Sunteți pe pagina 1din 4

Aprobat prin:

Ordinul Ministerului Educației al Republicii Moldova nr. 671 din 01 august 2017( în baza deciziilor
Consiliului Național pentru Curriculum, Proces –verbal nr.14 din 06.07.2017).

Coordonatori:
Virginia Rusnac, doctor în psihologie, Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică
Svetlana Curilov, Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică

Autori:
Agnesia Eftodi, expert, Lumos Moldova
Angela Cazac, cadru didactic, grad didactic I, Școala-primară grădiniță nr. 120, mun. Chișinău
Galina Filip, cadru didactic, grad didactic superior, L.T.”Orizont”, mun. Chișinău
Svetlana Galben, cadru didactic, grad didactic superior, Școala-primară grădiniță nr. 120, mun.
Chișinău

Managementul clasei de elevi

Gestionarea clasei reprezintă un proces multidimensional, în care cadrului didactic îi revin roluri
manageriale:

Planificare. La această etapă, cadrul didactic precizează obiectivele educaționale, atât cele
generale pentru majoritatea elevilor, cât și obiective pentru elevii cu CES. De asemenea,
concretizează acțiunile de realizare a obiectivelor, structurează conținuturile educaționale.

Organizare. Cadrul didactic identifică modalitățile de realizare a activităților planificate, fixează


programul educațional, structurile şi formele de organizare. Organizarea include și sarcina de
asigurare a climatului și mediului favorabil pentru învățare.

Comunicare. Acest rol se manifestă ca un fenomen multiaspectual, care poate fi simultan


informație, acțiune, interacțiune, retroacțiune, relație, tranzacție. Procesul educațional la clasă
implică un dialog continuu cu elevii. Calitatea dialogului este marcată de abilitatea cadrului
didactic de a formula întrebări, dar şi de a acorda libertate elevilor în structurarea răspunsurilor.
Dialogul elev-profesor, elev-elev este eficient și rezultativ atunci când se desfășoară într-o
atmosferă pozitiv motivantă, educaţional stabilă, deschisă şi constructivă.

Conducere. Rolul de conducere în clasă se realizează prin direcţionarea procesului de percepere


a mesajului educațional, de formare a competențelor, atitudinilor, convingerilor.

Coordonare. Procesul educațional la clasă, fiind unul global, necesită realizarea unei sincronizări
între obiectivele individuale ale elevilor cu cele comune ale clasei. Prin coordonare se urmărește
și coeziunea solidarităţii grupului. Coordonarea intervențiilor educaționale ale tuturor cadrelor
didactice la clasă este obligatorie în organizarea procesului educațional la clasă în general și, în
mod aparte, pentru elevul cu CES.

Îndrumare. Cadrul didactic îndrumă elevii pe drumul cunoaşterii și achiziționării de competențe


prin intervenţii adaptate situaţiilor concrete, conform necesităților fiecărui copil, prin sfaturi şi
recomandări care vin să susţină comportamentele şi reacţiile elevilor.

Motivare. Motivarea activității elevilor la clasă reprezintă un aspect important al activității


manageriale a cadrului didactic. Motivarea este un factor eficient de încurajare a implicării
elevului în activități la clasă, de realizare a sarcinilor. În acest scop, cadrul didactic stimulează
activitatea elevilor prin încurajări; utilizează aprecieri, în sprijinul consolidării comportamentelor
pozitive; orientează valoric, prin intervenţii variate, anumite tendinţe în conduitele elevilor;
încurajează colaborarea între elevi.

Consiliere. În contextul unei clase eterogene, cadrul didactic sprijină activitatea elevilor prin
oferire de recomandări privind realizarea sarcinilor, sugerare de idei, prin sfaturi privind
selectarea și utilizarea unor metode și tehnici de lucru. O atenție aparte va acorda elevilor care se
confruntă cu dificultăți de învățare. Asistența individualizată a elevilor cu CES se va realiza de
către cadrul didactic la clasă, dar, după caz, și de către cadrul didactic de sprijin, care asistă
copilul (la lecție și în afara lecției).

Control. Profesorul controlează activitatea elevilor la lecție, în scopul identificării/precizării


stadiului de realizare a obiectivelor, de stabilire a necesității de intervenție/consiliere a elevului
în proces, de estimare a eficacității și eficienței strategiilor utilizate. Controlul nu are decât un rol
reglator şi de ajustare a activităţii şi atitudinii elevilor.

Evaluare. Evaluarea poate fi definită ca procesul prin care se obțin informații asupra calității,
eficientei si dinamicii activităților manageriale, inclusiv asupra progresului în achiziționarea de
competențe de către elev (progresul școlar al acestuia), racordate la obiectivele planificare. Altfel
zis, evaluarea ca rol managerial la clasă reprezintă estimarea măsurii în care scopurile şi
obiectivele dintr-o etapă au fost atinse prin instrumente de evaluare sumativă, prin prelucrări
statistice ale datelor obținute în rezultatul realizării probelor de evaluare de către elevi şi prin
elaborarea sintezei aprecierilor finale. Evaluarea, ca cfuncție managerială la clasă, implică,
inevitabil, estimarea eficienței, eficațității și relevanței stratregiilor educaționale din pșerspectiva
individualizării (stabilirea finalităților educaționale pentru elevul cu CES, conțiunuturile
educaționale proiectate, tehnologiile utilizate, mediul, parteneriatul intrașcolar și comunitar etc.).

Agenția Europeană pentru dezvoltarea educației persoanelor cu cerințe speciale identifică, în


Raportul de sinteză ”Educația incluzivă și practici la clasă în învățământul secundar general”
(2005), evidențiază șapte grupuri de factori care marchează eficiența procesului educațional din
perspectivă incluzivă:
 organizarea activității educaționale la clasă într-un cadru cooperant;
 învățarea prin cooperare;
 rezolvarea problemelor în echipă;
 grupul eterogen;
 adaptarea tehnologiilor educaționale;
 învățarea asistată (servicii de sprijin educațional);
 strategii didactice alternative.

Organizarea activității educaționale la clasă într-un cadru cooperant


Cadrul didactic cooperează cu porofesioniștii din cadrul instituției, precum și cu profesioniști din
afara instituției în procesul de planificare, organizare și realizare a procesului educațional la
clasă. În acest context, cadrele didactice fac schimb de experiență și analizează eficiența
tehnologiilor educaționale utilizate. Echipele PEI, în cazul elevilor cu CES, se întrunesc periodic
și examinează factorii care condiționează progresul în dezvoltarea elevilor.

Învățarea prin cooperare


Cooperarea între elevi în procesul de învățare este eficientă atât din punct de vedere cognitiv, cât
și socio-emoțional. Elevii se ajută reciproc în realizarea sarcinilor. În cadrul unui grup flexibil și
bine stabilit, beneficiază de învățare în comun.

Rezolvarea problemelor în echipă


Lucrul în echipă poate facilita atingerea mai multor obiective educaționale. În echipă se
manifestă necesităția de a cunoaște, se dezvoltă abilitățile elevului de a organiza munca în
comun, de a planifica și realiza activități structurate pe etape. În grup elevii învață unii de la alții,
compară propriul punct de vedere cu opiniile membrilor grupului, dezvoltă o poziție colectivă.
Implicarea elevului în activități de grup contribuie la dezvoltarea autonomiei și a
responsabilității, consolidarea simțului de respect pentru alții, dezvoltarea abilităților de evaluare
și autoevaluare.

Grupul eterogen
Fiecare ființă umană, este unică prin modul de manifestare a propriei personalități, culturi și stil
de viață. Orice copil are un anumit nivel de dezvoltare, caracter, cunoștințe, abilități și
competențe care îl deosebesc de alții.
Ansamblul diferențelor, având natură și origini diferite, reprezintă sursa de eterogenitate a clasei
de elevi. Eterogenitatea poate fi marcată prin:
- diferențe de vârstă. În clasă pot fi elevi cu vârste care depășește vârsta conformă clasei.
Aceștia manifestă alt nivel de maturitate școlară și socială;
- diferite stiluri de învățare (vizual, auditiv, kinestezic etc.);
- experiență diferită de viață și școlară. Fiecare copil intră într-o clasă cu propria sa istorie și
propria sa personalitate;
- motivație diferită a elevilor de a lucra si de a învăța. Elevii percep în mod diferit procesul de
învățare, exprimă diferit necesităția, plăcerea sau presiunea cu care se implică în acest proces,
au o anumită imagine de sine și de alții;
- ritm diferit de gândire, înțelegere, memorare, asimilare, de rezolvare de probleme etc.;
- mod diferit de comunicare și exprimare. Diferențele de comunicare și exprimare
condiționează, adesea, un mod preferat de lucru pentru elev: independent, în pereche, în grup;
unii se exprimă mai bine oral, alții în scris;.
- diversitatea premiselor. Unii elevi fac dovada anumitor premise, competențe achiziționate
anterior, alții nu prezintă această dovadă. Astfel, cadrul didactic structurează demersul
educațional ținând cont de rezultatele evaluării competențelor diversității de elevi;

Este de remarcat faptul că factorii eterogenității, de regulă, se intercondiționează. Un grup


eterogen impune o abordare sistemică, care implică strategii de lucru diferențiat și individual la
nivel de planificare, organizare și desfășurare a procesului educațional la clasă.
Parabola, la care face referință Andre de Peretti în lucrarea ”Educația în schimbare”, motivează
cadrele didactice spre o meditație profundă asupra oportunităților pe care le admite
eterogenitatea în formarea claselor de copii.

S-ar putea să vă placă și