ascuțitorul de
cuțite din al doilea sertar în jos și mi-am început sarcina.
„Deci, ce știm despre el? Ce face el pentru o doamnă Lonsdale a

” spus.
via ă? Bani noi, fără îndoială,
”
„El a fost prezentat în The Times săptămâna aceasta, spuse Freida. „S-
ar putea să am o copie în geantă.” Nu era nicio putere în asta.
Ea doar așteptase momentul potrivit.
„Este foarte arătos.” Freida a scos hârtia și mi-a întins-o, aruncându-
mi o privire ascuțită. Existau dezavantaje în a le cunoaște pe aceste
femei toată viața — toți s-au simțit ca și cum ar avea o miză în viața
mea amoroasă.
"Frumos. Fermecător. Și foarte mult succes în afaceri.”
Am abandonat ascuțitul cuțitului și am luat loc,
desfacerea hârtiei.
”
— Pagina optsprezece, spuse Freida.
Am întors paginile și am văzut falca ascuțită și ochii sclipitori ai lui
Logan Steele care se uitau la mine. Avea genul de față de care era greu
să te îndepărtezi. Când am început să citesc, mi-am ridicat privirea spre
Freida. Articolul a arătat cum Logan a fost cel mai de succes dintre un
număr de titani corporativi care,
a spus jurnalistul, și-au făcut banii distrugând afaceri. Mă așteptam să

fie o piesă de puf super măgulitoare, dar a fost orice altceva decât.
Articolul susținea că abordarea lui Logan față de afaceri a înăbușit
inovația, că îi pasă doar de profit și că metodele sale ar duce în cele din
urmă la o economie în scădere dacă oamenii i-ar urma exemplul.
„Acest lucru spune că el distruge industria britanică. Închiderea

”
afacerilor și scoaterea oamenilor din locuri de muncă, am pictează spus. „Îl ca
pe un răufăcător.”
„Da, da, dar știi cum sunt aceste hârtii. Nu-ți vine să crezi tot ce
”
citești, a spus Freida. „Și este foarte arătos în spune
fotografie.
cât deȘi bogat
articolul
este.”
De ce a crezut Freida că aș putea fi interesat de un bărbat, chiar dacă

era bogat și frumos, dacă întreaga lui preocupare în afaceri era
distrugerea? Valorile unui bărbat erau mai importante pentru mine decât
o față drăguță.
„Și am auzit că în persoană este incredibil de fermecător.”
„Nu atât de fermecător, dacă zboară atât de jos încât, dacă aș fi fost
”
afară, părul meu ar fi cu câțiva centimetri mai scurt, am răspuns, așezând
hârtia în lateral și ridicând din nou cuțitul pentru a o ascuți.
” spuse Freida. "Aceasta este
„Trebuie să faci cu vremurile,
cât de bogați călătoresc în zilele noastre.”
Am tresărit la sunetul oțelului împotriva oțelului. „Fratele meu este
și bogat și, uneori, lipsit de farmec, dar nu ar îndrăzni să se întâlnească
cu Woolton într-un elicopter.”
Am fixat-o pe Aurora cu o privire care spunea că ar purta o cratiță cu
rubarbă și zahăr dacă i-ar spune în cameră că Ryder îi sugerase odată să
ia un elicopter de pe aerodrom la Woolton. Din fericire pentru mine,
bunicul nostru spusese nu și Ryder nu redeschisese dezbaterea de la
moartea bunicului meu. S-ar putea să mă închin pe fratele meu și nu
putea face nimic care să mă enerveze, dar asta a fost o linie în nisip
pentru mine.
”
„Sper că elicopterul este un lucru ocazional, doamnă.
spuse Lonsdale. „Ar fi foarte perturbator dacă așa călătorește
în mod regulat.”
„Sper că nu se va dovedi a fi ca ultimii oameni care și-au
cumpărat un loc de weekend în Woolton.” M-am oprit,
nedorind ”să fiu înecat de geamătul colectiv care a urmat.
„Exact, am spus. „Extinderea familiei Thompson a durat trei
ani de schele, foraj, sari și constructori înjurând ca marinarii.
Pentru ce? Așa că ar putea să se întoarcă și să vândă locul cu
profit.”
Alice Thompson ne fermecase pe toți la început. S-a
alăturat WI și a explicat cum era necesară extinderea căsuței
proaspăt achiziționate din sat pentru a găzdui familia ei în
creștere. Apoi, de îndată ce cererea ei de planificare fusese
acceptată, am fost lăsați ca niște cărămizi fierbinți, iar ea se
îndreptase înapoi la casa ei din Londra, lăsându-ne să
suportăm lucrările de construcții, înfundarea străzii și
deranjand vecinii pt. trei ani lungi. Pentru familia Thompson,
cumpărarea unei proprietăți în Woolton fusese o investiție
financiară. Pentru mine, investiția în Woolton a fost
emoționantă.
”
„Nu toată lumea va fi ca familia Thompson, doamnă.
spuse Lonsdale, trăgând peste o altă tigaie uriașă și așezând-
o pe masă.
„Dar cuplul acela care” a cumpărat vechea casa parohială
pentru weekend-uri? Soții Foley, ar fi putut
am spus.
uita mașinile
Cu siguranță
de poliție
nu
în miezul nopții și dl.
Foley a fost arestat pentru că și-a bătut prostiile pe soția sa
când era beat ca un sconcs?
”
„Asta a fost cu ani în urmă, spuse Daphne. — Nu toți cei care
au crescut în altă parte decât Woolton sunt răi, Darcy. Și nu
vei mai avea nimic din acel cuțit dacă tot îl ascuți.”
„Știu, dar asta nu înseamnă că ar trebui să avem încredere

în ei imediat.” De câteva minute, am fost fermecat de
noul proprietar. Cuprins de chipul lui frumos și de zâmbetul cald. Și

acum mă simțeam ca un idiot.
— Crezi că noul proprietar ne va lăsa să vedem grădina? întrebă
Daphne. „Acesta ar fi un bun indicator al cât de bine se va stabili
noul nostru vecin frumos.” Doamna.
Brookely obișnuia să lase orice localnic să intre să viziteze. De fapt,
grădina de trandafiri care stătea în spatele Woolton Hall dincolo de
câmpul de crochet fusese plantată după ce bunica mea văzuse
grădina de trandafiri de la Casa Badsley. Am sperat că va continua
să ofere inspirație satului.
”
— Poate că ai putea să-l întrebi când te vei vizita, Darcy, spuse
Freida.
"Vizita?" am întrebat, clătând cuțitul sub apa fierbinte înainte de
a-l usca și trecându-l înapoi.
„Să-i urez bun venit în sat, desigur. Ai putea lua
” spuse doamna Lonsdale.
o parte din această dulceață, dacă îți place,
După dezastrul și jena de azi dimineață, și după articolul pe care
tocmai l-am citit, ultimul lucru pe care am vrut să-l fac a fost să apar
în pragul ușii lui Logan Steele. În afară de orice altceva, ar putea
crede că sunt... interesat de el. Romantic. Probabil că a avut fiecare
femeie pe care a întâlnit-o să mănânce din palma lui. Dar nu eu. Azi
dimineață am fost primit de el pentru scurt timp, dar am trecut peste
asta. Articolul asigurase că.
„Nu am cum să-l impun așa. Și având în vedere că s-a obișnuit cu
viața de oraș, sunt sigur că i s-ar găsi destul de ciudat.”
„Este ceea ce au făcut întotdeauna bunicii tăi pentru orice nou
”
venit, am oftat. spuse
Ea știadoamna Lonsdale.
punctele mele slabe. Îmi plăcea să susțin
tradițiile și istoria satului – să păstrez locul la fel de special ca
întotdeauna – și să onorez memoria bunicilor mei. Dar n-aveam cum
să apar în pragul ușii lui Logan Steele cu o oală de dulceață.
„Ar fi o potrivire perfectă, știi. Un conte bogat și frumos și

”
nepoata unui duce, a spus Freida, renunțândnu atâtîn
demod
subtile.
clar „Această
la indicii
casă are nevoie de mai multă viață în ea.”
— Un conte? spuse doamna Lonsdale. „Nu se menționează în

articol.”
„Nu, nu mai folosește titlul, dintr-un motiv oarecare.
Dar dacă mă întrebi, pare a fi soarta, Darcy. Un conte se mută lângă tine
”
– asta nu poate fi o coincidență, spuse Freida.
”
„Titlurile nu înseamnă nimic în zilele noastre, am spus, ignorând cele
șase perechi de ochi pe mine în timp ce mă ridicam și îndreptam o tigaie
mare spre tabla Freidei. A alunecat în rubarba tocată. „Este importantă
persoana, nu poziția.” Am dus cratita la chiuveta. „Nu putem vorbi despre
viața amoroasă a Aurorei?” Fiecare întâlnire WI pe care am ținut-o la
Woolton părea să se încheie cu o discuție despre viața mea amoroasă.
Acum, că fratele meu, care era mereu singur, s-a căsătorit în sfârșit, se
părea că ceasul bunicului de pe hol deveni mai zgomotos cu fiecare zi
care trecea, scandând single, single, single .
„Am decis că am nevoie de cineva străin. Greaca poate. Sau american,

”
Aurora oftă.
"De cand?" Am întrebat.
Asemenea unui personaj Tennyson, ea s-a uitat atent la el
spațiu și am decis să nu o pun la întrebări.
”
"Asta imi aduce aminte, Am spus. „Când Ryder, Scarlett și micii lor
ticăloși vor veni luna viitoare, vom începe să planificăm petrecerea de
vară în grădină. Deci, orice idee, anunțați-mă.”
— Și vei merge la Badsley săptămâna asta? întrebă Freida.

Am oftat. „Nu, de ce aș face?”
”
— Vă lăsăm o oală suplimentară de gem, spuse doamna Lonsdale.
„Va fi o primire plăcută. Și s-ar putea să iei niște trandafiri — arată
frumos, Darcy. Îi poți spune povestea despre cum i-a plantat bunica
ta din cauza trandafirilor de la Badsley.”
Aceste femei nu au știut să accepte un nu ca răspuns.

Mai degrabă aș lua o furcă decât o selecție de trandafiri ai bunicii
mele. Cel puțin așa aș putea amenința că îl voi tăia pe tip dacă ar zbura
din nou cu un elicopter peste Woolton. Oricât de mult l-aș fi putut admira
afară mai devreme
astăzi, etica și atitudinea lui au fost mult mai importante pentru mine.
Îmi dedicasem viața Woolton Hall și tradițiilor satului nostru și aș face
tot ce era necesar pentru a mă asigura că noul proprietar al Casei
Badsley nu va perturba nimic din toate acestea.
PATRU
Logan
In sfarsit am facut-o. În cele din urmă, bunica mea s-a întors în casa în
care a crescut. Casa la care a renunțat pentru mine. În sfârșit, am
putut să-i răsplătesc sacrificiul într-un mod mic.
Ținând în mână o tavă cu ceai, am deschis ușile franceze cu cotul
și am ieșit pe terasă. Îmi petrecusem ultimele zile lucrând de acasă în
timp ce ne-am instalat în noua noastră casă, ceea ce însemna că ceaiul
de după-amiază într-o zi de miercuri era parte din ziua mea, când, de
obicei, după-amiaza trecea într-o confuzie de teleconferințe, întâlniri
și briefing-uri.
”
„Iată-te. Credeam că te-ai rătăcit, mi-a spus bunica în timp ce
puneam tava în fața ei.
„Încă îmi găsesc drumul.” Poate că bunica mea a crescut într-un
loc ca acesta, dar eu nu. Noi doi locuisem într-o casă terasată cu două
dormitoare când eram copil. Din punct de vedere tehnic, s-ar putea să
fiu membru al aristocrației britanice, dar învățasem repede că titlurile
nu oferă nimic de care aveam nevoie în copilărie. Și nu reprezentau
absolut nicio garanție a succesului financiar - totul s-a datorat muncii
grele și concentrării.
M-am așezat cu fața la grădinile îngrijite. Terenul care înconjura

imediat casa a fost împărțit în mai multe secțiuni – o zonă cu ziduri
plină de ierburi și legume
chiar în afara bucătăriei, una la vest care nu era altceva decât trandafiri
și trei secțiuni suplimentare care — după grădinar — erau împărțite
după culoare, deși era prea devreme în anul pentru a le vedea. Terasa
avea vedere la trepte care coboară către un iaz și diverse paturi de flori
înălțate. Am înțeles de ce bunica mea iubea acest loc.
„Este o casă imensă. Uitasem cât de mare. Chiar nu trebuia să faci

”
asta, spuse ea, clătinând din cap.
meu„Știi că am fost perfect fericit la micul
bungalou.”
„Am vrut să fac asta.” Mai mult decât mi-am dorit, trebuia să fac asta.
Bunica a oftat și mi-a bătut mâna. "A fost

niciodată greșeala ta să repari.”
„Această casă era a ta și ți-a fost luată. Eu doar o dau înapoi – fac
lucrurile corecte pentru tine, așa cum tu le-ai făcut întotdeauna corect
pentru mine.” Am așezat sita de ceai peste marginea ceștii ei de porțelan
și i-am turnat o ceașcă puternică de oolong. „Oricum, mi-ai spus
întotdeauna că cea mai mare forță a unui bărbat este capacitatea lui de
a se adapta – se va simți ca acasă în cel mai scurt timp.” Am adăugat un
strop de lapte în ceașca ei, dar am păstrat-o pe a mea neagră.
”
„Da, dar mă refeream la greutăți”, a răspuns ea.
Ea renunțase la acest loc pentru mine, dar nu s-a plâns niciodată,
nici măcar nu a menționat asta.
— Funcționează în ambele sensuri, bunicuță. Îmi jurasem că mă
voi asigura că într-o zi își va reveni grădinile pe care le descriea în
poveștile mele de culcare când era copil. Abia când am fost mai mare,
uitându-mă printr-un vechi album foto de familie, mi-am dat seama
cât de mult îi lipsiseră ei. Lucrurile se încheiaseră acum. Era din nou
în locul pe care îl numease acasă de atâția ani. Mă așteptam la un
sentiment de victorie, dar era mai degrabă o conștientizare liniștitoare
că așa trebuiau să fie lucrurile.
Ea mi-a strâns mâna. „Este încă o casă frumoasă, iar grădinile nu
sunt mai puțin spectaculoase după toți acești ani.” Mi-a dat drumul și și-
a luat ceaiul. „Suntem norocoși, domnule Fawsley
a fost de acord să rămână.” Grădinarul fostului proprietar fusese

încântat când l-am întrebat. În mod clar, i-a plăcut munca sa.
— Ai întâlnit alți vecini? am întrebat, gândindu-mă la fata îmbibată
de noroi pe care o întâlnisem duminică. Ea a spus că este locală.
„Nu, dar sunt primele zile și, după cum știi, nu pot să ies prea
mult.”
„Am văzut un magazin de fermă în capătul îndepărtat al satului. Voi lua
cobori mai tarziu in saptamana daca vrei.”
„Este o idee bună, dar nu poți să-ți petreci tot timpul cu
pe mine. Vreau să-ți faci prieteni pe aici, mă auzi?
am chicotit. „Da, bunicuță. De fapt, am dat peste o femeie
când mă plimbam în jurul graniței duminică.”
— A fost vecină?
"Așa cred. Părea să știe despre zonă.”
„A fost prietenoasă?”
Nu fusese neprietenoasă, dar nu fusese atât de încântată să mă
vadă pe cât m-aș fi așteptat. „Cred că a fost puțin distrasă. Calul ei a
fugit când m-am apropiat și ea a căzut cu fața întâi în noroi.”
"Aoleu. Aceasta este o viață foarte diferită de cea pe care o ai tu

în Londra. Ești sigur că ești pregătit?"
Bunica mea avea dreptate. Nu a trebuit niciodată să țin o
conversație cu cineva care picura în noroi – în afară de acea singură
dată petrecută în Vegas... Acea noapte se terminase dezordonat, dar
nu fusese prea multă conversație implicată. Darcy avea trupul pentru
o mică luptă cu noroi, dar nu eram sigur că va avea înclinația. „Voi fi
în continuare la Londra cea mai mare parte a săptămânii. Cred că
mă descurc puțin noroi în weekend.”
"A fost frumoasa?"
M-am oprit, amintindu-mi părul ei ud și felul în care refuzase
oferta mea de eșarfă de a șterge râurile de apă noroioasă care
curgeau pe fața ei. "Cred." Fără îndoială, Darcy era drăguță – chiar
frumoasă – cu părul castaniu lucios pe care îl văzusem înainte de a
cădea, maro adânc și un corp grozav.
Dar ea nu era genul meu. Era mult mai scundă decât
femeile pe care le-am tras de obicei. Cu o înflorire pe obraji și

pielea palidă, arăta ca trandafirul arhetipal englezesc. Corpul
ei, deși era fenomenal, nu era tipul obișnuit de fitness pe care l-
aș alege când caut o fată pentru noapte. Era mai moale, fundul
ei puțin mai mare. Și părea mai puțin în mine decât eram folosită
la.
Dar fusese ceva la ea care m-a atras și m-a făcut să vreau ca
conversația noastră să continue. Nu eram sigur dacă era
nefamiliaritatea ei sau ceva mai profund care mă făcea să sper
că o voi vedea din nou și că voi avea șansa să... nu eram sigur
ce. Atinge-o? Mai vorbim cu ea? Priviți cum zâmbetul ei cald i-a
stăpânit fața și a încălzit totul pe orbita lui?
„Pun pariu că ești de vorbă în sat. Bogat, de succes, frumos

și fără soție. Nu îmi pot imagina că sunt mulți bărbați ca tine în
aceste părți.”
„Cred că ești puțin părtinitoare și oricum, ți-am spus...
nu trebuie să-ți faci griji pentru viața mea amoroasă. Mă descurc
”
„Nu vorbesc despre sex, bine.” ea a spus. „Vreau să găsești
pe cineva cu care să-ți construiești o viață. Cât timp sunt plecat-"
”
"Bunicu ă, am mârâit, întrerupând-o. „Nu vreau să vorbești
așa. Știi că vei trăi pentru totdeauna.”
„Cu siguranță că da, dar mi-ar plăcea să te văd liniștit.
Nu devii mai tânăr.”
„Mă lovești sus și jos cu complimentele.
Mai scutește-mă. Am treizeci și cinci de ani.”
„Da, exact. Ai avut destul timp să joci pe teren.
E timpul, băiete.”
”
„Nu trebuie să-ți faci griji, pun rădăcini, am spus, ridicându-
mi bărbia spre grădini. Nu mi-am petrecut timp și energie
jucându-mă la nimic. Nu m-am asumat lucruri pe care nu le
știam dacă aș putea să lucrez, dar odată ce m-am angajat în
ceva, mi-a atras atenția totală. Această abordare îmi adusese o
mulțime de bani, ceea ce era ceea ce țintesam. Dar însemna și
că orice lucru personal era o distragere a atenției. Femeile erau
pur și simplu un mod de a se epuiza.
Cumpărarea acestei case a fost cel mai mare angajament personal pe care mi l-am
asumat vreodată și pe care era probabil să îl fac vreodată.
„Asta va trebui să fie deocamdată. Dar nu o faceți pe
această doamnă să aștepte prea mult strănepoții. Casa asta
este destul de mare.”
Strănepoți? A primi cursurile semi-regulate despre a nu
avea o soție a fost destul de rău. „Ți-am mai spus, copiii nu
sunt la orizontul meu.” Paternitatea era ceva ce aș face totul
pentru a evita. Nu era genul de om care eram. Singura familie
care a contat pentru mine și singura familie pe care aș avea-o
vreodată era așezată chiar în fața mea. „Sunt sigur că această
grădină te va ține destul de ocupat.”
” ea a spus.
„Este frumos , „Dar nu mai frumos decât a
familie.”
Acesta nu fusese planul meu în copilărie – familia mea nu
fusese deloc frumoasă. Fusese trist, turbulent și haotic și tot
ce nu voiam să repet. — Și ești sigur că nu te deranjează că
folosesc pământul în afara vederii casei? am întrebat,
schimbând subiectul. Dincolo de grădini se aflau douăzeci și
doi de acri de pământ, pădure și câmpuri neexploatate.
Grajdurile și împrejurimile fuseseră de mult abandonate, iar
locul mă aștepta să-i dau un aer proaspăt. Și asta am plănuit
să fac.
— Continuați să vorbiți despre pământ – de când ești

interesat de așa ceva?
„Sunt interesat de orice îmi va aduce bani, bunicuță. Tu stii
asta."
”
„Ai fost mereu la fel, a răspuns ea. „Sper că nu te mai
chinuiești la chestia aia cu ziarele.” ”
Mi-am pus paharul jos. „Eu nu sunt un îngrozitor, i-am
răspuns. „Sunt un făcător.” Nu credeam în semne din univers
și alinierea stelelor, dar eram perfect fericit să profit din plin
de o coincidență. A venit articolul din London Times despre
mine despre distrugerea antreprenoriatului prin răsplătirea
distrugerii decât a ideilor noi și a asumării de riscuri.
ieșit în aceeași zi în care Casa Badsley ieșise la vânzare. Și am avut o

idee despre cum să-l folosesc pe Badsley pentru a dovedi că jurnalistul
se înșeală.
„Nu ar trebui să lași așa ceva să te afecteze. Este doar un jurnalist
îndreptățit care este gelos că cineva cu un „titlu inutil” a creat un
imperiu.”
”
„Abia un imperiu, i-am răspuns.
„Cum l-ai numi? Ai treizeci și cinci de ani și, în ciuda faptului că ai
început cu nimic, tocmai ai fost numit unul dintre cei mai bogați
bărbați din Anglia.
„Dar așa cum a spus jurnalistul, eu nu construiesc nimic. De fapt,
mi-am câștigat toți banii făcând exact invers – au avut dreptate în
privința asta.” Articolul îmi intrase sub piele și se blocase. Nu m-am
putut scutura de ea. Critica mi-a amintit prea mult de moștenirea pe
care tatăl meu o lăsase în urmă — distrugerea. Și petrecusem o viață
întreagă demonstrând că sunt mai mult decât fiul tatălui meu.
Credeam că cumpărarea lui Badsley va umple golul din interiorul

meu, care uneori răsună în miezul nopții. Și, deși nu era nicio îndoială
că am văzut-o pe bunica mea aici a satisfăcut un fel de nevoie în mine,
încă mai lipsea ceva.
„Nu ai făcut nimic de care să-ți fie rușine. Ați salvat nenumărate
locuri de muncă, asigurându-vă că companiile nu intră în faliment.”
”
"Lichidare, am corectat-o. „Dar da, nu există nicio îndoială
că oricare dintre companiile pe care le-am cumpărat nu ar fi
supraviețuit altfel.” A fost valoare în ceea ce am făcut – bunica mea
avea dreptate, am salvat locuri de muncă, pensii și mai ales am făcut
bani – dar nu m-am putut abține să zdruncinam realitatea că nu am
construit niciodată o afacere. Tocmai am despărțit-o pe a altora.
Speram să schimb asta.
Începeam de la mică, din lumina reflectoarelor Londrei și departe
de reputația pe care o aveam de a fi tăios și îndrăzneață – aș construi,
aș produce, a crea. Tatăl meu și-a distrus familia și moștenirea familiei
sale. aș face
opus. Cumpărarea lui Badsley fusese doar primul pas în

anularea durerii pe care o crease, dar mai aveam mult de
parcurs până să rescris complet răul pe care îl făcuse și
durerea și resentimentele pe care le-a gravat în istoria mea.
CINCI
Darcy
Mi-a plăcut această perioadă a anului când pământul de sub

picioare părea să sară de viață nouă și cenușiul iernii a lăsat în
sfârșit loc lăstarilor de verde. Am închis poarta din partea de sus
a parcării magazinului fermei și am închis lacătul. A avea o cale
privată către magazinul fermei Woolton Hall era un avantaj
pentru proprietar. Locul se deschisese în urmă cu șase luni, dar
mă simțeam totuși un fior de fiecare dată când vizitam. Am făcut
semn cu mâna când am zărit-o pe Aurora așteptând în fața
clădirii din clapete gri de pe cealaltă parte a parcării cu pietriș.
Magazinul se afla la marginea satului, pe o bucată de teren
Woolton Hall, care adăpostise anterior un hambar abandonat.
Locația însemna că magazinul atragea trafic trecător, dar era
suficient de departe încât să nu atragă clienți fără stăpân spre Woolton Hall.
Am salutat-o pe Aurora cu o îmbrățișare și o explozie de
culoare mi-a atras atenția. „Oh, au început să facă coșurile
suspendate pe care le-am sugerat. Este atat de dragut." M-am
ghemuit să iau coșurile cu begonii și narcise în miniatură. „Arata adorabil.”
”
„Ai făcut un lucru incredibil amenajând acest loc, a spus ea.
„Nu pot lua niciun credit.” Mi-am legat brațul prin cel al
Aurorei și ne-am strâns înăuntru.
„Ești ridicol. Dacă nu poți lua creditul, nu știu cine poate.”

”
„Tipul ăsta, i-am spus eu, făcându-l pe Rory, când am pășit înăuntru.
În calitate de manager, Rory făcuse o treabă fantastică, atrăgând
fermele și meșteșugarii locali pentru a-și expune produsele, iar
magazinul oferise un alt post cu normă întreagă și trei locuri de muncă
de vară cu jumătate de normă pentru localnici. Micul profit pe care s-a
proiectat să îl obțină ar sprijini organizația de caritate Woolton Village,
care a oferit ajutor locuitorilor în vârstă din sat. Era exact ceea ce mi-am
imaginat. Un magazin local autonom, care oferă locuri de muncă
localnicilor.
Și – bonus – a vândut o mulțime de lucruri pe care mi-a plăcut să le cumpăr.
„Ramânem fără miere. Ai nevoie de ceva?” am întrebat-o pe Aurora.
"Eu nu cred acest lucru. Ai de gând să creezi un coș pentru Casa

Badsley? Ar fi un sat frumos bun venit, nu crezi?”
M-am oprit în fața celor două tipuri de miere locală din magazin
aprovizionat. „Crezi că ar trebui?”
— Te gândeai să nu iei un cadou?
Nu voiam să merg deloc, dar în mod clar Aurora era îngrozită de
ideea că nu voi lua un cadou de bun venit, așa că nu puteam să recunosc
asta. Credeam că am fost liber zilele trecute în bucătăria lui Woolton.
„Și oricum, ne-am întâlnit deja, așa că pare inutil să mergem și să

vizităm oficial”, am spus.
Aurorei făcu ochii mari și mă apucă de braț. Am scuturat-o. "Spune-
mi totul! Este la fel de frumos cum au spus ei?
Este inalt? A existat chimie?”
„Bine durere. Nu, nu și nu. De ce ai crede că ar putea exista chimie?”
„Îmi place ideea că te-ai cunoscut și a fost dragoste la prima vedere,

sau măcar pofta la prima vedere.”
am pufnit. Eram acoperit de noroi. Și deși înainte să aflu mai multe
despre el, credeam că este atrăgător, fusese doar un moment trecător.
Ceea ce conta era cine
oamenii erau pe dinăuntru, nu cât de fierbinți erau în exterior.
"Cu greu. Oricum, el nu este genul meu – ai citit articolul.

Fiind un weekend, oricum nu va fi prea mult prin preajmă.” Am
examinat eticheta de pe un borcan cu miere de lavandă.
Am zărit un teanc de coșuri de sârmă lângă ușă și m-am dus
să iau unul. Am pus mierea în coșul meu. „N-aș putea nici măcar
să fiu prieten cu cineva care nu a vrut să îmbunătățească lumea
”
din jurul său, am spus. „Clar că tot ceea
experiența mea,cebărbați
îi pasăca
sunt banii.”
Logan și-auDin
dorit doar să fie mai buni, mai bogați, mai de succes decât
următorul tip cu orice preț.
Acele lucruri nu erau importante pentru mine și nu erau atractive
pentru mine la alții.
”
„Dar la fel și Ryder, a răspuns ea în timp ce ne îndreptam
spre ouă.
„Nu cred că banii sunt tot ce îi pasă lui Ryder. Era important
pentru el să-și facă propriul drum în lume, atâta tot. Oricum, nu
pot să-mi aleg familia.”
Ea a râs. „Dar acestui tip nou îi place în mod clar țara, chiar
dacă nu a crescut aici.”
„Bărbatul zboară pentru a experimenta țara într-un elicopter.”
„Asta înseamnă doar că este bogat, nu că nu-i place țara. Și

știți cum sunt acești jurnaliști.
S-ar putea să aibă un fel de ceartă în curs. Scriitorul ar putea fi
doar gelos.”
„Te apuci de paie.” Aurora nu era altceva decât o romantică.
— Dar nu ai spus că e frumos? a răspuns ea de parcă nu ar fi

citit articolul și nu ar fi știut cât de puțin ar conta aspectul lui
având în vedere caracterul lui.
Am clătinat din cap și ne-am ghidat către secțiunea „Nou în
magazin”. "Cu siguranta nu. Arăta ca un pește din apă și, mai
rău, un turist.” Nu exista nicio îndoială că era chipeș, chiar dacă
nu era ceea ce aș fi căutat în mod normal, dar să recunosc că ar
fi adăugat combustibil focului Aurorei. El a fost
prea direct, prea încrezător. Și era mai înalt decât majoritatea

bărbaților cu care mă întâlnisem. Și mai larg. De parcă, poate, nu
renunțase să mai facă multe sport de când a plecat de la facultate.
„Și a speriat-o pe Bella.”
Ea tresări, știind cât de mult credeam că caii sunt cei mai buni
judecători ai caracterului. „Nu e un cal?” ea a intrebat.
„Nu după cum arată”, am răspuns, ceea ce a fost puțin nedrept.

Logan alergase după Bella și, spre surprinderea mea, a prins-o și a
reușit să o aducă înapoi la mine. Bella a fost întotdeauna un pic
supărată și mă luase neprevăzut că i-a răspuns.
„Ei bine, vă place sau nu, acum este sătean. Și chiar dacă s-ar putea
să fii dezamăgit că nu este atât de chipeș pe cât ai sperat, chiar ar
trebui să-l suni și să-i ureze bun venit.
M-am întors să mă înfrunt cu ea. "Stai ce? Crezi că sunt dezamăgit

că nu e frumos?
Aurora a ridicat din umeri. „Am crezut că vrei să întâlnești pe cineva
special.”
M-aș mulțumi cu ceva sex – dar da, bineînțeles că am vrut să-l
întâlnesc la un moment dat în viitor. — Nu sunt disperată, Aurora.
„Văd cum ești în preajma copiilor lui Scarlett și Ryder și știu că crezi
că Woolton este puțin pustiu, doar tu locuiești acolo.”
Inima mi s-a scufundat la gândul că voi locui singur la Woolton

pentru totdeauna. Mi-a plăcut locul și nu am vrut să plec niciodată –
era locul în care îmi făcusem toate amintirile bune din copilărie și
aproape toate pe cele adulte.
Dar, în același timp, Aurora avea dreptate. Am vrut să găsesc pe cineva
cu care să-l împărtășesc.
”
„Așa poate fi, am răspuns. „Dar nu m-am gândit niciodată că noul
proprietar al Badsley ar putea fi potrivit.” Poate că m-am gândit la asta
timp de treizeci de minute dintre întâlnirea cu el
și citind acel articol. Dar nu am putut scăpa de fapte.
„Trebuie să încerci să fii puțin mai deschis la minte,

” spuse Aurora.
"Despre ce?"
„Despre oameni noi care se mută în sat.”
„Sunt doar protector. Vreau doar să păstrez ceea ce este special la
loc. Dacă noul nostru vecin distruge totul în cale, nu vreau ca Woolton
Village să fie următorul pe lista lui.”
„Ești atât de dramatic. Știu că vrei ca lucrurile să rămână așa cum
au fost întotdeauna. Și nu ești bun cu schimbarea, dar cred că...
„Nu știu cum poți spune asta – dacă nu eram eu, acest magazin de
fermă nu ar exista.”
"Destul de adevărat. Dar cred că uneori te agăți de o viziune
idealizată despre cum ar trebui să fie lucrurile , în loc de cum sunt. Tot
ce spun este să fii deschis la idei noi. Oameni noi."
Am primit oameni noi. Scarlett fusese binevenită în familie, iar ea

era o străină. Un american. Iar sora lui Scarlett, Violet, devenise o
prietenă apropiată. Aurora nu se uita la fapte.
„Te-ai gândit vreodată că îl anulezi pe acest tip nou pentru că pur și

simplu nu-i cunoaște?”
„Aurora, serios? Ai citit acel articol. I se pare
ca genul de bărbat de care aș fi atras?”
„Dar când ai fost ultima dată când te-ai întâlnit?”
„Ce legătură are asta cu ceva? M-aș întâlni cu bucurie cu cineva
dacă aș întâlni pe cineva care îmi place.”
"Într-adevăr?" m-a întrebat ea, sprâncenele ei ridicate și capul înclinat
strigându-mă ca pe un mincinos.
"Într-adevăr. Și ești bun să vorbești.”
„Dacă îți amintești, am fost la o întâlnire săptămâna trecută.”
„Întâlnirile din Londra nu contează.” Nu era ca și cum ar fi putut să
devină serioasă despre cineva care locuia în oraș mai mult decât
puteam eu.
„Darcy, suntem la o oră și jumătate distanță de oraș.

Cu greu suntem în Hebridele Exterioare.”
„Sunt pur și simplu practic.”
„Așa că, dacă cineva care îți place se mută în casa alăturată, nu
vrei să te întâlnești cu ei, dar dacă se mută în casa alăturată, nu
sunt suficient de buni pentru că sunt oameni de weekend sau sunt
duri în afaceri sau sandalele lor nu sunt suficient de noroioase.”
„Ești ridicol.”
„Sunt? Deci nu te gândeai să-l eviti pe noul proprietar al Casei
Badsley?
„Nu am spus asta.”
”
— Ar fi trebuit să fi trecut deja, a spus ea, dându-mă cu un cot
în coaste. „S-ar putea chiar să afli că ziarul a greșit cu el.”
„Nu fi ridicol.”
„Oricine ar fi, nu vor perturba nimic în Woolton, dar chiar dacă
o fac, poate că este un lucru bun.”
Aurora trebuie să aibă o memorie scurtă. "Cum poți spune că?
De fiecare dată când primim noi veniți în sat, se produce un
dezastru.”
"Dezastru? Exagerezi.”
"Eu sunt? Dar Thompson și Foley? Și
când domnul Jenkins a fost lovit de acel Aston Martin?
„Dar șoferul era un prieten cu domnul și doamna Lonsdale. Aceasta
nu era nimeni în sat.”
"Exact. Oamenii din oraș nu înțeleg viața de aici. Ei nu știu că
domnul Jenkins nu poate ajunge pe cealaltă parte a drumului la fel
de repede ca majoritatea oamenilor din cauza artritei sale. Nu s-ar
gândi să încetinească. Sunt mai puțin plini de compasiune, mai
puțin grijulii.”
Aurora oftă. „Woolton nu poate exista într-un fel
bulă perfectă. Uneori schimbarea poate fi un lucru bun.”
Ea nu m-ar convinge niciodată de asta. Am avut prea multe
schimbări în creștere. Mama mea rătăcind înăuntrul nostru
trăiește așa cum i se potrivea. Bunica mea pe moarte. Apoi bunicul

meu s-a îmbolnăvit și a murit acum câțiva ani.
Woolton era constanta. Întotdeauna fusese pluta de salvare de
care mă puteam agăța când totul se prăbuși. Lumea mea revenea la o
nouă normalitate și am vrut doar ca normalul să rămână o vreme. Am
vrut să păstrez satul, astfel încât să fie același loc în care locuiau bunicii
mei, același loc care a oferit refugiul fericit și fericit al meu și al fratelui
meu. Am vrut să-l mențin pentru ei, pentru mine, pentru toți oamenii
care ar avea nevoie de Woolton Village la fel de mult ca mine.
Nu a fost un lucru atât de rău, nu-i așa?

„Știi că bunicul tău ar vrea să-i vizitezi pe noii proprietari ai Badsley.”
Am oftat. Aurora avea dreptate. Probabil că ar trebui să mă duc și

să mă prezint când nu pătrundeam și nu eram acoperit de noroi. Și un
coș ar fi o atingere plăcută. „Bine, câștigi.
Ajută-mă să aleg niște lucruri pe care crezi că le-ar plăcea și mă voi
duce să vizitez mâine.”
„Nu se știe niciodată, s-ar putea să se implice în viața satului – ar
putea fi un atu pentru sat.”
”
„Elicoptere și tot, am spus, punând câteva
sparanghel organic în coșul meu.
”
„Păstrează-ți mintea ea a răspuns. „S-ar putea să fie o suflare
deschisă, de aer curat.”
„Avem o mulțime de asta.” Dar m-aș duce să le urez bun venit.
Cel puțin, aș putea să-i fac o cerere să nu mai zboare peste sat.
ASE
Darcy
Să-mi vizitez noul vecin de la Badsley House a fost ultimul

lucru pe care mi-am dorit să-l fac. Mi-am strâns mai strâns
coșul pe care îl căram și am apăsat pe soneria de alamă.
Privind în jur, casa arăta exact ca întotdeauna. Glicina care s-a
strecurat peste u ă era pe cale să înflorească, iar cutia care
se întindea în jurul alee a fost tăiată cu grijă.
La sunetul mișcării de pe cealaltă parte a ușii, eu
mi-a tras umerii înapoi și gura mi-a făcut un zâmbet larg.
O femeie de cincizeci de ani a zâmbit înapoi. Mintea mi-a
răsfoit posibilități, o menajeră? Nu, purta o uniformă de
asistentă, mama lui Logan? A fost cineva bolnav?
” Am spus.
„Bună,
ea a dat din cap. "Buna ziua."
„Sunt un vecin — Darcy Westbury. Am trecut doar să las
asta și să vă urez bun venit în sat.”
„Ahhh, doamna Steele este în grădină. Lasă-mă să-ți arăt.
Doamna Steele? Se referea la mama lui Logan sau

doamnele din WI au greșit când au spus că Logan este singur?
„Nu vreau să impun dacă cineva nu este bine.” Pot să mă întorc
altă dată, sau pur și simplu să las asta, am spuscu
oferind coșul
mâncare și
cadouri. Când eram bolnav, voiam să mă ondulez
ridică-te în pat și te uiți la reality TV. Cu siguranță nu am vrut să

distrez străini.
"D-na. Steele este perfect. Te rog urmareste-ma."
Am intrat în casă și m-am uitat în jur. Erau mai puține poze pe
pereți și părea că locul fusese recent decorat, deși nu observasem
niciun muncitor în sat.
Am urmat-o pe asistentă prin holul de piatră până în spatele

casei, unde portocaliul se deschidea spre terasă. Intotdeauna mi-a
placut camera asta.
Asistenta a mers înaintea mea și s-a apropiat de cineva care
stătea la una dintre mesele de pe terasă. "D-na. Steele, noul tău
vecin, Darcy Westbury, este aici să te vadă.
”
„Ce încântător, a spus ea, întinzându-și gâtul ca să mă vadă.
Această femeie în vârstă era doamna Steele? Deci nu soția lui Logan
atunci. A locuit ea aici? Cu Logan? Aveam exact o mie de întrebări.
A început să se ridice, dar am oprit-o. „Te rog nu te trezi. Nu

vreau să impun. Tocmai am venit să las asta și te voi lăsa să fii...”
”
— Prostii, a spus doamna Steele. „Trebuie să stai la ceai.
Julie, te-ai ocupa de asta?
Julie a radiat. "Cu siguranță. Mă voi întoarce în curând.”
Doamna Steele a arătat scaunul de lângă mine. „Acum, vino și
stai jos. Ești primul nou prieten pe care mi l-am făcut în acest sat și
nu te voi lăsa să pleci până nu știu totul despre tine.”
Am râs și am luat loc. Era genul de lucru pe care l-ar fi spus
bunicul meu și, în ciuda faptului că nu știam nimic despre doamna
Steele, am decis că îmi place de ea.
„Deci cum te bucuri de grădină?” Am întrebat.
„Nu este minunat? Atatea amintiri. Și știi, grădinarul a fost de
acord să rămână cu noi? Sunt atât de mulțumit.”
Am zâmbit, recunoscător că talentele domnului Fawsley au fost

recunoscute. „Ei bine, a fost foarte drăguț din partea lui. Deci, ești
aici pe cont propriu astăzi? Cu Julie?”
„Logan este la Londra, dar se va întoarce în curând. Într-adevăr,

nu ar trebui să petreacă atât de mult timp cu bunica lui, dar nu se
poate spune ce să facă. Cred că încearcă să se asigure că sunt stabilit,
deși nu ar recunoaște niciodată. Este un tânăr atât de grijuliu. Sunt
atât de mândru de el.”
Felul în care l-a descris sugera o persoană foarte diferită de cea
descrisă în articolul din The Times, dar bunicul meu obișnuia să mă
iubească așa cum doamna Steele îl îndrăgea în mod clar pe Logan.
Mi-a fost dor de acel sentiment de a avea pe cineva complet în echipa
mea.
„Deci locuiești aici? Cu Logan?” Bărbatul pe care l-am întâlnit nu a făcut-o
mi se pare genul care locuia cu bunica lui.
— Ei bine, el insistă că e casa mea. Ea clătină din cap.
"Băiatul acela. Dar da, aceasta este casa mea și a lui Logan în
weekend. Și tu ești din sat, dragă?”
"Da. La Woolton Hall.”
— Vai, ești nepoata ducelui de Fairfax?
„Ei bine, soră acum.” Am fost nepoata Ducelui de Fairfax pentru
cea mai mare parte a vieții mele de adult și încă mi se părea ciudat
să mă gândesc la fratele meu drept duce.
„Da, am auzit de bunicul tău. Îmi pare atât de rău. Era un om bun.
Mi-a plăcut foarte mult de el.”
— L-ai cunoscut pe bunicul meu?
Ea a dat din cap. „Cu o viață în urmă. Oh, ne-am distrat atât de
mult. Bunicul tău era foarte răutăcios când era tânăr. Conducătorul
mulțimii noastre. Deși căsătoria l-a îmblânzit oarecum, cred că bunica
ta a fost potrivirea perfectă pentru el. Ea părea să-i încurajeze
scânteia în direcția corectă.”
Bucuria și confuzia au înflorit în pieptul meu la amintirile ei.

”
„Bunica mea iubea natura lui răutăcioasă, „De unde v- Am raspuns.
ați cunoscut?”
„Nu am spus? Am crescut în satul Woolton. Chiar în aceasta
casa.” Ea se uită în jur. „Nu s-au schimbat multe.”
„Obișnuiai să locuiești aici, în Woolton? Dar sunt aici de când
eram mic”. Doamna Brookely locuise aici de
atâta timp cât eram în viață.

Ea a oftat. „Am plecat acum peste trei decenii. Am amintiri minunate
din loc. Și cred că de-a lungul anilor probabil că i-am vorbit cu Logan
despre acest loc mai des decât ar fi trebuit.
Am fost atât de surprins, încât nu știam ce să spun. „Și obișnuiai să-

l cunoști pe bunicul meu.” Dacă ar fi fost aici. Ar putea schimba povești,
împărtăși amintiri. „V-ați cunoscut bine?”
"Da. Foarte bine. Am cunoscut-o și pe bunica ta. Ne-am mutat cu

toții în aceleași cercuri, cu atât mai mult când m-am căsătorit.
În acele vremuri, aristocrația britanică era ca un mic club exclusivist.”
Deci Logan era conte. Nu se prezentase așa. „Casa ancestrală a soțului
meu era în Scoția și nu a fost niciodată locul meu preferat.
Când a murit, m-am mutat înapoi aici, la părinții mei, pentru a-l ajuta cu
Logan după ce s-a născut.” Mi s-a părut că am prins o privire de tristețe
în ochii ei, dar aproape ca pentru a compensa, ea a zâmbit larg.
„Presupun că este a treia oară când mă întorc. Unele locuri sunt doar
speciale, cred.”
Doamna Steele nu era o străină. Ea cunoștea satul de mai mult timp
decât mine, înțelesese cât de minunat era.
"Bine ai revenit. Este atât de minunat să cunosc pe cineva care a fost
prieten cu bunicii mei.”
"Multumesc draga mea. E bine să mă întorci. Oricum, destule
despre mine. Am auzit că fratele tău trăiește în America. Ești doar tu
sus acasă?”
Nu am vrut să vorbesc despre mine. Am vrut să aud mai multe
despre doamna Steele și bunicii mei când erau tineri. Dar ar trebui să
am răbdare. „Ei bine, doar eu și toți ceilalți care ajută la îngrijirea locului.”
— Deci nu ești căsătorit, dragă?

Am clătinat din cap.
"Ai iubit? Ești foarte drăguț. Sunt sigur că trebuie să ai pețitori la
coadă.
Am râs. Era găzduită, dar dulce. Nu puteam fi jignit.

„Nu există nicio linie. Și fără iubit.”
„Nu știu ce este cu voi tinerii. Logan este la fel.” A oftat în timp ce
Julie ne-a livrat ceaiul, apoi a dispărut din nou. „Fără iubită și nu pare
să se apropie de a avea o familie cu fiecare an care trece.”
Nu am răspuns, nesigur ce să spun. Am avut senzația că

comentariile doamnei Steele țineau în mod deliberat asupra mea, dar
având în vedere că tocmai ne-am cunoscut, ea nu ar putea sugera că
ar trebui să mă interesez de nepotul ei, nu-i așa?
„Vrei să fii mamă?” a întrebat doamna Steele, invitându-mă să
turn ceaiul.
"Desigur. Ar fi placerea mea." M-am apucat să verific puterea
ceaiului și să aranjez cești și farfurioare înainte de a ne turna amândoi
câte o ceașcă.
„Așa că spune-mi de ce o fată atât de drăguță și drăguță ca tine
nu are un iubit sau o coadă de bărbați care așteaptă.” Fără să-și
îndepărteze privirea de la mine, a luat o înghițitură din ceai.
I-am zâmbit. „Sunt căsătorit cu moșie. Este moștenirea familiei
mele și îmi place foarte mult să mă asigur că este gata pentru
următoarea generație. Nu lasă timp pentru multe altele.”
„Doamne, Logan-ul meu este la fel. Munca munca munca. Dar
el are mereu timp pentru mine.”
Sunetele îndepărtate ale unui elicopter răsunau deasupra noastră.
Mi s-a învârtit intestinul. Chiar nu voiam să dau din nou de Logan.
Conversația mea cu doamna Steele a fost atât de confuză. În loc să
confirme că Logan era doar un tip de oraș care era răsfățat și
îndreptățit fără dragoste pentru țară, avea un fel de drept să fie aici.
Și cumpărase acest loc pentru a-și face bunica fericită. Aveam nevoie
de o șansă de a-mi rearanja gândurile.
„Sunt eu, sau auzi un elicopter?” întrebă doamna Steele.

Nu se putea confunda. „Da, sună ca al tău
nepotul se întoarce.”
"Perfect. Îl vei întâlni. Cred că voi doi vă veți înțelege faimos. Câți
ani ai, Darcy?
"Douăzeci și opt."
„Excelent”, a fost tot ce a spus ea.
Ce a fost excelent în a avea douăzeci și opt de ani? Era mult prea
aproape de treizeci pentru placul meu. Înainte să am ocazia să întreb,
sunetul copleșitor al elicopterului a împiedicat să mai vorbim. Am privit
cum a aterizat și Logan a pășit
afară.
A zâmbit și i-a făcut cu mâna bunicii sale înainte de a-și îndrepta

atenția către mine. I-am oferit un semn în schimb, în timp ce inima a
început să-mi tundă prin bluză. Nu îmi aminteam cât de frumos era.
Când venea spre noi, căldura mi-a străbătut corpul și nu m-am putut
abține să nu zâmbesc.
Astăzi, purta un costum bleumarin fără cravată și părea chiar mai

înalt decât îmi aminteam. Maxilarul lui pătrat avea pe el o zi de miriște,
iar pieptul său lat și mersul încrezător s-au luptat pentru atenția mea.
Acest bărbat știa că este atrăgător. Mi-a placut. Și nu l-am putut
învinovăți. Aurora avea să creadă că eram plină de prostii când l-a
văzut în carne și oase. Poate că nu ar fi trebuit să fiu atât de repede să
resping cât de frumos era.
Din expresia confuză de pe chipul lui, nu părea că și-ar fi amintit de

mine. Poate că a fost la fel de bine.
„Logan, atât de minunat să te am acasă într-o zi de vineri devreme,
”
a spus doamna
îl adora
Steele,
clar. cu un zâmbet pe buze la fel de larg ca cerul. Ea
A urcat cele trei trepte pe terasă și s-a aplecat și și-a sărutat bunica
pe obraz. „Ei bine, nu te-aș putea lăsa să te bucuri de această zi
frumoasă pe cont propriu o clipă mai mult.
”
Dar se pare că nu trebuia să-mi fac griji, răspunse el, aruncându-se o
privire la mine, cu ochii strălucind. Nu puteam spune dacă era
curiozitatea pentru ceea ce făceam acolo sau plăcerea generală de a fi acasă.
Oricum, nu mă puteam opri să mă holbez. Cine era acest om? De
fiecare dată când auzeam ceva mai mult despre el, trebuia să mă
răzgândesc despre cine era. De la șoptător de cai, până la un raider
corporativ, la băiatul bunicii și înapoi.
„Să-mi prezint noul meu prieten, Darcy. Ea locuiește la Woolton

Hall, care este moșia familiei ei.”
”
Am zâmbit și mi-am întins mâna. „Bună, am spus, încă nesigur
indiferent dacă m-a recunoscut sau nu.
”
"Îmi pare bine să te revăd, a răspuns el, luându-mă mâna în
strânsoarea lui fermă, vocea lui vibrând peste pielea mea. Aparent, nu
arătam atât de diferit, curat sau noroi.
Cu coada ochiului, am surprins-o pe doamna Steele aruncând o
privire între noi. „Vă cunoașteți?”
Un mic rânjet îi curbea buzele în timp ce îmi ținea privirea. „L-am
întâlnit pe Darcy duminica trecută, în plimbarea pe lângă graniță. Cred
că am menționat-o. Mi-e teamă să spun, bunicuță, că nu cred că am
lăsat o impresie foarte bună.”
"Aoleu. Ce-ai făcut?" Ea a bătut mâna pe scaunul de lângă ea, iar
Logan s-a așezat – chiar vizavi de mine.
"Nimic." Am clătinat din cap, simțind intensitatea privirii lui în timp
ce mă adresam bunicii lui. "Nimic. Eram eu. Eram acoperit de noroi și
pătrundeam – m-am obișnuit mult prea mult cu faptul că foștii
proprietari ai Casei Badsley să fie foarte relaxați când călătoresc pe
pământul lor. Imi pare rau."
„Nu trebuie să fii. Ai avut dreptate. Este frumos, a răspuns el. „Să
”
obraji când
începem
am datdin
din
nou
cap.
deAveam
acum?”nevoie
Vedere,
decăldura
un nou mi
început
s-a ridicat
cu el,în
poate că l-am judecat prea aspru. "Sigur. Început proaspăt."
” spuse doamna Steele.

„Darcy ne-a adus acest cadou frumos,
„Este o fată atât de grijulie și devotată proprietății familiei ei, nu-i așa?
Mi se pare că meriți puțin timp liber. Ieși undeva seara? Poate i-ai arăta
nepotului meu ce fac tinerii în sat. Nu vreau să se plictisească, să stea
cu mine tot weekendul.”
Logan chicoti. „Nu m-aș plictisi niciodată să te bat la gin rummy,

bunicuță.”
"Bate-ma? De parca. Te-am învățat tot ce știi.”
"Destul de adevărat."
A fost încântător să-i văd pe Logan și pe doamna Steele

interacționând, dar m-a întristat puțin că nu mai puteam să-l tachinez
pe bunicul meu, că nu era în stare să mă certa că alergam prin casă în
picioarele goale. Mă întreb dacă va exista vreodată o zi în care să nu-
mi fie dor de el.
„Dar oricum mă culc devreme – chiar ar trebui să afli ce se întâmplă
seara. Darcy, ce fel de lucruri te gândești?
„Mi-aș dori să vă pot spune niște povești scandaloase, sau chiar

câteva interesante. Sunt o persoană acasă, așa că îmi place să fiu la
Woolton cu biblioteca bunicului meu și o baie fierbinte.”
Sprâncenele lui Logan pulsau în sus. „Acum, asta sună potențial
”
scandalos, a spus el.
M-am îndreptat, puțin stânjenită de reacția lui. Nu am vrut să fiu
cochet. „Este orice, dar. De când a murit bunicul meu, duc o viață
foarte liniștită, deși uneori, cel mai bun prieten al meu și cu mine
mergem în sat pentru că cârciuma servește mâncare grozavă și putem
ajunge din urmă cu oamenii.
Familia mea are o casă în Londra, așa că tind să păstrez socializarea
pentru când sunt în oraș.”
„Unde este locul tău în Londra?” Logan s-a lăsat pe spate și
picioarele i s-au strecurat spre mine în timp ce se întindea.
„Hill Street, Mayfair.”
Logan părea confuz și nu puteam să-mi dau seama dacă încerca
să-și amintească unde era Hill Street sau dacă era surprins de faptul
că un năpăd de țară ca mine a rămas în oraș. S-ar putea să mă simt
mai confortabil acasă la Woolton, dar asta nu însemna că nu mă pot
descurca cu Londra.
„Logan s-a obișnuit cu viața în oraș. Nu vreau să se plictisească
aici. Este suficient că mi-a făcut posibil să vin acasă. Nu ar trebui să-și
petreacă tot timpul cu mine. Mi-ai face o favoare extraordinară
scoțându-l afară, dacă nu te-ai deranja?
„Acum, bunicuță, mă tem că devii puțin răutăcioasă.

Darcy nu vrea să fie nevoită să mă îngrijească.”
Avea un mod fermecător de a se ieși dintr-o situație dificilă,

pe care l-am admirat mai degrabă. A făcut să pară că ar fi o
povară pentru mine, deși amândoi știam că nu vrea să meargă.
„Seara chestionarelor are loc joia – de obicei sunt mulți săteni

acolo. Ar fi un loc grozav pentru a întâlni mai mulți oameni. Și
doamnă Steele, s-ar putea să vă alăturați capitolului local al
Institutului pentru Femei. Sunt o parte integrantă a satului
Woolton și își țin întâlnirile la Woolton Hall din când în când.”
„Nu m-am gândit niciodată la mine ca o femeie WI,

dar sunt dornic să cunosc satul.”
„Și sper că nu te deranjează că menționez asta, dar dna.
Brookely, care a locuit aici înaintea ta, își deschidea grădinile în
prima sâmbătă a fiecărei luni pentru sat. Și știu că sătenii sunt
foarte pasionați de munca domnului Fawsley, așa că s-ar putea
să vă gândiți să faceți ceva asemănător.”
Doamna Steele ridică mâinile. "Desigur. Trebuie să facem
asta. Habar n-aveam, tu Logan?
Logan a zâmbit în timp ce clătină din cap, pieptul i se extinde în timp ce
se lăsă pe spate în scaun, cu ochii încă ațintiți asupra mea, astfel încât de
fiecare dată când mă uitam la el privirea noastră se întâlnea. „Putem face ca
asta să se întâmple.”
„Sunt atât de încântat că ai menționat asta, draga mea. Știu
cât de dificil poate fi să te muți într-un loc nou și vreau să mă
asigur că ne facem partea noastră ca membri ai comunității, nu-i
așa, Logan?”
”
— Absolut, spuse Logan.
”
— Dar ar trebui să vă las în pace, să Am spus. "Te voi lasa
știți despre următoarea întâlnire WI, doamnă Steele.
„Mulțumesc, și Logan, veți putea participa la întâlnirea cu
testul de joia aceasta?” ea a intrebat.
Logan se încruntă. A crezut o seară cu mine atât de
împovărătoare? Nu că aș fi vrut să-l îngrijesc, așa cum a spus el.
”
„Voi fi la Londra, I-am răspuns, așa că nu a presupus că
vor exista timp împreună. „Dar desigur, mergi pe cont propriu.
Oamenii sunt foarte prietenoși.” Luam cina cu fratele meu, care avea
să facă o escală de la New York la Beijing.
” spuse doamna Steele. „Dar
„Ei bine, este dezamăgitor,
altă dată. Cred că voi doi aveți atât de multe în comun. Ambii oameni
tineri, arătoși, devotați familiei lor. Ar trebui să vă cunoașteți.”
Doamna Steele s-ar putea să fie în vârstă, dar asta nu a împiedicat-

o să se joace la a fi parbrizătoare.
”
„Bunica, a mârâit Logan ca avertisment. „Sunt sigur că Darcy își
poate aranja viața socială fără ajutorul tău. Și știu că pot.”
Doamna Steele a ridicat din umeri și a luat o înghițitură de ceai

de parcă nu ar fi auzit prea bine sfatul nepotului ei. Și am încercat
să-mi ascund roșul la Logan, făcându-mi clar, atât de fermecător, că
nu era interesat să petreacă timp cu mine. Nu că aș fi fost cu el. Dar
inca.
M-am ridicat și i-am mulțumit doamnei Steele pentru ospitalitatea ei.
— Ne vedem afară, spuse Logan, apucându-se de lateralele
scaunului. Am ieșit, Logan urmându-mă.
”
„Mi-a făcut plăcere să te văd din nou, a spus el, cu voce joasă și gravă.
Aproape că am sărit când mâna lui mare mi-a atins pentru scurt timp partea
inferioară a spatelui exact când am ajuns la ușa din față.
Mi-am ridicat privirea spre el și am clipit, încercând să formulez
un răspuns adecvat despre care știam că ar fi trebuit să fie mai ușor,
dar mintea mea era goală. Am dat din cap, incapabil să vin cu nimic.
Și-a înclinat capul. „Fără noroi astăzi. Dar tot același zâmbet.”
”
„Fără noroi, am spus apăsându-mi gura într-o linie dreaptă
conștientă de sine. "Un week-end bun să ave i."
Când am ajuns la poarta de cealaltă parte a alee, m-am uitat
înapoi și l-am găsit pe Logan urmărindu-mă. La ce se gândea?
Dacă nu l-aș fi văzut astăzi aici, nu mi l-aș fi imaginat ca

fiind genul de bărbat care a venit acasă să-și petreacă
weekendurile cu bunica jucând gin rummy. Din câte am citit
despre el, aș fi crezut că este mai mult genul care avea o
întâlnire diferită în fiecare seară, mergea la toate deschiderile
de baruri și restaurante de top din Londra și avea un birou într-
un zgârie-nori unde latră comenzi la oameni și a făcut o
mulțime de bani în timp ce distrugeam afacerile oamenilor.
Care Logan Steele a fost bărbatul adevărat de sub costumul
personalizat și zâmbetul fermecător?
ȘAPTE
Darcy
De îndată ce l-am văzut pe Ryder, am țipat. Pur și simplu nu m-am

putut abține. Era întotdeauna bine să-l văd, dar, din moment ce
bunicul murise, aveam și mai mult nevoie de timpul nostru împreună.
M-am grăbit spre el. „E atât de bine să te văd, chiar dacă doar pentru
”
cină, am spus în timp ce îi țineam fața în mâini.
M-a sărutat pe obraz, apoi s-a extras și a arătat scaunul de vizavi.
Am ajuns mereu în acest loc, care era un restaurant italian relaxat, la
colț de casa de pe Hill Street. Nu aveam idee cum a supraviețuit
printre toate restaurantele cu stele Michelin din această zonă, dar am
fost mulțumit că a făcut-o. Personalul a fost prietenos și mâncarea a
fost întotdeauna incredibilă. „Te-am văzut pe FaceTime acum două
zile când bârfeai cu soția mea. Nu se pare că suntem străini.”
„În primul rând, nu-ți pot strânge obrajii drăguți pe FaceTime.”

Am întins mâna peste masă ca să mai apuc o mână, dar el sa dat
înapoi. „În al doilea rând, nu bârfeam, vorbeam despre petrecerea de
vară. Este important."
"Orice ai spune."
"Ai perfecta dreptate."
„Deci, ce se întâmplă în lumea ta?” el a intrebat. — Vreun scandal

din sat despre care ar trebui să știu?
„Avem niște săteni noi. Ei bine, cam nou. O doamnă.
Steele. Se pare că ea trăia în sat când era tânără. Îi cunoștea pe
bunicul și pe bunica. Bănuiesc că nu era doamna Steele pe atunci. S-a
căsătorit cu un conte și s-a mutat... Am făcut o pauză. Îmi spusese ea
de ce a părăsit satul? S-a întors după ce se căsătorise, dar de ce plecase
din nou? „Oricum, s-a întors. Și nepotul ei a cumpărat locul și el vine
în weekend.
„O recunoști de înainte?”
Am clătinat din cap în timp ce mi-am mângâiat șervețelul în poală. "Nu,
s-a mutat înainte să ne naștem noi. Acum treizeci de ani.”
Ryder încerca să se comporte interesat, dar mi-am dat seama că
nu-i pasă mai puțin. "D-na. Brookely a murit, nu?
Mi-am dat ochii peste cap. "Da. Oricum, au convenit să păstreze
grădinile deschise sătenilor în primele sâmbăte, așa că este un început
bun.”
„Sună foarte primitor. Nu sunt sigur că mi-ar plăcea ca străinii să
rătăcească prin casa mea.”
Elicopterul nu a fost atât de îngăduitor, dar nu eram pe cale să
menționez asta în caz că i-ar fi dat idei lui Ryder. „Oamenii nu vor
rătăci prin casă. Sunt doar grădinile.
Și sunt atât de frumoase, nu-ți amintești?
Ryder clătină din cap. Plecasem vreodată de Woolton doar pentru
universitate, dar Ryder nu mai locuise acolo de atunci. Poate de aceea
nu avea atracția spre sat și modul de viață, sau chiar către Woolton
Hall, așa cum am avut eu.
— Îți amintești cum obișnuiam să cântăm în pădurea Badsley de
acolo?
"Sigur. Eram atât de mici. Nu îmi pot imagina să-mi las copiii să
rătăcească singuri înainte de împlinirea a douăzeci și unu de ani.
Abia ai rămas fără scutece.”
Amintirile bune de atunci au fost puține, iar cele pe care le-am avut
au fost făcute împreună în zilele trecute
Pădurea lui Badsley sau terenul Woolton. Și în cele din urmă

binele a șters pe cel rău.
"Știu. Bănuiesc că bunicul și bunica au simțit că suntem
sigur. Și au avut dreptate.”
”
„În siguranță când ne-a părăsit în sfârșit, mormăi el, referindu-se
la mama noastră. Am aflat mai târziu că a fost în acea vară când
bunicul meu a pus piciorul jos și i-a spus fiicei sale că copiii ei au
nevoie de un părinte cu normă întreagă și că, deși era binevenită
să ne viziteze, de atunci vom locui la Woolton Hall. Vizitele ei au
fost rare și au crescut tot mai mult în timp.
La începutul acelei veri, Ryder a fost singurul cu care am

vorbit. El a fost interpretul meu. Protectorul meu. Singurul în
care am avut încredere. Dar acea primă vară la Woolton m-a
deschis, m-a îmbrăcat în căldură și consecvență și, în cele din
urmă, la cină, am început să-l ajut pe Ryder să le spună bunicilor
noștri poveștile aventurilor noastre zilnice. Trifoiii cu patru foi pe
care i-am găsit, bârlogurile pe care le făcusem, copacii în care ne
cățăram. Woolton mă ajutase să-mi găsesc vocea în acea vară.
”
„Mă bucur că ne-a părăsit, am spus.
Ryder oftă. „Doar că nu înțeleg. Nu atunci, dar mai ales nu
acum, când îi avem pe Gwendoline și Toby.
"Știu." Am întins mâna și i-am strâns mâna, inima mea trăgând
de referirea lui la nepoata și nepotul meu.
Ryder era un obositor al controlului, dar își venera copiii și soția
și știam că va sta în fața unui autobuz pentru ei. Si pentru mine.
Pentru el, asta a făcut familia.
Asta au făcut bunicii noștri pentru noi când ne-au ținut la Woolton
Hall.
”
El a aruncat o privire peste umărul meu. „Hei, a spus el,
salutând pe cineva dincolo de cameră. Motivul pentru care mi-a
plăcut acest restaurant a fost pentru că Ryder nu a întâlnit
parteneri de afaceri. „Voi rămâne doar o secundă.” Se ridică și își
puse șervețelul pe scaun.
”
„Nu te-am mai văzut de multă vreme, a spus el, salutând unul dintre
nesfârșitul număr de oameni pe care Ryder i-a cunoscut.
” spuse o voce
„Nu de la acea conferință din Vegas,
familiară și mi-am răsucit capul când mi-am dat seama.
Logan mi-a zâmbit înapoi. „Am văzut mai multe despre sora ta. Totul
începe să se potrivească acum. Bună, Darcy.” Logan s-a aplecat și m-
a sărutat pe obraz.
„Voi doi vă cunoașteți?” întrebă Ryder, lăsându-se înapoi în scaun.
„Eu și bunica mea tocmai ne-am mutat în satul Woolton.

Nu mi-am dat seama că Woolton Hall era locul familiei tale.
„Ai cumpărat Badsley House? Ce lume mică,
”
tocmai vorbeam despre tine, spuse Ryder.
„Nu, nu am fost.” am spus, aruncându-i lui Ryder o privire.
Ryder a tras un scaun de pe masa goală de lângă noi.
„Ei bine, alătură-te nouă, stai jos.”
Stai ce? Nu am vrut să port o conversație politicoasă cu un străin
aproape perfect. Mai ales una pe care încă nu mi-am dat seama.
„Ar fi grozav”, a spus Logan. „Întâlnirea mea tocmai a avut loc

anulat, așa că eram pe cale să savurez friptura singură.”
„Darcy tocmai mă făcea prins cu bârfa de la Woolton.”
”
„Se pare că știe totul despre ceea ce se întâmplă”, a spus Logan.
„Învăț frânghiile. Pub test joia.
Grădini deschise în prima sâmbătă a lunii, nu? Mi-a zâmbit.
Nu mi-am putut da seama dacă mă tachina. Dar de ce ar înțelege

ce loc special era? „Satul este un loc minunat de trăit, iar oamenii
sunt minunați și amabili.
Ne pasă unul de celălalt.”
"Până acum, bine." Mi-a ținut privirea de parcă ar încerca să vadă
dincolo de cuvintele mele și în mintea mea. „Magazinul fermei de la
capătul satului este fantastic. Am dus-o pe bunica acolo duminică.”
”
— Asta a fost tot Darcy, spuse Ryder.
„A fost ideea ta?” întrebă Logan.
„Nu doar ideea ei. Ea a făcut planul de afaceri, a obținut împrumutul

bancar, permisiunea de planificare, a obținut toți furnizorii. Am ales o
echipă care să o conducă. Sora mea este o forță a naturii.” Dacă nu aș fi
știut mai bine, aș fi spus că fratele meu este mândru de mine.
„I-am spus că o voi finanța, dar ea a insistat să o facă singură.”
”
„Este foarte impresionant, a spus Logan.
„Știu că sunt mici prăjiți în comparație cu ofertele tale de miliarde de
”
dolari, dar nu este vorba doar despre un magazin de fermă, vorba de
amsusținerea
spus. „Este
producătorilor locali și de sprijinirea vieții satului. A fost un proiect pasional.”
„Începerea unei afaceri, mari sau mici, necesită multă muncă și

curaj. Și consider că abordarea a ceva cu pasiune duce întotdeauna
la rezultate mai bune.”
Nu a fost reacția la care mă așteptam. Am crezut că abordarea lui față
de afaceri ar fi fapte și cifre reci, având în vedere articolul pe care l-am citit.
N-am putut să nu mă întreb ce a abordat cu pasiune. „Nu știu cum să
abordez lucrurile în alt mod decât cu inima mea.”
Telefonul lui Ryder bâzâi și el se scuză de la masă.

”
„Deci iată-ne din nou, Logan spuse că ochii lui sclipesc, ai lui
maxilarul nu mai puțin ascuțit.
”
„Nu sunt sigur că am mai fost aici, i-am răspuns.
"Tu si eu. Continuăm să ne întâlnim unul cu altul.”
„Este o lume mică, cred.”
El a ridicat din umeri. "Poate. Deci, ce urmează pentru tine acum
magazinul de la fermă funcționează? Mai sunt proiecte pasionale?”
„Sunt sigur că voi găsi ceva. Dar am multe să mă țină ocupat între
timp.” Logan și-a întins picioarele lungi sub masă, atingându-mi coapsa.
Dar nu s-a schimbat. Sau cere scuze, doar și-a păstrat privirea neclintită și s-
a concentrat direct asupra mea. Așteaptă să reacționez la atingerea lui, să
detaliez ceea ce spuneam? Părea atât de confortabil cu tăcerea.
Inima mi s-a împiedicat în piept și m-am bâlbâit. „Întotdeauna sunt

atât de multe de făcut. Există personalul cu normă întreagă, grajdurile
și apoi un ciclu regulat de lucruri care merg prost în casă — nu se

termină niciodată.”
Colțurile gurii i se zvâcneau și buzele i se întinseră într-un zâmbet
lent și larg, de parcă ar fi descoperit un secret. "Sunt sigur. Dar îți faci
timp pentru Ryder.
„El este important. Familia mea. Bineînțeles că îmi fac timp pentru
el. Dar e bine. Am fost prins cu multe hârtii în weekendul trecut, așa
că pot fura ceva timp liber acum.”
„Și ai vizitat-o pe bunica mea. A fost foarte atent.”
Am roșit. Nu la complimentul lui, dar știind cât de aproape

Am fost să nu merg. „Satul este proiectul meu pasional.”
„Ei bine, ea a apreciat cu adevărat. Și eu am facut."
„Sunt surprins că ai timp de petrecut în Woolton.”
„După cum ai spus, ea este familia mea și asta faci.”
Am încercat să-mi întorc un zâmbet. Poate că Aurora avusese
dreptate, iar persoana care scrisese articolul despre Logan avea un
fel de răzbunare personală. M-am mândrit că sunt un judecător
excelent al caracterului, dar Logan avea atât de multe părți conflictuale,
încât era greu să văd cine era el în centrul său.
Nu m-am putut decide ce să fac despre el. Tipul era clar un jucător.
Prea arătos, cu părul lui perfect, ochii albaștri strălucitori și corpul
dur. Eram sigur că și-a luat drumul personal și profesional din cauza
flirtului subtil. Încrederea lui, articolul din ziar. Totul a pictat o singură
imagine. Dar apoi relația lui cu bunica lui – felul în care îi cumpărase
casa din copilărie pentru ea. Și felul în care a vorbit despre abordarea
afacerilor cu pasiune? Era ceva cu totul diferit. Parcă mi-ar fi spart
busola oamenilor și nu am mai putut găsi nordul.
”
„Spune-mi mai multe despre magazin, spuse el, iar când m-am
uitat înapoi în sus, l-am găsit privindu-mă. Mă întreba despre ceva ce
eram sigur că nu avea niciun interes. Era politicos sau condescendent?
„Nimic de spus. Fac tot ce pot pentru a păstra viața satului. Ajută
furnizorii locali, dar este bine pentru sat pentru că atrage oameni din
satele din jur și cheltuiesc bani în cârciumă și la poștă.”
— Și ai fost la universitate, nu?

”
„Regi, Londra, i-am răspuns.
El a dat din cap. "Fata desteapta. Dar nu ai vrut să mergi într-un
loc mai rural? Te-am pus pe cineva care ar putea merge la o
universitate scoțiană.
„Mă intervievezi pentru un loc de muncă pentru care nu am aplicat?”
Am întrebat. De unde au venit toate întrebările lui?
”
El a chicotit. "Ești haios, el a spus. „În mod normal, nu
caut amuzant la o femeie.” Mi-a aruncat o privire la gura și m-am
trezit luând arcul lui de cupidon perfect în formă.
„Ce vrei să spui că nu cauți amuzant?”
Se încruntă și se mișcă pe scaun și, pentru prima dată, părea că
nu avea controlul complet. „Încerc doar să... Nu contează. Încerc doar
să te cunosc, asta-i tot.” Am fost la fel de confuz pentru el precum a
fost el pentru mine? „Este interesant că ești atât de pasionat de
Woolton.”
„Acolo am crescut, așa că desigur că sunt pasionat de asta.”
„Dar asta nu urmează întotdeauna, nu-i așa? Mulți oameni se

mută departe de locul în care au crescut – Ryder are sediul în New
York.”
„De ce m-aș muta când sunt fericit? E o
loc frumos - liniștit și calm. Mă bucur de viața mea acolo.”
„Nu te plictisești niciodată?”
Iritația mi-a înțepat gâtul. Nu mi-am putut da seama dacă a fost
din faptul că a presupus că a fi în Woolton era plictisitor.
Dar și pentru că răspunsul nu a fost un nu categoric. Nu i-am spus
niciodată nimănui, dar motivele mele pentru a pune în funcțiune
magazinul fermei au fost pentru toate motivele pentru care am spus
că este, și încă unul. Mi-am dorit provocarea. De la universitate,
preluam încetul cu încetul conducerea Woolton Estate, dar tot mă
așteptam ca moartea bunicului meu să aducă mai multe probleme. Dar
acelea fuseseră emoționale mai mult decât orice altceva. Mi-ar fi

trebuit ceva mai mult. „Te plictisești vreodată să faci ceea ce faci?”
Privirea lui a zburat în spatele meu, apoi înapoi. El a zâmbit. „Ce,

zburând în toată lumea, întâlnind oameni noi, încheind tranzacții,
conducând o companie de mai multe miliarde de lire?”
„Da. A face același lucru în fiecare zi, orice ar fi, poate fi plictisitor.”
Nu am înțeles niciodată atractivitatea de a fi în spatele unui birou sau
legat de un telefon toată ziua. Nu m-am putut gândi la ceva mai
plictisitor.
”
„Desigur, nu mă plictisesc, spuse el, cuvintele lui un pic
mai tăiate decât de obicei. Și-a trecut mâna prin păr.
„Doamne. Ai o parte țepoasă.”
Am scos un râs sincer. Nu mă puteam îndoi că spunea exact ce
avea în minte. „Încerc doar să-ți dau seama. Poate îți apăs puțin pe
butoanele, văzând cât de adânc ajunge farmecul. Nu mă pot decide
despre tine.”
Gura i se curbă într-un rânjet și clătină din cap. Era ca și cum
amândoi ne-am dezvăluit o latură diferită. El a crezut că am o latură
înțepătoare. Nu știam ce să fac cu el. Era ca și cum ne-am fi înconjurat
unul pe celălalt, încercând să-l rezolvăm pe celălalt și, în cele din urmă,
ne-am fi pus cărțile pe masă.
"Ai dreptate. Eram defensiv. Încerc și eu să-ți dau seama.” El a
deținut răspunsul lui și am respectat asta.
Fusese sincer cu mine. „Dar cred că te plac. Nu am destui oameni în
viața mea care să mă spună pentru prostiile mele.”
Mi-a zâmbit și a luat o înghițitură din vinul lui. „Și, știi, este întotdeauna
plăcut să aud o femeie spunându-mi că sunt fermecătoare.”
„Da, îmi place să mi se spună cum cred oamenii că mă plac. Lăsa

știu când te-ai hotărât.” am zâmbit.
Ochii lui au pâlpâit până la gura mea și s-au întors. „Cred că tocmai
am făcut-o.”
Pulsul a început să-mi bată în gât și pielea mi s-a strâns. Rareori
eram tulburat și nu mi-am putut aminti vreodată să fi avut o astfel de
reacție fizică la un bărbat. eu
clipi o dată și inspiră adânc. „Ceea ce încercam să spun a fost că, la

sfârșitul zilei, am oameni care se bazează pe mine.
Mijloacele de trai care depind de moșie. Aceasta este o responsabilitate
de care nu-mi permit să mă plictisesc.” Ăsta era adevărul.
„Fiecare zi este diferită și întotdeauna există un fel de dezastru sau
problemă nou care trebuie rezolvată. Dar da, uneori pot tânji după
ceva mai mult. Cred că magazinul de la fermă a făcut parte din asta.”
Nu i-am spus nimănui asta. Dece el?
A tras aer în piept și mi-a ținut privirea. "Înțeleg. Înțeleg pe deplin .
Bănuiesc că nu contează dacă călătoresc în toată lumea făcând
Dumnezeu știe ce, ai dreptate — încă mă pot plictisi. Indiferent de
dimensiunea bilanțului meu, am simțit în ultima vreme că ceva mai
mult este exact ceea ce am nevoie.”
Dacă aș fi crezut că sunt confuz cu privire la Logan înainte,

conversația noastră a înrăutățit totul. În seara asta, el nu era un băiat
rău de companie sau un băiat fermecător al bunicii. Era încă
fermecător și puțin cochet, dar mi se părea sincer, aproape vulnerabil
și mult mai interesant decât fusese de când îl cunoscusem prima
dată. Nu mai puteam nega – îmi plăcea de el. Chiar dacă mintea mea
a încercat să nege, corpul meu m-a trădat. M-am îndrăgostit tot mai
mult de bărbatul care stătea în fața mea.
OPT
Logan
Mă hotărâsem. Mi-a plăcut fata asta. Cu atât mai mult de fiecare dată
când vorbeam. Prima zi în care a fost acoperită de noroi și a luat totul în
pas și a zâmbit atât de larg încât aproape că nu am putut privi în altă
parte. Apoi, când am văzut-o, stând pe terasă cu bunica mea — părea să
întruchipeze o vară englezească, toată luminozitatea și soarele. Tot ce am
descoperit despre ea m-a făcut să vreau să aflu mai multe.
Dar atracția către ea era atât de inexplicabilă, pentru că era la 180 de

grade față de MO normală
Ea mă spusese că sunt condescendentă și, deși la început fusesem
puțin luată pe nepregătite, am constatat că o plăcea pentru asta. În afară
de bunica mea, nu mă puteam gândi pe cine altcineva știam cine ar face
asta.
"Ce?" a întrebat ea și mi-am dat seama că mă uitam la ea.
"Nimic. Doar asumând totul.”
„Să iau ce înăuntru?”
"Tu."
Și-a dat ochii peste cap, ceea ce m-a făcut să vreau să o trag
genunchiul meu și glisează-mi mâna pe fusta ei.
Ce se întâmpla cu mine? Nu mai era genul meu acum decât era acum
zece zile când am cunoscut-o prima dată. De fapt, ea era probabil mai
puțin genul meu. Mi-a plăcut de mare putere
femei executive care s-au târât prin cameră pentru a-mi câștiga pula
în gură. Nu femeile care și-au petrecut ziua în cizme Wellington și mi-
au dat rahat peste masa unui restaurant.
Pana acum.
Nu a fost impresionată de banii mei, de statutul meu sau de
compania pe care am construit-o de la zero. Ea a văzut toate astea pentru ce
a fost.
„Găsesc oamenii interesanți. Este ceva în neregulă în asta?”
„Vrei să spui că îți pare interesantă încercarea de a-ți da seama

cum să faci femeile să se culce cu tine.”
am chicotit. — Crezi că încerc să-mi dau seama cum să te fac să te
culci cu mine? Nu a greșit și am admirat cât de încrezătoare era.
"Tu esti?"
„Îmi place să înțeleg ce îi face pe oameni să treacă – bărbați și
”
femei, Am raspuns. — Dar da, presupun că sunt.
Ea zâmbi. „Și bărbații? Nu te-am dat jos ca...”
„Nu îmi plac bărbații.” Am privit-o drept în ochi. Au fost unele
lucruri despre care nu am glumit. „Nu sexual. Spun că îmi place să
înțeleg cum lucrează bărbații și femeile, ce îi motivează, ce îi irită. Văd
o mulțime de oameni de același tip și mă obișnuiesc să-i pot da seama
foarte ușor. Presupun că am devenit puțin leneș. Am făcut presupuneri
despre tine pe care nu ar fi trebuit să le fac.”
„Da?” Făcu o pauză și își trase buza de jos între dinți. „Ei bine, poate
că ți-am făcut același lucru.”
am zâmbit. Mi-a plăcut gândul că se întreabă de mine.
De ea care încearcă să mă rezolve. "Dreapta. Spune-mi ce presupuneri
ai făcut despre mine și îți voi spune dacă ai dreptate.”
Ea a râs. "De parca. Îmi vei spune doar ce crezi că vreau să aud.”
„Nu ăsta sunt eu.”

"Nu?"
„În acest moment, nu mă pot gândi la o situație în care ar trebui să

fac asta.”
— Vrei să spui că nu le spui femeilor ce vor să audă, ca să se culce cu
tine?
Am fost cu siguranță atrasă de ea, ceea ce încă încercam să-mi dau
seama. Și cu siguranță am vrut ca ea să vrea să o seduc. Nu era nimic
mai măgulitor. Dar dacă ea a luat momeala, aș încheia afacerea?
— Crezi că trebuie să-i spun unei femei ce vrea să audă ca să mă culc

cu ea? Ea a subestimat clar câte femei excitate erau în acest oraș. Eram
frumos, de succes și mă menținem în formă – nu trebuia să muncesc
pentru asta.
„Cred că depinde de apetitul tău.” Își întoarse privirea, poate că nu

era pregătită să vadă că apetitul se reflectă asupra ei.
Era atât de drăguță.
M-am oprit, așteptând ca ea să se uite înapoi la mine. "Este corect?"
Ea a ridicat din umeri. „Sunt sigur că este ușor să găsești femei

dornice, care să arate ca tine. Pana la un punct." Ea s-a uitat drept la
mine și inima a început să-mi bată cu bătaie în cutia toracică. „Depinde
cât de des îți place să... naibii.”
”
Multe, iubito. Al naibii de multe. „Nu trebuie să încerc foarte mult, eu
a spus, păstrând lucrurile în mod deliberat ambigue.

Pe cine glumeam? Bineînțeles că aș vrea să închei afacerea cu această
femeie. S-ar putea să fi făcut afaceri cu fratele ei și s-ar putea să fim
vecini, dar rareori eram intrigat de o femeie. Dacă ar fi pregătit, cu
siguranță mi-ar plăcea să explorez asta. Explorează -o. Vedeți cum s-au
mișcat acele curbe atunci când nu erau acoperite – a avea un tip însemna
că m-am răsfățat cu același corp iar și iar în ultimii doi ani. Poate că
dracului de Darcy ar menține lucrurile interesante.
Ea și-a îngustat ochii și i-am ținut privirea, dorind-o să mă provoace.

Mi-a plăcut spiritul ei.
Dar Ryder ne-a întrerupt când s-a întors la masă tăind tot ce
se construise între noi.
„Darcy, nu mă urî, dar trebuie să plecăm. A existat o alertă de
securitate la aeroport și au nevoie de un check-in devreme.” El a
oftat. „Urăsc reclamele de zbor.”
"Într-adevăr?" Ea părea devastată. „De când ai început să zbori
în reclamă?”
„Este ridicol să încerci să zbori privat în China. Haide,
Te las pe drum.”
Ea s-a uitat la mine și pentru o clipă inima mi s-a ridicat în
piept. Avea de gând să stea cu mine? Dar privirea ei nu a căzut
asupra mea, s-a dus la farfuria cu paste care tocmai fusese livrată.
Tehnica mea de seducție avea nevoie în mod clar de o lustruire,

dar probabil că era bine. Să merg acasă în weekend să o văd pe
bunica mea ar putea fi dificil dacă s-ar întâmpla ceva cu Darcy.
Habar n-aveam dacă ea ar avea un fel de așteptare de la mine
dincolo de sex. Și nu era nimic de așteptat de la mine în acest sens.
„Stai și mănâncă”, am sugerat de nicăieri. „Te văd acasă.”
"Se afla imediat dupa colt. Mă văd acasă.”

Darcy s-a uitat la Ryder și apoi înapoi la mine. „Dar voi sta și voi
lua cina. Nu are rost să se irosească.”
”
"Bună idee. Știu cât de mult îți plac pastele, a spus. Ryder
— Ne vedem cu Scarlett peste câteva săptămâni? spuse Darcy.
„Da, aducem copiii. Vom avea destul timp atunci, mai mult
decât o jumătate de cină grăbită.”
”
Umerii lui Darcy se scufundă. „Bine, spuse ea prăbușindu-se
pe loc. „Nu rata zborul.”
”
— Mă bucur să te văd, Darcy și Logan, a spus el, uitându-se la
mine. „Nu o lăsa să meargă singură acasă.”
”
„Absolut din toate punctele de vedere, am spus și i-am strâns mâna lui Ryder.
„E în siguranță cu mine.” A fost o minciună flagrantă. Treizeci de secunde
în urmă, mi-am imaginat-o pe sora lui goală, cu sânii mari legănându-

se în timp ce mă împingeam în ea din spate. La dracu. am înghițit.
„Mă voi asigura că ajunge acasă în siguranță.” Am dat din cap și am
încercat să par serios.
”
„Arăți puțin tulburat, spuse Darcy când Ryder a plecat.
Și-a luat furculița și a început să o răsucească în firele de paste.
"Pe mine? Nu mă deranjez.” Gândindu-mă la sora unui coleg de

afaceri, goală și gâfâind în timp ce-i strângea mâna, era cât de aproape
de a mă tulbura vreodată. Era clar că aveam nevoie să mă culc. Ar
trebui să-l las pe Darcy și să găsesc un bar undeva. Ceva care să scoată
acest avantaj.
„Așadar, pari aproape de bunica ta. Despre ce e vorba?" a întrebat
ea, apoi și-a băgat o furculiță de spaghete în gură.
A fost o modalitate ușoară de a-mi opri să-mi imaginez ce era sub

puloverul ei, cât de mult mi-ar plăcea să-i dezlipesc blugii. "Ce vrei să
spui? Ea este bunica mea.”
„Dar pari aproape. Ea locuiește cu tine, sau tu cu ea.
În weekend, cel puțin.” S-a așezat pe spate și și-a mijit ochii, studiindu-
mă de parcă ar fi crezut că aș putea fi un hoț de bijuterii de dulap.
„Am fost mereu aproape. Suntem o familie mică, iar eu sunt

singurul ei nepot. Îmi place să am grijă de ea.”
"Unde sunt parintii tai?" întrebă ea, strecurându-și încă o furculiță
de paste în gură.
Mijlocul meu familial nu a fost nimic în care îmi doream să intru.
„Vrei să-mi știi grupa de sânge?”
Ea a ridicat din umeri. „Se numește conversație – nu ești obișnuit
cu asta?”
am chicotit. „Ești direct direct.” Nu am vorbit cu femeile pe care le-
am tras. Nu era nevoie. Și nu am avut prietene pe care le-am luat la
cină. Nu eram pregătit pentru orice făceam.
"Cred. Sunt doar interesat. Sunt multe lucruri despre tine care se
adună, dar trăiesc cu bunica
weekendul nu este unul dintre ele.”

„Ce nu se adaugă la asta?”
„Ei bine, ești un tip, cine e ce, treizeci și cinci?”
Am dat din cap. Isuse, asta a fost doar o presupunere?
„Ești bogat, arătos…”
Da si da.
"Obraznic. Clar un jucător.”
”
„Acum, asta nu e foarte frumos, am spus.
„Preferi „încrezător” și „îți plac femeile”?” întrebă ea zâmbind.
am zâmbit. "Mult mai bine." Fata asta.

„Dar nu îți petreci weekendurile în Londra petrecând, distrându-te
sau bucurându-te de viața bună. Ești acasă la un ceai pe terasă.”
„Ma pot bucura de viața bună în timp ce beau ceai pe terasă.

Grădinile lui Badsley sunt frumoase.”
Ea a râs. „Dar înțelegi ideea mea.”
„Ei bine, poate sunt complicat.”
"Poate nu." Ea mi-a zâmbit și apoi mi-a făcut semn spre mine
chelnerul. „Pot să am factura, te rog?”
Aparent, ea a terminat. „Cum au fost pastele tale?” am întrebat,
dorind ca conversația noastră să continue.
”
"Bun, spuse ea, cu ochii strălucind – lipsită de griji și entuziastă
într-un fel pe care nu îl mai văzusem până acum. "Cum a fost a ta?"
Chelnerul a predat nota. "Aduc-"
„Nu o vei face absolut.” Ea mi-a smuls din îndemâna mea. „Acesta
este răsfățul meu.”
am zâmbit. Era ceva ce spunea bunica mea.
”
„Darcy, l-am avertizat. „Lasă-mă să plătesc. Ce ar crede Ryder dacă ți-
aș lăsa?
„Ar crede că este secolul XXI și că mi-aș permite un castron de
paste și o friptură.” Ea și-a predat cardul de credit și a introdus codul
PIN în aparat.
„Nu multe femei mi-au cumpărat cina.”
”
„Probabil pentru că nu meriți, a spus ea, zâmbindu-mi de parcă mi-
ar fi făcut un compliment uriaș. "Bine,
a fost lămuritor, vecine, dar am o zi mare mâine, așa că va trebui

să-mi dorm frumos.”
Darcy, să ridici nota de plată este una, dar nu ai cum
pe Pământ, o să te las să mergi acasă pe cont propriu.”
"Se afla imediat dupa colt. Voi fi bine."
„Voi merge în spatele tău și va părea că te urmăresc – aș putea
fi arestat. Vrei asta pe conștiința ta?”
S-a ridicat și și-a tras jacheta. Blugii i s-au lipit de șolduri în cel
mai delicios mod și puloverul care, deși nu era decoltat, îi făcea
sânii să pară mai mari decât îmi aminteam. A fost nevoie de toată
puterea mea de voință ca să-mi țin ochii pe fața ei.
"Esti bine?" întrebă ea în timp ce își scotea geanta de pe

spătarul scaunului.
”
"Da, am spus, indicând că o voi urma. Cum a reușit să arate
atât de sexy fără niciun efort? Mi-a plăcut că nu se îmbrăcase.
Sigur, ieșise cu fratele ei, dar totuși, era suficient de încrezătoare
încât să nu fie nevoită să se machieze mult sau să poarte o ținută
provocatoare. Și-a dat seama că era doar în mod natural sexy?
Știa ea că nouăzeci la sută dintre bărbații din acest restaurant și-
au imaginat-o goală? „Să zic eu, blocând-o, teritorial. Am putut să
”
sigur că
măva uitfi la
adevărat
ea plecând,
pentru
fără
toți
săceilalți
driblez.tipi
Doar.
din acest
Dar nuloc.
eram
Am urcat treptele într-o singură filă și când am ajuns sus, ea s-

a oprit, mi-a aruncat o privire peste umăr și mi-a zâmbit un mic,
dulce și privat zâmbet care mi-a tras toată respirația din plămâni.
”
„Ești frumoasă, eu. Am pufnit înainte să pot ajuta
Ea a râs și și-a tras gulerul jachetei. „Tu faci să sune de parcă

ar fi o problemă. Am crezut că ar trebui să fii acest jucător bun.”
am chicotit. "Ai dreptate. Sunt un idiot. E doar…"

Ea m-a ignorat și a pornit pe drum, așa că am mers după ea

până când am mers unul lângă altul, cu mâinile îngropate în
buzunare.
„De obicei nu le spun femeilor.” Nu era adevărat. Le-am spus
femeilor că sunt frumoase tot timpul, dar într-un mod care nu a
fost gândit. De parcă aș vorbi despre vreme sau despre naveta
mea. Nu că nu ar fi fost frumoși. Pur și simplu nu m-am concentrat
pe asta. Dar, cu Darcy, a ieșit cu mâna pentru că era adevărat.
Știam asta și am vorbit serios. „Nu femeile cu care sunt prietenă.”
"Noi suntem prieteni?" ea a intrebat. "De cand?" Ochii ei

a dansat răutăcios sub luminile de deasupra.
Am împins-o cu umărul, încercând să-mi întorc un rânjet.
— Sunteți multă muncă, domnișoară Westbury.
„Sunt imun la felul tău de jucător. Asta îți face să crești până
la genunchi în noroi și să te cățărați în copaci.”
„Te inoculează să nu fii sedus de bărbați nepotriviți?”
„Acesta încerci să mă seduci?” S-a oprit din mers, cu lumina

stradală în spatele ei, prinzându-se de șuvițele rătăcite de păr,
ridicate de vânt. Era mai mult decât frumoasă. M-am apropiat de
ea și ea a făcut un pas înapoi, așa că a fost plată lângă peretele
uneia dintre marile case din Mayfair.
Femeile cu care îmi petreceam timp în mod normal erau
lucioase și pregătite, cu trup perfect și minți ascuțite. Darcy era
ca o briză proaspătă, florală, care plutise și făcea ca orice altă
femeie pe care o cunoscusem vreodată să pară că încercau un pic
prea mult.
M-am apropiat din nou și am măturat o șuviță de păr de pe
fața ei. Respirația i s-a oprit și ochii mei s-au îndreptat spre gura
ei, până la sânii ei plini și înapoi, astfel încât ochii noștri să se
blocheze. Era comestibilă. Voiam să-mi înfund dinții în pielea aia
moale, albă ca laptele, să-mi strec mâinile sub puloverul ei și să-i
strâng și să trag de sfarcurile ei până când ea a gemut și m-a
implorat pentru mai multe.
Ea și-a întins mâna și mi-a tras un deget de-a lungul maxilarului, iar
eu am clipit, bucurându-mă de căldura atingerii ei.
Mi-am pus mâinile pe fiecare parte a capului ei. „Am să te sărut.”
Ne-am uitat amândoi unul la celălalt, căldura crescând între noi în

timp ce savuram momentul înainte ca eu să mă aplec în față și să-mi
strâng buzele de ale ei. Și-a netezit palmele pe pieptul meu și am
încercat să savurez senzația în fiecare loc în care corpurile noastre se
unesc. Avea gust de pajiști și ploaie de vară și am vrut să o tratez ca pe
sticlă și să o trag săptămâna viitoare în același timp.
M-am întrerupt, nesigur dacă aș putea să mă opresc dacă mai
rămâneam la fel de aproape.
"Hei. Nu am terminat încă." Ea a radiat spre mine.
Am mârâit și m-am lipit de ea, șoldurile mele ținând-o de perete,
arătându-i cine era șeful. „Nu poți să spui dacă am terminat sau nu.”
Și-a sprijinit mâinile de umerii mei și a încercat să mă rețină. „Nu am

un cuvânt de spus?”
Auzind reacția ei la ea, comentariul meu a sunat neplăcut și inutil,
dar eram atât de obișnuit să conduc lucrurile în întâlnirile mele sexuale.
Dar nu era nimic normal în ceea ce făceam. Nu pentru mine. Era o
vecină. Ea o cunoștea pe bunica mea. Era probabil să dau de ea tot
timpul. Cu siguranță nu era cineva pe care ar trebui să o iau în pat.
Dar asta nu însemna că nu puteam să o sărut încă o dată.

Gâfâi când îmi treceam limba peste buzele ei și pătrundeam
înăuntru. Avea un gust perfect – cald și moale – dar nu mă puteam opri
să mă gândesc la cum va fi păsărica ei mai dulce. Era ultimul loc în care
ar trebui să-mi las mintea să rătăcească, dar degetele ei se strângeau
în cămașa mea și respirațiile ei scurte îmi trăgeau răbdarea și îmi
întăreau penisul.
Înainte să cedez și să-mi trag picioarele în jurul taliei mele și să-mi
strâng chiloții, ea ne-a rupt sărutul și s-a lăsat sub brațul meu. "Da bine.
Cred că este suficient.” Ea și-a dres glasul și a netezit-o
”
haine. „Acesta sunt eu, a spus ea, evitându-mi privirea și dând din cap
spre u ă. „Mulțumesc că m-ai condus acasă.”
Parcă s-ar fi oprit înainte de a nu putea. Înainte să-și piardă
controlul. Înainte să se distreze prea mult.
”
„A fost o mare plăcere, i-am răspuns, întrebându-
mă dacă e la fel în pat. Mi-am imaginat că nu avea prea multe ocazii
să-i dea drumul. Băieții ăia de la țară probabil au intrat și ieșit de
câteva ori, fără să-i mai gândească niciodată plăcerea. Mi-ar plăcea să
o trag până când n-a avut de ales decât să vină – transpirată, țipând și
disperată.
”
„Noapte bună, domnule jucător, spuse ea, încercând să-și întoarcă
un zâmbet în timp ce întoarse cheia în broască și intră înăuntru.
Mi-am reprimat un zâmbet. Era atât de adorabilă. Dar, din fericire,
ea nu m-a invitat să intru. Aș fi spus nu și m-aș fi urât pentru asta. Sau
mai rău, aș fi spus da și m-aș fi urât pentru asta.
Oricum ar fi, Darcy Westbury a fost o situație de pierdere-pierde. Și

Nu m-am putut abține să nu mă întreb când o voi vedea din nou.
NOUĂ
Darcy
Încă nu mi s-a părut deloc corect să găzduiesc oameni la Woolton

Hall. Bunicii mei fuseseră gazde naturale. Dar ar trebui să mă fac mai
bine – petrecerea de vară va fi aici înainte de a-mi da seama. Am
îndreptat ultimul rând de scaune din sufragerie exact când Aurora a
intrat, cu o tavă cu sandvișuri.
„Perfect”, am spus. „Pune-le doar pe masă.” Împingesem masa de
peretele din spate pentru a face loc celor cincisprezece scaune pe
care le aranjasem în trei rânduri. Pe lângă capitolul Woolton WI, un
număr de alte grupuri locale au fost invitate să-l asculte pe vorbitor
astăzi.
„La ce oră vin?” întrebă Aurora.
„În orice moment”, am răspuns. „Dar cred că suntem pregătiți.”
Aș fi putut folosi o serie de camere la Woolton pentru întâlnirea WI,
dar aceasta nu era prea mare și păstra amintiri minunate.
„Despre ce vorbește vorbitorul?”

„Economia și dacă suntem sau nu pe cale să lovim o altă
criză financiară.”
”
— Bucuros, spuse Aurora. „Cred că prefer să fac gem.”
Aceasta a fost ocazia mea să-i spun Aurorei despre Logan.
Ne făcusem pregătirile și eram gata să vină oamenii. „Am ceva
”
să-ți spun, am spus, îndreptând-o
fata de masa desi era deja perfect dreapta.

„Despre un tip.”
Aurora purta un zâmbet imens de parcă tocmai i-aș fi oferit vin
și înghețată în același timp. „Te întâlnești cu cineva?”
”
— Doamne, nu, am spus, îndepărtând o bucată invizibilă de
scame din cârpă. „Dar l-am sărutat pe Logan Steele și nu e mare
lucru. Nu este că mi-ar place de el sau altceva, să nu-ți faci o idee
greșită. Au fost doar circumstanțele și înainte să îmi dau seama, pur
și simplu s-a întâmplat.”
„Darcy, nu mai balbuiește.”
"Imi pare rau. N-ar fi trebuit...”
„Ar trebui să fi făcut. Aceasta este o veste uimitoare.
Când, unde, cum? Spune-mi totul!"
Am ridicat din umeri și mi-am tras buza de jos între dinți.
”
„Eu și Ryder am dat peste el când eram la Londra, i-am explicat.
„M-a condus acasă când Ryder a plecat. Pur și simplu s-a întâmplat.”
„L-am văzut în magazinul de la fermă zilele trecute, a spus ea.

”
„Este foarte
fost doar
frumos.”
un sărut?”
Ea s-a prefăcut că se evantai cu mâna. „Deci, a
„Desigur că a fost.”
Ea oftă în timp ce răsucea tirbușonul într-o sticlă de vin alb.
"Rușine."
„Aurora!”
„Serios, trebuie să te culci. Cât timp a trecut acum?”
”
„Prea mult timp, am mormăit, amintindu-mi ultima dată – știam
că voi termina lucrurile cu Henry, așa că fusese puțin trist.
„Nu crezi că sunt nebun?” Am întrebat. „Este un vecin.

Și acel articol.”
„Ignorați ziarul – trebuie să vă decideți singur. Și cred că ești
nebun să nu te-ai culcat cu el.
Ea a ridicat din umeri și a început să toarne vin în paharele aliniate
pe masă lângă sandvișuri.
„Nu mă voi culca doar cu fiecare bărbat pe care îl întâlnesc,
Aurora — nu te comporta ca și cum te-ai culca cu fiecare tip
ia cina cu.”
„Nu, ai dreptate, nu am, dar nu iau cina cu
De asemenea, bărbați care seamănă cu Logan Steele.
Asta era sigur – nu erau mulți bărbați care să semene cu Logan.
Ecourile trupului lui dur în timp ce se apăsase de mine, strânsoarea
fermă și privirea lui intensă mi-au făcut pielea de găină.
„Sunt încântat pentru tine.”

„Nu se va întâmpla nimic altceva. Nu e genul meu.”
„Doar relaxează-te despre cine este și cine nu este genul tău și

mergi cu asta. Ar trebui neapărat să-l tragi, chiar dacă este pentru a
afla dacă este cu adevărat spânzurat la fel de bine ca cineva atât de
arătos.
Nu i-am spus Aurorei despre măcinare. Eram destul de sigur că
nu a avut probleme cu dimensiunea penisului. Mărimea egoului? Era
o altă chestiune. „Pur și simplu nu cred că are nevoie să-și hrănesc
ego-ul, fiind total în el.”
— Îți sugerez să te culci cu el. Ea a scos dopul cu un pop
satisfăcător. „Nu trebuie să te îndrăgostești. Știu că lucrurile au fost
grele. Dar te descurci mereu cu a te arunca la muncă – să protejezi
moștenirea Westbury sau ceva de genul. Poate încercați o altă tactică.
Te distrezi."
Sărutul pe Logan fusese distractiv. Și l-am găsit interesant.

Nu-i acordasem suficient credit. Era mai mult decât un idiot bogat
care era obsedat de bani și succes.
„Crezi că sunt genul de persoană capabilă să aibă o aventură
întâmplătoare?” Pe jumătate mă așteptam ca Aurora să-mi spună că
sunt un idiot și bărbații ca ăsta nu se potrivesc fetelor ca mine.
Faptul că era atât de încurajatoare mi-a deschis o ușă în creier și mi-a
permis să-mi amintesc cât de perfect fusese sărutul și cum al doilea
ar putea fi și mai bun.
„Nu vei ști până nu încerci. Și care este cel mai rău lucru care se
poate întâmpla?”
„O BTS?”
„Folosiți protecție.”
Am ras.
"Poate ai dreptate." Apăsarea palmelor lui împotriva mea, zgârietura
de zgârieturi și mârâitul vocii lui. Aș avea ocazia să simt totul din nou?
Din fericire, soneria care suna pe coridor m-a distras să nu mă

gândesc când îl voi vedea mai departe. Cât de tremurat când el a spus
că nu am apucat să-i spun când am terminat. Cum mă simțeam puțin
amețit când îmi luam rămas bun și intrasem înăuntru. Despre cum
voiam să mă sărute din nou. Si asa mai departe.
”
„Bună ziua, doamnă Lonsdale, am spus, uitându-mă de nervii de a fi
gazdă. „Sunt sandvișuri, cordial, apă și chiar niște vin pe masă.”
„Gazda perfectă, la fel ca bunica ta.”

Poate că petreceam prea mult timp încercând să fiu gazda perfectă,
având grijă de Woolton, făcând lucruri pe care trebuia să le fac. Poate
ar trebui să mă distrez puțin mai mult. Nu era ca și cum aș fi fost pe cale
să mă căsătoresc cu Logan. Dar să-l sărut fusese... drăguț și să o faci din
nou ar fi mai frumos. Să dormi cu el ar putea fi și mai bine. A fost doar
sex. Exercițiu.
Endorfinele. Nu era ca și cum aveam să mă îndrăgostesc de el.
Toți au început să sosească și am ieșit în bucătărie
pentru a completa cordialul.
”
„Darcy nu va fi fericit, am auzit în timp ce deschideam ușa cu tava cu
băuturi pe care o adusesem din bucătărie.
„De ce nu voi fi fericit?” Am pus tava jos și am scanat fețele care mă

priveau.
”
— Este vorba despre Logan, spuse Aurora.
Doamne, era căsătorit? Gay? Un criminal în serie?
— Nu ai văzut planurile pe care le-a prezentat, presupun?
întrebă doamna Lonsdale.
"Planuri?" m-am încruntat.
„Vrea să deschidă un club de noapte în sat.”
am izbucnit în râs. Asta nu putea fi adevărat. Eram un sat

somnoros din Chilternshire. Nu era un loc unde mergea la club de
noapte.
”
„Ei bine, nu chiar un club de noapte, spuse Aurora. „Mai mult un
club privat al membrilor. Un refugiu la țară pentru oamenii din
oraș care nu au loc la țară.”
Erau serioși? Acest lucru nu avea niciun sens pentru mine.
"Ce vrei să spui?" Cineva trebuie să fi încrucișat firele.
De ce ar vrea să strice casa familiei bunicii sale?
Satul în care dorise clar să se întoarcă?
„A depus planuri consiliului local pentru a construi pe terenul
”
Badsley, a spus Freida.
câteva„Vrea
camere
să creeze
— un un
micbar
complex
și un restaurant
hotelier și
pentru membri.”
Capul mi se învârte cu o combinație de neîncredere și

dezamăgire, am căzut pe unul dintre scaune. „Dar acesta este
Woolton. Va distruge locul. La ce se gândea?”
”
„Nu știu, spunând spuse doamna Lonsdale. „Unii oameni sunt
că va fi bine să aducem locuri de muncă în zonă.”
"Cum poți spune că?" Freida trase aer în piept. „Acesta este
începutul sfârșitului. Dacă Consiliul permite acest lucru, atunci ce
urmează? Uită-te la Kingsley. Acesta era un sat frumos înainte de
a relaxa legile de planificare.” Murmurele de acord răsunau printre
femei. Kingsley fusese aproape la fel de drăguț ca și Woolton, dar
acum majoritatea localnicilor se mutaseră pe măsură ce
dezvoltatorii intrau și cumpărau casele din sat, gata să le închirieze
turiștilor. Un supermarket uriaș se deschisese chiar la periferie,
atrăgând alte lanțuri de magazine pentru a înlocui magazinele de
tip boutique deținute local. Sufletul locului se pierduse.
„Și cum rămâne cu anii de întrerupere înainte de deschidere?”

întrebă Freida. „Oare au uitat oamenii cum le-a luat familiei
Thompson trei ani să-și dezvolte locul și asta era doar o casă?”
„Și pe acea țară frumoasă pe care vrea să-l construiască.

Vor trebui să doboare copaci de sute de ani
vechi." Copilăria mea fusese doar să mă pierd în pădurile lui

Badsley toată ziua împreună cu fratele meu, să mă întorc cu
genunchii zgâriați și părul măturat. Acele aventuri pe care Ryder și
cu mine le-am avut împreună ne-au permis să fim copii, să trăim
fără griji. Ne-am construit încrederea după ce am purtat cicatricile
părinților noștri care nu ne doreau în acele zile. Și bunicii noștri ne
lasă să ne jucăm fără griji. Ei știau că suntem în siguranță. Nu
trebuia să ne facem griji că ne întâlnim cu străini. Îi cunoșteam pe
toți cei care locuiau la nivel local. Copiii din Woolton ar trebui să fie
închiși în curțile lor?
Dacă planurile erau întocmite, atunci Logan se gândise la asta
încă de dinainte să se mute aici. Nu puteai să faci pur și simplu
planuri, au nevoie de timp și de planificare. În mod clar, nu era doar
un tip drăguț care a cumpărat casa din copilărie a bunicii sale pentru
a-și putea retrăi amintirile. Fusese mult mai calculat. Badsley a fost o
oportunitate de afaceri pentru el.
De fiecare dată când am crezut că-l dau seama, m-a păcălit din nou.
Nu mai. „Ei bine, Consiliul parohial nu va permite acest lucru. Ei
trebuie să păstreze satul. Și-au învățat lecția de la Kingsley, am
”
spus.
Doamna Lonsdale ridică din sprâncene. „Din câte am auzit,
domnul Steele a fost într-o ofensivă de farmec. El a făcut tot
posibilul să le spună membrilor Consiliului parohial toate beneficiile
schemei. Angajare. Punându-l pe Woolton pe hartă într-un mod
sofisticat...
„Suntem deja pe hartă.”
”
„Va trebui să ne unim. Formați un grup de opoziție, a spus
Freida. Ea avea dreptate. Ar trebui să ne organizăm dacă am merge
împotriva lui Logan, care ar avea cei mai buni avocați și consultanți
să-l ajute. Dar chiar în acel moment, parcă eram paralizat de
dezamăgire. În el și în mine pentru că l-am sărutat. Lupta mă părăsise.
— Darcy Westbury? O femeie înaltă, în vârstă de treizeci de ani,

care părea de parcă tocmai ar fi ieșit din oraș, stătea la intrare.
Înghițindu-mi tristețea și frustrarea, m-am prezentat vorbitorului

serii. "Da. Tu trebuie să fii Constance Reed. Bine ati venit." Am zâmbit
strâns. N-am fost niciodată foarte bun să prefac plăcerile. Am respirat
adânc, mi-am împins devastarea și am încercat să am un zâmbet mai
sincer. „Suntem cu toții foarte încântați să te avem aici.”
Arăta puțin deplasată cu costumul ei cu fustă albastră, tocuri

lacuite și chipul machiat cu grijă, și exact ca genul de femeie
sofisticată care ar arăta bine cu Logan Steele. Am strâns din dinți la
gândul la el și am încercat să-mi distrag atenția în timp ce îi apropiam
pe toți la locurile lor.
Oricât de mult m-a interesat economia mondială, singurul lucru
la care mă puteam gândi era cum în urmă cu doar câteva minute
Logan fusese un bărbat pe care speram să-mi devină iubit, iar acum
era cineva care s-a hotărât să distrugă locul pe care îl prețuisem cel
mai mult din lume. .
ZECE
Logan
Pe măsură ce zgomotele elicopterului se apropiau, mi-am luat geaca

și cheile. Unul dintre avantajele de a face naveta în acest fel era că
puteam să stau în țară duminică seara și să intru totuși la birou luni
devreme. M-am uitat la ceas. Am avut o convorbire importantă cu
China la zece, dar ar trebui să ajung.
Am închis ușa în urma mea și m-am îndreptat către elicopterul care
tocmai aterizase.
M-am afundat sub lamele care încă se roteau și, cu coada ochiului,
am zărit o siluetă apropiindu-se peste gazon. Mi-am mișcat ochii prin
vânt și mi-am dat seama că era Darcy.
Am făcut câțiva pași spre ea, briza artificială încetând ușor.
Nu o mai văzusem de la sărutul nostru de săptămâna trecută. Am

presupus că o parte din mine a vrut să o întâlnească în acest weekend,
dar o altă parte fusese u urată că nu o făcusem. Nu-mi aminteam
ultima dată când am sărutat o femeie fără să o iau dracu. Și deși știam
că n-ar trebui să-l iau pe Darcy, fusese ceva în sărutul nostru care mă
lăsase departe de a fi sătul. Eram obișnuită să decid ce vreau și să
urmez. Dar nu puteam să-l vreau pe Darcy. Pur și simplu nu a fost
practic.
Dar ceva din acest fapt m-a supărat și m-a lăsat iritat.
” am urlat.
Am facut cu
mâna. „Bună, în timp ce mărșăluia spre mine, ochii ei furioși s-au
concentrat. Într-o mână ea strânse niște hârtii, cealaltă era strânsă cu
pumnii lângă ea.
„Ce naiba crezi că faci?” ea a tipat.
Nu a încetinit când s-a apropiat de mine. Când a ajuns lângă mine, mi-
a împins la piept și a trebuit să mă dau înapoi ca să nu cad. Care naiba
era problema ei?
"Ce s-a întâmplat?" am întrebat, complet confuz.
"Ce s-a întâmplat? Vorbesti serios?" strigă ea, făcându-se auzită
deasupra zgomotului elicopterului.
„Ești pe cale să distrugi acest sat și mă întrebi ce e? Știi foarte bine ce
ai făcut.”
Am încercat să mă concentrez pe ceea ce spunea mai degrabă
decât pe felul în care părul i se ridică în briză sau pe petele de noroi
de pe obrazul ei stâng. Nici unul nu era adorabil. Îmi plăceau femeile
disciplinate, pline de farmec. Nu țipând banshees.
„Darcy, chiar nu am timp pentru asta.” Am aruncat o privire spre
elicopter.
— Pun pariu că nu. Nu-ți pasă de nimeni în afară de tine sau de
nimic în afară de bani.”
Ce naiba avea chiloții în nod? Nu am avut timp să mă opresc și să
vorbesc cu ea. Am avut o întâlnire de îndată ce am aterizat, urmată de
un calendar plin, dar nu am putut să o las atât de... dezlănțuită.
A fluturat hârtiile în aer și a mai strigat despre cât de egoistă eram,

dar tot habar nu aveam despre ce vorbea ea și nu eram pe cale să
întârzii. Darcy Westbury ar fi trebuit să vină cu mine, dar n-avea cum
să fie de acord cu asta.
Era un singur lucru de făcut.

Înainte să mă poată întreba ce dracu’ fac, m-am aplecat și am
aruncat-o peste umărul meu. Mi-am ținut strânsoarea picioarelor ei în
timp ce mă îndreptam spre elicopterul care aștepta, Darcy dând cu
piciorul și țipând tot drumul. Am aruncat-o în interiorul lui Sikorsky și
am urmat-o în timp ce se grăbi spre ea
picioarele ei și a încercat să deschidă ușa de cealaltă parte. „Ce

faci, maniac? Nu mă poți răpi.”
Am tras-o departe de u ă i am a ezat-o într-unul dintre
cele opt locuri. Ea a continuat să se zbată până am început să
decolăm și apoi m-a prins de braț, cu frica în ochi, ceea ce măcar
a însemnat că am avut ocazia să-i repar cureaua și a mea.
”
„Calmează-te, și- am spus, așezându-mă pe spate în scaun.
a mijit ochii. „Sunt răpit. De ce aș fi calm?”
M-am prins de cotierele scaunului meu, încercând să nu râd.

„Nu te răpesc pentru că ai strigat. Pur și simplu nu am timp să
strigi la mine în Woolton. Va trebui să țipi în timp ce merg la
birou. Am o întâlnire."
„Oh, ai o întâlnire. Dacă am o întâlnire?”
Am oftat. „Credeam că vrei să vorbești cu mine?”
În următoarele câteva minute am primit tratamentul silentios.
”
„Nu pot să cred că m-ai sărutat, mormăi ea.
Eram total confuz. „Ești supărat pentru că te-am sărutat?”
„Având în vedere împrejurările, vreau să-ți tai capul.”
„Am omis ceva?” Fata asta îmi făcea capul învârtit și nu

pentru prima dată. „Ce împrejurări? Am crezut că am avut o
seară frumoasă.” Să o sărut fusese fenomenal. Felul în care
gâfâise de parcă nu-i venea să creadă ce simțea. Felul în care
gura ei inteligentă cedase sub limba mea. Nu fusese un sărut
obișnuit. A fost genul pe care l-ai purtat cu tine toată viața,
încercând să găsești altul care să se ridice la o asemenea
promisiune.
„Dar totul a fost o farsă. Doar mă foloseai.”
„A fost un sărut. Folosindu-te de tine, cum?”
— Încerc doar să mă înmoaie înainte să arunci această bombă.
Ea a aruncat spre mine cele câteva hârtii rămase pe care le avea în
mână.
Mi-am scos cearșafurile albe mototolite de pe picioare și am

recunoscut cererea de planificare pentru clubul de membri privat pe
care îl găzduisem. Planuisem să aduc în țară farmecul Londrei și să ofer
un refugiu la țară pentru oamenii din oraș care nu doreau
responsabilitatea unei a doua cămin. Ar fi prima afacere pe care am
început-o vreodată.
Primul pe care l-am construit singur.
A fost mic, dar personal și sper că nu va distrage atenția de la munca
mea de zi cu zi. Aveam nevoie de asta pentru a-mi dovedi că pot construi
ceva. Scara nu era importantă. Și Manor House Club îmi pătrundea în
minte de zece ani. Văzusem cum se concentrează bogăția și oportunitățile
în Londra – acolo își petreceau timpul oamenii care puteau oferi
oportunități și aveau bogăție. Ideea mea a fost să atrag acești oameni
în afara Londrei, în speranța că bogăția lor se va pătrunde în comunitate.
Că vor găsi și oferi oportunități în afara orașului.
„Ce legătură are Manor House Club cu eu să te sărut?” Am întrebat.
— Ei bine, probabil că sperai să te asiguri că nu am obiectat la

planificare. Altfel, de ce nu mi-ai spune?
Mai ales când vorbeam despre cât de pasionat eram de Woolton.”
"A funcționat?" Am întrebat. Eram în mod deliberat provocator, dar

această femeie? Era în egală măsură frumoasă și nebună.
Ea doar s-a uitat la mine.

„Uite, nu mi-am dat seama că trebuie să-ți fac o scurtă prezentare a
planului meu de cinci ani ca să te sărut.”
„Ești un nemernic.”
„Darcy, sărutul pe tine nu a avut nimic de-a face cu aceste planuri.
Să dau peste tine a fost un accident complet.”
"A fost?"
„Oricât de mult aș fi făcut efortul să o fac
scop, vă pot promite că a fost o coincidență.”
„Atunci de ce nu mi-ai spus? Nu te-aș fi sărutat niciodată

dacă aș fi știut.”
O durere surdă mă roade stomacul în timp ce ea își
mărturisea regretul. „Nu a apărut. Manor House Club va fi un
lucru fenomenal. Va atrage toți cei mai buni oameni, îi va face
să experimenteze un loc frumos, să ofere locuri de muncă în
zonă, clienți pentru magazinele din sat. De ce ai fi devastat?”
Și-a încrucișat brațele în timp ce se uita drept înainte. „Va

ruina complet viața satului așa cum o știm noi. Gândiți-vă la
toată poluarea de la vizitatori, la toți acei copaci pe care va
trebui să-i tăiați, plus la toate lucrările de construcție care ne
vor face viața o mizerie ani de zile. Ca să nu mai vorbim de
modul în care comunitatea va fi udată de turiști care se cred
mai buni decât noi ceilalți.” Ea a suflat de parcă ar fi încercat să
se oprească să nu plângă. „Am mai văzut asta. Am venit din
afară și ne-au spus cum vor îmbunătăți lucrurile, doar ca satul
să sufere. Renovările familiei Thompson au durat trei ani. Și
apoi au răsturnat casa — a fost doar o investiție pentru ei.
Woolton este special.”
„Vă pot promite că lucrările nu vor dura trei ani.
Vreau ca locul să se deschidă și să câștig bani în douăsprezece
luni.” Mă așteptam la o opoziție locală față de planurile mele.
Au fost oameni împotriva schimbării ori de câte ori încercai să
faci îmbunătățiri – am întâlnit tot timpul în afaceri. M-aș muta
într-o companie nouă, aș începe să pun întrebări despre
procesele lor și m-aș întâlni prea des cu expresia „pentru că
așa facem”, ca să mai fiu surprins. Reacția automată a celor
mai mulți oameni la schimbare a fost să presupună că este
rău, mai degrabă decât să îmbrățișeze oportunitatea pe care
o aduce.
"Vezi? Este vorba doar despre bani pentru tine. Nu îți pasă
de impactul pe care îl vei avea asupra noastră. Nu vei scăpa de
asta — nu există nicio posibilitate ca acele planuri să treacă
prin Consiliul Parohial.”
„Vrei să interzici orice lucrări de construcție în sat? Ce

despre când Woolton Hall are nevoie de un acoperiș nou sau...
„Nu-mi deforma cuvintele. Nu asta spun, doar
vrem să fim respectuoși cu modul nostru de viață, cu istoria noastră.”
Treaba mea era să vând oameni cu un viitor mai luminos și asta
plănuisem să fac cu Manor House Club. Eram destul de sigur că pot
convinge Consiliul parohial că va fi un lucru grozav pentru Woolton.
„Ei bine, cred că vom vedea. Unii oameni au minți mai largi decât ți-
”
ai putea imagina, i-am răspuns.
"Ce inseamna asta?" a întrebat ea, mișcându-se lângă mine ca să

se poată privi la mine. „Plănuiți să încercați să mituiți oameni?”
am chicotit. "Esti beat? Bineînțeles că nu voi mitui pe nimeni.” S-

ar putea să am o reputație de a face tot ce este necesar pentru a
reuși, dar nu am încălcat niciodată legea, cu atât mai puțin am făcut
ceva pentru care bunica mea i-ar fi rușine de mine.
Ea oftă și se așeză pe spate pe scaun. „Nu așa mi s-a părut. Pari
prea sigur ca lasi ceva la voia intamplarii.”
„Cred că asta spune mai multe despre membrii Consiliului

parohial decât despre mine. Ei iau mită des?”
„Cum îndrăznești!” se răsti ea. „Consiliul parohial nu ar ceda
niciodată unor astfel de trucuri murdare.”
— Atunci de ce ai presupune că am reușit să-i mituiesc?
"Ce? Nu-mi răsuci cuvintele din nou.”

"Nu sunt. Urmăresc concluzia lor logică.”
"Tot ceea ce."
— Pe care îl interpretez ca „Ai dreptate, Logan. Accept că sărutul
nostru nu a avut nimic de-a face cu planurile tale pentru Manor
House Club și că nu comiți infracțiuni prin mituirea oficialilor publici.”
Ea și-a dat ochii peste cap și a clătinat din cap. Darcy părea
inteligentă, iar conducerea moșiei Woolton necesita multă
îndemânare, dar această fată se comporta ca și cum și-ar fi pierdut mințile.
„Nu poți să-l scapi?” Tonul ei coborî.

„Aruncă ce?”
"Planurile tale. Ar strica tot ceea ce am muncit atât de mult.”
Nu am văzut cum Manor House Club ar strica ceva pentru moșia

Woolton și ar insufla viață proaspătă în sat, ar aduce oportunități
celor care nu erau la fel de norocoși ca Darcy. „Este important pentru
mine, Darcy. Încercați să priviți toate lucrurile pozitive pe care le va
aduce în sat.” Oricât de mult mi-a plăcut și respectat-o, și oricât de
mult îmi plăcea să o sărut, nu eram pe cale să abandonez Manor
House Club doar pentru că ea dorea să rămână într-o deformare a
timpului.
"Este un nu?" ea a intrebat.
”
„Mi-e teamă că da, am răspuns. „Odată ce m-am angajat în
ceva, o duc până la capăt. Așa sunt eu construit.”
”
„Atunci, jocul, spuse ea ușor, tonul ei nu
potrivindu-se deloc cu cuvintele ei.
Am vrut să întreb ce a vrut să spună, dar elicopterul a început să
coboare și trebuia să mă concentrez asupra întâlnirii mele, mai degrabă
decât asupra problemelor pe care Darcy ar fi plănuit să le provoace.
„Sunt sigur că putem lucra împreună pentru a face un lucru grozav
oportunitate pentru sat.”
„Cum mă întorc la Woolton?” a întrebat ea, ignorând
încercarea mea de a merge înainte pe o notă pozitivă.
„Elicopterul te va duce înapoi.”
"Vezi? Nici nu-ți dai seama ce flagel este pe satul pe care îl
intri și ieși cu elicopterul. Este asurzitor. Sperie caii, rupe frunzele
din copaci. Cu toții îl urâm.”
Nimeni nu-mi spusese nimic. „Nu poți face timpul să stea pe

loc. De ce vrei să pui obstacole în calea progresului, Darcy? Ce a
făcut-o să vrea să trăiască în trecut?
Ea nu a răspuns, nu s-a uitat la mine. Ea doar se uită în față,
cu sprâncenele ciupit într-o încruntare hotărâtă.
”
„Permiteți-mi să vă expun planurile weekendul viitor, am spus
când aterizam. „Pot să-ți arăt cât de frumos va fi.
Cum va fi în concordanță cu zonele înconjurătoare. Vă asumați ce este mai

rău, dar când aveți toate faptele, s-ar putea să descoperiți că vă place.”
Am oftat când ea nu mi-a răspuns. Era ca și cum aș avea de-a face cu

un copil mic pe care nu-l puteam face pe un pas obraznic.
”
— Trebuie să am spus când ușa s-a deschis. „Mă voi întoarce
plec, Woolton vineri. Hai să vorbim atunci.”
Nu am primit niciun răspuns, așa că am părăsit elicopterul și m-am
îndreptat spre intrarea în clădirea mea. Darcy s-ar putea să distragă
atenția, frumoasă și răcoritoare de deschisă, dar era și înfurioasă ca naiba.
Mi-a distras complet atenția de la ceea ce ar trebui să mă gândesc și, în
schimb, s-a întrebat ce înseamnă „joc pe” și dacă într-adevăr regretă că m-
a sărutat.
Care a fost problema cu mine? Aveam nevoie să mă apuc. Dă-mi curele

la apel și poate mă răsplătesc în seara asta eliminând aburii cu o dracu
simplă.
UNSPREZECE
Darcy
”
„Este oficial, suntem în război, am spus în timp ce deschideam ușa
Aurorei. I-am rugat să vină devreme înainte de sosirea membrilor
Consiliului parohial. Eram într-o ofensivă de farmec care ar depăși-o pe
a lui Logan.
— Cu Consiliul parohial?
"Nu, desigur că nu. Cu Logan Steele.”
"Război? Nu sunt sigur că ar trebui să fim în război cu vreun săteni.”
”
Am oftat în timp ce m-am întors. „Nu este sătean, i-am răspuns.
"Nu chiar. A fost aici cinci minute și se vede.” Am condus-o în camera
de soare cu acoperiș de sticlă, care era așezată, gata de ceai.
”
„Arata frumos, „Da. ea a spus.
WI gem, desigur. Am încercat să folosim lucruri de la magazinul
fermei. Sper să facă parte din mesajul subliminal.”
Ne-am așezat pe două dintre scaunele tapițate crem care dădeau cu
fața la ușă, oferind astfel membrilor Consiliului Parohial vederea spre
grădini.
— Și ești sigur că ar trebui să facem asta? întrebă Aurora.
— Nu crezi că ne amestecăm?
Cum putea să aibă vreo îndoială? De îndată ce m-am întors de la
răpirea mea, i-am sunat pe membrii
Consiliul parohial și i-a invitat la ceai. Deși eram în mod rezonabil

încrezător că vor respinge planurile lui Logan, voiam să fiu sigur. Așa
că la ceai, m-aș asigura că toți plănuiesc să voteze împotriva planurilor
și apoi le-aș oferi sprijinul deplin al familiei Westbury pentru decizia
lor. Numele Westbury încă mai însemna ceva pe aici, dar Logan
Steele era bogat și influent în domeniul său și nu voiam ca Consiliul
parohial să fie intimidat.
„Desigur, sunt sigur. Vrem ca Consiliul să știe că are sprijinul

nostru. Și vreau să mă asigur că s-au gândit la toate modurile în care
planurile lui Logan ar putea fi dezastruoase.”
„Sunt surprins că vrei să mergi împotriva lui Logan.”
„Acesta nu sunt eu împotriva lui, ci noi încercăm să ne menținem
frumosul sat.”
„M-am gândit la asta, știi, de când l-ai sărutat și tot. A merge la
război cu el nu pare primul pas firesc într-o relație.”
„Te rog să nu-mi reamintești.” am chicotit. „Și o relație? Asta nu

avea să se întâmple niciodată.” M-am gândit să fac sex cu el, dar să
mă întâlnesc? În ceea ce mă privea, nu era deloc material pentru soț.
„Oricum, probabil că doar încerca să mă pună de partea, așa că
atunci când a anunțat planurile, nu m-aș opune.”
„Crezi că a conceput în mod deliberat să se lovească de tine la

restaurant?”
„Nu începe. El a negat-o vehement, desigur.”
„Ei bine, să fiu corect, nu cred că te-a păcălit să-l săruți.”
Aurora avea dreptate. Nu am crezut că Logan ne-a proiectat

confruntarea. Am fost doar dezamăgit de felul în care au decurs
lucrurile. Mă bucurasem și mai mult de compania lui la cină și de
sărutul lui. Eram enervat pe mine pentru că mă gândeam că poate
ar mai fi ceva. Ceva după sărut.
Cum aș fi putut să mă las ca el?
— Probabil că nu, am admis.
Majordomul, Lane, ne-a întrerupt. „Domnișoară Darcy, domnule.

”
Dawson și doamna Beadle, a anunțat el și am sărit în picioare să-mi
întâmpin oaspeții cu un sărut dublu. Îi cunoșteam pe amândoi de
când eram copil și au fost întotdeauna amabili cu mine. În ciuda
motivului meu ascuns de a-i invita la ei – lucru pe care probabil că l-
au ghicit – era cu adevărat bine să-i văd.
„Spuneam doar că nu am mai fost la Woolton Hall de când a murit

Ducele. Ți se pare teribil de singur?”
întrebă doamna Beadle.
Parcă o briză de gheață se încolăcea în jurul inimii mele la
pomenirea bunicului meu. Mi-a fost în continuare dor de el. „Încă îi
simt pierderea în fiecare zi. Dar anul acesta va reveni petrecerea de
vară. Ultimii doi ani au fost prea mulți și știu că m-ar fi certat pentru
că am lăsat tradiția să se scurgă, așa că va trebui să mă revanșez
anul acesta și să organizez cea mai bună petrecere pe care Woolton
a văzut-o vreodată.” Balul de vară de la Woolton Hall fusese petrecerea
la care o cunoscuse pe bunica mea, locul în care îl văzusem pentru
prima dată pe fratele meu îndrăgostit. Și știam că ar fi fost dezamăgit
că am omis-o pentru a ne îngriji durerea. Am vrut să mă revanșez cu
el.
”
„Sunt atât de încântat să aud asta, a spus domnul Dawson. „Știi cât
de mult le place tuturor.”
„La fel și eu. Și este atât de important să păstrăm aceste tradiții vii.
Este ceea ce încercăm și facem cu toții, până la urmă. Ce fel de ceai ar
dori toată lumea?” am întrebat-o când doamna MacBee a intrat în
cameră, aducând cu ea pe ceilalți trei membri ai consiliului, domnul
Newton, domnișoara Price și domnul Adams.
Cu ceaiul comandat și fiecare în locurile lor, am decis să iau taurul
de coarne. „Vorbind despre păstrarea tradițiilor, am fost surprins să
văd planurile pe care noul proprietar al Casei Badsley le-a prezentat,
”
am spus.
”
„Sunt cu siguranță ambițioși, a spus domnul Adams.
I-am ținut privirea, dorindu-l să adauge la ceea ce spusese. Voiam
să știu dacă el credea că ambițiosul este bun sau rău, dar înainte să
mai poată spune ceva, domnișoară
”
Preț întrerupt. „Nu mă pot gândi la nimic mai rău, a spus ea. „Toate
acele tipuri de orașe groaznice care pătrund prin mica noastră felie
de rai.”
Inima mi s-a umflat. Știam că Susan va înțelege. Am fost în
comitetul de strângere de fonduri pentru biblioteca mobilă locală și
amândoi ne-a pasat cu pasiune de comunitate.
„Cred că ar fi o adevărată rușine să transform Woolton într-un
”
oraș turistic imens, am vaza
spus,cu
aplecându-mă
bujori, gata pentru
în față ceaiul
pentrupe
a muta
care îl
va aduce doamna MacBee și încercând să par relaxat, ca și cum
planurile pentru Manor House Club tocmai veniseră la iveală într-o
conversație obișnuită.
"Dar in acelasi timp." Domnul Newton bătu cu degetul pe picior.
„Logan face o idee bună în ceea ce privește furnizarea de locuri de
muncă locale pentru sat.”
M-am întors către Susan să văd dacă se va lupta cu colțul nostru, dar dna.
vorbi Beadle. „Da, vor fi locuri de muncă în construcții, dar nu este
probabil să fie locale. Deci, pe termen lung, se referă la câțiva
personal de bar și restaurant. Aș prefera să văd un alt restaurant
deschis în sat decât un club exclusivist care nu va fi deschis sătenilor
decât dacă plătim mii de lire de cotizații de membru.”
”
„Este un punct excelent, am răspuns și am aruncat o privire către
Aurora, întrebându-mă de ce nu se alăturase încă.
”
„Nici mie nu-mi place caracterul exclusivist al acesteia, dle.
spuse Dawson. „Va fi o parte uriașă a satului, dar excludeți localnicii.
Asta nu se potrivește cu mine.”
Am clătinat din cap. "Oraseni." Am oftat.
„Ei bine, poate putem vorbi cu el, să-l facem să dea gratis
” spuse domnul Newton.
calitatea de membru al locuitorilor satului,
„Crezi că ar face asta? Nu sunt sigur cât de exclusivist ar fi dacă
ar începe să ne ofere abonament nouă, sătenii.” am ridicat din umeri.
Doamna MacBee a adus ceaiul și l-a pus jos. M-am apucat să

turnăm băuturi pentru toată lumea în timp ce ascultam părerea
tuturor. Voiam să știu cât de mult va trebui să muncesc pentru ca
planurile lui Logan să fie înfrânte.
„Știi lucrul pentru care sunt îngrijorat?” am spus într-o pauză în

conversație. „Băutul și ce le face oamenilor. Îți amintești de Foley?”
„Nu cred că ar fi așa. Aceasta a fost o problemă specifică cu acel

cuplu. Și amintiți-vă, doamna Steele a crescut în acest sat. Ea nu
vrea să fie distrusă mai mult decât noi.” Domnul Adams a zâmbit
când i-am întins ceaiul.
Trebuiau să înțeleagă că doamna Steele probabil nu avea niciun
control asupra planurilor lui Logan. Cu siguranță ea l-ar fi convins
deja să se răzgândească dacă ar fi putut.
— Ăsta e un punct bun, murmură domni oara Price. „Mama
mea a cunoscut-o când a locuit aici după ce a murit soțul ei.
Pare o femeie foarte drăguță. Unul dintre noi."
Am dat din cap. Nu puteam să nu fiu de acord cu ea. Parțial
pentru că era adevărat și, de asemenea, pentru că, oricât de mult
aș vrea să câștig această bătălie cu Logan, nu am vrut să o fac
încercând să o pătesc în vreun fel pe bunica lui.
„Și presupun că sunt puțin îngrijorat că Woolton va suferi
aceeași soartă ca și Kingsley. Odată ce porțile sunt deschise, nu mai
există întoarcere.”
„Tocmai asta am spus.” Susan a luat o înghițitură din ceai.
„Este începutul unei pante alunecoase.”
Pe parcursul conversației, grămada de sandvișuri din fața
noastră a fost completată de trei ori. Era destul de clar că Consiliul
parohial era divizat. Domnul Newton și Barry Adams au fost cei mai
deschiși. Și Susan și doamna.
Beadle au fost puse împotriva ei. Domnul Dawson părea să se
răzgândească, în funcție de ultimul lucru spus. Cel puțin acum
știam unde mă aflu și pe cine trebuie să conving.
Logan Steele ar putea avea un creier de afaceri genial, dar nu
ar fi trebuit să mă subestimeze. Ar fi trebuit să-și ia mai mult timp
pentru a înțelege importanța tradiției și a legăturilor într-un sat ca
Woolton.
DOISPREZECE
Logan
Nu mă așteptasem să tânjesc la țară. Așteptam cu nerăbdare să o văd

pe bunica în acest weekend, dar mai mult decât atât, îmi doream să
fiu înconjurat de copaci, iarbă și cer albastru, mai degrabă decât de
cărămidă, sticlă și asfalt. Aerul era mai curat, ritmul mai lent – culorile
păreau mai strălucitoare, zâmbetele mai autentice.
Săptămâna de la Londra își luase ramura și până vineri după-

amiază abia așteptam să mă întorc la Casa Badsley. Elicopterul a
aterizat în grădini și stresul zilei a început să scape. De asemenea, a
fost plăcut să mă distanțez de afacerea mea. L-am lăsat pe Badsley
mai concentrat și am constatat că mă uit la probleme cu o perspectivă
nouă când m-am întors la muncă.
I-am făcut cu mâna bunica mea, care stătea pe terasă. A fost bine
să o văd atât de fericită aici. După vizita lui Darcy, îi trecuseră un
număr de vizitatori și părea să-i facă plăcere să fie înapoi acasă.
Înclinând capul, m-am îndreptat spre terasă din elicopter, am

văzut că bunica mea avea un vizitator. Dar de data asta nu a fost
Darcy Westbury.
„Bună, dragă, vino și alătură-te Patriciei și mie pentru niște câteva
”
spuse de bunica mea când mă apropiam, o sărutam la ceai,
obrazul, apoi am strâns mâna cu vizitatorul nostru, o femeie slabă despre care
aș fi estimat că avea peste șaizeci de ani.
”
„Încântat să te cunosc, Patricia, „Și pe Am spus.
tine. Am auzit atât de multe despre tine, așa că e frumos să fii

capabil să pună o față unui nume.”
”
„Patricia a venit să ne ceară o favoare”, a spus bunica.
"Într-adevăr?" Am întrebat. "Ce putem face?" am întrebat, ridicând un scaun.
„Ei bine, sunt președintele comitetului local de strângere de fonduri pentru

biblioteca noastră mobilă și am sperat în sprijinul tău.”
„Desigur, cum pot ajuta?” Mi-am încrucișat un picior peste celălalt, lăsând
soarele să-mi pătrundă în față, încordarea săptămânii alungată de căldură.
„Avem un obiectiv de strângere de fonduri de cincisprezece mii de lire

sterline anul acesta. Aceste fonduri sunt direcționate către întreținerea
camionului care transportă cărțile și plata șoferului.”
„Sunt bucuros să donez. Vă pot lăsa să faceți un cec. Dar ce pot face și mai
practic? Am un contact la unul dintre marii edituri. Pot să văd dacă au vreo
carte care s-ar putea adăuga la stocul tău.”
Patricia își puse ceașca de ceai jos. „Ei bine, asta ar fi pur și simplu minunat.
Cititorii noștri tind să se bucure de ficțiune, în special de misterele confortabile,
dar orice ar fi un bonus. Mulțumesc. Bineînțeles, ne-ar plăcea să vă avem în
comitetul nostru, dacă puteți rezerva timpul.”
Roțile din creierul meu au început să zbârnească. De când o văzusem ultima

oară pe Darcy, cuvintele ei „joc pe” răsunaseră în creierul meu. Nu era nicio
îndoială că nu-i plăceau planurile pe care le aveam pentru Manor House Club
și, deși deja mă hotărâsem să încerc să-i vorbesc despre ceea ce speram să
obțin, nu eram convins că o voi avea de partea. până la sfârșitul acesteia. Mă
așteptam la opoziție și știind cine erau adversarii mei și de ce au luat poziția pe
care o aveau, m-a ajutat să formez o ofensă și o apărare. Trebuia să-i cunosc
mai bine pe unii dintre sătenii din Woolton.
Dar nu am avut timp și nu mi-am luat angajamente pe care nu eram sigur că

le voi putea îndeplini.
„Este foarte amabil din partea ta, dar nu sunt sigur că mă pot
angaja într-o poziție în comitet. Am un număr de membri ai echipei
mele despre care știu că ar profita de oportunitate și sunt chiar mai
buni decât mine în a găsi soluții creative la probleme.”
Cupa ei la buze, Patricia încremeni, cu ochii mari. „Este un gând

minunat, dar avem doar localnici în comitet.”
Probabil că a crezut că sunt un prost pentru că am încercat să

deleg un loc în comitet, dar, în mod realist, nu aveam cum să fiu un
participant regulat la întâlniri. Și nu am făcut lucruri pe jumătate
sau am spus că voi face ceva și apoi am dezamăgit oamenii. Acela
a fost tatăl meu. Nu eu. — Ei bine, poate că aș putea veni ca
oaspetele tău, Patricia. Nu un membru, ci doar cineva care ar putea
fi în măsură să ajute. La fiecare șase luni și ceva.”
”
„Minunat, a spus ea. „Avem nevoie de idei noi în comitet și
suntem încântați că vrei să faci parte din satul nostru. E o întâlnire
mâine dimineață la zece dacă ești liber.
„Mă voi asigura că sunt.” Darcy nu s-ar aștepta să-i cunosc pe

săteni. Ea ar conta să aibă mai multă influență cu ei, dar dacă aș
face un efort să-i cunosc, aș putea măcar să-mi comunic punctul de
vedere. Poate chiar să câștige câțiva susținători. I-am pus pe cei mai
buni avocați să întocmească cererea către Consiliul Parohial, astfel
încât să am cele mai bune șanse posibile de a îndeplini orice cerințe
tehnice, dar am înțeles și că primul pas în orice proces de planificare
era ușor influențat de aspectele non-tehnice. .
„O să te duc la magazinul fermei înainte de întâlnire,

Bunicu ă. Atunci lasă-te înapoi.”
„Oh, e atât de drăguț încât susții magazinul nostru din ferma
” spuse Patricia.
din sat. „Desigur. Suntem un mare susținător al producătorilor
locali. Vrem să fim o parte reală a satului.”
Patricia a radiat. „Ei bine, sunt încântat să te implici.”
„La fel și eu. Acum, dacă mă scuzați în timp ce mă schimb în

hainele mele confortabile? Nu mă simt niciodată ca mine într-un costum.”
Poate că îl așezam puțin, dar voiam să fiu sigur că există un
argument alternativ în circulație când Darcy a început să mă
picteze ca pe un monstru corporativ.
"Desigur. Ne vedem maine."
"De abia aștept."
M-am strecurat în casă, gata pentru un duș fierbinte. M-
am simțit întotdeauna murdar când ajungeam înapoi la
Badsley din Londra, așa că nu mințisem cu adevărat că nu mă
simt confortabil în costumul meu. Nu m-am trezit niciodată
să mă simt așa înainte de a-mi petrece weekendurile la țară.
Dar m-am trezit purtând cravate din ce în ce mai rar, chiar și
când mă întorceam la Londra. Aici, în Woolton, eram mai
confortabil în blugi și cămașă. Și am fost cu adevărat încântat
să ajut comitetul de strângere de fonduri. Și dacă era probabil
ca satul să accepte Manor House Club, atunci cu atât mai bine.
TREISPREZECE
Darcy
Nu a fost nimic ca o explozie de culoare proaspătă pentru a lumina

starea de spirit a oamenilor. Magazinul de la fermă nu a făcut excepție.
”
„Acolo, am spus, așezând un ulcior de liliac culese manual pe blat,
lângă casă. „Știam că asta va înveseli locul.” Am coborât la magazinul
fermei de câteva ori pe săptămână. Rory a fost un manager excelent,
așa că nu a trebuit să-l supraveghez. Dar totuși, am vrut să-mi arăt
sprijinul, așa că întotdeauna am cumpărat câteva lucruri și am ajuns
din urmă cu câțiva vecini. strigă cineva din spatele meu. M-am întors
” și am găsit-o pe doamna Steele folosindu-și bastonul
„Darcy,
în timp ce trecea prin ușă.
”
"D-na. Steele, am spus, alergând înainte ca să o ajut înainte să-mi
dau seama că Logan era în spatele ei. „Așa mă bucur să te văd aici
jos. Te pot ajuta cu ceva?" Am evitat să mă uit la Logan. Nici măcar
nu și-a cerut scuze că m-a răpit și nu eram o persoană care suferă de
sindromul Stockholm. Fusese complet în afara liniilor. Omul acela era
mult prea obișnuit ca toți cei de pe orbita lui să fie la îndemâna lui.
„Suntem aici doar pentru a răsfoi, deși aproape că nu mai avem

”
mierea aia de lavandă care îmi place atât de mult, a spus ea,
îndreptându-se către
secțiunea de gemuri, marmelade și chutneys. "Tu esti
”
arăți foarte frumos astăzi, Darcy, Logan? ea a spus. „Nu-i așa,
„Te rog, doamnă Steele. Nu am nicio bucată de machiaj și acești

blugi au o gaură în ei.”
”
„Arata mereu frumos, bunico, si am facut tot Logan a spus,
posibilul sa nu imi dau ochii peste cap.
„Trebuie să treci pe aici cât Logan este acasă pentru weekend.”
Doamna Steele m-a bătut pe braț. — Poate ne vei alătura la cină într-o
seară?
Doamna Steele era clar că încă încerca să joace rolul de matchmaker.
Nu știa că există puține perspective ca eu și Logan să fim prieteni, cu
atât mai puțin.
„Este atât de amabil din partea ta, dar am un program încărcat în
acest weekend. Poate săptămâna viitoare? Ai fi binevenit să vii la Woolton
”
pentru cina. Pot să te iau, am spus.
Se întoarse spre Logan. „Ești liber pentru cina cu Darcy sau ești la
Londra toată săptămâna?”
Mi s-a învârtit stomacul. De ce a trebuit să presupună că invitația i-a
fost adresată nepotului ei?
Cu coada ochiului, privirea lui Logan a pâlpâit spre mine.
„Sunt sigur că aș putea face o excursie la mijlocul săptămânii pentru cină
cu tine și Darcy.”
Inima mi s-a scufundat. Ultimul lucru pe care am vrut să-l fac a fost
să fiu politicos cu cineva care nu s-a gândit de două ori să răstoarne
viețile unui întreg sat peste cap. Cineva care nu s-a gândit deloc înainte
să mă ridice peste umăr și să mă târască la Londra împotriva voinței
mele. Cineva pe care l-am sărutat.
— Perfect, spuse doamna Steele. — Atunci spune-ne când, Darcy, și
vom fi acolo. Mi-ar plăcea să văd casa și, din câte am auzit, grădinile tale
sunt pur și simplu fantastice.”
„Excelent”, am spus eu printre dinți strânși. „Miercuri funcționează
”
pentru mine, dacă este convenabil, am spus, sperând că mijlocul
săptămânii nu va
funcționa pentru Logan.
— Sună perfect, spuse Logan.
”
„Ei bine, trebuie să plec, am spus, refuzând încă să mă uit la el. „Am
o întâlnire la care să ajung.” Biblioteca mobilă
Ședința comitetului de strângere de fonduri nu a început timp de

douăzeci de minute și a fost doar o plimbare de zece minute, dar
trebuia să plec înainte să mai am probleme. Din neatenție, reușisem
să mă asigur că va trebui să-l distrez pe Logan în propria mea casă
săptămâna aceasta. Mi-era frică să mă gândesc ce aș face în continuare
dacă nu aș scăpa de acolo.
— Ei bine, mă bucur să te văd, draga mea, și aștept cu nerăbdare
miercuri.
”
— Da, spuse Logan. „Miercuri va fi o plăcere deplină.”
Am reușit să tac la sarcasmul lui, dar mi-a făcut cu ochiul de parcă

ar fi avut puterea. Ei bine, poate că ar fi câștigat această bătălie, dar
războiul nostru pentru Manor House Club nu ar fi unul pe care l-am
pierdut.
— Abia aștept, am spus, potrivindu-i sarcasmul. Mi-am luat rămas
bun și am plecat, cotind la stânga pe strada principală.
Logan Steele era fermecător și zâmbea la prima vedere, dar la o
privire mai atentă, încerca să distrugă tot ceea ce muncisem atât de
mult să păstrez.
Ei bine, am văzut prin el.
Am suflat și am pornit spre sala bisericii.
„Darcy.” Glenis făcu cu mâna de cealaltă parte a drumului. eu
încetini până la oprire în timp ce ea se îndrepta să-mi vorbească.
„Buna Glenis. E o rochie drăguță.” Glenis avea o mie de rochii
frumoase, dar aceasta de mov și roz i se potrivea mai mult decât de
obicei. „Nu te-am văzut de când a făcut gem.
Ce mai faci?"
"Minunat. Am cunoscut în sfârșit noul nostru vecin. Doar noi
fermecător așa cum mă așteptam. Voi doi ați fost prezentați?”
”
„Din păcate, s-a Am raspuns.
încruntat. „Nu ți-a plăcut Logan?”
„Cred că bunica lui este destul de drăguță, dar ați auzit cum vrea
să dezvolte Badsley în barurile, restaurantele și camerele membrilor?
O să strice locul.”
— Dar unde va locui bunica lui?
Am clătinat din cap. „Casa va rămâne așa cum este. El vrea sa

construiți noi în teren.”
„Nu auzisem asta. Are permis de planificare?”
"Nu încă. Sunt atat de ingrijorat. Continuă să vorbească despre
locuri de muncă și oportunități și tot ce mă pot gândi este la toți
copacii care vor trebui dărâmați și la felul în care toți oaspeții vor
depăși satul.”
”
— Doamne, spuse Glenis. „Nu vrem ca Woolton să se transforme
în Kingsley.”
„Da, asta trebuia să atragă investiții, dar uite ce s-a întâmplat!”
„Atât de mulți oameni s-au mutat. Viața satului a fost distrusă

pentru ei.”
"Știu. Sunt atât de îngrijorat că la fel i se va întâmpla și eu am
” spus.
Woolton,
„Ca să nu mai vorbim de cât timp va dura construcția. Îți amintești
de Thompson? Ea icni. "Trei ani. A fost iadul. Trebuie să vorbesc cu
restul membrilor WI.”
Determinarea se răspândi pe chipul lui Glenis. „Trebuie să ne opunem
acestui lucru. Darcy, scuză-mă, trebuie să merg să vorbesc cu dna.
Lonsdale și alții. Mă bucur să te văd, draga mea.”
Înainte să-i pot urca bine, trecuse pe lângă mine, cu rochia ei
frumoasă plutind în spatele ei, iar eu m-am întors spre sala bisericii.
Când am ajuns la ședința comitetului nostru, nu eram deloc devreme.
Am fost la timp.
”
„Bună, Patricia, am spus în timp ce președintele comitetului de
strângere de fonduri a dus o tavă cu ceai în camera principală. ea a
”
— Darcy, spus. „Sunt atât de încântat de cea de astăzi
întâlnire.
Am ținut ușa deschisă ca să poată împinge căruciorul.
"Tu esti?" Am întrebat. Ce o făcuse într-o dispoziție atât de bună?
„Astăzi avem un oaspete – vei fi încântat.”

Un musafir? Nu am avut niciodată invitați la această întâlnire.
Dincolo de cameră, femeile comitetului se uitau la un bărbat
care stătea cu spatele la mine.

„Va fi bine să avem și un echilibru de gen.”
Patricia a radiat în timp ce vorbea.
Oh, deci omul care ținea instanța a fost oaspetele nostru. Mi-am
mijit ochii, încercând să-mi dau seama cine era atunci când mi-am dat
seama.
Oh Doamne. Nu se putea, nu-i așa? Instinctul mi s-a răscolit de
frustrare.
”
„Logan, a sunat Patricia. — Îl cunoști pe Darcy?
ce a fost cu tipul ăsta? Mă urmărea prin preajmă?
Logan și-a adus scuzele în fața haremului de femei zâcâind și s-a
întors către noi. „Darcy!” el a spus. „Ce minunat să te văd. Nu mi-am
dat seama că faci parte din acest comitet.”
”
— Patricia, lasă-mă să te ajut cu asta, spuse el, făcând un salt
înainte și luând căruciorul de la ea. L-a întors spre masa acoperită cu
pânză de sub fereastră.
Patricia icni și roși de parcă tocmai i-ar fi oferit diamante. „Esti atât
”
de amabil din partea ta, oftă ea. „Atât de domnesc.”
M-am întrebat dacă l-ar crede atât de domn dacă ar ști de planurile
lui.
„Darcy a ajutat-o cu adevărat pe bunica mea și pe mine să ne
”
stabilim în sat, amereu
spus el
discuțiile
în timp noastre.
ce se îndrepta
Toate spre
femeile
masa
se unde
uitau aveam
la el cu
stele în ochi.
”
„Este o fată bună ca asta, știi.” spuse Maureen. „Și singur,
M-am uitat la ea. De ce a trebuit să fiu singură ființa mea să fie

crescută la fiecare eveniment din sat? Nu avea nicio legătură cu Logan
Steele sau cu biblioteca.
Am încercat să nu arunc o privire către Logan, dar zâmbetul lui îngâmfat
mă cuprinse. Pun pariu că toată lumea a crezut că acel rânjet este fermecător.
știam mai bine.
„Începem întâlnirea?” Am întrebat. Cu cât ne-am apucat mai
devreme de treabă, cu atât mai devreme aveam să terminăm și aș
putea pune puțină distanță între Logan și mine. Aș fi vrut să aduc în discuție
Manor House Club la întâlnirea de astăzi. Nu oficial, pentru

că nu avea nicio legătură cu finanțarea bibliotecii, dar
trebuia să spun oamenilor ce plănuia. Acum, cu Logan aici,
femeile deja mâncând din palma lui, părea că era prea
târziu.
Consiliul parohial de săptămâna viitoare avea să discute
despre planurile lui Logan și, în loc să încurajez eu opoziția,
Logan părea să cucerească oamenii cu farmecul său fin,
zâmbetul cochet și interesul exagerat pentru Woolton
Village. Nu trebuia să fie așa.
PAISPREZECE
Logan
Darcy Westbury m-a făcut să mă port ca un adolescent tocilar,

”
urmărind cea mai populară fată din școală. „Hei, Darcy, am spus,
încercând să o ajung din urmă în timp ce pășa pe strada principală a
satului. Trecuse mai mult decât mă așteptam să mă scot la sfârșitul
întâlnirii și însemnase că Darcy plecase înainte să fi avut ocazia să
vorbesc cu ea. Nu că aș avea ceva anume de spus.
”
Ea nu s-a oprit. Ea nici nu a încetinit. „Hei, am spus când am ajuns
la ea. „Întâlnire grozavă. Nu știam că ești membru.”
— Ce vrei, Logan? ea a intrebat.

ce voiam? Pentru a-i atrage atenția? Să o tachineze? Nu mi-am
cunoscut propria minte. "A prinde din urmă. Conversație. Suntem
prieteni, nu-i așa? Cu siguranță sper că suntem.” Asta trebuia să o
enerveze și să-mi atragă atenția — două păsări cu una
piatră.
"Prieteni? Ultima dată când te-am văzut, m-ai răpit.”
am chicotit. Era atât de dramatică. „Țipai și a trebuit să ajung la o
întâlnire. M-am bucurat să te las să te eliberez, dar trebuia să
călătoresc în timp ce tu ai făcut-o.”
„Este doar lumea ta și noi trăim în ea, nu-i așa?”
„Aș fi putut să plec fără tine, dar nu am făcut-o. Pentru că te plac,

deși te prefer când nu strigi la mine.
Ea s-a împiedicat în timp ce treceam peste podul peste râu și am
prins-o de braț pentru a o liniști, prinzând o tulpină din parfumul ei
proaspăt, floral, dar ea doar m-a dat din umeri.
„Ei bine, nu-mi place de tine.”
Nu eram sigur dacă asta era adevărat acum, dar știam că la un
moment dat fusese diferit. „Nu părea așa când mă sărutai.”
Se opri pe alee și clătină din cap înainte de a continua. „Banii nu vă

pot cumpăra maniere. Niciun domn nu ar aduce vreodată în discuție
asta.” Părea dezamăgită de mine sau de ea însăși – nu eram sigură.
Am preferat-o nebună.
„De ce naiba nu? Nu este nimeni aici în afară de noi și amândoi

știm că s-a întâmplat.”
„Aș prefera să uit de asta, dacă nu te superi.”
Mi-am adus palma la piept. "Imi frangi inima."
Nu eram pe deplin sigur, dar mi s-a părut că un mic zâmbet i-a

străbătut buzele. Pentru a-l acoperi, ea oftă. — Ce vrei, Logan?
„Să vorbesc cu tine. Să te văd acasă. Nu am avut nimeni la un loc

cu tine de aproape o săptămână.” Desigur, o tachinam. Dar era
oarecum adevărat. Am găsit-o fascinantă.
Pasionat. Gata să stea în spatele a ceea ce credea ea. Oamenii au fost
rareori atât de deschiși cu mine. În afaceri, trebuia să-mi scot cuțitele
din spate în mod regulat, dar Darcy strânsese pumnalul și încercase
să-mi bage în piept.
A făcut pentru o schimbare revigorantă.
Și a fost o sărutatoare excelentă. Nu-mi aminteam ultima dată
când un sărut mi-a rămas în minte atât de mult timp. Poate că era
felul în care trupul ei a cedat sub atingerea mea, felul în care pielea
mea părea să se aprindă când am atins-o sau felul în care mirosea a
iarbă proaspăt cosită și a floare de tei. Ea a fost
totul foc în exterior și briză răcoroasă în interior și am vrut să mă scufund

și să experimentez totul.
„Sunt perfect capabil să mă văd acasă și am făcut-o
am avut destul timp unu-la-unu cu tine pentru a dura o viață.”
”
„Acum, asta nu este un lucru foarte prietenos de spus, am tachinat-
o, amuzată de felul în care încerca să scape de mine mergând atât de
repede.
„Ei bine, asta pentru că nu suntem prieteni.”
„Și nu prea îmi dau seama de ce nu. Nu sunt mulți oameni de vârsta
noastră în Woolton Village. Ar trebui măcar să încercăm să fim prieteni.”
„Voi fi prieten cu tine când vei renunța la aceste planuri ridicole

pentru clubul tău privat al membrilor.”
„Aia sunt doar afaceri. Nimic de-a face cu prietenia.”
Ea clătină din cap în timp ce își continua marșul înapoi spre Woolton
Hall. „Asta este ideea. Crezi că cei doi pot fi despărțiți. Nu înțelegi că
afacerea ta afectează întregul nostru mod de viață și, mai rău, pur și
simplu nu-ți pasă.”
Cum aș putea să o conving că Manor House Club ar putea îmbunătăți
viața în Woolton? „Nu va fi o groapă, știi. Barul și restaurantul vor fi de
cea mai bună calitate, iar peisajul va fi frumos. Va atrage oameni bogați
cu bani de cheltuit la nivel local. Și aceiași oameni sperăm că vor fi
inspirați și vor investi în zonă. De ce nu ai mintea deschisă?”
„Insulte, spunându-mă închis la minte — ai un mod amuzant de a fi

prietenul meu. Acestea nu sunt genul de acuzații pe care prietenii le fac
unii altora.”
Ea nu m-a lăsat să scap cu nimic. „Bine, deci înțelegerea este că nu
putem fi prieteni decât dacă planurile mele nu eșuează la ședința
Consiliului parohial de săptămâna viitoare? Dar dacă se întâmplă asta, putem?”
„De ce ai vrea să fii prieten cu mine dacă te bat?”
Nu credeam că mă va bate. Dar chiar dacă ar fi făcut-o, nu am vrut să

existe sânge rău între noi. Și dacă aș oferi o ramură de măslin, atunci
când o voi bate, s-ar putea să lase trecutul
trecute. Nu m-am gândit niciodată la dușmanii pe care i-am făcut în

afaceri. Dar nu am vrut să fiu dușman cu cineva ca Darcy. Da, era vecină
și bunica mea o plăcea, dar era mai mult decât atât. A dori să fii... prieten
cu Darcy nu era doar practic. Mi-a plăcut ceea ce am văzut și am vrut să
aflu mai multe. „Îmi dau seama că trebuie să existe straturi.”
”
„Toată lumea are straturi, spuse ea făcând semn cu mâna unei femei care
împingea un buggy pe cealaltă parte a drumului.
Întotdeauna un răspuns pentru tot. "Ai dreptate. Dar sunt
nu mă interesează straturile majorității oamenilor.”
„Dacă îți spun că putem fi prieteni dacă te bat, mă vei lăsa în pace?”
am chicotit. Chiar trebuie să o enervez, dar în loc să vreau să mă facă

să mă retrag, m-a făcut doar să vreau să aflu mai multe despre ea.
„Ai primi o amânare temporară. Cum e asta pentru un compromis?”
"O să-l iau." Ea și-a dat ochii peste cap. „Atunci da, putem fi prieteni
când te bat. Acum, înghesuiește-te și lasă-mă în pace.”
Am vrut să întind mâna, să-i mângâi pe păr sau să pretin un sărut, dar eu
a rezistat. „În sfârșit, un premiu de consolare care merită avut.”
Ea a chicotit și a clătinat din cap. "Necrezut. Ai nevoie de o rambursare
de la acea școală de farmec la care ai fost. Sunt un premiu de consolare?”
"Nu asta am vrut sa spun." I-am atins umărul, dar m-a dat din umeri.
„Și dacă câștig? Atunci ce?" Ea m-a provocat la fiecare pas – nu doar cu
privire la planurile mele, ci și la ceea ce am spus, cum am spus-o. A muncit
din greu. Și mi-a plăcut.
„Atunci te urăsc pentru tot restul vieții mele.”
„Pare prea dur. Ucigașii au în mod normal doar cincisprezece ani.”
„Serios, nu înțeleg de ce vrei să-mi fii prieten, a răspuns ea. „Și nu

”
înțeleg de ce crezi că aș vrea să fiu a ta când încerci să faci ceva care
merge împotriva a tot ceea ce susțin eu. Tot ceea ce mi-am

petrecut viața lucrând.”
Când a spus-o așa, acțiunile mele nu aveau sens.
Poate că eram mult prea obișnuit să obțin ceea ce îmi doream și,
acum, îmi doream dezvoltarea lui Badsley, o doream pe ea. Ea a
fost antiteza vieții mele la Londra. Dintre femeile de acolo.
Trandafirul englezesc perfect - piele palidă, fără machiaj. Blugi cu
o pată de noroi. Pun pariu că nu văzuse niciodată interiorul sălii
de sport. Deci, ce m-a vrăjit atât de mult?
„Se pare că acea ședință a Consiliului parohial va fi o victorie
”
pentru mine, se Amopri ea,
spus. cu o privire
„Primesc neîncrezătoare
Manor House în ochi.
Club sau te prind „Nu
pe tine.”
mă înțelegi .” Ea a început să meargă din nou. „Nu sunt un fel
de obiect pe care să-l poți câștiga.”
„A ieșit greșit – trebuia să fie un compliment.”
„Și chiar dacă câștigi, să nu crezi că vei flutura

genele alea lungi și mă lasă să-mi scadă chiloții.
Interesant. „Așa că mi-ai examinat genele lungi.”
"Nu. Vreau să spun. Genele sunt în mod normal... ale tale au o lungime
normală.”
Am chicotit în timp ce ea se străduia să explice. Se părea domnișoară
Penele lui Westbury puteau fi ciufulite.
„Spun doar că flirtul tău nu va funcționa cu mine.”
Am sperat că nu este adevărat. S-ar putea să trebuiască să
muncesc mai mult, dar cumva aș găsi o modalitate de a-i sparge
zidurile. „Hei, tu ai fost cel care a menționat că ți-a căzut chiloții.
Am vorbit doar despre prietenie. Cina poate.”
Am ajuns la un gard cu un stil și ne-am oprit. — Mult succes
cu planurile dumneavoastră, domnule Steele. Voi continua restul
călătoriei singur, deoarece acesta este ținutul Westbury.” Ea a
pășit pe bară și peste gard.
„Ei bine, ești binevenit să pătrunzi pe pământul meu oricând
”
vrei. Tu și calul tău, adică, am strigat-o în timp
câmpul,
ce eacutraversa
încurcătura
de păr ridicată de briză,
fundul rotund și ferm se mișcă în timp ce mergea. „Voi lua asta ca

pe un da la cină dacă pierd la ședința consiliului.”
Dacă ședința Consiliului Parohial nu mergea după mine
săptămâna viitoare, probabil că cina cu Darcy ar compensa mai mult.
Cu femeile cu care dormeam de obicei, relațiile noastre erau la fel
de business ca orice întâlnire sau negociere, dar cu Darcy, nu exista
nicio separare între personal și profesional. Afacerea ei era complet
personală pentru ea.
Și asta mi-a plăcut. Am înțeles. Oricât de mult credea că dezvoltarea
Manor House Club era doar marje și bani pentru mine, a fost cel mai
personal lucru pe care am încercat vreodată să-l fac. De aceea eram
hotărât ca consiliul să-mi aprobe planurile.
CINCISPREZECE
Darcy
Lucrul meu preferat de făcut în întreaga lume a fost să mă bag sub o pătură
în biroul bunicului meu cu un pahar de roșu și să mă uit la un film vechi. Așa
că, cu The Philadelphia Story la televizor, iar Aurora și cu mine la fiecare capăt
al chesterfield-ului bunicului meu, o sticlă de vin și o pătură de chenille aurie
uzată, ar fi trebuit să mă simt destul de aproape de perfecțiune.
Mai ales că doamna Steele telefonase mai devreme pentru a anula cina pe
care o aranjasem. Să sperăm că am putea rearanja altă dată când Logan nu a
reușit.
Cu excepția faptului că Aurora era în mod deliberat enervantă.
„Cum poți spune că e drăguț?” Am întrebat. „Este clar pentru a manipula
oamenii să creadă că are un fel de interes în sat.” Dacă Logan ar fi păcălit-o pe
Aurora venind la ședința comitetului de strângere de fonduri a bibliotecii,
atunci și membrii Consiliului parohial s-ar fi îndrăgostit de asta?
„Poate că s-a răzgândit. Nu poți să-mi spui că nu ți-ar plăcea să ai un bar

și un restaurant inteligent în apropiere.
În plus, am auzit că va avea o piscină și o sală de sport pe site și va permite
oamenilor să pescuiască în lacul lui.”
„Nu poți fi de partea lui!” Am spus.
„Nu este că eu sunt de partea lui. Doar asta dacă planurile ar fi
trece prin, s-ar putea să nu fie sfârșitul lumii.”
O piscină în sat ar fi o idee grozavă. Dar pentru localnici.

Nu elita bogată. Asta era atât de enervant – unele dintre idei erau
bune. Și mi-a plăcut că a vrut să se angajeze în sat – pur și simplu a
procedat într-un mod greșit. „Am ajunge să fim împărțiți între cei care
au și cei care nu au. Cei care ajung să folosească piscina și să mănânce
în restaurant și cei care trebuie să curețe piscina și să servească masa.
Ar fi sfârșitul lui Woolton așa cum îl știm noi.”
„Darcy! Nu vezi ce ipocrit esti? Știi că ești sora unui duce și nu ești
Lady Westbury sau așa ceva?
„Ce legătură are asta cu ceva?”

„Te plângi de parcă ai fi un „nu au” în asta
scenariu, când ești unul dintre cei care au.”
„Nu fi ridicol. Nu m-am comportat niciodată ca și cum aș fi mai
bun decât oricine.”
„Poate că nu, dar ești mai mult decât obișnuit cu zborul privat.
Ai un majordom și o menajeră și un bucătar, precum și restul
personalului tău. Mi se pare că nu te deranjează elita bogată din sat,
atâta timp cât ești tu și familia ta.
am tresărit. Cuvintele Aurorei ustură ca urzicile de vară pe picioarele

goale. „Nu de asta mă lupt cu planurile lui Logan. Iubesc locul acesta.
Este singura casă adevărată pe care o cunosc. Este singurul loc în care
mă simt în siguranță. Încerc doar să mă țin de asta.”
Am stat în tăcere, portretul lui Katharine Hepburn a unui socialit
bogat care greșește totul la fiecare pas nu atât de atrăgător ca atunci
când ne așezam.
”
"Ai dreptate, Am spus. „Sunt privilegiat în multe privințe, dar
cel mai prețios lucru pe care l-am primit vreodată a fost să cresc în
acest loc. Printre stejari tari și frasin, jucându-se de-a v-ați ascunselea
în gardurile vii de fag, vâslit în pârâu cu Ryder.
Cunoscând acești oameni buni și cinstiți. Acest loc ne-a salvat pe
Ryder și pe mine. Este special. Magie. Tu stii asta."
Ea a întins mâna și mi-a strâns piciorul. "Fac. Și nimic nu va
schimba acele amintiri. Dar oamenii chiar au nevoie de locuri de muncă. Și
a încuraja banii afară din oraș în locuri ca acesta nu este întotdeauna

un lucru rău.”
„Poate că așa este, în principiu. Dar de ce a trebuit să aleagă pe
Badsley și Woolton?
— Ai fost măcar civilizat? ea a intrebat.
„Desigur, am fost civilizat, chiar dacă el m-a urmărit în timp ce
mergeam spre casă.”
Aurora rânji. "El a facut? Ce a spus el?"
Am suflat și mi-am luat paharul de vin.
"Nimic interesant. Doar că voia să fie prieteni și că cererea lui de
planificare era doar o afacere.”
„A fost drăguț din partea lui.”
Ea nu înțelegea. „Încerca doar să mă manipuleze. Face același lucru
întregului sat — e în magazinul fermei cu bunica lui, la comitetul de
strângere de fonduri din bibliotecă, mă alungă cu fiecare ocazie. Totul
este un act pentru ca el să poată face bani.”
„Poate, dar poate nu. Poate chiar vrea să facă parte din sat. Adică
vine acasă în fiecare weekend, a cheltuit mulți bani pe Badsley House.
De obicei, le oferi oamenilor beneficiul îndoielii.”
Adevărat, dar planurile lui Logan pentru Manor House Club au

subminat toate astea. „Da, ei bine, din toate punctele de vedere, ucigașii
în serie sunt în mod normal fermecătoare – este chestia sociopatului.”
Aurora s-a înecat cu vinul ei. „Nu îl poți compara pe Logan Steele cu
un criminal în serie.”
am chicotit. "Poate nu. Spun doar că are o agendă ascunsă pentru
fiecare lucru frumos pe care îl face.” Mi-am înconjurat marginea
paharului cu vârful degetului. „De exemplu, a spus că, dacă a pierdut
la ședința de consiliu, a vrut să mă ia la cină.
Încearcă să mă manipuleze. Vrea să fiu prieten cu el dacă câștigă. Văd
prin el.” Dacă nu aș fi știut mai bine, s-ar putea să fi fost captivat de
farmecul și maniera lui ușoară.
„Crezi că poate îți place de el și ești
speriat?” ea a intrebat.
m-am încruntat. „Nu fi atât de ridicol.” Îmi plăcuse de el pentru o

secundă sau două, dar era jenant să recunosc, chiar și pentru mine.
"Este un DA?"
"Nu! Este un nu categoric.”
”
„Nu îl cumpăr. E perfect, a strigat Aurora.
„Va pierde total votul și apoi voi doi vă puteți preface că sunteți
prieteni timp de cinci minute înainte să vă îndrăgostiți.”
„O, Doamne, Aurora, delirezi. Sper să piardă votul, dar nu se

va îndrăgosti. Ți-am spus, nici măcar nu-mi place bărbatul.”
Ea a ridicat din umeri și și-a pus vinul pe masă lângă ea. „Nu
sunt sigur că este adevărat.”
"Desigur ca este. El este exact opusul bărbatului cu care mă
văd.”
„Este înalt, arătos și bogat.”
„Da, dar este și elitist, mulțumit de sine și vrea să ne ruineze
satul.”
„Locuiește în Woolton o mare parte a săptămânii. Și faptul că
are succes pe propriile sale merite? Trebuie să fie sexy. Este pentru
mine.”
Avea un motiv. Bărbații care s-au făcut singuri erau mult mai
atrăgători pentru mine decât bărbații care doar stăteau în jur,
trăind din ceea ce le lăsaseră strămoșii lor.
„Trebuie să fii cu cineva cu bani – banii lui. De aceea nu a
funcționat cu Sam.” Aurora și-a terminat paharul de vin și a apucat
sticla pentru a ne completa pe amândoi.
Un dulgher talentat, mobilierul lucrat manual al lui Sam a
apărut în Elle Interiors, dar găsise decalajul dintre situațiile noastre
mult prea greu de gestionat – credea că l-a emasculat. Și să fie
sincer, oricine m-am căsătorit fie trebuia să aibă banii lui, fie să nu
se lase intimidat de cei ai familiei mele.
„Și nu vrei pe unul dintre tipii ăștia care vrea doar să trăiască
din tine.”
am gemut. Aș putea adulmeca acești bărbați la o milă depărtare.

Freeloaders, cei complet fericiți că plătesc pentru tot. Nu, nu era nimic
atrăgător la genul ăsta de bărbat. Aurora avea dreptate. În multe
privințe, Logan arăta ca un meci bun.
„Nu te gândești vreodată că s-ar putea să cauți motive pentru a-l

ura pe Logan? Adică nici nu vei admite că este arătos, ceea ce este o
nebunie pentru că este cel mai tare bărbat pe care l-am văzut vreodată.
Cred că acesta ar putea fi un caz în care doamna protestează prea
mult.”
Am gemut și mi-am dat vinul înapoi. „Bine, e frumos. Sunt sigur că
am recunoscut asta înainte.” Era și un sărutător grozav, dar Aurora nu
avea nevoie să audă asta.
„Și recunoști că este potrivit din punct de vedere social?”
Am completat paharul Aurorei, apoi al meu. „Da, da. Sunt de acord
că nu ar vrea să-i finanțez stilul de viață sau să fiu intimidat de al meu.”
„Așadar, dacă singura problemă este această cerere de planificare,

atunci trebuie să-mi promiți că vei merge la cina cu el dacă pierde.”
„Nu începe”, i-am răspuns.

„Ei bine, dacă nu, va trebui doar să presupun că vrei să fii singură
pentru totdeauna. Dacă nici măcar nu vei merge la cină cu el, petreci
o seară cu el, atunci meriți să fii singur.”
Mi-aș fi dorit să mă uit la un film și să mă îmbăt puțin, să nu fiu
luată la sarcină și să îmi pună la îndoială alegerile de viață de cel mai
bun prieten al meu. "Cum poți spune că?"
„Pentru că pierzi o oportunitate de a cunoaște pe cineva care ar
putea fi perfect pentru tine.”
Logan Steele era enervant, nu perfect. Woolton era un loc stabil,
fericit, care era totul despre rutină și tradiție.
De când sosise Logan, fiecare zi fusese răsturnată și nimic nu era
previzibil. Nu am știut niciodată ce avea să se întâmple în continuare,
ce era în jurul curbei. Cine știe ce s-ar întâmpla dacă ar câștiga votul
de planificare?
Lucrurile s-ar înrăutăți.
AISPREZECE
Logan
Ultimul lucru pe care aș fi crezut că îl voi face miercuri după-amiază ar fi

să particip la o ședință a Consiliului parohial din Woolton Village Hall.
Plănuisem să las detaliile Manor House Club echipei mele de încredere.
Rareori mi-am murdarit mainile cu astfel de lucruri, dar am fost aici din
doua motive.
În primul rând, Manor House Club a fost important pentru mine – prima
afacere pe care am început-o vreodată de la zero. Și în al doilea rând, nu
mi-am subestimat niciodată opoziția. Știam că Darcy se va împotrivi
planurilor mele și nu voiam ca absența mea să fie combustibil pentru
focul ei al unui străin care intră și îi distruge satul.
Așa că aș veni personal la întâlnire. Având grijă să nu arăt prea mult
ca un implant de oraș, mă îmbrăcasem lejer în blugi de culoare închisă și
o cămașă albastră și stăteam cu un pachet de hârtii pe o masă vizavi de
membrii comitetului. La masa alăturată erau un grup de șase săteni care
reprezentau opoziția față de planurile mele. În mod interesant, Darcy nu
era una dintre ele, ceea ce puteam doar ghici însemna că avea suficient
sprijin pentru a nu trebui să- și murdărească mâinile.
"Domnul. Steele, vrei să te adresezi comisiei? a întrebat scaunul.

”
„Mulțumesc, m-am ridicat și am dat câte o copie a prezentării mele
fiecăruia dintre membrii comitetului. „Am prezentat o privire de ansamblu
a beneficiilor Manor House Club pe prima pagină.” Sala a tăcut în afară de

zgomotul paginilor întoarse.
„Veți vedea că planurile ar însemna mai multe locuri de muncă atât în
construcții, cât și apoi în domeniul ospitalității.”
„Și poți garanta că acestea vor fi locuri de muncă locale?” a întrebat
membrul din extrema dreaptă, domnișoara Price.
„Sunt foarte speranți că majoritatea vor fi.”
Domni oara Price î i dădu ochii peste cap. „„În speranță” și „mai mult”? Tu esti
nu sunteți pregătit să vă asumați un angajament?”
„Pentru a oferi clienților cele mai bune servicii și facilități, vom dori să
recrutăm cei mai buni oameni pentru locuri de muncă. Nu am nicio îndoială
că o proporție mare va fi locală.” Era probabil că ar trebui să ne găsim
câteva dintre pozițiile de la Londra.
Cu siguranță nu se puteau aștepta la altceva.
”
„Văd, spuse domnișoara Price.
am trecut prin celelalte argumente ale mele, cum ar atrage vizitatori în

sat, cum acei oameni și-ar aduce banii cu ei și ar stimula economia locală.
„Și îmi poți spune experiența ta cu începerea unor astfel de afaceri?

Care este palmaresul tău?” întrebă domnul Beadle.
„Ei bine, Steele Enterprises a făcut profit anul trecut din...”

„În general, nu mă interesează Steele Enterprises. Sau profiturile tale.
Vreau să știu despre experiența dumneavoastră, în special, despre
dezvoltarea unor afaceri precum aceasta și despre impactul pe care l-au
avut asupra comunității locale.”
„Cu cel mai mare respect, cred că experiența mea generală cu Steele
Enterprises în creștere este direct aplicabilă.” Am continuat să detaliez
poziția financiară solidă a Steele Enterprises și cât de mult am avut succes.
„Și cum veți aborda diviziunea dintre membri și nemembri care locuiesc
în sat? Ultimul lucru pe care vrem să-l facem este să încurajăm o cultură
pentru noi și ei , a spus doamna în vârstă la final.
”
„Aș susține, cu respect, că vor exista întotdeauna oameni diferiți cu

medii și resurse diferite
orice sat. Acum, în Woolton, există unii oameni care dețin o mulțime
de terenuri și au acces la o mulțime de resurse. Și sunt și cei care nu
o fac.” Darcy s-ar putea preface că era ca orice alt sătean, dar nu era.
„Diferența constă în faptul că aici oamenii de resurse fac în prezent

parte din sat, locuiesc aici permanent și sunt dedicați vieții satului.
Ceea ce vrem să evităm este crearea unei diviziuni care va provoca
”
resentimente, a spus domnul Beadle.
„Sunt deschis să mă uit la ce zone ale Manor House Club

ar putea fi deschis localnicilor în anumite perioade ale anului.”
„Dar nu menționezi asta în prezentarea ta.”
„Aș fi bucuros să iau în considerare orice sugestie pe care o ai.” Nu
am vrut să creez o dezbinare între săteni mai mult decât oricine
altcineva.
Domnul Dawson oftă. — Mai ai ceva de adăugat?
„Cred că te-am făcut prin toate avantajele.”

"Poate. Dar nu ai spus nimic despre modul în care planurile tale
vor avea impact asupra oamenilor. Simțul comunității.
Nu ați vorbit deloc despre impactul Manor House Club asupra modului
nostru de viață.” Domnul Dawson a scos articolul din The London
Times care ma descria ca un vânzător ambulant de distrugeri. „Mi s-a
atras atenția că nu se pare că măsurați succesul în același mod în care
o facem noi. Vezi tu, nu este treaba noastră să ne asigurăm că poți
face bani. Este datoria noastră să ne asigurăm că nu distrugem vieți,
că nu distrugem în mod inutil peisajul rural frumos și pitoresc, cu
clădiri și drumuri. Trebuie să vedem beneficii clare și măsurabile
pentru comunitate. Oricum, trebuie să votăm.”
Timpul meu s-a terminat când membrii comitetului s-au întors de

la mine și au început să murmure unul către celălalt.
The Times s-a așezat în fața tuturor membrilor comitetului.
Unii încercaseră să o ascundă. Alții nu se deranjaseră. Darcy poate să
nu fie aici în persoană, dar influența ei era clară.
Acel articol mă urmărea, hotărât să mă arate ca o forță de distrugere

atunci când mi-am muncit toată viața să fiu altceva decât. Manor House
Club a fost menit să fie dovada că nu voiam să distrug nimic.
Am știut rezultatul fără a fi necesar un vot.

Darcy câștigase. Am fost învins.
A fost prima dată când o afacere nu mergea bine pentru mine de
mult timp. În timp ce stăteam acolo, am încercat să mă conving că a fost
un moment de construire a caracterului, deși nu avea chef. Am simțit că
schimbarea pe care încercam să o fac moștenirii mele, trecerea de la
distrugere la ceva mai pozitiv, a fost inutilă. Cel puțin nu a existat nicio
presă care să fie martoră la înfrângerea mea.
Am încercat deja căi de a contesta decizia. Dar deocamdată aveam

de gând să stau aici, să ascult rezultatul și să arăt dezamăgit, dar demn.
Și apoi aveam de gând să-l văd pe Darcy.

„Cei care sunt pentru, vă rog să ridicați mâinile?”
Niciun membru al comitetului nu a ridicat mâna.
„Și cei împotriva?”
Patru mâini s-au ridicat.
”
„Mă tem, domnule Steele, cererea dumneavoastră este respinsă, cel
a anunțat scaunul, scoțându-mă în cele din urmă din mizerie.
Le-am strâns mâna și le-am mulțumit fiecăruia pentru timp și
considerație. Nu aveam de gând să arăt ca un învins îndurerat și nu
voiam să ard poduri în acest sat.
Ignorând murmurele mulțimii și ochii ațintiți asupra mea, am ieșit
cu pași mari afară, soarele de primăvară suficient de strălucitor încât să-
mi strecoare ochelarii de soare peste ochi și m-am îndreptat către
Woolton Hall.
Trebuia să mă ridic, să mă dau praf și să refuz să văd asta ca sfârșit,
doar o denivelare în drum. Și chiar și o cerere de planificare pierdută a
avut un avantaj. Darcy îmi promisese cina ca premiu de consolare, iar eu
încasam. Voiam să știu cât de influentă fusese ea în procesul de
planificare. Cât de greu făcuse ea campanie împotriva mea?
Și am vrut să o iau pe femeie la cină.

Am văzut-o înainte să mă vadă ea pe mine. Stătea în alee,
blugii ei îmbrățișându-i perfect fundul, părul castaniu căzându-i
pe spate în timp ce privea spre intrarea în alee de parcă ar fi
așteptat ceva.”
„Darcy, Am sunat.
se întoarse ea, o expresie șocată trecând pe față când a văzut
că sunt eu. Probabil a crezut că sunt un bărbat care s-ar retrage
după o înfrângere pentru a-și linge rănile în privat. Era păcat că
nu mă cunoștea mai bine. Dar ea avea să aibă în curând.
”
"Bună, răspunse ea, strângându-și părul și trăgându-l într-o
parte. „Nu mă așteptam să te văd aici.”
Ea știa deja despre decizia de planificare.
„Aș fi crezut că mă aștepți. Sunt aici sa
stabilește o dată pentru cină.”
Și-a dat capul pe spate și a râs. "Ești serios? Am crezut că
chestia asta cu planificarea este importantă pentru tine. Nu ar
trebui să fii devastat?”
M-am trezit studiind fiecare parte a ei în timp ce stătea cu
fața goală în lumina soarelui. Sprâncenele ei erau două arcade
perfecte deasupra ochilor ei castani. Avea un mic pumn de
pistrui pe nas care o făcea să pară mai tânără decât era. Urechile
ei nu erau străpunse și eram destul de sigur că există o poveste
pe care voiam să o aud.
Aș putea să mă uit la ea pentru totdeauna.
„Logan?” a cerut ea când nu i-am răspuns.

„Ți-am spus că este doar o afacere. Pot să compartimentez.
Și oricum, înseamnă că putem fi prieteni acum, nu? Pot să te duc
la cină.”
„Ei bine, nu sunt unul care să renunțe la o înțelegere, așa că
sigur că putem lua cina. Să vin la tine? Noi trei am putea mânca
împreună.”
"Eu nu cred acest lucru." Nimic din ceea ce avea să se
întâmple între noi înainte, în timpul sau după cină nu urma să
fie martor la bunica mea. „Vineri la șase. Fii gata – și îmbracă-te.”
Ea gemu.
„Nu te plânge. Ai făcut această afacere.”
„Dar să te îmbraci?”
Care a fost problema lui Darcy? "Da. Cravată neagră. Fără scuze.
O sa te iau."
„Logan...”
„Nu vreau să aud. Ai făcut înțelegerea.” Când se termină seara
și ea era sub mine, zvârcolindu-se, urmărind un orgasm pe care l-
ar fi putut sau nu să i-l acord, ar fi uitat totul de rezervele ei.
APTESPREZECE
Darcy
„Dar paiete? Paiete aurii? ” M-am uitat la reflexia mea din oglinda.
Aveam părul îngrămădit în vârful capului, iar rochia pe toată lungimea
mă sugea în toate locurile potrivite. Avea o despicatură pe o parte, un
decolteu în V adânc și o curea din material negru. Îl cumpărasem
pentru o gală de caritate la New York anul trecut, dar nu îl purtasem.
Totuși, mi-a plăcut. M-a făcut să mă simt sexy și ușor periculoasă,
dar nu eram sigur că vreau să mă simt nici când eram aproape de
Logan Steele.
”
„A spus cravată neagră, a răspuns Aurora. „Nu vrei să fii sub
îmbrăcat.”
„Nu crezi că este prea mult?” am întrebat în timp ce îmi netezesc
mâinile peste talie.
”
„Arăți senzațional, spuse Aurora. „Logan nu merge
să știi ce l-a lovit.”
Mi-am lipit buzele lucioase împreună. Mi-a plăcut ideea de a-l șoca.
Mă văzuse vreodată doar în blugi și fără machiaj. Fără îndoială,
femeile pe care le lua de obicei la cină erau super glamour – haine de
designer, nu ieșeau niciodată din casă fără un machiaj profesional.
„Dacă nu este îmbrăcat în jachetă când sosește, o să arăt ca un
complet idiot.”
„Nu ai putea arăta ca un idiot în rochia aceea. Esti frumoasa. Și te

îmbraci atât de rar – e plăcut să te văd așa.”
Mi-a plăcut să mă pregătesc. Îmi iau timp cu machiajul meu.

Smulgerea, hidratarea. Nu că aș fi făcut-o pentru Logan. Deloc. Am
vrut doar să știe că pot concura cu femeile cu care era obișnuit.
A sunat soneria și am auzit pașii lui Lane de-a lungul holului. Prea
târziu să se schimbe acum.
”
— A sosit la timp, a spus Aurora, întinzându-mi clutchul meu negru.
O parte din mine s-a întrebat dacă pur și simplu nu s-ar prezenta
pentru a încerca să se răzbune. Ar fi fost cu adevărat jenant să te
îmbraci doar pentru a fi ridicat în picioare.
”
„Ți-am pus două prezervative în geantă, opti Aurora.
„Voi fi dezamăgit dacă nu le folosești.”
„Nu am de gând să mă culc cu el. Am spus da la cină pentru că și-a
pierdut cererea de planificare. Este o afacere, nu o întâlnire.”
Aurora gemu. „S-ar putea la fel de bine să omori două păsări dintr-
o lovitură – Sam Jones nu poate fi ultimul tip cu care te-ai culcat când îi
lipsea atât de mult în atâtea zone.” Ea a încercat fără succes să-și rețină
un chicot. „Pariez că Logan Steele este ucigaș între cearșafuri.”
— Te-ai imaginat cu el? am întrebat, dând-o cu cotul în coaste.
„Uh, da, la fel ca orice altă femeie care l-a cunoscut.”

Mi-am deschis clutch, am scos prezervativele și le-am aruncat pe
pat. „Nu mă voi culca cu el, dar vă mulțumesc că v-ați gândit la
sănătatea mea sexuală.”
„Gândește-te la asta ca la un exercițiu. A trecut cu mult când ar fi
trebuit să fii culcat ultima oară.”
Am râs și am plecat. „Apropo de, de ce ești în dormitorul meu,
înmânându-mi prezervative într-o seară de vineri? Luați câteva din
propriile sfaturi.”
— Intenționez să... tipul cu care mă văd va veni la mine la șapte.
O fi auzit eu bine? Aurora nu pomenise nimic despre un tip cu care

se întâlnea în mod regulat. Am crezut că are întâlniri în serie cu diferiți
bărbați. "El este?"
„Da, așa că cu siguranță mă culc în seara asta.”
Toată lumea făcea mai mult sex decât mine?
— Avem douăzeci de ani, Darcy. Acesta este momentul în care ar
trebui să facem tot sexul.”
M-am uitat la prezervative, pe jumătate tentată să le scot de pe
cuvertură, dar ciocănitul lui Lane mi-a întrerupt gândurile.
” el
„Domnișoară Westbury, domnul Steele este jos pentru
dumneavoastră, a spus când am deschis ușa.
„Mulțumesc, Lane. Tocmai vin. Aurora?”
"Sa ai o noapte grozava. Mă voi juca un timp în dressingul tău și
apoi mă voi duce acasă.”
”
„Distrați-vă, am spus.
„Să ne distrăm amândoi în seara asta – și să împărtășim detaliile
mâine la Dorchester.”
I-am aruncat un sărut și am coborât scara mare.
Mi-am băgat clutch-ul sub braț și am folosit o mână pentru a-mi ridica
fusta lungă și m-am agățat de balustrada veche de stejar cu cealaltă.
Dacă aș reuși să cobor aceste scări fără să cad, aș spune în seara asta o
victorie. Eram mult mai bine desculț sau în sandale.
La jumătatea drumului, unde se uneau cele două seturi de scări,

care duceau spre hol, mi-am aruncat privirea în jos și l-am găsit pe
Logan zâmbind la mine, într-o jachetă care îl făcea să pară și mai lat și
mai înalt decât era deja. Oricât de mult îmi plăcea să fiu desculț în blugi,
nu era nimic ca un bărbat în jachetă care să-mi facă pulsul să se bată și
stomacul să mi se răstoarne.
”
„Arăți complet uluitor, cape. spuse el scuturându-i pe a lui
Și Logan în costumul lui arăta mai bine decât orice bărbat pe care l-
am văzut vreodată. Bărbatul nu a arătat niciodată altceva decât un star
de film superb, în ciuda atitudinii sale, dar într-un smoking făcut manual,
a dus aspectul frumos la un nivel cu totul nou.
”
„Ai spus cravată Am raspuns.
”
neagră, „Și te-ai hotărât să îți taie răsuflarea de frumoasă”, a spus el
și și-a întins mâna când am ajuns la el. „Dar nicio schimbare acolo.”
Am încercat să-mi întorc un zâmbet, mulțumit că a spus-o, deși nu

credeam.
”
— Să aveți o seară bună, domnișoară Darcy, spuse Lane.
”
„Mulțumesc, am spus, zâmbind, în ciuda faptului că eram pe cale să
împart seara cu cineva despre care nici nu mă puteam hotărî dacă îmi
place.
În afara ușii din față, un Lexus negru mergea la ralanti, un șofer
la volan. A fost o alegere ciudată. Își putea permite în mod clar un
elicopter, așa că am fost mai mult decât puțin surprins că nu mă luase
într-un Bentley sau un Jaguar – ceva mai arătator – dar am fost
mulțumit că nu a făcut-o. A deschis ușa și m-a ghidat înăuntru înainte
de a ocoli spatele și de a mi se alătura. A zâmbit când ne-am scos în
tăcere.
„M-am gândit că aș putea ajunge și tu vei pretinde că îți speli părul
” a mărturisit el.
sau ceva de genul acesta,
„Ți-am spus că voi merge la cină cu tine când vei pierde
cererea de planificare.”
Logan chicoti. „Când, nu dacă?”
Am ridicat din umeri și am aruncat o privire pe fereastră. M-am
întrebat unde mergem, dar nu am vrut să-i dau satisfacția de a întreba.
” el a spus. M-am întors și el s-a uitat în ochii
„Serios, Darcy,
mei de parcă eu eram singurul lucru la care se gândea. „Dacă chiar nu
vrei să fii aici, atunci ne întoarcem. Nu vreau să scot o femeie care nu își
dorește să fie în compania mea.”
Era ca și cum supărarea mea față de el era un balon și l-ar fi spart

cu un ac. Problema era că dacă nu aș fi vrut să merg la cină cu Logan,
nu aș fi fost aici. Îmi îndreptam iritația asupra lui, când ar trebui să
fie îndreptată spre mine. Îmi doream să petrec timp cu acest bărbat
din momentul în care l-am văzut pentru prima dată, când știam că nu
ar trebui,
și nu mi-am putut explica. Așa că m-am supărat. "Imi pare rau.

Sunt atât de obișnuit să mă lupt cu tine. Nu știu cum să-l opresc.”
Și-a băgat degetul mare pe sub buza mea de jos. "Relaxa. Fii tu
insuti. Nu te-am văzut niciodată luptând cu altcineva în afară de
mine, așa că poate pretinde că sunt altcineva?” el a sugerat.
Am râs. — Vrei să-mi imaginez că ești un alt bărbat?
„Știi, ești prima femeie care mi-a călcat în picioare egoul ca și

cum ar fi un covor uzat.”
M-am concentrat asupra încrețiturilor din jurul ochilor lui în timp ce el
zâmbea și asupra gurii sale generoase. Pun pariu că femeile nu i-au spus
nu prea des. „Atunci e de mult așteptat. Ego-ul nu ar trebui să conducă
un bărbat.”
"Nu? Atunci ce?"
"Caracter. Valori. Necesitatea de a face diferența, de a crea o
moștenire.”
A dat din cap, dar nu a spus nimic, aproape ca și cum ar fi
înțeles tot ce spuneam. "Dar tu?
Ce te motivează?”
Era o întrebare evidentă, dar nu eram sigur că am
răspuns evident. „Vreau să păstrez Woolton Estate.”
„Dar asta nu este moștenirea fratelui tău? Al bunicului tău?
i tu?"
„Este moștenirea familiei mele. Doar pentru că nu am titlul nu
înseamnă că nu simt responsabilitatea.” Am oftat. Ar trebui să fac
un efort să fiu drăguță măcar pentru seară.
De ce mi-a fost frică? „Doar pentru că a fost moștenirea bunicului
meu nu înseamnă că nu ar trebui să fie a mea. Chiar nu este al lui
Ryder. El nu a avut niciodată aceeași legătură cu moșia ca mine.
Poate pentru că a plecat în America când ieșise chiar de facultate.
Nu știu. Dar îl iubesc pe Woolton. Întotdeauna mi-a plăcut. A fost
întotdeauna un sanctuar pentru mine. Un spațiu sigur.” Mi-am
strâns mâinile în poală. "Este important."
A rămas tăcut câteva secunde, de parcă ar fi asimilat ceea ce
spuneam. Nu eram obișnuit cu bărbații din mine
dat fiind interesat de ceea ce am făcut.

„Deci nu este o povară? Este un loc atât de mare și doar tu
locuiești acolo.”
„Înțeleg cum ar putea cineva să creadă așa și nu pot spune că
responsabilitatea nu este uriașă, chiar copleșitoare uneori. Dar, în
general, este o onoare.” Privind cerul care se întuneca, părea că ne
îndreptăm spre Londra.
Majoritatea bărbaților ar intra în oraș dacă ar încerca să impresioneze
o femeie, dar nu eram sigur dacă Logan încerca să mă impresioneze
sau să mă analizeze. Am fost aici pentru că era atras de mine? Eram
sigur că erau multe femei mai atractive și exotice pe care le putea
lua la cină, care nu-și calca egoul.
„Sper să nu te superi, dar trebuie să fac o scurtă apariție la un

eveniment în drum spre oraș. Asistentul meu m-a rezervat dublu.”
„Puteai să anulezi cina.”

„Și să pierzi ocazia de a petrece timp cu tine?” El a zâmbit. "Nu."
Nu știam dacă mă tachina sau îmi făcea un compliment. Poate

ambele. — Vrei să a tept în ma ină? am întrebat în timp ce intram
într-o parcare slab iluminată din nordul Londrei. Isuse, părea că era
pe cale să întâlnească un contact mafiot sau să facă o afacere cu
droguri.
„Mi-ar plăcea să vii cu mine, dar fă ceea ce te simți confortabil.”
Mi-am mijit ochii în timp ce mă uitam pe fereastră. "Unde

mergem?"
"Traieste putin. Să fie o surpriză.”
M-am uitat la clădirea ponosită, utilitară, în formă de cutie, care
fusese construită în anii '60. Vopseaua care s-a decojit de pe tocurile
ferestrelor a sugerat că nimeni nu a mai avut grijă de ea de atunci,
deși un șir de adolescenți în uniforme școlare se depunea înăuntru,
așa că nu a fost abandonat.
Logan mi-a deschis ușa. „Vrei să intri?”
Ce se întâmpla
” acolo și de ce naiba era Logan aici? „Sigur,
am spus, ieșind afară. „Clar că sunt exagerat de îmbrăcat.”
"Deloc. Puteți obține rochii similare pe strada principală,

nu?
Am râs. „Da.” Probabil că avea dreptate, probabil că Zara a
făcut o imitație excelentă a acestui număr Gucci.
Am tremurat când mâna lui s-a întâlnit cu spatele meu și m-
a ghidat către ușa prin care treceau toți adolescenții. Făceam
voluntariat la un club de tineret sau așa ceva?
Pe măsură ce ne apropiam, am atras atenția unuia dintre
băieți. „Hei, Stevie, uite! Este Wolverine.” Fața i-a izbucnit într-
un rânjet și a venit sărit spre noi, bătând pumnii cu Logan. „Nu
știam dacă veți veni în seara asta sau dacă domnul Graham
avea de gând să facă anunțurile.”
„Nu aș rata”, a răspuns Logan. ” spuse un altul
„Sper că ți-ai adus cardul de credit,
dintre băieți în timp ce adunam un roi de băieți în jurul nostru în timp
ce ne îndreptam înăuntru.
Luminile electrice strălucitoare de deasupra capului au luminat o
cameră mare căptușită cu afișe informative despre serviciile și grupurile
locale. Rânduri de scaune de plastic portocaliu se îndreptau spre o scenă
mică, dintre care majoritatea erau ocupate de adolescenți în uniforme.
În spatele scenei, un banner scria: Bun venit tinerilor antreprenori
și apoi dedesubt cu litere mai mici, sponsorizat de Fundația Steele.
"Esti bine?" mi-a șoptit Logan la ureche.

"Sunt bine. Tu faci un discurs?”
— Vom pleca de aici în douăzeci de minute, promit.
Am clătinat din cap. "Nu vă faceți griji. Nu vă grăbi i."
M-a intrigat.
Logan a zâmbit și a băgat mâna în buzunarul de la piept,
scoțând câteva fișe. „Veți avea o vedere bună de aici.” S-a
îndreptat spre scenă unde și-a dat mâna și a schimbat plăcerile
cu mai mulți oameni.
Am luat loc și am așteptat să se întâmple orice avea să se întâmple.
O femeie de patruzeci de ani s-a așezat lângă mine. „Așa este ea

”
Bine că Logan a adus pe cineva cu el în seara asta, a spus.
„Sunt Avril.” Ea întinse mâna.
Am luat-o de mână. „Eu sunt Darcy. Ce mai face i?"
„Nu vrea niciodată presă sau publicitate pentru asta. Întotdeauna
cred că ar trebui să strige asta de pe acoperișuri. A ajutat atât de mulți
tineri.”
„Cum s-a implicat?” am întrebat, pretinzând că știu
ce naiba se întâmpla.
I-am urmărit privirea până unde era fixată în fața sălii în așteptare.
„Cu toții am urmărit cariera lui Logan de când a plecat – nu se întâmplă
adesea ca un conte să meargă la o școală de stat.”
Logan fusese unul dintre acești copii răvășiți? Sigur nu. Era conte.
Familia lui trebuie să fi avut bani. Ar fi mers la internat.
„Dar mai ales nu unul care se întoarce și construiește un imperiu

de mai multe miliarde de lire. Copiii de la școli ca asta nu fac asta. Dar
a sfidat șansele. Și a decis că vrea ca drumul lui să fie unul care să
creeze o cale de înainte pentru alții. El crede cu pasiune că acești copii
au nevoie doar de o oportunitate.” Ea s-a uitat la mine, dar nu am știut
ce să spun. Logan fusese unul dintre acești copii?
Logan a urcat pe podium. „Bună seara, elevi de la Newham

”
Comprehensive, a început el și acomandat
trebuit să-mi întorc
camera, un zâmbet.
a stat El ași
în picioare
a vorbit încrezător. Nu ar fi trebuit să mă aștept la nimic mai puțin.
Nu a vorbit despre povestea lui, deși se părea că cei mai mulți

dintre ei o știau deja prin felul în care elevii au fost impresionați de el.
În schimb, s-a lansat imediat în motivul pentru care se afla aici. „Am
avut niște studenți excelenți în Steele Enterprises în programul nostru
de experiență de lucru în ultimele douăsprezece luni. Pe lângă faptul
că oferă experiență practică, este important pentru mine ca studenții
din Newham să vină la Steele
Întreprinderile înțeleg ce este posibil. Am început exact unde stai tu

acum. Trebuie să-ți dai seama ce vrei în viață. Este important să visezi
mare. Apoi fă din acel vis realitate muncind din greu, păstrându-se
concentrat. Profitați de oportunitățile care vă apar în cale. Transformă
respingerea și eșecul într-o lecție. Și, cel mai important, să nu renunți
niciodată.”
M-am simțit ca un idiot. Făcusem presupuneri cu privire la educația
lui Logan care erau în mod clar complet dezactivate. În plus, am
crezut că averea și privilegiul lui înseamnă că nu-i pasă de nimeni
altul decât de el însuși.
El a continuat să vorbească despre diverșii studenți care
au făcut experiență de lucru la compania sa în ultimul an și
apoi a anunțat numele celor care vor ocupa locurile pentru
anul următor.
„Acum, ceea ce ați așteptat cu toții – timpul să anunțați
cine a câștigat investiția în ideea lor de afaceri.”
A vorbit despre câteva dintre ideile care îi trecuseră pe birou
și cât de impresionat era. „Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult
la înscrierile din acest an este tenacitatea unora dintre
aplicații. Am avut zece persoane care au aplicat anul acesta,
care au aplicat și anul trecut, dar nu au reușit. Acești studenți
nu renunță și admir asta. Alții au scris despre ce lecții au
învățat când lucrurile nu au mers așa cum speraseră. Această
determinare este cheia succesului. A fi capabil să eșuezi și să
te ridici în picioare, să te faci praf și să încerci din nou este
cel mai important lucru pe care îl poți face pentru tine. Nu
vă anulați. Eșecul este fundamentul succesului.”
”
„Dacă ar fi fost altcineva, Avril a șoptit: „studenții
n-au băgat în seamă. Ar crede că este un snob bogat din
Londra care habar n-avea cum sunt viețile lor spunându-le
ce să facă. Dar pentru că este un fost student, ei ascultă. Vor
să învețe de la el. Fii el.”
Am dat din cap. "Pot observa asta." M-am uitat în jur la
publicul lui și ei au ascultat de parcă ar ține toate răspunsurile.
„Am decis să investesc în trei afaceri de data aceasta, a
”
continuat Logan. „Toți cei trei au lucrat
greu, aveau planuri clare pe care le-au urmat, s-au adaptat și din care
au învățat. Cel mai important, le-au scos la pământ fără niciun ajutor
financiar. Prima beneficiară este Stacey Grant, care a început o
afacere de plimbări de câini și are nevoie de bani pentru a face
publicitate și a se extinde. A muncit din greu, a îndurat eșecuri, dar
nu i-a lăsat să o bată. Mă bucur că o ajut pe drumul ei.”
Elevii au început să urle și să aplice. Avril a aplaudat entuziasmat.

„Ea se concentrează pe extindere. Ea are deja alte două fete care
lucrează pentru ea. Este destul de incredibil.
Ea are șaisprezece și doi ani în urmă, îmi făceam griji că nu își va păstra niciodată
un loc de muncă.
Logan și-a dres glasul și râsul se potoli.
„A doua investiție pe care o voi face este în aplicația de buletine
informative a lui David Road, care condensează știrile despre fotbal
de pe tot internetul pentru fanii care urmăresc sportul la nivel internațional.
Am fost impresionat de modul în care David a învățat noi abilități
pentru a-și face afacerea să funcționeze.” spuse vecinul meu în
”
"Da, șoaptă. „David merită asta. Este atât de frumos că Logan
dă mai mult de un premiu. S-a angajat doar una la fiecare șase luni,
dar acum dă bani oricărei idei despre care crede că merită.”
Cine era acest bărbat pe care îl descria? Bărbatul de pe scenă nu

semăna deloc cu cel cu care mă luptasem în tot acest timp. Era
generos și grijuliu. Îi pasă de oameni, dorea să investească în ceva
mai mare decât el.
Cum a fost posibil să mă simt atât de incredibil de mândru de
cineva pe care cu câteva zile în urmă îl uram? Ce altceva am presupus
despre el despre care am greșit?
„Am un ultim anunț. Nu am mai făcut asta până acum pentru o
studentă din Newham, dar ideile ei din timpul experienței de muncă,
împreună cu schimbarea notelor și hotărârea de a reuși, au însemnat
că, pentru prima dată, voi avea un student la Newham care lucrează
cu normă întreagă la Steele Enterprises. Julia Simpson a fost de acord
să vină să lucreze pentru mine. Și-a arătat în repetate rânduri atenția
pentru detalii și
angajamentul de a testa ideile pe care le-ați prezentat.

A participat la fiecare atelier pe care l-am desfășurat la școală în
ultimii doi ani și cred că va fi un mare atu pentru afacerea mea.”
Dacă Logan Steele ar fi anunțat că de fapt este Wolverine, aș fi

fost mai puțin șocată. Îmi îndreptase privirea asupra lui la o sută
optzeci de grade. Bărbatul cu care acceptasem să merg la cină nu era
cel cu care eram în seara asta. În mod clar l-am judecat greșit. L-a
subestimat. Logan Steele a meritat respectul și admirația mea și am
plănuit să-l cunosc mai bine.
OPTSPREZECE
Logan
Oare o supărasem pe Darcy aducând-o în centru? A enervat-o pentru

că aș pune o altă logodnă mai întâi? Nu spusese prea multe de când
plecasem noi. "Masa de seara?" am întrebat în timp ce m-am strecurat
în mașină lângă ea.
”
„Sună bine, a răspuns ea, cu vocea mai blândă decât mine
obișnuit.
„Îmi pare rău, a fost puțin din calea noastră, dar a fost un
angajament pe care nu l-am putut încălca.”
„Desigur că nu”, a răspuns ea. „Mă bucur că am venit. Cine știa că
Steele Enterprises a investit în afaceri de plimbări de câini?
Am ridicat o sprânceană. „A fost Fundația Steele. Și vreau să fiu

încurajator. Era muncitoare, organizată și angajată. Asta ar trebui să
fie recompensat.” Mi-am pus centura de siguranță în timp ce mașina
se mișca.
„Nu te tachinam – ai făcut un lucru grozav. Se pare că sunt multe
despre tine pe care nu le știu.”
„Poate câteva lucruri.” Nu fusese intenția mea să-i arăt lui Darcy ce
am făcut cu vechea mea școală. Rareori am vorbit despre asta cu
cineva. Nici măcar bunica mea nu știa în ce măsură sprijinul meu
pentru Newham Comprehensive. Am vrut să-l iau pe Darcy la cină, dar
nu am putut să ies din
anunțurile în seara asta, așa că existase o singură soluție — să-l iau pe

Darcy cu mine.
Ea nu părea îngrozită și o parte din mine se întrebase dacă va fi.
După trecutul meu. După starea centrului comunitar, după copiii
răvășiți și uneori indisciplinați. Crescuse foarte diferit față de mine – în
multe privințe era cu picioarele pe pământ, dar nu avea nicio modalitate
de a scăpa de faptul că a crescut la Woolton Hall ca nepoată a unui
duce, la moșie ancestrală.
„Și iată-mă, mă gândeam că ești doar despre bani.”

Am tras respirația în timp ce m-am jucat cu manșeta mea care
părea să fie slăbită. „Nu mă înțelege greșit. Banii sunt importanți
pentru mine. Sărăcia a fost cea mai bună bază pe care aș fi putut-o
avea vreodată și un mare motivator.”
Ea s-a mișcat ușor, astfel încât genunchii ei să îndrepte spre mine.
„Totuși, nu înțeleg. Ești conte. La un moment dat, familia ta trebuie să
fi avut bani.”
Mi-am scos manșeta, care se rupsese. „Tatăl meu a pariat toată
averea familiei noastre la scurt timp după ce a moștenit.”
” ea a spus.
„Îmi pare atât
de rău, am aruncat o privire pe fereastră, fără să vreau să-i văd milă
în ochii ei.
„Îți mai vezi tatăl?”
Am clătinat din cap. „Nu de când aveam trei ani. eu am
nicio amintire despre el.”
"Trei? Wow. E atât de tânăr. Te-a părăsit pe tine și pe mama ta?
Am suflat. Nu am împărtășit niciodată această poveste. Și oamenii

nu au întrebat niciodată. Banii și puterea mea erau tot ce au văzut
oamenii. Nimeni nu a încercat să sape sub suprafață. „Mama mea a
murit când aveam doi ani. Meningita.” Nu mi-a păsat niciodată că nu-l
cunosc pe tatăl meu. Nu am vrut să-l cunosc. Dar mama mea? Tocmai
am avut o amintire cu ea. Un singur instantaneu cu ochi albaștri și păr
blond moale și nu a fost suficient.
„De aceea a pariat? Pentru că și-a pierdut soția?”
Mi-am sprijinit brațul pe pervazul ferestrei. "Nu. Totul a dispărut

până atunci, din câte am înțeles.”
”
„Și așa te-ai dus să locuiești cu bunica ta”, a spus. Darcy
Dacă ar fi fost atât de ușor. Dacă tatăl meu ar fi vrut să facă ceea
ce trebuie de către fiul său. „Bunica mea l-a plătit pe tatăl meu să
renunțe la mine, iar Badsley era singurul lucru pe care îi mai rămăsese
și care valorează ceva. M-a vândut. A luat banii mamei lui. Și a trebuit
să renunțe la casa ei.” Chiar dacă îl cumpărasem înapoi pe Badsley,
rana nu se vindecase complet.
Resentimentul meu față de tatăl meu va dura toată viața.
Darcy și-a alunecat degetele peste pumnul pe care-l strânsesem în
jurul butonii mele și am stat în tăcere. Nu putea să spună nimic care
să-l îmbunătățească și ea știa asta. Iar atingerea ei a oferit un confort
la care nu mă așteptam. În cele din urmă, ea mi-a răsucit încheietura
”
astfel încât mâna mea să fie în sus. — Pun pariu că pot remedia asta,
a spus ea, luând butonul din palmă.
Voiam să-i spun să uite, să-mi leg degetele de ale ei în timp ce ne
îndreptam spre restaurant, dar în schimb am privit cum ea inspecta
butonul rupt și apoi căuta ceva în geantă.
”
„Acum are mai mult sens pentru mine, a spus ea: „Tu îl cumperi
pe Badsley, banii fiind atât de importanți. Chiar și elicopterul. Un fel
de." Scoase o pensetă din geantă și se apucă să strângă unul dintre
șuruburile care se slăbise. „Este ca o dovadă sau așa ceva.”
„Badsley nu este doar o modalitate prin care eu compensez faptul că

tatăl meu și-a distruge familia. Aceasta este o mare parte din asta, dar îmi
place să fiu acolo. Îmi place să locuiesc în Woolton.”
S-a încruntat, dar nu a spus nimic. Nu eram sigur dacă era pentru
că se concentra sau dacă era sceptică că îmi plăceau Woolton și
Badsley.
”
„Uite, a spus ea, întinzându-mi mâna spre mâneca cămășii. „Totul aranjat.”
Ea a strecurat argintul prin găuri și l-a prins la loc. "Perfect."
”
"Mulțumesc, Am raspuns.
Ea a zâmbit, clar mândră de reparația ei. „Ai făcut tot ce ți-ai

propus?” ea a intrebat. „Chiar dacă păcatele tatălui tău nu erau
ale tale, se pare că le-ai asumat așa cum au fost.”
„Sunt departe de a fi terminat, dar nu cred că este vorba doar

de a face bani. Folosind acel articol în ședința consiliului a fost...”
Darcy tresări. "Imi pare rau. Am făcut orice...”

„A fost o mișcare inteligentă. Ai mers după călcâiul meu Ahile.
Ia curaj. Dar acel articol m-a făcut să reevaluez. Nu mai vreau
succesul de dragul lui. Nu am nevoie de el și nu vreau să am o
moștenire de distrugere. Vreau să construiesc ceva al meu.
Mereu am preluat afacerile altora și le-am îmbunătățit sau le-am
vândut, dar niciodată nu am construit nimic de la zero. Asta vreau
să fac cu Manor House Club.”
Ea gemu. — Nu pot regreta că nu vine la Woolton, Logan.
"Știu. Și există un avantaj pentru mine să pierd acea luptă...

Stau aici cu tine.”
Colțurile gurii i se întoarseră în timp ce clătină din cap.
— Vreau să spun serios, am spus în timp ce mașina încetini până la oprire în fața
hotel. "Iată-ne."
Nu m-aș fi numit niciodată un romantic, dar aș fi vrut să fac
ceva special pentru Darcy. Și voiam ca ea să știe că cina cu mine
era ceva de savurat și savurat mai degrabă decât tolerat și
îndurat. Oricât de mult avea în mod clar bani, viața ei nu părea
să implice prea multă îngăduință, iar în seara asta am vrut să fiu
puțin decadent, să o răsfăț puțin. Mi-a plăcut să văd zâmbetul lui
Darcy și mi-ar plăcea să o văd purtând-o mai des în jurul meu.
I-am deschis ușa mașinii și am condus-o până la intrarea în

hotel, cu mâna pe spatele ei. „Nu știu dacă ai mai fost vreodată
”
aici, am spus în timp ce urcam în lift.
„La Windows?” întrebă ea, referindu-se la restaurantul din partea de

sus a hotelului. "Nu am. Am auzit că are o priveliște minunată.”
Am dat din cap când ușile s-au deschis la etajul douăzeci și opt.
Ea a ieșit afară și am urmat-o. Un membru al personalului a ținut o tavă
cu șampanie când am intrat în restaurant. Seara asta a fost un risc. Zona
de confort a lui Darcy ar fi un picnic în pădurea lui Badsley sau o masă
gătită acasă, făcută cu produse de la magazinul fermei. Dar am vrut să
o împing puțin. Fă-o să realizeze că s-ar putea bucura de lucruri pe care
nu le-a luat în considerare în mod corespunzător.
Inclusiv eu.
S-a întors spre mine când a văzut restaurantul liniștit. „Suntem
singurii meseni?” ea a intrebat.
„M-am gândit că ar fi mai puțin distragător dacă am fi doar noi doi.”
— Deci tocmai ai închiriat tot restaurantul? a întrebat ea de parcă ar

fi crezut că este cel mai nebunesc lucru pe care l-a auzit vreodată, dar
nu mi-am putut da seama dacă, sub șoc, era puțin mulțumită.
Am urmat-o în timp ce ea a rătăcit mai mult înăuntru. Ferestrele
din podea până în tavan de pe toate cele patru laturi ale camerei
circulare ne-au oferit cea mai bună priveliște din Londra. „Dacă privești
în depărtare, peisajul rural este chiar acolo. Am crezut că aceasta este
”
combinația perfectă de mâncare excelentă cu priveliști„Și rurale,
este foarte
am spus.
plin
de farmec. Ceea ce am crezut că ți se potrivește.”
"Vorbesti serios?" a întrebat ea, întorcându-se spre mine. „Trăiesc în
blugi și dacă reușesc să-mi pun un pieptene prin păr în majoritatea
zilelor, mă descurc bine.”
M-am oprit și i-am împins părul după umăr.
„Uneori, cred că ți-e frică să fii frumoasă. Și poate puțin speriat să
renunți și să te distrezi. M-am gândit că amândoi ne putem răsfăța puțin
în seara asta. Și mă voi bucura de frumusețea ta, chiar dacă tu nu te
bucuri.
În această seară arăți deosebit de uimitor.”
”
„Am doar niște machiaj, a mormăit ea în timp ce a scanat camera.
„Nu mai puneți scuze pentru a fi superbă. Te-ai văzut în seara asta?”
am contracarat. „Ești frumoasă cu sau fără machiaj, dar în seara asta
ești ca o zeiță romană.”
Când am făcut un pas înainte, ea și-a dat capul pe spate. "Ai dreptate.
Sunt un primit groaznic de complimente, așa că voi merge cu mulțumiri.”
Am măturat o șuviță de păr care scăpase de unul dintre ace

departe de fața ei și un roșu i-a făcut praf obrajii.
Poate că nu credea că sunt o întâlnire atât de groaznică până la
urmă.
„Cum rezistă manșeta ta?” a întrebat ea, privind în jos la mâneca
mea. Degetele ei s-au înfipt sub bumbac și pe pielea mea, trimițându-
mi fiori pe tot corpul.
”
„Reținând, am spus. „Întotdeauna ai o soluție.” Am cunoscut și am
lucrat cu o mulțime de femei inteligente și independente și, deși Darcy
nu pusese niciodată piciorul într-un birou, a fost una dintre cele mai
capabile femei pe care le-am întâlnit vreodată.
Mi-am netezit mâna pe spatele ei și ea a clipit încet eu
”
și apoi m-am îndepărtat de atingerea mea. „Hai să luăm loc, spuse.
"Dar unde?" Zâmbetul ei a luminat camera în timp ce se învârtea în

cerc printre mesele goale.
„Ne putem deplasa cu fiecare curs, dacă doriți, pentru a obține o
viziune diferită.”
Ea clătină din cap. "E prea mult. Dar în seara asta, mă voi bucura de
ea.” Ea a ales o masă cu vedere la Hyde Park.
Deși știam că banii nu îl vor impresiona pe Darcy, voiam să fac
impresie închiriind restaurantul.
Pentru a depăși ceea ce făcuse orice alt bărbat la o întâlnire. Oricât de
mult s-ar fi întâlnit cu bărbați bogați înainte, știam că aristocrația
britanică nu era pasionată de extravaganță – totuși era ceea ce merita.
Și am vrut să ies în ea, așa cum a făcut-o cu mine. Dar nu mi-am imaginat
să văd o asemenea încântare pictată pe chipul ei.
A fost amețitor.
Ea nu pretindea că făcea asta tot timpul. Nu încerca să mă facă să

mă simt rău pentru că am fost indulgent sau chiar pentru că am adus-
o la Londra. Se distra, așa cum am sperat. Nu m-am distrat niciodată
atât de mult cu o femeie.
Niciodată nu m-am bucurat atât de mult de plăcerea cuiva.
” ea
„Poți vedea Serpentine, chiar și în întuneric. Uite, spuse
întorcându-se spre mine.
Era doar posibil să văd lumina prinzând apa lacului între
despărțirea copacilor din Hyde Park. „Tu i-am răspuns. „Și Apsley
”
House, aici jos.” poate, „Gah, a spus ea. „Îmi place locul acela.”
”
Am zâmbit, bucurându-mă că ea știe și iubește. „Este lucrul meu

preferat de făcut la Londra. Acea statuie uriașă a lui Napoleon din
partea de jos a scărilor? Îmi place că Wellington și-a păstrat inamicul
în centrul casei sale.”
„Este un mod interesant de a te descurca cu dușmanul tău, căci
sigur. Ai de gând să instalezi ceva la Badsley?”
am chicotit. „Fără dușmani. Nici unul demn de o sculptură, am
”
„Sunt surprins
spus.
că Ea
ai timp
fusese
săcel
admiri
mai demn
obiectivele
adversar
turistice
al meu.
când
oricum,
ești la
Londra.”
Am luat un loc vizavi de ea. — N-am mai fost de ceva vreme, poate
mă iei.
„Te duc să vizitezi obiectivele turistice? Eu nu cred acest lucru. Sunt o fată ocupată.”
Nu-mi aminteam să fi vrut să ating, să mângâi, să conectez cu o
femeie, așa cum am făcut-o cu Darcy. A fi pe părțile opuse ale mesei
a creat prea multă diviziune între noi. Am întins mâna, trecându-mi
degetul mare sub bărbia ei. „Îmi place asta la tine.”
S-a asezat pe spate in scaun si s-a uitat la mine de parca ar fi
incercat sa vada in interiorul creierului meu. „Este MO generalul tău?
Cu femei? Uimește-i cu așa ceva?”
Chelnerul ne-a pus șervețele în poală și ne-a lăsat cu
meniuri.
"Nu. În mod normal, MO mea implică doar o băutură și un
compliment.”
„Atunci de ce toate astea?” spuse ea scanând camera. "E mult."
"Prea mult?" Oare i-am citit greșit plăcerea? A fost acesta un pas
prea departe din zona ei de confort?
„Dacă asta crezi că trebuie să faci ca să mă bagi
pat, atunci da, e prea mult.”
„Crezi că am făcut asta, așa că la sfârșitul nopții te vei simți obligat
să te culci cu mine?”
„Nu, mai mult decât poate încerci să... mă seduci.”
„Nu mă pot decide dacă vrei să te asigur că ești diferit sau dacă
încerci să-mi faci de rușine apetitul sexual.”
”
„Amândoi, răspunse ea, urmărind marginea paharului
poate, cu un deget delicat.
A fost cel mai sincer răspuns pe care l-am primit vreodată de la o
femeie. Când m-am gândit la asta, Darcy nu a fost niciodată altceva
decât sincer cu mine. Ea nu s-a îmbrăcat niciodată cu nimic și nu mi-a
făcut complimente false ca să-mi fac ingratie, așa cum au făcut mulți
alții. Nu am cunoscut-o niciodată să spună ceva ce nu a vrut să spună.
„Ei bine, ești diferit.”
— Mai mult o cucerire?
Îmi plăceau femeile inteligente, dar Darcy era altceva. „Cred că
este setarea mea implicită să văd pe toată lumea și totul ca pe ceva
de cucerit. Și cu tine s-ar putea să fi început așa. S-ar fi putut să te
aduc aici, parțial, că vreau să-mi demonstrez că aș putea avea ceea
ce îmi doream.”
"Par ial?"
„Există ceva care îmi place la tine și nu-mi place
înțeleg, dar sunt aici să-l explorez.”
„Dar nu poți să-ți dai seama dacă vrei sau nu să dormi, a spus ea.
”
cu mine,
m-am încruntat. "Nu. Sunt absolut sigur că vreau să dorm cu tine.
Dacă mă abțin, este pentru că nu sunt obișnuit să cunosc femeile pe
care le trag.” Ea merita aceeași onestitate din partea mea pe care am
avut-o de la ea.
„Și asta este o problemă pentru că?”

În mod clar, ea nu era împotrivă să doarmă împreună, nu se împotrivise
când îmi fusesem clar dorința pentru ea. „Pentru că sexul este de obicei
doar sex. Și uneori îmi place femeia.
Uneori nu o cunosc. Dar nu contează. Pentru că nu am nevoie să o cunosc
sau să o plac.”
„Fără sentimente implicate. Nicio stângăcie a doua zi. Ei bine, poate și
eu sunt la fel.”
Am râs. „Vrei să mă folosești pentru corpul meu.”
S-a uitat la mine de sub gene. "E dragut,
din ceea ce am văzut despre el.”
"Eu nu cred acest lucru. Nu cred că asta ești. Nu în adâncul interiorului.”
Am întins mâna peste masă și mi-am legat degetele prin ale ei. Ea a ridicat
din umeri la răspunsul meu. Ea știa că am dreptate. Dar era chiar practică
și directă în privința seducției. Nu se ascundea nimic. Nimic nespus între
noi. „Mă distrez foarte mult în seara asta. Ce zici, luăm fiecare clipă așa cum
vine și vedem unde ne duce?”
Orice altă femeie și ea ar fi goală chiar acum. Dar asta nu era despre
sex pentru mine. Și a pretins că era pentru ea a fost un mecanism de
apărare. În același mod în care ea nu se vedea ca fiind plină de farmec sau
frumoasă, nu a înțeles că vreau să iau cina cu ea și să o cunosc. Am vrut să-
l câștig dacă s-a întâmplat. Și am vrut să merit atunci când a făcut-o.
NOUĂSPREZECE
Logan
Nu eram pregătit ca seara asta să se termine. Nu-mi aminteam ultima

dată când am vorbit atât de mult. Ascultat atât de greu.
Râdea atât de des. Cina cu Darcy depășise toate așteptările pe care le
aveam. Când am oprit la Woolton Hall, mi-am mângâiat degetul mare
peste mâinile noastre legate înainte de a o elibera, ca să pot să ies să-i
deschid ușa.
Nici măcar nu o sărutasem încă, dar fiecare moleculă din corpul meu
vibra de nevoia de a o strânge aproape.
”
„Intră, din spuse ea în timp ce o luam de mână și o ajutam să iasă
mașină.
Am vrut-o și n-aș spune nu, în ciuda faptului că știam că, dacă aș fi
fost practic, sensibil, ar trebui să refuz invitația ei. Nu eram pe cale să-mi
fac un obicei din această seară — nici cina, nici măcar sexul. Sexul a fost
întotdeauna o afacere unică. Dar partea sensibilă a mea nu mai era cea
care se ocupa.
Am urmat-o pe trepte, rochia ei aurie foșnind în timp ce mergea și

mi-am atras atenția asupra balansului șoldurilor și a pielii netede a
spatelui.
Ea a deschis ușa uriașă de stejar și a dat jos călcâiele când am pășit
înăuntru.
"Slava Domnului. Picioarele mele, gemu ea. „Lasă-mă să iau niște

whisky. Stai aici."
Ea a dispărut pe coridor, dar s-a întors cu un decantor cu alcool și
două pahare. Am luat carafa și ea a transferat paharele, așa că a ținut
câte unul în fiecare mână, apoi și-a tras fusta din față și a urcat scările.
Deschise zăvorul ușii dormitorului și aruncă o privire scurtă peste

umăr înainte de a păși înăuntru. S-a gândit ea că s-ar putea să nu o
urmăresc?
Când am pășit înăuntru, ea a alunecat ochelarii pe un cufăr vechi
de lemn și a aprins luminile de noptiere.
„Deci, cum vrei să...”
Mi-am pus degetul peste buzele ei. „Să știi că îmi place cât de
independent ești. Cum mă suni pe rahatul meu. Că nu mă lași să scap
cu nimic când vorbim. În afara acestei camere suntem egali. Dar să
știi și că atunci când dracului, eu sunt la conducere. Nu este loc de
dezbatere.
Nu e nimic de discutat. Vei face ce spun eu, când o spun, cum o spun.”
Respirația i se scurtă și o împrăștiere de piele de găină i se ridică

pe brațe. „Logan. Acela nu sunt eu. Nu sunt cine sunt eu.”
„Poate că este și pur și simplu nu-ți dai seama.” I-am dat înapoi
părul castaniu mătăsos de pe față.
Ochii ei coborî pe podea. „Dacă nu este?”
"Ave i încredere în mine. Îți va plăcea mai bine așa.”
Responsabilitatea s-a scurs prin porii lui Darcy. Era puternică pentru
că trebuia să fie, practică pentru că asta se cerea de la ea. Ne-am
potrivi perfect în pat pentru că, în timp ce eram dracului, ea nu ar
trebui să se gândească la nimic din toate astea.
Totul ar fi responsabilitatea mea. "Intelegi?"
Pleoapele i-au pâlpâit, dar ea a dat din cap. „Nu sunt sigur că voi
fi foarte...”
Mi-am înconjurat-o cu brațul în jurul taliei ei și am smucit-o spre
mine, trăgând-o de erecția mea palpitantă. „Acesta este ideea – nu
trebuie să-ți faci griji pentru nimic.”
am eliberat-o. "Dezbracă-mă."
Ea a ezitat, apoi si-a adus degetele tremuratoare la nasturii camasii
mele. Privind între fața mea și cămașă, ea a deschis nasturii și mi-a smuls
papionul.
— Ești o femeie frumoasă, Darcy. Fundul tău strâns și generos.”
Ea ma înconjurat și mi-a scos jacheta.

„Talia ta minusculă. Acei ochi strălucitori.”
Mi-a desfăcut butonii, așezându-le cu grijă pe noptieră, apoi mi-a
tras cămașa de pe pantaloni, degetele ei reci trecându-mi pielea fierbinte
în timp ce îmi împingea bumbacul peste umeri. Era ca și cum ar fi fost
hipnotizată de corpul meu în timp ce mi-a plimbat un deget în jurul pielii
de deasupra taliei mele. Ea s-a așezat în fața mea, cu degetele luptă cu
deschiderea pantalonilor mei.
„Îmi place fiecare parte din tine pe care am văzut-o. Acum vreau să
văd dacă îmi plac la fel de mult părțile pe care le-ai ascuns. Este păsărica
ta la fel de moale și fierbinte pe cât cred că va fi?” Ea făcu o pauză, cu
degetele înghețate în timp ce își reține respirația. „Veți gemi cu disperare
când vă sug și vă mușc sfarcurile?”
De parcă nevoia și disperarea i-ar fi străbătut corpul, s-a înmuiat și s-
a slăbit și și-a pierdut echilibrul. Mi-am alunecat mâinile în jurul taliei ei
ca să o țin în picioare. Ea a tras aer în piept și mi-a eliberat pantalonii,
privindu-mă drept în ochi în timp ce mi-a alunecat pe boxer, îngenunchind
așa cum făcea ea.
”
"Fata buna, am spus în timp ce ea făcea repede lucru cu pantofii
și șosetele mele. „Acum stai în picioare.” Dacă mai stătea acolo jos pentru
o secundă, tentația de a-și tragi gura ar copleși
pe mine.
„Nu sunt sigur că îmi place să fiu comandat.”

"Doar fă-o. Nu te gândi dacă îți place.”
Ea s-a ridicat în picioare, cu privirea ațintită pe pula mea groasă și
tare, deja plină și tremurând pe stomacul meu.
„Continuă să faci cum ți s-a spus și vei primi o mulțime din mine
coco . Întoarce i-vă."
Ea și-a ridicat privirea spre mine, cu fruntea brăzdată. Și-a trecut

limba peste buza de sus, dar s-a întors încet.
Isuse, și-a dat seama că fiecare mișcare pe care a făcut-o m-a
determinat să o trag în următorul univers?
I-am desfăcut fermoarul rochiei și am lăsat-o la picioarele ei,
dezvăluind nimic în afară de spatele ei gol și chiloții negri din dantelă.
Ea începea să-mi aparțină.
”
„Fără am spus, cuvintele aproape că mi se prind în gât.
sutien, „Întoarce-te.”
S-a scos din rochie și s-a întors spre mine.
”
— Oprit, am spus, dând din cap spre lenjeria ei.
Ea ezită, transferându-și greutatea de pe un picior pe altul.
„Vreau să-ți văd păsărica. Scoate-le – nu mă face să mai întreb.”
Și-a înfipt dinții în buza de jos, vădit reticentă.

Eram la un punct de cotitură. S-ar preda ea? am pastrat
tăcută în timp ce încerca să decidă dacă era dispusă să se supună.
Respirația ei s-a îngreunat și mândria s-a învârtit în burta mea,
când și-a strecurat degetele mari în ambele părți ale lenjeriei și le-a
strecurat.
Ea renunțase de bună voie la control. Era a mea.
Și niciodată nu arătase atât de frumoasă.
În timp ce se îndreptă, își încrucișă brațele, acoperindu-și pieptul.
Am clătinat din cap. "Nu." I-am despărțit brațele. „Acesta este corpul
meu în timp ce suntem împreună așa. Nu poți să-l acoperi. E al meu
să inspectez, să mă închin, să folosesc, să trag.
Mi l-ai dat.”
I-am tras un deget în sus de la buric până la sânii ei perfect copți,
sfarcurile ei roz prăfuite deja dure și disperate după atingerea mea.
Ciupindu-i pe fiecare între degetul mare și arătător, ea s-a încruntat,
apoi și-a înclinat capul pe spate într-o gâfâitură.
„Pot să fac ce vreau cu tine.”

”
„Logan, a șoptit ea. „Nu mă răni.”
Nu eram în sens real de BDSM, deși am încercat de câteva ori, am

fost în câteva cluburi. Ce mi-a plăcut a fost controlul. Pentru a stabili
echilibrul de putere. Pentru ca cineva să aibă încredere în mine să le ofer
ceea ce aveam nevoie amândoi. I-am eliberat sânii lui Darcy și i-am luat
capul în mâinile mele. „Tot ce am de gând să fac este să te fac să te simți
bine.”
Apăsându-mi buzele de ale ei, ne-am ridicat, trupurile noastre goale
periându-se, degetele ei trecând peste spatele meu. Mi-am împins limba
între buzele ei și am început explorarea.
M-am tras în spate, dorința năvălind prin mine în timp ce am observat
buzele înroșite ale lui Darcy și părul ei zbuciumat.
Am dus-o spre pat, cu mâinile pline de fundul ei, și am înclinat-o pe
spate pe saltea, cu părul întins în spatele ei, ca și cum ar fi fost sub apă.
Despărțindu-i genunchii, i-am aruncat o privire între coapse.

Strălucirea strălucitoare de pe părul tuns mi-a spus tot ce trebuia să știu.
Eram obișnuită cu femeile cu păsăricile goale, dar îmi plăcea că Darcy
era diferit. I se potrivea. I-am arătat că este femeia independentă și
adevărată de care eram atât de fascinat.
Netezindu-mi mâinile pe coapsele ei, mi-am lipit buzele de carnea
moale de sub șoldul ei pe o parte, apoi am tras o linie dreaptă spre
cealaltă. Și-a înfipt degetele în părul meu și a oftat de parcă ar fi fost
obișnuită să mă țină între picioare, închinându-și trupul.
Nu ar trebui să fie adevărat, dar din anumite motive chimia a fost

ușoară între noi. Poate pentru că trasasem clar liniile responsabilității în
nisip sau pentru că asta și-a dorit ea. Mi-am apăsat partea plată a limbii
pe burta ei și i-am lins între sânii ei grei, albi ca laptele. Aproape fiecare
parte a ei era exact opusul femeilor cu care eram obișnuit să le dracu,
dar nu fusesem niciodată atât de încântată. Mi-am trecut dinții peste
sfarcurile ei și ea sa arcuit, zvârcolindu-se sub mine. Pun pariu că nimeni
nu a îndrăznit vreodată să o ia dracu cu femeia asta cum trebuie.
Pana acum.
Îmbinându-mi brațele de ambele părți ale ei, am sărutat-o,

rezistând degetelor pe care le-a încolăcit delicios în jurul gâtului meu.
”
M-am rostogolit pe spate. „Stai pe mine, am spus,deînșolduri
strângeam timp ceșioo
îndemnam deasupra mea „Pe fața mea. Vreau să te gust."
Ea icni. „Nu, nu pot…”

Am plesnit-o jucăuș pe fund. — Îți amintești partea când am spus că
eu sunt la conducere și că nu era loc de dezbatere? Mi-am înfipt vârfurile
degetelor în pielea ei, încurajând-o să înainteze. „Ține-te de tăblie și
spune-mi înainte să vii.”
Pasarica ei mirosea a miere cand am coborat-o pe limba mea. Am

început să trag o potecă prin faldurile ei și în jurul clitorisului, apoi
înapoi în jos. Doamne, îmi plăcea să mă duc peste o femeie, dar când ea
nu știa cât de bine poate fi?
Asta a fost cel mai bun. A-i oferi lui Darcy ceva ce nu avusese niciodată
până atunci a fost ca și cum să-și mențină puterea și dominația. Ea a
încercat să-și țină gâfâiturile și gemetele în timp ce o țineam pe loc, dar,
în cele din urmă, a început să-și răsucească șoldurile, împingându-mi
limba pe măsură ce plăcerea ei creștea.
Am gemut în timp ce umezeala ei creștea, acoperindu-mi gura și
bărbia și ea a început să tremure. „Logan, Logan. Sunt…
Intentionez sa-"
Am împins-o de pe fața mea, răsturnând-o la spate și m-am târât
peste ea. Nu eram pe cale să o las să-mi vină pe față. Voiam să o trag
când venea, ca să pot vedea ce i-am făcut când a ajuns la punctul
culminant. În plus, a fost un memento că orgasmele ei erau ale mele
să i-o ofer, mai degrabă decât ale ei să le ia.
"Ce faci?" ea a intrebat.
”
„La naiba cu tine, am spus în timp ce am alunecat de pe saltea și am
tras-o spre marginea patului. — Vei veni când îți voi lăsa.
Am prins un prezervativ de perna ei. „Așteptați pe cineva?”
am întrebat, ridicând pătratul. Am mai zărit unul, pe punctul să cadă de
pe saltea.
Ea a oftat. „Prietenul meu cel mai bun mi le-a pus în geantă în seara asta.”
„Și i-ai scos?” m-am încruntat. — Este important să fii în siguranță,

Darcy.
„Sunt în siguranță cu tine?” întrebă ea în șoaptă.
”
„Întotdeauna, am răspuns.
Nu am putut aștepta încă o secundă să intru în ea. Am rupt unul dintre
prezervative și am rostogolit latexul peste penisul meu. „Ține-ți genunchii.
Vreau să devin drăguț și profund.”
Ea a gemut și a făcut ceea ce i-am cerut, arătându-se perfect pentru

mine.
”
„Fătă bună, am mormăit în timp ce m-am băgat în ea, tare și adânc.
Aproape că m-am prăbușit chiar atunci, la perfecțiunea tuturor. Era atât
de strânsă, atât de umedă, cu pieptul încordat, cu pereții strânși.
”
M-am aplecat înainte. „Respiră, mi-am amintit amândoi. Ea m-ar pune
să vin în zece secunde dacă nu m-aș calma, dacă nu aș bloca modul în
care această femeie frumoasă, plină de spirit și independentă își desfășura
picioarele pentru mine, deja în pragul orgasmului din cauza lucrurilor pe
care le-am i-am făcut.
După câteva respirații adânci, m-am tras și m-am împins înapoi,
așezându-mă într-un ritm suficient de lent încât să mă împiedice să vin,
dar suficient de bun încât nu am vrut să mă opresc niciodată.
Ea s-a uitat la mine și și-a mângâiat mâna pe obrazul meu.

”
„Este atât de bine, a șoptit ea de parcă nu s-ar fi gândit niciodată că ar
putea fi. „Ești atât de bun.” Și-a zgâriat unghiile ușor pe pieptul meu, de
parcă ar fi încercat să-mi încurajeze orgasmul înapoi de unde l-am alungat.
Știam că nu mai fusese niciodată furioasă așa.
Am accelerat când a întins mâna spre mine, dar știam că atingerea

ei m-ar face să vin și am vrut să continui să o trag. I-am prins
încheieturile și le-am ținut deasupra capului. Îngrijorarea îi trecu pe
față. „Logan. Mă duc la... Logan.
” Am spus și am văzut cum
„Poți veni acum, frumoaso,
orgasmul ei o sfâșie, furând gemete sugrumate din gâtul ei în timp ce
pulsa în jurul penisului meu. Mi-am păstrat ritmul același, hotărât să o fac
să vină din nou înaintea mea.
”
„Logan, spuse ea, cu vocea ei, răsuflata și disperată.
„Ce faci? Tu. Nevoie. La. Stop."
Următorul ei orgasm nu avea să dureze mult. „Nu, vreau să vii din
nou. Nu poți alege.”
Ea a deschis gura, jumătate scâncind, jumătate geamăt în timp ce se
zvârcoli sub mine. I-am eliberat mâinile, dar mi-am păstrat același ritm în
timp ce ea m-a prins de pieptul meu, brațele mele, zvâcnindu-mă sălbatic
sub mine, aproape luptându-se cu orgasmul ei, încercând să-l țin la
distanță.
Căldura mi-a străbătut corpul în timp ce mi-am oprit eliberarea,
maxilarul mi s-a strâns de fiecare dată când sânii ei se mișcau sub
împingerile mele. Transpirația s-a adunat la linia părului meu cu fiecare
rotire a șoldurilor ei. Sunetele ei ascuțite și disperate erau ca oxigenul
pentru orgasmul care se construiește și se construia la baza coloanei mele.
La fel cum am crezut că nu pot rezista încă o secundă, ochii ei s-au mărit
și și-a înfășurat picioarele în jurul taliei mele – am tras-o o dată, de două
ori, de trei ori înainte de a veni ca un tren. Ochii ni s-au blocat și tot ce am
auzit au fost respirația ei, gemetele ei, suspinele ei în timp ce plutea
înapoi pe pământ.
Perfecțiunea m-a înconjurat.
Gâfâind, nu mi-am putut smulge privirea de la a ei; Am vrut să
susține acest moment de perfecțiune și plăcere deplină.
Încă luptă pentru respirație, ea și-a plimbat degetele peste sprâncenele
mele. „La naiba, Logan. Niciodata nu am…"
„Shhhh.” M-am scos și m-am ocupat de prezervativul înainte de a o
strânge în brațe, în timp ce m-am întins pe perne pentru a înțelege ceea
ce tocmai se întâmplase. Știam că avea să-mi spună că nu va veni
niciodată așa, darămite să vină de două ori. Sau cum am fost cea mai
grozavă naiba pe care a avut-o vreodată. Ea nu avea nevoie – știam deja.
Mai rău, mărturisirea ei ar putea duce la una de-a mea. Aș putea

ajunge să-i spun că este cea mai sexy femeie pe care am văzut-o vreodată.
Cum transformarea ei conformă în dormitor a fost cea mai mare emoție
pe care am experimentat-o vreodată.
Cum nu voiam să o las să plece.
Nu aveam chef de mărturisiri. Mai ales pe cele pe care

nu le-am înțeles și pe care aveam să-i regret odată cu
răsăritul soarelui. Știam cine sunt și de ce sunt capabil. Am
înțeles că, oricât de uimitoare ar fi fost seara asta, aici s-a
terminat. Pentru că a fost tot ce am avut de dat.
DOUĂZECI
Darcy
Cumpărăturile nu fuseseră niciodată lucrul meu preferat de făcut,

mai ales nu după o noapte ca aseară, dar îi promisesem lui Violet,
sora lui Scarlett, că o voi întâlni. Și până acum, eram încă treaz și
funcționam.
”
„Acum mimoze, a spus Violet în timp ce și-a acceptat cardul și
rochia Elie Saab, toate frumos ambalate de la asistentul de vânzări.
„Mă bucur că am găsit ceva. Purpuriul ți se potrivește cu adevărat.”

M-am uitat la telefonul meu. Fără mesaje text. Fără apeluri pierdute.
Bineînțeles că nu au fost. Acesta nu era stilul lui Logan Steele.
"Multumesc ca ati venit." Violet făcu semn unui taxi.

"Unde mergem?" Am întrebat. „Dorchester-ul este drept
după colț."
„Știu, dar sunt în tocuri și mă simt leneș și ne întâlnim târziu cu
Aurora.”
Probabil că a fost la fel de bine să nu mergem. Nu eram sigur că picioarele
mele ar putea suporta, având în vedere toate tremuraturile pe care le făcuseră
cu o seară înainte.
Când am ieșit din cabină, aproape am doborât-o pe Aurora în timp
ce se îndrepta spre hotel. "Hei, ce mai faci?" Am întrebat.
„Nu sunt sigur dacă vorbesc cu tine, din moment ce nu ai făcut

”
altceva decât să-mi eschizi toate întrebările, amrăspunse Aurora.
aruncat o privire către
Violet, care și-a mijit ochii. "Nu sunt
evitându-mă — am făcut cumpărături toată dimineața cu Violet.
„Deci vrei să spui că ești dispus să dai un deplin și sincer
mărturisire, chiar acum, la ceai și șampanie?”
” spuse Violet în timp ce ea
„Simt că îmi lipsește ceva, împins prin ușa
rotativă în hol.
Complet și sincer nu era exact ceea ce eram pregătit să fiu — eram
destul de sigur că unele dintre lucrurile pe care Logan mi le făcuse
aseară nu erau legale și, cu siguranță, nu erau genul de lucruri pe care
le-ai discutat la ceai. Dorchesterul. „Pot să-ți spun cum a decurs seara
mea, dacă asta vrei să spui.” M-am îndreptat către gazda de la Palm
Lounge, mi-am dat numele și ne-a condus la masa noastră. Era într-un
loc perfect, dincolo de bărbatul serios în vârstă de cincizeci de ani
cântând standarde americane la pianul cu coadă și ascuns de oamenii
care ar putea auzi.
Promenada de la Dorchester a fost unul dintre locurile mele

preferate din Londra. Decorată ca și cum Lady Bracknell ar putea apărea
în orice moment, a avut impresia că timpul s-ar fi oprit în 1892.
Plantele de palmier erau așezate pe coloane și perdele de marmură
portocalie de-a lungul fiecărei părți a încăperii lungi. Mese joase,
acoperite cu pânză albă, erau așezate printre scaunele verzi cu spătar
cu nasturi, umplute atât de pline încât păreau că ar putea izbucni în
orice moment.
„Știați că această cameră este atât de lungă cât Coloana lui Nelson?”
spuse Violet în timp ce ne așezam.
„Studiezi pentru a fi ghid turistic la Londra?” întrebă Aurora,
așezându-și geanta pe scaunul joase, prevăzut special în acest scop.
” ea
„Nu, doar mă interesează acest oraș frumos, a răspuns. „Voi
doi luați de la sine înțeles.”
”
„Probabil adevărat, am fost de acord, deschizându-mi șervețelul în
poală și întrebându-mă cât timp va dura șampania să ajungă.
” spuse Aurora. "Vreau

— Oricum, destul de abatere, pentru a
auzi despre întâlnirea cu Darcy aseară.
"Aștepta." Violet m-a prins de încheietura mâinii de parcă aș fi fost pe punctul de a da un șurub.
„Ai avut o întâlnire? Noaptea trecuta? Am fost împreună toată
dimineața și nu ai spus nimic? Am nevoie de prieteni noi.” M-a eliberat
și s-a prăbușit pe spate în scaun.
”
„Oh, bine, așa că nu am ratat nimic, a spus Aurora. „Credeam că
voi doi ați fi ales ținutele domnișoarelor de onoare până acum și ați fi
schimbat toate bârfele.”
M-am rezemat pe spate în scaun, resemnându-mă cu discuția
inevitabilă care urma. „Nu fi ridicol. A fost o întâlnire – nu sună niciun
clopote de nuntă.”
— Dar ți-a plăcut de el? întrebă Aurora.
”
"OMS? Sunt ultimul care știe totul pe aici, a spus Violet.
” Aurora
„Doar un conte care s-a mutat lângă Darcy,
spus. „Un înalt, frumos, total fermecător...”
”
„Nemernic care a încercat să distrugă satul, am adăugat.
”
— Așteaptă o clipă, spuse Violet. — Ai fost la o întâlnire cu cineva
care a încercat ce?
Am completat-o pe Violet până aseară și am încercat-o
mai bine să nu zâmbesc când i-am spus că am fost de acord cu întâlnirea.
”
„Așa că spune-mi totul, ea a spus. „A fost fermecător?”
am respirat adânc. "Da. Mai mult decât mă așteptam.” Cu siguranță
îi lipsise farmecul în dormitor, dar asta nu făcuse decât să-l facă mai
atrăgător. La început fusesem nervos de cererile lui și încă nu eram
sigur de ce am făcut ceea ce mi-a cerut el. Dar avea dreptate, mi-a
plăcut, deși nu eram sigur că ar fi trebuit.
"Deci ce ai facut? Masa de seara?" întrebă Violet.

Am dat din cap, dar înainte să am ocazia să răspund, Aurora a
întrebat: „Unde te-a dus?”
„Am venit la Londra – de fapt la Hilton.” Am dat din cap spre sud,
spre locul unde se afla Hilton, la doar câțiva metri distanță.
"Grozav. Ai avut cea mai bună masă?” întrebă Aurora.
Mi-am înfipt dinții în buza de jos, încercând să-mi ascund zâmbetul

la amintirea că am realizat că eram singurii meseni.
„De fapt, fiecare masă. Eram singurii acolo.”
„Ce, a angajat tot restaurantul?” întrebă Violet.
Am ridicat din umeri, încercând să nu las zâmbetul meu să-mi acapareze fața. aș
Nimeni nu a făcut niciodată ceva atât de romantic pentru mine.
"Wow. A vrut să spună afaceri. În mod clar, încerca să impresioneze.”
Nu eram sigur că încercase să mă impresioneze exact, dar se

gândise la mine. Priveliste la peisajul rural. Felul în care a spus că a vrut
să mă încurajeze să fiu puțin indulgent cu mine. A fost felul în care
părea atât de conștient de lucrurile mărunte care m-a atras la el, dar m-
a și făcut să fiu puțin precaut la el.
”
„Are o parte foarte frumoasă, i-am răspuns, amintindu-
mi oprirea la centrul comunitar. Nu am spus nimic despre asta pentru
că nu eram sigur dacă Logan ar vrea să o fac. E clar că nu a făcut
publicitate, iar femeia lângă care stăteam a spus că nu adusese
niciodată pe nimeni cu el, nici măcar pe bunica lui. M-a făcut să mă simt
mai special decât ar trebui. I-am împărtășit ceva ce alții nu au făcut-o.
Dar fusese o ciocnire de jurnal care însemna că eram acolo. Nu era ca
și cum Logan încerca să se deschidă și să-mi arate o latură mai profundă
a lui.
„Și cum rămâne cu sexul? A fost o parte frumoasă?” întrebă Aurora.
Violet s-a așezat înainte pe scaun, dorind clar să-mi înțeleagă fiecare
cuvânt.
„A fost...” Cum l-aș putea descrie? A fost cu ușurință cel mai bun sex
pe care l-am avut vreodată – și probabil că n-aș fi avut niciodată mai
bun. Dar ceva despre felul în care el m-a supus lui atât de repede m-a
făcut să mă întreb. Avusese dreptate când a spus că mi-ar plăcea, dar
ce a văzut în mine care l-a făcut atât de încrezător în reacția mea? "El a
fost…"
Dominator și controlant și m-a luat de parcă era treaba lui. „Experimentat
în mod clar.”
„Ei bine, duh. L-ai văzut? Cu o față și un corp ca acestea, are o

mulțime de șanse de a-și perfecționa abilitățile.”
spuse Aurora. „Deci cât de bine a fost?”
„Este atât de grozav!” Violet își ridică paharul de șampanie și luă o
înghițitură. „Începeam să cred că poate nu vei mai face sex niciodată
și...”
"Bun!" am scapat, încercând să o opresc pe Violet să-și termine
gândul. "Foarte bun."
„Definește „foarte”— ai fost treaz toată noaptea legănându-te de la
candelabre?” întrebă Violet.
Am fixat-o cu o privire. „Asta e tot ce primești de la mine.” Am vrut
să-i întreb dacă este normal ca o femeie independentă să renunțe la
toate astea pentru câteva ore. De ce m-am simțit atât de bine să renunț
la controlul meu, corpul meu către altcineva. Dar mi s-a părut prea
privat, prea jenant pentru a recunoaște.
Când ne-au sosit ceaiul și șampania, am tăcut. În timp ce chelnerița
noastră a subliniat toate tipurile diferite de sandvișuri și prăjituri, nu m-
am putut abține să nu mă întreb ce făcea Logan acum. A fost la Badsley?
Se gândea la noaptea trecută? Despre mine?
„Cum ai lăsat lucrurile?” întrebă Aurora.

Am încercat să nu îmi las umerii să cadă ca răspuns la întrebarea ei.
M-am trezit târziu și am intrat în duș cu o dimineață bună. Când am
ieșit, el era îmbrăcat în smoking, gata să plece. „Am întârziat și a plecat.
Acesta nu este începutul unei frumoase povești de dragoste. Îmi pare

rău că vă dezamăgesc, fetelor.”
O parte din mine fusese surprinsă că stătuse acolo, dar având în
vedere că fusesem treji cea mai mare parte a nopții, nu avusese prea
multe șanse să plece. Am fi putut dormi doar puțin peste o oră. Dacă nu
aș fi fost nevoită să mă grăbesc să mă pregătesc să vin aici, am fi avut o
conversație despre o eventuală continuare? O a doua întâlnire? Și asta
era ceva ce îmi doream?
„Dar clar că îți place de el. Destul să mă fi culcat cu el, spuse Violet.
”
— Tu ai spus că e frumos. Și trebuia să mă întorc pe cal, ca să spun așa.

Nu e mare lucru." Nu eram pe cale să mărturisesc că, dacă m-ar fi întrebat, cel
mai probabil aș fi spus da la o a doua întâlnire. Da, pentru mai multă exigență
și control. Da pentru petrecerea duminica goală și în pat. N-aș mărturisi pentru
că nu avea să se întâmple.
Bărbați ca Logan nu s-au întâlnit. Au dracu.

”
„Ai spus că este fermecător, a spus Aurora.
"Asa de?" Am întrebat. "A fost distractiv. Nici mai mult nici mai puțin."
Trebuia să fiu cool în privința asta. Menit să mă gândesc la asta ca doar sex.
Poate că am o dorință de mai mult, dar dacă mi-aș continua să-mi spun că a
fost un lucru de o singură dată, s-ar putea să cred.
Telefonul mi-a vibrat în geantă și, în timp ce l-am ignorat, Violet și Aurora
s-au uitat la Longchamp-ul meu de parcă ar fi fost o maimuță care făcea un
striptease.
”
— Trebuie să vezi cine este, spuse Violet.
”
— Pun pariu că el este, a adăugat Aurora.
— Probabil că este Lane cu o întrebare despre cai. Ar fi frumos dacă ar fi
fost Logan, dar el nu făcuse nicio sugestie să mă sune mai târziu sau să mă
vadă din nou și mândria mea nu era pe cale să mă lase să fiu o fată care
urmărea bărbați ca Logan Steele.
„Ei bine, există o singură modalitate de a afla.” Violet dădu din cap spre
geanta mea.
Nu aveau de gând să se oprească până nu m-am cedat, iar de când eu
Era încrezător că nu va fi Logan, mi-am scos telefonul.
Îți tot văd fața când vii. Fac brânză fantastică pe pâine prăjită. Și am
o sticlă de pinot noir cu numele tău pe ea.
Ce zici să le combini pe toate trei? Esti ocupat in seara asta?
Am tras respirația, șocat că a trimis un mesaj, șocat că voia să mă vadă
din nou și șocat de modul în care cuvintele lui m-au făcut să mă zvârcolesc pe
scaun.
”
„Este el, mi- spuse Aurora. " tiam eu."
am ridicat privirea și i-am găsit pe cei doi prieteni care se uitau la mine. "Nu e
”
am spus, aruncându-mi telefonul în geantă.
mare lucru,
Am vrut brânză pe pâine prăjită, vin și orgasme? Eram destul

de sigur că suna ca o seară de sâmbătă perfectă, dar era ceva
despre Logan Steele și felul în care nu-l puteam da seama, care m-
a făcut să mă rețin.
Ceva despre cât de mult îmi doream să-l văd în seara asta, care m-
a nervos.
„Ce spunea mesajul?” întrebă Violet.
„Doar ca să salut. După cum am spus, nu e mare lucru.” Am luat o
mușcătură din sandvișul cu somon afumat, sperând că fetele se vor
concentra mai degrabă pe mâncarea lor decât pe mine.
— Ai de gând să-l vezi din nou?
„Suntem vecini – fără îndoială că voi da de el. Acum, poate
renunțăm la asta și ne concentrăm pe ceva mai interesant?”
” spuse Aurora.
„Nu mă pot gândi la nimic mai interesant,
telefonul meu a sunat din nou și de data aceasta era un apel în
curs. Era atât de nerăbdător pentru un răspuns? Inima a început
să-mi bată în piept și degetele mi s-au zvâcnit de dorința de a
ajunge în geantă.
— Răspunde, spuse Violet.
Fără să mă uit la ecran, mi-am scos telefonul din geantă și m-
am ridicat, dorind să evit curiozitatea avidă a prietenilor mei. Nu-
mi aminteam o perioadă în care un bărbat m-a avut atât de răvășit.
Parcă mi-ar fi ars apărarea aseară. Nimic din asta nu fusese lent și
constant, fusese rapid, imediat și inevitabil. Și în ciuda faptului că
am încercat să mă conving de contrariu, am vrut mai mult.
Am ajuns la capătul promenadei și mi-am răsturnat telefonul,

dezamăgit să văd că nu era deloc Logan, ci Lane.
"Este totul în regulă?" Am întrebat.

„M-am gândit că ai dori să știi mai devreme decât mai târziu că
Logan Steele a depus un recurs împotriva deciziei de planificare
luată de Consiliul parohial.”
A trebuit să mă sprijin de unul dintre stâlpii de marmură.
"Ce? Când?"
„Se pare că a fost depus vineri. Am pus mâna pe o copie a

contestației. Nu vor renunța, domnișoară Darcy.
Am închis ochii și am încercat să-mi liniștesc respirația. Nu ar trebui

să fiu surprins. O mișcare ca aceasta a fost Logan Steele la un tee. De
fiecare dată când credeam că este un bărbat, îmi arăta o altă latură a
lui. Am vrut să fie omul care m-a dus la cină aseară, care a vorbit la
centrul comunitar, care m-a tras toată noaptea. În schimb, el era omul
care încă încerca să devasteze satul și amintirile pe care mi-am dorit
atât de mult să le protejez.
Eram supărat pe el. Furios pe mine pentru că m-am lăsat sedus de

el. Furios de faptul că fusesem atât de încântat că tocmai îmi trimisese
un mesaj cu doar câteva minute înainte. Lupta s-a scurs din corpul
meu, alungată de dezamăgirea care îmi curgea prin vene.
Am fost de acord să merg la cină cu Logan doar pentru că ar fi făcut-o

pierdut, dar plănuise să facă apel și nu scosese niciodată un cuvânt.
„Poți mi-o e-mail? Voi pune avocații mei să se ocupe și vom vedea
ce pot face.”
Atât de entuziasmul Violetei și Aurorei. Atât pentru brânză pe pâine
prăjită, vin și orgasme. Atât de mult pentru că m-am bucurat aseară.
Totul se transformase în scrum într-o fracțiune de secundă. Tot ce este
bun despre noaptea trecută fusese inversat și derulat înapoi. Pentru o
clipă, m-aș lăsa să mă relaxez, mi-aș lăsa garda jos, aș lăsat altcuiva să
preia frâiele.
Și uite unde m-a dus.
DOUĂZECI ȘI UNU
Logan
Darcy Westbury mă enerva – până și absența ei mi-a intrat sub piele.

De fapt, tocmai absența ei a fost cea care m-a făcut să fiu temperat și
prost. Am trântit telefonul, întrerupându-l pe unul dintre oamenii mei
IT care încerca să explice de ce nu am avut acces la internet în ultima
oră. Eram destul de sigur că, dacă nu eram prioritatea lui înainte, cu
siguranță eram acum.
Dar nu internetul a fost problema, sau cel puțin nu singura

problemă. Darcy îmi ignora mesajele, evita apelurile mele și, în
general, mă enerva de când o văzusem ultima oară cu cinci zile în
urmă.
Seara noastră fusese incredibilă, sexul mai bun decât mi-aș fi
putut imagina. Și am crezut că ea a simțit la fel.
Totul a funcționat între noi. Mărturisisem lucruri pe care nu le-am
spus niciodată nimănui și ea fusese deschisă și dulce. A doua zi o
părăsisem, știind că ar trebui să plec – dar în doar câteva ore,
hotărârea mea dispăruse și știam că trebuie să o am din nou. În ciuda
mea, sugeram o altă întâlnire, dar nu am primit niciun răspuns. Pentru
prima dată în viața mea, mi-am dorit mai mult de la o femeie decât și-
a dorit ea de la mine.
A fost destul de rău.
Dar faptul că ea nici măcar nu avea decența

Răspunde să spun că nu mă frustra al naibii.
"Ce?" M-am repezit ca răspuns la o bătaie la ușa biroului meu.
”
„Pot să mă întorc mai târziu dacă este un moment prost, a spus
șeful meu de dezvoltare în timp ce băga capul în jurul ușii mele.
— Intră, Malcolm. Ar fi trebuit să-l ajung din urmă cu câteva zile în
urmă — aveam nevoie de o cale de urmat după eșecul de planificare
pentru Manor House Club. „Sper că ai venit înarmat cu soluții.”
S-a așezat pe partea cealaltă a biroului meu. „Trebuie să știu dacă

doriți să urmați un plan B în timp ce așteptăm contestația de planificare.”
Am ridicat privirea. „Ce plan B și ce atracție de planificare?”

„Am depus contestație de îndată ce a venit decizia de la Consiliul
Parohial”.
„De ce nu am știut despre asta?”
„Am vorbit cu avocații – a fost cursul lor de acțiune recomandat. Am
făcut recurs vineri după decizie.”
Am oftat. Nu e de mirare că Darcy nu mi-a răspuns apelurile. „Ar fi
trebuit să-mi vorbești despre asta.”
„Nu ești niciodată interesat de acest tip de detaliu.”
„Da, ei bine, asta e diferit. În primul rând, este prima afacere pe
care o construiesc de la zero, dar, mai important, acești oameni sunt
vecinii mei. Prietenii bunicii mele. Am nevoie de un avertisment înainte
să începi să iei astfel de decizii.” Cel puțin acum am înțeles de ce Darcy
mă chinuise atât de mult de la întâlnirea noastră. Trebuia doar să-mi
dau seama cum să o repar.
Ce fel de strângere a avut această femeie asupra mea?

„Te voi informa mai bine pe viitor. Vrei să trec prin posibile scenarii
ale planului B?”
Mi-am verificat ceasul. „Ai zece minute.”
Malcolm a realizat o prezentare cu trei soluții alternative elaborate
pentru obținerea permisului de planificare. Prima a fost abandonarea
proiectului și investirea într-un similar
afacere care căuta finanțare. Asta nu a fost o opțiune pentru

mine. Scopul acestui proiect a fost că am vrut să fie al meu de
la zero. A doua a implicat deschiderea mai întâi a unei locații în
Londra pentru a-mi dovedi acreditările, iar opțiunea finală a
fost mutarea locației într-un teren dezafectat la aproximativ
cincisprezece mile distanță de Badsley, aproape de legăturile
de transport.
„Nu am ” fost pe teren, așa că mă bazez pe cercetarea
desktop, a explicat Malcolm,este
înconjurătoare „dardepare
cincifezabil. Zonacare au fost
acri rurale
folosite anterior pentru industrie, dar acum sunt abandonate.”
El a realizat fotografii aeriene ale amplasamentului propus.
„Parcela a fost disponibilă de trei ani, fără participanți și este
deja la un preț bun. Cred că putem asigura o reducere decentă.”
„Ce probleme legate de utilizarea industrială anterioară?”

„Nimic care ar necesita mai mult decât
demolare și amenajarea teritoriului”.
„Ce a fost acolo înainte?”
„Sunt doar câteva unități industriale de vânzare cu amănuntul – o schemă
care a fost doar pe jumătate terminată, dar înseamnă că drumurile și apa sunt
deja la locul lor.”
”
am spus, impresionat de ideea site-
„Aceasta este o treabă bună,
ului dezafectat. Era mai puțin probabil să ne confruntăm cu
restricții de planificare, site-ul era aproape de autostrăzi și ne-
am îmbunătăți ceva ce mi-am imaginat că localnicii sunt priviți
ca o minune în ochi în acest moment. „Când auzim de recurs?”
„Este probabil să treacă luni de zile – știi cum sunt aceste

lucruri.”
„Aranjați o vizită la fața locului în timp ce așteptăm.” Darcy
reușise să convingă Consiliul parohial că dezvoltarea Manor
House Club va fi un blestem pentru toate casele lor și n-aș
subestima capacitatea ei de a ne bloca recursul.
Mi-a vibrat mobilul. „Vom merge să vedem locația alternativă
săptămâna viitoare. Luni dimineața ar funcționa, apoi pot
intră în birou de acolo. Setează-l.” Am ridicat telefonul când Malcolm s-

a ridicat și s-a îndreptat spre u ă.
Numele lui Darcy a apărut pe ecran și l-am îndemnat pe Malcolm
să se grăbească — nu am vrut să iau acest apel în fața nimănui.
De ce suna ea acum?
A închis ușa și am apăsat pe accept. „Trebuie să vorbim – nu știam
nimic despre recurs până acum câteva momente.”
”
„Trebuie să te întorci aici, a spus ea, cu vocea strânsă și plină de
panică. „Urcă-te în elicopterul ăla stupid. Bunica ta a căzut, o duc la
spital.
A durat câteva secunde pentru a procesa ceea ce spunea ea. Mă
așteptam la un val de abuzuri. Sau tratamentul silentios. Nu mă
așteptam să sune despre bunica mea. „A căzut? Este conștientă,
sângerează?” am întrebat, ieșind din biroul meu.
„Fără sânge și da, e conștientă. Cam somnoros -

a avut o contuzie, cred, dar...
Iisus. Cum sa întâmplat asta? De aceea am plătit ca o asistentă să
fie la fața locului douăzeci și patru de ore pe zi. „Voi fi acolo cât de
curând voi putea. Care spital?”
„Chiltern Central.”
Nici măcar nu știam unde este. „Stai cu ea, vrei?” Am întrebat. Am
urât ideea că bunica mea era singură și vulnerabilă. Am fost menită să
o protejez, să o păstrez în siguranță. "Ea te place."
"O să fiu aici. Doar ajunge aici. Rapid."

DOUAZECI SI DOI
Logan
Îngrijorarea era copleșitoare. Mușchii corpului meu erau atât de strânși

încât simțeau că s-ar putea rupe și a trebuit să-mi reamintesc să respir.
"Cum te simti?" Am întrebat-o pe bunica mea pentru a nouăzecea oară.
— De parcă o să te lovesc peste cap cu o bâtă de cricket dacă mă

întrebi asta din nou. Bunica mea s-a mișcat pe pat, încercând să se
ridice. „Nu a fost mare lucru. L-ai auzit pe doctor, n-am rupt nimic.
„Să așteptăm rezultatele scanărilor înainte să-mi spui că nu e mare

lucru.” Nu mi-am asumat niciun risc. Bunica mea era singura mea
familie. Ea a fost forța motrice din spatele succesului meu – la naiba,
ea a fost motivul supraviețuirii mele.
Dacă nu m-ar fi salvat de tatăl meu, Dumnezeu știe unde aș fi ajuns. Și
aș proteja-o, așa cum ea m-a protejat întotdeauna pe mine.
Și-a dat ochii peste cap spre Darcy, care stătea pe un scaun pentru
vizitatori lângă u ă.
"Ar trebui sa plec." Darcy își aruncă mobilul în geantă.
Ultimul lucru pe care mi-l doream era ca ea să plece. Fusese atât de
capabilă, vorbind calm cu doctorii în timp ce eu mă plimbam și îmi
pierdeam cumpătul la fiecare cinci secunde când nimeni nu dădea
imi un raspuns clar. „Ați aștepta până vom obține rezultatele? Vorbești
medicina mai bine decât mine.”
„Vrei să spui că Darcy nu tratează oamenii ca și cum ar fi
conspirați să mă ucidă?” a întrebat bunica.
"Poate." I-am zâmbit. Cel puțin ea nu-și pierduse nimic din lupta ei.
„Darcy este o femeie foarte ocupată – și-a petrecut deja cea mai
”
mare parte a zilei aici, a spus bunica mea.
Desigur, am fost egoist. Darcy fusese aici ore întregi, doar stând
și așteptând, aducându-ne cafeaua, încurajându-ne pe amândoi. Am
vrut doar ca ea să stea puțin mai mult. Îmi era dor de ea în săptămâna
de când o văzusem, ceea ce era ridicol, având în vedere că nu ne
cunoșteam prea bine.
Am fost întrerupți de unul dintre doctorii care părea mai tânăr
decât unele dintre cravatele mele preferate. Ar trebui să vorbim cu
cineva mai în vârstă?
„Avem rezultatele RMN-ului. Nu există niciun semn de sângerare,
ceea ce este o veste bună. Vrem doar să te ținem peste noapte pentru
observație.”
am expirat. Slava Domnului. Ar fi putut fi mult mai rău.
”
„Ți-am spus că sunt bine”, a spus ea, avertizându-mă în timp ce i-
am strâns mâna.
”
„Voi fi mai fericit când vei fi externat, „Și voi fi Am raspuns.
mai fericit când vei înceta să mă mai privești de parcă aș fi pe cale
să mă ghemuiesc și să mor.”
"Bunicu ă! Nu fac așa ceva. Sunt doar îngrijorat – oricine ar fi.”
Poate că am reacționat exagerat. Dar ea era singura persoană din
lume la care ținea. Singura persoană căreia îi pasă de mine. Fără
bunica mea, nu eram nimic.
”
„Orele de vizită s-au încheiat, a spus doctorul. „Și bunica ta este în
cel mai bun loc. Nu poți face nimic aici, domnule Steele.
„Nu-mi pasă dacă trebuie să cumpăr locul ăsta. Nu plec până nu

va veni bunica cu mine.”
Doctorul ridică din sprâncene. — Vă las să vorbiți cu asistenta
responsabilă.
”
— Mulțumesc, doctore, spuse Darcy.
”
„Da, mulțumesc, am mârâit pe sub răsuflare.
Când ușa s-a închis în urma lui, bunica m-a bătut pe mână.
„Darcy, vrei să-mi iei nepotul acasă? Vreau să ascult radioul și apoi
să dorm.”
M-am uitat la ceas. Unde trecuseră ultimele cinci ore? „Nu voi fi
deloc deranjat. O să stau acolo.” Am arătat spre scaunul de lângă
Darcy. „Nici nu vei ști că sunt aici.”
— L-ai auzit pe doctor, Logan. Voi fi bine și te poți întoarce mâine

dimineață.”
Înainte să am ocazia să răspund, ușa s-a deschis și o femeie mai
în vârstă în uniformă de asistentă a intrat înăuntru. „Corect, vizita s-
a încheiat de mai bine de o oră. Vă rog, lăsați-o pe doamna Steele să
se odihnească.
Bunica mi-a aruncat o expresie pe care o mai văzusem de o sută
de ori înainte. De obicei, când mă avertizase, ceva avea să iasă prost,
dar eu ignorasem avertismentul ei și mă furișam înapoi cu ou pe
față.
„Ai mobilul tău, nu?” a întrebat-o Darcy pe bunica mea.
„Este taxat?” Am întrebat.

Bunica mea a oftat. „Da, este încărcat, iar Darcy a pus și
încărcătorul în geanta mea de noapte.”
Am scos telefonul și încărcătorul din geanta mică
pe masa de lângă pat și mări volumul.
— Suntem la doar cincisprezece minute, Logan, și al tău
”
bunica are nevoie să se odihnească. A fost o zi stresantă, a spus
Darcy. „Nu poți face nimic constructiv aici și vei înrăutăți lucrurile
doar prin agitație.” Ca întotdeauna, Darcy mi-a spus-o direct. O parte
din frustrarea mea a fost faptul că eram atât de neajutorat. Dar
ultimul lucru pe care mi-l doream era ca stresul meu să se reverse și
să o facă pe bunica să fie mai anxioasă.
Am respirat adânc. Darcy avea dreptate. Ar trebui să plec și poate
bunica ar putea dormi. — Și mă suni dacă ai nevoie de ceva?
„Da, Logan. Dar voi fi bine, mai ales știind că Darcy are grijă de
tine. Bunica mea avea un mare instinct în privința oamenilor și îi
plăcuse imediat Darcy, făcând comentarii tot timpul despre ce fată
drăguță era.
Cât de capabil, drăguț și deștept. Nimic nu a trecut pe lângă mine.
Știam că ea vrea să fiu fericită și credeam că aș avea o soție și o familie
a mea.
Deși nu îmi definisem niciodată succesul așa, am înțeles ce a văzut
bunica mea în Darcy. Era drăguță , capabilă și deșteaptă. Ca să nu mai
vorbim de sexy ca naiba și uluitor de frumoasă.
”
„Te aștept afară, „Nu, iei-l cu spuse Darcy.
”
tine sau nu voi scăpa niciodată de el,
spuse bunica, îndepărtându-mi mâinile.
Am chicotit și am stat, aplecându-mă peste pat pentru a o sărut
pe frunte. „Încearcă să te comporți și nu le da probleme asistentelor.”
Am aruncat o privire la femeia formidabilă care stătea la capătul
patului.
— Nu te mai agita, Logan.
Nu m-aș opri niciodată să mă bat cu ea. Ea fusese a mea
”
lume de când îmi aminteam. „Te iubesc, bunicuță, am spus.
— Și eu te iubesc, băiatul meu drag.

I-am aruncat un sărut și am plecat. Să mă bazez pe ceilalți pentru
a avea grijă de bunica mea nu era confortabil, nu era cine eram, dar
să o fac fericită plecând era tot ce puteam face.
DOUĂZECI ȘI TREI
Darcy
Nu-l văzusem niciodată pe Logan Steele atât de vulnerabil. Atât de uman.

Mă durea puțin inima pentru el și mă uram pentru asta. Trebuia să
construiesc ziduri între mine și acest om, să nu-l fac să spargă găuri în
cele pe jumătate construite.
— Chiar crezi că va fi bine? a întrebat Logan în timp ce ne îndreptam.
M-am uitat drept înainte în timp ce ne îndreptam spre parcare, hotărât

că chipul lui frumos nu îmi va topi hotărârea. "Eu într-adevăr. Nu s-a
stricat nimic – asta ar fi putut fi mult mai rău.”
A dat din cap și și-a trecut mâinile prin păr. Mi-am imaginat că se lupta
cu lipsa de control pe care o avea în situații de genul acesta. Mă simțisem
așa când bunicul meu căzuse și și-a rupt șoldul.
„Mi-aș dori doar să pot repara”, a spus el.

Am înțeles și, în ciuda dezamăgirii mele față de el, instinctele mele au
țipat la mine să mă întind după el și să-i ofer un fel de mângâiere.
„Îți mulțumesc că ai fost acolo. Ai fost la Badsley când s-a întâmplat?
— Nu, dar m-a sunat asistenta ei și m-am dus. S-ar putea să încerc să
mă protejez de Logan Steele, dar am fost foarte
iubitor de bunica lui și, sincer, oricine avea nevoie din sat mi-ar fi primit
toată atenția.
"Apreciez asta. Trebuie să mă calmez. Mă distrag atenția. Știu că
ești supărat pe mine...
„Să ne concentrăm doar pe bunica ta – ea este ceea ce contează
acum.” Nu avea rost să repetam ceea ce știam deja că este adevărat.
Logan Steele a vrut să construiască pe terenul Badsley cu orice preț. Și
nu aș putea trăi cu asta.
Ușile din față s-au deschis și am pășit în noaptea rece. — Nu știam
de recurs când ne-am întâlnit, Darcy. Pentru mine este important să știi
asta.”
Am oftat, dorind să evit o altă discuție despre asta.
„Nu schimbă nimic.”
„Am aflat chiar înainte să suni că șeful meu de dezvoltare a depus
actele vineri.”
Mi-am deblocat Range Rover-ul și m-am îndreptat către șofer
scaun fără un cuvânt.
Logan se urcă pe ușa pasagerului și o trânti
închide. „Nu mă crezi?”
„Îți retragi contestația?” Știam că nu o va face, dar am vrut să
înțeleagă că nu a contat dacă nu ar fi știut despre recurs dacă rezultatul
a fost același.
„Mă uit la mai multe opțiuni.”

„Așa cum am spus, doar pentru că nu știai când a fost depusă nu
schimbă nimic.”
„Darcy, știi cât de important este Manor House Club pentru mine.
Nu încerc să te supăr.”
"Dar tu ai. Să-l renunțăm.”
„Deci putem fi prieteni?”
Am ieșit pe drumul principal și m-am îndreptat înapoi în sat. Nu am
vrut să mă cert cu Logan. Era clar îngrijorat de doamna Steele, dar, în
același timp, nu aveam de gând să-i spun că contestarea deciziei de
planificare era în regulă pentru mine. Pentru că nu a fost.
Tăcerea s-a învârtit între noi în timp ce navigam pe drumul întunecat și

întortocheat.
— O să intri? a întrebat Logan în timp ce mă oprim în fața Casei
Badsley.
"A fost o zi lungă-"
„Știu că nu am dreptul să întreb. Ai făcut deja mai mult decât
suficient. Dar gătitul mă relaxează și știu că nu mă voi deranja dacă
sunt doar eu. Pot să-ți fac o omletă sau așa ceva?”
Nu am vrut să intru, dar nu pentru că eram obosită. Mi se

prăbușeau pereții. Aveam nevoie de întăriri.
— Intră și mănâncă, Darcy. Mi-a mângâiat degetul mare pe obraz.
”
„Ești atât de șef, „Și Am spus.
îți place”, a răspuns el, deschizându-și centura de siguranță și
apoi eliberând-o pe a mea.
Oricât de mult aș fi vrut să rămân supărată pe el, el a știut să-mi
amintească de Logan Steele care îmi plăcea. Felul în care m-a făcut
să mă topesc ca untul când m-a atins. Felul în care a preluat controlul
în dormitor. Acei ochi albaștri adânci în care m-am scufundat atât de
ușor. De n-ar fi hotărât să perturbe frumosul nostru sat.
— Îți vei dori să nu mă fi invitat niciodată înăuntru, știi. Pentru că,

în timp ce faci omlete, o să încerc să te conving că a merge în altă
direcție cu Manor House Club are mai mult sens.”
A ținut ușa de la intrare deschisă și eu am intrat.

„Aștept cu nerăbdare – atâta timp cât îți amintești că este
afaceri, și nu personale.”
„Ceea ce înseamnă că iei o decizie bazată pe sensul de afaceri,
mai degrabă decât pe emoție.” L-am urmat în bucătărie și am luat
loc când a scos unul dintre scaunele de pin din jurul mesei.
”
"Exact, spuse el, deschizând frigiderul cu vinuri și scoțând o
sticlă. „Dacă vii cu o propunere mai bună pentru dezvoltare, atunci
vreau să aud despre ea.”
"Într-adevăr?" Am ținut tulpina paharului pe care-l pusese în fața

mea în timp ce turna vinul. Nici măcar nu mă întrebase dacă vreau un
pahar, dar am făcut-o. Poate că ar putea spune.
"Într-adevăr." Și-a dat jacheta din umeri și a atârnat-o pe spătarul
scaunului, lângă al meu. „După cum am spus, sunt doar afaceri.
Brânză?" el a intrebat.
„Nu este personal, este brânză?”
El a chicotit. „Hristoase, ești adorabil.” S-a aplecat și m-a sărutat în
vârful capului. „Vrei brânză în omleta ta?”
„Ai ardei?” Am întrebat.

"Așa cred." A luat o înghițitură din vinul lui și l-a pus lângă al meu.
„Așa că permiteți-mi să vă ofer toate motivele de afaceri pentru care...”

„Mi-ar plăcea să aud mai multe despre motivul pentru care ești
atât de împotrivă. Nu prea se potrivește cu mine.”
„Am trecut prin asta cu tine. Poluarea crescută a aerului din trafic,
diferența pe care o va crea între membri și nemembri...”
„Da, am auzit toate astea. Nu te aud în nimic.” A scos din frigider

ouă, brânză, ardei și o ceapă și le-a pus pe blat. „Pareți la fel de hotărât
să întrețineți Woolton în același mod în care am fost și eu să cumpăr
Badsley House înapoi.”
"Sunt de acord. Sunt cel puțin la fel de hotărât.”

„Așa că vorbește-mi de ce contează pentru tine. Știi cum
Badsley personal este pentru mine.”
De ce era atât de dificil? Îi dădeam argumente bune, solide. " i-
am spus. Vreau să păstrez obiceiurile și tradițiile.”
„Și de ce sunt atât de importante pentru tine?”

"Ți-am spus. Nu înțeleg de ce tot pui aceeași întrebare.” Parcă mă
interoga.
Poate că voia doar să fie distras de la gândurile la bunica lui.
S-a întors spre mine, s-a uitat atent la mine. "Spune-mi

prima amintire despre Woolton.”
Am oftat și m-am prăbușit pe spate în scaun. Nu mergea
a renunta. — Probabil că Ryder și cu mine, pe lângă pârâu.
"Ce varsta aveai?"
am ridicat din umeri. — Trebuie să fi avut vreo cinci ani.
Logan chicoti. „Și părinții tăi l-au lăsat pe Ryder să te ducă la râu.”
Am încercat să-mi amintesc de vremea aceea. „Am avut multă libertate

la Woolton. Eram în vizită. Din nou. Și nu am vrut să mergem acasă.” Am
zâmbit la amintirea de a mă simți complet liberă. Soarele pete printre copaci.
Apa rece a pârâului când îmi trecea peste degetele de la picioare. În toate
amintirile mele despre Woolton, soarele a strălucit mereu și toată lumea
zâmbea și era fericită. „A fost prima dată când am văzut o libelulă. Ryder mi-
a spus că a fost norocos și că, dacă ne-am pune o dorință, orice ne-am dori
s-ar împlini. Mi-am spus dorința cu voce tare. Am vrut să rămân la Woolton
Hall pentru totdeauna.”
”
„Și dorința ta s-a împlinit: „Da, la el a spus.
bine și la rău.” Copiii nu ar trebui să-și ureze părinților să plece, dar eu
am făcut-o și, mai mult decât atât, am fost mai mult decât fericit când
dorința mi-a fost îndeplinită.
„În mai rău? Nu te-am auzit niciodată spunând ceva rău despre Woolton.
„Și nu sunt acum. Dar atunci când mama noastră ne-a lăsat la Woolton,
nu s-a mai întors. Nu am mai văzut-o de doi ani.” Mama noastră ne lăsa în
mod regulat la Woolton Hall și pleca într-o misiune pentru a-și găsi interiorul.
„Înainte de asta, au trecut doar câteva săptămâni aici sau acolo. chiar nu-mi
amintesc. Dar de acea dată nu s-a mai întors. Și dorința mi s-a împlinit.”
„Doamne, Darcy, habar n-aveam. Ți-a fost dor de ea?”

De ce vorbeam despre asta? Trebuia să-l conving pe Logan că ar trebui
să-și abandoneze apelul. „Nu, nu mi-a fost dor de ea. Aveam bunicii mei și
Woolton și magia libelulelor și zilele nesfârșite de vară. eu
cred că poate Ryder a făcut-o. Era mai în vârstă și înțelegea mai mult
ce se întâmplă. Și acum, privind în urmă, îmi dau seama că ar fi trebuit
să-mi fie dor de ea mai mult decât mi-a fost mie.”
"Dar despre tatăl tău?"
Întrebarea lui Logan m-a prins puțin neprevăzut. Nu m-am gândit
niciodată la el. „A plecat înainte de asta. Ryder nici nu-și amintește de
el. Habar n-am cine este.”
Logan a abandonat să gătească, și-a șters mâinile pe o cârpă și a
venit și s-a așezat în fața mea. "Imi pare rau. Cred că am presupus că
ai trăit această viață privilegiată în tot acest timp și...
„Am făcut-o în multe feluri.” Mi-am luat paharul de vin. „Am avut
fratele meu și bunicii mei. Nu mi-au lipsit mâncarea sau dragostea și
am crescut în acest loc minunat.” Am luat o înghițitură, vrând să-mi
dresez glasul. „Eu și Ryder aveam părinți care nu voiau să fie părinți.”
Am încercat să ignor confortul pe care mi l-a oferit mâna lui Logan

pe picior. Totul a fost cu atât de mult timp în urmă, dar uitasem de
libelulă. Și dorința. „Woolton este un loc magic pentru mine.
Este un loc în care m-am simțit întotdeauna în siguranță. Simțul
comunității, valorile... Am experimentat locuri și oameni care nu țin
aceste lucruri dragi și nu vreau asta pentru Woolton. Vreau ca și copiii
care cresc aici să creadă că este magic.
Să fie târât până la pârâu de frații lor mai mari pentru a vedea libelule
când sunt prea mici. Să se împlinească dorințele. Vreau ca Woolton să
fie un loc în care toată lumea se simte în siguranță.” Vocea a început
să-mi trosnească și am înghițit în sec.
Logan m-a tras în poală și și-a luat brațele în jurul meu. "Acum
inteleg. Satul te-a salvat, așa că acum te gândești să salvezi satul.”
Nu m-am gândit niciodată la asta, dar avea dreptate. eu

am vrut să protejez acest loc așa cum mă protejase pe mine.
După câteva clipe, stomacul meu a mârâit, umplând liniștea.
„Hai, îți datorez o omletă.”

Voiam să stau în brațele lui, dar mâncarea era o a doua alegere
bună.
"Ai nevoie de ajutor?"

„Cred că mă descurc cu o omletă.”
„Nu pari genul de om care gătește.” Mi-am schimbat scaunul ca să
mă pot uita la spatele lui lat în timp ce lucra. Mușchii i s-au strâns și s-
au eliberat sub cămașă, amintindu-mi cum se mișcase când dormeam
împreună.
Cum fiecare atingere fusese atât de deliberată și calculată.
"Îmi place."
”
„Mi-ar plăcea să gătesc mai mult, am spus. „Nu prea am șansa
pentru că este încă foarte mult bucătăria lui Cook la Woolton.”
Se întoarse în timp ce bate ouăle cu furculița. "Tu

ai mult personal, dar ești doar tu. E ciudat?”
am ridicat din umeri. „Așa am crescut, așa că nu știu nimic altceva.
Și, desigur, Ryder și Scarlett vin să stea la fiecare șase săptămâni sau
cam așa ceva. Casa este mult mai aglomerată atunci.”
„Dar nu poți intra în propria ta bucătărie când vrei?”
Nu eram sigur dacă se aștepta la un răspuns, așa că am rămas tăcut.

El nu a înțeles. Așa s-a făcut în mare, vechi
moșii.
„Poți veni să gătești aici oricând vrei.” A placat omleta, care arăta
perfect. A adăugat chiar și niște salată. Cine era acest tip?
Mi-am luat furculița în timp ce Logan stătea pe scaunul de lângă al meu.

Genunchii ni s-au atins când s-a așezat înainte, dar în loc să mă
îndepărtez, m-am lăsat să mă bucur de asta. Atingerea lui avea o
calitate liniștitoare și reconfortantă cu care am vrut să mă răsfăț puțin.
A tăiat omleta cu furculița. Ultima dată când luam cina fusese la
unul dintre cele mai bune restaurante din Londra, iar acum eram aici,
mâncând omlete în jurul mesei din bucătărie. Nu m-am bucurat mai
puțin de seara asta și mi-a plăcut că părea la fel de confortabil în
ambele condiții. Nu era unul dintre acei bărbați care insistau să fie
tratați ca un rege oriunde ar merge.
„Trebuie să mă duc la muncă în weekend și să termin cu am spus.

”
un site alternativ pentru tine,
A chicotit, ștergându-și colțul gurii cu șervețelul. „Aștept cu nerăbdare
asta.”
„Nu ești singurul care este tenace, știi.”
„Sunt bine conștient.” S-a rezemat de scaun și
și-a alunecat picioarele între ale mele.
„Omleta a fost delicioasă.”
” el
„Ceva ceva mai sofisticat data viitoare, a spus.
Am întins mâna după farfuria lui. "Permiteți-mi să-"

"Absolut nu." S-a ridicat și înainte să pot obiecta, a îngrămădit totul
în mașina de spălat vase.
”
„Ar trebui să plec, am spus, picioarele de lemn ale scaunului meu
zgâriindu-mă de podeaua de teracotă în timp ce stăteam în picioare.
Într-o secundă era în fața mea, cu mâinile lui prinzându-mă de
umerii. Instinctiv, mi-am așezat mâinile pe pieptul lui dur, cu privirea
ațintită pe triunghiul de piele expusă de la gâtul lui. M-a dus înapoi
lângă blatul din bucătărie și am icnit când m-a ridicat pe granit, dar
nu am rezistat. Am vrut asta. l-am vrut.
Și-a trecut degetele prin ale mele și s-a aplecat în față pentru a-mi
capta buzele.
Gura lui era la fel de caldă și puternică pe cât îmi aminteam. Mi-a
transformat gândurile din „Nu-ar-ar-ar-ce-a face-asta” în „te rog, nu te-
oprești”. A trecut fără probleme de la un inamic la un bărbat pe care mi-
l doream gol și deasupra mea.
Alunecându-și limba între buzele mele, a gemut. Căldura pulsa între
coapsele mele atât la atingerea lui, cât și la ideea că l-aș putea face să
scoată acele sunete. Un bărbat care trebuie să fi avut atâtea femei era la
mila mea.
Am încercat să-mi răsuc degetele de pe ale lui, dar el a mârâit, și-a
strâns strânsoarea și s-a tras înapoi să se uite la mine. „Vrei să spui nu?”
"Ce? Eu... Am aruncat o privire spre mâinile noastre unite. Voiam să-
mi trec degetele peste scruff-ul lui de la sfârșitul zilei, să trag o linie peste
clavicula lui. Am vrut să-l ating.

„Dacă spui nu, te eliberez. Dar dacă nu ești, atunci eu sunt responsabil –
știi cum merge asta.”
Pielea mi s-a strâns și respirația mi s-a scurtat. Eu am stiut
Cum a mers. Și mi-a plăcut. Mai mult decât mi-a plăcut.
DOUĂZECI ȘI PATRU
Logan
Nimic din această zi nu a ieșit așa cum mă așteptam, dar nu a

existat o modalitate mai bună de a o încheia decât în pat cu limba
în păsărica lui Darcy Westbury. S-ar putea să fie înțepătoare pe
dinafară, dar era atât de dulce pe dinăuntru.
A da peste ea ar putea deveni o dependență.
În ciuda eforturilor ei de a rămâne nemișcat și a mâinilor mele
strânse în jurul taliei ei, ea s-a scufundat sub mine. Până acum,
reușise să-și țină mâinile deasupra capului, așa cum i-am spus.
”
„Logan, te rog, a strigat ea.
am zâmbit. Mă implori deja pentru eliberare?
Mi-am aplatizat limba pe clitorisul ei.
”
„Vrei să vii, iubito, am întrebat.
„Nu te opri, te rog nu te opri. Voi face orice. Vă rog."
Iisuse, cerșetoria ei mă durea penisul și mă îndemna să o scot
și să mă plonjez înăuntru. M-am împotrivit, am respirat lini tit
i am făcut mi cări lungi i constante cu limba, garantat că o
voi pune în mi care. Coapsele au început să-i tremure și spatele
s-a arcuit în timp ce țipa: „Oh. Dumnezeu. Logan.”
Nu știam ce este mai revigorant, păsărica ei zvâcnind în jurul
limbii sau penisul meu. M-am ridicat, mi-am șters gura pe dosul
mâinii și am privit stomacul ei
s-a ridicat și a căzut, sânii ei umflați și și-a deschis pleoapele grele.
”
„Hei, am spus în timp ce se uita la mine, cu fața înroșită, ea
membrele grele.
"Hei." Ea zâmbea de parcă ar fi fost surprinsă făcând ceva ce nu ar trebui.
„Îmi pare rău, am fost prea tare?”
„Ai fost perfect.” I-am mângâiat coapsa, apoi am apăsat pe a

sărut în interiorul genunchiului ei. „Îmi place să vă aud plăcerea.”
Și-a încrețit nasul de parcă n-ar fi suportat să-și amintească
cum mă implorase să o fac să vină.
„Acum dezbracă-mă, te rog.”
S-a strecurat de pe pat și a întins mâna spre nasturele de sus al cămășii
mele. „De ce nu m-ai lăsat înainte?” a întrebat ea în timp ce cobora pe
trunchiul meu.
Să te duci cu o femeie a fost întotdeauna mai bine când ei erau complet
goi și tu erai îmbrăcat complet. Echilibrul de putere a fost mai pronunțat în
favoarea mea.
"Pentru ca asa spun eu."
„Știi, nu aș suporta genul ăsta de răspuns dacă nu am fi...”
„Dar noi suntem și vei face.” Nu m-aș aștepta ca ea să mă lase să scap să-
i spun ce să facă fără întrebări în alte circumstanțe. Nici eu n-aș vrea. Mi-a
plăcut spiritul ei, provocarea ei. Felul în care a mers cap la cap cu mine atât
de deschis. În sala de ședințe, era mult mai subtil. Puterea lui Darcy în afara
dormitorului nu era subtilă. Și era contrastul dintre ea în dormitor și în afara
dormitorului care m-a făcut mai greu decât cremenul. Degetele ei mi-au
zdrobit pielea în timp ce îmi smulgea cămașa de pe mine
pantaloni.
Nu m-am putut abține să-i iau fața și să o sărut.
Totul la ea m-a atras la ea, m-a făcut să schimb totul. Când a fost ultima
dată când am luat același lucru
femeie să se culce de două ori? Să nu mai vorbim de o femeie pe care am cunoscut-o.

Cineva care a cunoscut-o pe bunica mea.
Și-a alunecat degetele în jurul taliei mele și a bâjbâit cu musca
mea. În ciuda faptului că fiecare moleculă din corpul meu mă
îndeamnă să mă dezbrac și să mă îngrop în ea tare și repede, eram
hotărât să-mi continui să-mi netezesc degetele peste obrajii ei și să-mi
lucrez limba împotriva a ei.
Ea a icnit când palmele ei au trecut peste erecția mea.
"Ești gata?" am întrebat în timp ce m-am tras înapoi.
Ea a dat din cap, iar eu i-am luat o mână din fundul ei perfect.
"Întoarce i-vă. Pe toti patru." În ciuda faptului că eram disperat să o
văd în genunchi în fața mea, cu pula în gură, aș exploda instantaneu –
nu eram pregătit pentru asta.
S-a urcat pe pat și s-a uitat înapoi la mine peste umăr, de parcă s-
ar fi așteptat să fie marcată din zece. I-am evitat privirea, dar i-am
pătruns fiecare centimetru din corp. Pielea ei albă-crem, părul ei
castaniu lucios, sânii ei legănându-se ușor de parcă m-ar provoca să
trec la acțiune.
„Logan?”
— Da, Darcy? Nu am oprit să-mi inspectez corpul, curba spatelui,
rotunjimea fundului ei, pielea de găină de-a lungul pielii, felul în care
degetele ei se strângeau de cearșaf în ciuda faptului că nu o atingeam.
Dacă aș fi putut inventa o femeie, imaginația mea nu ar fi putut veni
cu ceva mai bun.
„Logan, te rog.” S-a rezemat pe genunchi, și-a întins brațele și i-am

dat o palmă rapidă și puternică pe spate.
S-a repezit înapoi în poziție, oferindu-mi o vedere frumoasă a
păsăricii ei umflate. Mi-am alunecat un prezervativ peste erecția mea
încordată și m-am îngenuncheat pe pat în spatele ei. M-am aliniat și
cu o mână pe șoldul ei, am împins înăuntrul ei. Mi s-a dublat pulsul și
a trebuit să închid ochii împotriva luminilor orbitoare. Isuse, se simțise
ea așa prima dată?
” a scandat ea fără suflare i
„Logan, Logan, Logan,
disperat.
Am respirat adânc. La naiba, trebuia să mă adun sau aveam să mă

fac de rușine.
Am încercat să blochez cât de bine se simțea, cât de moale era
pielea ei, cât de strânsă era păsărică. Am încercat să nu mă gândesc la
felul în care această femeie înflăcărată, amuzantă și loială s-a încurcat
sub atingerea mea și a implorat pentru penisul meu. În schimb, am
împins, cu ochii închiși, mâinile strânse de șoldurile ei în loc să-i
explorez fundul rotunjit sau spatele neted. Știam că va fi prea mult,
așa că m-am concentrat mai degrabă pe bătăile inimii decât pe
sunetele perfecte ale gemetelor ei.
S-a strâns în jurul meu și țipătul ei pătrunzător și pe ea
punctul culminant aprig a spulberat ceața în care încercasem să mă îngrop.
Nu am fost singurul căruia i-a fost greu să lupte căzând peste
margine.
Mi-am încetinit pasul până la oprire, în timp ce întregul ei corp s-a cutremurat.
„Deja de două ori? Ești lacom în seara asta.”
„Eu... nu mă pot abține. Când sunt cu tine, parcă al meu
cadavrul a fost preluat.”
Deși știam că dracului nostru era cel mai bun pe care l-am avut
vreodată, a fost îmbucurător să aud că nu era o stradă cu sens unic.
Că nu eram deloc ca experiențele ei trecute. „Corpul tău este al meu
când ești cu mine.”
”
„Da, șopti ea, plecând capul.
Acordul ei a eliminat nevoia mea disperată de a veni. Ea mărturisise
că era deja a mea – mi-aș putea lua timpul să o revendic. M-am legănat
înăuntru și ieșit din ea, dorind ca căldura din ea să se dezvolte din
nou. Nu a durat mult până când o umezeală reînnoită a izbucnit din
ea și am împins mai mult de fiecare dată, cu o mână încolăcindu-se în
jurul umărului ei, ca să pot ajunge cât mai adânc posibil. Plăcerea mă
străpunse, străpungându-mi corpul din toate unghiurile.
Eram atât de aproape. Dar nu am vrut să vin așa.

Ceva lipsea.
Penisul meu umflat a pulsat furios pe stomacul meu, de parcă m-ar fi
blestemat pentru că am făcut să aștepte atât de mult pentru eliberare, dar eu
a vrut mai mult decât să vină. Voiam să mă simt legat și conectat cu

femeia pe care o dădeam.
„Logan?” întrebă Darcy, cu părul trecându-i pe spate, în timp ce
își întoarse capul pentru a-și da seama ce se întâmplă. Obrajii îi erau
înroșiți, creionul ei abia vizibil era puțin pătat, părul puțin zdrobit. Nu
o văzusem niciodată să arate atât de sexy.
”
„Întoarce-te, am șoptit.
S-a încruntat, de parcă ar fi fost confuză de cererea mea, dar s-a
conformat oricum, mutându-se pe spate și proptindu-se pe coate,
ochii ei nu i-au părăsit niciodată pe ai mei. M-am târât peste ea,
savurând căldura trupului ei, cât de moale era, cât de perfectă se
simțea împotriva mea. I-am prins capul și m-am scufundat să o sărut.
Ce a fost cu această femeie și sărutările ei? Nu m-am săturat.
Ea și-a dus mâinile pe trunchiul meu și am scos un geamăt.

Cum a fost posibil să stoarce atât de multă plăcere dintr-o atingere
atât de simplă? Fiecare mișcare delicată a mâinii ei era ca o invitație
într-un loc în care nu mai fusesem niciodată, într-o lume care
promitea o viață diferită.
Ea și-a ridicat genunchii, iar pula mea s-a odihnit peste păsărica
ei moale și s-a apăsat de pliurile ei. Am intrat înăuntru și a trebuit să
stau nemișcat. Cum s-ar putea simți așa de bine de fiecare dată?
M-am dat înapoi și ea și-a mângâiat degetele peste sprâncenele mele

când am început să alunec înăuntru și să ies din ea. Ne-am uitat unul la altul
în timp ce împingerile mele au devenit mai puternice și mai rapide, până
când am fost conectați, minte, trup și suflet.
Asta mi-am dorit.
Ea sub mine, privindu-mă, uitându-se la ea. Pentru prima dată în
viața mea, a fi cu o femeie nu însemna să scapi – a fost mai mult
decât atât. Era vorba de afinitate.
Uniune. Intimitate.
Mi-a coborât orgasmul și am știut că nu mai aveam puterea să-l
mai rețin. Darcy și-a strâns strânsoarea pe mine
umeri, spunându-mi că era aproape de margine. Ea a gâfâit și a început să

se cutremure exact când punctul culminant a izbucnit peste mine.
Am gemut în gâtul ei. Oricât mi-am propus să pretind
Darcy, parcă mă deținea în acel moment.
Ce. A fost. Se întâmplă?
Pantalonii ei mici și dulci din urechea mea, marca de săruri
mirositoare a lui Darcy, m-au readus la viață. M-am rostogolit de pe
ea înainte să o zdrobesc, trăgând-o cu mine. Am vrut să rămân
conectat în fiecare secundă.
Pentru prima dată în viața mea, venirea nu a fost scopul principal
– a fost cu Darcy. Să vorbesc cu ea, să râd cu ea, să mă bat cu ea, să
o ia dracu. A fost tot ce mi-am dorit.
Și-a sprijinit bărbia pe pieptul meu în timp ce și-a răsucit picioarele
”
între ale mele. „Sunt sigură că înțelegi asta foarte mult”, astrângându-și
spus ea,
buzele împreună când a făcut o pauză. „Dar pentru mine, niciodată nu
am... adică... este un...”
Înconjurându-mi mai strâns brațul în jurul ei, am chicotit. stiam
ceea ce încerca ea să spună.
"Hei." M-a plesnit ușor pe piept. „Nu râde de mine.”
„Nu râd de tine. Ei bine, presupun că sunt, dar nu despre ceea

ce încerci să spui. Mi-am răsucit o șuviță din părul ei moale în jurul
degetului meu, dorind să o cunosc mai bine decât mine, dorind să
trec prin fiecare ușă deschisă din creierul ei și să mă încarc prin
fiecare încuiată. „Si eu simt asta.”
„Simți ce?” a întrebat ea, trasând cercuri pe pielea mea.
„Sexul. Nici măcar nu este cuvântul potrivit. E mai mult.
Ceva elementar trece între noi când ne dracului.
Ceva transcen-al naibii-dentar.”
”
„Nu am mai avut așa ceva până acum, a spus ea cu o voce mică,
aproape de parcă i-ar fi fost rușine.
„Nici eu. Sexul dintre noi – nu am avut niciodată așa ceva. E
diferit. Mai intens, mai consumator.”
"Într-adevăr?"
I-am aruncat un mic zâmbet. "Într-adevăr." Eram pe un teritoriu

necunoscut și probabil ar fi trebuit să mă abțin, dar era ceva la Darcy
care m-a făcut să vreau să o las să intre. Voiam să-i spun lucruri.
Vorbește despre nimic și totul cu ea.
„Mă întreb ce este?” Ea a clătinat din cap de parcă am fi discutat

de ce a existat un aflux de furtuni de grindină în această primăvară.
Nu am avut un răspuns pentru ea. Eram pe un teritoriu

necunoscut și nu aveam încredere în mine să nu-i cer să-și petreacă
restul săptămânii în patul meu. Orice am avea împreună, m-aș gândi
mâine. L-aș scoate din creier ca o pietricică din buzunar și l-aș
examina, l-aș analiza, l-aș scruta în lumina rece a zilei. Chiar acum,
eram fericit să rămân aici, cald și fericit cu Darcy Westbury încolăcit
în jurul meu.
DOUAZECI SI CINCI
Darcy
Orgasmurile induse de Logan Steele nu aveau de gând să mă scoată

din urmă. Eram într-o misiune. Lane cunoștea acest județ mai bine
decât oricine, ceea ce însemna că era omul perfect pentru a găsi un
site alternativ pentru noua afacere a lui Logan. „Sunteți de acord că
aceste două site-uri sunt cele mai bune?” am întrebat în timp ce
cercetam planurile și fotografiile răspândite pe masa noastră uriașă
de mahon. Transformasem sala de mese într-o cameră de război,
spre disprețul doamnei MacBee.
”
"Da. Sunt de acord. Aș fi spus asta, a spus el, arătând spre a treia
mea alegere. „Dar după ce l-am văzut, există mult prea mult pământ
nealterat în jurul lui. Nu vreau să mut problema în altă parte.”
"Sunt de acord. Este cu siguranță între acestea două, care sunt

deja amplasate în apropierea drumurilor principale. Acesta era deja
un teren comercial pe jumătate construit și puteți auzi autostrada -
este atât de aproape încât nu stricam lucrurile. O să vorbesc cu biroul
de planificare să văd dacă pot obține informații despre cât de dificil
ar fi să-și ducă planurile.”
„Dacă domnul Steele este bun pentru cuvânt, s-ar putea să fi
câștigat această luptă. Ambele site-uri sunt mai bune decât
construirea pe Badsley.”
„Singura problemă este că trebuie să se ridice pentru a cumpăra terenul.”
”
spuse el, arătând spre prima
"Adevărat. Dar el va economisi pe acest complot,
mea alegere. „Drumurile și utilitățile sunt deja pe loc.”
„La asta mă gândesc. Mi-aș dori doar să am timp să-mi dau seama de
diferitele costuri, dar nu cunosc niciun contractant căruia să-i pot cere o
favoare și nu vreau să ratez fereastra noastră de oportunitate înainte ca
recursul să fie audiat.” Am vrut ca totul să fie perfect atunci când i-am
prezentat ideea.
„Va avea o mulțime de oameni care știu așa ceva și va avea deja costuri
pentru dezvoltarea lui Badsley, a spus Lane. „Nu are rost să le ghiciți. El
”
spune că va face tot
când vacevedea
este mai bine pentru
propunerea afaceri,
ta, va dori săașa că sperăm
ruleze că,
el însuși
cifrele.”
Exact asta am sperat. În ciuda faptului că conduc moșia, nu am

condus niciodată o afacere, așa cum făcuse Logan. Nu înțelegeam
foile de calcul și modelele financiare, dar instinctul mi-a spus că din
punct de vedere financiar, prima noastră alegere de site alternativ ar
avea mai mult sens pentru el decât Badsley. Am sperat că am dreptate.
— Ai de gând să-i arăți toate astea?
"Da. Astăzi, sper. Nu a fost la Londra toată săptămâna din cauza căderii
doamnei Steele, așa că m-am gândit să profit de faptul că se află în zonă și
să-l duc eu să vadă locul.”
Deși am auzit de Logan în fiecare zi în această săptămână, nu l-am
mai văzut din noaptea în care bunica lui fusese dusă la spital. În
fiecare după-amiază, mă duceam la Badsley să o verific pe doamna
Steele, dar alesesem în mod deliberat mijlocul zilei când știam că
Logan va fi plin de muncă, ca să nu creadă că sunt acolo să-l deranjez,
când chiar nu eram. Nu că n-aș fi vrut să-l văd, dar nu am vrut să pară
ca și cum aș alerga după el. A avut o viață. Am avut o viață. Nu eram
adolescenți.
Telefonul meu a sunat și am glisat în sus pentru a vedea un mesaj de

la Logan.
Cu siguranță nu m-am gândit la tine toată săptămâna. Vreau să te văd.
Nu l-aș fi descris niciodată pe Logan Steele ca fiind drăguț — dar

avea o latură la el care dădea de înțeles din când în când.
Am raspuns.
Sincronizare bună. Azi la 15.00. O sa te iau. Fii pregătit.
INIMA MI -a zbuciumat în piept când m-am oprit în fața Casei Badsley.

De data aceasta, am fost aici să-l văd pe Logan, deși venisem mai întâi
să o văd pe doamna Steele.
”
— Sunt frumoase, Darcy, a spus ea în timp ce aranjam buchetul de
trandafiri de diferite culori pe care l-am adus proaspăt de la Woolton
într-o vază.
„Când te simți mai bine, trebuie să ajungi la
casă pentru prânz. Cred că ți-ar plăcea grădina de trandafiri.”
„Ar fi încântător. Îmi pare rău că a trebuit să anulez prima ta
invitație.” Doamna Steele înclină urechea spre ferestrele deschise. „Este
nepotul meu pe care îl aud tunând pe scări?”
Colțurile gurii mele au început să se zvâcnească. Dacă ar fi auzit

eu trag în sus? Au trecut zece minute până am spus că îl voi ridica.
Am așezat florile pe masa de lemn și am luat loc, luând ceașca mea
de ceai și concentrându-mă pe gazon, mai degrabă decât pe cine era pe
cale să sosească.
”
— Darcy, spuse Logan, aruncând o privire la bunica lui. „Nu mi-am
dat seama că ești aici.”
„Ea vine în fiecare după-amiază, deși tot îi spun că sunt perfect.”
”
„Arăți mult mai bine, „A fost am spus, zâmbindu-i.
foarte drăguț din partea ei să te verifice.” Logan s-a aplecat și m-a
sărutat pe obraz și a fost nevoie de tot ce aveam pentru a nu închide
ochii și a respira parfumul lui proaspăt și curat.
”
— Ai ajuns devreme, a spus el.
"Nu, nu sunt. Am venit mai întâi să o văd pe bunica ta.” M-am
întors către doamna Steele. „Îl duc să vadă un site la trei.
Sper că îi va plăcea suficient de mult încât să-și abandoneze planurile de a

dezvolta Badsley.”
”
— Cât de inventiv din partea dumneavoastră, a spus doamna Steele.
„Voi doi sunteți de afaceri. Poate că ar trebui să te oprești și să iei o cină
devreme undeva.” Ea a aruncat o privire între noi înainte de a bea o
înghițitură din ceai. — Știi că cred că muncești prea mult, Logan.
Ar fi bine să aveți puțin mai mult timp liber.”
Logan chicoti. „Cu siguranță cred că ești complet recuperat.” A încercat
ea să-l instaleze des?
„Ei bine, voi doi ar trebui să plecați. O să fiu bine aici cu asistenta. Nu
te grăbi înapoi.”
"Sunte i gata?" m-a întrebat el, tonul i se înmuia la o
zumzet aproape intim.
Am dat din cap și mi-am luat geanta. „Și vom aranja asta
prânzul când te simți bine?” am întrebat-o pe doamna Steele.
"Abia astept."
Logan și cu mine ne-am dus în tăcere spre mașină, zgârcitul lui
pietriș și cântecul îndepărtat al păsărilor singurele sunete dintre noi.
”
„Deci vom vizita un site pe care l-am găsit, am spus în timp ce am alunecat
pe scaunul șoferului.
”
"Ma bucur sa te vad, spuse el în timp ce îmi închideam ușa.
„Nu mi-am dat seama că acesta a fost un apel profesionist și, de asemenea, o excursie
pe teren.”
— Ai spus că vei păstra mintea deschisă. Este la doar câteva minute de
mers cu mașina.”
”
„Mintea mea este perfect deschisă, spuse el în timp ce ie eam din
porți. "Arăti foarte drăguț astăzi."
„Sunt toată afacerea azi.” Mi-am ținut ochii ferm pe drumul din față. S-
ar putea să mă concentrez pe Logan să se angajeze pe un site nou, dar
asta nu însemna că nu m-am gândit puțin la cum arătam. Stând în
dressingul meu azi dimineață, mă simțise cât de mult îmi plăcea Logan,
așa că am făcut acel lucru în care ai făcut o grămadă de efort să nu arăți
de parcă faci niciun efort. Machiaj abia acolo care mi-a luat o oră. Patruzeci
de minute încercând șase perechi de
blugi pentru a-mi vedea fundul din orice unghi. Ca să nu mai vorbim de părul
meu.
Și el observase, ceea ce am apreciat. Dar m-a speriat cât de mult îmi
plăcea de el și că voiam să creadă că sunt drăguță. Am fost întotdeauna
fata practică și sensibilă. Niciodată nu am fost luat de picioare sau nu mi-
am pierdut capul din cauza unui bărbat. Logan a trezit o parte din mine
pe care nu o recunoșteam sau pe care nu o văzusem de foarte mult timp.
”
„Toate afacerile, mormăi el pe sub răsuflarea. „Dar poate cina după
aceea.” Logan nu arăta chiar atât de rău. Era fără brațe și purta o cămașă
albă care contrasta cu pielea bronzată, iar jacheta și pantalonii îi dădeau
acel aspect lejer pe care doar unii bărbați îl puteau scoate fără să pară
că ar avea șaptezeci și ar locui pe un teren de golf. Probabil că îi luase
zece minute să se pregătească în dimineața asta și aș fi pariat bani pe
faptul că nu mă gândise deloc.
„Cred că asta depinde de ce fel de dispoziție sunt când terminăm.”
El a chicotit. „Sper că nu încerci să mă șantajezi.”

"Tot ceea ce." am zâmbit. Să-i văd reacția față de site mi-ar spune
multe – aș ști dacă doar m-ar face umor, spunându-mi că va păstra
mintea deschisă. Site-ul pe care îl duceam a fost o soluție perfectă și una
pe care ar trebui să o ia în considerare în mod corespunzător. Dacă nu
a făcut-o, nu era omul care mi-a spus că este.
Când am tras pe drumul privat, am văzut mașina agentului imobiliar
în față. Am vrut ca Logan să audă lucrurile grozave despre acest site de
la cineva imparțial.
M-am tras lângă SUV-ul albastru al lui Ivy și am pus-o pe loc
”
frână de parcare. „Suntem aici, am anunțat, eliberând scaunul
centură.
”
„Am ghicit răspunse el, zâmbind înapoi.
că Ivy a mers spre noi, cu părul negru și creț
”
la fiecare pas pe care îl făcea, un zâmbet imens pe buze. "Domnul.
Steele, spuse ea. „Nu mi-am dat seama că tu ești persoana pe care o
aducea Darcy pentru vizita de azi.”
„Vă cunoașteți?” Am întrebat. De ce naiba ar fi cunoscut-o Logan

pe Ivy? Era un agent imobiliar comercial consacrat în zonă, dar toată
viața ei locuise la două sate distanță.
”
"Sigur, spuse Ivy. „I-am arătat site-ul domnului Steele și
asistentului său la începutul săptămânii.” Se întoarse spre Logan.
„Sunt atât de încântat că ți-a plăcut suficient de mult încât să te
întorci. M-am gândit că îți va dura mai mult să lucrezi la finanțare,
dar ți-am spus că a avea utilitățile aici deja face o mare diferență în
ceea ce privește costul construcției, ca să nu mai vorbim de intervalele de timp.”
Deci Logan fusese deja aici. M-am oprit și mi-am mușcat buza de
jos pentru a nu rânji. Oare se uitase cu adevărat pe alte site-uri, așa
cum pretindea el?
El și-a întins brațul pentru mine în timp ce Ivy zgâinea fapte și
cifre. Nu eram sigur că fusesem vreodată la fel de atras de un bărbat
ca în acel moment. El cunoștea acest loc. Fusese fidel cuvântului său
și nu aștepta doar ca eu să vin cu diferite opțiuni, ci le urmărea în
mod activ.
— I-am trimis lui Malcolm detaliile tehnice pe care le-ai cerut.
"Mulțumesc. Știu că lucrează la numere și o să le parcurg cu el

mâine.”
— Proprietarul a fost încântat după vizita dumneavoastră – știu
că este foarte dornic să vândă. Se pare că el a solicitat consiliului
parohial local să reamenajeze situl în urmă cu puțin peste un an și i-
au aprobat planurile, dar pur și simplu nu a putut strânge finanțarea.
Desigur, planurile tale vor fi diferite, dar m-am gândit că este bine
să știu că vor să vadă terenul reamenajat.”
„Faptul că anterior au existat clădiri industriale
”
pe site înseamnă că planificarea nu ar trebui să fie o problemă, a
spus Logan. „Am avut acest lucru confirmat. Și am făcut câteva
căutări de mediu și au stabilit ce ați spus despre unitățile de aici
doar folosite ca birouri și depozitare, ceea ce înseamnă că nu există
costuri de curățare.”
Logan părea investit și a trebuit să mă uit în continuare la
pământul asfaltat ca să mă opresc să nu rânjesc ca un idiot.
— Nu mi-am dat seama că Logan se gândea deja la acest site —

îmi pare rău dacă ți-am pierdut timpul, Ivy.
"Deloc. Cred că este util să te întorci și să vezi locul, să îți imaginezi
ce vrei să creezi. Ai spus că este un hotel?”
„Mai mult un club exclusivist cu câteva camere.” S-a uitat peste unitățile
industriale abandonate și spre copaci.
” el a spus.
„Întregul loc este foarte izolat”,
„Proprietarul a fost surprins că i s-a dat permisiunea de a construi,
dar consiliul a creat un precedent acum, iar în acest moment, locul este
o nădejde. Are nevoie de dezvoltare.”
Logan dădu din cap în timp ce continua să-și scaneze împrejurimile.
„Care era dimensiunea din nou? Puțin sub două hectare, nu-i așa?
„Patru virgulă cinci nouă acri.”

Logan chicoti și-și strecură mâinile în buzunare. Îi plăceau detaliile
și mi-am dat seama că apreciază specificul lui Ivy.
„Este o dimensiune bună. Și proprietarul terenului este motivat să vândă?”
”
"Foarte, ea a spus. „A avut o ofertă cu douăzeci și cinci la sută mai
mică decât prețul cerut anul trecut și cred că ar accepta-o dacă i s-ar
oferi din nou.”
"Bine de stiut."
„Ați dori să parcurgeți din nou perimetrul?” ea a intrebat.
La naiba, nu îmi adusesem ghetele.
„Cred că am văzut ce aveam nevoie pentru a dura odată.”
„Ați parcurs deja site-ul.”
M-a fixat cu o privire. "Da."
— Ei bine, mulțumesc foarte mult pentru timpul acordat, Ivy. Noi
Am dat mâna, apoi Logan și cu mine ne-am îndreptat în tăcere către mașină.
De îndată ce ne-am urcat în mașină, mă așteptam să declare
afacerile terminate și să ceară o atenție personală – pe care am fost
mai mult decât bucuros să o ofer – dar înainte să se strecoare pe
scaunul pasagerului, și-a scos mobilul din buzunarul jachetei.
„Te superi dacă dau un apel rapid?” întrebă el, formând deja
numărul.
”
"E in regula, i-am răspuns, trăgându-mă.
”
„Du-te la tine, spuse el în timp ce punea telefonul la al lui
ureche.
Era atât de șef, dar în secret am fost u urat că nu voia să se

întoarcă direct la Badsley. Abia așteptam să-l văd înainte de vizita
noastră, iar acum corpul meu bâzâia de nevoie.
„Malcolm, tocmai am fost să văd din nou site-ul Planton – da,

tocmai treceam și voiam să verific câteva lucruri. Agentul a fost de
ajutor. Ea mi-a spus că proprietarul a avut o ofertă cu douăzeci și
cinci la sută mai mică în care i-a cerut că și-ar fi dorit să fi luat. Știu.
Conectați asta la analiza de sensibilitate.
Da. Bun." A închis.
”
„Deci ați văzut deja site-ul, evident. am spus, afirmând că
”
„S-ar părea așa, „De el a raspuns.
ce nu ai spus nimic?”
"Am facut. Ivy a făcut-o.”
„Adică înainte.”
„Am spus că m-am uitat la alternative.”
Am căutat scuze să nu-l placă pe Logan. Și am găsit destule. Dar,
pe măsură ce l-am cunoscut, toate au dispărut și fără ele ar trebui
să mă confrunt cu cât de mult mi-a plăcut de el. Cât de mult îmi
doream să explorez ceea ce aveam.
Și nu știam dacă să-mi fie frică sau să sper.
Îngrozit sau încrezător.
DOUAZECI SI SASE
Logan
Nu m-am săturat de femeia fierbinte și goală de lângă mine.

”
„Mă simt de parcă am cincisprezece ani, am spus de pe spate, în
timp ce mă uitam la tavanul dormitorului lui Darcy.
Ea s-a răscolit spre mine și și-a sprijinit capul pe mână. „Norocul
meu că nu ai un corp de adolescent.”
I-am tras palma de pe piept și i-am sărutat degetele.
„Toate astea se furișează.” În ultimele câteva săptămâni, Darcy și

cu mine am căzut într-un fel de rutină. Nopțile de joi, vineri, sâmbătă
și duminică am stat la Woolton Hall. Să părăsesc în mod regulat
biroul într-o zi de joi a fost un lucru nou pentru mine, dar am vrut să
petrec noaptea cu Darcy.
Uneori lua cina cu bunica mea și cu mine, dar ajungeam mereu înapoi
la Woolton și mereu mă îndreptam înapoi la Badsley înainte ca bunica
mea să se trezească, ceea ce însemna că mă furișam din patul lui Darcy
înainte de răsăritul soarelui.
„Vrei să vii la cină diseară?” Am întrebat.
”
„Numai dacă faci omlete, spuse ea, apoi se ridică
în picioare, strângându-și cearceaful de piept. „La naiba, nu, nu pot.”
S-a uitat la mine, cu panica in ochi. "Trebuie sa pleci." M-a împins afară
din pat, cu călcâiele ei apăsând în fundul meu.
„Este abia înainte de șase. Voi fi bine."
„Vreau să spun serios, trebuie să pleci. Am uitat complet că Ryder

și Scarlett sunt pe cale să sosească. Vor fi aici în orice clipă.”
Stai ce? Încerca să scape de mine? Situația noastră era neobișnuită
pentru mine, dar m-am ocupat de ea fără a o analiza.
În ultimele săptămâni, tocmai am făcut ceea ce mi s-a părut bine. Ce
am vrut să fac. Darcy și cu mine am existat într-o bula privată în care
nu am vorbit despre nimic în viitor – doar am convenit să nu
supraanalizam lucrurile. Nu părea necesar să vorbim despre ceea ce
făceam – dar ea evident că nu voia ca fratele ei să știe că facem orice
făceam și era... însuflețitor.
Ea a țipat când o ușă de mașină s-a oprit afară și s-a repezit la

fereastra ei, uitându-se în jos spre alee.
„Sunt deja aici. Va trebui să te ascunzi.” Ea se uită în jur. „Poate în
baie sau în dressingul meu.”
Nu eram micul secret murdar al nimănui, dar poate așa mă vedea

ea. — Nu facem nimic rău, Darcy.
Nu eram sigur dacă vorbesc cu mine sau cu ea.
Ea a gemut și m-a tras de braț, încercând să mă scoată din pat.
"Haide."
"Sunt serios. De ce fratele tău nu poate ști că sunt aici?” Nu prea
îmi venea să cred cuvintele care îmi ieșeau din gură.
„Și ce ai de gând să-i spui? Hei, nu te superi că o lovesc pe sora ta,

nu?
„Am spus că mă simt ca un băiat de cincisprezece ani, nu că o
să mă comport ca unul.”
Ea oftă dramatic și se îndreptă spre baie.
„Ești imposibil. O să fac un duș.”
Am urmat-o. „De ce nu vrei să știe despre noi?” am întrebat-o când
a pășit sub spray, cu periuța de dinți în gură, în timp ce încerca să
facă mai multe sarcini – ceva ce făcea întotdeauna când întârzia.
Mi-a plăcut să o fac târziu de multe ori în ultimele săptămâni.

Ea s-a uitat la mine, cu apă turnându-i pe față în timp ce eu

a privit-o de la capătul cabinei de duș.
„De ce nu vrei ca bunica ta să știe despre noi?” ea a intrebat.
„Nu am spus niciodată că nu - pur și simplu nu a apărut.” Ea

s-a întors de la mine pentru a termina de spălat pe dinți.
”
„Darcy, Am spus. Nu eram sigur ce voiam să spună – simțeam
doar că trebuia să avem o conversație. Nu mi-a plăcut ideea ca ea să
încerce să mă ascundă. Ne.
Chiar dacă m-am culcat cu multe femei, nu m-am simțit niciodată
atât de intim cu o femeie. Darcy și cu mine căzusem în obiceiul
dimineții devreme de a ne începe zilele împreună. Lucrurile se
dezvoltaseră când nu eram atent. Privisem în mod deliberat în altă
parte, dar acum aveam nevoie de claritate. Am vrut să știu dacă
suntem pe aceeași pagină, cu excepția faptului că nu eram sigur ce
pagină este.
"Ce?" se răsti ea. „Fratele meu și Scarlett sunt jos. Au copii mici și
o mamă americană.
Nu există granițe. Probabil că sunt pe cale să explodeze în dormitorul
meu și suntem amândoi goi. Putem vorbi mai târziu?"
Ea avea dreptate. Nu am avut timp și nu știam ce vreau să spun.
Rareori am intrat în conversații fără să știu rezultatul pe care mi-l
doream, dar, ca în majoritatea lucrurilor, am descoperit că Darcy a
fost excepția.
” am spus ca și cum asta
„Nu mă culc cu nimeni altcineva, am
rezolvat totul. „Vreau doar să știi asta.”
S-a acoperit frenetic cu gel de duș. „Putem vorbi despre asta mai
târziu?”
Stai, nu era obișnuit ca ea să-mi spună că nici nu se culca cu
nimeni altcineva? Desigur, mă aflam pe un teritoriu necunoscut, dar
eram destul de sigur că așa trebuiau să meargă aceste lucruri. Doar
dacă nu se culca cu altcineva. "Tu esti?" Am intrat în cabină de duș,
dorind să-i aud răspunsul clar.
Ea î i înclină capul într-o parte. — Nu decât dacă îl numeri pe

Lane.
A durat o secundă mai mult decât ar fi trebuit să realizeze ea

”
glumeam. „Amuzant, am spus, iar ea a ridicat din umeri de parcă noi
vorbeam despre vremea naibii.
Îmi petrecusem viața evitând astfel de conversații, evitând
întrebările femeilor, fiind clar din față că nu va mai exista a doua
oară, nici emoții și cu siguranță nici un angajament. Dar iată-mă, cu o
femeie cu care chiar voiam să am această conversație și ea a fost cea
care a evitat-o.
„Deci nu vrei să vorbim despre asta?” Era ea

frig sau distras sau ambele?
"Nu acum. Nu am discutat nimic despre nimic și nu avem timp să
începem.”
Poate că amândoi evitasem să avem o conversație despre unde
ne aflăm, cum ne simțeam și încotro ne îndreptam. Nu aveam nicio
hartă rutieră, nu fusesem niciodată aici, simțeam așa.
Dar eram la o răscruce de drumuri și voiam să știu pe ce drum ne-a
văzut că luăm.
DOUAZECI SI SAPTE
Darcy
Ce a fost cu Logan nenorocit de Steele care m-a făcut să-mi pierd

mințile? Plănuisem sosirea lui Ryder și Scarlett toată săptămâna, dar
un sărut de la Logan și uitasem ce zi a săptămânii era.
Mi-am pus blugii, uitându-mă pe fereastra dormitorului meu la

fratele meu, Scarlett și copiii lor în timp ce scoteau lucruri din mașină,
le-au lăsat jos, Gwendoline s-a așezat pe ei, Toby a încercat să se urce
pe acoperișul mașinii și toată lumea în general. încurcat. Era ziua
liberă a lui Lane, iar copiii îi distrageau atenția pe fratele meu și pe
Scarlett, iar eu nu fusesem niciodată atât de recunoscător. Mi-am pus
o cămașă și mi-am înfășurat părul încă ud într-o agrafă. Cel puțin
eram curat și aveam haine pe mine.
”
„Nu mă ascund în baie, Darcy, și-a legat pantofii. a spus Logan ca
Chiar am sugerat asta? „Da. A fost o idee stupidă, îmi pare rău.
Pur și simplu nu sunt pregătită să răspund la o mie de întrebări de la
fratele și cumnata mea. Nu când nici măcar nu am vorbit.”
S-a întors să mă privească, cu dezamăgirea grea pe față.

Am pășit spre el și mi-am mângâiat palma pe obrazul lui. "Imi pare

rau. Mi-am pierdut noțiunea zilelor – îmi distragi foarte mult atenția.”
Am tremurat când el îmi săruta interiorul încheieturii. Nu ar trebui să

fiu mulțumit că nu a vrut să ne ascundă relația? Nu m-am gândit niciodată
la ceea ce suntem în afara dormitorului. Petrecusem atât de mult timp
hotărât să-l urăsc pe Logan, încât nu îmi permiteam să mă gândesc la ceea
ce creștea între noi.
— Te avertizez – probabil că Ryder îți va da greu, iar Scarlett va cere să

știe când intenționezi să-ți ceri în căsătorie.
— Asta înseamnă că nu trebuie să mă ascund în baie?

M-a tras în poală.
„Nu te deranjează că...”
„Ne placem unul pe celălalt, Darcy. Dreapta?" Și-a înclinat capul,
încercând să-mi surprindă privirea.
„Cam, cred. Adică, îmi place să dorm cu tine. Și
poți fi amuzant uneori. Și nu mă plictisești.”
„Stabil, sau ego-ul meu va deveni supraumflat.”
am chicotit. „Nu sunt sigur că lipsa ego-ului este o problemă pentru
tine.”
„Ei bine, mă gândesc și eu la toate acele lucruri despre tine.”
”
„Petrec mult timp în jurul tău încercând să nu zâmbesc, a mărturisit. eu
”
„Niciodată plictisitor, mormăi el. „Așadar, suntem prieteni care se
bucură unul de compania celuilalt. Dreapta?"
— Corect, am spus. Eram prieteni? Cu doar câteva săptămâni în urmă, îl
uram pe tipul ăsta. Și acum a petrecut aproape la fel de mult timp în patul
meu ca și mine. „Bănuiesc că suntem.”
Logan și-a trecut brațele în jurul taliei mele și m-a ajutat să mă ridic.
„Atunci sugerez să coborâm jos, să salutăm familia ta și apoi mă întorc la
bunica mea și la cele nouă mii de e-mailuri primite peste noapte.”
Pur si simplu? Nu eram sigur de ce era atât de mare lucru pentru mine,
dar a fost. S-ar putea să fi fost pentru că nu am făcut-o
i-am prezentat un iubit fratelui meu atât de mult timp sau pentru
că eu și Logan nu definisem ce ar fi fost între noi. Și s-ar putea să fi
fost pentru că eram speriat. Vulnerabil. Sentimentele mele pentru
Logan erau din ce în ce mai puternice cu fiecare zi și nu mă simțeam
pregătită.
S-a ridicat, mi-a deschis ușa dormitorului și a așteptat să merg
primul.
”
„Bănuiesc, săAm spus.
accept căCe
așalegere
petreceam avut? vizită
întreaga Ar trebui să
a fratelui meu
fiind interogat ca un suspect de crimă.
Am ajuns în vârful ultimului picior al scărilor exact când Scarlett

a izbucnit prin ușă, cu brațele încărcate cu un copil mic și o geantă
cu ceea ce părea blană falsă care se vărsă din vârful ei – cel mai
probabil animale de pluș. strigă ea când începeam să coborâm
” scările. A încremenit când l-a văzut pe Logan în spatele
"Hei,
meu. "Oh, salut. nu mi-am dat seama…
Bună." Zâmbetul ei era atât de larg încât am crezut că i-ar putea cădea capul.
Ryder se poticni înăuntru, cu genți întinse peste umeri și fiul său
în brațe.
”
„Ryder, spuse Scarlett. „Salutează-i surorii tale și...” a
”
„Logan, spus el când am ajuns la capătul scărilor și și-a întins
mâna. „Scarlett, presupun. Am auzit atât de multe despre tine.”
"Tu ai?" Scarlett mi-a aruncat o privire. „Ei bine, aș vrea să pot
spune același lucru. Mă bucur să te cunosc, Logan.”
Am încercat să evit privirea cu ochii mari a lui Scarlett și privirea
confuză a fratelui meu.
„Logan?” Ryder a aruncat o privire în sus pe scări de parcă ar fi
încercat să pună cap la cap tot ceea ce nu avea sens pentru el în acel moment.
moment.
„Vă cunoașteți?” întrebă Scarlett.
„Da, am făcut niște afaceri împreună. Nu mi-am dat seama că tu
și Darcy...”
”
„Suntem prieteni, l-am întrerupt. „Întâmpinăm.”
Logan a început să chicotească. Nu asta fusese ceea ce am
convenit? Poate că nu se așteptase să-l repet
cuvant cu cuvant.
„În mod gol?” întrebă Scarlett, fiica ei alunecând din brațe și
alergând pe coridor.
Gwendoline a început să cânte. "Gol! Gol! Gol!"
"Cum a fost zborul dumneavoastră?" am răspuns eu, încercând să
atenuez mortificarea.
— A fost bine, Darcy, dar sunt mult mai interesat de Logan.
Nu pleci, nu?”
„Oricât de mult mi-ar plăcea să stau și să vorbesc, trebuie să
mă întorc să o verific pe bunica înainte de muncă.”
"Bunica ta?" întrebă Scarlett.
„Logan își petrece weekendurile cu bunica lui la Badsley
”
House, am spus.
„Oh, chiar peste drum. Ei bine, trebuie să te întorci pentru
cina în această seară.”
Masa de seara? Dacă nu aș fi fost pregătit ca Ryder și Scarlett
să-l vadă pe Logan pentru un moment trecător, cu siguranță nu
eram pregătit să ne petrecem cu toții seara împreună.
”
„Mi-ar plăcea, a spus Logan înainte să-mi sărute capul și să iasă
pe ușa din față. „Îmi pare rău că mă grăbesc, dar ne vedem mai
târziu.”
Isuse, cina cu familia mea? La ce se gândea?
Nu am încercat să facem asta mai puțin complicat?
Scarlett îl privi plecând. „Darcy, Darcy, Darcy. Unde l-ai găsit?”
S-a întors să mă privească. „Și de ce naiba nu mi-ai spus că te
întâlnești? Este atât de interesant și el este atât de frumos. Ca ia-
mă-acum arătos.”
„Știi că sunt chiar aici?” spuse Ryder.

”
— Spune-mi totul, spuse Scarlett, ignorând fratele meu.
„De cât timp se întâmplă? Este serios?"
„Deci, te întâlnești cu el?” întrebă Ryder.
Copleșită, m-am întors și i-am urmat pe copii în bibliotecă și
am încercat să blochez întrebările în timp ce Scarlett și Ryder mă
urmau.
"Esti bine?" întrebă Scarlett.
"Da." Am fost? De ce fusese Logan de acord cu cina? Trebuia să

vorbim, doar noi doi înainte de a avea alți oameni să pună întrebări
la care nu știam răspunsurile. „Suntem doar prieteni, am spus
”
oftând, concentrându-mă asupra
dintr-un cufăr vechi de copiilor în timp ce scoteau jucării
sub fereastră.
"Prieteni?" întrebă Scarlett. „Prieteni cărora le place să aibă

petreceri de pijamă și să se sărute?”
”
„Nu-mi face greutăți, am rugat.
Scarlett și-a alunecat brațul în jurul umărului meu. „Sunt fericit
pentru tine. Ne facem griji că vei fi singur aici în această casă veche
mare, nu-i așa, Ryder?
„Nu, nu-mi fac griji că sora mea nu se culcă cu destui bărbați,
”
destul de amuzant, urlă Ryder din spatele nostru.
„E perfect fericită aici, la Woolton.”
Ryder avea dreptate, desigur. Eram fericit la Woolton, dar asta
nu însemna că nu îmi doream un viitor cu un bărbat pe care l-am
iubit și cu o familie a mea, dar nu asta era Logan
a fost.
Ceea ce aveam era convenabil. Și necomplicat.
"Ce vrei la cină?" Am întrebat. La naiba, Cook ar insista să facă
ceva special când a auzit că Logan ni se va alătura.
„Cum este acest Logan, Ryder? Este potrivit pentru Darcy?

Ryder s-a prăbușit pe unul dintre scaunele din piele cu nasturi,
ținând un ochi atent asupra copiilor care se jucau fericiți cu noile
lor comori. „Nu-l cunosc bine. Este un adversar dur în afaceri, dar
nu am auzit că ar fi înțelept sau că are ceva suspect.”
„Bineînțeles, nu este”, am batjocorit eu. „Nu este așa.” M-am

întors către Scarlett să-i văd zâmbetul larg. ea a spus.
”
„Îți place de el,
„Spun că nu este un dealer murdar.”
„Dar îți place de el.”
”
am ridicat din umeri. „Uneori, am răspuns. „Nu-mi place faptul că
s-ar putea să-l dezvolte încă pe Badsley.” Îi oferisem mai multe
opțiuni alternative la Badsley și părea
entuziasmat de site-ul Planton, dar până la apel, nu puteam face

altceva decât să mă bucur de timpul nostru împreună.
Iar Scarlett avea dreptate. Mi-a plăcut Logan, cel puțin când nu
am vorbit despre treburile lui în sat. Când lucrurile erau doar
personale, puteam să-mi scot asta din minte și să mă concentrez pe
felul în care mă făcea să mă simt.
— Așteaptă, spuse Ryder. „Când ne-am întâlnit cu el la cină
cu o seară înainte să plec la Beijing, te întâlneai cu el atunci?
"Nu! Și nu ne întâlnim acum.”
„Deci este doar sex?” întrebă Scarlett în timp ce Ryder gemea.
„Crezi că se va transforma în ceva mai mult?”
— Uite, Scarlett, am spus, făcându-mi ceva curaj. „Îmi plăceai
până acum zece minute, când ai invitat la cină pe cineva pe care nu l-
ai mai întâlnit până acum și ai început să mă interoghezi ca și cum aș
fi fost pe lista celor mai căutați de la Interpol.
Noi suntem prieteni. Ne petrecem. Da, îmi place de el — nu ies cu
oameni care nu-mi plac acum, când Frederick și Victoria își petrec cea
mai mare parte a timpului în Franța. Deci putem renunța la
supraanaliza pentru moment și să ne bucurăm de ziua noastră?”
Își strânse buzele, reținând în mod clar ceea ce voia cu adevărat
să spună, și dădu din cap. "Da, desigur. Am devenit supraexcitat. Știi
cum sunt. Sunt american și nu mă pot abține uneori.”
Mi-am dat ochii peste cap, dar am zâmbit. "Haide. Cook a spus că
putem face plăcintă cu mere în bucătăria ei cu copiii, dar trebuie să
culegem merele din livadă.”
„Și după aceea putem alege ceva pe care să-l porți în seara asta.”
Anxietatea mi s-a răscolit în stomac. În seara asta a fost o mare problemă.

Până acum am reușit să trăiesc momentul și să nu mă gândesc la ce
se întâmplă între mine și Logan. Dar implicarea familiei mele a
schimbat lucrurile și nu eram sigur că sunt pregătit. Știam că Logan
nu era un bărbat care avea relații serioase și, uitându-mă la istoria
mea, nu am vorbit niciodată serios cu nimeni. Fără experiență și așa
ceva
scurtă istorie tumultoasă, ce speranță aveam că vom

supraviețui?
DOUĂZECI ȘI OPT
Logan
Rareori am devenit nervos, dar stomacul mi s-a învârtit când am

oprit în fața Woolton Hall. Nu mai întâlnisem niciodată familia unei
femei și, deși îl cunoșteam pe Ryder prin afaceri, nu puteam nega
că relația mea personală cu Darcy m-a determinat să accept invitația
la cină.
Purtasem un costum gri deschis cu guler deschis. S-ar putea să
fie vineri seara la țară, dar un loc ca Woolton Hall a avut zeci de ani
de formalități care țin pereții sus.
Mi-am dres glasul, am bătut la ușa uriașă de stejar.
”
„Bună seara, domnule Steele, spuse doamna MacBee în timp ce
deschidea ușa.
"Bună seara."
„Toată lumea este în bibliotecă. Îți voi arăta drumul.”
”
„Este în regulă, le pot găsi, Am spus. Deși cea mai mare
parte a timpului meu la Woolton fusese petrecut în dormitorul lui
Darcy, știam unde să găsesc camera preferată a lui Darcy din casă.
Râsul m-a tras pe coridor spre cina cu o fată cu care dormeam,
un bărbat cu care făcusem afaceri și un american pe care îl
întâlnisem abia azi dimineață. Deși fusesem clar cu Darcy că nu
trebuia să explicăm nimic nimănui, îmi petrecusem ziua întrebându-
mă ce facem exact.
Nu mă întâlnisem niciodată cu cineva exclusiv, dar uitându-

mă în urmă în ultimele săptămâni, exact asta făceam. Și nu a fost
înfricoșător sau ciudat. Era distractiv să fie cu Darcy – caldă ca
soarele și la fel de sinceră ca murdăria care i se întindea atât de
des pe față. Nu m-am putut abține să nu zâmbesc când am pus
ochii pe ea și nu m-am săturat de conversația ei inteligentă și de
devotamentul față de oamenii din viața ei.
”
„Logan, spuse Darcy în timp ce stăteam la intrarea în
bibliotecă. S-a ridicat în vârful picioarelor și a venit să mă întâmpine.
Părea mult mai relaxată decât atunci când o părăsisem azi
”
dimineață. „Hei, a spus ea, zâmbindu-mi.
Uneori, când am pus ochii pentru prima dată pe ea, mi-a
părăsit răsuflarea. Avea o strălucire în jurul ei care i-a luminat
fața și m-a tras spre ea. Era al naibii de frumoasă, drăguță și
fermecătoare, precum și înflăcărată și ocazională durere în mine
cur.
”
"Hei, I-am răspuns, aplecându-mă să o sărut pe obraz și apoi i-
am întins mănunchiul de flori de primăvară pe care îl culesesem de la
magazinul fermei.
„Flori?” Arăta la fel de șocată de parcă i-aș fi adus diamante în
valoare de un milion de lire sterline.
„Ei bine, din moment ce bucătarul tău pregătește cina, am
crezut că meriți flori.” Darcy știa că o credeam extrem de practică
și mai mult decât capabilă să se ocupe de orice i-ar fi putut arunca
viața, dar asta nu însemna că nu-mi plăcea să o tachinez cu
privire la faptul că am un toiag.
„Plăcinta cu mere l-am copt singuri, vă spun.”
Darcy miji ochii.
”
"Wow. Atenție, nu vrei să despici un cui, „Darcy Am raspuns.
”
este de fapt foarte practic, sora lui. spuse Ryder, apărându-se
”
„Glumește, trăgându- spuse Darcy, luându-mă de braț și
mă să mă alătur lor.
Mijloacele din burtica mea s-au dizolvat în căldură când mi-
am dat seama că ne cunoaștem puțin mai bine decât cunoscusem
pe orice altă femeie decât bunica mea. Mi-a plăcut că avem
au împărtășit experiențe și s-au înțeles. Nu mi-am dat seama că să fiu

atât de conectat cu cineva să mă simt atât de bine.
„Ryder a deschis niște vin roșu ridicol de scump, așa că toți bem
asta... dacă nu pot să-ți aduc altceva?” întrebă Darcy. Scarlett era
cocoțată pe vechiul birou de lângă fereastră și după ce ne-am strâns
mâna, Ryder și-a reluat locul într-unul dintre scaunele de piele cu nasturi.
„Orice toți ceilalți beau, îmi este bine.”

„Deci, cum vă bucurați de Woolton Village?” întrebă Scarlett.
”
„Foarte mult, am răspuns. „Îmi place să pot evada din Londra mai
mult decât credeam că o voi face.”
— Păcat că speri să strici cu planurile tale pentru Manor House Club,
”
spuse Darcy, oftând dramatic în timp ce îmi dădea un pahar de vin roșu.
„De fapt, am avut câteva știri în acest sens astăzi.” Am luat o

înghițitură din lichidul roșu-închis, prefăcându-mă că nu sunt foarte
conștient de atenția concentrată a lui Darcy.
”
spuse ea, fixându-mă cu o privire bănuitoare.
„Continuați, „Am semnat documentele în această după-amiază pentru site-
” Am spus.
ul Planton în această după-amiază,
„Stai, cel la care te-am dus? Cu Ivy?”
Am dat din cap, de parcă nu aș fi știut că asta ar fi o afacere uriașă
pentru ea.
„Nu mi-ai spus că ai făcut o ofertă. Când s-a întâmplat?"
Nu spusesem nimic pentru că nu am vrut s-o dezamăgesc dacă

înțelegerea a eșuat. Dar adevărul era că dezvoltarea site-ului Planton
avea mult mai mult sens decât Badsley. „Știai că sunt interesat. Am
spus așa când am văzut site-ul împreună.”
„Totuși, nu știam că ai făcut o ofertă. Ce înseamnă asta pentru

Badsley și apelul tău?”
am ridicat din umeri. "Nimic. Voi dezvolta situl Planton.” Fața lui
Darcy se făcu într-un rânjet uriaș.
„Deci nu vei dezvolta Badsley? Deloc?

Renunțați la recurs?”
„Mi-am instruit echipa să retragă contestația.”
Darcy s-a uitat la mine de parcă ar fi încercat să înțeleagă ceea ce
spuneam, apoi și-a legat brațele în jurul gâtului meu și și-a lipit buzele
de ale mele de parcă nimeni nu ar fi privit.
„Nu ai fost niciodată atât de fierbinte cu mine ca acum. Dacă
Ryder și Scarlett nu ar fi fost aici și nu aș fi făcut acea plăcintă cu
mere, m-aș urca pe tine ca pe un copac.
am chicotit. „Crezi că sunt fierbinte?”
„Întotdeauna, dar chiar acum? Ești fierbinte.” Ea zâmbi
sus la mine. „Știam că pot conta pe tine.”
Bazeaza-te pe mine? Sirenele au început să țipe în creierul meu.
Nu făcusem asta pentru ea. Acest lucru a avut sens din perspectiva
afacerilor. „A fost cea mai bună opțiune financiară.” Singura persoană
care s-a bazat pe mine a fost bunica. De ce a crezut Darcy că poate
conta pe mine? Asteptati lucruri de la mine? a răspuns ea, strângându-
”
"Orice ai spune, mă de braț. E clar că nu m-a crezut. Dar
vorbeam foarte serios. Ultimul lucru pe care mi-l doream era să-l
încurajez pe Darcy să conteze pe mine. Nu am vrut responsabilitatea
sau așteptările.
Darcy și cu mine am rătăcit în țara nimănui, unde regulile și
limitele nu erau clare, iar eu plăteam prețul. Nu am vrut ca cineva să-
și pună încrederea în mine. Era prea riscant, prea ușor să dezamăgi
oamenii. Am muncit din greu pentru a mă asigura că oamenii din
lumea mea nu au așteptări de la mine. Așa nu puteam dezamăgi pe
nimeni.
Nu am vrut să fiu un bărbat care a încălcat promisiunile, care a
lăsat în urma mea o urmă de distrugere și nefericire. Asta a fost
moștenirea tatălui meu, nu a mea.
Singurul mod în care aș putea dezamăgi oamenii era dacă ar
conta pe mine. Darcy se pare că făcuse asta odată. Nu ar face-o a
doua oară. M-as asigura de asta.
DEși împrejurimile erau mai formale decât eram obișnuit pentru o

masă de familie, cina cu Scarlett, Ryder și Darcy fusese relaxată –
chiar distractivă. Și reușisem să pun comentariul ei despre a conta pe
mine în fundul minții. Am apăsat pe pauză. Voi decide ce să fac în
privința asta mai târziu.
Darcy avea multă responsabilitate, pe care le-a luat foarte în

serios, dar partea dulce și fericită a ei pe care am ajuns să o văd din
ce în ce mai des a strălucit în seara asta.
„Mă duc să aranjez plăcinta”. Darcy insistase să trimită tot
personalul acasă de îndată ce felurile noastre principale erau servite.
„Vrei să te ajut?” Am întrebat.

”
„Mă duc spuse Scarlett punându-și șervețelul pe masă
și îl urmăresc pe Darcy din sala de mese.
„Deci ce te-a determinat să te muți la țară?” întrebă Ryder când
fetele plecau.
„Bunica mea și Badsley. Ea a crescut în casă și mereu mi-am dorit
să i-o cumpăr înapoi. Și îmi place să petrec timpul cu ea. Ea este
singura mea familie.”
— Și te-ai întors aici de multe ori?
„Da. Momentan revin joi seara, lucrez de acasa vineri si sunt aici
pana luni dimineata.”
„Călătoria nu e prea rea, nu-i așa? În mod normal o pot face în

mai puțin de o oră și jumătate.”
Am dat din cap, dar nu am mărturisit că am folosit un elicopter.
Știam că Darcy îi interzisese fratelui ei să aterizeze unul la Woolton și
nu aveam de gând să încep nimic între ei.
„Și nu îți este dor de Londra în weekend? Întotdeauna am crezut

că ți-a plăcut viața de noapte.”
Nu-mi aminteam că Ryder și cu mine am avut vreodată o
conversație despre ceva personal, dar nu aveam nicio îndoială că
reputația mea nu era una de familist dedicat.
”
„Îmi place Londra și țara, am spus sincer. Și mi-a plăcut Darcy. Mi-a
plăcut serios de ea. Pentru prima dată în viața mea, m-am gândit la
altceva decât la muncă de-a lungul zilei, m-am întrebat ce face Darcy
și dacă era la fel de distrasă ca mine.
Dar nu ne cunoșteam de mult și nu mai fusesem niciodată în

această poziție. Nu aveam idee ce s-a întâmplat după asta. Când eram
doar Darcy și cu mine, nu m-am gândit la viitor pentru că eram acolo,
împreună în acest moment, ne distram. Dar acum știam că se aștepta
să renunț la planurile pentru Manor House Club – pentru ea. Că conta
pe mine... nu mă puteam gândi doar la aici și acum.
— Mă a tept să ai grijă de ea. Știu că e înflăcărată și

dur, dar a trecut prin multe. Ea este fragilă.”
Ce însemna „a avea grijă de ea”? Am dat din cap, dar nu am știut ce
să spun. Ultimul lucru pe care am vrut să-l fac a fost să o rănesc pe
Darcy, dar o parte din atracția mea față de ea era că nu avea nevoie de
grijă. „Este o femeie minunată.”
Nu știam ce l-ar răni pe Darcy. Nu știam cum să țin cont de altcineva
când îmi trăiesc viața. Ryder îmi spusese să am grijă de ea, dar cum?
Nu aveam idee cum se traduce asta în acțiunile mele de zi cu zi sau
chiar dacă aș fi vrut să fiu acel bărbat. Dacă aș avea grijă de ea, nu s-ar
baza mai mult pe mine?
Seara asta intenționa să fie obișnuită și relaxată, dar semnalele de

alarmă au continuat să sune. Mai întâi Darcy conta pe mine și acum
Ryder se așteaptă să am grijă de ea. Mi-a crescut presiunea în piept și
mintea a început să răsfoiască posibile soluții.
"Plăcintă!" a anunțat Darcy în timp ce ea și Scarlett au izbucnit pe
ușă.
” am spus ca
„Excelent, nu am gustat niciodată mâncărurile tale,
Darcy a pus plăcinta între noi.
”
„Nu ai ratat nimic, „Este mai bine spuse Ryder.
” spuse Scarlett. "Tu
decât gătitul tău, Ryder, ar putea arde un
ou fiert.”
”
„Am alte abilități, a răspuns Ryder. „Ca să câștig destui bani
ca să nu fiu nevoit să fierb un ou.”
Darcy începu să râdă. A fost plăcut să o văd bucurându-se de
familia ei. Îl venera în mod clar pe Ryder și faptul că am înțeles de ce
mă făcea să o plac și mai mult, dar simțeam ca în nisip mișcător și mă
scufundam din ce în ce mai repede. Trebuia doar să-mi pun asta în
spatele minții, să trec peste seara asta și să mă întorc la cum eram eu
și Darcy împreună când eram doar ea și eu. Dacă asta ar fi fost posibil.
Când s-a așezat lângă mine, și-a pus mâna pe coapsa mea.
"Esti bine?" a șoptit Darcy în timp ce îmi întindea castronul meu de

plăcintă cu mere.
”
am spus,
Am dat din cap. "Sigur. Aștept cu nerăbdare acest lucru,
aruncând privirea în jos la budincă. În afară de mama și bunica mea,
nu am avut niciodată o femeie care să gătească pentru mine. Nu că
Darcy ar fi făcut asta doar pentru mine. Dar s-a simțit bine. Îngrijirea.
De parcă ar avea grijă de mine, dar nu puteam bloca sirenele din
capul meu.
Trebuia doar să-mi dau seama dacă ar trebui să sting focul sau să fug
pentru siguranță.
DOUAZECI SI NOUA
Darcy
Cerul era întunecat ca și cum ar fi fost miezul nopții, chiar dacă erau
cu câteva ore înainte și ploaia răsuna pe ferestre și pe acoperiș, de
parcă ar fi încercat să găsească o cale de intrare. Woolton Hall părea
întotdeauna mai liniștit și mai gol când Ryder și Scarlett au plecat, în
comparație cu cum fusese înainte de sosirea lor. Am stat în prag,
adăpostindu-mă de ploaie, încălzit de jumătatea de oră de îmbrățișări
și rămas-bun pe care reușisem să mă strâng. Am continuat să fac cu
mâna mult după ce mașina a dispărut pe drum și a dispărut din
vedere.
Sentimentul că ceva lipsea a crescut în mine în timp ce am închis
și am înșurubat ușa. Nu-l mai văzusem pe Logan de la cina de vineri
seară și, deși am apreciat că știa că îmi petrec timpul cu familia,
lucrurile nu s-au simțit deloc bine fără el cu mine.
Mi-a fost dor de el. Mi-a fost dor de el și asta a fost o problemă,
pentru că niciodată nu mi-a fost dor de niciun bărbat și nu știam ce să
fac cu asta.
Mi-am scos telefonul de pe blugi să văd dacă Logan a trimis
mesaje. Nu mai auzisem de el de când a plecat vineri după cină și
ceva părea în neregulă.
Era o distan ă între noi. Poate că l-am creat eu. Dorința pentru el
era tulburătoare. A trebuit mereu să fac
un efort de a găsi timp pentru oamenii cu care m-am întâlnit, dar cu

Logan tocmai a apărut spațiu pentru el. Nu aveam nevoie să încerc.
Poate mă reținem. Și poate că i-am creat prea mult spațiu.
Nu ar trebui să citesc nimic în ea – eram amândoi ocupați.

Independent. Nu ne datoram nimic unul altuia. Dacă vreau să aud de
la el, ar trebui să-i scriu un mesaj. Am adus în discuție ultimul nostru
schimb și am început să scriu diferite moduri de a-i spune că mi-a fost
dor de el, apoi le-am șters. Am intrat în bibliotecă și m-am prăbușit
lângă focul neaprins.
Mi-a sunat telefonul.
”
„Bună ziua, am răspuns.
”
a răspuns Logan. „Familia ta mai este acolo?” „Hei,
vocea era ca o pătură caldă în care voiam să mă scufund.
„Tocmai au plecat. Mă gândeam să aprind un foc — este
atât de întunecat și mizerabil afară.”
"Suna bine. Ai de gând să prăjiți niște marshmallows?”
Am râs. "Poate. Vrei să vii și să te alături distracției?” O bătaie în
u ă mi-a întrerupt zâmbetul. „Așteaptă, e cineva la ușă și Lane a
plecat pentru ziua aceea.”
Am alergat pe hol și am desfăcut ușa. Oricine era afară s-ar fi
înmuiat până la piele.
Când am deschis ușa, m-am întâlnit față în față cu Logan.
A ridicat o pungă de bezele. "Mi-a fost dor de tine."
Nu eram sigur dacă era ușurarea sau entuziasmul ceea ce însemna
că am sărit în brațele lui și mi-am încurcat picioarele în jurul taliei lui.
”
„Mi-a fost dor am spus în timp ce îi sărutam nasul umed.
de tine, „Pot să intru? E destul de ud aici.
„Da, dar nu mă las jos.”
A chicotit și m-a purtat prin prag, închizând-o în urma lui.
Era atât de bine să fiu în brațele lui, să-i simți căldura și să respir
mirosul curat și proaspăt al lui. Poate un pic prea bine, dar chiar
atunci nu mi-a păsat. Nu am vrut să analizez sau să-mi fac griji că mă
simțeam prea mult. „Nu mă așteptam să te văd, dar sunt atât de
încântat că ești aici.”
— Mă folosești doar pentru bezele mele.

„Și sexul – nu uita de sex.” I-am apăsat un sărut pe gât.
A râs în timp ce mă ducea pe hol spre bibliotecă.
"Aștepta. Ai adus bezele – de unde ai știut că aș vrea un foc?
"Nu eu am. Am crezut că e vremea pentru asta.”

M-am tras înapoi să mă uit la el. — Dumneavoastră, domnule Steele, sunteți un
cititor de minte.
A deschis gura de parcă ar fi vrut să spună ceva, apoi s-a gândit
mai bine și a continuat în bibliotecă. „Nu am idee cum să aprind focul,
”
a spus el.
„Băieți de oraș.” Am alunecat din brațele lui. „Îți voi arăta că
oricum o să trișez și o să folosesc aprinderi de foc.”
Am încercat să nu mă uit în timp ce Logan își descheia manșetele
și își sufleca mânecile înainte de a îngenunche cu mine în fața
șemineului gol. I-am dat focul și lemnele în ordinea în care avea nevoie
și l-am convins să schimbe lucrurile, astfel încât să fie pregătite pentru
un foc perfect. În cele din urmă, i-am înmânat chibriturile.
„Aprindeți aprinderea focului și ei se vor ocupa de restul.”

”
„Uau, spuse el în timp ce flăcările s-au apucat, lovindu-se în
bușteni.
”
„O să iau chestii de marshmallow, am spus când mă
ridicam în picioare și mă îndreptam spre bucătărie, neputând să-mi
șterg zâmbetul de pe față. Distanța dintre noi dispăruse și am revenit
la felul în care eram împreună. Iată-l, cu părul puțin umed, o zi de
miriște pe bărbie, la fel de sexy și de bună companie pe cât îl știam eu.
Când m-am întors la bibliotecă, el stătea încă în fața focului și

privea flăcările.
Când am închis ușa, el s-a întors și și-a întins brațul pentru ca eu să
mă alătur lui.
”
„Mă bucur că ești aici, am spus în timp ce se concentra să deschidă
punga de bezele pe care o adusese cu el. „Eu
m-am gândit că poate vineri a fost puțin...”

” el a spus. „În aici și
„Îmi place când suntem doar noi,
acum.”
Poate că cina cu Ryder și Scarlett îl speriase puțin – deși
păruse relaxat și fericit în acel moment, poate că fusese prea
mult. — Nu ți-au plăcut Ryder și Scarlett?
„Mi-au plăcut foarte mult”, a răspuns el, oferindu-mi punga

deschisă de bezele.
„Dar preferați când suntem doar noi? Tu ai fost cel care nu ai
vrut să te ascunzi în baie.”
Și-a dat ochii peste cap spre mine. „Nu-mi place să mint sau să induc oamenii
în eroare.”
"Inteleg asta. Dar ai spus da la cină.”
„Știu și îmi doream sincer să vin. Și mi-a plăcut.”
"Dar?" Trebuia să existe un dar, un motiv pentru distanță.

A tras aer în piept. „Sunt nou în asta. Navigați-l cât de bine
pot. Tot ce am pentru tine este că îmi place să petrec timpul cu
tine. Este ușor. Când introduci factori externi... este mai puțin...
este mai confortabil când suntem doar noi.”
Răspunsul lui a provocat o mie de întrebări să-mi izbucnească
din creier. Ce a fost asta între noi? A căutat pentru totdeauna?
Am fost? Aș putea să fiu vreodată cu cineva ca Logan, care era
opusul bărbaților cu care mă întâlnisem înaintea lui? Știam că,
dacă își dorea să se simtă confortabil, atunci genul de adaptare
necesar pentru a construi un asemenea tip de viață împreună nu
avea să fie ceea ce își propunea.
"Mă gândeam." A luat o marshmallow și a înțepat-o cu capătul
frigărui. „Ce faci weekendul viitor?”
„Nu cred că am niciun plan. De ce?"

„M-am gândit că vom pleca. Există un loc în Scoția.” S-a
concentrat să pună un alt marshmallow pe frigărui lui, apoi a
ridicat privirea și m-a găsit privindu-l.
"Tu ce crezi?"
Scoția ar fi doar noi doi. A vrut să petreacă timp cu mine,

dar a vrut să fie ușor. Am vrut să merg și am vrut să fie ușor
și confortabil, nu-i așa? El a vrut să plecăm împreună. Și am
vrut exact același lucru. Atâta timp cât așteptările noastre se
potriveau, asta era tot ce conta. „Cred că sună ca o idee
grozavă.”
El a dat din cap și dacă nu ar fi fost întuneric și dacă
flăcările nu ar fi aruncat forme ciudate prin încăpere, aș fi
putut jura că i-a traversat obrajii o ușoară înroșire. „Vino și
stai aici.” M-a tras între picioare, așa că am stat amândoi cu
fața la foc.
Până acum, a fost bine între noi când eram doar noi —
ușor și confortabil. Poate că așa ar rămâne. Dar dacă timpul
cu Ryder și Scarlett a fost un denivelare în drum, am știut din
experiență că viața a creat obstacole mult mai mari, care ar
fi departe de a fi confortabile.
TREIZECI
Logan
De fiecare dată când eram departe de Darcy, când am revăzut-o, mă

lovea în piept ca un pumn, cât de frumoasă e
a fost.
„Ai pistrui pe nas. Mai mult ca inainte.
Cum se face?" am întrebat-o în timp ce o luam de mână să o ajut să
coboare din elicopter și să ajungă pe terenul hotelului. Îmi petrecusem
weekendul în care fratele ei se gândea la ea și la semnalele de alarmă
și am decis să le ignor cât puteam mai bine și să încerc să fac un pas
pe rând.
„Ei ies doar vara. Obișnuiam să-i acoper, dar...
„Nu ar trebui. Te fac și mai frumoasă.”

— Logan... spuse ea, de parcă ar fi fost confuză.
"Ce?"
”
„Nu poți să-mi spui asta, cape. răspunse ea scuturând-o
Ne-am străbătut pe gazon spre hotel.

"De ce? E adevarat." Nu am vrut să pun o etichetă pe ceea ce
suntem unul pentru celălalt, iar avertismentul lui Ryder pentru
mine și Darcy care spunea că știe că poate conta pe mine m-au speriat.
Dar când eram doar noi doi, simțeam că mă îndrăgosteam de
această femeie uimitoare. Cu cât petreceam mai mult timp cu ea, cu atât
mi-am dorit mai mult cu ea. Cu cât am cunoscut-o mai mult, cu atât am
respectat-o mai mult... și am vrut să mă respecte.
„Ai mai fost în acest loc?” a întrebat ea, nu așa
schimbând subtil subiectul.
„Nu, de fapt, dar mereu mi-am dorit. Strămoșii mei obișnuiau să
dețină locul.”
„Aceasta a fost casa ta strămoșească?”
„Al nostru scoțian. Tatăl meu a pierdut-o într-un joc de poker înainte
să mă nasc eu.”
"Wow. Nu ai vrut să-ți aduci bunica?”
„Nu cred că are vreun interes să retrăiască istoria.
Dar nu am mai văzut-o până acum și uneori este bine să-mi amintesc
de greșelile trecutului.” Eram curios despre acest loc de ceva vreme și
să vin aici cu Darcy mi s-a părut a fi cel mai potrivit lucru de făcut. Îi
plăcea peisajul rural și nu puteai deveni mai rural în Marea Britanie
decât ținuturile muntoase din Scoția.
„Este ciudat pentru tine?” Și-a alunecat mâna liberă pe brațul meu,
mângâindu-mă instinctiv. În afară de bunica mea, nu cunoșteam pe
nimeni căruia să-i pese de fericirea mea.
”
"Nu. Adică, e frumos, am spus, uitându-mă la piatra
cenușie ca porumbel așezată pe cerul albastru strălucitor. „Dar nu am
nicio amintire despre cum am crescut aici.”
„Sunt surprins că suntem aici. Presupun întotdeauna că bărbații
vor alege negarea decât orice altceva.”
"Negare?"
„Da, sau compartimentează. Bărbații par să fie capabili să tragă
obloanele și să treacă la următorul lucru atunci când se confruntă cu
dezamăgirea. Ryder este cel mai bun la asta. Întotdeauna l-am invidiat
pentru asta.”
„Pot face asta atunci când este nevoie.” I-am pus un sărut în vârful
capului. „Totuși, vreau ca acest weekend să fie distractiv și nu numai
despre trecutul familiei mele.”
"Distrac ie?" S-a oprit nemișcat și mi-a ținut brațele.
„Dar tu ești Logan Steele – nu te distrezi.”
Mi-am dat ochii peste cap și am ridicat-o peste umăr, ca și mine

a trebuit să o urce în elicopter în timpul „răpirii”.
La fel ca prima dată, ea a țipat și s-a zvârcolit, încercând să se elibereze,
dar am ținut-o strâns și am mers spre intrarea în hotel.
”
„Logan, ai probleme mari, „Ușurează- ea a spus.
”
te și distrează-te puțin, Darcy, i-am răspuns
a ezând-o pe podeaua din ardezie. „Oricine ar crede că nu știi cum.”
”
"Domnul. Steele, a spus recepționera, întrerupând lupta noastră falsă.
„Avem apartamentul tău pregătit pentru tine. Este o cameră frumoasă –
ultimul conte a avut-o ca dormitor.
Darcy mi-a strâns mâna și mi-a sărut partea superioară
bra .
”
„Mulțumesc, am răspuns.
„Este ciudat?” a întrebat Darcy în timp ce urcam scările.
„Am putea cere schimbarea camerei.”
„Nu, nu e ciudat. Probabil că oricum e o prostie. Si este
probabil că va fi cea mai frumoasă cameră.”
„Nu-mi pasă să am cea mai frumoasă cameră – sunt aici să petrec timp
cu tine.”
„Dar îmi pasă să ai cea mai frumoasă cameră.” Nu am luat niciodată o
femeie înainte, nu am împărtășit niciodată lucruri despre familia mea.
Voiam ca Darcy să se distreze, dar era bine să-mi amintesc că lui Darcy nu-
i păsa de capcane.
„Când ai devenit atât de drăguț?”
"Drăgu ?"
Ea a ridicat din umeri când am ajuns în vârful scărilor. „Da.
Drăgu ."
Am clătinat din cap. „Oh, nu, domnișoară Westbury. Acum va trebui să

demonstrez că nu sunt drăguț.”
Un înroșire s-a întins pe obrajii ei. „M-am bazat pe
asta, a șoptit ea în timp ce descuiam ușa dormitorului.
Cumva, bagajele noastre au ajuns aici înainte de noi, așa că nu avea
niciun motiv să fim întrerupți. „Pune semnul de a nu deranja pe u ă, am
”
spus, penisul mi se întăre te
se gândea la ea aplecată peste patul cu baldachin din mijlocul camerei.
Am stat între fereastra mare și capătul patului, privind spre

peluzele îngrijite. Fără să întrebe, odată ce a închis și a încuiat ușa, a
venit și a început să-mi descheie cămașa.
Și-a apăsat buzele pe pielea mea când a fost dezvăluit.

Un adaos atât de intim și binevenit la ceea ce era acum o rutină pre-
sex. Ea s-a mișcat repede, degetele ei atât de obișnuite cu forma și
mișcările mele, încât nu-mi puteam da seama unde am terminat și ea
a început. Lucrurile erau atât de perfecte între noi încât uneori era
greu să ne amintim o perioadă înainte de a fi împreună. O perioadă
în care a trebuit să o direcționez mai mult. Când eram goală, ea s-a
dezbrăcat în lenjerie și a stat în fața mea, așteptând timidă instrucțiuni
suplimentare.
Pentru prima dată, am înțeles atractivitatea monogamiei.
De ce aș vrea pe altcineva când l-aș putea avea pe Darcy?
Mi-am înconjurat brațele în jurul ei, dorind doar să o țin aproape
câteva clipe.
Ea și-a lipit obrazul de pieptul meu și s-a relaxat lângă mine,
trupurile noastre împletindu-se. Ea a oftat și s-a apropiat. Doamne,
mi-a plăcut când era înflăcărată și deșteaptă, dar Darcy moale și
vulnerabilă aproape că mă termina de fiecare dată când o vedeam.
”
„Mulțumesc că m-ai adus aici, „Nu ea a șoptit.
”
spune că sunt drăguț, l-am avertizat.
Ea a chicotit, sunetul reverberându-mi în cutia toracică.
Mi-am plesnit palma peste fundul ei. „Întoarce-te și stai.” Mi-am
înclinat capul spre unul dintre cei patru stâlpi de lemn ai patului.
S-a aplecat înainte, oferindu-mi o vedere fantastică a fundului ei,

iar eu am urmat-o, stând aproape, coapsele mele strângându-mi pe
ale ei, în timp ce îmi înfigeam mâna în partea din față a lenjeriei ei. Ea
”
a tremurat împotriva mea. „Ține-te bine, am spus.
„Abia am început... și tu ești deja atât de ud.”
Agățându-mi degetele mari în părțile laterale ale chiloților ei, i-am
tras în jos, permițându-mi acces liber la păsărica ei. Ea
trebuia să vină, repede, apoi puteam să-mi iau timpul, găsind noi
modalități de a scoate plăcere din corpul ei incredibil.
”
„Întotdeauna sunt așa când sunt cu tine, a spus ea ca și cum ar fi
au fost cel mai evident lucru din lume.
„Și totul este pentru mine. Mă auzi?" Am urât ideea ca un alt bărbat
să o atingă. Nu mi-a trecut niciodată prin cap cu alte femei cu care
fusesem, dar uram gândul că orice bărbat o va vedea pe Darcy cum o
vedeam eu, având privilegiul de a o dracu sau de a o face să vină.
”
„Da, a gâfâit. "Doar pentru tine."
Am rostogolit un prezervativ pe penisul meu încordat și am împins
în ea. Gâfâi, o mână zburând în spatele ei, de parcă era hotărâtă să
mă oprească să merg mai departe.
"Prea mult?"
„Nu știu dacă pot să tac. E prea bine.” Ea a incercat
să-mi trag răsuflarea pe care o alungasem de la ea.
„Deci nu,” am spus, trăgându-mă și împingând mai tare de data
aceasta.
”
Ea scoase un geamăt înăbușit. „Logan, o ea a spus. "Toata lumea
să aud.”
”
„Da, am spus, începându-mi ritmul, alergând după orgasmul ei.
„Oricine trece pe lângă ușa noastră mă va auzi că te dracuiesc, va auzi
cât de bine este – vor ști ce pot să-ți fac.
Ce nebun te face.”
Gemetele ei veneau regulat, răsunând prin cameră.
Nu a existat nicio reținere. De ce a crezut că poate, nu aș înțelege
niciodată. Nu eram cine eram când eram împreună. Eram deschiși și
sinceri și complet noi înșine – nu conta dacă vorbim sau ne-am dracu
sau prăjim marshmallows.
Dorința pentru ea s-a intensificat cu fiecare împingere, iar efortul

necesar pentru a mă reține mi-a creat o strălucire de transpirație pe
piele. Am mormăit și am întins mâna după clitorisul ei îngrozit și
palpitant.
”
„Logan, a țipat ea și doar cu o lovitură ușoară, picioarele au început
să-i tremure și corpul i s-a arcuit. Gândul că eu
Aveam o asemenea putere asupra ei, mi-a eliberat orgasmul, iar eu i-

am acoperit spatele cu fața și m-am împins în ea, neputând să mă
opresc, dorind să fiu cât mai aproape de ea.
Gâfâind și fără suflare, am condus-o spre pat și am tras
”
ea în brațele mele. „Uneori îmi fac griji că te plac prea mult, a spus
ea, cu vocea ei minuscul îndreptată spre pieptul meu.
„Nu vă faceți griji pentru asta.” Am înțeles ce a vrut să spună.
Mă întrebam ce înseamnă și unde va duce, dar a trebuit să o împing
în fundul minții sau acele clopote de alarmă s-au auzit prea tare.
„Cred că rămânem aici și acum. Doar noi doi."
Cutia ei toracică se ridica și cobora, sânii ei extinzându-se pe

pieptul meu și făcându-mi zvâcnirea penisului. Ar trebui să o am din
nou în curând.
"Aici și acum?"
”
„Da, am spus, răsturnând-o pe spate, rostogolindu-mă pe un
prezervativ și poziționându-mă între picioarele ei, cu pula mea
așezată ușor pe păsărica ei udă.
„Cred că am nevoie de mai mult decât atât. Ce ne propunem?”
ea a intrebat. "Cum te simti?"
Întrebările ei deveneau din ce în ce mai dificile și mă obliga să mă
gândesc la lucruri pe care nu eram obișnuit să le iau în considerare.
Așteptam, aproape îndrăznind ca sentimentele mele ca Darcy să se
estompeze sau să dispară, dar în schimb, cu fiecare clipă petrecută
cu ea, s-au întărit, trăgându-mă într-un loc în care nu mai fusesem
niciodată înainte.
Ea a vrut să știe cine suntem unul pentru celălalt, dacă asta va
”
dura pentru totdeauna, dacă o iubesc. „Nu știu, am șoptit eu ca
răspuns la toți. A fost singurul răspuns pe care l-am avut, dar a fost
unul sincer. Nu aveam idee cum să navighez într-o relație, nici
abilitățile de a avea pe altcineva decât bunica mea să conteze pe
mine.
M-am cufundat în ea încet, ajungând cât de adânc am putut,
bucurându-mă de presiunea ei în jurul erecției mele, de felul în care
ochii ei i-au lăcrimat și gura i s-a deschis de parcă ar fi fost.
pregătindu-se pentru sunetele ei care i-ar fi smuls, neconstrâns, din gât.
Ea a expirat când m-am retras și și-a alunecat mâinile în sus peste cap,
pregătindu-se pentru mai mult. I-am sărutat clavicula în semn de
mulțumire. Nu era nevoie să ne mai întrebăm unul pe altul, știam ce îi
place celuilalt, ce îi răspundeam, ce aveam să ne dezvăluim. Și în acel
moment, un lucru a devenit evident.
Ea a fost totul pentru mine. Am vrut ca asta să dureze pentru totdeauna.

Asta a fost dragoste?
Nu mi-am putut lua ochii de la ea în timp ce trupurile noastre se mișcau
împreună. Un zumzet scăzut mi-a târât pe piele – jumătate plăcerea mea,
jumătate a ei. Ea m-a fascinat. Totul despre ea era interesant și îmi doream
să aflu mai multe de fiecare dată când aflam ceva nou. Cât de mult ar dura
toamna pistruii ei? De ce nu i se străpunsese niciodată urechile? Mai fusese
vreodată îndrăgostită?
Am prins una dintre mâinile ei în a mea. Asta nu mai era doar naibii.
Ceea ce am avut împreună a fost mult mai mult decât atât. Emoția a
acoperit fiecare mișcare fizică pe care am făcut-o. Mi-am afundat capul și
am sărutat-o, limbile noastre topindu-se, prin pantaloni, gemete și
declarații de plăcere.
Corpul ei s-a strâns sub mine și mi-am dat seama că era la doar câteva
secunde să vină. Am vrut să-l împărtășesc cu ea. Mi-am strâns degetele în
ale ei, am adâncit sărutul nostru și am împins, cu mișcări urgente,
disperate. La naiba, se simțea prea bine.
”
„Logan, a strigat ea, orgasmul ei s-a umplut de ea în timp ce al
meu s-a desfășurat, urcându-mi coloana vertebrală și revărsându-se din
fiecare por.
”
"La dracu, Am scuipat și m-am prăbușit peste ea. Degetele ei mi-au
mângâiat delicat spatele în timp ce coboram din atmosfera fără aer în
care călătorisem.
”
„Logan, opti ea din nou. "Te iubesc."
Cuvintele mi-au bubuit în urechi. Ea nu trebuia să o spună. Am simțit-o în

fiecare privire, fiecare atingere. Dar ea o spusese. Și soneriile de alarmă mi-
au sunat prin gânduri.
M-am rostogolit de pe ea și am tras-o în curba brațului meu, dorind să o
țin înfășurată în mine până când se întuneca și foamea ne face să ne mișcăm.
„Am nevoie să ai răbdare cu mine.” Nu am crezut niciodată în dragoste.

Nu chiar. Oricum nu pentru mine. Ideea a fost întotdeauna prea efemeră ca
să o iau în serios.
Am fost mereu atât de concentrat pe obiectivele pe care le puteam
măsura, pe lucrurile pe care le puteam vedea. Ofertele, bilanțurile și marjele
de profit. Dragostea nu fusese niciodată un punct central. Intenționat așa.
Îmi croasem viața cu ani în urmă și m-am ținut de calea mea fără milă și
fără compromis. Planul meu nu includea dragostea sau o familie – pe oricine
sau orice aș putea dezamăgi sau aș putea dezamăgi pe care l-am șters ca
posibilitate.
Tatăl meu își lăsase inima să-i stăpânească capul la fiecare pas, ceea ce
provocase durere tuturor din familia mea. Îmi petrecusem viața încercând să
fiu tot ce el nu era. Avusese o soție și o familie – asta era ceea ce îi provocase
spirala de declin? Asta a făcut angajamentul, promisiunile, datoria? Evitam să
fiu ca el la fiecare pas.
Și acum, în fața lui Darcy, planurile mele nu păreau suficiente

mai mult. am vrut mai mult. am vrut-o.
”
„Știu, ea spuse ea, netezindu-și mâna peste pieptul meu.
mă cunoștea mai bine decât să împing și să ceară. Mai mult decât atât,
ea nu dorea un răspuns în acești termeni. Nu jucam quid pro quo — nu
jucam deloc. Aceasta era viața reală și nu mi-am putut imagina lumea fără
Darcy în ea. Pur și simplu nu știam dacă să-mi abandonez planurile pentru ea
merita riscul.
TREIZECI ȘI UNU
Darcy
Încercam să rămân calm și să nu-mi fac griji în legătură cu modul în care

un milion de oameni erau pe cale să coboare pe Woolton Hall mâine pentru
petrecerea de vară. Cum creștea lista mea de lucruri de făcut, nu se micșora
și care ar putea fi consecințele următoarei mele călătorii la baie.
Nu era nevoie să te sperii.

”
— O să fie bine, a spus Aurora.
„Poți să promiți asta?” am întrebat, luând punga de hârtie de la ea.
„Probabil este tot stresul de la petrecerea de vară – știi cum poți ajunge.”
Am dat din cap. Asta trebuia să fie. Perioadele întrerupte și durerile de

cap au fost întotdeauna modul în care îmi puteam da seama că sunt stresat.
Cu excepția faptului că nu avusesem o durere de cap înainte de petrecerea
de vară, dar menstruația mea a întârziat aproape două săptămâni.
„Nu știu cum ai fi putut să-l lași atât de mult pentru a testa.
Mă sperie dacă întârzii cu o zi.”
„M-au întâmplat multe. Am verificat calendarul doar ieri și oricum am
folosit întotdeauna prezervative.” Și, desigur, nu am vrut să iau în
considerare posibilitatea de a fi însărcinată. Dar cu cât așteptam să testez,
cu atât mai mult
anxietatea îmi creștea în piept până când amenința să-mi copleșească

întregul corp.
— Ar fi trebuit să-i spun lui Logan? am întrebat, strângând cutia de
celofan.
— Că ți-a întârziat menstruația?
„Da, și că fac un test de sarcină.” Lucrurile s-au uniformizat puțin din
Scoția și ne-am întors la rutina noastră de a petrece o mare parte din
fiecare weekend împreună fără întreruperi din partea familiei. Întrebările
pe care le aveam despre viitorul nostru dispăruseră pe măsură ce
zâmbetele lui calde și corpul puternic au preluat controlul. Era cu mine și
asta era tot ce conta.
"Nu știu. Nu am petrecut mult timp cu voi doi
împreună, așa că nu știu cum este relația voastră.”
Eu și Logan încă nu am petrecut mult timp împreună cu nimeni — nici
măcar nu eram sigur dacă bunica lui știa despre noi. Nu știam dacă mă
considera iubita lui.
Mi-a cerut să am răbdare. Și atâta timp cât am rămas fericiți de lume,
nu mi s-a părut mare lucru. Și mi-a permis să mă simt confortabil să-l
iubesc. Să mă mulțumesc cu știința că era prima dată când mă
îndrăgosteam vreodată. A fost mai puțin înfricoșător pentru mine acum.
„Luăm lucrurile încet.” Știam că îi pasă de mine. L-am crezut când a

spus că nu se culca cu nimeni altcineva. Fața i s-a luminat când m-a văzut,
a încercat să fure momente din viața lui la Londra pentru a fi cu mine.
Toate dovezile au fost pozitive. A fost suficient.
Pentru acum.
Aurora tresări. "Nu în eleg. Vine mâine, nu?”
„Da. Desigur."
„Și cum va fi prezentat? Ca prietenul tău cu care stai?”
„Nu.”
Aurorei îi plăcuse faptul că luase cina cu Scarlett și Ryder, dar bănuia
că nu se mai mutase nimic de acolo. Dar când eram cu Logan, totul era
perfect. Dar când ne-am văzut de la distanță, am înțeles de unde

venea Aurora.
„Va trebui să-i spui dacă testul este pozitiv și există o singură
modalitate de a afla.” Și-a înclinat capul spre baia mea.
Am suflat și am intrat pe ușă. „Nu e nevoie să te sperii”, mi-am

spus.
Să faci pipi pe un băț suna mai simplu decât era de fapt,
dar până la urmă am reușit să prind suficient pipi pentru test.
"Ai terminat?" întrebă Aurora prin ușa băii.
Am pus bă ul pe tejghea i m-am uitat la el. „Da. Așa cred."
Aurora a deschis ușa și am continuat să ne uităm amândoi.

"Cât timp îi ia?"
"Nu sunt sigur."
— Să aflăm, domnișoară Practical. Ea a luat instrucțiunile din
cutie. "Trei minute. Și căutăm o cruce albastră.”
„O cruce albastră este negativă?” Am întrebat.

"Pozitiv."
„Deci o cruce albastră nu este ceea ce căutăm.” Nu am vrut să fiu
însărcinată, nu-i așa? Eu și Logan nu discutasem săptămâna viitoare,
cu atât mai puțin despre o viață împreună. Dar nu puteam nega că
există o parte din mine care spera să vadă două rânduri și
nici un.
"Dreapta."
Ne-am uitat amândoi la băț, așteptând să se întâmple ceva.
”
„Bine, sunt patru minute, conform telefonului meu,
spuse Aurora. „Și asta este doar o linie albastră. Fără cruce.”
"Da-mi aia." Am scos instrucțiunile de la ea și le-am citit din nou.
O linie albastră însemna negativ. O cruce albastră a fost pozitivă.
Și mă uitam la un singur rând.

A fost bine. Dreapta? „Deci nu sunt însărcinată.”
"Cum te simti?" Aurora se sprijini de tejghea.

„Ușurat, desigur.” A fost cel mai rapid, mai curat și mai ușor
rezultat pentru toți cei implicați. Dar un copil? O familie a mea? Gâgâite
și chicoteli răsunând prin Woolton Hall? Ar fi putut fi minunat.
„Ți-ai jucat în mintea ta ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost pozitiv?”
"Nu!" Am făcut o pauză. „Ei bine, poate puțin. Adică, îmi place să
fiu mătușă și orice altceva, chiar îmi doresc, dar îmi doresc proprii
copii la un moment dat.”
M-a tras într-o îmbrățișare.
— Dacă aș fi fost însărcinată, chiar dacă Logan nu ar fi fost
interesat, m-aș fi descurcat, știi? Am încercat să-mi împiedic vocea să
se clatine. Obținusem rezultatul pe care mi-l doream, dar, în același
timp, mi-a fost smulsă o realitate alternativă. După ce am văzut apariția
acea singură linie albastră, am fost mai clar ca niciodată că o familie
este ceea ce îmi doream. Asta era ceea ce urmăream. Doar că nu eram
sigur că este ceea ce își dorea Logan.
„În acest fel, ai mai mult control. Ai o șansă să-ți dai seama dacă
Logan este cel potrivit – să afli dacă își dorește cu adevărat o familie.”
Am dat din cap lângă umărul ei. "Știu. Știu. Este bun. Nu sunt
pregătit. Logan și cu siguranță nu suntem pregătiți. Totul este bine."
M-am tras înapoi și m-am aplecat spre oglindă, ștergându-mi sub ochi
și îndepărtând rimelul scăpat. Dar m-aș fi pregătit. Și data viitoare am
vrut să fiu gata.
Când mi-am făcut următorul test de sarcină, am vrut ca Logan să

fie cu mine și am vrut ca amândoi să sperăm la un albastru.
cruce.
„Și înseamnă că te poți îmbăta mâine la petrecere.”
”
„Câștigă dublă, am spus, zâmbind puțin mai larg decât era necesar.
„Este totul gata?” ea a intrebat.

„Da. Scarlett, Ryder și copiii vin din Londra în această după-amiază. Au

făcut muzee.
Cateringurile sosesc mâine.”
„Servicii de catering? Cum au Cook și doamna MacBee despre asta?
Am oftat. „Ei bine, Cook face budinci, iar furnizorii de catering vor face
orice altceva. I-am pus chiar să facă băuturile.
Lane nu a fost fericit la început, dar vreau ca personalul să se bucure de zi.
Lane va trebui în continuare să organizeze și să supravegheze, dar altcineva
va face cea mai mare parte a muncii.”
„Amândoi îmbătrânesc.”
"Știu. Toti suntem."
A fi cu Logan mi-a pus în evidență modul în care viețile noastre erau
alcătuite din bucăți de timp. Pentru bunicii mei, cei douăzeci de ani au fost
despre a se regăsi pe ei înșiși, iar cei treizeci au fost despre familie.
Ajungeam la sfârșitul anilor douăzeci și eram cu un bărbat care îmi fâcea
pielea când se uita la mine, un bărbat care știa cât de departe mă poate
împinge. Cineva pe care știam cât de tare aș putea împinge. Logan care m-
a făcut să râd, m-a făcut să mă simt adorat.
L-am iubit.
Problema era, acum mai mult ca niciodată, știam în ce direcție doream
să meargă viitorul meu. Și trebuia să știu dacă Logan avea să fie alături de
mine în călătorie.
TREIZECI SI DOI
Logan
Întotdeauna mi-a plăcut să petrec timpul cu Darcy, dar nu așteptam

cu nerăbdare balul de vară. O parte din asta se datora faptului că
trebuia să o împart – ar fi ocupată toată ziua cu oaspeții ei, fratele,
prietenii, nepoatele și nepoții ei. Și a fost și pentru că am știut să
navighez în relația mea cu ea când eram doar noi doi, nu când eram
înconjurați de străini.
Am oprit în fața casei și am oprit motorul.
„Nu a vrut să o ajuți să pună totul la punct?” a întrebat bunica de

pe scaunul pasagerului.
„Are ajutor. Aș intra doar sub picioarele ei.”
Am coborât, am rotunjit cizma și mi-am deschis ușa
bunica. — Cel puțin au vreme frumoasă pentru asta.
"D-na. Steele.” A venit una dintre doamnele pe care le-am
recunoscut din sat. „Ce minunat să te văd.”
„Bunica, mă duc să parchez mașina. Am să vin să te găsesc.”
„Da, da. Fără agitație. Găsește-l pe Darcy și vezi dacă are nevoie
de ceva.”
Nu eram sigur ce credea bunica mea că se întâmplă – nu întrebase
niciodată, probabil că nu voia să pună
presiune asupra mea. Dar ea știa că eu și Darcy am petrecut timp

împreună – și a făcut totul pentru a-l încuraja.
Am parcat în câmpul alocat mașinilor și am mers înapoi pe drumul de
pietriș până la casă. Căutându-l pe Darcy, am bătut pe ușa parțial deschisă.
"Buna ziua?" Singurul răspuns a fost un zgomot de tigăi și voci înăbușite.
Am zâmbit și m-am îndreptat pe coridor. Cu cât mă apropiam mai

mult, cu atât mai mulți oameni păreau să apară de nicăieri, alergând pe
lângă mine cu farfurii și tăvi. Astăzi trebuie să fi fost mai pregătită decât
am presupus. Când am ajuns în bucătărie, am scanat oamenii care se
învârteau, dar nu l-am putut observa pe Darcy.
"D-na. MacBee, l-ai văzut pe Darcy?
Ea ridică privirea după ce a aranjat mâncarea pe un platou de argint și
încruntat. „Cred că a urcat la etaj să-și schimbe pantofii.”
"Mulțumesc." Părea să renunțe la încălțăminte cu prima ocazie, așa
că probabil că încerca să găsească ceva mai confortabil.
M-am întors și m-am îndreptat spre dormitorul ei, unde sigur o voi
găsi în dressingul ei, într-o grămadă de pantofi.
Nu o văzusem toată săptămâna, așa că prinzând-o pe Darcy singură
și furând-o doar câteva minute pentru a o ține, mi-a bătut pulsul în gât
puțin mai repede decât de obicei. Abia așteptam să-i spun cât de frumoasă
arăta, cât de perfect avea să fie totul astăzi. Și apoi aș putea să mă scufund
în fundal și să-mi petrec după-amiaza cu bunica.
” Am sunat când am bătut la ușa dormitorului ei.
„Darcy,
nici un răspuns. Dar dacă ar fi în baie sau în dressing, nu m-ar auzi.
Am deschis ușa și am sunat din nou. — Darcy?
Am intrat înăuntru și am găsit dormitorul ei gol, așa că m-am dus spre

dressing. — Ai găsit niște pantofi? Am zâmbit, așteptându-mă să o văd
stând pe podea încercând să-și dea seama dacă ar putea scăpa purtând
pantofi de sport, dar nu era nimic altceva decât o mie de rochii
îngrămădite pe spatele șezutului de catifea roz.
Am bătut la ușa băii. — Darcy? Deschizând mânerul de alamă, mi-

am băgat capul înăuntru, dar și acesta era gol. Unde a fost ea?
Mi-am surprins reflexia în oglindă. Cravata mea era puțin înclinată.

Probabil că aș fi unul dintre puținii care poartă cravată astăzi, dar lui
Darcy i-a plăcut de mine într-un costum. Și cine eram eu să o refuz?
Am intrat în baie și m-am îndreptat corect spre oglindă, ajustându-mi
cravata astfel încât să fie perfect dreaptă, apoi am observat un băț alb
în spatele robinetului.
Pulsul din gât mi-a crescut până la un palpit când mi-am dat seama
la ce mă uitam.
Un test de sarcina. Un test de sarcină deschis .
Ce naiba?
Luând stick-ul, în fereastra de rezultate era o linie albastră clară. La
dracu. Asta însemna că a fost pozitiv? La dracu. Trebuia să găsesc
instrucțiunile. M-am uitat prin cameră, m-am uitat în coșul de gunoi,
dar nu era nimic.
La naiba, habar n-aveam dacă e pozitiv sau negativ. Mi-am scos
telefonul și am început să caut pe Google cum să citesc o sarcină
Test.
Mi-a bătut pulsul în gât când am găsit mii de site-uri și imagini,
fiecare cu sfaturi contradictorii.
Era un singur lucru clar. Ea ținuse testul. De ce ar face asta dacă
era negativ?
M-am apucat de partea laterală a chiuvetei.
Nu mi-am dorit niciodată să fiu tată. Întotdeauna am fost foarte
clar în privința asta. Nu puteam avea pe nimeni să se bazeze pe mine.
Nu o soție și cu siguranță nu un copil. Îmi petrecusem viața făcând
curățenie după un bărbat care nu merita o familie. Nu eram pe cale să
încep ciclul din nou.
Am expirat și m-am împiedicat înapoi, fundul meu aterizat pe o
parte a căzii.
Inima mi-a bătut cu putere în cutia toracică ca un lup încarcerat și
întrebările îmi treceau prin cap cu o milă pe minut. De ce nu mi-a spus
Darcy? Cât timp avea ea
cunoscut? Ea îmi spusese că a luat controlul nașterii. Oare mințise?

Planuise ea asta?
Mi-am slăbit cravata și mi-am desfășurat nasturele de sus al
cămășii, dar tot nu am putut să am suficient oxigen în plămâni. Am
pus testul înapoi acolo unde l-am găsit și m-am uitat la mine în oglindă.
Aveam nevoie de aer, spațiu. Trebuia să fiu singură și să mă

gândesc la toate acestea. O cacofonie de gânduri s-a întrecut în capul
meu și am vrut să le scot pe fiecare, să le examinez și să-i dau sens.
Ultimul loc în care mi-am dorit să fiu a fost la o petrecere de vară în
grădină, unde era de așteptat să fiu tot farmec și zâmbet.
Un lucru era sigur – nu voiam să fiu tată.
TREIZECI SI TREI
Darcy
M-am uitat câteva minute să văd dacă Logan mă va descoperi.

Am alergat de la un grup de oameni la altul toată după-amiaza și de fiecare
dată când am decis să-l caut pe Logan, să-l trag în spatele grajdurilor pentru un
sărut, altcineva a decis că trebuie să-mi spună ce petrecere minunată era și
cum. le părea rău că bunicul meu nu a fost aici să-l vadă.
„Scuză-mă, vrei?” I-am spus Freidei, cu care vorbisem despre catering.

„Tocmai am văzut pe cineva căruia trebuie să merg și să-i mulțumesc înainte ca
mulțimea să-l înghită și să creadă că sunt nespus de nepoliticos.”
"Bineinteles dragul meu." Mi-a bătut mâna și s-a îndreptat înapoi spre
celelalte doamne din Woolton WI
Am încercat să-mi întorc un zâmbet în timp ce mă îndreptam spre Logan.
Rareori am avut șansa să-l văd așa de la distanță, atât de frumos în costumul
lui gri-deschis – chiar dacă nu purta cravată – atât de înalt și de comandă.
„Darcy.” O doamnă bărbătoasă Lonsdale m-a prins de mână. "Ce

petrecere minunata. Sunt atât de încântat că vremea a avut loc pentru tine.”
Am zâmbit dar nu m-am oprit. „Vă mulțumesc mult, doamnă.
Lonsdale. Te voi ajunge din urmă mai târziu. Trebuie să verific ceva.”
Ea mi-a făcut semn să plec. „Da, da. Treaba unei gazde nu se termină
niciodată.”
Mi-am ținut privirea ațintită asupra lui Logan, hotărât să evit
privirea altcuiva. De parcă m-ar fi simțit, și-a ridicat privirea. Nu mi-
am putut reține mai mult zâmbetul, dar el nu a zâmbit
întoarcere.
Dacă nu aș fi știut mai bine, aș fi crezut că îi trecea pe față teamă.
Sau poate că reacționa la ceva ce tocmai spusese bunica lui. Sau

poate s-a întâmplat ceva la serviciu săptămâna asta. Vorbisesem mai
puțin decât de obicei, pentru că eram atât de implicat în pregătirile
pentru petrecere.
"Buna ziua." M-am aplecat să o sărut pe doamna Steele pe ambii
obraji, iar Logan s-a ridicat de pe scaun și m-a salutat țeapăn în
același mod. Mâinile lui nu stăteau peste mine, așa cum făceau în
mod normal, ochii lui nu s-au blocat cu ai mei așa cum eram obișnuit.
„Sper că vă bucurați de meci.” M-am uitat la Ryder,
Scarlett, Violet și Alexander pe terenul de crochet.
”
— Ia loc și mă duc să iau niște băuturi, spuse Logan, aruncând o
privire spre cea mai apropiată stație de băuturi de parcă abia ar
aștepta să scape.
”
„Voi veni cu tine să te ajut, m-am oferit.
„Nu, stai și distrează-te. Sunt sigur că ai alergat toată ziua.” De ce
nu ar vrea câteva minute cu mine, chiar dacă era în timp ce luăm
băuturi?
Confuz, m-am așezat și l-am privit cum intră pe Logan
direcția celor de la Pimm.
"Ce mai faci draga mea?" întrebă doamna Steele. „Reușiți să vă
bucurați cât de cât de zi?”
Privind încă la costumul lui Logan acoperit cu spatele, i-am
răspuns: „Da, desigur, dar mă scuzați o secundă? Vreau să-l rog pe
Logan să-mi aducă o băutură răcoritoare. Mai am atât de multe de
făcut astăzi.”
Am sărit în sus și mi-am țesut drum printre grupurile de am spus,
”
oameni până am ajuns la el. "Hei, apucându-l de braț.
”
„Bună, a răspuns el când s-a oprit. „Tocmai am luat niște băuturi.”
"Esti bine?"
S-a încruntat la mine. "Da. N-ar trebui să fiu?”
I-am scanat fața în căutarea unor indicii, încercând să-mi dau
seama dacă doar inventam lucruri în capul meu. „Pareți puțin…” am
ridicat din umeri. "Nu știu. Un pic off.”
— Iau doar băuturi, Darcy.
"Bine. Ei bine, poți să stai în seara asta?” l-am împins. Nu făcusem
planuri ca el să rămână și, indiferent de motiv, nu mai rămăsese
niciodată când Ryder și Scarlett se terminaseră.
„Îți place timpul cu Ryder și Scarlett. Ne vedem când vor pleca.”
Era mai rece decât îl cunoscusem vreodată.
Chiar și pentru un cadru public, era distant.
„Logan?” am întrebat, având nevoie de un fel de liniștire din
partea lui.
"Ce vrei să bei? Al lui Pimm?”
„Nu vreau să beau nimic. Vreau să mă târăști în spatele
grajdurilor și să mă săruți săptămâna viitoare. Vreau să te uiți la
mine așa cum faci de obicei. Nu înțeleg ce e cu tine.”
Și-a forțat un zâmbet care a făcut opusul să mă liniștească. el a

”
„Vom vorbi când se termină weekendul, spus. „Ryder și
Scarlett pleacă luni dimineața, nu?”
„Dacă ai ceva de spus, vreau să aud.”
S-a uitat peste capul meu. „Nu am nimic de spus în mod concret
– este doar un weekend plin și aveți oaspeți.” În mod normal, își
punea mâna în partea mică a spatelui meu, dar nu a făcut-o. Tocmai
a început să meargă. „Acum, hai să-ți dăm ceva de băut.”
” am bolborosit
„Vreau doar limonadă sau așa ceva,
respirația mea.
„Nu bei?” el a intrebat.
„Am prea multe de făcut.”
„Bine”, a spus el și ne-am alăturat la coadă.
Odată, nu cu mult timp în urmă, Logan Steele îmi spusese că

nu a mințit niciodată, dar acum știam că nu era adevărat. Acesta
nu a fost doar un weekend plin. Nu era că am avut oaspeți. Avea
ceva de spus, dar avea să mă facă să aștept.
Capul meu spunea că ar putea fi stresat la serviciu sau
îngrijorat de un milion de lucruri, dar în inima mea, știam că este
vorba despre mine. Era vorba despre noi. Poate că s-a plictisit, sau
a obținut ceea ce își dorea de la mine și acum mergea mai departe.
Orice ar fi fost, nu era o veste bună.
TREIZECI SI PATRU
Darcy
La fel ca înainte ca cineva să audă bubuitul tunetelor sau să vadă

ploaia, este posibil să spun că vine o furtună, știam că data viitoare
când îl voi vedea pe Logan, va aduce vești proaste.
În timp ce stăteam în prag, făcându-i cu mâna lui Scarlett, Ryder și
copiii să plece, mi-am amintit ultima dată când am fost aici. În ploaie.
Logan sosise cu bezele. Dar seara asta a fost caldă și umedă. Nu era
nevoie de incendii. Nici un motiv pentru bezele.
Am închis ușa, am luat o cană de ceai fierbinte și m-am așezat în

bibliotecă, așteptându-l. De obicei, îi auzeam elicopterul peste Woolton
în timp ce se îndrepta spre Londra într-o zi de luni dimineață, dar nu îl
auzisem azi și nu mă așteptam.
Spusese că vom vorbi când Scarlett și Ryder vor pleca și știam că va

apărea.
În mod normal, dacă l-aș fi așteptat pe Logan, i-aș fi spus lui Lane
că aș răspunde la ușă, dar nu astăzi. Dacă voiam să fiu dezamăgit,
voiam să se întâmple aici, unde mă simțeam în siguranță și protejată
de lume. Vestea proastă era amenințătoare la orizont și biblioteca era
adăpostul meu.
Am închis ochii când am auzit ciocănitul așteptat, apoi mormăitul
vocilor.
Am respirat adânc când Logan a intrat direct. spuse

”
el. „Este acum un moment bun?”
„Bună, am ridicat din umeri în timp ce m-am așezat pe spate
pe scaunul din piele verde, ținând în mână ceaiul. A închis ușa în
urma lui și și-a strecurat mâinile în buzunare, în timp ce îl priveam
cu coada ochiului. Nu am vrut să vorbesc despre vreme sau
despre weekendul lui sau despre Ryder și Scarlett. Orice urma,
voiam să se termine.
A tras un pic mai aproape de scaunul cel mai apropiat al meu
și s-a cocoțat pe marginea scaunului. Secundele au trecut, dar
nu am spus nimic, nu am încercat să ne facem mai confortabil
vorbind despre ceva și despre nimic. Nu am vrut să-i fac asta
ușor. Nu l-aș întreba ce este în neregulă și nu l-aș da niciun fel
de intervenție.
„Ai ceva să-mi spui?” el a intrebat.
Inima mi s-a ridicat în piept și i-am întâlnit ochii pentru prima
dată. L-am citit greșit? Dacă era aici să mă întrebe ceva, atunci
poate că nu era pe cale să dea vești proaste. "Nu. Nimic special."
”
„Darcy, spuse el, de parcă ar fi știut că ascund ceva.
I-am cercetat fața, încercând să-mi dau seama ce îmi lipsea.
"Ce? Se pare că ai ceva să-mi spui.”
„Am găsit testul”, a spus el.
M-am putut preface că nu știam despre ce vorbește, dar
imaginea cu Aurora și cu mine privind bățul alb mi-a fulgerat în
cap. Cum văzuse el testul? Oare cotrofiase? "Oh corect. Voiam să-
ți spun, doar că...
„Te voi sprijini în orice decizie vei lua.
Din punct de vedere financiar. Dar nu pot fi tată. Nu sunt cine sunt eu.”
Am încercat să înțeleg ceea ce spunea. "Nu sunt sigur
Știu despre ce vorbești. Testul a fost negativ.”
Se trase înapoi de parcă cineva l-ar fi lovit cu pumnul. „Dar
am văzut testul.”
„Nu știu ce test ai văzut, dar cel pe care l-am luat-o
doi, de fapt, amândoi au fost negativi.”
A suflat și și-a împins mâinile prin păr. "Înțeleg."
M-am îndreptat înainte pe scaun și mi-am așezat ceașca lângă mine

pe măsuța laterală. „De asta ai fost atât de ciudat cu mine la petrecere?
Credeai că sunt însărcinată?” Toate acestea au fost o neînțelegere
teribilă. Acum că știa, această ciudățenie dintre noi ar putea dispărea
și am putea reveni la normal.
„Ar fi trebuit să-mi spui că ești îngrijorat. Asta a spus el.

”
crezut că ai putea fi,
„Am verificat de trei ori. Suntem mereu atenți și nu este neobișnuit
să întârzii dacă sunt stresat. Nu a fost mare lucru. Ți-aș fi spus până la
urmă.”
Fusese cu adevărat îngrijorat de asta. Fără nici un motiv. Ar fi
trebuit să spună ceva și i-aș fi putut să-i odihnesc mintea cu câteva zile
în urmă. M-am aplecat și mi-am pus mâna pe piciorul lui. „Îmi pare rău
că te-ai speriat.”
Se ridică brusc, îndepărtându-se de mâna mea. „Darcy, nu mai pot
face asta.”
"Fă ce? Nu sunt însărcinată. Nimic nu s-a schimbat."
Își întinse mâna în jurul capului și se scărpină pe gât.
„Totul s-a schimbat. Imi pare rau. Nu sunt bărbatul potrivit pentru tine.
Meriți pe cineva care vrea să se căsătorească și să aibă copii, iar eu nu
vă pot oferi acele lucruri.”
Chiar dacă fusesem pregătit pentru ceva, nu mă așteptam la asta –
sau poate că mă așteptam, dar nu credeam că se va simți atât de greu,
atât de dureros.
Am tras câteva respirații lini tite. Trebuia doar să fim logici.
Practic. Aș vorbi cu el. „Și când ai decis asta?”
„Întotdeauna ai știut că nu sunt eu. Am intrat amândoi

asta știind că era temporară. Am lăsat-o prea mult timp.”
Fiecare cuvânt era ca o lamă care îmi tăie pielea. "Și
acum temporar s-a terminat? Pur si simplu?"
„Trebuia să se termine cândva.”
"Spune cine?" Ar putea fi chiar atât de ușor pentru el? "Deci tu

nu simt nimic?”
„Nu este că nu-mi pasă de tine, dar vrem
lucruri diferite. Nu are sens să continui când...”
„Când suntem atât de fericiți? Pentru că știu că ești. Și știu că sunt.
Deci de ce să renunți la asta?”
A închis ochii de parcă ar fi încercat să blocheze adevărul cuvintelor
mele. „Vrem lucruri diferite. Merităm lucruri diferite.”
Nu m-am simțit niciodată atât de legat de cineva, atât de complet

în ton cu un bărbat. l-am vrut . Am vrut totul cu el.
„Nu cred că este adevărat. Cum ne putem dori lucruri diferite dacă
suntem atât de fericiți când suntem împreună?”
„Nu pot să-ți ofer ceea ce ai nevoie.” Nu mi-a răspuns la întrebări.
De parcă n-ar fi vrut să dezvăluie nicio ruptură în armura lui. Cu cât
am împins mai mult, cu atât se retrăgea mai mult și simțeam distanța
crescândă dintre noi, de parcă ar fi fost într-un jet, decolând și mă
lăsase la pământ, privindu-l cum pleacă.
Eram neputincios, neputincios.
Panica mi-a trecut prin vene. Am vrut să se întoarcă la mine, să se
răzgândească. Amintește-ți ce am fost unul cu celălalt acum câteva
zile. „Vreau să petrec fiecare noapte cu tine, vreau să-ți spun tot ce se
întâmplă în capul meu. Te iubesc."
A închis ochii. „Nu.”

„Nu? Nu fii sincer? S-ar putea să fi început temporar, dar nu așa
mi se pare.” Am petrecut atât de mult timp împreună, am fost atât de
fericiți. Să fi fost totul o minciună?
„Am lăsat lucrurile să se extindă… eu…” Am vrut ca el să-și termine

gândul, să-mi spună că va lăsa lucrurile să meargă să meargă, pentru că
se bucurase de timpul petrecut împreună, mă iubea. Dar nu a făcut-o.
„Și mai bine acum decât…”
„De când?” Dar știam răspunsul. Când data viitoare, testul nu a
fost negativ.
A oftat și a plecat capul. „Acest lucru mi-a clarificat lucrurile. Nu mi-am

dorit niciodată să fiu tată și asta nu se va schimba. Meriți pe cineva care își
dorește aceleași lucruri pe care le faci tu. Cineva care…"
„Nu îți este frică să mă iubești?” Am terminat pentru el.

„Nu este vorba să-ți fie frică – pur și simplu nu pot să-ți dau ceea ce
vrei”, a spus el, uitându-se în vatra goală, unde cu doar câteva săptămâni în
urmă prăjisem marshmallows și ne sărutasem atât de mult încât fața mea
era crudă din cauza caldura si mirii lui.
Știam oare întotdeauna că a fost temporar? Am ajuns să-l iubesc pe

bărbatul care îmi destrăma inima, iar dragostea nu a fost temporară. Nu
pentru mine.
La început, Logan a fost cel mai nepotrivit bărbat pe care l-aș fi putut
visa vreodată. S-a născut pentru oraș, a insistat să călătorească cu elicopterul
și a vrut să distrugă Woolton Village. Era mult prea frumos, prea încrezător,
prea fermecător. Dar undeva pe drum, toate motivele pentru care nu
trebuia să mă îndrăgostesc de Logan Steele dispăruseră. Nu mă puteam
gândi la un bărbat mai perfect pentru mine.
„Dar cu siguranță ceea ce își doresc oamenii se poate schimba în timp.

Nu vă fixați în piatră ambițiile și planurile pentru viața voastră și apoi nu vă
îndepărtați niciodată de curs, indiferent de consecințe.”
„Poate că unii oameni nu. Dar pentru mine, nu mă angajez la nimic
decât dacă știu că pot să trec. Nu e un lucru rău. Nu e egoist, Darcy. Te
protejez. Este mai ușor pentru tine așa.”
„Nu am nevoie să mă protejez de tine. Nu există certitudine în lume. Eu

dintre toți oamenii știu asta. Și nu ți-am cerut niciodată garanții.”
„Nu pot să încurc lucrurile pe jumătate. Și dacă orice ar fi fost între noi
ar urma să continue, nu aș putea prezice ce va fi pe linie, că nu te-aș
dezamăgi sau nu te-aș dezamăgi.”
— Dar asta e viața, Logan.
„Nu este o viață pe care vreau să o trăiesc.”
Furase orice răspuns pe care l-am avut și mâinile au început să-mi

tremure. Corpul meu a slăbit. Nu exista nicio revenire dacă nu mă dorea.
Dacă nu voia să încerce. Orice aveam nu era suficient pentru el. Sau poate a
fost prea mult.
"Deci asta este. Joc încheiat. Dăm mâna și mergem mai departe?”
Era o întrebare stupidă – exact asta spunea. Se simțea atât de lipsit de
speranță. Atât de fără inimă. Asa o risipa.
"Imi pare rau."
”
„Ei bine, atunci e în regulă, am tăiat. Nu l-am putut face să mă iubească
sau să-și dorească o viață cu mine. Și îmi dădeam seama din felul în care nu
se putea uita la mine că mintea lui era stabilită și că nu aveam de gând să o
schimb.
Nu fusesem niciodată îndrăgostit înainte de Logan, dar îmi petrecusem
ultimele luni dorind să-i împărtășesc fiecare gând, fiecare moment cu el, iar
acum nu eram sigur dacă îl voi mai vedea vreodată. Trebuia să-mi găsesc
puterea.
Cu pasi marunti. Trebuia doar să ies din bibliotecă fără să mă stric. Fără
să mă prăbușesc la gândul că nu mă va mai ține niciodată în brațe, că nu-i
voi vedea niciodată mușchii flectându-se în timp ce făcea duș, că nu l-aș auzi
niciodată vorbind despre elevii de la vechea lui școală.
A fost primul bărbat, în afară de fratele și bunicul meu, pe care l-am

simțit vreodată de partea mea și în colțul meu, ca și cum ar putea deveni
parte din familia mea, iar acum pleacă. Abandonându-mă. Și am rămas pe
cont propriu. Pieptul îmi simțea gol și gustul de metal stăruia pe limbă.
Trebuia să plec. Era prea dureros să stau aici și să-l privesc plecând.
”
„Ne vedem prin preajmă, am spus în timp ce am stat.
„Îmi pare rău”.
L-am ignorat. O scuze a fost ultimul lucru pe care mi l-am dorit de la el.
Și îmi pierdusem vocea când el îmi rupsese inima în bucăți.
Am trecut pe lângă el și am trecut pe ușă. Tot ce puteam face acum era

să aștept să treacă timpul și să-mi dispară sentimentele.
Pentru că asta au făcut oamenii, nu? Au trecut peste
frângerea inimii. Eram sigur că era posibil în abstract, dar chiar atunci și
acolo nu puteam vedea cum ar putea fi adevărat.
Am mers cât am putut de repede fără să alerg și am urcat scările.
Voiam să mă scufund în patul meu și să nu ies până când durerea nu se
mai cedează.
Până am încetat să-l iubesc pe Logan Steele.
TREIZECI SI CINCI
Logan
A trebuit să-mi amintesc cine sunt. Am ieșit din mașină și am înclinat

capul în sus pentru a intra în turnul de birouri din fața mea, încercând
să respir sentimentul de putere pe care îl obțineam în mod normal
din afaceri. Vederea mea obișnuită a locului meu de muncă într-o
dimineață de luni era din vârful turnului, când am ajuns cu elicopterul.
Mi s-a părut dezagreabil să rup lucrurile cu Darcy și apoi să plec din
sat, așa că aranjasem o mașină.
Azi a fost ultima dată când Darcy m-a scăpat din curs.
Reacția ei îmi trecuse prin minte în călătoria în interior. Nu mă
așteptam să fie atât de calmă. Când am adus în discuție testele de
sarcină, ea se comportase de parcă nu era mare lucru. M-a pus să mă
întreb. Femeile și-au făcut foarte multe griji să rămână însărcinate?
Nu am avut experiență cu o sperietură de sarcină. Purtam prezervative
ori de câte ori eram cu o femeie. Și eram destul de sigur că, cu banii
mei, dacă ar fi mers ceva prost, aș fi auzit despre asta.
A fost la fel de ușor pe cât spusese ea – a întârziat, a testat, a fost

negativ? Poate că da, dar nu putea anula șirul de gânduri pe care îl
deblocase.
De luni de zile, am insistat să trăiesc momentul, să nu mă gândesc
la viitor, să nu-mi amintesc cum nu eram făcut să fac parte dintr-un
cuplu sau să fiu al cuiva.
soțul. Văzând acele teste de sarcină însemna că am fost forțată să

revin în realitate. Darcy și cu mine eram un cuplu și nici cele mai
mici obiceiuri și așteptări nu puteau fi ignorate. Felul în care stăteam
la Woolton Hall în fiecare weekend, felul în care voiam să-i aud
gândurile despre tot ce se întâmpla când nu eram cu ea, felul în care
abia așteptam să o văd ori de câte ori eram despărțiți.
Nu eram prieteni care petreceau. Și asta nu a făcut niciodată

parte din planul meu.
”
„Bună dimineața, domnule Steele, m-a întâmpinat un recepționer
în timp ce treceam. Zâmbetul ei și felul în care își înclină capul erau
puțin familiare. Am cunoscut-o? În timp ce așteptam un lift, ea s-a
uitat înapoi la mine peste umăr. Părul ei negru era strâns într-un
coc, buzele roșii aprinse, pielea bronzată strălucea – din punct de
vedere fizic, era complet opusul lui Darcy și exact genul de femeie
cu care obișnuiam să mă dracu.
Nu o observasem la recepție înainte. Faptul că aveam acum un
semn? Dovada că am mers mai departe, că viața va reveni la normal
acum?
Am luat liftul până la ultimul etaj și am găsit asistenta mea
așteptându-mă în timp ce ușile s-au deschis. — Malcolm este în
biroul tău.
M-am uitat la ceas. „Am fost legat în această dimineață.”
— Vrei elicopterul joi sau îi voi opri din nou?
Am tras respirația. Mă întorceam la Badsley doar într-o zi de joi

din cauza căderii bunicii mele, apoi pentru că îmi doream să petrec
mai mult timp cu Darcy. „Nu, nu joi. Vineri voi fi la birou. Și voi lua o
mașină înapoi la Badsley seara.
Avusesem dreptate să anulez lucrurile cu Darcy, dar știam cât de

mult o irita elicopterul și nu aveam nevoie să o torturez zburând
peste Woolton Hall.
”
„Sper că ai vești bune pentru mine, i-am spus lui Malcolm în timp
ce mi-am rotunjit biroul și îmi scoteam jacheta, așezând-o pe
spătarul scaunului.
"Fac. Suntem cu toții conform programului. Planurile au fost

aprobate și construcția urmează să înceapă la începutul săptămânii
viitoare.”
„Și aveți planurile operaționale?”
„Încă lucrez la acestea. Știu că vrei să fii greu
implicat, așa că încerc să rezolv calendarul în jurul asta.”
El a avut dreptate. Am vrut să supraveghez fiecare detaliu al
Manor House Club când am ajuns prima dată la concept. Aceasta ar
fi prima afacere pe care am construit-o vreodată de la zero și voiam
să mă asigur că totul se desfășoară așa cum am planificat. Dar
lucrurile se schimbaseră. Aveam nevoie de puțină distanță față de
orice îmi amintea de Darcy.
„Am o serie de lucruri care au apărut și care îmi vor atrage atenția
în următoarele câteva luni, așa că vă voi cere să preluați conducerea
majorității dezvoltării Manor House Club, inclusiv planuri operaționale.”
Trebuia să fiu în oraș. Era locul unde îmi era locul. Unde Darcy nu
era. Nu am fost niciodată potrivit pentru țară. Și îmi făcusem avere
având în jurul meu oameni buni în care am încredere. Nu am fost un
micromanager și nu aș schimba asta doar pentru că aceasta a fost
prima mea afacere cultivată organic. Trebuia să mă țin de planul
meu, să mă întorc la ceea ce mă pricepeam.
„Orice funcționează pentru tine. Vrei să cobori într-o
săptămâna sau cam așa ceva pentru a vedea progresul?”
Mi-am adus e-mailurile. „Nu, mă poți informa cu rapoarte și orice

fotografii necesare. Vreau să văd planurile operaționale, dar nu mă
includeți în ele. Dacă aveți nevoie de resurse suplimentare, aduceți-
mi argumentele și o vom discuta. Este acolo ceva?"
Malcolm se ridică de pe scaun. "Deloc. O să mă ocup de asta.”
Tocmai m-am îndepărtat din calea lui și i-am dat o responsabilitate

suplimentară. Aș spune că sunt persoana preferată a lui Malcolm
acum.
Eram obișnuit să iau decizii care implicau mulți bani, timp, oameni
și resurse și am știut întotdeauna că
a făcut cea potrivită după cum m-am simțit la câteva ore după ce
ciocanul a căzut jos. Fiind înapoi la Londra acum, totul s-a simțit
grozav. Făceam curățenie în casă. Revenirea la normal.
Înapoi la viață înainte de Darcy Westbury.
Ziua a trecut rapid într-un zgomot de întâlniri și teleconferințe. De
câteva ori m-am trezit verificându-mi telefonul pentru mesaje de la
Darcy. Un alt obicei, o altă rutină pe care o dobândisem fără să-mi
dau seama. În curând aș trece peste asta. Slavă Domnului că am pus
capăt lucrurilor înainte de a intra mai adânc. Deși îmi spusese că mă
iubește, știam cât de rezistentă este. Ea și-a dat seama curând că asta
era cel mai bine pentru noi doi. Doar ne-am fi făcut nefericiți unul pe
altul dacă am fi târât lucrurile afară.
Trebuia doar să mă asigur că sunt ocupat și distras pentru o

vreme, astfel încât mintea mea să nu se rătăcească la ea. Mi-aș dubla
eforturile la sală, poate începe o revizuire a strategiei pentru afacerile
noastre de peste mări.
Am ieșit din lifturi și am traversat holul și am aruncat o privire
spre recepție.
— Lucrezi până târziu, domnule Steele? a întrebat aceeași brunetă cu
părul elegant în timp ce ne închideam ochii.
Mi-am încetinit ritmul. După opt, majoritatea angajaților de la
birou plecaseră deja acasă. „Și tu, înțeleg.” Felul în care m-a remarcat
sugera că o cunosc, dar eram sigur că nu mai vorbisem niciodată cu
ea.
„Am zece minute până termin ziua. M-am gândit că aș putea să
iau o băutură dacă știi undeva? Ochii ei dansau strălucitori în timp ce
vorbea.
„Scuză-mă dacă sunt nepoliticos, dar te cunosc?”
„Văd că vii la birou în fiecare zi, deși nu de obicei luni. Se zvonește
că zburați cu elicopterul pentru a începe săptămâna, dar cred că este
nevoie de întreținere programată astăzi.
Am zâmbit, în sfârșit înțelegând ce se întâmpla.

"Ceva de genul." Uitasem că așa eram
a luat femei. Întâlnesc o privire înapoi, observând un zâmbet peste un

hol. Ăsta am revenit la normal.
„Iau cina la braseria franceză
Strada Threadneedle, am spus.
„Îmi place locul acela.” Limba i-a ie it din buze.
„Ei bine, ai fi foarte binevenit să mi te alături când ziua ta se va
termina.”
” ea a spus.
„Atunci ne vedem atunci,
am dat din cap și am plecat.
Da, mi s-a părut corect. Acesta era vechiul Logan Steele. m-am
intors.
Aerul era cald și gros când am ieșit din birourile cu aer
condiționat și mi-am dat seama că nu am fost afară toată ziua.
”
"Domnul. Steele, proprietarul restaurantului m-a salutat când am
ajuns. „Așa mă bucur să te revăd. Pot să-ți aduc o masă la bar?”
"Ar fi grozav." Pur și simplu plănuiam să mă bucur de flirtul ei, să

văd dacă vreau să o trag și apoi plecam.
Mâncam ceva ușor la bar – n-avea rost să înfundam o masă. Nu vom
fi aici mult timp.
Am luat a doua înghițitură de whisky când a intrat.
Câteva capete se întoarseră când ea se opri în vârful treptelor.
Era mai degrabă izbitoare decât frumoasă. Înalt – cu patru sau cinci
centimetri mai înalt decât Darcy și avea pielea bronzată și genul de
formă atletică pe care o căutasem întotdeauna.
"Este acest loc ocupat?" a întrebat ea când venea în spatele meu.
”
„Cred că l-am păstrat gratuit pentru tine, am spus. Cu ochii ei
căprui uriași ca de farfurioară și pielea perfectă, era și mai atractivă
de aproape.
Ea a alunecat pe scaunul de lângă al meu cu o grație ușoară.
"Ce ai vrea sa bei? Si mananca?"
”
„Un pahar de vin alb ar fi grozav, a spus ea. „Dar voi da mai
departe mâncarea.”
„Pot să-mi iau un pahar de...” M-am întors către ea. „Ce fel ai
vrea?”
„Chiar nu mă deranjează.”
Aproape că am cerut sauvignon blanc — favoritul lui Darcy.
„Putem lua un pahar de vin alb aici, te rog?” L-am întrebat pe
chelner, apoi m-am întors spre femeia de lângă mine. „Se pare că
știi mai multe despre mine decât știu eu despre tine – să începem
cu numele tău.”
”
„Abigail, a spus ea.
Nu i se potrivea. Abigail era un nume pe care m-aș aștepta să-l
aibă cineva din Woolton Village, mai degrabă decât cineva care
lucra în City of London. „De cât timp lucrați în clădire?”
”
„Aproximativ trei luni, a spus ea. „N-ai intrat niciodată pe ușa
din față într-o zi de luni dimineață – ce a fost diferit în ziua de azi?”
Trei luni. Acum trei luni, m-am mutat la Badsley.

Acum trei luni, l-am cunoscut pe Darcy. Se pare că acum trei luni
nu mai observ alte femei. Așa era monogamia? Nu mai observ
femeile frumoase pentru că fusesem fericită cu Darcy?
„Nimic diferit”, am răspuns. Nu eram pe cale să mărturisesc că

am încheiat tot ce fusese între mine și prima femeie la care ținusem
vreodată. Nu am vrut să mă gândesc la asta, darămite să vorbesc
despre asta. Făcusem ceea ce trebuia. Acum trebuia să revin la
normal. Întoarce-te la viața pe care am cunoscut-o.
„De unde zboară în mod normal elicopterul tău?”
Chelnerul i-a pus un pahar de vin alb în fața ei și s-a înroșit când
ea i-a zâmbit. Fără îndoială că Abigail era frumoasă. Acum trei luni,
am fi sărit peste băuturi și aș fi făcut-o să vină până acum. Dar
eram ruginit.
„Am un loc în țară.”
Ea a luat o înghițitură din vin și și-a înclinat capul înainte de a
înghiți. „Ce frumos, dar ai și tu un loc în apropiere?”
Și-a tras degetul pe încheietura mea. Mi-a plăcut o femeie care

știa ce vrea, mai ales când își dorea doar ceva fizic. Abigail era exact
ceea ce aveam nevoie.
„Da, am un loc. Și chiar mai bine, este un hotel chiar după colț.”
"Sună bine. Nu sunt o fată cu multă răbdare. Când văd ce vreau,

tind să merg la asta.”
A fost perfectă pentru a mă readuce pe drumul cel bun. Asertivă,
frumoasă și, cel mai important, chiar în fața mea. „Știi cum să faci cum
ți se spune?” Am întrebat. Nu am vrut să-mi pierd timpul.
Ea făcu o pauză. „Prefer să mi se spună decât să fiu întrebat.”

Am dat din cap. Ea a bifat fiecare casetă. Dar încă nu cerusem
factura. Trebuia să-mi iau naiba din cap și să mă concentrez pe aici și
acum. De obicei eram atât de bun la asta.
— Ești sigur că nu pot să-ți aduc ceva de mâncare?
Și-a mânuit marginea paharului și s-a uitat la mine printre gene.
„Nu-mi place să fac mișcare pe stomacul plin.”
Mingea era ferm în terenul meu. Aș putea să cer nota de plată, să

o duc la cel mai apropiat hotel și să-l scot pe Darcy Westbury din
sistemul meu – sau aș putea să merg acasă și să-mi petrec noaptea
zvârcolindu-mă, întrebându-mă exact ce făcea Darcy.
Ar fi trebuit să fie o alegere ușoară.
Înainte de Darcy, nu ar fi fost o decizie de luat. Dar indiferent dacă
îmi plăcea sau nu, începeam să realizez că ultimele trei luni schimbaseră
totul.
TREIZECI ȘI ȘASE
Darcy
Am crezut că un alt pat ar fi mai bine, dar nu am mai dormit cu ochiul

pentru a treia noapte la rând.
Zgomotul haosului a devenit mai puternic în timp ce coboram
spre zona de zi în plan deschis. Televizorul, bebelușul care scârțâie,
zgomotul veselei și sunetul inconfundabil al fratelui meu încercând
să-și păstreze cumpătul au fost motivul pentru care am venit în
Connecticut în primul rând. Distragerea atenției. Întors la Woolton,
oriunde m-am uitat, Logan mă privea. Aveam nevoie de o schimbare
de peisaj. Aveam nevoie să fiu într-un mediu în care să pot respira din
nou.
"Ai dormit bine?" întrebă Scarlett. „Cea mai bună parte a acestei
dimineți, ca orice dimineață din această casă, este că avem o cafea
enormă. Pot să-ți aduc o ceașcă?”
„Ar fi grozav, mulțumesc.” Aș fi putut să mă duc să stau cu Violet
și Alexander, și cel puțin atunci aș fi fost în oraș, dar aș fi avut nevoie
de zgomotul de a fi aici, de haosul pe care numai copiii, fratele meu și
soția lui l-au creat. Era ceva în familie care mă făcea să mă simt în
siguranță.
”
— Arăți drăguță, spuse Scarlett.
Reușisem să fac duș, să mă spăl pe păr și să ridic din umeri în
blugi și o cămașă albă – Scarlett încerca clar să facă
ma simt mai bine. „Nu am dormit de trei zile și nu port o bucată de

machiaj ca să încerc să-l ascund. Cu siguranță nu arăt frumos.”
Ea ridică privirea de la pâinea prăjită pe care o ungea cu unt. "Tu

Arată absolut minunat, nu-i așa, Ryder?
Ryder l-a luat pe Toby de pe podea și l-a băgat în scaunul său
înalt. „Ea are gene Westbury. La ce te astepti?"
Scarlett și-a dat ochii peste cap și i-a dat fiului ei felia de pâine
prăjită cu unt, care și-a așezat palma pe pâine, de parcă ar fi încercat
să facă o amprentă a mâinii.
„M-am gândit să mergem la cumpărături azi, să luăm prânzul.
Îl luăm pe șofer ca să bem un pahar de șampanie.”
„Nu ai de gând să lucrezi?” Mă așteptam să-mi petrec ziua
încurcându-mă cu copiii, să mă bag sub picioarele dădacei și poate
chiar să fac o baie în piscină.
"Absolut nu. Vreau să petrec ceva timp cu tine. Nu ajung să te
văd destul de des.”
Nu am vrut să fiu încântat. Am vrut să revin la normal, am vrut ca
inima mea să se simtă mai puțin grea. „Nu trebuie să mă îngrijești.”
"Știu. Dacă aș crede că ai făcut-o, te-aș lăsa cu dădaca. Vreau să

profit de faptul că ești aici, să renunț la serviciu și să am o zi a fetelor.”
Ryder s-a apropiat de soția lui, și-a pus brațul în jurul gâtului ei și
”
a tras-o într-un cap prietenos. „Te iubesc, a spus el și a sărutat-o
vârful
în
capului, așa cum mi-a făcut Logan.
M-am întors și m-am uitat pe ușile franceze deasupra apei. M-am

concentrat să-mi păstrez respirația stabilă și am încercat să-mi golesc
mintea de Logan. Ar fi mai bine. Trebuia să fie mai bine. Dar în acest
moment, tot ce mă puteam gândi era să fiu din nou cu el.
"Sunte i gata?" întrebă Scarlett. „Există un mic butic grozav la

care vreau să te duc la doar zece minute distanță.”
„Dacă ai o zi liberă, nu ai prefera să o petreci cu copiii?” Am

întrebat.
"Glumești cu mine? Petrec deja destul timp cu ei și, oricum,
cred că o preferă pe Jenny.”
Ryder chicoti. "Nu este adevarat. Eu sunt favorita lor și tu ai
învins-o pe bona pe locul doi.”
„Ei te preferă doar pentru că le oferi nelimitat, spuse Scarlett.
”
tartina de ciocolată,
„Orice este nevoie”.
”
"Serios, spuse Scarlett întorcându-se înapoi la mine.
„Copiii au activități toată ziua, așa că Jenny îi conduce cu șofer.
Putem petrece ceva timp împreună, să ne bucurăm de soare și
să ajungem din urmă.”
În acel moment, a apărut Jenny, toată zâmbetul și bucuria, și nu m-
am putut abține să nu remarc ușurarea care a trecut peste chipul lui
Ryder.
”
„Bine, sunt plecat la muncă. Încercați să nu incendiați locul, le-a
”
spus copiilor săi. — Și voi doi, a spus el, aruncândmine
o privire între
și Scarlett.
„Distrează-te puțin și ne vedem la cină diseară.”
Scarlett luă niște chei dintr-un cârlig de pe perete și geanta ei

de sub scaunul înalt. „Hai, hai să scăpăm cât putem. Pa, tuturor,
”
strigă ea în timp ce ieșea afară, suflând sărutări în aer.
Am urmat-o – de aceea am fost aici în primul rând. Să mă țin

ocupat. Să mă bucur de ceva timp cu familia mea. Să fiu înconjurat
de oameni care m-au iubit.
Șoferul a ieșit din alee și a coborât pe drumul liniștit. Habar n-
aveam unde mergem și, sincer, nu-mi păsa. Soarele iese și eram
la trei mii de mile de Logan Steele.
”
— Max și Harper vin la cină în seara asta, spuse Scarlett. „A
trecut atât de mult de când ai venit – toată lumea mor de
nerăbdare să te vadă.”
„Oh, ce frumos! Nu pot să aștept." Mai multă distragere a
atenției. Mai mult zgomot. Știam că venirea aici fusese decizia corectă. "Do
te superi dacă deschid fereastra?”

Scarlett î i dădu ochii peste cap. "Deloc. Dar nu voi face niciodată
înțelegeți de ce voi britanicii nu acceptați aerul condiționat.”
Am zâmbit și am deschis fereastra cât să simt briza caldă pe față.
„Crezi că vei putea petrece ceva timp în oraș înainte de a te

întoarce acasă? Știu că Violet și Alex vor să te vadă.
„Nu m-am gândit cu adevărat la altceva decât să ajung aici.”
„Stai cât vrei. Mută-te. Am o listă de lucruri pe care le poți repara

pentru mine. De fapt, am cumpărat câteva dintre acele șurubelnițe
miniaturale pe care le iubiți atât de mult.”
Am râs și a fost prima dată când am simțit că îmi reverberează în
burtă zile întregi și părțile laterale ale gurii mi se încordau în poziția
necunoscută. „Ei bine, știi cât de mult îmi place să fiu de folos.”
”
„Iată-ne, spuse Scarlett în timp ce mașina intra într-un loc de
parcare. Oricât de des veneam în America, am fost întotdeauna puțin
șocată de cât de diferit era. Totul, de la arhitectură până la hidranții de
incendiu, era distinct U.
S. din A. Nu era nimic din satul Woolton aici. Nimic despre Logan
Steele. „Sunt niște haine frumoase aici, un magazin de pantofi vizavi și
un bistro pentru prânz la capătul blocului.”
Nu prea aveam chef de cumpărături, dar nu prea aveam chef de

nimic.
Scarlett a făcut o strânsă stânga când a intrat în magazin și a
început să se uite prin rafturile de haine într-un mod organizat și
precis, câte un articol. „Ai auzit de el de când... știi?”
Era prima dată când pomenea de Logan și mi s-a învârtit stomacul.

Am clătinat din cap și am început să o urmez, prefăcându-mă că verific
șinele hainelor. "Nu. Nimic."
O parte din mine se întrebase dacă el va avea o schimbare
din suflet și să-mi dau seama că luase o decizie groaznică, dar era mai
bine dacă nu o făcea.
„Doar că nu înțeleg.” Făcu o pauză și scoase o bluză albă,
inspectând-o în față și în spate înainte de a o pune înapoi pe
șină. „A venit la cină, și-a cunoscut familia. Părea atât de
relaxat cu totul.”
Adevărat. Ultimul lucru pe care mi-am dorit să-l fac a fost
să-i prezint lui Ryder și Scarlett și, cu siguranță, nu mă
așteptam niciodată să accepte o invitație la cină. „Știu, dar
lucrurile erau cu adevărat obișnuite între noi la acea vreme
– abia atunci când a fost forțat să se gândească la viitor a
decis clar că nu era ceea ce își dorea.”
" i tu? Ce ai vrut?"
„La început, același lucru pe care l-a făcut.” M-am oprit la
o pereche de blugi, dar am decis că sunt prea asemănători
cu ceea ce aveam deja. Dacă aveam de gând să cumpăr ceva
în această călătorie, avea să fie cu totul altceva. „Dar apoi am
ajuns în ceva ce părea mai mult decât fizic.
Totuși, el a fost ultima persoană de care mă așteptam să mă îndrăgostesc.
Dar cu cât făceam mai mult, cu atât mi-am dat seama că lista
de atribute pe care le căutam la un bărbat era greșită.”
„Da.” Scarlett și-a înclinat șoldul și a ținut o rochie de soare albă

pe corp. „Întotdeauna cei la care nu te așteptai sunt cei care provoacă
cele mai multe probleme. Uită-te la Ryder și la mine.”
”
„Nu m-am gândit niciodată că Ryder se va căsători. Niciodată, am
spus. „Adică, am fost recunoscător că a făcut-o – l-a salvat pe Woolton.
Dar fusese ferm atât de mult încât nu era genul. Apoi a
întâlnit-o pe femeia care s-a răzgândit. Doar că nu am fost
cel pentru” Logan. Trebuie să accept asta.”
"Hei, spuse Scarlett, glisând cuierul înapoi pe șină.
„Nu te uita așa. Vedeți-o ca pe o încălzire. Nu te-ai întâlnit cu
nimeni de mulți ani și Logan te-a adus înapoi pe cal.
Următorul tip care va veni va realiza cât de norocos este.”
Totul în mine gemea. Ideea că ar mai fi cineva? A fost doar o nebunie.

Eram pe cont propriu atât de mult timp pentru că rareori mă simțeam
atras de bărbații pe care i-am întâlnit – nu meritau efortul sau compromisul.
Odată, am crezut la fel despre Logan, dar până la urmă am crezut că
merita să mă îndrăgostesc. M-am înșelat.
Am aruncat o privire spre Scarlett, care se uita înapoi la mine. "Sunteți

încă mai speri că se va răzgândi?”
"Nu. Deloc. E mult prea dureros. Nu mă așteptam să aducă atât de
multe lucruri pentru mine.” Sentimentul de abandon a adormit în mine
ani de zile. Logan care punea capăt lucrurilor îi adusese viață.
„Dar știi, uneori băieții încurcă și le-au corectat.”
"Poate. Dar ultima persoană care este potrivită pentru mine este
cineva care nu poate face față angajamentului. Este singurul lucru de care
am nevoie de la un bărbat.” Nu voiam să trăiesc cu teamă că va trebui să
retrăiesc durerea din copilărie.
— Ai spus că nu și-a dorit niciodată copii sau căsătorie.
„Sau chiar o relație.” Întotdeauna am știut cine este.
„Îi plăceau doar femeile? Sau a existat un fel de
motivul din spatele asta pentru el?”
„Are probleme cu tatăl său. Dar ce contează?
Rezultatul este același, indiferent de motiv.”
„Aceasta este problema cu acești bărbați cu performanțe înalte.
Găsesc o formulă care funcționează pentru ei și se țin de ea.”
"Cred." Problema era că știam că îi pasă de mine. L-am văzut făcând

ajustări în viața lui pentru a petrece timp cu mine. Se schimbase. Dar poate
nu în miezul lui. Insuficient.
„Ei bine, ei spun asta atunci când cineva îți spune cine este
sunt, ar trebui să le crezi.”
Nu avea rost să sper că s-ar putea schimba.
Logan a avut o viață de motive pentru a fi ceea ce a fost întotdeauna.
” spuse Scarlett.
„O să treci peste asta,
"Știu." Nu am fost niciodată mai mult decât o aventură trecătoare.

El a plecat. Trebuia doar să mă obișnuiesc cu ideea.
Știam că este posibil. Mi-am revenit din mai rău. A trebuit să accept că
nu există nicio pastilă sau cremă care să o ia. Trebuia să exist suficient de
mult pentru ca durerea să înceapă să dispară.
TREIZECI ȘI ȘAPTE
Logan
Oriunde m-am uitat în jurul magazinului fermei, am văzut elemente ale

lui Darcy. Atenția la detalii, felul în care erau produse care reprezentau
toate abilitățile diferite ale satului, chiar dacă multe dintre ele nu se
vindeau – asta era inima bună a lui Darcy, care atât de des îi stăpânia
capul. Florile proaspăt tăiate de casă ar fi fost și ideea ei. Chiar și
sentimentul general de fericire din cameră o întruchipa. Dar ea nu era
aici.
Îmi era frică de această călătorie la magazin de când mi-a sugerat
bunica, dar nu mă puteam decide dacă era pentru că voiam să dau de
Darcy. Sau pentru că îmi era teamă că nu o voi face.
Ambele, poate.
Săptămâna fusese mult mai dificilă decât anticipasem. Chiar dacă
nu am văzut-o pe Darcy în timpul săptămânii, tot am ajuns la ea în
fiecare dimineață. Totuși, mergea să-și formeze numărul de zece ori pe
zi pentru a-i spune ceva amuzant sau enervant. Toate erau semne că
am dus lucrurile prea departe, am lăsat lucrurile prea mult. Nu m-am
gândit niciodată unei femei odată ce o părăsisem, dar amintirea lui
Darcy s-a lipit de mine. Zâmbetul ei generos mă întâmpina de fiecare
dată când închideam ochii, parfumul ei dulce stăruia pe fiecare articol
de îmbrăcăminte.
Era peste tot.
Trebuia doar să aștept să treacă și să nu mai fac niciodată

aceeași greșeală.
Am plutit lângă u ă în timp ce bunica mea ducea diverse
obiecte la casă. Ar fi mai bine dacă am reuși să plecăm fără să-l
vedem pe Darcy.
Speram că reușesc să-mi ascund disconfortul de la despărțire,
dar nu eram sigur cum ar fi acceptat Darcy lucrurile. Probabil că
era supărată pe mine și nu voiam o scenă, deși aș prefera să fie
supărată decât tristă. Am urât gândul că o voi răni, ceea ce era mai
mult o dovadă că am făcut ceea ce trebuia. Despărțirea de Darcy
nu a fost personală – nu am vrut să fiu cu nimeni.
I-am cerut asistentului din spatele tejghelei să împacheteze mai

repede obiectele pe care le alesese bunica mea, dar ei vorbeau și
râdeau și era bine să o văd pe bunica atât de fericită. Voiam doar
să ne întoarcem în mașină, să scăpăm și apoi să ne întoarcem la
Badsley, unde știam că Darcy nu va fi.
Mi-am băgat mâinile în buzunare, mi-am luat cheile mașinii în

timp ce mai multe persoane au ieșit din magazin. Am ascultat
conversația bunicii, să văd dacă se încheie.
„Este în Connecticut”, a spus asistentul magazinului.
Probabil că vorbește despre Darcy, nu? De la cine altcineva
Woolton Village ar avea un motiv să meargă în Connecticut?
„Oh, așa e, fratele ei și familia lui locuiesc acolo, nu-i așa?” a
întrebat bunica.
Da, cu siguranță despre Darcy vorbeau.
Nu știam dacă plecarea ei din sat era un semn bun sau rău.
Gândul că mă urăște era îngrozitor, dar poate că era mai bine așa.
"Sunte i gata?"
Surprins, mi-am dat seama că bunica terminase la casă și era
chiar lângă mine. „Da, ai terminat?”
"Esti bine?"
„Sigur, mă gândeam doar la niște chestii de la serviciu.” Am
deschis ușa, clopoțelul de deasupra pipăind în timp ce mi-am ghidat-o
bunica afară.
Eram în mașină cu mai puțin de cincisprezece secunde înainte de
au început întrebări inevitabile.
— Nu-mi amintesc că Darcy a spus că se duce în Connecticut, nu?
Ar fi trebuit să plănuiesc asta. Deși nu i-am spus niciodată bunicii

mele că Darcy și cu mine am fost... Ce am fost?
Îndrăgostiți? Parteneri? Întâlnire? Sau doar prieteni care au petrecut?
Nu conta. Bunica mea era destul de inteligentă încât să fi văzut
legătura dintre noi și știam că fusese fericită pentru mine.
„Nu, nu mi-am dat seama că va pleca.”

Cele câteva secunde de tăcere care au urmat au fost chinuitoare.
Auzeam creierul bunicii.
„Ea nu ți-a spus? Când ați vorbit ultima oară?”
M-am concentrat să ies din parcare, sperând zadarnic că ea o va

scăpa. „Umm, nu sunt sigur. Luni, cred.”
— Și ea nu te-a anunțat că merge? Bunica și-a bătut unghiile pe

rama ferestrei. — Ce ai făcut, Logan?
Am schimbat vitezele și m-am uitat în sus și am găsit gura ei întinsă

într-o linie dreaptă, serioasă.
„Nu am făcut nimic.”
Bunica mea a oftat. „Logan”. Bunica mea mă mustra rar, dar
atunci când făcea, avea în mod normal un motiv întemeiat.
„Lucrurile au scăpat puțin de sub control și eu... eu...”

"Iesit din mana?"
„Știi că îmi place Darcy, dar așteptările noastre nu erau aceleași.”
„Doamne Dumnezeule, Logan. Despre ce vorbesti?"

am gemut. Nu aveam nevoie de Darcy să-mi ocupe gândurile mai
mult decât făcea ea deja. "Mă știi. Nu sunt genul
a omului să se a eze. Nu vreau o familie și de asta are nevoie

Darcy. Este ceea ce merită.”
„Nu am înțeles niciodată această obsesie pe care o ai de a fi
singur.” Ea clătină din cap consternată. „Credeam că îți place de
ea?”
"Fac. Este o femeie drăguță, dar asta nu înseamnă că voi
schimba cine sunt, ce vreau sau ceea ce știu că este corect.”
Am intrat în aleea de la Badsley și am fost hotărât să intru cât

mai repede posibil. Sper că schimbarea decorului ar încuraja
bunica mea să renunțe la conversație. Am parcat, am oprit
motorul și m-am dus să deschid ușa, dar bunica și-a pus mâna pe
mine
bra .
„Așteaptă – vreau să aud despre asta.”
„Putem, te rog, să-l aruncăm? Decizia este luată. este
cel mai bine pentru noi doi.”
„Băiatul meu drag, de cele mai multe ori te las singur să iei
propriile decizii, dar nu pot să stau pe picioare dacă cred că te
rănești pe tine și pe cei pe care îi iubești.”
Dragoste? N-ar fi trebuit niciodată să mă implic cu Darcy în
primul rând și ultima persoană pe care am vrut să o rănesc a fost
bunica mea. „Știu că te adoră și doar pentru că ea și cu mine
suntem... sunt sigur că o vei vedea în continuare.”
— Nu este vorba despre mine, Logan. Mă îngrijorează că nu
știi ce este bine pentru tine. Darcy este o femeie minunată – este
bună, frumoasă, deșteaptă și îți dă curs pentru banii tăi, ceea ce
îmi place cel mai mult la ea. Nu te-am văzut niciodată la fel de
fericit ca ai fost cu ea – mi-am dat seama din momentul în care ai
cunoscut-o că a fost făcută pentru tine.
Făcut pentru mine? Bunica mea nu a înțeles. Nici unul
a fost făcut pentru mine. Nu puteam avea pe nimeni să conteze pe mine.
„Ai avut o ceartă?”
Mi-am înclinat capul pe spate pe tetieră. „Nu, nimic de genul
acesta. Lucrurile escaladeau și nu puteam continua să mergem
mai departe așa cum eram. Nu am…” Cum aș putea să explic că eu
era obișnuit cu o serie de aventuri de o noapte? „Nu m-am întâlnit niciodată

cu o femeie până acum. Nu chiar. Nu de la universitate.”
„Deci să fii credincios a fost dificil pentru tine?”
„Nu, nu mi-am dorit pe nimeni altcineva când eram cu Darcy.”
Încă nu am făcut-o. Nici măcar o femeie ca Abigail, pe care am băgat-o
într-un taxi acasă după băutura noastră luni seara. „Niciodată nu m-am
uitat la o altă femeie.” Darcy nu a lăsat loc pentru nimeni altcineva.
„De ce ai decis să pui capăt lucrurilor?”

„Sentimentele ei creșteau și nu puteam să-i dau ceea ce își dorea.” Nu
eram pe cale să-i spun despre sarcină
a speria.
„Deci, ți-a spus că te iubește și, în loc să recunoști că și tu o iubești, te-

ai speriat și ai aruncat totul?
Cam asta este dimensiunea?”
Nu-mi aminteam când bunica mea păruse atât de exasperată cu mine.
Era aceeași voce pe care o folosea când obișnuiam să mă întorc acasă
acoperită de noroi din cap până în picioare, după ce mă jucam cu prietenii
mei.
„Nu este vorba despre a fi speriat. Este despre mine să știu ce vreau,
de ce sunt capabil. Întotdeauna am știut că nu mă voi stabili niciodată sau
nu voi avea o familie. Pur și simplu nu este ceea ce vreau și a trebuit să
pun capăt lucrurilor înainte ca Darcy să intre mai adânc.”
„Te comporți ca și cum n-ai fi iubit-o. De parcă ai fi fost doar la drum.
Dar știu altfel, Logan. Am văzut cum erați împreună. Cu cât ai fost mai
relaxat. Cum nu te-a lăsat să te iei prea în serios.”
„Ar putea fi adevărat, dar nu schimbă nimic.”
— Ajută-mă doar să înțeleg de ce ești atât de convins de asta

nu vrei să-ți împarți viața cu nimeni?”
„Mi-am pus munca pe primul loc și asta nu se va schimba niciodată.
Nu am loc în viața mea pentru o femeie, pentru orice femeie. Și cu
siguranță nu există loc pentru o familie. Tot ce aș face este să-i dezamăgesc
și nu voi fi acel om. Deci, vezi tu, deși lucrurile arată ca și cum eu și Darcy
suntem potriviți acum, pur și simplu nu este
caz. Pot să văd mai departe pe drum — aș dezamăgi-o la un moment

dat.
M-am întors către bunica mea așteptând înțelegere, dar în
schimb mi s-a părut milă.
„Desigur că o vei dezamăgi. Așa se întâmplă.
Ea te va dezamăgi și tu o vei dezamăgi - asta e doar viața. Dar când
sunteți îndrăgostiți, vă iertați unul pe altul.”
„Cum poți spune asta după tot ce te-a făcut tatăl meu?” Am
regretat că l-am pomenit pe tatăl meu de îndată ce cuvintele mi-au
părăsit gura. Nu am vorbit niciodată despre el și știam că și acum
ceea ce s-a întâmplat o doare pe bunica mea.
„Oh, băiatul meu drag. Despre asta este vorba? Nu vrei să faci
greșelile tatălui tău?”
Nu am spus nimic. Nu aveam nevoie.
"N-am avut nici o idee. Ar fi trebuit să vorbim despre asta cu ani în
urmă. În primul rând, nu există niciun cod genetic care să oblige să faci
aceleași greșeli prostești și alegeri neînțelepte pe care le-a făcut tatăl tău.
Rata judecată nu se transmite din generație în generație, iar tu ai
mai mult decât dovedit că ai mai multă simțire decât a făcut-o
vreodată tatăl tău, atât în ceea ce privește afacerile, cât și în ceea ce
privește familia.”
Nu că am crezut că am o predispoziție genetică de a-i dezamăgi
pe cei din jurul meu. Mai mult că învățam din istorie, din greșelile
altcuiva.
„Este imposibil să faci paralele între viața ta și a lui, Logan. Era
un om care avea propriile lui probleme.
Totul îi fusese dat. Nu avea pentru ce să muncească, să se
străduiască. Pur și simplu nu era bărbatul care ești.”
„S-a pus înaintea familiei sale. Dezamăgiți oamenii care se bazau
pe el. Nu pot fi sigur că nu aș face aceeași greșeală. Și nu îmi voi
asum riscul.”
„Faptul că Darcy ți-a spus că te iubește și că știi că este adevărat
este ceva prețios și ceva de prețuit.
Nu ești tatăl tău – meriți o viață plină de dragostea soției tale, a
copiilor tăi. Nu te nega asta
din cauza unui bărbat care nu mai este în viața noastră. Învață din
trecut, dar nu lăsa asta să-ți strice viitorul.”
Un amestec greu de durere, vinovăție, pierdere și dragoste stătea
în fundul gâtului meu. Încercam să evit un viitor care nu a fost
niciodată destinul meu? Am dovedit deja că nu sunt tatăl meu?
Renunțasem degeaba la Darcy?

„Ei bine, acum e prea târziu. Nu vreau să fac promisiuni pe care
nu știu dacă le pot ține. Decizia a fost luată.”
Bunica și-a deschis ușa mașinii. „Atunci desface-o.”
M-am grăbit afară și în jurul cizmei ca să o ajut, dar ea mi-a

plesnit mâinile. „Sunt perfect capabil. Nu m-ai dezamăgit niciodată.
Ești loial și cinstit și muncitor.
Ăsta e bărbatul care ești. Se pare că crezi că nu îți faci tot timpul
promisiuni și angajamente. Îmi faci mie și în afaceri. De ce îl
singularizezi pe Darcy?
„Nu pot avea o soție și o familie fără să fac greșeli, să încalc
angajamentele și să dezamăg oamenii.”
„Și așa cum am spus, dacă ea te iubește și ai înțeles greșit, atunci
te va ierta.”
Ar putea fi adevărat? Aș putea să-mi permit să fac greșeli în fața
lui Darcy și să o pun pe ea să mi le ierte?
”
„La fel ca, a continuat bunica, „când greșește , o vei ierta .
Pentru că o iubești.” Bunica s-a întors să se uite la mine. „Și să nu
îndrăznești să negi.”
Dovezile erau acolo. Felul în care nu am observat alte femei când

eram împreună, faptul că nici acum nu puteam să merg cu o altă
femeie, felul în care uram faptul că Darcy era atât de departe.
L-am iubit pe Darcy Westbury... și nu aveam idee ce să fac în

privința asta.
„Fă-o bine”, a șoptit bunica. „Nu lăsa
aceasta să fie greșeala pe care o regreti pentru tot restul vieții.”
M-a bătut pe piept și s-a îndreptat spre bucătărie, lăsându-mi un

bărbat diferit de cel care plecase din casă cu doar o oră înainte. Îmi
pusese la îndoială întreaga filozofie personală. Dar un lucru îmi era
clar – nu puteam suporta gândul să nu-l iubesc pe Darcy Westbury
pentru tot restul vieții.
TREIZECI SI OPT
Logan
Hotărât să „îndrept lucrurile” cu Darcy, eram la trei mii de mile

distanță de Woolton și am parcat în fața casei din Connecticut a lui
Ryder și Scarlett Westbury. Darcy era femeia pe care mi-am dorit-o și
un ocean nu avea să mă țină departe de ea.
Nu puteam exclude posibilitatea ca ea să refuze să vorbească cu

mine și n-aș da vina pe ea dacă ar face-o. Am fost insensibil și nesimțit
și, cel mai rău, am negat cât de importantă era relația noastră pentru
mine.
Am oprit motorul și am coborât din mașină, purtând documentele
pe care le aduceam cu mine. Cerul era ciudat de fără nori și doar briza
a împiedicat căldura să fie copleșitoare. Țipetele și râsetele copiilor
șerpuiră afară din casă. Nu o văzusem pe Darcy cu nepoții și nepoții
ei, dar îmi imaginez că o adorau. Am bătut la u ă i am respirat
adânc.
Expresia de pe chipul lui Scarlett în timp ce deschidea ușa a

început să fie primitoare și sa dizolvat într-o rezervă incomodă.
„Logan. Ce ești tu…"
— Speram să vorbesc câteva cuvinte cu Darcy, dacă e aici?
Scarlett se încruntă și aruncă o privire peste umăr. "Ea este aici,

dar nu sunt sigur..."
„Înțeleg că ea nu vrea să mă vadă, dar tu ai putea
spune-i doar că sunt aici?”
Scarlett dădu din cap și am privit în prag cum se ducea să-l
găsească pe Darcy.
Inima mi s-a ridicat în piept de îndată ce i-am auzit vocea. „Am
remediat”, a anunțat ea, ținând ceva în aer, apoi a înghețat când
Scarlett a șoptit ceva.
Darcy s-a uitat la mine și apoi sa întors repede. Aceasta
a fost ca un cuțit pentru inima mea.
A fost atât de dureros să mă vezi? N-ar fi trebuit să vin? Îmi
petrecusem toți acești ani evitând să-mi pese de cineva și nu știam ce
să fac acum că am făcut-o. Bunica mea spusese că inevitabil l-am
dezamăgit pe Darcy. Asta au făcut oamenii, dar dragostea le-a permis
să ierte. Dar poate că era prea târziu pentru mine și Darcy. Poate că
aș răni-o prea tare.
Nu puteam face decât să stau și să aștept, întrebându-mă dacă ar
fi trebuit sau nu să-i dau mai mult timp lui Darcy. Aș fi vrut să-i spun
cât de curând posibil ce simțeam, dar poate că fusesem egoist.
După încă câteva schimburi, Scarlett a strâns-o pe Darcy într-o

îmbrățișare, apoi a lăsat-o să se ducă să negocieze cu unul dintre copii,
în timp ce Darcy se îndrepta spre mine, cu capul plecat.
Mi-am lini tit respira ia. Darcy putea să-mi închidă ușa în față
sau să refuze să-mi vorbească, dar nu aveam de gând să renunț fără
să lupt.
Cu cât se apropia mai mult, cu atât mai puțin înțelegeam cum aș fi
lăsat-o vreodată să plece. Era frumoasă în Anglia sau America, în blugi
sau rochie de cocktail, acoperită de noroi sau la cinci minute după
trezire.
”
„Hei, am spus în timp ce ea stătea în fața mea. „Speram să putem
vorbi.”
„Au telefoane în Statele Unite, știi.”
Nu m-am putut abține să nu zâmbesc. Nu a pierdut nicio ocazie să
mă îndrepte. „Unele lucruri sunt mai bune
explicat personal.”
„Nu mai trebuie să aud explicații.”
Am dat din cap. "Am înțeles. Nu sunt aici să justific ceea ce am
făcut și nu mă aștept să mă ierți, dar îți datorez adevărul.”
„M-ai mințit?”
„Mai mult pentru mine, cred.” Am încercat de prea mult timp să
nega dragostea mea pentru Darcy. „Aș dori doar o șansă să explic.”
„Logan, sunt obosit. Am terminat. Nu are rost să repetam
lucrurile.”
„Te rog, Darcy, doar cinci minute. Și dacă nu-ți place
ceea ce auzi, voi dispărea din viața ta pentru totdeauna.”
Umerii i-au căzut ca înfrângere, când s-a făcut deoparte și m-a
invitat să intru. „Hai să mergem în spatele casei. Putem merge până
la râu.”
Doar gândul că voi fi alături de ea în următoarele minute mi-a
reînnoit hotărârea de a o recâștiga. Nu puteam să o las să plece. A
trebuit să găsesc o cale de întoarcere la ea.
A fi atât de aproape, dar incapabil să-i simt căldura corpului sau să-i
liniștească durerea a fost mai greu decât mă așteptam, dar totuși mai
ușor decât să nu fiu deloc lângă ea.
Ea și-a ținut privirea ațintită ferm la orizont în timp ce ne
îndreptam spre grădină. Nu puteam să-mi țin ochii de la ea.
Parcă nu aș fi avut apă de săptămâni întregi și mi s-a dat șansa să
beau. Am vrut să iau cât am putut.
”
„Ma bucur să te văd, am spus.
— De ce ești aici, Logan?
"A explica. A cere scuze." Nu știam de unde să încep.
„Nu m-am gândit la nimic altceva decât la tine de la ultima noastră
conversație și am avut o serie de realizări pe care trebuie să le
împărtășesc. Sper că va explica într-un fel prostia mea, egoismul
meu și lipsa mea completă de înțelegere a mea și a ceea ce am
simțit pentru tine.”
Darcy făcu o pauză. „Nu am nevoie de nici un fel de explicație de la
tu — accept decizia ta și încerc să merg mai departe.”
Am închis ochii pentru a bloca gândul că ar putea fi peste mine.

„Dar asta încerc să spun. Nu vreau să mergi mai departe. Sunt
îndrăgostit de tine și vreau să fim împreună.”
Ea a rămas tăcută, cu fața plină de confuzie.

„Îmi pare atât de rău, Darcy. M-am speriat de sentimentele pe care
le aveam, de sentimentele pe care le aveai pentru mine. Așa că, ca un
laș, am fugit, m-am retras. M-am întors la ceea ce știam cel mai bine.”
Am respirat lung, adânc. „Bunica m-a ajutat să văd ce am făcut.”
— Ai vorbit cu ea despre noi? Darcy și-a ridicat privirea și a fost

nevoie de tot ce aveam pentru a nu mătura șuvița de păr scăpată
înapoi în spatele urechii ei.
"Da. E cea mai înțeleaptă femeie pe care o cunosc și m-a îndreptat.
M-a făcut să înțeleg cum să te iubești nu era ceva de care să fugi.”
Pe chipul lui Darcy a pâlpâit tristețea și ea s-a întors de la mine,

ascunzându-și durerea. Dar am meritat să-l văd. La urma urmei, eu
am provocat-o. Își încrucișă brațele și ridică bărbia în sus, încercând
să-și recapete calmul.
„Întotdeauna am fost atât de hotărât să nu fiu tatăl meu încât m-
am închis de la multe lucruri. De la tine. Am fost atât de concentrat să
nu fac promisiuni pe care nu le pot ține și să evit să distrug tot ce mă
înconjoară, încât nu mi-am dat seama de răul pe care l-am făcut. Ceea
ce a făcut tatăl meu m-a afectat atât de fundamental, încât nu am
înțeles pe deplin. M-a marcat pentru totdeauna și cea mai ușoară
modalitate de a mă asigura că nu i-am provocat niciodată răul pe care
l-a făcut, nu dezamăgesc pe nimeni, a fost să mă asigur că iubesc cât
mai puțini oameni și că nimeni nu mă iubește.”
”
„Hai să mergem, spuse Darcy, îmbrățișându-se strâns în timp ce
ne îndreptam spre râu.
„Nu m-am așteptat niciodată la ce s-a întâmplat între noi – sa
strecurat asupra mea. Ai izbucnit în viața mea și din momentul în care
te-am cunoscut, am știut că ești diferit, special. Pur și simplu nu mi-am
dat seama ce efect profund ai avea asupra mea. Nu eram pregătit.
Trăiam într-o lume sigură, închisă, încercând să evit
orice ar sugera că sunt în vreun fel rudă cu tatăl meu. Eram atât de
concentrat pe trecutul meu încât mi-a lipsit complet viitorul când a
sosit ea. Și așa am fugit. De la tine, de ce am simțit pentru tine, de
teama de a te dezamăgi. Are asta vreun sens?”
"Cred. Și îmi pare rău pentru tine, Logan. Știam că acțiunile tatălui
tău încă te bântuie și înțeleg că nu ai vrut să-i repeți greșelile.”
Inima mi s-a umflat. Frumos, înțelegător, incredibil Darcy.

Bineînțeles că ar găsi în inima ei să vadă punctul meu de vedere. A
fost mai mult decât meritam. Încurajat, am întins mâna spre ea,
mângâindu-mi degetele peste obrazul ei, dar ea a făcut un pas înapoi
și mâna mea a căzut. Ea a înțeles, poate chiar m-a iertat, dar a purtat
și cicatricile pe care i-am dat.
Și pentru asta am avut doar eu de vină. "Îmi pare atât de rău."
"Te cred."
”
„Darcy, Am soptit. "Te vreau. Vreau ca tu sa vii
înapoi la mine. Te vreau pentru totdeauna."
Și-a împins mâinile în buzunarele fustei și a clătinat din cap. Era
ca și cum o mână mi-ar fi strecurat în piept și îmi strângea inima din
ce în ce mai tare. Nu aș fi putut s-o pierd. Te rog Doamne, trebuia să
pot face acest lucru corect. N-aș fi putut găsi femeia cu care ar fi
trebuit să-mi petrec restul vieții doar pentru a fi încurcat lucrurile.
„Știu că acesta trebuie să fie un șoc. Și știu că trebuie să mă urăști

chiar acum...
„Nu te urăsc, dar asta nu înseamnă că ceea ce s-a întâmplat este
în regulă. Ceea ce ai spus are sens, dar nu înlătură durerea. Tu ai
fantomele tale, iar eu le am pe ale mele. M-ai părăsit când lucrurile
au devenit prea mult pentru tine. Am avut prea multe din asta în viața
mea și nu pot risca să se întâmple din nou. Trebuie să mă protejez,
Logan.
Desigur, ar fi precaută. Nu că mă așteptam la ceva diferit. Nu ar fi
Darcy a mea dacă ar fi
capitulat. Ea nu a fost o împingere. "Am înțeles. Dar crezi că în timp ai

putea să mă ierți?”
„Se spune că timpul vindecă toate rănile și sunt sigur că asta o
include și pe aceasta. Dar nu mă pot întoarce. Fiind lăsat de tine. A
adus atât de multe înapoi. A fost prea dureros. Este încă prea dureros.”
„Spune-mi doar ce pot face. Voi renunța la Manor House Club.

Voi scăpa de elicopter. Cum să-ți demonstrez că vorbesc serios?”
Aproape că uitasem dosarul pe care îl purtam.
"Și asta. Am vrut să-ți dau ceva.” I-am oferit dosarul colorat.
— Nu am nevoie de lucruri de la tine, Logan.

"Atunci ce? Orice. Spune-mi și îți voi da
orice este în puterea mea.”
„Tot ce îmi doream era să mă iubești. Și înțeleg
de ce nu poti. Dar trebuie să mă lași să-mi continuu viața.”
"Dar eu fac. Te iubesc atât de mult încât doare să fiu departe de
tine.”
„Până data viitoare când te lupți, împinge-mă și pleacă. Ce se
întâmplă dacă rămân însărcinată? Vreau să fiu cu cineva care să-mi
împărtășească bucuria în acel moment, să nu-mi spună că este prea
adânc și să mă abandoneze pe mine și pe copiii noștri.”
Nu știam cum să demonstrez ceva în viitor. Cum aș putea să explic
că mă aflam pe o stradă cu sens unic și nu aș putea niciodată să nu o
iubesc acum?
Eram fără muniție. „Te voi iubi mereu, Darcy. Nu am fost niciodată
atât de sigur de nimic.”
Și-a îngrijorat buza de jos, dar nu și-a ridicat privirea.
„Vreau să spun, te iubesc. Și acum câteva săptămâni mi-ai spus că
mă iubești. Nu merită să lupți pentru asta?”
„Poate că mă iubești în felul tău, dar pur și simplu nu este suficient.
Ce se întâmplă data viitoare când te sperii? Ce se întâmplă când arunci
o privire asupra vieții pe care ai avut-o înaintea mea sau când o altă
femeie îți atrage atenția?”
„Nu se va întâmpla. te iubesc .”
Ea clătină din cap. „Nu pot trăi cu incertitudinea. Nu pot să-mi fac
griji că o să te întorci și să mă părăsești.”
„Atunci va trebui doar să-ți demonstrez că nu merg nicăieri. Nu pot
să renunț, Darcy. Nu e nimeni altcineva pentru mine. Vreau să mă
căsătoresc cu tine. Să ai copii cu tine. Scrie pe cerul de deasupra Woolton
Hall cât de mult te iubesc.”
"Te rog opreștete." Ea și-a frecat fața cu mâinile.
„Toată viața mea am fost independentă. Și m-aș aștepta la lucruri de la
tine. Și când ai plecat, nu m-am simțit niciodată atât de vulnerabilă. Atât
de singur. Acel sentiment mi-a adus înapoi toate amintirile proaste pe
care le-am avut vreodată. Și nu pot trăi îngrijorându-mă că voi simți din
nou asta. Te rog, Logan. Trebuie sa pleci."
”
„Încă un lucru, ține. "Este am spus, întinzând dosarul în care eram
pentru dumneavoastră."
„Ți-am spus că nu vreau lucruri de la tine.”
„Știu, dar vreau să ai asta. Orice s-ar întâmpla între tine și mine, ar
trebui să-l ai.”
Fără tragere de inimă, luă dosarul și îl deschise, răsfoind hârtiile
dinăuntru. "Nu înțeleg. Ce este asta?"
— Ți-am transferat o parte din pământul lui Badsley. Nu să

Woolton, dar pentru tine.
Ea a continuat să întoarcă pagina, înainte și înainte. "Dar de ce?"
„Este doar o bucată de pământ de la marginea moșiei. De la locul
tău preferat din Woolton, unde ne-am întâlnit prima dată, până la râul
unde obișnuiai să te joci cu Ryder.”
” ea a spus
S-a întors de lângă mine. „Nu pot să iau asta peste
umărul ei.
M-am apropiat de ea. Nu voia s-o văd supărată, iar ultimul lucru pe
care am vrut să-l fac a fost să o fac să plângă, dar merita asta. „Nu iei
nimic. Îți dau asta de bunăvoie. Acum poți fi sigur că orice s-ar întâmpla,
acele locuri speciale vor fi păstrate. Nu cer nimic în schimb. Vreau doar
să înțelegi că îmi pasă la tine și dacă mă iubești sau nu, voi face orice
pentru a te face fericit.”
Pentru că eram un om nerăbdător, egoist, am vrut să o fi cucerit,

să o fi răzgândit. Dar tăcerea ei mi-a spus că nu am făcut nici una.
„Poate că n-ar fi trebuit să vin astăzi. Am vrut doar să știi ce simțeam.”
"Nu. Mă bucur că ai făcut-o. Îmi pare rău, aș vrea doar să pot

uita…”
„Nu ai de ce să-ți ceri scuze. Eu sunt idiotul. Eu sunt cel care a
dărâmat asta. Asta sunt tot eu.” Încheierea lucrurilor cu Darcy fusese
cea mai proastă decizie pe care o luasem vreodată. Și m-am urât
pentru asta. „Dar voi îndrepta lucrurile. Îți voi demonstra că nu mă
voi speria din nou. Nu pot să renunț la tine. Pe noi.”
„Logan...” Darcy a expirat tremurând.

"Ar trebui sa plec." Aveam nevoie doar de o atingere ca să mă
mențin. I-am sărutat vârful capului. "Te iubesc. Te rog nu fi trist.
Voi îndrepta asta.” Și m-am îndepărtat de singura femeie pe care o
iubeam vreodată. Dar nu renunțam la ea.
TREIZECI SI NOUA
Darcy
Cum m-am lăsat convins de speed dating? Voiam doar să fiu lăsat singur
la Woolton Hall, să mă îngropam în moșie și toate ieșirile ei. Să revină la
viață înaintea lui Logan.
Aurora... avusese alte idei, motiv pentru care tocmai îi explicasem

pentru a patra oară în seara asta unde se afla Woolton Village unui
complet străin.
Fidel cuvântului său, Logan nu renunțase. Am auzit de el în fiecare zi.
Mai întâi în Connecticut. Și atunci trebuie să fi știut că voi veni acasă cu
vreo zece zile în urmă, pentru că în fiecare zi de atunci, primisem o
felicitare sau flori sau note scrise de mână despre ziua lui și despre cum îi
era dor de mine. Nici nu mai auzisem elicopterul de când mă întorsesem
din Connecticut.
Încă încercam să merg mai departe, dar nu eram sigur de viteză
întâlnirile erau treaba mea.
În fața mea, bărbatul în salopetă albă de piele s-a mișcat inconfortabil.
„Îmi pare rău, devine puțin inconfortabil. Nu cred că am folosit suficientă
pudră pentru copii. Dar tu ești cel mai tare lucru din camera asta.”
Am încercat să-mi păstrez zâmbetul de pe față constant. "Mulțumesc."

Clopotul a sunat. Aleluia.
„Doar ca să te anunț, vei scrie pe foaia mea „dracu-da”, „Ma bucur

” spuse el cu ochiul.
să te cunosc, Elvis.” Nu mergea deloc pe foaia mea. Următorul tip nu
putea fi mai rău, cu siguranță.
„Eu sunt Andrew.” Un bărbat blond înalt stătea în fața mea,

întinzându-și mâna. Având în vedere că purta pantaloni și o cămașă
mai degrabă decât o rochie elegantă, a fost un început mai bun. "Cati
ani ai?" Bine, deci poate că a sărit peste școala de farmec. „Îmi plac
femeile în vârstă.”
— Pot să-ți pun aceeași întrebare, Andrew? Nu eram pe cale să
recunosc acestui tip că eram mai în vârstă decât el, chiar dacă eram.
"Douazeci si doi. Cred că ai douăzeci și nouă sau treizeci de ani.
Păcat – îmi plac femeile în patruzeci de ani. Nu caut să se căsătorească.
Fantastic in pat. Câștigători peste tot.”
Cel puțin eram egali în sensul că vârsta lui era o problemă și pentru
mine — nu îmi plăceau copiii de douăzeci și doi de ani. „Ei bine, sper
că o găsiți.” Am ieșit oficial. Îmi dădusem o șansă în seara asta, dar
dacă mai stau o clipă, probabil că nu aș vrea să o mai văd niciodată pe
Aurora. I-am surprins privirea prin cameră și am înăbușit un chicot la
căscatul ei. M-am îndreptat spre ea să o salvez.
"La ce te gândeai?" am întrebat în timp ce ne împiedicam afară,
disperați să plecăm înainte să sune următorul clopoțel.
„Ai spus că seara asta va fi distractiv.”
"Știu. Vremurile disperate necesită măsuri disperate.”
„ Nu sunt vremuri disperate.” Mă întorsesem din Connecticut în
urmă cu zece zile și abia plecasem de la Woolton Hall. Era spațiul meu
sigur și știam că, atâta timp cât voi rămâne acolo, voi supraviețui. S-ar
putea să nu fiu niciodată fericit, dar aș face un fel de viață împreună
pentru mine.
O viață fără Logan.
M-am gândit constant la el. Am reluat conversația din Connecticut
pe care am avut-o în buclă. Nici acum, nu eram sigur că am făcut ceea
ce trebuie.
— Te gândești din nou la el, nu-i așa? întrebă Aurora.
Mă gândeam mereu la el. „A fost un dezastru.”

„Nu a fost unul dintre cele mai bune evenimente pe care le-au
organizat, dar am întâlnit câțiva băieți drăguți așa.”
”
„Nu e atât de frumos încât să te întâlnești cu ei, am spus.
Aurora și-a legat brațul prin al meu în timp ce ne-am îndreptat spre
colț pentru a lua un taxi. Chiar acum aș fi putut cu bucurie să duc
elicopterul lui Logan înapoi la Woolton. A fi în oraș mi s-a părut puțin
prea aproape de el. Dar stăteam la casa Hill Street în seara asta și ne
întorceam la Woolton
Mâine.
„Nu, ai dreptate, dar trebuie să iei o șansă la aceste lucruri, altfel s-
ar putea să ratezi meciul perfect.”
Am admirat modul în care Aurora a continuat să se expună acolo, a
continuat să caute iubirea vieții ei. Doar că nu știam dacă o am în mine.
N-am iubit niciodată pe nimeni așa cum îl iubeam pe Logan și știam că
nu voi mai avea asta, așa că ce rost avea să mă uit?
„Știi ce cred?” întrebă Aurora. „Cred că ți-ai găsit deja potrivirea

perfectă.”
Stomacul mi s-a aruncat. „Uneori, lucrurile pur și simplu nu merg.”
„Și uneori lucrurile care sunt menite să se rezolve au un început

șocant. Nimic nu este niciodată perfect. Nu te întrebi vreodată dacă ar
trebui să vezi dacă ceea ce ai avut tu și Logan ar curăța denivelările și
ar ajunge pe cealaltă parte?
Mi-am întins brațul pentru un taxi care se apropia. „Nu vreau să-mi
petrec toată viața fără să știu dacă Logan se va răzgândi și va pleca.”
„Dar nu acesta este întotdeauna riscul în orice relație?” a întrebat

ea în timp ce ne urcam în taxi. „Oamenii divorțează pentru că se
răzgândesc.”
„Dar trebuie să fiu sigur.”
"Imposibil. Nimic nu este sigur pe lumea asta. Woolton s-ar putea
arde, există șanse destul de mari să mă îndrept către lesbianism, WI s-
ar putea desființa — orice este posibil.”
„Cum poți să spui așa ceva? WI ne va supraviețui ambilor.” Nu

mă așteptam ca Aurora să sugereze că Logan ar putea fi în
continuare acela.
Aurora chicoti. „Aceasta este probabil cea mai mare certitudine
din viața noastră. Dar lucrurile se schimbă și cred că trebuie să te
bucuri de momentele bune când ți se oferă. Nu spun că ar trebui să
trăiești momentul cu Logan, așa cum o făceai. Dar nici el nu spune
asta. El vrea și mai mult. Și tu îl iubești și acum știi că te iubește. Nu
cred că ar trebui să arunci o șansă la fericire pentru că s- ar putea
să nu iasă. Tipul potrivit nu se întâmplă des, crede-mă.”
Știam că ce am avut Logan și cu mine, sau cel puțin ce simțisem

pentru el, era special. N-am iubit niciodată pe cineva înainte și am
acceptat pe deplin că nu aș mai iubi niciodată. „Nu pot suporta
durerea oamenilor pe care îi iubesc să mă părăsească. Am avut
destule pierderi. Și dacă îl iubesc acum, va fi și mai rău pe viitor.
Durerea ar fi de nesuportat.”
„Singura modalitate de a garanta că nu vei răni niciodată este să
nu iubești niciodată pe nimeni și nu cred că asta ești. Meriți o familie,
pe cineva care te adoră, pe cineva pe care îl adori. Ai atât de multe
de oferit, Darcy. Nu lăsa frica să fie lucrul care te împiedică să fii
fericit.”
mi - a fost frică. Teamă de a fi rănit, frică de a fi respins din nou.
Moartea bunicilor mei, abandonul părinților mei – acestea fuseseră
îngrozitoare, dar supraviețuisem. Pierderea lui Logan a fost o durere
mai ascuțită, mai pătrunzătoare și, acum, că începuse să se stingă,
voiam să mă asigur că nu o mai simțim niciodată.
„Și ai văzut cum este scena întâlnirilor. Nu vei găsi iubirea vieții
tale la fiecare eveniment de speed dating.
Obișnuiai să crezi că ești destinat să cunoști un proprietar de pământ
căsătorit cu țară, dar Logan ți-a arătat de ce ai nevoie cu adevărat.
Asta nu se întâmplă prea multe.”
"Ai dreptate. Imaginea cu cine am crezut că voi ajunge nu se
apropie de Logan Steele.” Credeam că vreau exact opusul lui.
„Cred că ai fost prea preocupat de bifarea casetelor – ai nevoie

de cineva la fel de pasionat, la fel de înflăcărat și de unic ca tine. Și
cred că îți datorezi să treci peste fricile tale, să treci peste această
denivelare a drumului și să vezi ce e pe partea cealaltă. Cu Logan.”
În multe feluri, Logan nu era ceea ce mi-am dorit, dar era tot ce
aveam nevoie. Era puternic, amuzant, concentrat și muncitor. Era
devotat familiei sale și avea să mute munții pentru a face ceea ce
trebuie. „Crezi că de aceea m-a durut atât de tare? Pentru că l-am
iubit atât de mult?”
"Poate. Nu sunt sigur că am fost vreodată cu adevărat îndrăgostit.
Nici măcar cu fratele tău, deși eu credeam altfel.
Dar acum că te-am văzut pe tine și pe Logan împreună, știu cum
arată dragostea adevărată. Știu la ce țintesc.”
Mi-am dres glasul, încercând să nu plâng. „Chiar crezi asta?”
Aurora dădu din cap. "Eu într-adevăr. Și cred că este special și

trebuie să te apuci de el. Din ceea ce mi-ai spus, înțelege că a făcut o
mare greșeală.”
„Dar a fost o greșeală care mi-a frânt inima, Aurora.”
„Și unul pe care încearcă să o compenseze. Nu am văzut niciodată
atât de multe flori și litere. Tipului îi pare rău. Îți arată că nu alergă,
că vorbește serios în privința ta. Nu cred că va mai face aceeași
greșeală. Nu-l pierde pentru că ți-e frică să încerci.”
Aș putea schimba șaiba unui robinet, aș convinge un comitet de

planificare să respingă o nouă dezvoltare, aș putea chiar reîncălța un
cal. Dar poate că fusesem prea speriat ca să mă permit să-l iubesc pe
Logan Steele suficient pentru a-l ierta.
PATRUZECI
Logan
Nimic nu mai fusese la fel de când mă întorsesem din Connecticut cu

aproape două săptămâni mai devreme. Pierdusem femeia pe care o
iubeam și pur și simplu nu știam cum să trăiesc cu asta. Nu aș renunța,
dar speranța se stingea. Nu am auzit nimic de la ea și am vrut să merg
acasă. Mope. Îmi pare rău pentru mine. Afacerile au fost ultimul lucru
care mi-a trecut în minte.
„Anulează totul în această după-amiază. Dacă intră ceva urgent,
”
mă poți suna, i-am spus asistentei urgente
mele. Erau
în căsuța
o mulțime
meadedelucruri
e-mail,
dar nimic nu mai conta.
"Nici o problemă. Eram pe cale să vin să te văd când m-ai sunat.

Se pare că e cineva la recepție pentru tine fără programare, dar mă
voi ocupa de ei.
Am dat din cap și am început să mă deconectez de la computer.
„Știi cine este?”
Ea se uită în jos la notițele ei. „Un Darcy Westbury? Nu am auzit
niciodată de ea. Nu-ți face griji, voi scăpa de ea.” Întinse mâna după
telefonul ei.
Darcy? Darcy a fost aici?
"Nu! Unde este ea?" Inima a început să-mi bată cu putere. De ce
ar fi Darcy aici? S-a întâmplat ceva cu bunica mea? A fost rănită? Sau
aș putea să-mi permit să sper asta
a fost aici să mă vadă, că poate că se răzgândise?
„La recepție, cred. Vrei să văd de ce e aici?”
Am început deja prin birou. Destul de sigur, am văzut-o pe Darcy

vorbind animat cu una dintre recepționere, cu părul ei frumos,
castaniu, slăbit și legănându-i pe spate. Am deschis ușa de sticlă și
ochii ni s-au blocat.
Fără să spună nimic, Darcy m-a urmărit în tăcere înapoi în biroul meu.
Indiferent pentru ce ar fi venit aici, nu avea nevoie de audiență.
Asistentul meu nu a spus nimic în timp ce l-am condus pe Darcy

înăuntru și am închis ușa în urma noastră. "Este totul în regulă? S-a
întâmplat ceva cu bunica mea?”
Ea clătină din cap și se încruntă, două mici creste formându-se
deasupra podului nasului ei. Nu observasem niciodată asta până
acum sau purta o expresie facială pe care nu o simțisem niciodată?
Cumva, m-am simțit înșelat. Ar fi atât de mult din Darcy încât n-aș ști
niciodată. Eram atât de idiot.
„Ce faci la Londra?”
Mi-a ignorat întrebarea și s-a așezat pe unul dintre scaunele din
fața biroului meu. Mi-aș fi dorit să-mi spună doar de ce a fost aici.
Palmele îmi transpirau. Mă luptam cu fiecare instinct pe care îl aveam
care îmi spunea să o ating, să o sărut, să o țin în brațe.
„Aurora și cu mine ne-am întâlnit cu viteză aseară.”
Mi-am lovit pumnul în ușă, încercând să-mi stăpânesc furia în
acea singură mișcare. Întâlnire? La dracu. La ce mă așteptam? Am
suflat, apoi m-am așezat în spatele biroului meu. "Continua."
„Am stat aseară la casa din Londra, nu că aș fi dormit”, a mormăit

ea. „N-am făcut altceva decât să mă gândesc și să-mi fie dor de tine –
se pare că asta e tot ce fac în aceste zile.”
Am încercat să-mi controlez respirația și să ascult cu atenție. A avut
ea tocmai a recunoscut că i-a fost dor de mine? "Ce ați spus?"
„Nu pot să opresc aceste sentimente. Am încercat, dar încă te
iubesc.”
Cuvintele ei au alunecat peste mine ca un duș rece într-o zi plină

de boală de august. Am închis ochii și am respirat. Când le-am
deschis, se uita direct la mine. „Așadar, am decis să vin aici în această
dimineață și să-ți spun.”
— Și cum rămâne cu tipul sau cu băieții de aseară?
„De la speed dating?” Ea clătină din cap. „Evident, toți au fost
îngrozitori. Nici unul dintre ei nu ai fost tu.”
Era ea pregătită să-mi mai dea o șansă? Nu voiam să o împing,
dar trebuia să știu mai multe. "Ma bucur sa te vad. Adică, așa este
întotdeauna, dar mi-a fost atât de dor de tine. Mă întrebam dacă aș
mai pune ochii pe tine vreodată.”
„M-ai rănit atât de tare. Nu am cunoscut niciodată o astfel de durere.”
Agonia ei mă învăluia într-un amestec de vinovăție și rușine. Cum
am putut să fiu atât de egoist? „Știu și îmi pare atât de rău. Vreau să
te revanșez, să-ți demonstrez că sunt demn de iubirea ta.”
Și-a prins buza de jos între dinți. Rareori o vedeam arătând atât
de nesigură de ceva. Era atât de capabilă și încrezătoare. Oare o
furam eu de asta?
"Ce pot sa fac? Te rog, Darcy. Orice. Sunt nefericit fără tine. Nu
sunt nimic fără tine.”
„Nu spune asta. Ești tot ce nu mi-am dat seama că îmi doresc la
un bărbat.”
Mi s-a blocat respirația în gât. Cu cât vorbea mai mult, cu atât mai
multă speranță îmi umplea pieptul, inima, sufletul. Speranță într-un
viitor. „Dacă îmi dai o a doua șansă, nu vei regreta niciodată. Îți
promit chiar acum că te voi iubi pentru totdeauna. Sentimentele m-
au luat prin surprindere, dar le înțeleg acum. Înțeleg ce ești pentru
mine. Tu ești totul și nu voi face aceeași greșeală de două ori. Te
iubesc, Darcy. Te voi iubi mereu."
”
„Dar vei face greșeli, a răspuns ea și pumnul din
jurul inimii mele s-a strâns. „Și eu la fel. Trebuie să fim mai buni la
lucrul cu ele. Pentru că nu te pot pierde din nou.”
Nu m-am putut abține mai mult. M-am ridicat și mi-am rotunjit biroul.
Trebuia să fiu mai aproape de ea. „Vrei să spui…” Abia am putut să formez
cuvintele. „Te-ai întors la mine?”
S-a ridicat și și-a înclinat capul pe spate, mâna ei alunecând peste pieptul
meu. „Nu am plecat niciodată.”
Îmi lipsise atât de mult căldura ei, atingerea ei, mirosul ei încât aproape
că mă copleșiseră. „Nu te voi mai lăsa niciodată să pleci.”
„Nu cred că aș supraviețui dacă ai face-o.”

Am vrut să o rog să se căsătorească cu mine chiar atunci – am vrut să ne
unesc, să fac asta permanent, dar am știut că Darcy va crede că era prea
devreme. Deocamdată, m-aș mulțumi să o am în brațe. Aveam ceva de făcut
pentru a dovedi că voi fi un soț demn. Dar eram încrezător că îmi înțeleg
prioritățile acum și nu avea să treacă mult până când o voi face soția mea.
PATRUZECI SI UNU
Darcy
De îndată ce l-am văzut pe Logan, cu semilunii cenușii de sub ochi,

felul în care sacoul îi stătea mai lejer decât ar trebui, mi-am dat seama
că îl doare la fel de mult. Și acum, în brațele lui, parcă lumea ar fi fost
pusă la loc. Am întins mâna să-i iau fața, pentru a verifica dacă totul
era real. el a spus.
”
"Te iubesc atat de mult,
„Trebuie să ne așteptăm la eșec – unul sau amândoi o vom face
”
speria uneori. Pur și simplu nu ai voie să renunți, spuse. eu
"Înțeleg." Și-a alunecat mâinile peste fundul meu și m-a tras spre
el.
„Logan, suntem în biroul tău.”
„Corect”, a răspuns el. „Biroul meu complet privat.”
”
„Nu se va întâmpla niciodată, i-am răspuns. „Nu devin subiectul
bârfelor de la birou. Acesta este fratele meu, nu eu.”
S-a întors cu spatele spre biroul lui, trăgându-mă cu el. Fără să mă
lase, și-a luat portofelul și telefonul și le-a strecurat în buzunar. „Atunci
vom pleca. A trecut mult prea mult timp de când nu te-am sărutat.
Chiar mai mult de când erai goală în brațele mele. Nu mai pot aștepta.”
„Ai de lucru și avem multe de discutat. Multe de aflat.” Trebuia să

fim sensibili. Dar și eu l-am vrut.
„Și mult timp liber în viitorul nostru.”

„Nu înțelegi?” el a intrebat. „Nu contează pentru mine munca
când ești în cameră. Mi-am învățat lecția, Darcy.
Acum ești prioritatea mea.”
Îl cunoșteam suficient de bine pe Logan Steele încât să știu că nu
a spus nimic din ce nu a vrut să spună. Să aud cum mă iubea și cum
dorea să facă lucrurile să funcționeze — știam că nu erau lucruri ușor
de spus pentru el. A vrut să spună. Era un om de onoare. Știam că
drumul nostru ar putea fi accidentat, dar acum eram convins că el
era dedicat călătoriei.
„Nu poți să-ți abandonezi compania pentru o zi. Fii practic, am
”
spus.
El a oftat. „Pot absolut.” M-a luat de mână și m-a tras afară din
birou. „Julie, am plecat pentru ziua aceea. Oh, și acesta este Darcy.
Nu are nevoie niciodată de o întâlnire și poate întrerupe orice apel
sau întâlnire pe care o am.”
”
„Logan, am spus, vrând să se oprească.
„Ea este... totul al meu. Și ea este pe primul loc.”
Fața lui Julie s-a luminat. Nu eram sigur că era încântare sau șoc.
„Bine de știut, domnule. Bucură-te de ziua ta.”
Nici măcar nu am avut ocazia să o salut pe Julie înainte ca Logan
să se îndrepte spre ascensoare. I-am oferit doar un mic semn și ea mi-
a dat degetul în sus.
M-am gândit că Logan avea o misiune de a dovedi că s-a schimbat.
Că nu mai era convins că nu face relații, că nu mai eram prieteni care
stăteam.
Determinarea în strânsoarea lui, hotărârea în cuvintele lui... a vrut să
spună afaceri.
Am pășit în lift. „Știu că nu ai spune da dacă te-aș întreba chiar
”
acum”, a spus el, apăsând butonul
„Dar să pentru
nu te înșeli,
hol, de
suntem
trei sau
împreună
patru ori.
pentru totdeauna. O să-ți cumpăr un inel, o să scot un anunț în The
Times și o să mă angajez să te onorez și să te prețuiesc în fața
întregului univers. Totul se va întâmpla.”
Mi-a luat un moment până când cuvintele lui s-au înțeles. Logan
Steele vorbea despre căsătorie? „Nu trebuie să faci nimic
lucrurile acelea. Ești suficient, Logan.

„Nu voi fi niciodată suficient, dar îmi voi petrece viața încercând să fiu
bărbatul căruia îi spui da.”
El a avut dreptate. O propunere chiar acum a fost prea devreme. Dar va
veni un moment în care drumul nostru nu ar fi atât de accidentat, când
lucrurile s-ar fi aranjat între noi și am fi așteptat cu nerăbdare tot restul vieții
noastre.
am crezut. Am crezut în noi. Și abia așteptam.
PATRUZECI SI DOI
Logan
Priveliștea de sus a satului Woolton nu arătase niciodată atât de

perfectă. Era posibil să distingem magazinul fermei, centrul comunitar
și pub-ul și, bineînțeles, moșiile Woolton Hall și Badsley House,
amplasate chiar una lângă alta.
Lângă mine, Darcy a spus: „Nu-mi vine să cred că te-am lăsat să mă vorbești
în elicopter.”
„A fost cel mai rapid drum spre casă.”
„Atunci ar fi bine să aterizezi pe terenul Woolton Hall. Vreau să fii
cu mine pentru o vreme înainte să luăm ceaiul cu bunica ta.
„Da, să nu ne gândim câteva ore la bunica mea. Este posibil să-mi

distrugă libidoul.”
”
„Și nu vrem asta, sprâncene. spuse Darcy, ridicând-o
Mi-am strâns maxilarul și am alergat prin timpul necesar să

aterizez, am ajuns în casă și ne-am dezbrăcat pe amândoi. Am socotit
că o putem face în mai puțin de cinci minute.
Până la urmă, a fost nevoie de șapte.
”
„Doamne, tu îmi tai respirația, am gâfâit când Darcy a ieșit din
dormitor în lenjerie.
”
„Ești deja gol, eu să te ea a spus. „M-am gândit că ai vrea
dezbrac.”
"Nu azi. Nu acum. Vreau doar să fiu cu tine." Am întins mâna spre
ea.
Și-a înclinat capul de parcă nu ar fi crezut încă cât de mult o
voiam. „Cum pot doi oameni, atât de încăpățânați și de gânduri
singure, să lucreze împreună atât de bine în pat?” a întrebat ea,
pășind spre mine.
”
„Nu știu, am spus în timp ce am condus-o înapoi spre pat. „Dar
nu mă cert.”
I-am prins sânii, câte unul în fiecare mână, bucurându-mă de
greutatea lor delicioasă în palmele mele înainte să mă aplec să iau
unul în gură. Am gemut în timp ce carnea moale s-a conectat cu limba mea.
La naiba, îmi era dor de asta. Mi-a fost dor de ea.
Acum că am avut-o înapoi, tot ce voiam să fac era să o închin.
Mâinile ei trecând pe brațele mele când mă îndepărtam. Trebuia

să mă uit la ea, să-i studiez curbele, să mă asigur că nu îmi lipsește
nimic. Nu, întinderea gâtului ei în umăr era încă aceeași, felul în care
sânii ei ieșeau la nevoie, familiar. Arcul taliei ei era așa cum mi-am
amintit.
Moliciunea stomacului ei, pielea netedă, lăptoasă. Ea era încă Darcy
a mea.
”
„Logan, a șoptit ea, distragându-mi atenția de la atracția
hipnotizantă a corpului ei.
Mi-am ridicat privirea spre ea. "Mi-ai lipsit atât de mult. Sunt atât
de norocos că mi-ai mai dat o șansă.”
Am ridicat-o pe saltea și m-am târât peste ea, ținând-o în cușcă.
Era a mea. Acum și pentru totdeauna. Am avut tot restul vieții să fiu
cu ea, restul vieții să descopăr fiecare expresie pe care o avea. „Atât
”
de frumos, am șoptit în timp ce îmi apăsam buzele de baza gâtului ei.
Și-a tras picioarele în sus și alunecarea pielii ei pe a mea a făcut

scântei pe tot corpul meu. Cum am lăsat-o pe această femeie să
plece? Chiar și pentru o clipă? M-am oprit, dorind să-mi amintesc, să
pârjoli ușurarea, bucuria de a o avea pe spate
pe creierul meu. Am vrut să o tratez cu onoare și adorație. Dar aveam

nevoie și să o iau dracu, să o fac din nou a mea, să mă împing în ea și să
demonstrez că trebuia să fim împreună.
”
„Hei, spuse ea, mângâindu-și degetele peste maxilarul meu. "Sunt
nu merg nicăieri. Putem face totul.”
”
„Știu, am răspuns. „Dar acum este diferit.” Întotdeauna am
respectat-o și admirat-o pe Darcy, dar acum aveam un nou nivel de
reverență pentru ea. Era femeia cu care urma să-mi petrec restul vieții.
Femeia cu care urma să fac copii. Aș face dragoste cu ea doar pentru
tot restul vieții mele. Și am vrut să o fac corect.
Ea s-a mutat sub mine, tachinandu-mi penisul cu un cerc al soldurilor

ei. „Sper cu adevărat că sexul nu este diferit.” Ea zâmbi. „Pentru că asta ar
putea schimba jocul. Nu mă trata ca pe sticlă.”
Doamne, uneori această femeie mă cunoștea mai bine decât mă

cunoșteam eu însămi, dar avea dreptate. Sexul dintre noi a fost
întotdeauna mai bun decât cel mai bun pe care l-am avut vreodată și nu
exista niciun motiv să se schimbe acum. M-am băgat în ea, dur și dur,
ștergând orice îndoială că sexul va fi vreodată ceva care era o problemă
pentru noi. Nu eram sigur dacă presiunea sau anxietatea de performanță
mă pusese în pauză, dar orice ar fi fost, Darcy reușise.
Întotdeauna a făcut-o.
„Folosindu-mă pentru corpul meu.” am mormăit.
Ea trase aer în piept și și-a mușcat buza când am împins din nou.
„Ar fi bine să crezi.” Ea s-a străduit să-și mențină vocea la nivel în timp ce
am tras-o cu lovituri profunde, pedepsitoare, care i-au transformat
cuvintele în sunetele disperate pe care îmi plăcea atât de mult să le aud.
Ochii ni s-au întâlnit și dragostea ei pentru mine, devotamentul meu

reflectat, a fost aproape copleșitoare.
Asta a fost să fii îndrăgostit. Conexiune la fiecare nivel. Fiind lumea
cuiva și ei fiind a ta.
Știind că aș face orice pentru a o face fericită.
Corpul mi s-a strâns când mi-am dat seama că nu voi putea să mă abțin
mult timp. Mi-a plăcut să o fac pe primul loc, am primit satisfacție de la
asta, dar nu astăzi.
— Vreau să venim împreună, Logan. Și-a tras unghiile pe spatele meu,
urmărind plăcerea în sus și în jos pe pielea mea. A fost prea mult.
I-am prins mâinile și i-am împins peste cap. „Mă vrei așa cum te vreau
eu?” Știam că eu am fost cel care a împins-o, am dat naibii, dar mi-am
învățat mai mult decât lecția.
Nu am avut niciodată nevoie de liniștirea unei femei înainte. Nu am avut
niciodată nevoie de nimic de la nimeni. Dar Darcy era atât de amestecată
în ceea ce eram acum, ceea ce devenisem, încât nu aveam de ales decât să
am nevoie de ea. Ea a fost o parte din mine.
Ea mi-a ținut privirea. "Mereu."
Era ceea ce aveam nevoie să aud și a eliberat ceva
eu, și în ea, de asemenea.
„Logan”. Ea și-a strâns strânsoarea. „Logan”.
M-am scufundat să o sărut, dorind să-i înghit sunetele, să-i experimentez
plăcerea când venea. Cu doar trecerea limbii ei peste a mea, orgasmul
meu mi-a parcurs corpul, întâlnindu-l pe al ei cu o răzbunare, legându-ne
împreună.
EPILOG
Darcy
„Doar că nu sunt cu adevărat o persoană de tip inel.” Am luat în fața

mea tava cu diamante uriașe, puțin copleșită. Toate erau masive și
arătatoare și, deși am apreciat acest gând, niciunul nu părea ca mine.
I-am strâns mâna lui Logan — nu voiam să creadă că sunt ingrată.
"Nu înțeleg. Îmi spui că nu te vei căsători cu mine sau că nu vrei

să porți un inel?”
„Am spus deja că mă voi căsători cu tine.” Eram la ultimul etaj al
Hilton Park Lane, la același restaurant la care venisem la prima
noastră întâlnire. Mă avertizase că propunerea va avea loc, mă
avertizase în majoritatea zilelor de când ne-am reunit, dar știam din
momentul în care mă dusesem la biroul lui cu toate acele luni în urmă
că fiți împreună pentru totdeauna. Nu am avut niciodată nevoie de o
propunere, dar Logan insistase.
„Doar nici un inel?” el a intrebat.
Mi-am ridicat privirea spre bijutierul Cartier care stătea de cealaltă
parte a mesei. Nu aveam idee cum îl convinsese Logan să aducă o
colecție atât de vastă de bijuterii în afara siguranței magazinului lor.
Detaliul de securitate de șase oameni care îl urmărise probabil avea
ceva de-a face cu asta.
”
„Toți sunt foarte frumoși, l-am asigurat pe Logan. „Nu sunt sigur
că este practic. Sunt până în genunchi în noroi în majoritatea zilelor
și apoi cu caii sau...
— Nu trebuie să fii întotdeauna practic, Darcy. Uneori poți
cumpăra ceva pentru că este frumos. Și o poți scoate oricând când
ești afară pe moșie.”
„Ce rost are asta? Dacă am de gând să mă căsătoresc cu tine, este
nu un concert cu jumătate de normă.”
Un zâmbet i-a ondulat buzele și i-am luat fața, netezind

degetul mare peste gura lui.
„Ce zici de o simplă trupă?” Am sugerat. „Doar aur simplu, dacă
se desprinde și se pierde, nu ar fi sfârșitul lumii.”
Logan chicoti în timp ce bijutierul închise capacul cutiei grele de

piele de pe masă și o înlocui cu una identică.
„Ce zici de așa ceva?” el a intrebat. „În mod normal, mai mare este
mai bine, dar personal, îmi plac aceste benzi simple care arată ca un
rând de diamante. Oamenii le poartă ca verighete, dar ți se potrivește
ca inel de logodnă.”
Deschise capacul pentru a dezvălui cel puțin cincizeci de inele, așa

cum descrisese. Elegant și sofisticat, mai puțin probabil să fiu prins
în păr de cal sau rupt în timp ce mutam baloți de fân. „Da, asta e mai
bine.”
„Numai că ți-ai dori cel mai puțin scump lucru din magazin, mi-am
”
ridicat privirea spre el,clătinând
spuse Logan, i-am prinsdin
cravata
cap. și l-am tras spre mine pentru
un sărut. „Îmi plac bijuteriile grozave. Doar nu pentru fiecare zi.
Vreau un inel de logodnă care să ne reprezinte — nu avem nevoie de
arătare. Întotdeauna cred că un diamant mare compensează ceva
care lipsește.”
„Vă atrage vreunul în mod special în ochi?” întrebă bijutierul.

Am studiat rândurile de benzi. Toate erau frumoase.
"Ce zici de asta?" Logan arătă cu degetul.
Bijutierul o scoase din piele și i-o întinse lui Logan.
„Îmi place”, a spus el, arătându-mi-o, luându-mi mâna stângă.

A fost foarte simplu, chiar dacă diamantele erau unele dintre cele
mai mari. Părea că un șir de picături de ploaie ar fi fost înfășurate
în jurul unui inel de platină. Era simplu și ușor și foarte frumos.
Logan a pus inelul și bătăile inimii mi s-au împrăștiat în piept.
Mi-am mușcat buza de jos. Știam, teoretic, că vom fi împreună

pentru totdeauna, dar privind cum îmi punea acel inel pe deget,
mi s-a părut mai real cumva.
”
Ne-am uitat amândoi la mâna mea. „Cred că este perfect, a
spus el. „Ești complet tu.”
Inelul s-a potrivit exact și m-am întrebat dacă fiecare piesă care a
fost aici astăzi este de mărimea mea. "Îmi place."
Logan se întoarse către bijutier. „Cred că asta a fost decizia
noastră.”
”
„Îți arată frumos, a spus el și și-a adunat cutiile cu ajutorul
securiștilor săi corpulnici, apoi ne-a lăsat pe noi doi în pace.
”
„Acum avem doar o nuntă de planificat, a spus Logan în
timp ce mă strecură în poală, astfel încât să fim amândoi în fața
luminilor sclipitoare ale orașului, peisajul rural o pătură întunecată
în depărtare.
„Vrei să te căsătorești aici?” Am întrebat. „Ai spus că ne rezuma
pe noi, Londra și peisajul rural într-o singură vedere perfectă.”
„Cred că această viziune este despre cine eram când ne-am

cunoscut prima dată. Acum, nu sunt atât de sigur.” M-a ghemuit
în gât și m-a tras mai aproape. „Aș fi crezut că Woolton Hall este
cel mai evident loc pentru a ține nunta.”
„Poate, dar cred că nunta noastră ar trebui să fie despre noi,
prietenii și familia noastră.”
„Dar asta nu include tot satul? Știi că eu
cred că fiecare femeie din Woolton te vede ca fiica lor.
M-am scufundat înapoi în el. El a avut dreptate. Întregul sat mă
văzuse crescând, mă ajutase să mă cresc, îmi dăduse valorile,
mi-a arătat ce este important în viață. Era doar cuvenit ca ei să fie

martor cum trec la următoarea fază a vieții mele.
„Poate că ai dreptate. Ceremonia ar putea fi doar câțiva dintre noi

și atunci ar trebui să facem o petrecere mare și să invităm pe toți.”
”
„Sună a compromisul perfect, am devenit spuse Logan.
din ce în ce mai buni în a le face. Se muta la Woolton Hall și îi
promisesem că voi veni la Londra două nopți pe săptămână. Am
convenit că în cele din urmă doamna Steele se va muta la noi, dar a
vrut să-și păstreze independența și grădina, cât mai mult timp posibil.
"Cred ca ai dreptate. Toată viața mea am căutat o familie peste tot.

Și acum l-am găsit.” Mi-am întors capul și i-am sărutat maxilarul. El era
casa mea, locul în care mă simțeam cel mai mult, persoana în care
aveam încredere mai presus de oricine din lume.
Logan era familia mea acum.
Logan
„De ce nu ai încercat să mă convingi să stau în pat?” întrebă Darcy în

timp ce ne plimbam mână în mână pe lângă grajduri și spre Casa
Badsley.
Duminică dimineața devenise atât ritual, cât și negociere.
Darcy ar insista că era momentul perfect pentru o plimbare de
dimineață la locul ei preferat, care avea vedere spre Chilternshire, și aș
încerca să o conving să stea în pat doar puțin mai mult.
Dar azi dimineață a fost diferit.
Ceața se învârtea prin peluze și soarele încerca să pătrundă. A fost
o parte specială a zilei și am venit să ne bucurăm împreună de plimbările
noastre de duminică dimineața.
am ridicat din umeri. „Este ziua ta, așa că este corect să facem ceea
ce vrei tu să faci astăzi. În plus, ai stat în pat cu mine duminica trecută
dimineața – și aseară ar trebui să mă ții încă sătul încă câteva ore. A
fost o minciună totală. Acolo
Nu era un moment în care nu o voiam pe Darcy, chiar dacă o aveam cu

doar câteva clipe înainte, dar aveam o surpriză pentru ea și totul era la
locul lui.
Și-a îngustat ochii de parcă nu m-ar fi crezut, dar nu a spus nimic.
„Nu este o dimineață perfectă? Trebuie să înveți să călărești și putem ieși
împreună.”
„Nu sunt sigur că voi fi vreodată un călăreț bun. Cred că este ca la
schi – nu poți fi grozav la asta decât dacă înveți în copilărie.” Eram mult
mai mult acasă la box sau ridicând greutăți.
”
„Te descurci, spuse ea, un compliment având în vedere că am fost
doar de câteva ori pe un cal și că bine a fost la fel de bun ca mine.
„Trebuie să ne asigurăm că copiii noștri călătoresc și schiează de la

timp în care pot merge.”
„Copiii noștri? Nici măcar nu suntem căsătoriți încă.”
„Tu dintre toți oamenii ar trebui să știi că doar pentru că oamenii
sunt căsătoriți, nu înseamnă că sunt pregătiți pentru copii și doar pentru
că oamenii nu sunt căsătoriți nu înseamnă că nu sunt.”
S-a uitat la mine, cu floare moale și roz din obraji

făcând-o să strălucească. „Vrei să spui că ești pregătit pentru copii?”
Am sărutat-o pe cap. „Cu tine, sunt pregătit pentru orice.” Pierderea
lui Darcy a trimis orice așteptări pe care le aveam cu privire la felul în
care viața mea urma să fie în flăcări. În ziua în care s-a întors la mine, am
început cu o carte curată. Ea a fost în centrul a tot ceea ce îmi doream și,
împreună cu ea, îmi doream totul.
Ea a întors un zâmbet în cel mai delicios mod.

M-am oprit și am scos o eșarfă din buzunar. Eram la doar câțiva pași
de locul ei preferat și de surpriza ei de ziua ei. — Vreau să-mi pui asta,
”
am spus, ridicând pumnul de mătase bleumarin pe care oei.
dressingul furasem din
„Nu mi-e frig. De unde ai luat aia-"

„Voi lega la ochi”.
Ea mi-a smuls din strânsoarea mea. "Despre ce vorbesti?"
I-am luat fața și i-am zburat obrazul cu degetul mare.

"Ave i încredere în mine. Am o surpriza pentru tine."
Ea nu a spus da, dar nici nu a obiectat. S-a lipit de cămașa mea
în timp ce eu îi înfășuram mătasea în jurul ochilor.
Înfășurându-mi brațele în jurul taliei ei, am condus-o înainte.
„Logan, ce faci?”
„Shhh, doar câțiva pași.” Am făcut o pauză când am ajuns în
poieniță. Totul și toată lumea era acolo unde trebuia să fie.
„Bine, promite-mi că nu vei țipa.”

„Logan, jur, dacă tu...”
I-am scos legarea la ochi și am privit cum a luat ceea ce era
înaintea ei. Ryder, Scarlett și copiii lor sosiseră noaptea trecută și
se culcaseră la Badsley House cu Violet și Alexander. Aurora îmi
trimisese un mesaj înainte ca Darcy și eu să plecăm să spun că totul
era la locul lui. Bunica mea fusese hotărâtă să facă parte din
surpriză și, cu ajutorul lui Ryder și Alexander, părea să fi ajuns
nevătămată.
”
„La mulți ani, toți au spus în refren.
„Nu pot să cred că sunteți cu toții aici.” Copleșită, Darcy s-a
îndreptat spre prietenii și familia ei, trăgându-i în îmbrățișare după
îmbrățișare. „Cum s-a întâmplat asta? Credeam că ești în Shanghai
sau așa ceva?” l-a întrebat ea pe Ryder.
”
„Logan a făcut-o să se întâmple. Ne-a organizat pe toți, a spus Ryder.
S-a întors spre mine și și-a întins mâna. „Ai făcut asta pentru
mine?” a întrebat ea în timp ce mă alăturam luptei.
am ridicat din umeri. „Nu ești o femeie ușor de impresionat. Nu
pot arunca niște bani pe un cadou de lux.”
„A avea toți oamenii mei preferați în preajma mea este mai bine
decât orice mi-ați putea cumpăra vreodată.”
Darcy ar fi fost crescută într-o familie incredibil de bogată, dar
ceea ce a făcut-o bogată a fost cât de mult îi iubea pe cei din viața
ei și cât de mult au iubit-o în schimb.
„Ei bine, ți-am cam cumpărat ceva, știi, în cazul în care să vezi acest
lot a fost un pic dezamăgitor.” Am dat din cap spre banca pe care o
așezasem cu vedere la priveliștea pe care o iubea atât de mult. „M-am
gândit că, pe măsură ce îmbătrânim, vom avea nevoie de unde să stăm
când vom veni aici”.
„Logan, este perfect.”
L-am urmat în timp ce ea își netezește degetele peste curba de stejar
din spate apoi rotunjit spre față. "Într-adevăr?"
Și-a tras degetele peste cuvintele pe care le scrisesem pe spătarul
băncii. „Unde Logan Steele s-a îndrăgostit de Darcy Westbury pe 12
martie.”
„Din prima clipă am pus ochii pe tine. Mi-a luat ceva timp să mă
obișnuiesc cu ideea.”
Ea și-a înconjurat brațele în jurul taliei mele și m-a tras aproape.
„Cred că m-am îndrăgostit de tine exact în aceeași zi. Pur și simplu nu
am vrut să recunosc.”
„Cred că amândoi suntem puțin încăpățânați.” Am sărutat-o ușor
pe buze. "La multi ani dragostea mea. Să sărbătorim."
Lane și doamna MacBee pregătiseră niște șampanie, dar au refuzat
să ni se alăture, așa că Ryder a turnat pahare. Am luat două și i-am dat
unul lui Darcy.
”
— Nu pot, Logan, spuse Darcy, îngrijorându-i pe față.
„Știu că e devreme. M-am gândit că ar trebui să începem
sărbători devreme.” I-am spălat părul de pe față.
„Nu, nu este asta. Vreau sa. Pur și simplu... nu pot.” Mi-a luat mâna
de pe față și și-a pus-o peste burtă. — Ai spus că nu trebuie să fim
căsătoriți pentru a întemeia o familie, nu?
Stomacul mi s-a aruncat și am aruncat cele două pahare de șampanie
pe iarbă de lângă noi, ca să pot pune ambele mâini pe burta ei. "Vorbesti
serios?" Mi-am aruncat o privire de la mâinile mele la fața ei, încercând
să înțeleg totul.
"Eu sunt. Te sperii?” Un amestec de îngrijorare plină de speranță îi
traversă fața. Fata mea frumoasă nu ar trebui să aibă nicio grijă.
Aveam să fiu tată — nu mă puteam gândi la nimic mai bun.

„Să înnebunești? Sunt al naibii de încântat.” M-am întors către prietenii

și familia noștri înghesuiți în jurul mesei cu șampanie.
"Ai auzit asta?" am urlat. „Vom fi părinți.” Am căzut în genunchi și mi-am
apăsat buzele peste stomacul ei.
Țipete și urale ne-au înconjurat în timp ce toată lumea s-a îngrămădit

pentru a ne felicita pe amândoi.
Intenționam să o surprind pe Darcy de ziua ei. Tipic, că m-ar întrece. Ea
a făcut-o mereu, din toate punctele de vedere. După cum a spus bunica mea:
mi-a dat o fugă pentru banii mei.
Și acesta a fost lucrul care mi-a plăcut cel mai mult la ea.
Dacă ți-a plăcut Contele de Londra, s-ar putea să te bucuri de alte cărți
independente din aceeași lume.
Regele Wall Street-ului - Povestea lui Harper

Park Avenue Prince - Povestea lui Grace
Duce de Manhattan - Povestea lui Scarlett
Cavalerul britanic - Povestea lui Violet
Mi-ar plăcea să aud ce părere ai despre Contele de Londra.

Dacă aveți câteva momente pentru a lăsa o recenzie, v-aș fi foarte
recunoscător. Trimite-mi linkul la louise@louisebay.com și îți voi trimite
un mulțumire personală.
ALTE CĂRȚI DE LOUISE BAY
Înscrieți-vă pe lista de corespondență Louise Bay pentru a vedea mai multe

despre toate cărțile mele. www.louisebay.com/newsletter
Domnul Nemilos
În calitate de stewardesă șefă pe superyacht-uri de lux, masaj ego-urile,

răsfăț pe cei răsfățați și răspund celor mai ciudate dorințe ale celor bogați
și faimoși.
Niciodată nu am avut un oaspete să-și dorească ceva ce nu le pot oferi.
Până când omul de afaceri britanic Hayden Wolf vine la bord – toate
fantezie sexy și cereri misterioase.
El mă vrea.
Și Hayden Wolf este un bărbat care a obișnuit să obțină exact ceea ce
cere.
În ciuda faptului că este serios și concentrat. Pretențios și nemilos. De
asemenea, este fermecător când mă aștept mai puțin, precum și este
devastator de frumos, cu un zâmbet aproape irezistibil.
Dar oaspeții sunt strict interziși și nu am încălcat niciodată o regulă.

Nici măcar unul îndoit. Familia mea depinde de mine și nu-mi pot pierde
locul de muncă.
Singura problemă este că Hayden Wolf mă privește ca și cum tocmai i-
aș fi schimbat viața. Și mă atinge de parcă ar fi pe cale să-l schimbe pe al
meu.
Un roman de sine stătător.
Citeste mai mult
Cavalerul britanic
Când mi se oferă șansa de a pleca din New York pentru a locui la Londra timp
de trei luni, nu-mi pot face valiza suficient de repede.
De îndată ce aterizez, sunt obsedat de cabinele telefonice roșii, palate și

toate taxiurile negre.
Dar locul meu preferat este tubul. Este fierbinte de la perete la perete
Britanici în costume.
Când mi se oferă un loc de muncă temporar pentru un avocat, spun,
înscrie-mă.
La prima navetă la serviciu, este un accident total când îmi pierd echilibrul
și căd împotriva celui mai arătos britanic în viață. El este la fel de fermecător
ca James Bond și la fel de suav ca dl.
Darcy. Vreau să-i lins ceaiul din abdomenul tare și să-i ascult accentul toată
noaptea.
Se pare că domnul Frumos este noul meu șef. Și atitudinea lui nu este la
fel de fierbinte ca fața lui superbă, umerii largi și fundul strâmt. El este
chinuitor, temperat și cel mai arogant bărbat pe care l-am întâlnit vreodată.
În timp ce ne certam, mă sărută de nicăieri. Și sunt destul de sigur că văd

focuri de artificii peste Big Ben și aud Dumnezeu salvează regina.
Nu căutam basmul, dar s-ar putea să-mi fi găsit cavalerul în armură

strălucitoare. Problema este că locuiește la un ocean distanță.
Citeste mai mult

Duce de Manhattan
M-am născut în aristocrația britanică, dar mi-am făcut avere în Manhattan.

New York este acum regatul meu.
Înapoi în Marea Britanie, familia mea se luptă pentru cine va fi următorul
Duce de Fairfax. Regulile spun că eu sunt... dacă sunt căsătorit. Nu este un
compromis care merită făcut. Nu m-aș putea limita niciodată la o singură
femeie.
Sau așa am crezut până când lumea mea este răsturnată.
Acum, singurul mod în care pot salva imperiul pe care l-am construit este să moștenesc
titlul pe care nu mi l-am dorit niciodată, așa că am nevoie de o soție.
Ca să-mi iau mintea de la afaceri, am nevoie de o noapte care să fie o

plăcere. Trebuie să mă îngrop într-un străin.
Întinderea părului lui Scarlett King peste corpul meu în timp ce ea se
aplecă. . .
Scârmuirea unghiilor ei pe pieptul meu în timp ce strigă numele meu. . .
Mușcătura dinților ei pe umărul meu exact când ajungem amândoi la

margine. . .
Totul mă ajută să uit.
Doar că nu m-am târguit să-mi găsesc masa de noapte peste masa sălii de
ședințe a doua zi.
Ea ar putea fi ultima mea cucerire, dar am sentimentul că Scarlett King m-
ar putea cuceri.
Citeste mai mult
Park Avenue Prince
PRINȚUL DIN PARK AVENUE Își întâlnește în sfârșit perechea într-o prințesă din Manhattan.
Mi-am câștigat fiecare din miliardele mele de dolari eu însumi — calculez,

mă pricep și sunt cel mai bun în ceea ce fac. Este nevoie de unitate
și dăruire pentru a construi ceea ce am. Și nu lasă timp pentru dragoste sau
prietene sau relații.
Dar nu mă înțelege greșit, nu sunt călugăr.
Înțeleg atenția și concentrarea necesare pentru a seduce o femeie
frumoasă. Sunt aceleași abilități pe care le folosesc pentru a încheia afaceri.
Dar o noapte este locul unde începe și se termină.
Nu sunt tipul care trimite flori. Nu sunt tipul care sună a doua zi.
Sau așa credeam eu înainte ca o moștenitoare nerăbdătoare, inteligentă,

dincolo de o frumoasă moștenitoare să iasă în lumea mea.
Când Grace Astor își dă ochii peste cap spre mine — vreau să o țin în brațe
împotriva mea și arătă-i ce a lipsit.
Când ea face o glumă pe cheltuiala mea — vreau să-i aduc la tăcere gura
năucioasă cu limba mea.
Și când ea pleacă imediat după ce ne-am luat abia la revedere, mă face să
vreau să o pun pe jos și să-i amintesc de cele trei orgasme pe care tocmai le-a
avut.
Poate fi o prințesă, dar o să-i arăt cine domnește în acest dormitor din Park
Avenue.
Citeste mai mult
Regele Wall Street-ului
REGELE DIN WALL STREET E ADUS ÎN GENUNCHI DE O BOMBĂ AMBIȚIOSĂ.
Îmi păstrez cele două lumi separate.

La serviciu, sunt regele Wall Street-ului. Cei mai grei jucători din Manhattan
vin la mine pentru a face bani. Ei fac orice spun eu pentru că am întotdeauna
dreptate. sunt priceput. Exigent. Unii spun nemilos.
Acasă, sunt un tată singur care încearcă să-și păstreze fiica de paisprezece
ani copil cât mai mult timp posibil. Dacă fiica mea
face ce spun eu, undeva e un bulgăre de zăpadă supraviețuind în iad. Și nimic

din ce spun nu este vreodată corect.
Când Harper Jayne începe ca cercetător junior la firma mea, barierele dintre
lumile mele încep să se dizolve. Este cea mai enervantă femeie cu care am
lucrat vreodată.
Nu-mi place felul în care se aplecă asupra fotocopiatorului – îmi face gura
apă.
Urăsc felul în care e atât de dornică să facă o treabă bună – îmi face scula.
Și nu suport felul în care își poartă părul expunându-și gâtul lung. Mă face
să vreau să o dezbrac goală, să o aplec peste biroul meu și să-mi trag limba pe
tot corpul.
Dacă cele două lumi ale mele se vor ciocni, Harper Jayne va trebui să învețe
că nu conduc doar sala de consiliu. Mă ocup și eu de dormitor.
Citeste mai mult
Scandal de la Hollywood
ESTE UN SUPERSTAR DE LA HOLLYWOOD. EA ESTE LITERAL FATA DE ALÂNĂ.
Unul dintre celebrii de la Hollywood, am industria cinematografică în

palmă. Dar dacă voi rămâne în vârf, imaginea mea de playboy are nevoie de o
revizuire. Gata cu titluri tabloide.
Gata cu petrecerile. Și absolut nu mai multe aventuri de o noapte.
Filmările pentru cel mai recent blockbuster al meu au loc pe coasta Maine
și sunt hotărât să nu mai am probleme. Dar problemele mă găsesc când dau
de Lana Kelly.
Ea nu mă recunoaște, nu a auzit niciodată de Matt
Easton și zâmbetul meu de un milion de dolari nu funcționează cu ea.
Ego mărunțit, știu că ar trebui să-mi păstrez distanța, dar când îmi dau
seama că e vecina mea știu că sunt toast. Nu pot rezista tentației când sunt la
zece metri distanță.
Are o gură concepută pentru plăcere și picioare care se vor înfășura perfect
în jurul taliei mele.
Este o vedetă de cinema frumoasă și corpul ei este făcut să fie al meu.
O duc pe Lana Kelly în patul meu este mai greu decât eram obișnuit.
Nu este interesată de strălucirea și glamourul de la Hollywood, dar sunt hotărât
să o conving că cel mai bun loc din lume este pe covorul roșu, ținându-mă de
mână.
Aș putea avea orice femeie din lume, dar tot ce vreau este fata de alături.
O dragoste de sine stătătoare.
Citeste mai mult
Nopți pariziene
În momentul în care am pus ochii pe noul fotograf la serviciu, am avut numărul

lui. Înfățișate, arogante și foarte bogate — femeile mâncau din mâna lui de
îndată ce fundul lui strâmt a trecut pragul biroului nostru.
Când am fost forțați să mergem împreună la Paris pentru o misiune, nu m-a

interesat zâmbetul lui seducător, accentul lui sexy sau râsul lui murdar. Nu m-am
îndrăgostit de farmecele lui.
Până am făcut-o.
Până la Paris.
Până când mă săruta și mă întrebam cum s-a întâmplat. Până când și-a târât
buzele pe pielea mea și eu speram la mai mult. Paris îi face lucruri amuzante unei
fete și ar fi putut să mă dezbrăcă.
Dar Parisul nu putea dura pentru totdeauna.

Intitulat anterior Ce vede fulgerul Un roman de
sine stătător.
Citeste mai mult

Nopți promise
Sunt îndrăgostit de Luke Daniels de, ei bine, pentru totdeauna. Fiind cel
mai bun prieten al surorii lui, mi-am petrecut peste un deceniu trăind în
zona prietenilor, uitându-mă de pe margine, sperând că mă va observa,
mă va alege, mă va iubi.
Vreau basmul și Luke este prințul meu fermecător.
Este înalt, cu umerii atât de largi încât blochează soarele. Este amabil cu
un zâmbet atât de orbitor încât mă face să uit tot ce este în neregulă în
lume. Și el este singurul bărbat care mă poate face să râd până când mă
doare obrajii și crampele stomacale.
Dar el nu va fi niciodată al meu.

Așa că am decis să merg mai departe cu viața mea și să găsesc următorul
lucru cel mai bun.
Până când s-a întâmplat un costum Wonder Woman, o sticlă de
tequila și un joc de adevăr sau îndrăzneală.
Apoi Luke îmi linge sare de la încheietura mâinii și îmi spune că sunt
frumoasă.
Apoi îmi dezlipește hainele și își apasă buzele de ale mele.
Atunci ce? Acesta este începutul meu fericit pentru totdeauna sau
începutul unei tragedii?
Anterior numit Calling Me A
stand-alone roman.
Citeste mai mult
Nopți Indigo
Nu fac romantism. Eu nu fac dragoste. Cu siguranță nu fac relații. Femeile

sunt atrase de puterea și banii mei și îmi place un fund frumos și un
zâmbet drăguț. Este un schimb echitabil — o afacere de plăcere.
Întâlnirea cu Beth Harrison în cabina de clasa întâi a zborului meu de

la Chicago la Londra mă aruncă în buclă și tot ce știu despre mine și
despre femei iese pe fereastră.
De obicei mă pricep să citesc oameni, situații, piețe. Știu imediat dacă
pot avea încredere în cineva sau dacă minte. Dar Beth este atât de
contradictorie și de confuză încât nu știu ce drum este.
E dulce, dar atât de sexy încât îmi slăbește genunchii și gura uscată.
Este încrezătoare, dar atât de vulnerabilă încât vreau să o învelesc și

să o protejez de lume.
Și apoi mă ia ca un tren și pur și simplu dispare, lăsându-mă cu
pantalonii la glezne, întrebându-mă ce zi a săptămânii este.
Dacă o voi mai vedea vreodată, nu știu dacă o să țip la ea, o voi
dezbrăca goală sau o să mă îndrăgostesc. Slavă Domnului că eu locuiesc
în Chicago și ea locuiește în Londra și nu ne vom mai vedea niciodată, nu?
Citeste mai mult
Seria Empire State
Anna Kirby s-a săturat de întâlniri. S-a săturat de zdrobirea inimii.

În ciuda faptului că este inteligentă, sexy și amuzantă, ea este un magnet
pentru bărbații care nu o merită.
Vacanța de o săptămână la New York este cea mai recentă distragere
a atenției de la cea mai recentă despărțire a ei, precum și un loc grozav
pentru a întâlni un străin și a te distra de vară. Dar pentru a-și proteja
inima încă învinețită, distracția vine cu reguli. Nu se vor împărtăși povești,
nu vor schimba numere și nu vor fi nume reale. Doar o noapte de
distracție fără complicații.
Seducătorul în serie super-succes Ethan Scott are câteva reguli proprii.
Nu se întâlnește, nu stă noaptea,
și nu face nicio promisiune.

Ar trebui să fie un meci făcut în rai. Dar regulile sunt făcute pentru a fi
încălcate.
Seria Empire State este o serie de trei romane.
Citeste mai mult
Dragoste neașteptată
Când roșcata aprigă cu fundul frumos intră în barul local, îmi dau seama că
trece prin el. Și caut o distragere a atenției în timp ce sunt în oraș – o legătură
fierbinte și nimic mai mult înainte să mă întorc în oraș.
Dacă are secrete, nu vreau să le știu.

Dacă se simte bine sub mine, nu vreau să mă gândesc prea mult la asta.
Dacă ea este viitorul meu, nu vreau să-l văd.

Sunt Blake McKenna și sunt pe cale să predau acest Boston
socialistul cum să uit de fiecare bărbat care a venit înaintea mea.
Când viitorul pe care mi l-am imaginat întotdeauna se prăbușește în fața
ochilor mei. Îmi iau cei mai buni prieteni ai mei și îmi iau o vacanță atât de
necesară la țară.
Planul meu de a renunța la bărbați este pus în aplicare când, în prima mea
noapte de vacanță, îl întâlnesc pe cel mai tare tip de pe planetă.
Nu voi considera că ar putea fi o distragere superbă.
Cu siguranță nu le voi dezvălui secretele mele cele mai adânci

el în timp ce furăm în fiecare noapte în speranța că nimeni nu va observa.
Și ultimul lucru pe care îl voi face este să mă îndrăgostesc de
prima data in viata mea.
Numele meu este Mackenzie Locke și nu am un mâner
pe bărbați. Nici măcar un pic.
Nu până la Blake.
Citeste mai mult
plină de speranță
Cât durează să treci peste prima ta dragoste?

Opt ani ar trebui să fie suficient de lungi. Mintea mea știe asta, dar inima
mea nu poate fi convinsă.
Băieții ca Joel nu trebuiau să se îndrăgostească de fete ca mine.
El a ales femeile la Universitate, dar cumva legile naturii au fost sfidate și ne-
am îndrăgostit nebun.
După absolvire, Joel a plecat pentru a-și continua cariera la New York. Voia
să merg cu el, dar viața mea era la Londra.
Ne-am despărțit și inima mi s-a împărțit în două.

Nu l-am văzut și nu am vorbit cu el de când a plecat.
Dacă aș fi știut că l-aș iubi atât de mult, atât de dureros, atât de disperat. S-
ar putea să fi spus da cu toți acești ani în urmă. S-ar putea să fi fost al meu în
tot acest timp între ele.
Acum, se mută înapoi la Londra și trebuie să trec peste
el înainte de a ajunge aici.
Dar cum să uit pe cineva care mi-a dat atât de multe de amintit?
Cu mult timp în urmă, Joel Wentworth mi-a spus că mă va iubi la infinit. . .

și nu pot renunța la speranța că ar fi putut fi
Adevărat.
Citeste mai mult
Credincios
Viața lui Leah Thompson la Londra este tot ceea ce ar trebui să-și dorească: o
carieră de succes, cele mai bune prietene pe care o sticlă de sauvignon blanc
le poate cumpăra și un iubit bogat
care tocmai a propus. Dar ceva nu se simte bine. Este pur și simplu un caz de
„ai grijă ce îți dorești”?
Nesigură cu privire la viitorul ei, Leah se uită la trecutul ei, unde își găsește
pe online iubitul ei de liceu, Daniel Armitage.
Daniel este unul dintre cei mai eligibili burlac din Londra. El știe ce și pe cine
vrea și o vrea pe Leah. Leah rezistă avansurilor lui Daniel în timp ce se
concentrează să fie logodnicul perfect.
Ea descoperă curând că ar fi trebuit să aibă încredere în instinctele ei când

își dă seama că a fost trădată de bărbații și femeile din viața ei.
Inima lui Leah a fost zdrobită. Voi putea vreodată să ai încredere din nou?
Și Daniel va fi acolo când va fi ea?
Citeste mai mult

PĂSTRĂM LEGĂTURA!
Înscrieți-vă pe lista mea de corespondență pentru a primi cele mai recente știri și bârfe
AICI
Site-ul web
Stare de nervozitate
Facebook
Instagram
Pinterest
Goodreads
Google +

Limbă

The Earl of London - Louise Bay

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

The Earl of London - Louise Bay

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Machine Translated by Google

Machine Translated by Google

Era ceva magic în peisajul rural englez într-o dimineață de primăvară.

Lucrul meu preferat de făcut într-o duminică dimineață a fost să

A fost o responsabilitate uriașă. Nu doar din cauza generațiilor

cei dragi lor. Am văzut asta ca pe o onoare, dar și ca pe o datorie. Și în

păcat că a ratat dimineața frumoasă, această priveliște fantastică.

Când s-a apropiat, și-a tras de guler, dezvăluind un gât neted și

Luându-mă cu garda jos, bărbatul care acum era la doar câțiva

„Bella!” Răspândit cu vulturi pe pământ, mi-am ridicat capul și l-am

Când nu a răspuns, m-am întors și l-am găsit privindu-mă ca și

„Nu cred că din punct de vedere tehnic a ieșit pe piață. Am

El a clătinat din cap, zâmbindu-mi în timp ce-mi căutam

Am zâmbit dar am clătinat din cap. "Mulțumesc. Dar nu aș vrea

— Atunci te-ai hotărât repede în privința locului? Am întrebat.

„Îmi pare rău, nu am vrut să pătrund. Anteriorul

"Este bine. Măcar ai prins-o.” În mod normal, aș fi furios că

El a chicotit. „Nu, nu am învățat niciodată. Și nu sunt căsătorit.”

recunoaște-mă fără noroi și aș putea face o schimbare.

A fost o prostie. Nu am mințit sau înșelat niciodată. Am fost bun pentru

Când eram mai mică, aveam parte de modele și actrițe, dar nu

Și-a pus palmele pe coapsele mele, s-a aplecat, apoi a alunecat

mi-a deschis fermoarul și și-a strâns degetele în jurul lungimii mele.

„Nu vrei un sondaj sau...”

Am încheiat apelul, dorind să diger ce tocmai se întâmplase. Casa

După ce călătoria mea a fost întreruptă, era încă devreme când

la fel de des. Am simțit brusc pierderea familiei, ca și cum amintirile

Casa Badsley avea nevoie de cineva care să cheltuiască bani în

Oricine ar fi, cineva trebuia să-i spună că nu poate zbura peste

„Știai despre asta și nu mi-ai spus?” Am întrebat.

În ciuda faptului că eram iritat că nu aveam scoop-ul despre Casa

„Deci, ce știm despre el? Ce face el pentru o doamnă Lonsdale a

a spus jurnalistul, și-au făcut banii distrugând afaceri. Mă așteptam să

„Acest lucru spune că el distruge industria britanică. Închiderea

De ce a crezut Freida că aș putea fi interesat de un bărbat, chiar dacă

„Știu, dar asta nu înseamnă că ar trebui să avem încredere

noul proprietar. Cuprins de chipul lui frumos și de zâmbetul cald. Și

„Ar fi o potrivire perfectă, știi. Un conte bogat și frumos și

— Un conte? spuse doamna Lonsdale. „Nu se menționează în

„Am decis că am nevoie de cineva străin. Greaca poate. Sau american,

— Și vei merge la Badsley săptămâna asta? întrebă Freida.

Aceste femei nu au știut să accepte un nu ca răspuns.

M-am așezat cu fața la grădinile îngrijite. Terenul care înconjura

„Este o casă imensă. Uitasem cât de mare. Chiar nu trebuia să faci

Bunica a oftat și mi-a bătut mâna. "A fost

a fost de acord să rămână.” Grădinarul fostului proprietar fusese

"Aoleu. Aceasta este o viață foarte diferită de cea pe care o ai tu

femeile pe care le-am tras de obicei. Cu o înflorire pe obraji și

„Pun pariu că ești de vorbă în sat. Bogat, de succes, frumos

— Continuați să vorbiți despre pământ – de când ești

ieșit în aceeași zi în care Casa Badsley ieșise la vânzare. Și am avut o

Credeam că cumpărarea lui Badsley va umple golul din interiorul

opus. Cumpărarea lui Badsley fusese doar primul pas în

Mi-a plăcut această perioadă a anului când pământul de sub

„Ești ridicol. Dacă nu poți lua creditul, nu știu cine poate.”

"Eu nu cred acest lucru. Ai de gând să creezi un coș pentru Casa

„Și oricum, ne-am întâlnit deja, așa că pare inutil să mergem și să

„Îmi place ideea că te-ai cunoscut și a fost dragoste la prima vedere,