Sunteți pe pagina 1din 66

COMENTARII LA NOUL TESTAMENT .

22

Coperta

oe'

Minai'C6[iAN

COMENATNI L,4 NOUL TESTAMENT - 22 ir rr'


f
:

Arhim. JUSTIN POPOUCI

Traducere efectuatd dup6: Abba JUSTIN Commentaire des Epftres de Saint Jean le Th6ologien
,

Epistolele Sfhntului Ioan Teologul


Comentariu

Traducere de 'Sabin PREDA Cornel COMAN

ISBN973-98521

-0-6
EDITUR,A BIZANTINA
Bucuregti 1998

Comentariu la ePistolele Sf. Ioan

NOTA ASUPRA EDITIEI

(Etbseni, Filipeni etc.).


|l'l{.

Justin

Comentariu la Epistolele Sf. Ioan

5i prin altele

Anii'40 (cAnd sunt scrise aceste pagini) erau vrernea in ca, apareau, de pilda, eseul "Teologia rnistica a Bisericii de Rasari "Irsus Hnstos al luiVladirnir Lossky (1944), sau "Iisus Hristos sau restaurar( lul vtaoltnlr LossKy ll9+4), restaural ornului" a pArintelui Staniloae (1943), punindu-se - prin aces

vAdindu-se ca, dupa captivitatea

pe sfArSite". Efortul de a asimila conceptele irnpietrite ale teologiei rutina unor realitafi vii, legarea lor de '-bonceptul" de pe-rsoa si redefinirea lor din aceasta perspectivi se sirnti: si in comentariu dc fati al parintelui Justin; concepte ca iubire, dreptate, adeva etc. sunt "personahzate". devin referiri directe la persoi Mdntuitorului, incep sa se inlanluie intr-o vorbire-folositoare

"inceput bun" in discursul teologiC ortodox lui "babilonici", "noaptea es

CoMEI\TARIU lA INTAIA EPISTOLA A SFANTULUI IOAN TEOLOGUL


I IOAN l,

l-lo
cc am

gl'ave" e tc.) devin "existenfiale" (picate pocait-e/papate nepochite;.

duhurilor revin periodic, incepdnd sa numeasca ceva consi tent, .categoJiile juridice ale pacatului ("grave", ',rnai pu[in

c_uvantErile degpre cunoagterea Iui Durnnezeu, desprc debsebirr

incep noltrlr cc am privit $ uvlntul vicfii,' - $i


I Co era de la

vizut cu ochii

re aq pipiit despre at gi am vizut-o qi

TraducEtorii

mlrturlslm gi vi vestim Viafa de vcci, care era la Tatil qi s-a rfltnt noui -'t Ce am vizut 5i am auzit,'vi.. vestim 5i voui, ca ll vol rA avefi impirtiqire cu'noi. Iar impirti$irca noastri a oite cu Tatnl 9i cu Fiul Siu, Iisus Hristos. $i accstea noi vi le tcrlem, ca bucuria voastri si fie deplini. i $l nccasta estc vestirea pe care am auzit-o de la El si v-o vortlm: cl Dumneieu esle lumind qi nici un intuncric nu este lntru El. 6 Daci zicem ci avem impirtigirc cu El gi umblim ln lntuncric, minfim $i nu sivir$im adevirul. ? Iar daci umbllm intru lurnini, precum El este in lumini, atunci avem lmptrttgire unul cu altul gi singele lui Iisus, Fiul Lui, nc curitegte pe noi de orice picat. I Daci.zicem ci picat nu f,yem, ne amigim pe noi inpine $i adevirul.nu.este intru noi. e Deci mirturisim picatelb noastre,rEl este credincios qi drcpt, ca si ne ierte picatele $i si ne curifeasci pe noi de tori0 nedreptatea. ro Daci zicem ci n-am picituit, il facem ml,nclnos $i Cuvintul Lui nu este intru noi.

Arhim. Justin Popovici


IatA vestea cea bun8, judecata $i adevarul de temelie: Durnnezeu CuvAntul. S-a intrupat canoisir puteln si ne intrupam in El. S-a inomenit ca noi sa ne indumnezeiur. El, Viata ve5nich; S-a arfltat pe parnint ca noi sA ne putem uni cu El' vicluind prin El, "Desprc Cuvintul vicfii [flept tov AoTov u1s latqsl' -i subiectul acestei Evanghelii. Ca Si curn SfAntul Cuvantitttrr-deDuntnezeul ar vtea sA ne dea o noua intcrpretarc la vestea centrala a Evangheliei sale: "CuvAntul S-a facut trup" (Ioan l, l.l). Durnnezcu Cuvintul. Cel ce estc Viata vcsnicit, a coborAt citre noi: Cel "cc era dc la inccput [...]" - adicA Vesnicia - S-a pogorat pc palnant, S-a facut trup, a dcvcnit rcalitatca noastra pilmdnteasca, accesibila perceptiei noastre. cunoa5terii noastre si trairilor,noastre; $i aceasta estc "cc am auzit": am auzit vestca' cca bunf, a lui Durnnezeu.Cuventul; aceasta este, de ase[leneA' "cc am vizut cu ochii noqtri": am vizut pe Dumnezeu in trup, Dumnezeu in lume, Dumnezeu printre noi; iarasi, aceasta este "cc am privit2 [o eteaoapetcr]": arn privit $i aln vazut pe Dumnezeu in om; gi aceasta este, in sfAr$it, "ceea cc miinile noastrc au pipiit": au pipiit trupul lui Durnnezcu-Cuvintul atat inainte de moartea Sa pe cruce, c6t $i dupi invicrea Sa din rnor[i. Am auzit, am vizut, am privit, am pipiit'r: [pe] CuvAntul vietii, Logosul vie[ii, Durnnezeul victii: Dumnezeu-Cuvflntul a ajuns realitatea noastra cea rnai apropiata. iar noi adeverim aceasta in chipul cel mai evident si rnai cxperitncntal - metoda este cu dcsAvAr$ire experimentala. t'Cuvintul vic(ii" este intr-adevir Logicar vietii, intelepciunea vietii si Logosul vie[ii:
panA la El, viata era fara logos, fara sernnificafie; p6na la El, viata

Comentariu la Epistolele Sf. Ioan

l, I

rl nbrurdului",

El - CuvAntul [Logosul] vietii - via(a era viata nu gtia curn sa graiasca, nici cuur si frrR 5rni tiu cuvent: fotHiteA, nici curn sA se exprime; nici cum sa se exprime pe sine lnffil, niCi tnina ei, nicisuferin[a ei, nici durerea ci, nici bucuria Ol, ln El. viatfl fl dobAndit totul: viala a inceput sit vorbeasci fllndcg vinta s-a f0cut cuvint Ilogos]; viata s-a preschimbat in tnl pentru cA viata s-a preschimbat in cuvAnt [lo-eos]; viata a qlunt ntotinlelc'apta pentru ca a ajuns cuvant Ilogos]' Caci prin din cattza pacatului, viala ajunsese fara logos: alogica,
PAnA la

FneHt,

thrurdA, fnre tel, nonsens. Ceea cc nu era si ceea ce'n-a rf,tnas pentru cugetarea ulRGnenscfi - fie greaca, romana, indiana sau oricarc alta - decit utt ldertl, o itlee sau o abstrac[ie unidirnensionala' a dcvenit VlntA, vintu noastrA pflmanteasci, prin intruparea lui Dutrurezeu('uv0ntul, Logosul. Nu-i nevoie sa mergeln intr-alta lumc sa enulAnl sensul sau cuvantul [logosul] vielii, caci Sensul si e uvAntul ILogosul, Rostul] vielii sunt aici, printre noi. Noi avem CuvAntul vietii, gi de aceea cunoa$tem logica vietii, telul vietii, icnltul vietii. Chiar dc ignorarn ceea ,ce a fost inceputul viefii,
irttA-L, pe El, Durnnezeu'Cuvflntul, Logosttl - clci El este Cel ce rrsrr dc la inceput [ctn crplr'1qJ'r. Viata nu este ceva lipsit de ncns. Chiar de la inceputul ei a fost ceva dumnczeiesc ;i "logic" . itrr pActtul e acea forla care sqprirna cu totul cuvintul [].oyoq], tt l'orlA cc distruge "logica", "logositatea"r [sarbescul logosrto.st,

im;

--.J = cornpatibilitate (virtuala sau actualizati) cu Logostrl, cu t)urrrrrezcu-Cuvirnttrl, pusir,de El irisusi in fapturile zidlte de El: insusirea srtre lnlernciazi cu adevarat o faptura zidita, caci o leagd de Dumnezeu. riitrgtttul "intcnreiat" cu aclevirrat; in baza "logositirlii", Dumnczeu('ttv0tttul (Logosul).le poate aduna pc toate intru Sine, tleschizintlu-le spre rc$rricrrl dialog cu EI. Perechea logos-logositate ar putea fi oarecunr ruploxinrati in romdneste prin cuvant-cuviintd, "cuviin[i" av6rrd si o rnai cltttfi nuunti\ personalA: astfel, p8rcatul ar fi "forta ce distruge "cuviinta" conecputA si clata de Dunrnezeu fapturii zidite"; insi "cuviinld" nu reflectir lndcujuns lcgAtura Logos."logositate".

era a-logict qi, in consecinfA, i-logica; in ea nu se gasea nici o logica in starc si o intctneicze. totul era haos, totul cra un "bdlci

l.

Literal: Sfantul Teolog [n.tr.]

2. in sensul de: "anl contenrplat". [n.tr.] 3. "Logica-" intemeiati de citre Logos; morfologie a Logosului. [n.tr.]

l0

Justin

C'orncntariu la Epistolele Sf. Ioan

ll

de la grecescul logos : cuvant, rafiune] conceputa si data citre Dumnezeu, sensul conceput Si dat de citre Dulrurezeu. ftrpt, doar pacatul ii poate lua viefii tot sensul ei.

ll

l)unme zcu-'l'atAl Insuqi, ci "asa I-a dat si Fiului sa aiba viata In Slnc" (lottrr 5, 26). Sunt martori oculari care mirturisesc

1,2
Pdna Ia intruparea lui Dumnezeu-Cuvdntul era ca 5i cum exista viafa pc pamant. Daca totu$i aceasta viafa exista, nu e clccat o viata de-a-ndoaselea, o masci a viefii, un substitut vietii - pe scurt, o pseudo-viata. Caci ce viata este aceea exista rnoarte, cdnd sfArse5te in moarte'/ Nu-i deciit o lnoa rnereu amAnatA - adica o chinuire zabavnici. Doar viata care nu lnoare, via[a care nu sfdrgegte in moarte e indreptatit6 sa cheme viati, viafa care intrece moartea, via1i care prin inviere sc face pod cAtre vegnicie. De fapt, doar Viafa vegnica este via(a; si tocrnai aceasta viafi s.a aritat pentru intAia data in lumea noastrA prin Durnnezeu-Cuvdntul, Dumnezeul-orn, Hristos. De aceea Sfdntul Ioan Teologul ne bineveste$te aceasta: "Si Viata s-a aritat qi am vizut-o gi mirturisim qi vi vestim Viata de vcci, care era la Tatil qi s-a arltat noui". "Viati" este sinonirn cu "viat6 veqnic6". Nu existd pic de viata fara viata vesnica. Cu Dumnezeu-Cuvantul "viafa s-a aritat" in lurnea noastr6, lurne a rnor(ii qi a pseudo-viefii. Doar in El noi I'am vizut" viala cea aclevarati, "am vizut" ce este viafa; arn vazut $i vetle rn cI doar viata vesnica cste viatA adevirati. Acest lucru e cu totuI evident

cei care, cu o desavarSitA incredin[are, ttr,.rt r['rcopcrll: "Mirturisim qi vi vestim Viafa de veci, care rrrs lH 't'ntAl $i s-a aritat noui". inainte de arAtarea Cuvdntului, tilr)ltrlelt crtt in noi in$ine 5i in jurul nostru - oatnenii nu puteau nl('i sn curtuuscA, nici sa capete viafa vc5nica atAta vretne cAt t'rrvtlrtlul irrsu;i nu venise in lume si nu Se aratase printre noi.
ltrrt,Rnhl, irrr rtcc$tia sunt

l,

in Dumnezeul-om. intreg Dumnezeu-ornul gi toate ale

Sale

respira 5i ne strelucesc viafa ve5nica: nu-i nici un gand al Sau care sA nu-;i aiba obArSia in viata veEnic[ Si care si nu se migte intru ea - si aceasta se intarnpla cu fiecare din cuvintele Lui, cu fiecare din faptele Lui si cu fiecare din trairite Lui. in toate ale

Sale sirnfirn prezenta vegniciei, si valurile vietii vesnice ne


scalda in toate ale Lui. Vrei sa afli curn vegnicia a vietuit in tirnp ? Prive$te-L pe lisus. Din toate ale Lui izvoraqte viafa ve5nicA, pe de-a-ntregul a5a cum este in cealalta lume - cici aceea nu-i doar

l)ttr dc untlc a putut Teologul si aduca o aserlenea marturie? l)9 rrntlc ii vinc aceasta indr?rzneala? Din propria experienfa, t'liu cl insuSi gustase din viata ve$nica, el insusi avusese lnrprlrtilr;lrc lpnrtn;iel de ea, el insusi participase la ea prin rrtljkrcircn Dornnului nostru Iisus Hristos. A trai in comuniune l"grf,r'lflrtic"] cu Domnul lisus, a avea pirt6;ie [rcotvatvtctv] cu El Irrrerrrrrn{t a pAtrunde in viata vegnica. Aceasta via[i este cu lrlevnrut impirtigire [pnrtn;iel cu Dumnezeirea Cea intreitA. A irrlrn inliluntrul Treirnii prin rni_llocirea Duurnezeului-orn, a rlt'vcrri trcirnic, nu inseamnd altceva decat a trai viata vesnica. Si nlu ornul sirnte si vede in el insusi viafa vegnica; intra in r'urrrtrrriunca statornici a fiinlelor ornenegti vegnice - caci crestinii rr. rleoschcsc de ceilalli oameni prin aceea ca au via[a vesnicA, 1l ;lrllr ur vicfuiesc $i aici, jos, pe p6rnAnt. Dc aceca ei aratis vrnlrr vciinica - Si, in acest sens, la ei totul e interneiat pe cxpcricn[a personala, pe comunicarea personala cu ve;nicia. l)c rrccca sfhntul qi nernincinosul Martor nc binevesteqte: "Ce rtnt vrlzut $i am atuzit, vi vestim gi voui, ca gi voi si avefi prlrlrlqic cu noi [xotvtovtcrv... lrcr npov]. $i pirtigia noastri r,rlc cu Tatil gi cu Fiul Siu, Iisus Hristos". Viata crestinilor este virrln tlirnprcuna cu Treimea dumnezeiasci: unirea, irnphrtagirea It'orrru-niunea] cu Ea, cu puterile gi cu lucrarile Ei sfintitoare,

Mirrrifcstir, descoperi, vadesc (celorlalli) [n.tr.].

t2

Arhirn. Justin Popovtct


rri,

('otncntariu la Epistolele Sf. Ioan

l3

dtrtatoare de viata, creatoare si ve$nice. PArtasia cu VeSnic da oamenilor, de asernenea, viata velnica; nu .putin[a u

observari extcrioare a ei6, ci viata inlauntrul Sfintei Treirni Aceastir este intr-adevar comuniunea, co-unireaT [rcotvorvtct sirbescul zujedincarerye] ornului cu Dumnezeu, co-intrupare lrsuovaplocanjef cu Durnnezeu. Totul este pcrsonal, experiat 5 viu, totul este nou. Insusi Dumnezeu-CuvAntul a intrat in S-a facut om; a intrat in trup, S-a fhcut carne [oopE]. Cuvantu estc in trup, in orn, aici, cu noi, printre noi si in noi - $i, cu El intreaga Viatii vegnica 5i intreg Adevirul ve5nic 5i intrea Iubirea ve;nica 5i intreaga Lurnin5 vc$nici $i toatc desavAr$iri Lui ve5nice, caci noi putem avea irnpartAsire dc [prlrta5ic la toate des6vArlirile dumnezciegti ve$nice. SfAntul CuvintAtor dc-Dunurezeu spune lirnpede: viata crcstinilor estc intrea inlauntrul Treirnii - a Tatalui, prin Fiul. in SfAntul Duh; plrtagia [comuniunea] cu Sfinta Treirne: "Iar intpirti noastri este cu Tatil qi cu Fiul Siu, Iisus Hristos". Durnnezeu este printre noi ca sa fie in noi, Si, iarASi, este cu ca si fie in noi.

lntpreJurnre, cu fiecare pacat savdrgit se strecoara in suflet cel pe Fililn un gust dc atnArlciune, iar gustul acesta se raspandeste

ts Pre!{chirnbA din ce in ce in amiriciune; in fiecare

Rtlrintlile, ritrflbatAnd intreg sufletul, 5i ajunge cu vrerrca o ltlrlulc udAncA. Cel rnai adesea omul nu 5tie de undc ii vine Itlrlelen ttccasta in suflet, in inirni. Dar impirtigirca rlu llrir,ltos tidc virtutile Lui cele sfinte umplc fiinla otnencascA tle o bucuric care nu trece. Traind iubirea lui Hristos, sufletul rill.tcnuic sc utnple dc o bucuric negraita - se utnple de aceasta r,tlltl vlclnc trilic$tc dreptatea lui Hristos, bunAtatea lui Hristos' rlltr't'enin li dulceata lui Hristos. Atunci ornul privc5tc in sinc Ittrtrr*i 1i.,, cc vede'/ Totul inlauntrul lui s-a umput dc o bucurie tlutnnezciascA; nu rnai e inlauntrul [ui nici tristelea pacatului' nici liiur rnortii. De aceea Sf6ntul CuvantAtor-dc-Dunrnezeu ne hittct'cstcltc: "$i accstca noi vi le scriem, ca bucuria voastri rA llt dcplini" [nenhqpropevrl]".

l14
Incepand aceasta via[a in SfAnta Treirne, aceastA irnpartagire cu Tatal si cu Fiul si cu Duhul SfAnt, fiinla orneneasci sc umple

dc bucuria cea adevirati, care nu e nirnic altceva decflt binccuvantarea durnnezeiasca. FarA ea, fiin[a omcneasci se
urnple de tristcte. de arn6raciune qi de tulburare - Si de ce altceva ar putea moartea (ca, rnai inaintea ei, pacatul) sa urnple fiinfa orneneascA'/ Prin fiecare pacat patrunde in suflet o umbr6 - daca nu inca de amAriciune, cel putin de aceasta dulceata pacAtoasa.
6. A vietii ve5nice [n.tr.]. 7. "intru-unirea"; unirea atat a lui Dumnezeu cu onrul, cAt si a omului cu Dumnezeu; un fel de reciprocitate autenticA in lucrarca unirii [n.tr.]. 8. Se subliniazA, iarisi, bidirectionalitatea acliunii In.tr.].

du ln Itrnrlnrl [QrDq] si nici un intuneric nu este intru El". In accasta rlA inscrnnatatea vestii celei bune a Dutnnezcului-om: I'l)urrrnczcu estc lumini". Adica El este pricina si obArsia a tot ur'-i sliint, a tot ce-i adevirat, a tot ce-i bun, a tot cc'i drept 5i a lol cc-i nemuritor; iar intru nimic nu-i nici obArsie, nici ItrrltlcunA-obarsie, nici pricina, nici irnpreuna-pricinuitor - nici rrl rftului, nici al p[catului, nici al rnortii, nici al rninciunii. At'errstir este vestea cea bunA pe' care Hristos a 'r'cstit-o si a rrtlcvcrit-o prin via[a Lui: Dumnezeu este cu adevirat lumini si rrrr-i nici un intuncric intru EI. Caci unde ar fi intuncricul in
l)rrrrrnczeu-omul? Sau unde e in El pacatul? DacS cineva ar

l'5 "til

accasta este vestirea [r1 cryyel"tcr] pe carc am auzit-o Dl qi v-o vestim [cryyel,opev uprtv]: ci Dumnczeu cste

vidi
sa-l

irr lrl pacatul, ar vadi intunericul, dar nimeni n-a putut .r tm;tinta [n.tr.].

Arhim. Justin Popovrcr


vldeasci. Or, intunericul vine din pacat, iar pacatul de la diavo care este intreg intuneric. Caci diavolul este diavol prin aceea ci prin firea lui, este opusul lui Dumnezeu Insusi. "Dumnczeu lumini" - diavolul este intuneric. Dumnezeu este viati - diavolu este rnoarte. Dumnezeu este adevAr - diavolul este minciunA. aceea Dornnul Hristos, ca Dumnezeu adev[rat ce este, a putu spune despre Sine: "Eu sunt lumina lurnii", "Eu sunt lumi vie1ii". CAt despre diavol, acesta ar fi cu totul indreptiilit sa spu dcspre sine: "eu sunt intunericul lurnii, eu sunt intunericu vietii". Caci doar din pricina lui oarnenii nu vAd nici rostul lurnii, nici telul vietii; fiindca pentru ca ochii ornului sa poata trebuie sa existe lurnina. Singur Dumnezeu-ornul, Hristos, are aceasta lurnina gi de aceea ne-o Ei poate da. Caci datorita lurninii vcdern. Fara lurnina, ochii nu folosesc la nirnic.

C'orncntariu la Epistolele Sf. Ioan

l5

Itie un(lc lncrqc. Ficcare pAcat impinge spre irnpirafia pacatului,


ltilJr I tsn I ljccnr:c intunccare irnpinge spre impAratia in tunericulu i,

lutlul " ittr pcstc irnpAri[ia morlii, peste imparitia intunericului ilil ertc tlectlt urt stApdn, $i acela este diavolul. Aceasta este buna
vu,rlit pe cnrc StAntul Evanghelist ne-o vesteste: "Daci zicem Gh evrlrn irnprirtiqirc cu El si umblim in intuncric, minfim qi

lttt rAvf,rthn adcvArul".

lr

1,6 Aceasta veste buni despre Dumnezeu ca lurninA este adeverita prin rnarturia experierii si cercarii; prin experierea gi
prin cercarea personala a tuturor adevaratilor crestini, caci ei au rnarturisit fiecare ca traiesc prin Hristos si in Hristos, c6 traiesc in mod real prin lurnina qi in lurnina. Nu exista nici un intuneric pc care Hristos si nu-l fi alungat; nu exista nici un pacat pe care Hristos sa nu-[ fi invins. Aga cum licarirea zorilor premerge rasaritul soarelui, asa si lui Hristos - lurnina lurnii si a vietii - ii prernerg licaririle virtufilor cele sfinte. Omul, punAndu-le in lucrare, indata va simti curn ii este raspandita in sullet licArirea zorilor vestitoare ale rhsaritului Soarelui vesnic al drepta(ii; ;i Soarele acesta - o data ce Se nagte in suflet - nu mai cunoaste apus. Dar tot asa, intunericul pacatelor prelnerge intunericului facatorului pAcatelor. Patrunzfrnd in suflet, il acopera cu un intuneric din ce in ce mai gros, ca ornul si nu-gi dea searna cAnd in sufletul sau va intra ficitorul intunericului Si al pacatului diavolul. Cel ce traiegte in picat traiegte in intuneric, de aceea nu

I)urrurczcu CuvAntu[ - Cel ce este Lurnina - S-a [Acut om ca rA dr,'n ouurcnilor lurnina Lui durnnezeiascA, sa o facl apropiatA ulttltettilrlrrrr, ca Aceqtia sA si-o irnproprieze. Mai general, l)ttrtutczcu CuvAntul, in intruparea Sa, dorcste ca oalnenii sa I[ltc lrr cornuniune cu El gi toate ale lui Durnnezeu sh se ltrlrttpe zc in viata gi in lurnea oarnenilor. CuvAntul dc capatai pe lruc ni-l trdrcscazA este ca trebuie sA firn "cum El insu$i este":

plltuuln

lil

insusi este lurnina, trebuie ca si noi sa ajungern

Itttrrinnl "cum El insugi este in lumini", trebuie ca si noi sa firn Irt crr. 'l'ol a$a, preculn El este intru adcvar, si noi trebuie sa nlttrrgcrn sA firn asernenea. Tot ceea ce EI este a devenit al nostru pr trr Intruplrca Lui. Cel ce este ins65i Viata vesnica a cobordt din Ict l)c p{lrntint, qi toate cele ce se nutresc din aceasta viafa t'uxttiett - arlicA AdevArul vegnic $i Lurnina vesnicA, Dreptatea vr,;rrir:A r;i Iubirea vegnic6, Bunatatea vegnic6, inlelepciunea vr,lrricfi 1i toatc celelalte desavArgiri dumneze iesti vc5nice - le-a rrrlttH rlirr ccr pe parnAnt, ca toate acestea sa ajungl ornene5ti, ulT norrstrc. Fiindca via[a ve5nici nu o dobAndirn decit atunci litn(l lrnirn toate aceste desav6rSiri dumnezeiesc-omcnesti. Daci Itntttr rtstl'cl, puterea durnnezeiasch a acestor ve$nice desivarSiri +tltttrgtt tlin noi pacatul, ne curifeqte de toati intiniciunea. Este

Itrtr;rctlc cil aceste desavArsiri tin de rniezul Pelsoanei Lui rlrvittu-urnane ce-I cuprinde gisdngele Sitrupul, gica acolo unde

tit

l,itcrul: acccsibila In.tr.].

Arhirn. Justin Popovici


sc afla sdngele Lui cel preasfdnt se afla, de asemenea, 9i v vc;nica. Caci in sAngele divino-urnanitatii Lui salhsluieste vi Lui si in el, de la el si datoritA lui gi viata noastra, dc aset Durnnezeul-om este Cel care, irnpartirgindu-le oameni clcsAvarsirile Sale ve5nice Si viata ve$nic[, ii uneq;te intr-o ob5 noua, nernuritoare, dutnnezeiesc-otneneasca Idivino-urnana vcsnica: intr-un singur trup, Biserica, trup sfiabatut de sdnge durnnezeiesc-olnenesc al lui Hristos, care curlfA de tot paca pc cei ce se impirtigesc si se fac midularerr-in trupul clurnnezeicsc-orrenesc [divino-urnan]. Acest prcasftint sin nc scaltla in LurninA si in Adevar, in Dreptate ;i-n Iubire. Atu fiinta umani strAluceste de o curAtie nemaivizuttil de ace evanghelistul ne bineveste$te: "Iar daci umblim intru lumi precum El cstc in lumini [ev to $oltr], atunci avcm impirtigi unul cu altulr2 [rorvrovrcrv e1opsv pet cr]"].r1]"rov];i singclc I Iisus, Fiul Lui, ne curiteStc pc noi dc oricc picat".

C'orncntariu la Epistolclc Sf. Ioarr

l7

r;ttlr desptc inainterncrgirtorul ciI "nu cra cl lutllina" (loan l, tl)' Ar,Ulxtn cpnvingcrc $i acclsti cunostinti ca tot cc estc olncncsc ,ttgu fitth pilcitt $i in pacat sunt intctnciatc pc cuno$tinta cea urlr,vf,rutn n ottrului5i. in particular, pc antropologia crc$tina. Cel ur, lilvlrln flllti'lzacc in grc5eala Siniciun adcvar nu cstc intru el. ( lt 1'rt1t' rrltt ip\'al(atrtrit dcsprc oln cstc grclitii; accsta cstc si cazul Ittt'Rlntrrrii rttnanistc tlcsprc oln, carc ridicii ornul - in dat-ul slu = ln trtttgul tlc tlutnttczcu, fArit sir dcnuntc ori sti curctc pacatelc lrti rrrrt r.llulltcl lui. Umanistnulcstc, dc altfcl. cca tttrti rca clintre trlrrltrtlii, cstc o "idolatrizarc a otnului". E irttcrtrciat pc accasta lllvnlRtrrrA cu onrulcstc btttr prin tirca lui Iin sinc insu5i] si cri isi rlhlt'Nul'icicrrt sic$i. Ulnanistnul cstc ccI nrai jalnic dintrc
lli'llrle vitturi, cauza atiitor tragcciii in accastir Ilttnc a "utllAl.tistilor". il tttrlt'triLii si a culturii. cAci doar accustii invittitturil i-a clus pc tlllllulitti la o itsctncnca autocxaltarc- orgolioasa. la o asclncllcil

[,8
in ce chip Lurnina este in Hristos, in acclasi chip intunericu eslc in noi: intuncricul pacatului. Intuuericul pircatului r:ispandit pesle toate fiinlele unlane fArA excepfie, $i de nirneni dintre oarneni nu-i "lurnina cea adevArati", nici chia ace la cc a fost "cel rnai rnare dintre cei nasculi din fcrncie" (Mate I t, I l). Doar o fiinta orneneasch pe dc-a-ntregul fiira pacat ncprihanita, doar accla poate fi "Lurnina cea adcvarati". i ncarnul ornenesc, doar Durnnezeu-ornul, doar Hristos este ascrnenea fiin[A (Ioan 18, 9). De altfel, datorita intunericulu sala$luit in firea orneneasca, ornul nu e "lurninA" nici rnacar i gcneralr-l, cu atAt rnai pufin "lurnina cea adevaratA". Dc aceea s
I
impArta5ir-e unul cu altul, noi oamenii [n.tr.]. l-1. Se cunoaste totala negare de citre parintele Justin - cxplicabila in corltcxt istoric - a culturii profane. atitudine nespecifica Ortodoxici in

l2

I. Literal: "se incorporeaza" [n.tr.].

glut'ilicrrlc a otttului iltctit au tncrs panl la ncgarca cxistcntci ;ttturrtrrlui. "Nu cxistit piicat", accsta cstc ttnul dintrc principiilc Ittttrlrttucrttitlc alc cticii utnanistc. Si totusi, rcalitatca tllrlcncasc:i urlu rrlitt tlc plinii dc ncajunsuri. dc patirni, dc rani. dc tragcclii r'tttr"' rttltt'turiscsc, cu cc-ir trtai tnarc tiric. prczcn!a itt tltu a acL-stor pilluti rlcgativc st distrugitoarc carc tltl stlllt altccv:f dc'ctrt ;ttttr'ttlc pitcatului. Toatc accstc-a sunt rccunoscTtltc ftirir sA sc t turt cltiitr dc ctitrc uuranisttrul insusi, prin tgofiilc salc tlcsprc 1ttoptcsuIclrc si-artltlri izbiivircaoatncnilordc toalc "l.lc,qativclc", irurrirrrrrurilc, viciilc sau rAutittilc salc. insf lcacul accsta, accastii rrrtlrrtttilc a ourului prin sine insusi, atnintcstc dc povestctt cclui r'rrrr.', irtccirndtt-sc, voia sii sc salvczc singur.trtigAttdtt-sc de ptir ir, llincintclcs, iuccarea cste rapid:r! Si, iariisi, rru cxistA o t'orrecp[ic dcsprc otr sau o purtarc fatir dc otlt carc sI fic tnai lrrlrrieA dcciit cclc alc utnani$tilor. caci accstia duc oatncnii rprt: cclc mai tcribilc catastrot-c. Dc accca Stiintul Filozof
rilrclilnl)lill siru (r'czi slutliul iritrotluctiv al piirintclui tliacon loan l. Ica jr lrr irrlr .lustin Popovici. "Onrul si Duttrnezcttl-onr". Etl. Dcisis. 1997)[n.tr.]

t8

Arhim. Justin Popovrcr


NUttrrti
1tu
r)

Comentariu la Epistolele Sf. Ioan

l9

IIubitor-de-intelepciune], cu adevarat cunoscator al ornului $i al firii ornenesti, ne avertizeazi: "Daci zicem ci picat [crpcrpttav] nu avem, ne amigim pe noi ingine qi adevirul nu este intru noi [q o],q0ercr sv nptv our eorrv]"; si, de fapt, nirneni nu se in5eala pe sine rnai rnult decdt urnani$tii, urnanolatrii cei de toate soiurile. Adevarul despre oln nu este intru ei.

6sctngnca recunoa$tere, o aselnenea m[rturisire gribeSte

L)utttnttl, prcadreptuI prieten al omului, sa ne vinA in ajutor tl rh ne izhAvcascA de pacat. Fara aceastl recunoa5tere El nu viltc, che i S-ar irnpune prin forfA 5i ar distruge in om tocmai acea llhultntc r1i acea iubire prin care $i pentru care omul exista $i iuhriitn, Dutnnezeul-otn este cu desivdr$ire drept' Aceasta este !t'r,A cer.t dtt drcptul ;i puterea de a ierta pacatele: desavarSita Lui

lr9
AdevArul omului e tocmai de cealalta parte: in convingerea, in cunoagterea Si in recunoasterea faptului ca toti oarnenii sunt sub pacat gi in pacat - cici doar aceasta convingcrc, aceasta cunoastere si aceasta recunoastere sunt cele ce indeanrna oamenii sa caute sa fie rnAntuiti de pacat 5i de rautafile lor, si caute un Mantuitor. Or, Izbavitorulr{ de pacat nu poate fi decAt acela care e fara dcpacat. Nirncninu e astfelprintre oarneni;doar Durnnezeul Si Domnul nostru Iisus Hristos este astfel, din tot nearnul ornenesc - dupa cum lnarturiseste intreaga experien{a a neamului omenesc. Toti ceilalti asa-zisi rnanfuitori ai ornenirii nu sunt dccAt niqte inselatori si nigte laudarogi, caci dintre ei, fara exceptie, nirneni nu poate sa-l scape pe om Si sa-1 izbaveasci macar de bolile superficiale pi epiderrnice, cu atat nrai putin de boala sa de capatai, de boala firii lui: de pacat - si de lnoartea care e cuibarita in pAcat. De aceea toti cunosc rnoartea, acest destin dc obste si de neinlaturat al oamenilor. Dar aceasta zice Si altceva: cA plcatul este ceva inevitabil. Ar fi jalnic sA vrei sa clade$ti pe asemenea absurditali intreg edificiul fiintei omene5ti 5i al prosperitatii sale. E o indeletnicire ce ar sfdrsi totdeauna intr-o catastrofa, o indeletnicire din care nu-i decAt o singura ie5ire: o privire nepatimasa asupra cirnului, asupra realitatilor Iui, o observare concreta a rautatilor pacatului, prezente si raspAndite in fiinta lui; aceasta este marturisirea si recunoa$tere:r faptului ca doar Dumnezcul-orn, Hristos Cel fara de pacat, ne poate mantui.
lzl. Literal: Mdntuitorul [n.tr.].

(lluptfltc tlunrnezeiesc-olneneasca Idivino-urnanA] ii da o HFltlertct putcre de a dezlega picatele Si a le preface in nirnic

. ii

o putere pe care singur Dutnnezeu-ornul' Cel pl\cat, o are. SfAntul CuvAntAtor-de-Dumnezeu ne-o lhrn tle bllluvcstc$tc: rrDaci mirturisim [opro]"oyoupter'] picatele llultlr(,r I,ll cstc crcdincios 5i drept [ntotoq tort KC(r Srrcnoq], tH rA :te icrtc picatelc qi si ne curi(casci pe noi de toati n0tlrr,ptntcat'. fltotoq= credincios'.cui? Este credincios ornului, ututlitte ius prin iubire; este credincios accstui suflet omenesc crede ci, o datA izbavit de Jru cule I-n zidit dupa chipul Lui; si sullctul va putea si-l duca pe om, prin faptuirile lliUnte , r.vrtttgltclicc$ti, la dcsavarsirile duinnezeieSti; crede cil omul va pulclr sll sc prcschirnbe pe sine insuSi in "barbat desavAr$it" Si ca t'al l)irlcrt sA tlc dumnezeiesc: evlavios 5i drept, nernincinos 5i lrtttt. stttcrit 5i irnpodobit cu toate virtutile cele sfintc. Un singur Ittr ttt tri sc ccrc: sa rnarturisitn cA suntetn pacator;i. Restul il face I l, t e lrr cc c singurulPrieten 5i singurul MAntuitor al omului: ne tlt rle ngrl tlc pircatc, ne curifi de toati nedreptate a $i, pentru t'tlrcpt si crcdincios", ne da toate puterile durnnezeie$ti udt r' It$ltttitteioasc pentru a intra in viala cea noua, viata cea "in rltulrtntc ;i in sfin[enia adevarului" (Efcs. 5,24).
neettstn cstc

I, lo
" l)ncA zibcm ci n-am picituit, il faccm mincinos 3p,uorqs ,tr )r( )r )lrr:v (rurov] gi Cuvintul Lui nu estc intru nqi". MAntuitoru I n vr:rtil in lurnca noastra sa ne izbaveascl dc pacat; in Evanglrelia

7t)

Arhim. Justin Popovici


conte

('orttctttariu la Epistolcle Sf' Ioan

2t

nirc. DacA ne apuciun sa spuncln cA n-a piicirturt, ci n-avcrn pacat, atunci faccrn din insusi MAntuitor n()stru un rnincinos. Caci El a zis cA a vcnit sir nc mrintuiascir piicatclc noastre; cunr, dar, noi n-anr avea asil ceva'l Daca a l'cni in lunrc cstc pcntru ca suntcln pacato5i, robi ai pAcatului 5i rnortii; dar daca recunoastcrn starca noastrir dc piicAto5en trcbuie sir rccunoastcrn si trcbuinta dupA MAntuitorul nostnr dc rnantuirca noastra. Doar atunci "cuvintul Lui cstc intru noi' - iar cuvAntul Lui este Evanghclia Lui, Evan_ehelia rnAntuirii Antropolatriirs zic: "Noi n-arn avca pAcat; prin urrnarc, dc cc ar avca ncvoic dc rntntuitor'.'Noi n-avcln ncl'oic dc vrcun rnantui circi nu c rrirnic tlc carc ar trcbui si nc rnAntuiascii. Daca al'c ccva ncajunsuri. le putcnl intlrcpta pri,n instruirc, culturii, $tiin ori tchnica: Durnnczcr.r nu ne foloscstc la nirnic! Astttl tl ruutropolatrii ca-L proclami pc Mantuitorul rnincinos si irn ttlr si, prin urrnarc, duirnan al orncnirii.

Lui o rcpcta fiira

I loAN 2,1-t7
('0plll ntci, accstca vi lc scriu, ca si nu picitui(i, ;i daca ttl pAeetrrl cincva, avcm Miilocitor citrc Tatil, pc Iisus llfllt0r ('cl drcpt. 2 El cstc jcrtfa rlc ispl5irc pcntru picatclc ||tl$llr('t tlnr Itu ltumai pcntru alc noastrc, ci 9i pcntru alc lumii Itttrugl, I $l ilrtru accasta stim ci L-anl cunoscut, dacrt pizim ptlf l|lrtltc l.ui. I Ccl cc zicc: I-.-am cunoscut, dar poruncilc I-ui itU h, pAzcltc, nrincinos cstc si intru cl adcvirul nu sc all:i' I lur clllc prizc;tc cur'antul 'Lui, intru accla, cu adc'irat, dfngorlcn ltli f)umnczcu cstc dcsivfir$iti. Prin accastA, n llllllositcnl cir suntcm intru El. cinc zicc ci petrccc intru El flnlur ertc, prccunl Accla a unrblat, 5i cl asa si unlblc' l lttltltlklr, nu vi scriu porunci noui, ci o porunci vcchc porunca ccA vcchc cstc Ptl t!ilrc o al'ca(i dc la inccput; s Iari5i, vi scriu porunci noui, (tttAttlul pc carc l-ati arrzit. Ct'00 0T estc adcl'irat intru El Si intru voi, pcntru ci intunce rlculrc tlttcc $i lumina cca adcvirati inccpc si risari' Cinc lluc e rl estc in lumini 5i pc fratclc siu il uristc, accla cstc in lnttltt0rlc prinii acum. r" Cinc iubcgtc pc fratclc siu rim:inc in rr Itttttlttrl, ql sntintcali ntt cstc in cl. Iar ccl cc urA;tc pc fratclc iAlt ('itc in intuncric si unrbli in intuncric $i nu $tic incotro sc tlttcc, pcntl'u ci intuncricul a orbit ochii luill Vtl scriu I'ouit, copiilor, fiindci icrtatc r'-au lost picatcilc r'1Vi scriu voui, pirinfilor, pcntru ci afi llr,lttru ttttntclc Lui. ()cl cc cstc dc la inccput. Vir scriu voui, tincrilor, fliltot(ttt pc lllrrrle rl nti biruit pc ccl viclcan. V-am scris, copiilor, pcntru ci nll cunoscut pc Tatil. r{ \'-am scris, pirintilor, fiindci ati cuttt,icut pc (lcl cc cstc dc la inccput. Scris-am voui, tine rilor, critl rurttcti tari qi Cuvintul lui Dumnczcu riminc intru voi Si
|

I5. inchinatorii la onr. slerritorii dc onr In.tr.l

22

Arhirn. Justin Popovicr

('ottte ntariu la Epistolele

Sf' Ioan

23

afi biruit pe cel viclean. rs Nu iubifi lumca, nici cclc ce s in lume. Daci cineva iubepte lumea, iubirea Tatalui nu intru el; 16 Pentru ci tot ce este in lume, adici polta trupul 9i pofta ochilor qi trufia vietii, nu sunt de la Tatil, ci sunt d lumc. 17 Si lumea trece qi pofta ei, dar cel ce face voia I Dumnezeu rimine in veac. 2, l-2 Cu cit este mai vie in orn aceasti constiintA si ac rccunoa$tere a pAcatului, cu atat el iSi doreste mai rnult si afle cingva carc si-l izbaveasca de pacat. Or, Cela cc este "crcdinci gi drcpt" vine '!si nc curefe dc tot picatul" 5i sa ne dea puteril
cele dumnezeiesti ca sa putem trai o via(a sfanta 5i drcaptA. Or care urlneazA lui Hristos se terne de pacat ca de foc, cAci paca este cu adevArat foc aprins ce rnistuie in om tot cc-i bun evlavios. Pentru el este important si nu lase nici un loc in sufletu lui iubirii de pacat, caci doar asa va putea ocoli pAcatele ma rnari. Iar daca alunecA in pacate mai mari, va ajunge sa cada plcate inconqtiente gi involuntare. Dar omul care-L iubeste Hristos, chiar de a cazvt intr-un pAcat rnare, va alerga iar[5i - prin pocaintA - la Mantuitorul, la Prietenul omului, la CeI ce totdeauna

Trtll,

tlrru -tlrlstos Cel drept' E ptlllf U ptcxlc16 noustrc It]'cropoq re ilff nu Rllnlfll Pontru ale noastre' Infrugltt l)rltnnul, I'lristos, este milosti puf,ffl llAunle lc nollstrc, cAcr rugdndu-Se Tatalui pentru noi'
Do

cei

it

pe ,,,nt*,t, ,Rcnto$i in trup, El aratA propriile Sale rani prirnite acest trup omenesc ce a lru;ttrl li(lrt rlirr cltLlza noastr[. Isi arata El firxi Fnfa pnfllt pc pArnAnt gi care I-a rimas pentru vesnicie. pentru cA erle rrrlIritivilcir'l"1tllui pentru picatele lurnii intregi, locul nostru 5i in nutnele nostru - a Fl . fltff Cillt,/[ noilstri Si in la Intlfttnt ult victilllll ncnumarate suferinte, de la iesle pAnA fa(A lltrtHll$rl pc ('rucc. Lc-a indurat dintr-o nesfAr$ita dragoste de pAcatele tl pt1. lilcn tt-ar fi fost milostivirca Dornnului fati lutnea ar fi trebuit de llllHrltt', rltrpn tlrcptatca lui Dutnnezcu, llullulltllrlllr: ori s[ fic picrduta din pricina pacatelor ei'

e gata sA ne curefe de picatele noastre, sa ni le iertc si sA rnijloceasca pentru noi [a Dumnezeu TatAl. Esential este purtam in sufletul nostru iubirea lui Hristos si sa o lucram. Iar
Dornnul, Cela ce este prietenul oamenilor si care stie slabiciunea firii ornenesti, va ierta pacatele celui ce si le recunoa5te, celui ce-si marturise5te pAcatele. adica celui ce se pocAie$te pentru pacatele lui. PocAinta este ura fa(i de pacate, lupta ilnpotriva pAcatelor pAn[ la alungarea lor cu totul, cu ajutorul binefacator al MAntuitorului, PrietenuI omului. Cuvantatorul-de-Durnnezeu scrie: "Copiii mci, acestea vi lc scriu, ca si nu picituifi, qi dacd

gtim ci L-am cunoscut [eTvoraptev]: llntrh pArlrrr poruncile Lui". Masurarea, cercarea cunbasterll llltHrll'e lirln tlc l-lristos este una 5i sirnpla: o putem tnisura st grrlrlrt ll'in oltscrvareato poruncilor [sdrbescul zaltovesti) lui llt.iiltth. l)ucA cineva ii irnpline;te poruncile. aceasta inseatnni rll H ter,ilil0scut in El pe Durnnezeu[ $i Mirntuitorul lui. cuno+trlclr,rr lrrr llristos de catre oln se dezvolta prin implinirea sporeste cunoa5terea lui I0r urrr,ikrr.. Iiiccarc porunca irnptinit[ il,t.t,,. (l(r c{ltlc om. Doar cel ce lucreazdrnai bine poruncile Lui
pe Hristos - iar ace$tia sunt [0rrrrrt,rlc l,ui il cunosc desivir$it ('cl cc nu-I lucreazA poruncile nu-L cunoaste- pe Hristos' ulilrtri, ( ,nlru cstc strict experimentala, pragmatica, prin triiire: oricine lrt ltrtttlc tla seama cu ugurtnf6 de aceasta prin experierila grr,nonulA. I)acA nu pizim poruncile lui Hristos, Hristos nu

l, l'4 "lil itttru tccasta

ll

Urrrt,,rrrit" rnai binc pe Hristos, Si doar cei ce lucreaza desavArsit

va picitui cineva, avem Mijlocitor [IIcrpor],r1rov] citre

tr' ijii*.*,r

ca implinire, aplicare [n.tr'].

21

Arhim. Justin Popovici

('otttettlariu la Epistolele Sf. Ioan

25

poatc cu adcvarat sa ne rccunoasci. Ccl cc sustinc cA sustinc un neaclc-vir, cstc un "mincinos". Tot a;a, doar piizi poruncilc lui Hristos pr:atc cineva s[ ajungir Ia cunoasterca [Iristos. Astfel cA ccl instruitr? Si cel sirnplu il pot cunoastc la dc usor - la fel ccl cc a lncrs la scoali si ccl cc n-a mcrs, ccl stic sa scric si ccl cc nu $tic. ccl bogat si ccl sarac. impara prccuur si slu.jitorul - caci pentru a lucra poruncilc lui Hris trr--buic sA-L iubirn pc I{ristos. SfAntul Cuvanuu()r-tlc-Durnnez ttc bincvcstestc accasta: ttCcl cc zicb: L-alrr crrrrosrut. da poruncilc Lui nu lc pizcstc, mincinos cste '?/ t t'(rttlt'to si intru cl adcvirul nu sc afli". Adcvarul "ltr rrrl.rrtrrlul Ilristos sl)orL-stc in onr prin tincrca poruncilor lui Hristos. I)e' accca cr-l inrplincsc cuvirntul cunosc atlcvirul lLri l-lr.istos, Si n _c91 "cci cc dtlar Il ascultii" (lacov 1.22).

lntru Filt', ttornintl toatc din iubirc, faptclc cvanghclicc5ti


yflfilfefl l)rrr clind cstc iubirca dcsivarSital Nu-i

fflrplAteru tlin plin iubirea, carc crc$te prin e le 5i-si atinge dcsadc'sAvArsitA

dgeAl etUne i crlrrrl citrcva aduce la Hristos tot sufletul lui printr-o

t'igltlttc cvltnghcliccascx si atunci cAnd, din toati fiin1a lui, lFniGile lntlu lil si pcntru El. Iubirca dcsivArsitir palzeite toate cit suntcm Fttftltlulle lrti llristos: "Prin accasta cunoa5tem t'llt' l)ucA Ill nu-i intru noi. nici noi nu suntcrn intru El, ci lntfil Itt llul ltHirru situ in dust.nanul Lui. Ccl cc zicc cA riitnAnc intru

lll

lruhrrlc ttluttci sii si utnblc precurr Accla a utnblat.

-----I, \
clar

Dragostca catrc Hristos cstL- acca putcrc carc isci1, inspirii ornuluitriria clc a pirziporuncilc Lui(loan l-1.I l). c'urroastcreintrur Hristos cstc rodul iubirii dc Hristos. Iar iubirca tlc Flristo sc cxpnlna ca tltrcrc a ptlruncilor Lui - ca tincrc a Evanglrcl Lui. Cuci Evan_qhclia, dc la inccput piina la sfarsit. insearnnA nrlcrv'rirat toatc.ilccstc porunci. Ccl cc lucrcazi Ev.anghclia, ccl cr inrplinc;tc Evanghclia, il cunoastc pc Hristos - si, dc aseulcltca arlcvriruldespre IIristos, caci il iubcstc pc llristos. Ccl cc. dorc5tc sli sc vcriflcc, ccl cc vrea sa-si aflc masura luisi a cunoastcrii dc IJristos, e dc-ajuns sir-pi privcascA fuptelc c'anghcliccsti, iar ccl cc vrca sii atlc cat dc nrult il iubcSte pc l-lristos si ia scarna tot la firptclc lui cvanghcliccsti. Accstca ii vor spunc cxact car il iubcste pc Flristos si cart il cunoalitc pc flristos. De accca SfAntul Cuvantiitor-dc-Durnnczcu nc spune: "Iar cinc pizcstc cuvintul Lui, intru accla, cu adcvirat, dragostca lui Dunrnczcu cstc dcsivirsiti [tere].ert-rrctr]. Prin accasta cunoagtcm ci suntcm
17. Cult. instruit in culrLrra profana [n.tr.].

rt('lttu ricc ci pctrccc Irimincl intru Eldator cstc, prccum Aeuln n tttnhtat [neprncttrloe], 5i cl a5a sA umblc [outog filllltflrrTUtr'1". Ciit dc lirnpcclc cstc accasttt l'orbirc cltttttnczciltrun! ('lt tttlcr,'iirat ficcarc cuvAnt dc aici facc sa tuncrs adcvtirul tltttttttczcicsc, Acutl stim cu dcsivAr5irc cc inscat'ttnit un crc$tin. steFltlul cstc ccl ce umbli prccum a umblat Hristos. in alt ulllp rttrrrrl ltu poatc nici sA ajungir, nici sir ritnAna cl'c$tin. Daca +tln hlnrtti itsupra accstui adcvir. nc-ar spunc: crcstinul cstc ccl [o vltlulc;tc prccum Hristos a l'icfuit, ccl cc iubcstc cccit cc llt'tr.tur. rr iubit, ccl cc spune adcvarul prcculn Hristos il spunca; ut'r,'xlrt eslc cclce-idrcpt si sfAnt, stncrit, pa5nic si rnilostiv, blAnd :i lttrlcltutu-rAbdritor, ccl carc-L iubcstc pc Dutnnczutt 5i pc otn, urttt'e plilr tlc inclurarc si de bunirtate, preculn Accla a fbst. Caci llll\l()s ir lost cu adcviirat toatc accstea, $i cstc accstcit totdcauna, urt rr rtoi sii putcln ajungc la El. N-a vcnit in luttrea ttoastrit doar I lt \rt nc itratc dcsAl'Ar5irca Lui clutntrczciasci. iar ttriti apoi sa o rlut'lr irttr-o alta lunrc si sa nc abandonczc - in trinrirc si in rlr'ztlttzic. Hristos a arartat aceasta dcsavArsirc dutnttczciitscit Si rt litrirt-o pc pitrnAnt pcntru totdcauna ca accasta dcsavtirsire sA -Ali,/i.'liltupranunrele" sfdntului Ioan Evanghelistul: "FiulTuncttrlui" lx

1,6

lltr

26

Arhirn. Justin Popovicr

('orncntariu la Epistolele Sf. Ioan

27

ajunga si fie si desavdrgirea noastra, ca si putem, dzrtorita ei, urnblarn precum El a umblat qi sa triim precurn a trait El.

rl

2,7
Pentru cregtini, porunca - rnai bine zis, intregul porunci Isarbescul sve:apovest)- este "cuvintul" lui Hristos, Evanghe

(-'uvflnlatrlr.tlc-Dumnezeu ne spune: "Iubifilor, nu vi scriu F0fun0t notttl, cl o porunci veche pe care o aveafi de la incepfrt [qv ]i1t:r: uTlcrplqq]; porunca cea veche este cuvintul

rrVuchc porttttcA'r; gi dupa aceasta

ltl'ullovRrltticsc una

si

aceea$i Evanghelie, una 5i aceea$i ii 5i recunoa$tem. SfAntul

lui Hristos. FiindcA vine de la Hristos, acest cuvAnt

pc Gtrl' l-nfl rtttzit".

neincetat, fara sa se rupa, farA sa se opreasca. CAci este putere durnnezeiasclt, izvor nernuritor pi ve5nic al binelui. ce-i Evanghelia? Porunca lui Hristos, porunca ce ea insa5i ornului toate puterile trebuincioase spre a o implini. Nu-i cuvant livresc, sec, catalogat - e Cuv6ntul, puterea vie, cea c este "dintru inccput" aceeaii, cea care rimAne vesnic ajunsA traditie vie ce se transmite prin cAile credin(ei vii, de. orn la orn gi de la un veac la altul, si tot asa pdn[ la sfar5i vcacurilor. Tot cuvAntul acesta este gi "porunca cca vechc".
porunca aceasta este "veche" pentru ci r6rnAne asa curn Hri a dat-o $i nirneni nu i-a adaugat ceva vreodata, nici nu i-a ceva. Porunca aceasta se revarsa ca o putere creatoare vie, ca tlrie durnnezeiascA, de la o generafie de credinciosi la alta - ;i

l, I
[)at, pt'itr puicrca dumnezeiasci ce creeazi in otn viatgl
cea llllHAr 16ltrhtrilc cclc noi, sirn(irile cele noi, otnul cel rlou, aceasta flporuntl v(tchc" cste veqnic noua. Caci aceasta poruncA - al i lrvot'ritrulnc necontenit in Dumnezeu - izvoriste inlauntrul I ptin virtuIilc cele sfinte. Nu-i nici o indoiala: "Iisus fillur cntc Acclasi, ieri, astazi gi in veci" (Evrei 13,8), adica fHlul l)urnnczeu-oln, Iisus din Nazaret, dar puterile Lui tUllrtrrrc sunt totdeauna acelea$i, totdeauna innoite, totdeael6l tle vcchi cAt si noi, deopotriva, caci sunt vcgnice. Ce e ! nu sc irrvccheste. Ce e vesnic este totdeauna nou pi n6fi il dc-rtccca ce e vesnic este totdeauna facator de viata si tot ('flrrtl ornul vremilor noastre se apropie prin credinla de llllltttczetr-ourul, nurnaidecAt izvorisc gi se raspdndesc inlaIui putcrilc durnnezeieqti si ficatoare de viata, puteri care I lnttolerc cu lotul pe orn si ii dau ganduri noi, sirntiri noi, o viafa rlUA . ilr necstca sunt ganduri farA rnoarte, sirn(iri fhr6 moarte, I vinlfl lhlll rnoarte gi veqnica; $i cu cdt omul, prin Sfintele Taine I prirr viltulilc ccle sfinte, prirnegte in sine insu$i puterile llttttttezeic$ti rrlc lui Hristos, cu atdt acestea alunga din el pacatul I llrlunelrcul pAcatului deopotriva, prin sfin[enia lor durnnetriHhtn r1i prin lurnina lor durnnezeiasca. Iar atunci otnul incepe sr, rtirrrl0 tlin plin atdt pe sine insu;i cAt 5i lurnea dirnprejurul ll f H ccvlr crr atlcvArat nou, durnnezeieqte nou, cici omul acesth l lvr,Eh' r1i vcrlc (lurnea dirnprejur qi pe sine insugi) in lurnina tlvtlttltrlui - ltunci le sirnte pe toate ca o zidire a CuvAntului.

astfel atAt cat va dura neamul o[lenesc. Evanghelia, pri AdevArul ei durnnezeiesc, prin Dreptatea ei durnnezeiasct, pri Infelepciunea ei durnnezeiasci, prin Puterea ei dutnnezeiascl este tot atat dc veche ca si Dumnezeu insu5i - iar pc pamdnt,
fel de veche ca gi Dumnezeu-omul. De aceea acest Adevar vec este totdeauna Ia fel de nou, aceasta Dreptate veche es totdeauna noua, si de aceea gi testarnentul Durnnezeului-o

fi

reprezintA Noul Testament, totdeauna nou. in Testarnen acesta, puterile dunrnezeiegti vegnice nu irnbafAnesc - ele, cel cc izbavesc lumea de pacat, de moarte gi de diavol. Pazi "cuvintului" lui Hristos, a$a precurn ni l-a dat Dornnul Hris insusi, a fost intAia gi cea rnai mare dintre datorii. rnai intai oen Sfintii Apostoli, iar mai apoi pentru toti cregtinii. To[i au,

2l.t

Arhim, Justin Popovtcl


C=l lurtg{t

C'omc'tttariu la Epistolclc Sf. Ioan

29

Stlintul CuvAntAtor-dc-Dumnczcu nc spunc accasta: "I Itotodatil, vi scriu porunci nrluit, ccca cc cstc adcvirat int El si intru voi, pcntru ca itltuncricul sc ducc 5i lumina actcvirati inccpc si risara P't titttt\ trl-qttvov r16q $cttvet] Lurnina cca aclcvirata sc silir>luicrtc in otn prin crcdinta Dumnczcul-oln. nastc "tlc ltl Dulnnczcu" omul desat'Arrit (l 1.9-13), thcc si rcinvic ornul prin Dutnnczctt si prin putcri duurnczeic$ti ce sc gitscsc in virtutilc celc st'intc: in itrbi
clrcptatc, rugAciune. post, slncrcnic" neinfunlurarc. Prin tlcca

sul'lctul clc Dutnnczcu Si il poartir sprc El. Doar atunci puulr, rirnurl cunoa$tc lirnpcdc voia lui Dutnnczcltr". ca si itrrtUrllc liirrlci lui, $i cloar atunci lc pgatc irnplini - $i pc upa si pU Ur,ttllltn . prip trairea lui clupa Evanghelic. El stic incgtro sc ittdfAfrpfn tjinla orncncasca: strarbatiind accirstit luttrc pc calca t'll'lttll krr c','attghcliccsti. cAtre ccalaltA lutnc. clunlnczciasci; de

dirr accstc virtuti "lumina cca adcviratat' sc t'iis inlauntlul intrcgii fiintc a ornului si "risarc" - rasarc atAt
sinc cit 5i pcntru oatncnii dirnprcjurul saur'.

2,

9-ll

Cc-i "intuncricul"'l Pacatul, tot pilcatUl: cu citt nrai lllare er pacatul, cu atirt tnai adanc cstc intuncricul; pc citt sc inlpu[inca piicatul, pc atat sc risipc5tc 5i intuncricut. CAnd sc aflti otirul "i intuncric"'l Ciud trAic$tc in pacat. Si cand sc aflii otnul " lumini"'l Cand truicste dupi Evanghclia luiFlristos, prin virtu[i cvan-uhclicc5ti alc lui Hristos. Ficcarc dintre accste r irtuti "lumina cca adcvirata" a lui Hristos inlituntrul suflctul ornului. Cu czit sunt tnai tnultc virtu[i, cu atirt "lttmina c adcvirata" se irnpArta5cste tnai bogat suflctului. lubirca cc clu;rii Evan-uhclie fati de otn ulnplc pe oln dc "lumina c adcvirati". Multurnita luminii accstcia, otnul porttc proicc lirnpczimea ci asupra fiinfclor otncne5ti 5i poatc dcscopcri accstc fiin1c ornencsti tiali intru asemal'larca cu Dutnnczc Atunci ornul 'u'etlc lurninate toatc cailc cc lcaga suf-lctttl ol clc Durnnczeu. Intiri dc totttc. r'cdc cu toata limpczitnca cale
Iur.rrinA. In

viafil sprc ccalalta viafa, via[a dutnnczciascii clc {lltUp[r rlc rngarte, in ye;nicie. DacA gtnul nu crctl,-' in Hristos llptStttrl, irr sirrgura "lumini adcvirati", nu Stic irtcotrtl lllcrgc, llu=,ri currol$tc adc-r'liratul tcl. nici rostul victii lui pc pittnant, yic-1ii l1g VUtlc $i uu cunoastc nici adcviratul tcl Si nici rostul urulrt lrrlii rlittttcni, cAci n-urc inlauntrul lui "lumina cca adctf,tntil". citrc cloar ca lutnincaza toate fiintclc otncncsti, pAnir in tltltlttcrrrilc lor', asupra rostului lor dutnnczcicsc - tlupit cutl gtrt ItttttitrcrrzA $i luprca. Dc pildir: ura cstc intulcric. [)acii un

lil

UrrcrrstA

Ulll{tu lrlt otu, tlc fapt pc Hristos Il urii$tc, ciici nu Vcde- in accl rllll () l.iptLlrit tlutnlrczciascA, nu-l rccunoastc tlrcpt chip al ltri l)tttrrrrczcu. N-a gasit in suflctul siu calea, FrindcA n-arc inlituntrul lill "ltttnina cca adcvirati" - lurnina cc i-ar putca lurnina lui fitttltt liltclui pc carc-l urristc Si carc i-ar putca aritta tlitncnsiunca \r,:rtticA $i nctnuritoarc a ccluilalt. in accst intuncric, in accastit

19. Si ccilalti vir<l lurrrinir carc estc in el; prin cl pot ajungc si ccilalli cult. Biserica spunc monahilor canonizati: "Curgcrilc lacrirni

talc (...) 5i suspinurilc celc din atlAnc (...) tc-au ficttt lunrinalor lunri strilucind cu nrinunile. Parintc" (Tropalul la un Cuvios) [n tr ]

llr'rttittltl it ourului, vietuicsc toti cei cc rcduc ornuI la o fiinG lllllt rl()irIc sau la un trup, la un urtna\; al tnaitnutci sau la un Itttlttttl, I)c fapt, aici c-ste cxact ura cca adevitrati fata dc otn: tlc +t irt'lirza suflctul ccl dupir asctninarc:t lui Durnnezcu $i dc a-l Iutlucc lit un st0rv puturos fagadut viennilor. Sfintul CuvAnlrtlut-tle -[)urntrczCu spunc, iarasi: "Cinc zicc ca cstc in luminit ql pt, l'rltclc siu il uristc, accla cstc in intuncric pana acrtnt"' Srrrltttllr iubirc tlrcapti $iatlcvirati fata clc otn cstc dc a consiclcra untttl cir liintA dupa aset.trirnarca lui Dumnczctt 5i vc;nicA, dc a t r'rle rt in cl pc fratclc ccl netnuritor si vcsnic - fratc nu doar irt irrt'rrstA lurnc, ci si in cealalt[. Doar o astt-cl clc iubirc poatc r(l St'opul l)c cirrc il ut'nritrestc Dutnnezcu cu acel om In.tr.l

Justin Popovici
cunoa$te pe ornul cel adevarat, doar

Comentariu la Epistolele Sf. Ioan


nu

3l

o astfel de iubire

insala asupra omului. Sfantul Cuvdntator-de-Durnnezeu


vcste$te: "Cine iubegte pe fratele siu riminc in lumini [ev Qortt pevet], gi sminteali2r nu este in el". Iubirea evangheli este intr-adevar cel rnai bun rnijloc gi cel mai sigur pentru

lr(lol cc uriqte pe fratele siu estc in intuneric qi umbli in lntuncric qi nu gtie incotro se duce, pentru ci intunericul a ofblt ochii lui [r1 oKorrcr, etuQAaoevoQOcrl.ptoug crutou]". Duph curn iubirea este puterea creatoare a lui Durnnezeu, tot

lln ura cste puterea creatoare

cunoaste cu adevarat omul. Doar in iubirea aproapelui gase$te metoda cunoasterii omului, iar ura pentru aproape este cauza necunoasterii a ceea ce este ornul. Iarasi, doar iubi e cea care deschide ochii asupra tuturor lurnilor, si doar pri

merge. Iar ura orbegte ochii, astfel ca ornul nu-l ntai vede aproapele sau nici ca fiintA rationala2-1, nici ca frate al sau; asa cultl pi lumea, firea inconjuritoare, nu o mai vede ca faptu Iur Dumnezeu, ci doar ca un rezultat al hazardului. al unei oarbe sau al unei anumite necesitati. Dar toate aceste concenti nu-s decdt ni;te durnnezei falsi, nigte idoli: ideile sunt idoli ideile sunt durnnezei, iar idolatrii sunt de fapt inchinatori
1

"lumina cea adevirati" omul vede logosul 'sArnAntal22 e flecarei fapturi gi al fiecarui lucru - si doar astfel stie incol

a puterilor diavolesti. Ceea ce se polrivcqte pentru iubire se potrivegte, de asernenea, pentru toate Vlrtutilc evanghelice; dar, tot asa, ceea ce se potrive$tc pentru lltll so potriveste $i pentru toate celelalte pacate. Dupa curn toata vlrlutca24 raspande5te lumina, la fel, tot pacatul raspAnde;te lnlttttcricul. De-aceea virtutile deschid ochii ornului, iar picatul ll orbclte.

dumnezei falsi sau la dumnezei rnorli. Cu adevarat ace5ti urnbla in intuneric, nu gtiu unde merg, atat ei cAt Si ace minunata lume a lui Durnnezeu. Evanghelistul o spune cu tarie:
2l . Nu
ln.n'.1.
se

scandalizeazi de nimic, nimic nu-l tulbura. nirnic nu-l "sminteste"

22. Logosul samdnlal [].oyoo oTrEppcrrrXog]: rost (:logos) dumnezeiesc [samAnla] pus in fiecare faptura zidita de cAtre Dumnezeu_Logosul; prin aceasta "informatie geneticd", fiecare faptura poate participa in felul ei unic la dialogul cu Dumnezeu-cuvdntul (in cazul fapturilor congtiente sau da putinta unor noi dimensiuni ale dialogului clintrc Dumnezeu_

2, 12 Nu-i putere mai inspairnantatoare decAt pAcatul, cAci singur pllcatul produce rnoartea. insa este ceva rnai inspAirnAntator tlccitt rnoartea: insugi creatorul pacatului si al rnortii. Dar asupra 6ccstui monstru cu trei capete cine are putere? Doar acela care Eu ndevarat este farA de pacat - qi doar Durnnezeul-om, Hristos, S"n aratat astfel in nearnul omenesc. Deqi a fost orn adevArat, nittrcni nu L-a putut vidi de pacat: nici oarnenii printre care a tr(tit (loan 8, 46), nici diavolul, sub ochii caruia lucra (Ioan 14, l0). Aceasta inseamna ca El este prirnul gi singurul orn care, in ltttlcaga Sa fiin1a, n-a ascuns nici sarnanfA nici unna de p6cat, ttici cAtirne din puterea pacatului. CAci intru aceasta "putere are liiul Ornului pe parnant a ierta pacatele" (Matei 9, 6). Cu adevarat tt icrtat nealnului olnenesc toate pacatele, prin intregul faptelor l,ui de Durnnezeu ;i orn sivdrsite pe pArnAnt, iltcepand cu NrrStcrea, urmand cu Botezul, cu propovaduirea, cu rninunile, Sclrirnbarea la FafA, moartea pe Cruce, patirnirea, invierea si lrritltarea Sa. Toate acestea le-a facut dintr-o nesfArqita iubire de
( '0 are cu adevarat
,1.1.

orrtncni, care a cuhninat in moartea cea de pe Cruce si in inviere. dreptul de a ierta pdcatele oarnenilor, aceasta
[riecare virtute In.tr.].

32

Arhiin. Justin PoPovici


trVrl scriu

Conrcntariu la Epistolclc Sf. Ioan

3-l

o d.r'etlc$te prin tnoartca Sa cca dc buni'oic 5i prin invicrc. pri c1l.c A invins atotputcrnicia pacatului - lnoartca. Si ca a icrtat c atlcvrirat pacatcle o dovedc$tc Zahcu, care prin icrtarca palcatcl

si datorifti accstcia a dobAndit putcrca dc a sc innoi (Luca I 1-10): la fel si Maria Magdalcna. Saul sau Chcfa' sau' pogorArea Sflntului Duh, ncnutniratcle dovczi datc in Biseri 5i prin BiscricA. Dc aceca Sfttntul CuvAntirtor-tlc-Dtttlrnezcu spur-lc: "Vi scriu voua, copiilor, fiindci icrtatc r'-au picatclc pcntru numelc Lui [6ta ro ovoltc( cturou]".

pc Ccl cc tincrilor, fiindci :r[i biruit pc urt('dc la inccput. \'i scriu voui, ftlriclcan [r'evtrqrcttt rov novnpor.']. V-anl scris, copiilor' p('ntru ci ati cunoscut pc Tatil". "Ati biruit pc diavolul", "Ati Itlruit pc Ccl Viclcan" $i toatc vicleniile lui. Si prin ce l-atrr
t'l Pri n putcrca Evanghcl ici, prin putcrca F.vanghc I ici traitc2s, prirr ('rn'iintul lui Dumltczctl. Circi ficcarc virtutc cvanghclic[r
hi rtr
i

roui, p'irinfilor, pcntru ci ati cunoscut

2,

13-14

Itrtiti Iinrpropriata] untplc pc oln de putcrca atotbiruitoarc a lui l)ttrunczctt. Dar cc sunt accstc virtuti cvangltclicc cc vieluicsc ltr orn'l Sunt tiiriilc atotputcrnicc alc lui Dutnuczctt. Nici o tbrt:i It pilcittului si a cclui riu - nici irisusi crcatorul lor - nu p()t infl'unta
llucilstii pLltcrc dututtczciasca. intru Dutlrtlcze-u cstc otlrul putcrnic , prttcrnic si dc ncinvins datoriti Dutnnczcului-ottr. Accasta

Prin icrtarca pitcatelor. Dornnul da ornului putcrca sa in-rpotriva pitcatclor. sg lc stapAncasci 5i sir lc invingii. Pri biru inta Lui asupra picatclt-rr - 5 i, prin cle, asupra insu;i cre atorult krr - asupra diavolului, otnul poatc capata si cl biruintit. In lutnc rrolastrlt cca olncnettsca. pacatul parc o forla itllpcrsonalit' ca rirul. Multi i5i inchipuic cu u;urinlA ca c lcsnc sA invirtgi piicat si rnr-rartca. Dar. dc cutn inccpe si-i Iuptc itlll'rotrivA. orllul i5i tl scalna tot nrai binc ciit dc inspaiinirlltaltoarc cstc accastal pul a pircatului si ci in spatelc accstci putcri sc atltr cc'"'il tnult tl putcrnic decAt pacatul. Si incepc cu luarc atnintc sal caut riidacina pacatului. a ficcArui pacqt, citci piicatul nc trirni totdcauna la izvorul lui, la diavol. lrrapoia flccurui pticat su dcci ascunsc cluhurilc rautatii - o Tronvpoc,, nac'uslliv, Nccttratu Ccl-l{Au. Tot otnul carc, fic 5i o singuri clatii. a luptat Iuarc-arnintc inrpotriva pacatului lui si-a dat scatna cA nu-i csl cu putirt(A sA-l invinga farA ajutorul Celui fAra-dc-pacat. Cu al rurai rnult daca omul accsta a dus lupta irnpotriva nctlutnitratclo pilcatc, irnpotriva apirAtorului 5i a avocatului lor - irnpotri cliavolului. CAci doar prin Hristos ornul ajungc atotputernic i lupta irnpotriva pticatului Si a diavolului. Accasta () spune Apostolul: "Toate lc pot in Hristos, carc rrlZl intircslc" (Filipcn 9, I 3). De accea Sfirntul Cuvant[tor-dc-Dumnczcu bincvestestc

si StitntuI CuvAntitor-dc-Duttrnczctt: "\'-am scris Itturi, tincrilor, caci suntc(i tari li Cuvintrrl lui f)ttnlnczcu [c'r ,\o7o; tou (Deou] r:inr:inc intru voi siati biruit pc ccl viclcan".
llrf-() snunc

2, r5

"Nu iubiti luntca, nici cclc cc sunt in lumc [ru el'tr'l

('clui Iliru" (l Ioan 5, l9), pcntru cA s-a itlncslccat sr s-it


rrlcrrtitlcat cu Ccl Rau. Pacatul si-a intins atiit dc abil nlrcllclc in Ittnrca intrcaga, ca intr-o rctca capilarA - cAt tttai asctllls cu Itutintat - incat a ajuns grcu, aproapc irnptlsibil. sA lc elcoscbcsti rri si lc distingi. $i prin aceastii rc(ca capilarii $i-a strccurilt otrava Itr llrca inconjuratoitrc $i-n tlinta lurnii. Lutnctr, prin iuhirca ci depitcilt, s-a idcntitlcat atat dc rnult cu riul. inciit "l-itu" si "ltttttc" au rrjurrs sinonirnc. Iubirca lurnii cstc dc fapt iubirca picatului 5i a lilr,rtiitii. Dc accca Slhntul CuvAntator-dc-Dulntrczctt ne sct'ic:

Nooptr,r]". Dc cc'l Pcntru cA "ltltnca intrcagii zacc sub putcrcil

"l)aci cincva iubc;tc lumca, iubirca Tati'lui [q uyunrl tou llrrrpo;] nu cstc intru cl". Dar iubirca noastra f,rtir dc Tat:rl
ll()atc oarc ajun-r1c la rnisura iubirii Tatirlui clitrc noi'l Iubirca J5 A Evanghel,e i pusc in lucralc. in l'iali In.lr.].

34

Arhim. Justin PoPovtct

Comentariu la Epistolele Sf, Ioan

35

aceasta inseatnn1 sa iubeSti tot ce este dumnezeiesc, tot ce 'este nernuritor gi ve;nic, sa iubeqti binele lui Durnnezeu, adev6ru[ lui Durnnezeu, dreptatea Lui, iubirea Lui, inlelepciunea Lui. Aceasta e o alm lurne, dumnezeiasc6, nemuritoare, adeviratii, dreaptA, a

dcsavdr$itei inlelepciuni $i a ve$niciei.

2,

16

Ce vrea sa spuna Sfantul Teolog cAnd ne vorbe$te despre "lume"? O definegtc in aCest chip: t'Pentru ci tot ce cste in lume [ncrv to tv rtrl rooprr:], adici pofta trupului [r1 ent0uptct ttq ocrprog], pofta ochilor [r1 enrOupucl rov ogOcrl"prrrv] 9i trufia viefii [q a]"cr(overcr rou Brou], nu sunt de la Tatil, ci sunt din lume". Lumea [o rcoopoq] lacare se gdnde;te SfAntulEvanghelist este iubirea pacatului: pofta, pofta trupului [a "cArnii"], pofta ochilor, trufia viefii: acesteasuntpacatele de capatAi, instrumentele principale ale pAcatului. Datorita iubirii sale fata de p6cat, trupul a ajuns lAcal al pacatului, staruinta in pacat, pepiniera a pticatului. Dar ochii'/ Sunt ochii nesitui, care au tras in p6cat intreg neamul olrenesc. Acestia il trag cel rnai tnuh spre pacat. Ochii sunt rnai infometati si mai lacorni decAt lupii. Daca ortul nu-i infrdneazi prin infelepciune, daci nu-i innoieSte prin rugaciune, dacA nu-i smere$te prin pocainla si daci nu-i induio5eaza prin rnilostenie, vor pofti nebuneste toatc pacatele, cu atAta pornire incit vor utnple gi vor devasta intregul lui suflet. Vai de cel ce-si dA ochii spre pacat "ca arm626 a nedreptafii" (Rornani 6, l3). Cdt despre cel de-al treilea pacat, pacat ce aduna in sine toate pacatele lurnii, acesta este 'rtrufia vie(ii". Este prirnul pacat din toate lumile27, e picatul lui satan - izvorul tuturor pAcatelor. A fost gi va rimine pentru totdeaurra. Am zice ca "trufia.este tot pacatul": tot pAcaful, in miezul sau, se trage din
26. Ca lucritor al nedreptifii, care "vdneazi" nedreptatea [n.tr.]. 27.Toate lumile: atdt lumea pamdnteascA, cdt si lumea cereirsca, cerurile. adicA lurnea (lurnile, cerurile) ingerilor In.tr.].

ltltlndric si se tine prin rnindrie. "Trufia vietii" s-a fesut din nunulRilrate rnici orgolii, dintre cele mai diferite, tnari sau tnici, tfccAtoare sau statornice. Sa arnintim rnai intai pe cele tnai llttportante: slava de$arta (a savantilor, a oamenilor de stat, a luluror celor sus-pusi), rnandria venih din frurnuse[e, mindria venita din bogatie, mandria din cauza faptelor bune, rnindria din cauza stnereniei (chiar aga, din cauza slnereniei!)' rndndria dirr cauza rnilosteniilor, mdndria venita din succes... Exista oare vl'eo virtute, una singuri, pe care mAndria sA n-o poatA preface ln pttima? Vai, rnandria ce se trage din rugaciune preschirnba pu ccl ce se roagi in fariseu, iar pe cel ce posteq;te in sinucigaS; aritl'cl cA orice pAcat este de fapt pacatul rnAndriei, cAci prin llttindric satan a ajuns satan. De n-ar fi fost mandria, n-ar tnai ll lbst pAcatul, nici in lumea ingereascA, nici in lutnea aceasta t)nlcncasca. Toate acestea2E "nu sunt Inu vin] de la Tatil", ci J,'iul Unut-Nascut al lui Durnnezeu e Cel ce "cste Ivine] de la 'l'rtirl". Dar El e tocmai stnerenia intrupata gi personalizata in Ioutc desAvArsirile dumnezeieqti. Iar in Evanghelia Lui, intdia dirrtrc toate virtutile este stnerenia (Matei 5, 3). Da: stlerenia este tirtgurul leac irnpotriva tuturor celorlalte pacate.

2, 17 "$i lumea trece, gi pofta ei, dar cel ce lacc voia lui !)umnezeu rimine in vcac". Lumea dulcetilor pacatoase va lrccc, pentru ca pacatul este aceasta putere intunccata, aceasta rirrgura putere care na$te moartea in fiinta omeneasca, adicA cea curc o fhce rnuritoare si fari rost. De fapt, prin toate pAcatele lui, onrul nu face altceva decat sa irnplineasci voia creatorului lr,rluror pacatelor - diavolul. Voia lui, a diavolului, e aceea care
Irirgc pe orn cf,tre toate cele muritoare, catre tot ceea 9e se trece. Mai intai de toate, pacatuldistruge $i tulbura in om toate cele prin crrrc omul gdndegte: acesta incepe sa devina nebun, incepe sa
2f(. Mandria sii cele ce se trag din ea, adicA tot pacatul [n.tr.]

Arhinr. Justin Popovlcl


cataltlghczc toatc lucrurilc cacluce, idcilc si patinrilc2' dcv ilir,'initatilc lui, -erija lui de capatai, tclul $i scnsul vietii lui. Ai sc afla cauza dc cap:itiri a tuturor idolatriilor otncnesti - cultura si stiinlifice, t'ilozofice si artisticc, politicc si rcli-qioasc. in lata tlia'u'olului stA Dumnczeu-omul. Ccl cc nc arati cu poate ornul sir stapirncascA toate accste lucruri tl'ccitoarc nroarte. curn sa aJunga ncmuritor si vcsnic. Curn'l Iracitnd l' lLri Durnnczeu: "Ccl cc lhcc voia lui Duntnczeu rim:inc vcac ". Dar unclc s-a artrtat voia lui Dumnczcu'.' in Dutnnczcul-o Hristos, si in Stlinta Lui Evanghclic. hnplinirrd [:-r'an-shcli

Conrentariu la Epistolclc Sf. loan

37

I loAN 2, 18-29
lr ('opii, cstc ccasul dc pc urnti' ;i prccum ati auzit ci t'lne Itrtihrist, iar acum multi antihristi s-au aritat; dc aici r'Dintrc noi au icqit, Gllll0l|litcnl noi ci cstc ccasul dc pc urmi. drr tttr crau dc-ai no$tri, cici dc-ar fi fost dc-ai tloqtri, ar Ii ntl5tri, dc J0lrrrrs cu noi; ci ca sir sc aratc ci nu sunt toti dc-ai 2,r l0r,eu $u ic5it. Iar voi, ungcrc avcfi de la Ccl Sfint si stiti tllslc. rr \'-am scris l'0ua, nu pcntru ci nu Stifi atlcr':irul, ci E0lllru cir il stiti ri;titici nici o nrinciuni nu vinc din adcvir. I, (,1,,* cstc nrincinosul, dacri nu ccl cc tigitluic5tc cri Iisus cstc ]lrlstosul'l Accsta cstc antihristul, ccl carc tigirduic;tc pc Trtrll li pc Fiul. 2r Oricinc tigiduicgtc pc Fiul nu arc nici pc 'l'lltll; cinc mirturisc;tc pc Fiul arc 5i pc Tatil.2'Dcci, ccca in T rrli rruzit dc la inccput, in voi si rimAni; dc va riminc l'01 tcca cc a(i auzit dc la inccput, vcfi rintirnc ;i voi in Fiul si llt'l'rrtIl. 2i $i accasta cstc figAduinfa pc carc El nc-a ligiduit-o: l'lrrlrr vcsnici. 26 Accstca l'-am scris I'oui dcsprc cci cc I'ri nlttrigcsc.2T C'at dcsprc voi, ungcrca pc carc ati luat-o dc la [il rrirninc intlu voi Si n-avcti trcbuin(i ca.si vi invctc cineva, l ;lrccum ungerca Lui vi inva(i dcsprc toatc' ;i adcvirat Urt( $i nu cstc minciuna, rimincti intru El, asa cum \'-a 28 $i acum, copii, rimincti intru El, ca si avcm Ittr Atat. Itttlruzncali cind Sc va arita 5i 3i nu nc ru$inirn dc EI, la trltirca Lui. re Daci ltiti ca cstc drcpt. cunoa5tcfi ci oricinc ftcc drcptatc cstc niscut din El.
I)uca Stantul Tcolog garrdc5tc antitctic, accasta sc datoieazA lirptului cI r'iziunilc salc sunt cclc mai profuntlc Si ca dcscopcririlc

ornul sc urnplc dc ncmurirc si dc vittlti vc5nicii, a_;un ncstriciicios. Carc cste otnul cu adcvirat ncntut'itor'J
arlcviiratul crcstin cste.

29. ltlcilc 5i patinrilc: idcilc nascocitc clc orn. inchipuiri tlcsarte, pc ornul nu lc leugir de Durrrnczcu. dcci care il rup de Duntnczcu; 5i patinri cnrc fac accla-si lucru In.tr l.

prirnitc dc cl sunt cclc nrai mari. vcdc lbartc lirnpcdc accstc

38

Arhim. Justin Popovici

Cornentariu la Epistolele Sf. Ioan

39

antiteze. Fvanghelia lui e plinA de ele: Durnnezeu 5i dia Hristos si 6ntihristrr', adevirul5i minciuna, iubirea gi ura, lumi Si intunericul, dreptatea gi nedreptatea, binele $i r:iu[, viata moarta, virtutea qi pacatul. Pe toate acestea le patrunde pdna radacina, le vede in toate nuanlele lor; vede fiecare teza si fi antiteza in plinirea $i in rezultatul lor, in valoarea lor absoluta pc de-a-ntregul concreta. Astfe[, la el totuI e: viziune, descoperi . experiere, traire. Daca a vazut tainele cele tnai rnari, pentru ca este "ucenicul pe care-l iubea Iisus"; de asetnenea, 5i prirnul Teolog, adevararul Teolog. impreuna cu el si dupa vor unna alti doi: Sfantul Grigorie Teologul si SfAntul Sit Noul Teolog.

nF, pe toli oarnenii. Antihristul va fi un fel de incarnare a lului, caci Hristos'este Dumnezeu intrupat. Antihristul va o personalizare a raului, a urii gi a minciunii, a mAndriei si a eptalii, cAci Hristos este personificarea bineluir2, a iubirii si adevarului, a irnpicArii qi a dreptatii. Astfel va fi principalul ihrist care se'vu arita inaintea celei de-a doua veniri a lui Hristos pentru a se substitui lui Durnnezeu, pentru a proclama Dumnezeu (cf. II Tes..2, 4); dar inainte de a se arAta, ta va avea nenumirati predecesori, nenumarati antihriSti. trtihrist este tot cel ce vrea sA ia locul lui Hristos; antihrist este cel ce vrea sa inlocuiasca cu propriul sAu adcvir adevarul lui ristos, cu propria lui dreptate dreptatea lui Hristos, cu propria
iubirea lui Hristos, cu propria lui evanghelie Evanghelia i Flristos. Mai rnult: antihrist este tot du5tnanul lui Hristos, tgt ce lupta irnpotriva Persoanei lui HriStos, irnpotriva AdevArului
i iubire

2, 18
Tot ceea ce satan are riu in lurne se ridica irnpotriva Bine lui Hristos; tot ceea ce satan are mincinos se ridica irnpotri Adevarului Lui, toata ura lui satan irnpotriva Iubirii lui Hri tot ceea ce este diavolesc irnpotriva lui Hristos Du intr-un cuvAnt: inaintea Iui Hristos se ridica antihrist. Anti-H [Avrrlptotoq] se aqazd in locul lui Hristos, ia locul luiHri

se

ridicl irnpotriva lui Hristos. Da, dorinta cea mare a

antihrist, miezul fiin1ei lui, este de a-L inlocui pe Hristos, de lua locul. Ca sa irnplineascA aceasta, diavolul se lblosegte toate rnijloacele. inainte de toate rnijloacele rautatii, ipocrizi

i, irnpotriva Iubirii Lui, irnpotriva DreptA[ii Lui - pe scurt, ine lupt[ irnpotriva Evangheliei lui Hristos lupta irnpotriva iscricii lui Hristos, cAci Biserica este Evanghelia intrupati n.]. Da, Evanghelia intrupata, caci este Trupul lui Hristos. tul Ioan, vazatorul Tainelor, ne bineveste;te: "Copii, este ul de pe urmi, gi precum afi auzit ci vine antihrist, iar mulfi antihriqti s-au aritat; de aici cunoagtem noi ci
ceasul de pe

urmi''.

fatarniciei, igi ia chipul evlaviei, tocrnai a ceea ce respinge fapt. igi ia o infalisare pagnicA pentru a-gi ascunde, pentru a rnasca rndndria. ISi ia infatisare de binefacator cdnd, de fapt, d aclAncul inirnii, nu cauta decdt sa facA rau. Ia chip de pristen, ornului cand, de fapt, nu e altceva decdt uciga$ul onrului. Toa acestea nu le face decdt pentru a inSela cAt rnai rnulli oameni
30. "Antihrist" inseamni - literal - "cel ce sta in/pe locul lui "inlocuitorul Iilegitim, mincinos] al lui Hristos" In.tr.]. 31. in glece5te, "anti" inseamnA "in loc de" [n.tr.]
H

2, 19

"Dintre noi au iegit, dar nu crau i nogtri [cr,],], our rloctv e[ rlprov], cici de-ar fi fost de-ai tri, ar fi rimas cu noi; ci ca si se aratc ci nu sunt tofi de-ai tri, de accea au ieqit". Doar prin libera vointi ajungern
De unde vin antihristii?

tini qi rarnanem cre5tini, iar libera voin[h e libera in aceea ci auna are puterea si dreptul de a se alatura binelui sau rflului, arului sau rninciunii, iubiriisau urii, drepta(iisau nedreptalii:
Binele-Persoani, nu un bine impersonal [n.tr.].

Comcntariu la Epistolclc Sf. Ioan


40

4t

Arhirn. Justin Popovici

lui Dutnnczcu sau tliavolului, lui Hristos sau antihristu


Crcstiniicarc sc intorc clc la Hristos aratti cii nu cl'au inradaci nici intcmciati. nici intirriti in Hristos prin virtutilc cclc sfi si prin Sfintclc Tainc - si dach nu sunt, c pcntru ci a$a au v prin libcra lor voinfit. Crcstinii cci ittlevArati sunt intcurc pc Hristos. tnitdularc alc Trupului Lui dumnczcicsc-tltucnc Biscricir. in piirtti5ie cu Dutnnczcu, "casnicl ai lui I) "iurprcunii-cctiitcni cu sfinIii" (Efcscni 2, l9), "itnprcunit cu stlntii" (Eti'scni 3, ltt). Isi sunt rnAdularc unii altora $i, clc$i rnu nriidularc alc unui acclasi Trup - Trupul lui llristos. Sunt singur trup" (l Clor. 12. l2): "Ca o piiinc. tll'l trup stll.ltcll.l nrulti: circi toli nc itnpiirtitSirn dintr-o pitinc" (l Cor l0' l7). I rlacii accia s-au rupt clc la [lristos e flindcir "l.ltl crAu clc-ai nostri caci "dc-ar fi fost dc-ai nostri. ar fi rimas cu n(1i".

llut'rlic in lutuca cxistcntci lui; dc accca tloar st'intii cunosc lltlr:ri\rat 5i accastti lume, $i ornul,5i pc Dutnnczcu - Adclirrul, l)rcptatca 5i Viata -, prccurll5i pc diavolul$i toatc cclc cc vin dc (ll Cor. 2. l1l ul: "(iAnrlurile lui [satan] nu nc sunt nccunoscute" - spunc StAntul Apostol. Iar sfinlcnia ii pitzc5tc pc sfin1i. circi ||) Et,i cc cunosc raul, in toate inlhlislrilc lui. nu sc poticnc-sc. Aeertia 5tiu dc-a fir a pAr tainclc binclui 5i alc raului, tainclc Hrlgvirrului si alc rninciunii. Stiu cu toatal incrcdintarca, cu toata llttrgrczirnca, ca nu-i nici o pirrtir5ic intrc Luminir 5i intuncric, nici lltlle Durnnczcu 5i tliavol. nici intrc Adcviir 5i rninciuna, nici Ittlt'c Binc 5i ritu. Dc accca Vazatorul ccl stiint al tainclor nc hlttcvctt"5tc: "\'-anl scris vouit, nu pcntru cir nu ;titi adcvirul, fl pcntru cn il Stiti si Stiti ci nici o minciunir Inuv ryeu6og] nu llttc din adctar".
) 1'' ('r'cstinii sunt crcstini in accctt cA stiu Atlc-'u'iirttl. Dar cc-i Arlcv'arul'l Estc Dutnnczcul-otn. FIristos. Si cc-i tninciuna'l l)irrrolul. ciici "tnincinos cstc si tatal rninciunii" (loan ti' 4a)' in 8r, sti rrrinciuna dc capittii'/ in a tagirtlui pc Dutnnczcu-otnul, pc llt'isto., in a spunc ca Iisus nu-iDumnczcu. cA nu-iiVlcsia, adica lltist,rs, cii nu-i MAntuittlr - iar accasta c toctrlai lucrarea antilltistului. Principalul tnincinos din lurnc cstc diar,'olul si, cu cl. lllttihristul. Trcbuie stiut ca oricinc, prin oricc mijloc ar fircc llr,'r'irsta, tiigAduic5tc- ca Iisus cstc Dutnnczcu. Mcsia si Miintuitor; lltnttl acc-lu c un mincinos. Accasta cstc rninciuna dc capatAi tlin ,lilrc; toatc celclaltc urinciuni ori se trag din accasta. ori sunt pc ttlu sii sc traga. DacA toatc rninciunilc s-irr strAn-uc intr-ttna lIgurii, intr-o atottninciuna, accasta ar fi: "lisus din Nazttrct nu rle I)urnnczeu. nu cstc Mcsia, nu cstc Miintuitorul". in'u'a[atorul rr'l sliint al tainclor nc spunc, in nuntclc lui Dutnnczcu: "Cine mincinosul [o rlreuotrlq], dacri nu ccl cc tigiduicgtc [o rli\'()ufrevog] ci Iisus cstc Hristostr!? Acesta cstc antihristul,

2,20-21 "Iar voi, ungcrc al'cti dc la Ccl Sfint [uno tou Ayrou] stiti torrtc". "Stiti toatc": 5i dcsprc [)utnnczcu ;i dcsprc sata 5i dcspre llristos si tlcsprc antihrist, dcsprc Ilinc si dcsprc rit tlcsprc ViatA si clcsprc l'lt()artc, dcsprc Drcptatc si tlcs;r
ncth'c;rtatc. Pcntru voi. intrcbtirilc cclc dc cApiitiii sttnt tlczlcga irrtnr vtri nu-i nici incloiala. nici czitarc, nici ncltotiirArc. Sti t()atc dcsprc cAilc cc duc la Dumuczeu. cit 5i clcsprc cclc cc sprc clia,,'olul. Si tlc undc $titi accstcu'J - "dc la Ccl Sl'int" - c ckrar intru C'cl Slant stitn ccl'a. Ungcrca "dc la Ccl Sllnt"

sllntirca intrcgii llintc orncnertiliin prirnulrantla cclor prin c avcl)r cunostinta: a rnintii ;i a cugetitrii. a strflctului si a ininri Daci accstca sc utnplu dc sfin[cnia Cclui Sliint, ornul vi totdcotiati si la cunoastcrca drcaptit 5i adc-r'aratti a ('clui Stant atlicti a lui Durnnczcu - 5i, cu ajutorul Lui. a tuturor acclora curc fiinta otncncascir arc ncvoic. Nu trcbuic dccat sti trainr viata sfAnta. sa triirn cclc alc Cclui SlAnt gi prin Ccl SfAnt.rOrr capirta putinta cunoa$tcrii adcvArate a tuturor cclor tlc carc a

42
cel care

Arhim. Justin
anti-Hristul

Comentariu la Epistolele Sf.

Ioan

43

tigiduieqte pe Tatil.ti.Pt,FiTl:Ce-i dutnneze ce sta toati anti-E'Jngh"tia T,li.*1d.I'rea Duh' ir"it"i'-" iattrlui, a Fi;Iui si a Sfantului

qt

nilor'l Legatura personali, neintrerupti caie ii une$te cu ajutorul Sfintelor Taine 9i al , cu fluf slcu Oulut Sfdnt' cu scul utroiicene) si tilor celor sfinte. "intreimizarea"ra [sarbe

Durnnezeu in afara Du,rnezeirit Dumnezeu nu-L recunoagte nu-L recunoaste pe Iisus ca un Dutnnezeu - e un faraae-Ou'nnezey' 1:::,1":^t1.::rt:: t"*i"""ru care-L recunoa$te pe Hristos

ft,i'.-,.,a

Itl]lill:

'rX"Hl,,::;:J':
Dumnezeu

- si cel cJ'ttt'noot'l: tt:L:,'*.:::T: it1,: al lui Dumnezeu' oucl Llu..a, cici Hristos Dotnnul' ca Fiu ucenj:.1l*.::::.:1,:1

dintre Tatal Lui Ccl ceresc pt nt"u1" aceea ca arcun r ..i.,a niciTata, cf,ci TatAl esfe T-ata.in

eir,'r, iui namant"^1::i'.:,:1""t:1 or, Domnul. prin ;;;;;; - cu tot ce in El este dumnezeiesc' cr este ,'r:il*irta.a aiut ili - ;;' ; ;- ntre gu r J'.'"^ P' ry':::*':1I ist "0"' b il:1"-"t^'J Evan-gh e ":' #;; r.i l^itr' crSrantu IpevoeJ pc-[i1t :" "*.i-:JI: ;: p vou "1'X" Yirii. t il;*aa ri. t. [o I ]:" ::: +]:; pc cine riirturiscgte [o opo]"o1tlvl f "taU di" q1Y:1,::"":Y: i;;il,;;;; H ri stos zvorasteafara fluiHristos - nici:* ?::T; in cer' nrc in o",nnt"u #*;il*
q i

atingplul ltinilor. Doar printr-o aselnenea lucrare [faptuire] D:ut cflpatai al existentei noastre in lume: viata ve$nic: . se irnplineqte fagaduinla de cipatdi a Dornnului si a heliei Lui, caci tot ceea ce a fost, ceea ce s-a facut 5i ceea ca oalnenll l-ripropovaduit a fost, s-a facut 9i s-a propovaduit ca sa o niba intredintarea despre darul vielii celei ve$nice 5i . De aceea Sfantul Evanghelist ne bineveste5te: "$i' estc figiduinfa pe care El ne-a figiduit-o: Viata
2, 26-27 Doar traind intru adevar ornul dobAnde$te' putinfa

nizarea"'r5 este lucrarea binefacatoare gi neincetata a tuturor

de&t si-l preschimbe in propria sa fire36, trftind prin el pcntru el. El insusirT il va pazi atunci ti:l.'-apara. de tot
yoic

nAlucirile ce se tr se pazi Si de a se apara totdeauna de toate - otnul n:are ncA asupra lui. Adevlrul se apari prin sine insusi

pirndnt, nici sub PArnant'

2,24-25

,,Deci, ceea ce a{i auzit de la

,u,r"u"r'*l;r;;";'e"'a""t' inceput, ved ramirie tiJ:i r'ctiPul' "*' '-"'-IYl.:l^'L,:i?l:,:'".ri:J rrei uanghelie este Evanghelia Sfintei inceputul ei, SlanP E prirne gte ac
J.tp." Sfdnta Treirne' rurPrw rru.t$
evongtleti"

inceput'ill:i:.1 :T,17 in voi cca ce a(i auzit d

p'in Evanehelie insasi":T*i:t't:'*: Evanghelia se afla in ti' om Ea insa5i i' :J;lt-,;i:li::ffii.;;tt'i"i"'"Evanghelie' Dardindu-i v "m' ce este

;i

daca Ornul ajunge t:t:::l^^.^ ' prin eq s,i dacf,.trate ,gte ^rin ea Sl di rirndne cregtin

varul si de toata tninciuna, totdeauna' Adevarat este acest t al Adevarului insusi: "Adevirul vA va face liberi" (Ioan tot diavolul. 32) - va va elibera de tot pacatul, de tot raul si de levArul insusi s6 rAmdn6 in noi - si el ne va inva[a adevirul' g adevarul. Ne invali prin virtulile cele sfintc Ei rimane -noi cu ajutorul sfintelor virruli si al Sfintelor Taine-18' Nu e prin Sfintele i o indoiala: cel Sfant este Acela ce triiegte in noi
A intra inlauntrul Treimii [n.tr']" A ajunge la o vietuire asernenea celei a Treimii, a ajunge "trinitar"'
lmic". la asenrinare [n.tr.]. SA-si improplieze adevarul, sa si-l faca firesc In'tr']' , Atlevarul [n.tr.]. l,urn.,rlor. tipica parintelui Justin: "sfintele virtuti $i Sfintele Taine"

il;:;'"

,i.iui
e I
i

duptrr3
I

J * f" *,'

v an g h

n' t r'

Irl

--r

-l+

Arlrirn. Justin PoPovtct

Comcntariu la Epistolele Sf. Ioan


EUnoa;te drcptatca -

45

Tainc si sfintelc virtuti. care prcschirnba toatc gindurilc noas toatc sirntirilc noastrc 5i toate dorintele noastrc in sfintcnic. sllntcnia accstora; Cel SfAnt nc invali tot cc avcm ncvolc pcn cvlavia noastrat 5i pcntru viatit dc vcci - atitt in lumca accasta, si in ccalalta. Celc slintc sc rccunosc prin sfin(cnic, ci prin

Slint participim la sfinfcnic - carc' dincolo dc sfintcnia insi nc inva(i ncmijlocit tot adcvirul. Dc acecia StAntul'Stiutor

Tainclor nc bincvcste$tc:'"Cit dcsprc voi, ungcrca pc carc Iuat=o dc la El riminc intru voi si n-avcti trcbuinti ca sit inr:cfc cincva, ci prccum ungcrca Lui vi invati dcsprc toa

5i adcvirat cstc gi nu cstc minciuni, rint6nc(i intru [prevete ev crutto], a$a cum v-a invi(at".
2, ztl
r-lu contcncstc sA

insi are 5icunoa5tc toala tlre ptatca, Drcptatca JUi Dumnezcu, intrcaga-dreptatea; pc atcstea lc arc si lc: cunoa$te Dtcptul Cet durnnezcicsc, Cel cu totul Drept, Hristos Dotnnul. 8ol cc rf,lnanc intru El rimAne in drcptatc, iar in ccl in carc Ccl Drcpt rarnAnc, rimAne cu toatii drcptatca Lui. Si accasta otnul o V0dclte prin drcptatca lui, caci doar de la Ccl Drept vine tca gi tot ce cste drcpt, prccutn doar de la soare vine lumitta la busuioc rnireastna. Doar accla arc atlevarul, cloar acela dc adcvirrul, acela carc, cu ajutorul virtutilor cclor sf-tnte, "asirnilcazi" Celui Dlcpt 5i se na5lc duhovniccstc din El. Tot Ccl intru toatc Drcpt sc aseami.nl Cclui ce c Atotdrcpt: "Ccl siivarsc$tc drcptatcia estc'drcpt, prcculn Accla ttrcpt cstc" (l n 3, 7).

Atirii tlc Hristos nu-i nici viati. nici atlcvir. Sftintrrl T nc bincvcstcasci accasta. accsl adcvAr

cipatAi trl Evanghclici lui Durnnczcu: cii toati l'iata vc$tticti accirst:rl lurnc, ca 5i in ccalalta - stit in sala5luirca tltnului in E a Lui in orn. intrcg adcvirul Noului Tcstatncnt aritta accasta: Durnnczcul-oln estc in noi Si ci noi suntcln in El si c[, astfi Aclcvzirul va fl in noi si noi in cl. Drcptatcit in noi $i noi in Iubirea in noi 5i noi in ca. Vc5nicitl in noi si noi in ca' si tlcsiivAr$irilc clutnnczciclti intru ntli si nol intru clc. Accasta rlin noi fii ai lui Dutnnczcu si, ca fii, avcur indraznirc inai Tatrilui: "Si acum, copii, rimincfi intru El [ptevetr; ev o,u cir si al'cm indrizncali cind Sc va arita;i sri nu nc ruSin dc El. la vcnirca Lui".

2,29

"Daca Stiti cn cstc drept, cunoastefi [Ttvtoorcet cri oricinc facc drcptatc [o rottov rnv Etrcrtrootrvqr']
nirscut din El". Ccca cc cste drcpt sc afla in CclDrcpt 5idrcpti r,'inc djq Ccl Drcpt. Doar Ccl Drept arc drcptatea ii cloar

46

Arhirn. Justin PoPovicl

Comentariu la EPistolele Sf. Ioan

47

IOAN 3,I.23

I Vedeti ce fel de iubire ne-a diruit noui Tatil, ca si numim fii ai lui Dumnezeu, qi suntem. Pentru aceea lumea n 2 ne cunoaqte, fiindci nu L-a cunoscut nici pe EI' I acum suntem fii ai lui Dumnezeu 9i ce vom fi nu s-a ari pini acum. Stim ci daci El Se va arita, noi voin li asemer Lui, fiindci il vom vedea cum este.I $i oricine qi-a pus in nidejdea, acesta se curi(eqte pe sine, a$a cum Acela cur este. i Oricine fiptuiegte picatul sivir$c$te qi nelegiuirea' picatul este nelegiuirea. s $i voi ftiti cn El S-a aritat ca iiai.* picatelc qi picat in El nu este. 6 Oricine rimine int

El nu picituieqte; oricine picituiegte nu L-a vizut nici

L-a cunoscut. 7 Copii, nimeni si nu vi amigeasci. Cel ce sivi I dreptatea este drept, precum Acela drept este. Cinc qe;te picatul este de la diavolul, pentru ci de la i diavolul picituieqte. Pentru aceasta S-a aritat Fiul I e Dumnezeu, ca si strice lucrurile diavolului. Oricine es niscut din Dumnezeu nu sivirqeqtc picat, pentru ci simA lui Dumnezeu rimAne in acesta; 9i nu poate si picituia tiindci nu este niscut din Dumnezeu. r" Prin aceasl cunoaqtem pe fiii lui Dumnezeu qi pe fiii diavolului; oricine n face dreptate nu este din Dumnezeu, nici cel ce nu iubeqte fratele siu. rrPentru ci aceasta este vestea pe carc a(i auzit 12 de la inceput, ca si ne iubim unul pe altul, Nu prccum Ca care era de la cel viclean qi a ucis pe fratele siu. $i pentru pricini l-a ucis? Fiindci faptele lui erau rcle, iar ale fra siu erau drepte. r'1Nu vi mirafi, fratilor, daci lumea vi uriqte. ra Noi ci am trecut din moarte Ia viafi, pentru ci iubim pc fr

pcntru noi, gi noi datori suntem si ne punem sufletele pentru irnfi. rr Iar cine are bogifia lumii acesteia $i se uiti la fratele lAu care este in nevoie Si iSi inchide inima fafa dc el, cum rrlminc in acela dragostea lui Dumnezcu? rt Fiii mei, si nu iubim cu vorba, numai din guri, ci cu frpta qi cu adevirul. '' in aceasta vom cunoaqte ci suntem din tdcvir qi in fafa lui Dumnczeu vom afla odihni inimii noastrc, 20 Fiindci, daci ne osindeqte inima noastri, Dumnezeu 2r Srtc mai marc dccit inima noastri 9i qtic toatc. lubitilor, dnci inima noastri nu ne osindeEtc, avem indriznirc citrc t)umnezeu. 22 Si oricc cerem' primim dc la El, pcntru ci a1 pilzim poruncile Lui qi celc plicute inaintca Lui facem' $i lc.^rt" estc porunca Lui, ca si credem intru numclc lui Iisus tlristos, Fiul Siu,9i si ne iubim unul pe altul, precum ne-a dat porunci. 2aCcl ce pizcate poruncile Lui rimine in Dumnezeu fl Dr*ner.u in el;;i prin aceasta cunoaqtem ci El rimine in noi, din Duhul pe care ni L-a dat.

3, I "Vede(i cc fel dc iubire [notcrnqv crycrnrlv] nc-a diruit Roui Tatil, ca si ne numim fii ai tui Dumnczeu [tervcr @eou], flsuntcm. Pentru aceea lumea nu ne cunoagtc, fiindci nu L-a Cunoscut nici pc El". Iubirea Dutrurezeului-om, iubirea lui lltistos, este o iubire unici $i in afara oric6rei tnisuri: este o
fcillitate intru totul durnnezeiasci, desivar5ita Si totuSi intrupata, tltruita ochilor nostri: "Vcde(i". Iubirea.aceasta se da spre a fi vnzuta; o putem contempla, asculta, pipai. Esenta ei' rniezul ei rtl in aceea c6 Dumnezeu Tatal ne-a daruit prin Fiu[ Sau

4l.i

Arhirn. Justin Popovict

Comentariu la Epistolele Sf. Ioan

49

Ccl-Unul putcrca dc a ajungc si dc a nc.numi lli ai lui Dutnnc tilcAnd "faptclc TatAlui Lui" (loan tt,4l) - l1ol. carr'aJllllscsel prin picat fii ai diavolului. Cu altc cuvintc: nc-a tlaruit i clurnnczeiasca. inructirca accasta cu Dutnnczcu nc-a tbst prin Fiul lui Dutnnczcu, Hristos Domnul: El, Ccl cc cstc Fiul I Duurnczcu prin firc, S-a facut Fiul ornului ca noi sa Irrll facuti ai lui Dunrrtezeu prin har. Putcrea prin carc a sirvArsit accas cstc iubirca dutnnczciascA. iubirca sfAnta, harul iubirii- Acca: L-stc ce.r carc innoic$te- intrcaga fiin[a onrcncascir Si o na5tc cli nou, dc la [)utnnc'zcu. Cugctarca'J Se innoic5tc Jirin faptul tlc sc nastc pururca din Dutnnezcu, ca 5i cugctarc a lui Dulnttczc Vointa'.' Sc innoicstc prin faptul tlc a sc nttstc ctl vointti a I l)ttt.ttnczctt - cici vrca si ca. totdeauna. ccca cc vrca Duurnczc Sirntirile sau stirilc. cclc ale suflctuluisau alc rnintii'l La tclsi accstea. Doar astfcl putcm ajungc fii ai lui Dutnnczcu, c iubirca accasta cstc o putcrc f[ciitoarc $i indutltncz.citoar irnplinind "rnArca si cea dintAi porurtca", din toatl initna si d tot sullctul, din tot cugctul 5i din toata putcrca. Doar asttcl inil sc poatc urnplc intrcagi dc Dutnnczcu, asetncnea $t itl suf-lctul, intrcaga rnintc, intrcaga putcrc; tloar astfcl Dutnnc lc poatc prcschirnba. curati. transfigura, innoi, nastc din nou, onrul poatc ajungc, intreg, fiu al lui Dutnnczcu - intl'-un cuvA Dunrnczcu indumnczciestc ourul prin putcrca t-nclutnttczcitoa a iubirii Lui dutnnczciesti. Ornul strAbate. cu toatir flinta I irrtrc-uuldrurn al rnantuirii: de la lcpadarca clc sine la inttuttrnczci rlc la na5tcrca tlin nou cea de lu Durnnc-zeu la indutnttczcirca c dc la Dutnnczcu. E o irnplinire pcrsonala pc care o lritic5tc' aclAncul $i in toata rnAretia ci; rnai rnult - e o trAirc{rr a I Duurnczeu carc il urnplc in intrcgirne pe oln, o viatA in Dutnnczc o vic[uirc prin Durnnczcu. De aceea lurnca nu-l vcdc{r, nici nu
-19.

cunoa5te, nici nu-l poatc cunoa;te; Si dc aceea "nu-L cunoagtc"{2 . cAci Durnnezeu nu Se face cunoscut decdt dacA triirn noi in$inc lubirea Lui ca a noastr6, ca via[i a vielii noastre, ca suflet al sufleluluinostru, ca inirnA a inimiinoastre, ca sicon$tiinta a constiintei

lrAicste in El si ajunge

tre; altfel zis: Hristos nu Se lasa recunoscut decAt celui ce in El{r. intAi tle toate, pe calea Sfintelor Tuine pi a sfinte lor virtuli, ornul "intrd" in Hristos ;i ajunge sa fie Hristos, iar rnai apoi traiegte, fara incetare, prin El si tlatorita Lui, sc face Hristos. La fel, Sfantul Teolog poate spunc cu indrcplAtirc: "Lumca nu ne cunoagtc, fiindci nu L-a cunoscut nici pc
1".

Clci noi

suntcrn ai

Lui: fii ai lui Durnnezeu.

312

"Iubitilor, acum suntem fii ai lui Dumnczcu". iAr fiii lui lnnezcu sunt ccca cc sunt prin accca ci ci "sporcsc in )$tcrca lui Dumnezeu" (Coloseni 2, l9), "la starca barbatului :si\vArsit, la rnisura varstei deplinatAtii lui Hristos" (Et-cseni 4, l3); crcsc in Biserica gi prin Biserica, cresc in trupulBisericii uni cu tolisfintii" (Efcseni 3, l8). MAnruitorul nc-a daruit trupul Lui, al Durnnezeului-orn, toatc puterilc durnnezcic5ti viatii-facatoare trcbuincioase noua pcntru a nc "irnbiserici" pcntm a ajunge Biserica: "Vom fi ascmcnca Lui [optotor eoopeOcr]". Aceasta sporire in Hristos ;i accastA unnare lui Hristos sunt ccle ce dau omului vcdcrca dcplina a lui-orn, ih plinatatea stralucirii tuturor dcsAvarsirilor i durnnezeicsti-omenesti: "Fiindci il vom vcdca cum cste eorr]". Cunoagterca ccA rnai dcplina $i lnai rcalA, ra cunoa$terc cu putinfA a lui Hristos nu poatc vcni decit devcnirca-intru-Hristos, din faptul de a ajunge sa fii Hristos, unnarea lui Hristos. Caci doar dacA "urnblaln prcculn Acela urnblat" (l Ioan 2, 6) e cu putintA sa ajungcrn ca El.
J, De aceea nu-L cunoaste nici pc Duinnczcu [n.tr.]. , A.junge (devine) El: el insuSi ajungc si fie Hristos. circi a.juns rndrclular lui Hristos [n.tr.].

Litcral:

fi

.l(). Expcr'icrc a

lui Durrrnezcu dc cdtrc orn [n tr.] -ll Pc ccl intlurnnczcit; nu-l vedc inclurnnczcit. caci nu c itrtltunnezci
rr-are "ochi" sa-l "vada" In.tr.].

liatie dunrnczeiascir In.tr.].

50

Arhirn. Justin PoPovtct


313

Comentariu la Epistolele Sf. Ioan

5l

sc curi(eEtc " .Si oricine gi-a pus in El nndejdca, acesta Cel ce si-a ales ca sine, aqa cum Acela curat [cryvoq] este"' Hristos' se curate$te urrnarea lui Hristos, devenirea intru sfinte oluto-f puterilor durnnezeiesti, al Sfintelor Taine si al cum Ac virtuti. Neincctat, [inta lui este de a ajunge "aga ;J, ti f"n,* a implini aceasta i5i pune toata nfldujdea Lui oameni' Acela ce are o nesfhrlita iubire Si bunAvoire falA-de "dupit cu curateste "aga cum Acela curat estc"' Sc sfinte$te in iubi Aceia.sfant este" (cf. I Petru l, l5-16)' Se preschitnba dupir "cum A "asa cum Accla cstc" iubire, se face rnilostiv a$a culll suntem n( cste" rnilostiv; cAci dacl Acela S-a facut cstc El"; El es aceasta e pentru ca noi sa ajungern "cum ;'plinAtatea^Dutnnezcirii in trup" (Coloseni 2,9) - ca noi sa putc o.jrng. plinatate a Dumnezeirii prin duh, prin har' El f-a.fac o,, .u noi sa putetn ajunge Dumnezeu: ne-a "curAlit'de I ttasa cum cum sa nutem ajunge curatt ^;^,rrilIr (I loan 1,7), pricalul" /r Inrn I 7\ ca se putem aiunge curati "asa pe insrqi cuiat cste" - aceasta este curatia pe care ne-o da 5i ca nu-i facutA nici pent o a$teapta tle la noi. Fiinta otneneasci piicat, nici pentru intinaciune, ci pentru Dumnezeu \;t

5i in toate celelalte virtuti evanghelice - intr-un cuvant, in rllnfenie, sinteza si unire a tuturor virtutilor celor sfinte 5i a
putcrilor harului. irnpotriva acestei curAfii, a acestei sfinfenii ca lsgc - lege durnnezeiasca a fiin[ei ornene5ti - sta picatul ca lAridelegca cea dintru inceput 5i de cApAtAi. Prin toatA fiinta lui, ,pllcatul se arata ca sfidare a lui Durnnezeu: "Eu nu vreau legea Tu. Nu vreau sA stiu nirnic nici desprc legea Ta, nici tlespre Tine. Vrcau sa fiu departe de Tine, strAin de tot ce-i al Tau". Savarsind atul, ornul hulestc toate legile lui Dulnnczeu, facc faradelege , prin faradclege, anarhie, dczordine gi haos: "PAcatul este lcge" - faradelcge irnpotriva legii lui Durnnczcu. Legea

inc dc la Durnnezeu, thradelegca dc la diavol, legea lui


lnnczcu estc Evanghelia, fhrAdelegea este pAcatu[. Acesta nu ic dccAt o lege: sA stea in afara legii durnnczeic5ti si impotriva ii durnnezeiesti. Prin firea lucrurilor, doar lcgea 5i doar ccea

curAtia Lui.

Picatul intineazA ornul 5i fiinta lui - care estc dar al princi Durnnezeu si icoana a lui Durnnezeu' Accsta estc acesta e izvorul a toata necurat intinirii 5i al pierderii curitiei, A fi curat inseatnna, de fapt, a fi curat de pacat Si intinaciti
iar aceasta este sfin1enia. Caci doar cu ajutorul puterilor vi zeiesti, pe care il prirnimprin Sfintele Taine 9idin sfintple pacatul' Aceasta curage' ace ornul se pAze$te curat de tot Ace sfdnta curatie este legea dumnezeiasca a fiin1ei omenesti' curxtie nu se cauti 9l nu se paze$te decat vietuind in btne' infrAn iubire , in rugiciune, in dreptate, in smerenie, in post' in
du

3,4

c confonn cu ea constituie ccca cc cste durnnezeiesc, nghelic; fAradelegea este ceea ce i se irnpotrivestc, ceca cc c durmczeicsc, ceea ce nu e evanghclic. Accasta e pacatul irrr tatal pacatului este diavolul; el este sin_rlurul adevarat viir5itor aI faradelegii. Faradelegea s-a ivit printre oarneni din t Si din cauza picatului. Dar care e legea pcntru Durnnezeu ;i'/ Sfintenia, Iubirea, Dreptatea. Binele, ingelc.pciunea si clalte desavarpiri. Dar aceasta este 5i legea pentru oarneni, i acestia sunt icoani a lui Durnnezeu. Legea este aceea5i, tru Dumnczeu ca 5i pentru oameni: Evanghelia. De aceea nim Evanghclia "Lege", precum tot "Legc" spuneln si putcrii cApAtai izvorAta din intrupare, Sfanta irnpartasani.' "A,, nit Legear{" - spunern cAnd ne irnparta5irn. Cel ce nu luieste dupA aceastA lege este un fArA-de-lege. "picatul estc iuirea ", virtutea este legiuirea. "Oricinc fiptuicpte picatul rgcgtc ai nelegiuirca".
it Legea; insa si in

ronrdne5te spunenr: "Am primit credinta cea aclevArati", nu",Anr ronrdnegte "lege" este sinonirn cu ,'crcdinla" (ex: ,, l,nsi Iegea crestineasca/Si da-te-n legea turceasce...,') [n.tr.].

Arhim. Justin PoPovici


3,5 "9i "oi eti(i ci El S-a aritat ca si ridicc.Pe.titlt :i Dutnneze in El nu cstc [our eotr]"' Scopul intruparii lui sa nc slobozcasca Cuvantul este 'isi [ncl ridice picatcle"'
toatc sa

Comentariu la Epistolele Sf.

Ioan

53

rp(lrtA5ie", sa ni le diruiasc6, sa ni le imparta5casc[; S-a facut om

lucru din noi c thrlclelcge 5i dc puterca ei groainica' Singurul elc sunt cele ce nu c de la Dumnezeu sunipacatele noastre; sa-L vcdctn iu-rpiedicir sa ne impitrtaSrrn de Dumnezeu' acc-ea Dutnnczc Dc Durnnczcu, sA-L cunoastem pc Dumnczcu' ca "si iiAitt picatclc" noastrc si astfcl CuvAntul S-a aritat. sa-L vcdcm si rrc facir in stare sir-L cunoa$tcm pc Dutnnczcu'
avcrn

fie date omului, oamenilor; S-a f[cut trup - trup - pentru ca totul sii fie impre-intrupat cu El, cuprins in E[, impreunat ca rnidular al ului Lui, altoit pe El precurn rnladila pc Tulpina, Tulpina nnczeiasca. Din Tulpina aceasta vin toate puterilc durnnenezeiesc-ornenesc: Biserica

pirtisie cu El. Pacatele rcprezinti singura putcrc uclgatoa Pacatc rlc orn: daci n-ar fi ele' omul ar fi cu totul nctnurittlr' lnurltor sa dcvina sunt ccle ce au fircut sA intre in moartc si cc este omcncsc. -Dar cum poate Domnul sA Ic "ridicc" (adica sa lc "ia asu Lui") fara c; astfel si ajungir pacatos, fara sa intrc in tnoartc fJ.cltc sa ajunga muritor? Prin aceea ci este - singur ; 'itt l: poate raspindi in fiinla Lui putc si Oe aieea picatul nu-5i ucigatoare de otn: moartca' Pacatul este. boldul fYill : dc tnt vrcrne il irnpunge pc om, varsa inhuntrul lui otravi pcntru ca.' putul ll.lstt lacu n-a putut iisa iacc Ila fel cu Dumnczeul-oln' toate pacatele dcsavdrSirea Lui strllucitoarc, Acesta a biruit estc. fAradcltg": ;*^ ili;*a lor. in Dumnezeul-orn nu cel adcvarat' intreg l']Li in Et nu este pAcatul. Doar El este ornul Lui. iubirea lui Du[mezcu, in Atlevarul Lui si in Drcptatca desav Bincle Lui, in inlclepciunca Lui rii in cclelalte
durnnezeie$ti.

icsti, sevcle de-viata-facAtoare alc sfinteniei si alc iubirii, ale ptitii, alc bine lui5iale intclepciunii, ale smercniei5iale pircii. tc izvorasc din Ea catre toate nrladitele, citrc toli cei ce sunt l:a si "rimin". "Riminc in El" cel cc rtirnirnc in iubirca iascA, in binelc dumnezciesc, adica in Evarrghclia Lui. cc rarnanc [o pevrov] sc salasluiette, sc tinc, traicstc in El Si ritn Lui I'nu picituic5tc", cAci ramanc in El prin sfintenia carc sc irnpotrivcstc pacatului gi-l alungA - care-l ucidc. Iar :nia nu e nimic altccva dccAt viatA in crcdinta, in iubire, in iune, in post, in dreptate $i-n celelaltc virtuti. "Oricinc tuicqte nu L-a vazut nici nu L-a cunoscut [ou7 r(DpcrKrv,

: syvoKtv crurov]tt.

picituieqte", fiindci El ii da puterile Lui durnnezerestr spre pazi de pacat. Caci n-a venit in lumga noastra :t :", -t1tll ni [e ,ingu. in dreptatea Lui si in sfinfenia Lui' ci ca sa

3'6 "Oricine riminc intru EI [o ev cturor

ltevrov]

viu. o putcrc vie si intunccata: nu ie ornului nici sa-L vada, nici sa-L cunoasca pc Durnnezeu cclc ale lui Durnnezcu, nici pe Hristos sau celc cc sunt ale llristos. Pacatul il tine pe orn in necunoa$terea lui Duinnezeu, tthscn(a lui Durnnczeu. Nu-L cunoa;te pc Dumnczeu, nu-L rstc, e fara-de-Durnnezeu: "Nu existA Dumnezeu" - da, cxista Durnnczeu in pacat. De altfel, toate stradaniilc lui cauta dovcdeascA tuturor oarnenilor ci "nu cxista Dulntrezeu" si s[ itnpuna parerea accasta. convingcrca aceasta. Cci "curati la " vad pe Dumnczeu, cei necurafi insa nu-L vad, nici nu-L , Pacatul nirnicegtc. distruge, duce la tnoailc sufletul, lca, rnrnm, toata zestrea omeneasci de trairi 5i cuno5tinfc, iar nu-L sirnte, nu-L vede, nu-L cunoaste pe Durnnczeu : cunoastcrea lui Durnnezeu cste pe dc:a-ntrcgul roclul itatii, o prefacerc, o faptuirc etica. Doar din cauza vietii lui
PAcatul estc un intuneric

Arhirn. Justin PoPovici

Cornentariu la Epistolele Sf.

Ioan

55

nev sirntire $i un discernamint nemincinoase este neapilrata ca. rnai intAi de toate, sa avem vindecarea tnoralars' Omul sfi vincleca tnoralice5te cand, prin irnplinirea virtutilor celor - dc pAc sc vindecA cl insusi tlc bolile moralc atoNat'llntltoarc tno Pcntru a dobdntli o cugctare fireasci $i adevarata,.curAlta cum Accla curat cste nc este ncaplrat trebuincioasir: "A;a Aceasta se tapata printr-o vietuire cvanghelica si sfirntir'

ptate putem cunoaste $i recunoaste dreptatea; oarnenii ajung drcpli "precum Acela drept Gste", caci El lc da puterea care le ie. Ornul pune in aceasta faptuire toate puterile lui: si inirna, sulletul, $i rnintea, si taria - dar puterea de capatai este cea pe Hristos i-o da. Ea e cea care face ca omul ce irnplinegte tnghelia lui Hristos sA apar(ina lui Hristos $i si se nasca din istos. din Cel Drept: "Oricine irnpline5te dreptatea e nascut
R

llastcrea duhovniceasca atii evanghelicesti.

El" (l Ioan 2. 29). Da, inrudirea duhovniccasca cu Hristos prin Hristos sunt rodul irnplinirii

3;7 "Copii, nimcni si nu vi amigcasci' Ccl cc sivi clrcptatca [o not<,lv tqv 8tratoouvqv] cstc drcpt, prec nccla drept estc". Masura dreptatii este Dutnnczcul-om:
cstc cu desavarsire Drcpt, rii de aceea dreptatea este in El' El o Ce I Drcpt cunoa$te dreptatea cea adevArata' caci doar
a

constii thra Hristos, fAr[ Ccl Drept, nici cugetarea, orncneasch nu pot cunoa$te sau avea dreptatetr, caci fara El afarA de El dreptatea nu poate decAt sa dcvina un concept' tcoric, o abstrac(ie. Dar in Hristos vedetn chipul dreptittii i
ascrn6narea, intruparea dreptalii celei desavirsitc'

nici

Or,

ce

tlrcptatea'? Dumnezeul-orn, Hristos, El este "dreptatea Durnnezeu" - EI si Evanghelia Lui; la fel, si ccl cc irnplin Evanghelia este drept "precum Aeela drcpt cstc"' Doar

vina".ur* +,-s.

cluhovniceasca, prin irnplinirca poruncilor; in ortoclox terrnenului de "rnoral, moralitate" n-ar trebui sa se strec in acceptiunea nici un ecou al vrettnei pel'spective in care ornul ftrrptuicstc autol neraportanclu-se viu la Dumnezeu si la anumite legi si nelaptuind J iurprcuna-lucrare cu El; din pacate, termenul e oarecum compromls teologia scolastica, in care discursul teologiei morale este rupt de teo clcsp,:e Du,'',nezeul Cel viu. Parintele Justin il foloscstc in accepti
col'ecta a ltri In.tr.].

aceasta, ornul este ori din ncatnul lui Dutnnezeu, tlin cel al cliavolului, adica i5i tragc obArsia 5i zArnislirca cea i niceascA oride la Dumnezcu, ori de la diavol. Doar irnplidrcptatea - care nu c altceva dccAt irnpreunitrca tuturor !ilor cvanghelicc - ornul sc zArnisleste din Durnnczeu; iar' nind pacatul, se naste din diavol: "Cinc sivir$cStc picatul de la diavolul [er tou 8tcrBoLou eottv], pentru ci de la ut diavolul picituiegtc", iar cAnd ornul pacatuie5te, uiegte dc fapt prin diavol'- caci n-ar avea pacat, nici direct i inclirect, daci n-ar avea pe diavolul. Prin fiecare clin pAcatele ornul se uneste nernijlocit, in duh, cu diavolul si se naste din liindca nu-i pAcat carc si nu vini de la diavolul. Tot pacatul lui este, in acecagi rnisur6, si aldiavolului. OrnulsAvAr$e$te tul din cauza unirii lui. in duh, cu diavolul, caci in diavol istl rnai dinainte si iese la iveala tot pAcatul ornului, ornul doar irnpreuna-lucratod6 cu el: diavolul lucreaza, omul Iuboreaza. Cel rnai bun cxemplu, este Iuda Iscarioteanul: ce diavolul a intrat in el, au savAr$it irnpreuna cel mai pacat din istoria lurnii. Pacatele sunt, in'egalA masura, le diavolului. SfAntul Teolog ne binevcstegte: "Pentru
Co-laborator.

3,8 in lurnca

56

Arhim. Justin
pi

Comentariu la Epistolele Sf. Ioan


ngheliceasca, ingrijindu-se de

57

aritat Fiut lui Dumnczcu, ca si strice I diavotului", iar "lucrurilc diavolului" sunt: riutatea.
accasta S-a

ura, desfrinarea $i toate celelalte chipufi alc pacatului, de [a dintdi la cel mai de pe urrna. Prin acestctt toate, diavolul

ncrnijlocit in om ca in propriul siu "laborator" ("Ate diavolului"). DirnpotrivA, tndntuirea inlatura toate incui IucrArii cclei diavolesti inlauntrul ornului: preface in ni lucrarilc diavolului si rnantuie$te pc om.

3,9 !'Oricinc cstc niscut din Dumnczcu nu savi picat, pcntru ci siminta lui Dumnczcu rim6nc in [oneppcr cx,urou ev ourro pever]; 5i nu poatc si picituia fiindci cstc nascut din Dumnczcu". Itnplinind virtutilc, o
din Dumnczcu: de irnplinc5tc iubirca, se z[rnisle5te Durnnezeu, caci iubirea alunga ura si n-o mai savarge5te ( sivirpcgtc picat"); astf'cl c:i sc nagtc din Dumnczcu, rnijlocirea celorlalte Sfintc Tainc q;ia celorlalte sfintc virtuti, virneazir tot phcatul 5i-[ alunga, iar ourul nu-l mai sAv "SArnAnta lui Durnnezeu" ceA dintru inceput sc afli in su zidit dupa chipul lui Durnnezeu, in mintc, in vointa otnului; sArnAnta lui Durnnczcu se searnana din plin inliruntrul rnai ales prin Sfintele Taine si prin sfintclc virtuticelc cv Sfintelc Tainc si sflntele virtuti sunt dc asernenea "sitnAnta Durnnczeu" inlauntrul omului, care incollc$te prin laptc, c si rnoareaT. Dc pilda, SfAnta hnptirta5anie estc s[rndnla Durnnczcu; in ea Sc gAscstc intrcg Duninczeul-om. Luc ornului face sA creasci aceasta simAnta in'toatA fiinta lui, in giindurilc lui. in toatc trairile lui 5i in firca lui intreaga, strabata intre,q sufletul, inima intreagA, lnintea intreaga, p intrcaga gi intreaga lui rAvna, intrcaga lui ncobosita
sc nastc
47. "Moare" in accep(iunca paulini a tcrmcnului: "...ce setncrti nu dir dacd nu va fi rnurit" (l Cor. 15. 36) [n.tr.].

virtutile celc cvanghclice ca' "sitnanfa" lor sa trcaci dc la lAuntrul lui. ornul face rltire la deplina maturitate - la rodirea virtutilor; iar pe de alta , desfiinteaza dinlauntrul lui tot pacatul si toata puterea tului si "nu mai poate pacitui". "Nu rnai poate picitui" e nascut din Durnnezeu, fiindca estc intreg al lui u si fiindci intrcaga lui fiinF se na$te neincetat din lnczeu: ficcare gAnd al'lui se na$te din Durnnezcu 5i se ircc in gand al lui Durnnezeu, fiecare traire a lui este trAire a Durnnezeu, fiecarc fapta a lui este fapta a lui Dutnnezeu{8. poate pacatui" fiindci nu-qi dorcqte accastai nu-qi mai e aceasta fiindca intreaga lui vointA (I Ioan 5, Itt), toata irca lui se nasc ne incetat din Dumnezcu, cAci le-a prcschirnbat vointa lui Dumnezeu, in dorirea lui Durnnczcu. Ornului t durnnezeiegte{e ii este cu totul firesc 5i logic sit facA toate : alc lui Dumnezeu. Dupa curn, dirnpotrivi, ornului nfl.scut diavol ii este natural 5i logic si facA ccle cc sunt ale volului.
3, l0

"Prin

aceasta cunoagtem pe

fiii lui Dumnczcu gi pc fiii

olului; oricinc nu face dreptatc nu estc din Dumnczcu,


ntdlnirea dintre doua persoane (ca gi gestul stringerii rndinilor') cste Rr)liunc "bidirectionali": nu e int6lnirea acestuia cu accltr sau invers, ci rlcodatA a arninduroral nu sunt douA intalniri. ci c acccasi intilnilc.

sc iscA intre cei doi. La fel, intdlnirea Si comuniunea ornului

cu cu

rczcu pecetluiesc toate cele ale omului - gAndul, trAireil, fapta - 5i le

o tlinrensiune dialogala: gAndul onrului este inrprcuna-gAndit

rczcu, cleci nu e doar al lui. ci este "biclirectional" (ca intalnirea); Ia llirirca (sentirnentul) Si fapta. Dar nu gindul onrului a fost nrai intai, ci

Itri Durnnezeu; deci Dumnezeu e Cel ce prinre5te pe om sa


tttt tloar gdndul.

cu El, astfelcAgAndul omului se na5terle la Dunrnezeu. ci "intreaga lui fiinti se naste neincctat clin Dumnezeu"

l)in Durnnezeu In.tr.]

-5

lJ

Arhirn. Justin Popovtct

Comentariu la Epistolele Sf. Ioan

59

nici cel ce nu iubeqte pc fratele siu". Doar prin dreptate 5i dragoste sc deosebesc in lutnea aceasta fiii lui Dumnczeu de diavolului: fiii diavoluluise recunosc prin nedreptatc $iura, pricat Ei prin faradelege. De fapt, doua neatnuri sunt in I aceasta: neatnul Iui Dumnezeu $i neamul diavolului: fiecare trebuie sa aparlina unuia dintre ele: daca e iubitor al dreptitii din nearnul lui Durnnezeu; daca e iubitor al pacatului, este ncamul diavotului. "Nu estc dc la Durnnezeu" nu doar cel' sivAr$este nedreptatea, ci Si cel ce "nu facc drcptatc", "nu dc la Durnnczeu" nu doar ce I ce-l urf,5te pc fratelc ltri, ci 5i " cc nu iubc$tc pc fratclc sau". Acesta c criteriul infaili cvanghelic 5i durnnezeicsc-ornenesc, care aratl fAra g citreia din celc douh neatnuri aparfine cineva: ncamului Durnnezeu sau nealnului diavolului. Dreptatea si iubire dr:eptatea ca itnpreunare a tuturor virtufilor evanghelice, iubi ca putcre durnnezeiasci ce le infhptuieSte - sunt inse copiilor lui Durnnezeu, alC fiilor lui Dumnezeu in aceastf, Prin acestea gi pentru acestea triiesc ci. Si tot pentru accstea CAt despre nedreptate si urh, acestea sunt semnelc fiilor dia din aceastA lurne; prin acestea $i pentru acestea traiesc, St datorita acestora rnor. Fiinta omeneascA nu intri in neatnul Durnnczeu, in irnpArAfia lui Durnnczeu, dccAt daca drcpl este "rnai mare decAt cea a cArturarilor si a fariseilor" (Mate
20), adica nurnai dacA e durnnezeiasci, dumnezeiesc-otnc si nu doar olncneascir si urnanista.

3, ll-12
Pentru SfAntul CuvAntator-de-Dutnnezeu, porunca c

porunca dintru inccput [sdrbescul prazopove.\t:

tfi

op1
atdt

cste iubirea intreolalta. AceastA iubire dovcdeste ca omul este

la Durnnezeu si ca oamenii sunt de Ia Dutnnczeu


iubirea

obArsia lor cdt 5i prin nasterea din nou cea duhovniceasca. F

fag de oln nu putcm cunoa$te

adevArata obdrr;i

tt[rului, originea lui precisi, ontologica - si ritAcim in intuneric, c0utirnclu-i obArsia printre anitnalele, elctnentele 5i lucrurile lurnii acesteia. Iubirca pentru orn, iubirea cu fapta indrcapta ,B{ttrc Durnnezeu atAt perceplia cAt $i cunoa5terea cuiva fata de gtu. Doar atunci poate acela sa vada in Dutnnezeu 5i prin Durnnezeu atdt pe sine insu5i cdt r5i pe fratele [ui, pe care-l Itrhcste; doar atunci descopera cA obdrsia sa - ca si obArsia fl'rrtclui lui - sunt in Dumnezeu si de la Dumnezett. De aceea Itorunca iubirii este totodata 5i porunca dintru inceput, fflrtotporunca" [sdrbescul vsezapove.s/] Dornnului Hristos. Prin iar firea ei, iubirea este a CuvAntului si de la Dutlrnezeu; dar, in firea lui, si ornul estc de aselnenea al Cuvantului si dupa lripul lui Dumnezeu - de aceea iubirea, carc vine de la Durnnezeu, cea a Cuvdntului, a Dutnnezcului-om, ii este ornului )va inniscut. nativ si firesc. DacA Durnnezcu-CuvAntul S-a ut oln, aceasta este ca sa ne arate aceastar inrudire dintre Durnnczeu ;i orn, aceasta unire a lor, in ciuda ncasernanarii tlintrc firi si fiinte. Daci vorbirn despre neamul otne nesc, atunci stirn cA fusese vestit "Si nc iubim unul pc altul" dc la lnccputul nearnului ornenesc insusi; daca vorbim tlespre noua pmcnire, despre omenitatea lui Hristos, despre divino-urnanitate, nlunci sa gtirn, de asernenea, ca aceasta vestire fusese tot "dc la hccput", gi toate acestea ca si fim constienti cle obdrsia noastra durnnezeiascA, fiindca "nu este de la Dumnezeu cel ce nu lubcste pe fratele sau'l (I Ioan 3, l0). Daca-si iubeste fratele, ptnu I sirnte totdeodata ca si el si fratele lui sunt "dc la Dumnezeu ", pide aceea se poarta dumnezeie$te cu fratele lui, caci iubirea este Itutcre dulnnezeiascf, intre cei ce se iubesc. Dar daca uragte pe fl'atcle lui, picrde con$tiinta si cunostinla obdrsiei lui durnneZcicsti, atdt a aceluia cdt si a propriului siu suflet. Si face ca ttrlletul sau, con$tient sau incon;tient, sA vinA de [a diavolul, eltci "cine savar5eEte pacatul este de la diavolul" (I Ioan 3, 8). Un nrll'el de oln nu considera nici oarnenii nici pe sine insu5i drept

60

Justin

Comentariu la Epistolele Sf. Ioan 3, 13 "Nu vi mirafi, liatilor, daci lumca va uragtc". Va

6l

tirpturi ale lui Dumnezeu, drept fii al lui Dumriczcu' si de-ace' valoa sc poarti cu ei ca Si cu niSte fiinte neinsctnnatc sau tirra A$a a tbst Ca si adesr:a le distruge' cu o uimitoare u$urhtate ' ii intur care 5i-a injunghiat fratele cel nevinovat, pentru ca ura cel du case vederia sufletului si nu si-a mai vizut nici fratele Prin obArsia sa diavolcasci' trup, nici fratele ce I tlupi duh. l-a inruclit cu diavolul, l-a facut sf, se nasci dupa duh tlin diav si clin rnegte5ugirile pacatului, ccle ale diavolului' 5i-a tras grindurile si toate doririle' De aceea cra itnpotriva il tot ce era la Durnnezeu in fratelc sau si in primul rand irnpotriva a tot c' cc tiatele sau avea drcpt; si tle-aceea 5i-a ucis liatclc, ncvinov

ura$tc

"pcntru ca faptele lui erau rele, iar cclc alc fratelui lui

clrcpte". Raul i si a logicii lui, ci insusi criteriul [ui absolut in toate, $i tlcCain a fost un uciga5 constient, un uciga5 alc carut lnotlvc "gAntlite" si "logice": consticnt a fost fratricid - deci ctlnstic fost cleicid. caci pc ccle ce erau de la Dumnezcu in fratcle

ajuns nu doar principala forta creativa a,constiil

pc acelea a vrut sE lc ucid[: dreptatca lui, prccutn 5i "faptele tclc drepte". Nimeni n-a simlit Si n-a intuit atirt clc linrpcdc 5i

dc deplin ca Sfdntul Teolog

c[ in con5tiintclc noastrc olnen( (otul izvorirste din doua obirrSii. din douir principii: cle
Durnnczeu si dc la tliavol. Tot binclc din accasta lurnc i5i izvorul siu prirnordial in Durnnezeu, prcculn tot raul in diavol la lirnita, ficcare binc sc intoarcc la Dumnczcu - la linrita, ficci rAu sc intoarce la diavolul. Prin toatc acestc "fhptc rclc", Cain asirnilat raului toatc dcprinderile strlc' firca si lo-t{ica sa, 5i ac [-a fircut si se nascA $i sa se inrudeasca cu ccl ritu, cu diavo - clc bunavoie s-a nascut in duh dc la diavolul: s-a thcut "fiu cliavolului". Dirnptltriva, prin faptcle celc bunc, omul asirnile binctui toatc ctcprintlcrile salc, firea sa, logica su, caractcrul r

lhra rnotiv, cutn $i Cain si-a urAt fratele. Sau. rnai dcgraba, va uriiste con$tienta de aceasta, cu motive con$ticnte, caci faptele ei sunt rele iar ale voastre sunt drepte. Raul cste riu in accea cA uriiste tot ceea ce estc binclc - $i vrea sa-l dcsfiintezc. Caci [ccasta este dorinla cca de pc urma a raului: sa nu tnai fie deloc binc; e in firea raului si fie totdcauna du$manul bineluil e in firea tliavotului si t'ie totdcauna clu5manul lui Dunrnczeu - caci dc-ar lnccta sa fie. diavolul ar inccta sf, rnai fie diavol iar riul rau. De $ccea SfAntul Cuvintator-dc-Dutnnczcu ne spunc: "Nu vi hira(i" c[ raul uriqtc binelc $i ccl ncdrcpt uriqtc pc ccl drept, Circi asta e insaSi firca rAului si logica lUi. Lurnca 5i-:r irnpropriat I0ul ca fel de a filntoclus vivendil5i a proclarnat logica rirului tlrcpt fel dc a gandi lntodus cognoscencli] - dcci, drcpt misurf, i loate Si a fiecarui lucru: accsta estc tnotivul pcntru carc lumca Ulriste tot ce cste binc, drept, dumnezcire, Evanghclic, divirrournanitate. Si pe "voi, dc ascmcnea", care sunte!i intruparea. pcrsonificarea acelora, caci chiar daca suntcli in aceasti lutnc, i sunteti din cealalta lurnc, a lui Dumnczcu si a lui Hristos.

3, 14 "Noi Stim ci am trecut din moartc !a l'ia[i, pcntru ci lrrbim pc fra(i". Iata. intreaga, taina crc5tinisrnului: prin iubire
flnl trecut dc la rnoarte [a viata cea lirh tlc rnoartc si vc$nicA. luhirca cstc singura puntc cc boltcstc dcasupra prApastici urortii (lintrc aceasti lurnc si ccalalta, dintrc accastil viatri lreciitoarc $i Vilta vesnicA. Prin firc, iubirca divino-urnanii cstc vc$nica, vinc, Itrtrca-ea,'din vesnicic 5i in ca cste puterca carc nc facc ncrnuritori ;ti vcSnici; prin taria nernuririi, iubirea invin-rlc toatii rnoartea $i ducc inlauntrul vielii ve5nice. Ea cstc, de fapt, cea curc nc ridica llin nroartea sufleteasci si din iubirea picatului. ca cstc cea care llr: dA viata pcntru Durnnezcu $i face sri victuiln in Duurnczcu.

iar aceasta il nastc din Binc si dc la Dutlrnczcu' Astfcl, bunavoic, omul se na$tc duhovnicestc dc la Dutlrnczeu' asl ajunge "fiul lui Dulnnezeu".

62

Justin Popovici

Cornentariu la Epistolele Sf. Ioan

63

Prin iubire, crestinii ajung "tnorti pacatului 5i vii pent Dumnezeu, in Hristos Iisus, DomnuI nostru" (Ronrani 6, I I "Noi gtim", suntem con5tienfi, ci "am trccut din moarte via{i", adica faptut cA suntetn nemuritori si vesnici. Crestinii
,

o sirn(ire noua 5i o constiinta innoita atat fata de ei insisi cAt si dc frati: se simt atat pe ei inSiSi cAt ;i pe frati ca fiin1e nernuri

si vesnice; aceasta le urnple inirna de o bucurie durnnezei llindca iubirea evanghelici este putcrea ce preschitrba viata bucurie duurnezeiasca. Or. este bucurie mai mare- decfrt sa si si sa stii ca fiinta pe care o iubegti este nemuritoarc $i vegnica cti tu insuti esti la fel? in acest tnod, doar in accst tnod, v inceteazi si r-nai fie povari. deznAdejde, blestern - si devi binccuvantare. tresAltare, fericire. "Noi 5tim" sccrctuI vietiisi rnortii fiindca am invins tnoartea 5i arn pAtruns inlAuntrul vi iubirii dumnezeiesti. Iubirea ne-a unit, iarasi, rnai intdi Durnnezeu, izvorul a toata viata, iar rnai apoi cu fratii no$tri, sunt. dc asernenea, vc5nici in Dutnnezeu. in afara iubirii se afla moartea, muritorul, nrortali "Cici cine nu iubeqtc pc fratele siu riminc in moarte [1te rv rttl Ocrvcrto]". De ce? Pentru ca doar iubirea sparge egoisrnului. Ea scoate sufletul din iubirea de sine, din inchi in sine, din singuratatea egoistnului. Doar ea ducc [a comuniu cu fratele, cdtA vreme este vie, purtitoare dc viatA. "Ccl ce iubelte rimine in moarte", in egoistn, in ingustirne, in sirntiri trecatoare, in gdnduri gi stari sufletesti totdeauna inchisc in si insu;i, in captivitatea egocentrisrnului si a iubirii de sine. La si sufletul ii putrezegte in el insugi, curn iiputrezesc 5i gdnduri si cum si trairile ii putrezesc qi mor, tnor, rtor... - din intreg acesta duhne$te moartea, "duhoarea mor1ii". Stlfletul ca "rimine in moartc" face si transpari moartea din girndurile, sentirnentele, dorintele si starile lui. Din aceasta tota prinsoare a rnortii doar iubirea dumnezeiasca poatc invia 5i il poate duce la viata ve$nici. Atunci intreg sufletul

iurbalsarneaz6 cu nernurire. Doar iubirea are iz cle netnurire, cAci Irrc rnireasma lui Durnnezeu. Doar traind iubirea evanghelicA, crestinul ajunge "pentru Dumnezeu buna mircasrna a luiHristos". (iici Hristos Don'mul, care intreg este iubire, rlspAndeste intreg ncrnurirea, iubirea prin care nernurirea rf,mAne $i traicste. De rucee a SfAntul Aposto I ne binevesteste: "Noi sunte rn lu i Dumnezeu hunA mircasrnA a lui Hristos" (II Cor. 2, l5). Doar iubirea a

lnvins rtoartea, doar iubirea izbaveste din rnoarte. [ubire, cum lc vom numi, daca nu Hristos? Caci El este Cel ce a invins nloartea, El este Cel ce prin iubirc invinge rnoartea in tot ornul. lubirca aduce fiin[a orneneascf, la nenrurirc, cAci o urnple de via[a durnnczeiasca. Iubirea: aceasta putcre carc inclurnne zeieste, ctrrc ne facc dumnezci. Vrei, in aceasti lunrt, sA sirnti cA esti Itcrnuritor'/ lubeste pe fratele tau. lubcstc-i pe oarncni ca pe frali: ln aceasta stA bucuria cea adevAratl a vie(ii. accasta bucurie p-e citre nimeni nu ne-o poate lua, nici in aceasta lurne, nici in ccalalta: "Bucuria voastra nirncni nu o va lua de la voi" (Ioan 16, 22). "Rhmrine in moarte": rirnAne in ceea ce prelnerge lnortii r5i o produce, adica in pacatc - or, in ele se afla iarlul Si in iad tliavolul, cAci el sus(ine cu inver5unare si fara ragaz ca rnoartea c ceva firesc Si logic, ccva care trebuie sa-si ia partea sa, ceva cu carc nu-i dc luptat, caci moartea este o lege naturala, o necesitatc. ('restinul este pe de-a-ntregul in cealalta partc: prin iubire a lnvins rnoartea, tot ce ii premerge, tot ce o producc qi tot cc o Ittso[eEte: pAcatele , diavolul, iadul. Caci iubirea este toata virtutea: cir "intAia si cea rnai mare dintre virtu(i", ea traic5te si exista prin cclclalte sfinte virtufi: rugaciunea, postul, srncrenia, pacea, lini5tea, rnilostivirea etc. De aceca cel ce-si iubcste'fratele se si t()aga pentru el si poste5te pentru el; de aceea cstc rnilostiv fa(i de cl si de aceea este simplu, pa;nic si linigtit. Astfel cA iubirea, plin rnijlocirea tuturor acestor virtuli, invinge in orn tot ceca ce cstc rnuriior, adica pacatos, diavolesc si rau.

64

Arhirn. Justin Popovici


3, l5

Cornentariu la Epistolele Sf.

Iorn :

6t

Dupa curn iubirea cste intreaga virtule, asa ura cste intrea patima. Caci ura face fratelui tot ce-i rAu. Dc fapt, tot ce-i rau e ii apartine; traie5te din fatarnicie, rAutate, barfa. tinerea cle mi a raului, dcfAirnare, cearta, viclenie, ucidcre si din celc rautati. Prin toate accstea savarseiite totdeauna acccasi crirna ucide trupcstc 5i suflete;te. Prccum iubirea duce la ncrnurire; 5i ura ucide. aduce tnoartea: il ucide intai pe cel ce-o poarta si hrancste ; ii ucide suflctul, astfe I cA cel ce urlstc estc drja uc - uciga5 de sine insusi, c6ci prin urA si-a ucis sul-lctul. si cind u si-a vArsat-, si in ucidcrea celui pe care il uraste - iatA-l intloi

uciga;. Totdeauna ura se revarsa tloar asupra unei fiint

nu exista, caci de-ar avea suflet nemuritor acesta n_ar putea fi tlccAt fAptura unui Dulnnezeu nelnuritor - si pcntru ca nu exista

astfel cA ii rcduce pe toti la ceva trccator, rnuritor. si in acest chin ii ucidc pe toti. Dar totdeauna hornicidul esrc si un dcicid; prin ,r'rnare, dacf, pcntru el nu exista suflet nemuritor. nici Dumnezeu

oamcni nu arc l,iafri vcsnici, ddinuitoarc in cl". Neava I'viati vesnici in cl". cel ce ura5te o neaga ri celorlalti oamcni;

ncmuritoarc. Prin fire cste semAnatoare dc rnoartc, cstc ucig - ucigasA de orn, caci vdneaza in cel ce o poarta, in orn, tot cc, ce-i nernuritor, durnnezeiesc, vegnic, punand astfcl in o scntimentul si constiinta cA cste pe de-a-ntregul muritor _ ca, tirpt, n-arc suflct nernuritor. Iar cAnd ornul nu-si rccunoa5tc si u, suflet nernuritor, nu-l recunoastc nici cclorlalti oamcni pcntru el, oarnenii sunt fiintc muritoare; nu-i in ci nici sufle ncururitor, nici viafA fara de tnoarte, vc;nica; de accca, ccl. urAste cste adcvdrat ucigag de orn: se ucidc pe sinc insusi siucide pc toti ceilalti oarncni. ii ucide, caci tagtiduicste sufletu vcsnic gi viata ve5nica. Cu adevarat este uciga5 de orn, ur atlevArat calau al omului. De aceea SfAntul CuvAntator tlc-Durnnezcu scrie : "oricinc ur:igte pc fratclc siu cstc ucigag dc oamcni [crvOpolnorrovoq eotr] gi qtiti ch oricc ucigasle

- iar asrfcl este rot cel.. ,,r.aqt;'fri lclc sdu". Dar tottlcauna acest uciga; a. "^,".ril;,"t; ar-c vialn vcani& in-"r,,. Nu ! rrt lr vld[a e in et viafa l,:::,::,.*:1"nu linrca pentru ca ura si cererarte rauta[i i-au orbit sirrtur a*nnc_ icscului, al nernuririi, al vegniciei: p"ntru l_atr aruncat in ra constiintci de .sine, astfcl ca nu mai "a .;*;;;;';;:; ,T::::::,:^"rnuriror sau vesnic. in sirntirca sa si in consriinta [.-a ucis si pe Durnnczeu gi 5i_a ucis,i ucigas-de-Dulnnczeu 5i uciga5_dc_on,r,"ni, si rnai intAi dc tc sinucigas.

flct nernuritor, nu cxistA nici Dumnezeu. Aceastn frbsofu sprc vratii a fiecarui homicid, moral ''.re sau spiri,tu.l, rcililUi lc tagaduieste pc Dumnezeu gi nernurirea suflctului ,rto'Oi iga5 de oamcni, rnoral sau inlauntrul .rn"tuf ri Iui. UcigaS {e rncnr esrc cel ce nu recunoa$te nirnic

*,*L- ;;;'"r,lr:;

lffir::T.ll.::li:llor

,rn",rl.t;'#i;':ll:

16-17 Cc-i iubirea

3,

Iubirea il face nelnuntor pe cel pc carc il iubirn;

l';1, l;",:1'?:" :::l'^-^': rc il iubim - insearnna a_i


i

9.'' da.r
u'

s n i'' b,.pi. tr u nn e z e a s c a, " au,*" r. ii.*;;" ;;#::,:il;: AvArsiri durnnezeje$ti. Accasta este fuiirea cea adevarata, rlca vesnica si durnnezeiasci; este iubirca pe carc Iisus ,ratat_o in. destivArsirea ci si rototlatA in llli.ji.: .toara tatca orneneasca cotidiana _ si, in acela;i ti,rp, n"_n t.lot ,i j.L:-,r"io1.. .1..o rrairn ca fiind a ;;;;,;;: l:i ruJrg ne bincvesregte: "in aceast, u;';;;oscut iubirca: cl noi, ll:':::,:11:^t:l si ne puncm qi noiJ,t,.i suntcm rxcrr 1tr:rq ogetiopevl :i'pcntru .un.t.t"

"; ;..,' J"- n.,,, ire i r.ir,"r, i""l:;"#"X;


r
c e ru

pe

via1a

iil,.l :1,1"-'^1T, iascA, Veg n :ic" rca d.urnncze lo : :T : "'

ia

;#;i

lj]:::':Y]-:]1,!i.o ,cni S-a dat de bun.voie

d,at viara pcntru

rnoitii p" sa ne daruiasca icrca, via(a vesnica nemuritoarl, Si fiind.a'o cilcat cu rnoartea

C;;.,;a

noi. Din iubire rara de

l;;;;;l;;i*l

66

Arhirn. Justin PoPovtct


lurr

Comentariu la Epistolele Sf. Ioan

67

pc moarte. Aceasta este singura iubire adevirata din

noastra, singura iubire durnnezeiasci, singura iubire vesni pcnt De aceea "gi noi datori suntem si ne punem suflctclc frati". adica si noi trebuie sa jertfirn totul pentru a sta|ui si a int in ei sentirnentul durnnezeiescului, al nernuririi $i trl vesnicir pentru a li-L da pe Durnnezeu, nemurirea si viata ve5nica hinA.a noi nu-i putem convinge de toate acestea dccfrt print jertfire a noastra dupA chipul celei a lui Hristos. Iubirea aclevarata este aceea de a-i darui, de a-i asigura cclui nctnurirea si viata veEnic&. Doar'o astfel de iubire poate face sc nasca si sa sc intareasca srmfirea lui Durnnezcu 5i a netnuri
r

5i puteri sfinte" Prin ele iubirea se arata, se infaptuie5te 5i se ctrncretizeaza. CAci acestea sunt lucrarea ei, rnirturia ei si autenticitatea ei. Aceasti lucrare si aceastl autenticitate rlivino-urnana sunt cele ce o deoscbesc de celelalte a$a-zise iubiri, de pseudo-iubiri, abstracte, trecatoare, vanitoase sau urnaniste. Iubirea nu-i autentica decdt atunci cAnd irnpline5te pcntru frali toate faptele evanghelice: dreptatea, rnilostivirea,
rugAciunea... - acestea sunt selnnele e i, pece[ile ei de recunoa$tere, viata ei. Prin cle,- cu ajutorul lor, iubirea trlieste ti exista. De

iubirea aceilsta este totdeauna jertfa' totdeauna jertfa de si totdeauna isi da viala pentru frati. Scara iubirii cstc it incepe cu cele rnai mici jertfe 5i sfdr$e$te cu jcrtt-a de si Esential este ca in fiecare din aceste jertfiri sa fic o sirntire vi iubirii pentru fratele, c6ci aceastf, sirntire uSureazA incuviintar cctui pe carc il iubirn si ii starneste cu uSurinfir prirnirea in iubi Astfel este iubirea cea adevirata, "iubirca lui Dumnezeu iubirea lui Hristos. iubirea evanghelica: aceasta estc cea care incurajeaza pe oln in fiecare jertfire pentru fratcle' SfA Evanghelist ne binevesteSte: "Cine are bogifia lumii aces i9i inchide ini Si sc uita la fratelc siu carc cste in ncvoie 9i tati dc el, cum rimine in acela dragostca lui Dumnczeu Cdnd "dragostea lui Dumnezeu" ritnAne in inirnA. atunci este deschisa tuturor fralilor spre a le sluji, prin faptc bune, rugiciuni, prin posturi. prin dreptate, prin bunatate' prin adev prin rnilostivire, prin ribdare, prin smerenie, prin pitcc sau toata jertfa de sine, rnergdnd pdna la a-si da pentru fratele rnai de pre! in fiin1a orneneasci: sufletul.

tccea SfAntul Evanghelist ne binevesteEte: "Fiii mci, si nu iubim cu vorba, numai din guri, ci cu fapta gi cu adevirul [ev fpyc,l KCr,r cr]"r1Oeta]. in accasta vom cunoaqtc ci suntem din adcvir [otr er trlg cr]"r1Oetctq eo;.rev] si in fata lui Dumnezcu vom afla odihni inimii noastre". Adevarul lui Dutnnezeu esle sufletul iubirii durnnezcieSti. in el se gasesc toatc desAvarsirile
tlurnnezeieSti, cAci in el se afla dreptatea dumnezciasc[, bunatatea

si toate celelalte desAvir+iri. Si cu adevirat, inima ornului, inima care iubeste si se jertfeste acesta impaci pcntru frati; caci toate des6varsirile dumnezeieqti, prin puterile lor durnnezeie$ti, dezvolta, irnboga(esc si intind la nesfArsit
tlumnezeiasca constiinta fiecarui om de propria sa nemurire, de viala veqnica li deci de nemurirea si viata vegnica a fratilor lui.

3,20-22
Daca inirna noastra ne osinde$te inaintea rnare[iei faptei iubirii durnnezeie5ti, daca ir;i spune invinovatindu-se cu stnerenie: "Nu, nu sunt in stare sa infaptuiesc o asernenea iubire durnnezciascA", trebuie s-o impacarn arnintindu-i gi recunoscdnd ca "Dumnezeu cste mai mare dccit inima noastri Si qtie toate". $i, fiindca este mai mare, El este Cel ce va da inirnii noastre prea slabe puterile gi curajul de a spori in fapta iubirii: jertfirea de sine. El, care gtie toate, 5tie gi cAnd $i ce trebuie sA dea inirnii ornului ca si sporcasca in ea iubirea durnnezeiasca, si creasci in

3, 18 Caci 'liubirea dc Dumnezcu'r traie5te in otn si luc inhunhuI tui gi-mprejurul lui prin ccl0lalte virtu[i dumneze

68

Arhirn. Justin

Comentariu la Epistolele Sf. Ioan

69

cresterea in Dumnezeu, sA-l duca pe orn din tapta in fapta dintr-o sfanta virtute in alta. Pe toate acestca Dutntrczeu lc

prin rugaciune, adici atunci cind iubirca devinc rugAciune rugaciunea aleargl ta ajutorul Lui - caci iubirea sporc;te mai a prin rugaciune. Cu cdt rnai mare este rugaciunea otnului' cu a mai desavarsita ii este iubirea - la fel curn iubirea desiivarsiti fapta celor mai mari "rugitori": Sfintii' SfAntul Isaac Sirul invata adev6rul acesta: "Iubirea se naste din rugiciune"' Dumnezeu da iubirea rugiciunii ca pe cel rnai desavarsit dar Sau - caci "Dumnezeu este tubire" si' daruind ornului iubi Lui, cu adevrrat pe Sine insusi Se da. in iubirea dutnnezeias cvanghelica. totuI tine de rugiciunea celor ce iubesc: rlr- rc I'Avcm indriznirc ci Sfdntul Teolog nc binevesteste: Dumnczeu gi oricc cercm [o ecrv cxtttopev], primim dc la pcntru ci pizim poruncilc Lui Si ccle plicutc inaintea lhccm [tcr crpeotcr tvoTltov cturou notouptev]". CAta vl ornul ii implineqte poruncile, Dumnezeu irnplineste si rugirciunile ornului: "Asculta-L pe Dutnnezeu in poruncile - z,ice Sfantul Ioan Gura de Aur -' ca si El sa tc asculte rug[ciunile tale". Otnul care pazeste poruncile dutnnezei estc totdeauna infelept, ravnitor, nefalarnic in rugirciunile stie ce si fac5, cdnd sA faci Si cutn trebuic sa-l ceari Durnnezcu - Si totdcauna cere doar ceea ce-i folosittlr tndntu sut-letului, adicA cc este cvanghelic, durnnczciesc, nelnurl r,'csnic. Stdntul CuvAntator-de-Dutnnczeu toctnai ne-a accasta qi acum stim secretul rugaciunii: rugAciunca cste tinerca poruncilor lui Dutnnezcu. Iata rcgula evangltclicit: cc [ine poruncile lui Durnnezcu, Dumnezcu iiirnplincstc fl clin rugAciunile lui. De pilda: Sfintiilin poruncilc lui Durnnc clc aceea 5i Dumnczcu le irnpline5tc rugaciunile, fic ci sunt ccr ori pe patn6nt.

3,23-24 "Si aceasta cstc porunca Lui, ca si crcdcm intru numele Iisus Hristos, Fiul Siu, gi si nc iubim unul pc altul, prccum lui lc-a dat porunci". E o prescurtare a Evanghellei rnAntuirii: Crcdinla in Hristos si iubirea lui Durnnezeu. Acestea doua sunt, tlc fapt, o singura porunca, fiindcA alcatuiesc un singur sentilltcnt gi o singura stare: cine crede in Hristos crede pentru ca-L lubcste: prin credinta sporcstc iubirea 5i prin iubire credinta, )r una sporcste si sc irnpline5te prin cealalta; sullt "gelneni"
ovnicesti: iubirea sporc5te prin credin(a, dar li credinta prin irc, ascurclrca: ccl cc-L iubeste pc Domnul crede, cle asemain El, o incrcdcrc pc care iubirea o facc sa izvorasca in e[. in[a aratA ornului taina Dumnezcului-om: cu cat ornul it roa5tc mai rnult, prin crcdinfa, pc Iisus Hristos, cu atAt mai It il iubcstc. si cu cAt il iubcpte rnai mult. cu atit rnai rnult se iincestc in taina lui Hristos. Marturie clcsprc accasta este pcricnta cvanghelica: Hristos Se salasluieste, prin credinta, in n, iar prin iubirc ornul sc inradAcincazain Hristos (Efeseni 3, 7). Aceasta indoita virtute (iubirca si credinta) facc sA se nascA suflet celelaltc virtuti cvanghelicc, si prin toatc accste virtuti lrnnul Se salasluieste in om 5i ornul in Dornnul. De aceea rtul Teolog ne bincvestestc: "Ccl cc pizcstc poruncilc Lui Anc in Dumnczcu si Dumnczeu in el" - caci ltrin puterea lui El este prczcnt in ficcare din porunci ("Dorrurul e ascuns poruncile Lui" - spunc SfAntul Marcu Ascetul) 5i ajutA pe i cci cc se ncvoicsc sa le irnplincascf,. Si totdeauna rArnane gricioarc principiul evanghelic al sincrgici clivino-ulnane drice]: ornul-Durnnezcu irnprcuna-lucrcaza cu ornul, iar rul rarnanc cl insusi - dcsi estc cu toata fiinta lui in Hristos nnul 5i clcsi "locuic$tc in El". La fel curn 5i Dornnul nostru lxrrs Hiistos tocuicstc in om fara sa piarda nirnic din prinAtatea i pcrsonala; dar aceasta sala5luire a ornului in Hristos si a Ilristos in orl, aceasta impreuna vietuirc durnnczeicsc-

70

Arhirn. Justin Popovtct

Cornentariu la epistolele Sf. Ioan

7l

in Duhul Sta decdt prin Duhul-Sfant si orneneascisr)nu exista

;'Io^ "T'lll Tot Dulrut )rArrt srrv rot Du rru I sfant estJ :;;;*:. o.to nrezcnt inlauntrul omu este prez( ^1,1,:I' viata; Dornnul Hristos ^".^.,^ prinDuhursrant-";;i{'l*:::l"S,li?lli,l:.Ji';'T;,, prln rru,ur Jro'rr -; ev !ltf Et te*ane in noi [pevr;t -n."u,i*a ci niciod prin aceasta cunoas''fe L-a dat"'-Ceea lt..l---..,',i Celci lnt din Duhul pe carc ni i'i i cerc i in ou*n ;'-1. :lLi' JJ'jJ:' i nio'"*'rr tTt:Y-f:l::",,Y:,:: Sti ntc. La ace asta n" c uj e ; i rsarbe scu I u * o j i :;]::t,szl i T trAiascir in Hris face

;i

*:':l:

ill

I IOAN 4,1.21
rlubitilor, nu dafi crezareoricirui duh, ci cerca{i duhurile tlaci sunt de la Dumnezcu, fiindci mulfi prooroci mincino$i 2in accasta si cunoagteti duhul lui Dumnezeu: nu ic$it in lumc. oricc duh carc marturiscgte ci Iisus Hristos a vcnit in trup rstc dc la Dumnczcu. 3 $i orice duh carc nu mirturiseqtc pe lisus Hristos nu cstc dc la Dumnezeu, ci cstc duhul lui nntihrist, desprc carc afi auzit ci vinc Si acum cstc chiar in lumc. {Voi, copii, sunteti din Dumnczeu qi i-afi biruit pc acei prooroci, cici mai mare estc Ccl cc c in voi decit cel cc estc irr lumc. sAccia sunt din lume, de accca griicsc ca din lume pi Iumca ii asculti. 6Noi suntem din Dumnczeul citre cunoaqte pc Dumnezeu asculti de noi; cinc nu cste din Dumnezcu nu nsculti dc noi. Din aceasta cunoa;tem duhul adevirului 5i duhul riticirii. TIubitilor, si ne iubim unul pc altul, pentru ci dragostea cstc de la Dumnczcu $i oricinc iubeqtc cste niscut

"intrcitnize,t"],
ti r i e tu h r i s t o v
t

" i-'"i ::,iiJ;l;:i;,;.;;i" tt it pt'ii'u^:,i


s
l

*l'#l

"'

J:lll:^1:l ; a' i' ro ta v ra re ":" I, al' i:., [t fi:l i i. 5ttnu i''iii';'ri, " ; dut' o' n " usc ":' 't',i,,lli,i "" i;;; i'. lAi' ." :l :Y',:: ilf ' v o ntir sre o tre rnic
a
i

.sA

ne

li':'XoLil",

^,;;;; X'i t::'i;;;;;,.


""

i', uoi'^

de a

aj u n

ge

sCel ce nu iubegte din Dumnezeu gi cunoagtc pe Dumnezeu. n-a cunoscut pe Dumnezcu, pentru ch Dunnezeu este iubire' 0lntru aceasta s-a aritat dragostca lui Dumnezcu citre noi, cri pc Fiul Siu Ccl Unul Niscut L-a trimis Dumnezcu in lumc, r" ctr prin El via(i si avem. in accasta cstc dragostca, nu fllndcn noi am iubit pc Dumnezcu, ci fiindci El ne-a iubit pc noi $i a trimis pc Fiul Snu jertfi de ispiqirc pentru picatele rrlubitilor, daci Dumnezeu astfcl nc-a iubit pe noi, 9i fioastrc. 12 Roi datori suntcm sd nc iubim unul pc altul. Pe Dumnczeu nlmcni nu L-a vizut vreodati, dar dc nc iubim unul pc altul, Dumnczcu rimdnc intru noi 9i dragostca Lui in noi este drsivirgiti. rr Din aceasta cunoaqtcm ci rimincm in El si El lntru noi, fiindci nc-a dat din Duhul Siu. '{ $i noi am vizut si

o-Lt"t-"I, -*
I

bio

za

d i v i no - u m an

ir

I n'

tr'

]'

72

Arhirn. Justin PoPovici

Comentariu la epistolele Sf. Ioan

t-\

Fiul' Nlintuitor al lumi mirturisim ci Tatil a trimis pc iiu! !1i.nuy nc1c: * :i:1: ,s c inc mirturiscste c i Iis us cste qi

;r'#ffi#

"l,i;i;;rmnezeu. o arc citrc n";'::::::::, crczut iubirea pc care Dumnezeu in^iubire rtimine in Dumttezeu esle ittbire si cel ce rumdne t'intru Drtnrnezett ratttdne fntru et' 1t:"tt" '.1:: Ltl::::: indriznire in ziua iudcci iubirca lui fati a. noi, tu si avem fiindci prccum cste A'ccl'' il-L'1.,:.l.ll

,6Si noi am cunoscut

lHsc;.{'i;'ilil

alungi frica, pentru ci frica 1t" tY.t-1n-",ni1l1;'X.:Ti:j. reNoi iubim pc Dumncz in iubire' sc tcme nu cstc desivirSit zrt po'cincu:!.t,':!:::, fiindci El ne-a iubit cci dintii' :ic: urisle' ntitrcirros este! lentru Dtttttttezert, iu pefratele slruil pe care-l--u viz'tt'Pe,'':':':::,: ,ot ," ,ru iuheSie iefratele sirt' 2r$i acc iuheascri' pe c(rre trrt L'a vtizrtl, 'u puit" su-L 'p"trr.u avcm dc lnfJ: ci'ie iubeste pe Dunnezeu sti iuhe
gi pe

irici, ;;;J" ':'. ci iubirca dcsivirsi

t-"t:l

;i dc lurnea care il inconjoara - dar nu-$i cunoa$tc esenta proprifi con$tiinte, nici nu stic de unde vine aceasta, nici in ce constti: cstc taina constitutiva a fiintei omencsti. Pornind de la existenta duhutui lui si a rnanifestarilor lui, omul ginde$te $i cxistcnta tltor duhuri. Exisla tblurite duhuri, caci felurite sunt $i maniI'cstirrilc lor. De la pogorArea Sfantului Duh, in ziua Sfintci Cincizecirni, Duhul lui Durnnczeu S-a aratat concrcl oatnenilor,
curn estc si ce cste. si astf-el le-a dat putinla - pentru prima datA - dc a se oricnta in chip netnincinos in lunrea duhului, preculn gi critcriul carc sit lc faca posibil accasta. Dc la Cincizccitne 5titn cc cstc Duhul lui Durnnczcu. iar $tiind accasta 5tirn totodatti $i

frutele sirt-

cc nu estc Duhul lui Durnnczcu. Tot duhul carc nu-i ca El, tot tluhul care nu-l scatntna 5i care, mai mult, are $i insu5iri potrivnicc nu c al lui Durnnczcu - acesta e criteriul ce I rnai sigur. ()r. Duhul lui Durnnczcu, Duhul Sfhnt, estc intrcg rnartor ci lisus Hristos cste Fiul lui Dutnnezeu, Dutnnczctt $i Dornn, Mrintuitorul lurnii. Toati lucrarea Lui se altoicstc pc accasta

duhut'? Noi nu Stim fireair rluhului' spune. ca duhul cste o fii rnanifestarile, ;i prin aceasta putem cu.rnin11 nctrupeasca, o persoana inzestrata ''^],i?t'j1ti.r T ca $i fi de pufin atAt -cunoscuta t:,'^l rrrar!vr rvr'' ' ^-;i;i rnateric i. Amandoua LC:rtlllal i' : T.1l $i esenta tnatertet ::,,',1"1:'ti Fara indoiala ca esenla duhului ;;;;;. in,r-,n unYtl" ftlt pt^il l"i,L'1"::TT.] ctcscopera in parte dt clin duh si din trup; <lar' dcsi nici omul insu5i nu $ti" ::-"il] este ceea ce-i de c[patai in otn, pt't::tt^' ,f.rp.. Jrt rl lui' Piin duh gAnde5te' simte' traie;te' nu stle siru duh' ord. - dar nu-si cunoa$te eienla propriului duh arc constiinta'de in ce constir, nici tle unde vine' irin

4,1-3

C.-*.r"

dar

ii

st

Iulirturisire cA Iisus estc Ornu[-Dutnnczeu. SlAntul Duh Irriirturiscgtc accasta prin toatc rnanifestarile Lui, prin toate lucrirrilc Lui, prin to:itc tninunile Lui 5i prin puterile harului Lui
.

iii aceasta se intArnpla in Biserica, prin oarncnidc-DLrh-purtatori,

qii

rnai ales prin sfinlcnia

viefii lor.

i:Jilffinrjri-.'it "t
i;;

4rl
Lumea noastra pimAntcasci este salaSul a urulte si deorcbitc duhuri. Pentru cre;tin nu-i decAt o singurir cale dc a tlcoscbi si dc a ccrca duhurilc. Este extretn de greu sit te orientczi lr\upra lor, circi deoscbirca duhurilor estc clcopotriva darul Sliintului Dulr Si lucrarca ornului - 5i aceasta estc o intrcag,l Itiinta. Duhul SfAnt este Cel ce da ornului darul "dcoscbirii tluhurilor [Starptoer; rvtD]rcrrtDv]" (l Cor. 12, I0), si il da prin credinla 5i prin toate ccle laltc virtuticare imprcuna alcatuicsc 1r rrcimpartiti Iucrarc Ifaptuire] cl'anghclica; accitsta lucrarc

"lt

ffi;ffi ;'ti-;^r.*i"

,i

ffin1a[n.tr.]

Comcntariu la ePistolele Sf. Ioan


-74

75

Arhirn. Justin Popovtct

;;;i;i"

a ste, intru totul' tleo potlivi .harullt rrebuie tiry a omului'

:f',0,:':';"

'"'it"tJ trepttlt, si <Joar cct t,l oe de duhurilc, darul duhurilc, -Yi.-::T,""'i"::?;r1; ^ ::^::";ru-'i,.n"rl,rea bincle si raul i ^" cu toata lirnPez

t:H'::";;ii'*

dobander -:i.-:.'o;,.nAsr, o'r'u'iror: accasta se dob^nde darul de a discer tlesAvar5ili prrrnesc

^*.'ilt'::t:; tl:tl:bc;

;;;;;;;"-ri

de a observa tit tt:' lor. Accasra tt' 1or. Acc asta'" -'' "t '' csenta cse nta : prin obisnuinl -*?ln:Tit:::I:*1l;J,t;s ilo, lrronu tilrc este pcntru cci desavArsttt' .,,r" inr'[tatc [yeluptvctoptevcr]sz dcoscbeascer [npoq trcoscbeascit L7tPo9

pot sa spuni cu singuran$ daca un anulne duh vine sau nu il. [n Dr,r,nezeu. Sirnturile acestea [tct c,o0rltnpto] lucrcaza prin lrijlocirea tuturor celorlalte virtuti evanghelicc "acordate" il. t u.' prin rug[ciune, cAci toate sirnfuri[c ajung rugaciunc (1i-aceasta cste "vederea rugaciunii"); prin iubire, caci totul iljunge iubire ; prin rnilostenie, caci totul ajungc rnilostc'nie etcs{. l)1r silptirilc ncexersatc, "ne-acordatc" prin |ar duc lesne la nirlucirile proorocilor rnincino$i.

*'ti*t"if"

:".T':ilTillJT:'::1:
l,

3:H

"ril" l;r"ii tl1::lT: lI T' ;1I rl {i ll I ; ;:'ll:lt' i; Tli,'J ?,I i: "li

;;il;';r tllt::l :l:],, binelui i: ll a.o..uirii lt'llii,


,Jy"f*;',rsnto
de

[tct crto0nrnplct]

4,2-3
De fapt, ceata duhurilor se irpparte in douar taberc: cclc cc liunt ale lui Dutnnezeu 5i cele ce sunt alc diavolului. De la [)urnnczeu sunt cele cC recunosc 5i rnartUrisesc c[ Iisus cste l)urnnczcu, CuvAntul intrupat, Dotnn si Iv{intuitorl dc la diavolul Irunt cele ce nu recunosc acestea. Toata filozofia diavolului c()ustar in a nu-L rccunoa$te pe Dutnnezeu in lullre, a nu l'ucunoaste prezenfa Lui in lutne, a nu recunoaste intruparea Lr'ri Itt lurne. Ea sustine si invata ca Dutrmezcu nu e nici in lurne. nici orn - si cu atAt tnai tnult nu e nici in Dutnnezeul-otn. Ea :tindc cti-i absurd sA crezi cA Dutnnezeu S-ar ti intrupat in om u cA ar fi putut trai in orn. Filozofia diavolului constA in a inc ci ornuI este cu totul fhra Durnnezeu, o fiinta in carc nu
rLrl ce a adus tulburarca ca nefiind duh al lui Duntnezcu. ci tltrh nefircsc. rca ce pArintelc Justin subliniaza este ca darul dcosebirii tluhtrrilor nu :r'cuzar separat. ci ca o rezultanta a tuturor cclorlalte virtuti; t1e accea il rloar cei dcsardr5ili In.tr.]. LJnificarca - prin har - a puterilor suflete5ti nu'tlucc la o rrronotonic a lctului (rnonotonia tlainuia tocmai cdnd acestea erau lipsitc dc har si lctul riminea inchis in el insusi), ci, fiindca toatc lucreazd acum acclasi - irrtalnirea. interpcrsonalitatea -, se intdmpli un fel de "cornunicarc insusirilor" intre virtuti: iubirea devine rugatoarc. rnilostivirca dcvine rc - dcci "toate ajung rugaciune"; la fel pentru celelalte. Toate :a - iubirea, rugirciunea, milostivirea etc, - denunresc dimensiuni ale

Ia LtumncZcUt rrrrruro '|rrs':- r nvauptctta] daci sunt dc i ti*t;' s-i':i"]':, m i n c i n o s i a u i e e it i :',:::::l:i" ::t?,prin hitt "trcorclal""sr il ll "

litLT:ilt,1,:ilil'l -*ioi.

o' r""rilc

ij

rePetat' 52. Excrcitiu sustinut 5i

prtrr/ur rrqr' rrrrrzr.'-""acordatc pii'rJ' l1ll, ll]l:::'^:lll:i'::','-U;::^l Acel 53. Luclirrile " acorcl irtc" 5 3. L uclirri l e "nutnttor c<)r-.,-.un,,, unillcate. acltrsc la un acelasi ,i,"f""i.. p.,,'ivitc' t.,,fi e Iu i I har lucrcazir 1in,,p'"una-tt't"^"1 ::^':. LucLarca pro pri'c- h aru

[:"J:: ::'iJlll"!T^;i;;;;io.
intalnire.
cle a le ar, toate puteri I c h

l:l::: lll#it"Xj|, convcl tr tvq's t'l^t-L] illsa i.si de a convcrti toott"o"utiiit "'"'i'i :li'Jt'*'i "solilocvialtrr"' irrchisa in scoatc d i'n],;;;"tt" lor
I n t,"otot

"'l r',"^.j:f:':f;
i
in

"t:';; ntru "''' ""1'.t' " I ;;.;';;;stre.'Iilllllffi ,,?:ifiI si Il'; ixlL"r!,f i:l'H6il:.' il ;;;; *S i*i::l' : ::::: ilLT'#: ne;il t u ceirtrti vor Dumnezeu
i'r
tar
n i

l:l:1.::

rc"

sit

raporteze

a Dum

:1?."Ji:fir"::ii"?il'i

;"muniuniicu

si cu

si

16

Arhinr. Justin PlPgYt' 4,4

Comentariu la epistolele Sf. Ioan

77

nici ce nici ceva de-al lui Durnnezc-u' este Dumnezeu, , ---^:^-^ -o,tr,r,,or sau veqnic" ea sus[ine ' dc ascrncnea'cl l,-rrrl rnrlfif()irre- c murttoare'
sc clcosebe$tc t i ani,natetor, dc care nu il este potrivit si vie'ttriasca prcc .r-;L,,nii lrri nritnil prttntt ".^ i '*'a'oo;i legitirni' strilbunii lui

totul trecAtoare, cu totul

anirnalete, singurii
clar

ll:J:'iltl ;.:ffi';;
Bli;]lll;il
ac
e

- aceasta :t" :-1.":].:';t'*,:*';.1i si fratii tui notu*ti cu orice prcl sir-L inroculi::i ' 'rea si t" lurne ' Hristos. sir-I il locut in 'tTl.t-:u::Y::::Tlt*f ac1sla<rerlr pri' cuvintcre:

Lurnea accasla este campul incbis pe carc sc tlii ncincctat lupta pcntnr 5i impotriva lui Hristos, cArnpul de butalie pe carc n.ii,.,..tot se lupta pcntru sau irnpotriva lui Flristos. Cei ce sunt pe cci "ai lui Dunrnczcu" sc luptA pentru Hristos $i ii "biruicsc" prin Flristos Dutnnczctt cc sunt irnpotriva tui Hristos; biruicsc

.,;,ffi'';il;
cu

ffiffifi;iilil''i
trcsDrc caru arr dcs pre c a rc afi o invattitura. o iclee'

J't ?.' T :Yt:':.,::ic; i:,T" : trup risus Hristos a vcnit in "e duh carc.n11n1::J:lt::1""3;t dc la Dunrnezeu' $i oricc ci cstc duhur rui antihr
asta
s

no aett

ti"i'

i't

carc Sc afla in ei. Caci, dintotdcauna, sin-qur El estc Biruitorul pilcarului, aI rnortii si al diavolului, al tuturor ce-5i trag obiir5ia ili,., u."rt"o si lucrcazir pcntru acestL-A, fic ci e vorba dcsprc $tiintti, culruri. rc-ligic sau arta, tllozofie sau oricc altar indcletnicire pprcncascti. Tab,rra robi lor idcilor anticrc$ti ncsti (carc, totclcauna' sunt idc-i anti-tlrist) cstc nutncroasir Si fe luritti - ;i luptti irnpotriva Irri Ilristos it-t toatc chipurilc. "Caci Iupta ttoastri t.lu cstc irnpotriva

lr:ll,J;HX'.T;."i;;;;czcu' ;i * t^i']T.:*:::
qu'-" L :
'n
t

I o pe.rsounir "'i; poatc lns clnna :l ::I"',,t"? "Orice duh": accasta *oop,,01".

titt"*'-Orice inrltri.tl::::l::ilf:i:tl ti'u* "I",:'lH;l'HII["'Jl liill"Jffi intru pat' f) tt mnezeu-::,'],t.- "j^-::,.;;;' 6u,r,n" r" u a stfcl Astfet dc pcrsoanc' astfcl ?j'lil;il:"xiJ:1.,i,,,;;;i;;;'ch iar i nca d:,',i astfc I de i trt''.-l- i tit

;,;;ili"'a

ll''ilil::''J:::;';;;n'ui i*'t"or ar taincror tniut loeia]:l ll-" .9i:::,""':'i'i anril.rrist ci "acum "'1" lii:'I'il;1".#:,:1;^B;i'i'iiif.lT:TJ:"1:,l,iltl antlcrcstlna
invataturile sc pot imp.ri .#i:l;::lH;;;-'"* pcntru sunt
-

nr,atituri,

:::t:t:, l:: i: spunc dcsp

cranghclicc: rAbclarca, iubirca dc vrirjrnasi, rugaciunca, postul. rutlcvirul, dreptittca, srncrenia, pacea etc. (cf. Efeseni 6' 13-ltt)' ,l)oar luptan{ cu accstc alnc putcln birui totdc-auna cu ajuttlrul Irri []ristos, Ccl ce nc iubc5tc (Rornani 8, 37). Dc accca Sfirntul (' u yti n tirtor-cle-Durnnczeu nc bincvcs tc-$te : " vOi, CO pii, su ntcfi rlin Dumnczcu [ex tou @eou eote] gi i-a(i biruit Ivavtrqxute] cstc Ccl cc c in voi dccat ccl ltc acci prooroci, cici mai mare

tr

cste

in lumc".

tonclatorul a toata idcologia

-. ,.*^n.'i i. in

.l d

categorii: cclc ce

t; accasta rutne :i[f;::l'#:':: ..n; e-stc pcntru pentru u "],.'1"-11:^r'


"' il'i]L;*J'i'

1l:::: i']-::lc, ::,:il]if""

4,5 "Accirt sunt din lumc [er rou Kooftou etot], de aceca grriicsc ca rlin lumc si lu.mca ii asculti". Lc'ltim, dcci, obirr$ia:

YI.:::: ::[,1L":;l:'^ i,.';;;;;"' fie ca o vrca sau nu' trcbuic sa sasci al lui.Hristot'tiY,tt::t:.T o solulie: sau cstc pt't'"n l?::iil; cinste5te posibititatc nu cxisti: sau -'" I *i^ l,ti,jl'n"r,*"
problcrna:
Hristos, sau

.irgr..

Il urlitc'

Iunt tlin lumc - 5i prin duh, si prin invafaturi; cu toflta f-rinta lur ii prin toate intlclctnicirilc lor. in toate alc lor sc sitntc lutncscu[, Ic sirntc partrirntul; toate catc sunt in lutnc ci lc dcdtrc din lumcl Ioatc cAte subzistir in lunrc le deduc din elcrnctltelc luniii:

-2 1!t'

:YrrL5'rf,

l:rer:

Comentariu la epistolele tit" luntt

Arhim.
i

J,t!n l9l?9yttt
:
:

1:['J:Ij,"-. [', i'# Ht,l:il[i n, ll, Hi";liff iH J."',:i,i,. "*.,' :ff i,;: I "l.l"Lill T^; ff ill^i;*; n,natc.e oar duhui
c

rb u r i I c,

n,

n{

rlinDumnczeu":dacAvietuirnprinSl-rntcle'l'ntttellFfinff in Dutnnczcu' "unr; i in El virtuti, atuncir ,"ul'rr"ntt noi traim v lI tutl dtutrw
' si ne tniscatn $i suntetn" (Fapte

l:;,,:

J,"

lT:],1' i::.i^Y*',lli";;;ni.

ai

lnltus 4 t""""". -rnusi lurniil pcntru citoatc ,pun ccca ce

prin cel asemcneaJot recunou5tc pe Cel asclnenea nlcl rccunoa5te nici pe Dutnnczcu' rr-asculta dc Dumnczcu nu Durnnczeu' nu-i

dtrhul cttt'c

l"l;;;;;-

"ri tumca't ":'.11i^::.,':

";,:i:;

ii place. nl'in.i'o'n' ni'i

din .,. sfintii cci de-Dutnnezeu-purtitort, nu-i al trtacirii' [,.r";;;;;- un tluh al rninciunii'
i,,,,-',ii IullllI
1rtr,

" tnlnclnoasa rnlcala pe oamcni printr-o invatatura

,'

.-.-^.,r,,i .rncnrr. rostul victii si al rnortii

i griic rc as

si clcsprc ftccare.lucrtl rtt ltcrtu' iar cci ulc '*ale grAie5tc" (loan 8' 44)' Mincittrtit aceia care iubcsc tninciuna'

4,6

. t'"tttn',t"ol unde suntetn'l -1.-,, tle Dar noi, cresttnlt' .1. ^in.r c, .,"".u
"Jr.,'J"i, eov] asculti dc n i de noi' Din acca rlticirii [to nveuPcr

rr50i 5unfgrn di

tlc capatai, "Tatirl n-rinciunii"' l)urnnezeu; iar din aceasta s u;rrlitAi: ca nu cxistit Dutnnczc din rrrit toatc cclclalte nrinciuni' r-u tcstlt Pe elc. ,,Noi suntcm din Dumnezeu". Dar in cc clrip'l 1ty111 f11llll:i tlutnn'elgct n ( ici iubirea ..r. r.t.opoitiva puterea faptuitottc cc llL! lhcg fll nl lttt ut facc si nc nastern din Dunrnczeu' face rri lttl lltttillglptt cc nc l)umnezeu,." n. tu"" duTrnezei' ptll$lt'tt ,,1)umnezcu cstc iubire", 5i de accca itrhitcH ErlE
puteru lrrgrtuitoarc thcatoare de dutnnezeircss'

4,7-8

suntcm din Dumnczcu" Prin Botcz Ou,*.,t'' Prin Sfintul in intr d'ilr nou' niscuti "^.ir.tf nastem nerncetal 0,".,?_'lll",i"tlurarri,. oricc fapturre nelncetal urrr vu""'-l ivarsirnoricc faptutr zis. ne zis,

i,ui*.

de nc rugarn

-H t":'"";-Jl,T"'llJ";I;,;;;;,,,

de-vcn^rm

e'anghelich' totdt:l]n.rn toate gdnrlu'il:' n:,:fi;;;;; .-.-- +^or,i lrrcrarcd. toata viata' toa' ne tra' din Dumnczeu vta!a' tt lui Durnnezcu: luiDurnneztu' ,;^'' lucrarca. tn c it " s u n o* p"ti1i s a s pune lil

I ii:::

t olnencllrue fiin1a l)lrca iubirea "itnpregneaza" sa renason flinln prrtcrile dutnnezeic$ti't":'i"t

tOt"

n,ttl

il
-

tt
=

:ll,',:*f ift t:: :il;'"'

-*".,*re a unei alte dumnczeiri, tle rlt llnltlfft1.fl"e ffdta " - a durnnezeirii ;;r;;;itin;rc lt [)ttntncletrr [A Fifr rr,tatie

"

Cclnrcutariu [a cpistolc-lc Sf. loart


80

l{l

Arhirn. Justin PoPovici


tlinaintca oantcnilor dccAt in accasta: trinritiincl in lurnc pc [)urnnczcu Ctrviintul. ca oittncnii sal poatA triri prin l.,1. \'iitta lrri l)itrnnczctt a clevcttit a nonstlal, s-a ftlcut yiltil a tlatlrctrilor 1'rrit.t intruparca C-uriintului; CuvAntul S-a thcut otll pcntrtt cit onrttl sfr pr-irncti .;it r ia[u Iui Duntnczcu. ca accAstA viiltii sit-l irl'u'ctc si sit-i ltlrrcii putcrilc trcbuincioasc sprc a-5i irnplini l'ia[it pLttlritl]tcasca irr contlitia unranrt. Cc-i v'iata tlutnnczciascir'.) Viala Iui Iisus lllistos pc piur-ritrrt. in cc stal viata dutr. rczciascti'.) In a viclui prin
r\ tlcviiru l d tt tlnc zc icsc, pri n l u b irca durntlc zc iasc it, pr i n Drc pta tca

inirna noua' o lr preface intr-o fiinta noua, un suflct nou' o di1 w Yrcr!(. rlver!' nrua, o vialir noua. 'Atunci toate gindurile sunt lltrudr !,urme frinta innoita II cun .u il ion,. sirntirile 5i faptete - si accastA pc Dutnnezeu intr-un fel nou, cel mai Tt:-^lt l:i-::,| organlca conving6tor. Doar o asclncn ra unire adevirata $l cind ne nastem prin iubirc Dumnezeu, pc care o capaffim aducc adeva Durnnczeu - doar erceasti na$tcrc ne poatc iubirccunoitintA dc Dutnnczeu. Daci omuI nu se na5te'priu dirr daca nt Durnnezcu, nu-L potltc cunoa$tc pe Dutnnczcu' poatc rccunoastc' Pcntru cunoitstc pc Dutnnczcu. nlcl nu-L duhovnic Durnnezcu cstc iubirc, iubirea ne lcaga, ne apropic intai dc t ,i n. un.r," cu toatc fapturile lui Dumnczcu - 5i rnai cu oatncnii. Ccl cc-si iubcstc fratcle Il arc pc Dttmncz-ctt' ccl cunoastc pc Dumnczeu, cacl se na5tc din Durnnezcu' nu-L cunoaitc nu-si iubcrtc fratele nu-L are pe Dumnczeu' frintc dt Durnnczcu, nu vccle in oarneni fiinte durnnczciesti, Stl chipul lui Durnnezcu. cici nu e nitscut din Durnnczcu' si Cuvintittor-dc-Dutnnczcu ne binevestc5tc: "Iubifilor' de la Dumnt iubim unul pc altul, pcntru ci dragostea estc Dumnczc si oricinc iubcftc [o crTantor'] cstc nascut din ce nu iubc5te [o ptrl c(7c(n(])vJ cunoa;tc pc Dumnczcu. Cel pcntru cunoscut pc Dumnczcu [oux t7\'(') Tov Oeor']' Cici din iu Dumnczcu cstc iubirc [o Oaoq o,lo;ft\ eorrv]"' r-inc na-stct-ea dutnnczciasci si cunostinta duurnezctascit nici ornuluil faru iubirc, omul nu se na$tc din Dutnnczcu' clc l)utnnczccunoastc pc Dumnezcu: nu-i tlccit un ne5tiutor
i

tlrrrrrnczc-iascti.

prin Stlntcnia

tlutntrczc-iasca

5i prin cclclaltc

irrsuiiri clup'rn.'zcicsti. r\ccstca toittc sLlt'lt putcrilc citttlltrczcic$ti rlc-t'iatti-tirclttL)Atc pc C3l'c DtttnnczcUl-tltn lr.--it atltts itl lLtttrca p()astral olt.tcllcasCal Si pe- carc [c-a preschirltbat in viitta trottstrli orrrcucascr.iin. A intlat inltluntrul victii noastrc. il altlus putcrilc
r ictii lui Duttrnczctt ;i a prcschirnbat astlcl virrtil lloastril olpCncrrscit irr r iata tlututrcZciascii. DutlnczCtt-Ctlyittrtul a tlcrcrrit Durtrtrczctt-()tllUl pcntt'Ll ca r iatit n()astrii sit ptrlttli irjttrtg.r

un tiir[-dc-Dumnczeu.

"intru accasta s-a aritat dragostea lui Dumnczcu c noi, ci pc Fiul Siu Ccl Unul Niscut L-a trimis Dumncz( lumc, ca prin El vi*F si avem [tvcr (r'loorprev 6t Autou]"
aclev*rat, dragostea

419

irrta lui Durnrrczctt - in acr-astit stit intrcagtt tititlii lt iubirii rlrnnnczcicsti 1'lcntru noi oalttcrtii: astfcl a clczL'gat Dttutt.tczcttonrtrl. in ccI mai dcsirvArsit clrip, problcrna victii oll'lcllcsti. l)lrturrt;.i accstci vrcti tlUurticzciClti pute tn spttnc Cii otttltcttit sLtttl lircuti clupri clripul lui Dunrnczcu. citci dacit oatnctlii ar i-i trnit Dutrutczcu 5iprin tlorirca tlc L)ltrtrnczctt' 1lr in putcrca chipului lui ll fl crcscut, clin cc in cc, in plinirtatca lictii lui Dut'trtlczctt; ttr 1l t'irrnas astlcl pcntru tottlcauna in rai, circi raiul nu-i ttitnic altccva pritt Dutnnczctt: r'iittir tleeat viltit pcntru Dutnne-zcu si "'iatir intrc ptrcatttl in cl. irl tlrrrnnezcitrsei. Dc cuttt otnul a fi'tcut sa tirrtl lui. a inccput sit-5i prcschitnbc liata in viata tlirtr.olr.tlui - it triri in piicat inscittttnii a trtii prin ditrvoltrl, ciici diavolrrl rru llrricstc clcciit prin piicat. Vrci sa stii clin cc triiicstc diarolul'l Slrriirscste pitcatr,rl si vci afla, circi in palcat sc alli tot tltistctttl l ie tii lui. Diavolul cstc intrcg in pitcat, nu Stic t-littlic afarri clc

lui Duuurezcu rtu s:8 putut arata miu

i(r A fircut ca accstcu sit tlc continutul vietii noastrc'In.tr

82

Arhim. Justin Po
acolo este si iddul' Iadul
a

Comentariu la ePistolele Sf. Ioan

83

pacat, iar acolo unde-i diavolul' pscat' C'. nlmlc attasvil \rLvor nirnic altceva decdt a trai in

"d"'-111:i:T,1':i peI pamant si in ceal ce se ofera vietii otnene5tt' fosibilitalile Aumnezeiasct Iume, iar acestea tuni 'iutu pe diavolul-- acestea sunt slngur a iubi pe Dumnezeu si a iubi

li'.l1ti.:l::*::

t" doui categorii ale existenfei omenesti nte vesnice ale ;il ooua calEBurrt orw vz ]:ti::-^1,t":":f fii dou8 determtnal
cealalta, aiestea sunt cele
ornene5ti. Ornul

n' p"^*

;ilH'ii,Jffi.,I,i
olneneasca.

fi fie o : din acestea' ar inceta sa mai

uUtotut nirnic

in.afa:":::t:::

trimis pc Fiul Siu jertfi de ispiqire pentru picatele noastre Irl,cropov TTept rov dl]clprtov Iltov]". Ca p6citoqi 5i intru stricaciune, s-ar fi cazul ca noi sa firn cei care si aratam prirnii iubire lui Dumnezeu, care neincetat ne-a copleSit'cu binefaceri atAt de mari. Catre un Binefacitor atAt de neobosit 5i rnarinirnos, iubirea s-ar fi cazut si ne fie datoria cea dintdi - dar rtoi nu L-am iubit deloc, cici pacatele noastre ne-au facut atat de du$rnani lui Dumnezeu, incit tot ce venea de la Durnnezeu ne exaspera' Piicatul este impotrivire falA de Durnnezeu; mai nrult: pacatul
cstc ura de Dutnnezeu. Dusi de iubirea de picat, oamenii iubesc pricatele si dulceata lor 5i-L urasc pc Dumnezeu 5i tot ce-I este

,,ca prin El via{n si avem" : l.in-H:i:t:: ::,:^*.?}':T Lui' prin lubirea Lr trai,rr-;i"n';i? cil;t"* prin Adevarul r-uq f in nunitagi :yl" Lui' caci in Biser iui' p'in Biserica J::' :i":',:'Xi.:: nu se afla doar euungr'"iio Lui'.."i- t1 ii:Tl'"i::T: Lui 5icu toate sfintele L

;;il;;;;u ilh?'I#;;"J'ri'

It ffi;;;J"auani'le ;l#":'# ceva: este.$l.Tlj:::1t"":i:::l

inchinat Lui. Cel ce iubeste pacatul nu-L poate iubi pe Dutnnezeu' ciicidin fire pacatuI este o putere ce se impotrivegte lui Dulnnezeu, ostitA lui Dulnnezeu, antagonista lui Dumnezeu. De cind s-au supus de bunavoie pAcatului, oamenii duc in ei accasta putere cc se luptA cu Dumnezeu, ce se opune neincetat [ui Dumnezeu

puteri si virtuti. Si moi "ttt organrsl :;;i;ilir.tni" viu al Durnnezeului'om' Hristos' Lui vesnic viu, iar 'rrtt"Utii Biseric.ii 11n1rnolecll:i"::::l: LUI Velttru vlu' rcrr rrr' El' Dutnnezcul-otn; trite ;;;r;i;tg"nisrn; 5i toate triiesc prinvestea tiitt-:.:jlltl dintr-insul 5i printr-lnsul' De aceea:t1

- ce-L uri$te pe Dumnezeu. Cu vrelnea,


hrnorte$te sufletul,

puterea aceasta le

loan,

- "Ca prin El viati si Avem" t: irnp li neqte neincetat i'. n t".tit^, :* lare re B iseric ii] ;iiie ^':?:*1" ".i,:l tra i toui. i[u'Jffi ,, ;;; &;;i; . * .[rnidu
,'Fiul rrn"rutuii,
i

nu-L nrai recunoa$te pe Dumnezeu; incepe sa spuna ci Dumnezeu nici nu exista. La urma urtnelor, iubitorii de pacat sfirEesc Iotdeauna in a-teism si in anti-teistn: in refuzul luiDumnezeu $i ln lupta impotriva lui Durnnezeu si irnpotriva a tot ce este din
iar acesta nu-L mai simte pe Dumnezeu, J)urnnezeu. estc cea

Iubirea lui Dumnezeu pentru oamenii picitoqi

i"iJ".rf si printr-insul' Este un singur l-n"i1otjl,1t^!1::t: iar pt ;;iffi;ezeiesti, in care intrarn prin Sfintele Taine; sfintele virtu[i .a,,a*- p"ntru totdeaulu ^in.ttl "11:l.l::i]t veacurile'
in toate nu-i altceva decat Durrrt"u-otnul innoit intru Et este viala dumnezetasca'

aceasta este dragostea' nu fiindcn pe noi [qlcrnqosv nLtGq Dumnezeu, ci fiindci El ne-a iubit

4,

10

"in

noi am iubit

mai mare dintre rninunile rnilostivirii durnnezeiesti' Doar aceastA dragoste putea si-L trimiti pe Fiul lui Dumnezeu lntr-o lurne omeneasca potrivnica lui Durnnezeu' pentru a-i nriintui pe oarneni de pacat, printr-o fapta de nesfiirsita iubire fuli de orn. in toata persoana Lui, Hristos reprezinta 5i este f,rlcvirrata iubire fata de oln - de aceea Se $i nunc$te "singurul Pricten al omului" pi "Dutnnezeul iubirii de oatneni". Caci in fiucasta sta dragostea: in a milui pe pacitos $i a infiera pacatul; ln a rnAntui pe pfrcitos si a desfiinta pacatul; a distinge pacatul

n4

Arhirn. Justin PoPovtct


ruccstei

Comcntariu la cpistolclc- Sf. Ioan

t{5

pe orn $i sit condatnni pircittul dc orn, pentru a putea sa-l rniluicsti

- in

de otn' aceasta sta stngura iubirc nctnincinoasir Ornul-Durnnczcu,prini-ubircaLuidcoatnct'ti'cstcirrtrcgjcrtfn cstc intrcaga dc isp:r9irc [t]'aoptcrq] pcntru pacatclc noastre'

induritre - in aceasta rnilostivirc, intreaga soln-patirnirc' intrcaga milostivit clc ncarnul si prin accasta .cstc [Et] mantuirea' S-a olncncsCcutnntt.ttcni-n-arfipututS.I-$iirrchipuievrcocllttil'citct stivtir$t un tkrar Durnncze-ul iubir.ii dc oatncni a putut gAndi Si din pitcat: prtn chip atlit dc clcsilvariit dc a mantui oatncnii si toatc ciitc au Ornul-Dutnnczeu, prin via[a Lui' dc la na5tcrc invicrca $i Llnlat. trcctind prin moartcil ceit tlc pc Crucc' pc oatncni de pticat' dc ntoartc sl inrlltnre-a Lui - Pcntru a tniiutut carc nu arc nllrls tlc cliavol. Accasta cstc iubirca cea adcl'f,ratii' t' t:t'^t'Lt1:tj: tlurrpotrivA cu ca; aceasta estc iubirca !e om ti milostivirc portrti accst nulnc; accttsta cstc. cu adcvirat' singttra cstc' dcci' singula jcrtfi de ncrninci,noasa caltrc oatneni' El i.trasir" initintcit lui Durnnezcu pcntlu pircatclc ncaurultt Flristos pcntru picatcl oure'ncsc. Doar jcrt[il cca ncsfarsita a lui in iubirca Lr,ri clc orn, il putca tircc nrilostir

iubiri. sa nc iubirn unii pc altii. Accasta cstc iubirca cca ruouA 5i porunca cca noua a iubirii: nouil. pcntru cii El iubcste pc oln chiar si in pircat; nouar, pcntru cA Sc rnilostircitc sprc plrcatos. dcsi ii inficrcaza pitcatul; nouii. pcntru cit nlt-i picrdc pc. piicirto5i pcntru pitcate-lc lor, ci picrdu- pticatul 5i-l rnitntuic pc pacirtos. Fiindci iubitca accasta a lui ['lristos cstc atat dc dcsitvursitii si rniintuitoitrci, ajungc si fic irrtirilt datoric a crcstinilor: "I)atori suntcm si nc iubim unul pc altul". CAci de irnplinirn lccastri datoric. nc litcr'nr urmittori lucririi Dutnnczcului-otn: rntintuirca oamc-nilor; nc ttriintuitn 5i pc noi insinc, si pc ccilalti - sau, rnai binc zis: nc tniintuint pc rroi insinc prilr ccilalti. l\liirrtuirca cstc "prclurtgirca" iuhirii lui Ilristos in toticcicc crcd in t--1. Ne nrirntuit't-t dc pitcat. tlc moartc ii dr' dinvol prin iubirca Itri I.lristos, prin iubirca lui Hristos pcntrtl oattrcni.

,ca,rului olt1cl.lcsc.

4, 12 "Pc Dumnczcu nimcni nu L-a vizttt vrcod:ttii, dar dc ttc irrbim unul pc altul, Dumnczcu riminc intru noi [o Oeoc er.' rlp.r\'pevrr] 5i dragostca Lui in noi cstc dcsivirSiti
Ircte)"srropte r.'q]". Iubirca c cca carc-L facc pc Dulrnczctt sti sc c()b()ilrc in suflct. carc prin El va trli: astt-cl ca-L va putca vctlca 1te

i'lllii:ttl nc-atn incltirat"it f.. ournn.rcu talir clc acesl ii iubire pcntru otr T.lY:l:.: iui tatar dc pitcat. Printr-o ncsthr5ita fapta clc pcntru a-l rnantui cic piicat, Duurnczcul-otn S-utit:lt:l "-l'l:tl'l pticatclc noAstrc" pcntru totclcauna "icitfa dc ispi5irc pcntru
4,

Durnnczcu, carc altmintcri rittniinc nct'iizut. Din iubirc

suntcm si nc iubim [rlyanqoev lFoe], Si noi datori uiiuf 1o,pr,fope, a)-2'ql"ouq crTctncrr']"' llristtrs. cstc- chipt iubirii al iubirii tlc otn, iar accst chip estc tlcsivtirrtt 'l it atottlesit,irsit. Pcntru cI atn CCrctttsT 5i ccrclitn ncincctat'
de- lltttin, datt I,Iristos, accastii iubirc pc care n-o mcritatn catu5i iubirc si tlin cau suntcln. intru accasta iubirc. prin aceastA

pc no "Iubitilor, dnci Dunlnczcu astfcl nc-a iubit unul p

ll

l)trrnnczcu S-a fticut onr, S-a intrupat. r\$a si ornul: prin iubire ttirrrrgc durnncze-u, sc thcc- clurnnczcu, ajungc "dutnnczcu clttpii Itrrr". Din iubirc Dunrnczcu Ccl ncvazut S-a fiicttl intrupat 5i tirzttt; clicil)utcrL-it clttrntrczciuscli c rl putcrc tlc intruparr.': il trtutA pc ccl cc iLrbc$tc in ccl cc cstc iubit, il facc- sa prinda trup in cl. lu Lrncitc victilc intru una, sut'lctcle- intru unul singur, inimilc irrtru una singu-ii; iar cisc sirnt una. deisi rArnan rlouir pcrsonalitali r['trscbitc. A5u se intirrnplti si cu toti cci cc alcrituicsc Biscrica; ;rrin iubirca intrcolaltar sc intrupcazir unul in cclalalt, unul in toti ri toti in unul; triiicsc unul in cclarlalt: unul in toti si toti in unu[: lrr lcl. r,^ugcttr- slrtrt" lucrcazli irnprcuna, in chipr:omunititr, "cu

57.

Art cxpcriat In.tr

].

86

Arhim. Justin PoPovici

Comentariu la epistolele Sf. Ioan

87

in Faptele toti sfintii" (Efeseni 3, t8)' Aceasta se spune 5i epot.fif*: 'ilar inima $i sufletulrnullirnii celor ce al sau' cl toate' ",':::'lt:t^",: ,,i*si niciunul nu zicea c6 ceva din averea sa este iubirea [ui Hristos L-a Ie erau de ob$te" (4,32).Omul care cearca clr El' cuge sala$luit pe Dumnezeu in sufletul lui: vieluie$te ., if, siinte cu El, lucreaza cu El - intr-un cuvant: "DomnIu trairea ,ataliui.st. in el". De aceea pentru eI Dumnezeu este cercarea'lui inrediati irnediatass. realitatea tui iinediati, lui proxirna. Si cAta vrelne Dumnezeu locuieste i cAt ".p*."t" om, ii tlesAvdrSe;te acestuia 5i iubirea pentru aproapele' rnai rnult di iubirea dumnezeiasca se revarsa din ce in ce gi aceastase crcstc' ajungAn Durnnezeu in sufletul olrenesc,
prin
este

- cu toata fiinta Sa, cu toatA sfinlenia Sa 9i cu toate puterile Sale cele sfinte - in Biserica, gi continuA s[ fie in ea; iar noi, rarnAn6nd in Biserica, rlmdnem in EI, prin sfinfenia Lui 9i prin puterea Lui cea sfdnta. De aceea Sfdntul Teolog ne bineveste$te ca viata este in Hristos, ca viata este in Duhul Sfdnt, cA viafa este in Preasfinta
5i nedesparlita Treirne.

sfinte virtuli o iubire rnai desAvAr5ita - pa alun ".t.tutte intr-aceea ca, in cele din urm6, toata fiinta otneneasc6 hotare - cf,ct "Llumnezet iubire. Atunci iubirea nu tnai cunoa$te
dumnezeiasca nu are margine Prin iubire Dumnezeu Se salasluie$te in sufletul ornului' 5i aceea iubirca aceasta este desavarsita'

iubire", 9i de aceea iubirea

4, 13-15 in El "Din aceasta cunoagtem ci rimincm [pevoptev] llveupcrtot El intru noi, fiindci ne-a dat din Duhul Siu [er tou

""r""i;.noastra ca Dumnezeu-otn' in viala

veni i,ic6 o experienla directa a Duhului Sfint: cAnd a pe SfAntul DuhJ L-a adust'i cea de Taini, Mintuitorul fagaduise tuturoi inca de la Cina sfintilor Sai Ucenici - 5i, prin ei, tuturor celorlalli ucenici (Ioan 15,26)' Ei bi Duhul Sfdnt va da rnartuiie pentru Et pe Sfanru aceasti fagaduinla s-a irnplinit: Dornnul Hristos da dr Duh ucenicilor Sai, iar Acesta ii urnple de aceasta sirnlire, ca l{ristos es aceasta cunostinti 5i de aceast6 incredinlare a ram Durnnezeul-orn 5i Mdntuitorul; $i Acesta [Duhut SfAnt]

Duhul Sfant este Cel ce ne da vederea cea cluhovniceascA, prin care vedem ctr Dutnnezeu TatAl a trirnis pe Fiut Sau ca s6 tndntuiasc6 lumea, $i deci intreaga SfAnta Treime participa Ia rndntuirea lumii. Oricare ar fi rnodul nostru de a ajunge la Hristos si Ia lucrarea Lui de rndntuire, totdeauna sirntirn gi vedern c[ EI este Fiul lui Durnnezeu, tritnis de Durnngzeu Tatat insusi, pentru a irnplini tnantuirea lurnii. Aceasta este ceea ce au vazut Si aceasta este ceea ce au sitntit, fiecare in parte, rnartorii oculari ai intruparii Fiutui lui Dumnezeu, 5i de accea Sfdntul Martor spune: "$i noi am vizut Si mirturisim ci Tatil a trimis pe Fiul, Mintuitor al lumii". Hristos, in iubirpa lui nesfdrsita pentru orrl, a irnplinit mAntuirea lurnii prin bun6voirea Tatalui gi cu impreuna-lucrarea SfAntului Duh; insa aceasti lucrare a Lui este o lucrare intr-atdt de personala incAt El ;i poarta nurnele de Mdntuitor [&,ltqp] - cf,ci aceasta inseamnA nurnele lui Iisus; nici Tatal nici SfAntul Duh n-au fost nurniti jlisus". Prin toati lucrarea de mAntuire irnplinita de Iisus, este liurpede ca El este cu adev6rat Fiul lui Dutnnezeu, ca intr-adevar cste Cea de-a doua Persoani a Sfintei Treirni, cA este cu adev6rat Durnnezeu-Cuvdntul. Cel ce vede aceasta 5i o marturisegte este intreg in Dumnezeu MAntuitorul gi Dumnezeu este intru el, caci tceastA vedcre il minuneaza - Si irnplineSte cu bucurie toate poruncile rndntuirii, Dumnezeu Mantuitorul Insu5i fiind prezent in sfin(ii Sai prin puterile Lui rnantuitoare. De aceea Sfdntul L'uvantator-de-Durnnezeu ne binevesteqte: "Cine mirturisegte [opro),oyr1on] cn Iisus este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu rirmine intru el si el in Dumnezeu".

j8.

Proxima; cea mai la indemdnA [n'tr']' 59. Iubirea din sufletul omenesc [n'tr']'

l{

ti

Arhim. Justin PoPovici


4,
pc carc Dumnczc " Si noi anl cunoscut si anr crczut iubirca
16

Cotnctrtariu la cpistolclc St-. Ioan

ti9

Dutrlnczcu o arc catrc noi". Noi am cunoscut iubirca lui cstc iubirca cc Nlitntuitorul. Piina atunci, tlc tapt. nu 5tiam cc aclcvttrltta iubirO a(l!-\'iirata - insli prin N'Iirntuitorul alll cunoscut clc tlial'ol' Pitrti rlc ctintl a nl)lintuit t-lau]clriidc pdcat. tle' tnclartc si iuhirca lur L)utnnczc lir [::l avcaru doar povc5ti si fabulc dcsprc tntlllit oilr - prin Nlantr.rittlrul' iubirca a intrat cu adcvtirltt pcntru i,r lt,r',rca troastri: si atunci alll cunoscut iubirca tlutlrtrczciasc si am crczrrt in El. Carci ntli, rnizcrabili Si laSi robi ai tnorttt' - s pircatului si ai tlirvolului' in cc atn fi putttt avca incrctlcl'c si

prt

4, l7-lll "intru accasta a fost rtcsir irsitii iubirca [reru/.errorcrr trluxrl) I ui^fati dc noi, ca si arcm indrirznirc in ziuir .judccitii". "Intru accAstA": cir Durnnczcu slilasluicstc in noi si cir cste iubirt', c[ noi, cci cc siiliis[uiu-t in Durnnczcu, crcstcn'l
-r1

ncincc-tat in iubirc si ca intru ca nc- rlcsiivt15irrr. ttiru tnarginc sau

.r.t.I",,r-clacanuirrCclccnc-atniintuitdcaccitstlintlcitiiputcI dc dilstrugcrc si clc picrzarc' univcrsal't: pitcatu[' nloal't\]tl iubi diavotut'l Mintuitorul nc-a tlcsct-rpcrit ca Dtttntrczctt cstc
rntintuiascA dc tnoartc, dc pircat si dc diavol' Nc-a tlcscopcrtt'

siciir'inc-diniubirc5ipriniubirc-slrriitrrinititrotnstsii
aScl.ncnca.caastfcltl.rElornuluiputcrilctrcbuincioascpctt cu cl sii ritnrinii in Dutnnczcu prin iubire 5i sii irlprcltnti-lucre la rnitntuirca lui, traintl in iubirc prin poruncilc lui Dutrncz tnAntut Prinir la arlitarca Dutnnczcului-otn' Flristos, si pAna la nu putcaln nici spunc' nici dovct lunrii, 1-rc cilrc a irnplinit-o, cii Dutnnczeu cstc iubirc; dar cu Dutnlrczcttl-tltl si pri intiii Durnnc-zcul-olr. accitsta cle-vinc cel mai elidcnt atlcrllr' il poal atle,n,iir.si intiria rcalitatc - un adc,"'ar pc cilrc t-iccrtrc ','criflca prin propria lu i cxpcricntA, prin proprla siI ccrci Du,rncz.lu Sc sakl:luic5tc prin iubirc in orn ii il ,.nrintuicstc 1 iubirc - $i tot asa, prin iubirc olnul se sirla$luicstc in Dutnnczc si sc tnitntuic5tc prin iubirc. Sfantul Evanghclist proclatnti cc nrai rnarc si rnai concrct,l vcstc a Noului Testatncnt: "Duntnc cstc iubirc si ccl cc rinrinc in iubirc [o Ftt\'(!)\' ev rrl c(7c'(n riminc in Dumnczcu [ev tro @eo ;'te ve r];i Dunrnczcu ritnlzi intru cl".

hotur. Atotl'rute-rnica fortti durlnezciascii. iubirca picrdc tot pric.ttul din ntli si nc piizcstc intr-o r,iata stiintil, intr-o viatii tlurnnczciascir. drintlu-nc libcrtatca (lL' a nu nc mai infl'icosa dc Ziuir Judcciitii. Dcsigur, suntctn in luurca riiului si a plicatului ttlrr nu nc nrai tcn.lcl'u nici clc rriu, niciclc plicat, caci ntti tririrn ltrin llristos Duurnczcu: El cstc Ccl cc biruicstc in noi, prin putcrilc [.ui clumnl'zcicsti: Cc.l cc biruicstc tot rtiul. Ccl cc picrdc tot ' Piicltul. Noi nu sutricn'r dilt lurnc. dar trairn prin Ilristos iu lurnc - si in uccst chip picrdtrn piicatclc si rriul uostnl: "Fiinclcii prccunr cste Accla, a\a suntcnr si noi, in lumea accasta". Viata l.ui in accastti luurc cstc clrip. pikki si nrodcl pcntnl'uiatrr noastrti irr accastir lurne'. Dcsiscric la muita rrcurc dc la inallarca la ccruri l \lirntuitorului. Sliintul Tcolog vorbcsic la prczc.nt: "Asa sti lim ;i noi in luntca accasta, prccunr ;\ccla i,stc". Nc clcscopcrA it:tlt I acc-astlr t',',ur" ta inr.i: cii Dornnul Llristtls con tinuii sli v ic tr.r iasclr irr luu-rc prin Biscricii - pcntru ca rirrnirniintl in ca, continul sij trinrlinii cu lrgi irr accastli lurnc. Estc contcnlportlu cu tlccurc dirr ct'i cc alciiduicsc Biscrica ac!-asti.l piinrtintcascal. dc-a lun_qul Iuturo.v'caelurikrr. Dc accc. ficc.rc gcncratic dc crctrinciosi l)oltc spunc rlinrprrunl cu Fiul Tunctului: "Si fim si noi in rtcc:rstir lunrc prccum Accla cstc". in ltrrnca acL-asta trairn prin lrl: "Prccurn cstc El", irr r\tlc'ulr, in Drcptltc, in lubirc, a5a si tt.i. Tot cc c al Lui c al nostru. c'iici pcntru noi S-a sirllisluir in
Itiscric:i si Sc dir pc Sinc insusincincr-tat, rnaialcs in-sfantu taina rt Irnparttisanici, prccuin si ir: cclclaltc Sllntc Tainc si sfintc t ir tuti. Sc da intrcg pc Sinc insu.si, iar rroi putcnr victrri in accastli Ittnrc cuur a rietuit [:l: cvanglrclic, tlurnnczcicsc-t'rurcncstc6,,. (rtl [)ir irro-urtran. tcantllic In tl..]

Cornentariu la epistolele Sf. Ioan


90

9t

Arhirn. Justin P9P9'tg

a biruit moartea, pacatul gi pe diavol, intru aceea ca ne-a daruit

ci de moarte' nici dc Picat' tn de clurere' nici de Pirtitntre' .^-il^,lrrnnezeiesti ale rJurnnezeieSti prezentt lolt: puterile iubirea lui Hristos sunt n J -'^-';-'nai lu i H ris to s, de c i de'H''aurui :" vretre ruol ar^e i1d,uy], cata si i tot rna i d".^"rrrii.' .-:tt i

nt^ct

nemurirea Si viata veqnic6, Aceasta este singura iubirc adevirati; toate celelalte iubiri nu sunt adevirate decdt in rnAsura in care isi au obarsia in aceasti iubire, in tnasura in cars sunt precum aceasta. Iubirea noastrA de Hristos este r6spunsul firesc [a iubirca de om a lui Hristos: nici o iubire de pe parnant nu e atAt dc justificata si indreptatita ca iubirca noasfa pentru Hristos. Cine n-are iubire de Hristos e oare intr-adevar orn? Mai ramAne orn? E semn ci ceva s-a stricat inlauntrul lui. Ceea ce are
cl mai de pre!, rnai inalt, rnai ornenesc, ceea ce l-a facut sa fie orn, a degenerat in ceva hidos, in ceva monstruos, pecetluit in intregirne cu un fel de pecete a rlului, a diavolescului - ceva in care se gase$te intreg iadul rii'moartea. Acum ni se limpezesc aceste ciudate cuvinte al Apostolului cel [lAre: "Daca cineva.nu iubeste pe Dornnul, sA fie anatema!" (I Cor. 16,22). Caci in afara iubirii fata de Durnnezeul-oln nu este binecuvantare pentru Uinta orneneascd, nu e pace, nu e bucurie. nu e AdevAr, nu e Dreptate, nu e Nernurire, nu e Vegnicie, nu e Rai, nu e Sfintenic.

il ffi';i';;;;il
ac e

::::1,'i#llii;3i;ffi:: asta, aceasta'totrnar""t"';t;;;tii"toiailumiiacesteia:doaretat ":il ::, : i::::, jIii,Tj::


ln ni putut orru'i r''Lr I'r'-"'iuuittu ;:',:i;ff l?;Il?l,ll;iir[iil'::Xi:*t;U*i;'l: lui Hristos se desivar$e$te

l':-.Xllili'-l':?;H,';li;'4ry_::':.:::il,Ili$:,':i - cacr tubrrea ..1.i"r," virtuti evanghelice t:l::i,:}j:ff]j,! ut, se uvs nu tt Otttiu'*"t dt"
c

traie$te' nu triie ste,

;L"i;;,.pri,

rugiciune' post' o"u::t nirdejde, credints "t'"pJ nadejde, creornla":" l"^:::,::;":";" '"'"'1':i: TJ.:"iltff; la iubir ::]: e singura tTt .," oout" ducc - insi aceasta lt.! "".t. ar$ ita D u"' o S fin tu I :l'ii.:11*3ITJ;.",1, cle s av Yf' r'r'i' ci iubirea desala::lt:rl tt': ffi:J:1,::1", u' pt'.ttu, ::.,:::::, : t:,f,l" tel.etcr crlanq oru n gi'-itit iubirc I d es ivirsit i n

lt:1,:: smerentt' p1^:ie , indelung[-rabda

4, 20-21
Iubirea de Hristos se deschide in iubirea de a1:roapele, in iubirea de adevar,'in iubirea dreptalii, in iubirea binelui, in iubirea sfinleniei, in iubirea pAcii, in iubirea curatiei - in iubirea rt tot ce-i durnnezeicsc, a tot ce-i netrec6tor, a tot ce-i vesnic. 'l'oatc iubirile acestea sunt dumnezeiegti, sfinte 5i vegnice, ljindca radacina lor este dumnezeiascf,, sfAntA $i vesnici l'iirrdca radacina lor este iubirea de Hristos; toate sunt manifestari I'ircsti si de neocolit ale iubirii de Hristos. Toate acesle iubiri sunt obicctivarea gi proieclia aceleia, intruparea si irnplin irea acelcia, vitta si chipul de a. fi al aceleia; fara ele nu exista iubire (ltrurnezeiasch - iar unde nu-i iubire adevaratA dc Flristos, nu-i nici adevarata iubire durnnezeiasca, nici adevaratA iubire de orn. llristos este Dumnezeu-omul, iar iubirea catre EI este totdeauna

l.il"J:';,;.".1,'.,." |,.ffi $1|]]ev r1'l oYctnq]"'


i"."}"i,r.ot
4' 19 iNoi irui*
,,, ;J""i,:;lJ
I

" l;fi; I

" "i'

pe Dumnezeu [crycrnopte]..-1,,^-.,,,

il; fflffifi:lffi;;^;fil
a i ntr
e

llt'J,ilu, b are a : D e c e t i*';

tov @eovl' fii o.u, r'1 pcrq] "' E ras [n ptrr toq nY"n ! g."'
frurrarr(r]llEV
" : I .t]. I : in rocur aceea ca pentru noi;i

i' i:

t:

li

i:i::i'ti

92

Arhim. Jtrstin PoPovici

Comcntariu la epistolele Sf. Ioan

93

cirtrc tlttr' iubirc clcopotrivil iubirc cittrc Dutunczcu si iubirc ittbirca clc ot'tl DLrmnczcu si iubirc dc otn' in crcltinisnl' tlc f)utlnczcu c dovatl dor adit iubirii dc Dutunczcu, iar iubire-a llrcsc i irrhirii dc otn: iubirca cittrc Dumtlczcu sc tnanilcstLi -()lllc nc ils( tl lt tnuczc icsc iub irct c titrc pcrsoilna ulnana ca tl in li vcinic' Dc acc u.ii.j" i,, calitat.' dc tl-atc tlutrlnc-zcicsc si ll-atc uritt alcs itsuprit acc\t Stlintui Cu\ iintartor-dc-Dutunczcu stitruic iar pc fratc cuviirrt: 'lDaci zicc cincla: iubcsc pc Duntnczcu' siu il ttri5tc, mincinos cstc! Pcntru ca ccl cc nu iubcstc pc carc nu-[li'atclc sau, pc carc l-a vizut, pc Dunrnczctl' poruncit itr t'm dc ,lrrut, nu pJatc si-L iubcasca' Si accastit sau Iil: cinc itibc;tc pc Dumnczcu sit iullcasc:i si pc [l'atclc tlc lcnittd Doar clacii c sirntit intru Dutnnt-'zcu' v'lztlt ca ul'l tiatc intru [)utlrtlezctt' Duurttczctt. otnul cstc pcnlru olll Dtttlllrczct't stt h-atc ncmuritor. Doar otnul carc c in Llristus itt itthtt'cit lui a..,tfct, privcstc asttcl si vcclc astfcl oatlrcnii'
1

IOAN 5, l-21

I Oricine crcdc cd Iisus cstc Hristos, cstc niscut din


('cl cc S-a niscut din El. 2 intru accasta cunoastcm ci iubim 1lc fiii lui Dunrnczcu, daci iubinr pc Dumnczcu si implinint poruncilc [.ui. ] Cici dragostca dc Dumnczcu accilsta cstc: sii p:-rzim poruncilc Lui: 5i poruncilc l-ui nu sunt grctc. { pcntru cir oricinc cstc nitscut din Dunrnczcu biruicstc lumca, si rccasra cstc biruinta carc a biruit lunrca: crcdinta noastr:i. ' C'inc cstc ccl cc biruicstc lumca daci nu ccl ce crcclc ci Iisus
[)umnczcu, gi oricinc iubcgtc pc Ccl carc a nAscut iubestc si pc

DLtmnczcu

stc Fiul lui Dunrnczcu? /'r\ccsta cstc Clcl carc a vcnit prin apir 5i prin singc: Iisus Hristos; nu numai prin api, ci prin apir si prin sfngc; gi Dulrul cstc Ccl cc mirturisc5tc, ci Duhul cstc
e

('uvAtrlttl si SJiirttul Duh, si .4cesti trei Ltnt sttnt. i Si trci sunt e:rrc nrirturiscsc pc piinriint: Duhulsi apa 5i s6ngclc, gi accsti lrri nrirrturiscsc la lL'|, , Daci prinrim mirturia oamcnilor, ttriirtrrria lui Dunrnczcu cstc mai marc, ci accasta cstc rttiirturia lui Dunrnczcu: ci a mirrturisit pentru Fiul Siu. r,, ('ilrc crcdc in Fiul Iui Dumnczcu arc accasti nrirturic in cl insusi. cinc nu crcr!c in Dunrnczcu, L-a ficut nrincinos,

rrlc'iirul. ? Cici lrei su,l cure utirlurisasc in cer: Tttil,

Srru.rr Ccl cc arc pc Fiut arc viafa; ccl cc nu arc pc Fi.ul lui J)rrlnnczeu nu arc viata. rr ,,\ccstca anr scris carc crctlc[i in nunrclc Fiutui lui 'oui, l)rrrrrnczcu, ca sir stiti ci a,r'cti'ia[i ycsnici. r'r si accasta estc llttrcdcrca ptJ carc o a'crn cirtrc El, ci, daci ccrcrl ccr.a dupii I,irrta l-rri, El nc ascult:i.'s $i daci ptinr cri El nc ascultl cct,a

l)('rtru ci n-a crczut in miirturia pc carc a nlirrturisit-o l)rr.nczcu pcntru Fiul Siu. I' si accasta cstc mirturia, c:i l)unrnczcu nc-a dat viati l'cgnici si accasti viafi cstc in Fiul

94
ce

Arhim. Justin PoPovici

Comentariu la epistolele Sf. Ioan

95

ci dobindim cererile pe carc I lc-am 16 Daci vede cineva pe fratele siu picituind - picat nu moarte - si se ro"g", qi Dumnezeu va da viati acelui fra

ii

cerem, gtim

anume celor ce nu picituiesc de moarte' Este li picat 17 moartel nu zic si se roagg pentru acela. Orice nedrepta t8 este picat, dar este 9i picat care nu este de moartc' Stim ' oricine e niscut din Dumnezeu nu picituieqte; ci cel ce niscut din Dumnezeu se pizeqte pe sine, $i cel riu nu se a de el. re $tim ci suntem din Dumnezeu 9i lumca intreagi z sub puterea celui riu. 20 $tim iarili ci Fiul lui Dumnezeu venit gi ne-a dat noui priccpere, ca si cunoaStem pe Dumnezc Cel adevirat; 9i noi suntem in Dumnezeul Cel adevi adici intru Fiul Snu Iisus Hristos. Acesta este adcvira Dumnezeu si viata de vcci. 2r Fiilor, pizi(i-vn de idoli'

iubire de Hristos. Doar printr-o astfel de iubire de Hristos, doar printr-o astfel de credinfa in Hristos omul se poate na5te din Dumnezeu cu adevirat, cu, toata fiin1a lui, caci traiegte in Durnnezeu gi'prin Dumnezeu din toata fiinta lui. A.ceasta este hinevestirea cuvintelor celor sfinte ale Sfdnturui Evanghelist.
5,^2

5,

Dumnezeu, qi oricine iube$te pe Cel care a niscut iube$te $i Cel ce S-a niscut din El". Credinla in Iisus ca Mesia ;i MAntui al [urnii este credinta in El ca Dumnezeu 5i ca Domn, in ac credinfa se gisesc toate ratrunile unei iubiri nernarginite pen

"Oricine crede ci Iisus este Hristos, este nflscut

Dumnezeu" - ceea ce vrea sa insemne ci sunt dupa chipul lui Dur,oezeu, ca sunt fiinle durnnezeie$ti purtatoare di sfintenie si tlc pretuire dunmezeiascA, fiindca sunt niscuti din Dumnezeu qi tlc aceea se aseamana lui Durnnezeu. Iubindu-L pe Hristos, noi iubirn - prin El gi datorita Lui- 5i tot ce e durnneziiesc in om, tot

Hristos. Deci, in fond, credinta Si iubirea sunt dou6 intr-una, doua virtuti intr-una: credinla in Hristos, ca Dumne si Mantuitor, este si iubire de Hristos, ca Dumnezeu si Mdntui - iar iubirea catre Hristos $i Dumnezeu-MAntuitorul este credinta in Hristos, ca Dumnezeu $i Mdntuitor. Da, insa$i este credin[a in Hristos gi doar pe aceasta o putem credinta in Hristos, cregtinisrn Si credinta cregtina. In a chip, nu-L iubeste pe Hristos decAt cel ce-L iubeste ca Durt si Mantuitor, gi nu cel ce-L iube$te ca pe ceva rnai pu[in Durrnezeu siMdntuito/r: doar o astfel de iubire este cu ade 6l . E."t"tt, ,*recunoscdndu-L pe Hristos ca Dumnezeu, nu-L pot'nici i
nici cunoagte [n.tr.].

putreziciunii lui.
513

i si-i iubeasca fara - caci prea lesne se cade in dezgust firta de orn, sub pretextul stricaciunii lui, duhorii lui sau
vrcun dispref sau dezgust

cste consecinla crcSte prin poate da ornului iubeasca pe

[inerea pu oalnen

iubirii de Dumnezeu, iar iubirca de Dumnezeu


Singur Dumnezeu
a care sa_l faca sa_i

"Cici dragostca dc Dumnezeu aceasta este: si plizim poruncile Lui; Si poruncile Lui nu sunt grele". ,t iubi pe
{

9(r

Arhim. Jrrstin PoPglIl

Comcntariu la cpistolcle Sf. Ioan

()i

Fllt trirr prin poruncilc clurnnczciciti' Durnnczcu inscamnA a aj' t.ru I dutnnc zc tc s'' i: :'l'11,',f ,:l::1,:: i,Ii Hr:: l!;:lTi : e rtti' nurt,t czcu i Jilrl"i''l

in

lurnca noastrit onrcncascit, singur Dutnnczcul-orn, Hristos.

l'.l-ilH,IlXili:':::;

*'"'rc

p"' ir- I irry' t i'" 0 o uru lu i pu tc r i s otnulttt putcrl sa-r rrrrl'rrrrL('''r" r---Y li] lt m ai ::,,f i, " "ncvtricstc :.^l: r.ult iT' ir.tatii.'ctici cu cat otrul sc pumn c z'l': p() ru nc i I or Iu i " .' l.'lll',,11 ll',ill.T :l,tl

lilll;: ir,pli*i
:'

S-a dorcclit urai tarc dccat acr.-ttstal intrr-itzt aliantit: El cstc- Ccl cc a "picrdut slirpAnia mortii", El est.- Cel cc a zdrobit pe diavol si a nirnicit piicatul; or, El c-stc si CcI cc da ficcarui otn cc crcdc in El, ca intr-un Durnnczcu 5i Dornn, putcrca cltttnr:-'zcicsc-

onlcrlcasca a biruintci. in stitrc sir invingit "stitpitnia" ntorlii,

iilll

i;'illJlil'-,t''tt'i*"' t" t"t'I,::..:l in.r;,rinc5rc in ci ptxun'ii' ,,c.,rci .:,1':l1}:.-it:.li[l [)r.r.'urczcu cstc ccl cc lttcrcit Xl,'i'l,r',ii'!ra",r,,."linn".,.l: ti't"'ti 'i"ti'siti' Ut]ltsutlct o stiu.c bll ilt \ot Sl cit s(l irr roi si ci.t sa vvr!' a ::,1.:",'lllll:ill
"'iti irt ii:'ir""i z. rll. lubirca na$tc totdc.una t:,]:] tu Uut"it' ti i".'pl*tttt
rtrasr't: rubrrlo rtrasit: iubincl

liil t: il

r l,x

tli lx; J I ;.fl i i :', lltl xl Duntncz ajurrgc la accca cii irrsuri

lil

illiil:i1,l

il ir'thc$tc ""':1.::: :.:.;;;';;",,t.r '''lll:. c,,rc lit]]'i,']-i: .r.tLti otl cclor t'nai rnari jcrttc' Pcntru fr', pr.tuf L'i nu-s -qr''lct :'r',::\,::.,:c l::i I DouinuI l{ristos. p""'"ifl' i',"' .i1r,' c a i': I) u'l':r', zc " .?:l'J.l' i' Ctt iubitor clc oatt'tcrli' f)otu si Dournul. i^' tlu'on't't--ut bcl5ug ":r".:t:ll.]lll].]l:ti::::. tlristos, tli totclc-aurr"r.ri" o...,.^ ornur ii i.rplirrc5tc lcsnic

li a diavolului - lumca. Dc tapt, tloltr Cre$tinul e'stc lclcviirttul biruitor din accastri lutnc, cAci invingc pc cel tnai nrarc dusuran aI ncanrului orncne-sc, I'rajrna5ul ccl cu trci capctc: plcirtul, lroi.irtca si diavolul. Farti Dornnul Iisus li Uccnicii Lui. irccirstii lunrc ar tl filst si ar fl rtirnas pcntru totdcaunit "itnpiinttiit rnortii", tlictatura cc tlor.nncstc asupra accstci irnplnitii cstc cca nr.ri rnarc dct,rlratolrc clc oitmcni: csls accL-a it piicatului. a riiului si a cliavolului - si intr-atlcviir asa cstc pcntru toti cei cc nu crcrl irr Flristos ca in singurul Durnnczcu, singuruI lvlirntuitor rternincinos al ncarnului onrcncsc,
piicatului
516

::::':'l;Hl;';.,;;

:iiX]l-,o.-):,:l'']'...iru,,
5, 4-5

poruncilc Lui dulnnczcicsti'

t,,",.lill'rlJl;';ili'"i"t" carc a binuit ltturca: ccI cc biruic;tc lu.mc.a


noastra. Citre cstc
lr.utrctr, ca.roitbit a

,,pcntru cir oricinc estc nascut dit:.Dt:i".":-1::.b^' crcrl

llli'll;ii':";;;;;;ri'u' pacatului'
in.tpotriva
tu

:i'X;il;':i;::'"";;';;;i;a,.rii.
i DLrmncz.''i'
si cu tlia'olttl

"'t' tnortiiti ltti':.'l:lltl t;trl"ll. o .ror1ii" (Errci 2' r4)' estc'


", ]::l:.^.]]:l;i:11cu rl'roi lll11l
t.ti
oau.rcnii lirtr

!r.:']:l:l] ]:l::,T:^"1 Fiur rui numlrczcu'r" A

iXi-il;;";:;"Nr_i "i.i. indoiali: irtianlu sricutultti cstc ;;;;" ;"aznica','.'^].t:tl:'

: ^ .' : ":l

"Accsta cstc Ccl care a l'cnit prin api gi prin singe: Iisus llristos; nu numai prin api, ciprin api;iprin singc; Si Duhul cstc Ccl cc miirturiscStc, ci Duhul cstc adcl'irul [ro llr'eu;.ru t;orrv l-l al"l0ercr]". Iatii cleci cu cc duvcdc$tc lisus ca, dr-si onr. u:tc Fiul lui Dumnczcu: prin api. prin singc gi prin Duhul. l)e opotriva orn 5i Fiu al lui Durnnc-zcu, a unit in Sinc ccca cc cstc uel rrriti iurportant in ccr 5i ccca cc cstc ccl rnai irnportant pc ;tirrrrirnt. Duhul Adcr,'arului, cu apa 5i srin-uclc - si astfcl a ujuns r llc NLintrritorul: prin cc-i ccrcsc a lurninat parnantcscr-rl; prin '-i durnnczcicsc, ourcncscul; in accst chip a rniintuit ncartrul ncr-tcsc clc piicat, dc uroartc- Si clc dial'ol. Apa estc cel rniri rpiinclit clcnrcnt al lurnii accstcia si, sfintind-o. Miintuitorul a Itttirttt clcrncntul de cirpirtiri aI trupului ()l].lr--r'lcSCi arltiind-o stricitcioasA in unna stlntiriieiprin DuhulSftrnt in nuurclc Lui,
irrssrnnat ca iisa sc intiirnpla 5i cu trupul orltL-ncsc. Sringclc cstc

:1,:.'uffi;jil;;;ilp,,rt.l

"

'"oi

rarc dccrit

lilll,lll\lll'

98

Arhirn. Justin PoPovtct

Comentariu la epistolele Sf. Ioan

99

sirnbolul vietii si insa5i puterea vielii: insugi sufletul este s6nge; or, facindu-Se om, adica trup [carne] Sis6nge, Mdntui a sfintit acest element de capAtdi al vietii: [-a facut sdnge Iui Durnnezeu, sdngele Dornnului - rnai intdi de toate in Taina a Euharistiei. A aratat astfel ca 5i trupul este "pen Domnul" - pentru netnurire, pentru via{a vegnica; $i a marturie despre aceasta ;i a irnplinit desavAr$it accasta atunc cdnd S-a inaltat la cer cu trupul Lui cel sfint - s4-l aSeze pentrt vegnicie la dreapta Tatalui slavei. Iar toate acestea le-a facut pri Duhul Sau, prin Sfantul Duh, prin Duhul Adevirului: si pri Acesta mirturia-este dusa rnai departe in viata Bisericii, Duhul Sfdnt este sufletul Bisericii; El este Cel cc poarta rna de capAtai despre Iisus Hristos ca Fiu al lui Durnnezeu
Mdntuitor si Cel care neincetat. de-a lungul veacurilor, mAntuie in biserica pe toti cei ce cred in lisus Hristos; EI, Duh Adevhrului, este Cel ce ne descopera, ce ne spune,.ce incredinteaza de tot adevarul despre Iisus,'Dumnezeul-om Mantuitorul. Cutn ea,este Sfantul Duh, Duhul Adevirului A'devarul insusi;.Durnire2eu insuti gi Dbrnn de-viatA-facator aceasth.o arafa prin puterea Lui sfintitoare: sfinfind elemen cel mort al apei, o face nestricacioasl; preface vinul in SAn Dornnului Hristos prin Sfanta Taina a Euharistiei - cu atit I mult vrea qi poate sa-l sfinleascA pe otl, sufletul lui viu, cel fac dupa chipul lui Durnnezeu. Despre Iisus rnarturise$te Adeva
insusi - Duhul Sfant; caci cea de-a doua Persoana 5i cea de-a tre

noi gi Duhul Sfdnt, pe care Dumnezeu L-a datcelor ce il asculta,, (Fapte 5, 32); "Duhul insuqi mdrturiseste impreuna cu duhul nostru" (Romani 8, l6).

5,7-g
e cuprins intreg adevarul despre Dumnezeirea treinricd - ce nu_i

trei sunt care mirturisesc in cer: Tatir, cuvdntul 9i Sfintul Duh, pi Acegti trci Una sunt [or rpri6 rv erot]',. Aici

"cici

Persoana din Sfanta Treirne sunt deopotrivft Adevir, unul acela$i qi veEnic Adev6r, alcatuit dupa chipul a douA P dumnezeiegti vegnice. Acest adevar esJe cel ce face d.e cre71 toate marturiile care rnirturisesc despre lisus pe pamdnt, cici

. st6 intreg "in adeverirei Duhului gi a puterii" (intr-o


inti-o punere in evident6 a SfAntului Duh Si a puterii Aces (I Cor. 2,4). Aceasta este ceea ce au mirturisit si de-D torii Apostoli: "Suntem martori ai acestor cuvinte [despre Hris

Durnnezeiri treirnice: nu gtim despre Ea decdt ce ni s-a dat _ gi cu siguranta ca ni s_a dat din belgug prin intruparea rui Dumnezeu--cuvdntul gi prin salasruirel Sfantului luh in trupul teandric al Bisericii. Durnnezeire u i"u in trei str[luciri ne-a dat tot ceea ce trebuia sa gtim a"rpr. fu ;i sa prirnirn de la Ea, ca sa putem fi rnantuifi, in fiinta noastra orneneascd, de pacat, de moarte gi de diavol gi ca sa poata reproduce in noi - prin Sfintele Taine gi prin sfintele virtuti desavdrqirea Ei dumnezeiasci: sa ne ,,iot ri11ifi.ii,, [ohristovljenju], slt ne induhovnicim [ocluhovljenja], sa ne
concret spre experiere

- si cu via[a si realitatea dumnezeiasc. ale iot..rt irri"r

Si rnai vast. decat cunogtinfa orne,easca: viata insaSi, aceasta realitate pe care o trairn noi, fiin1e omenegti vii, este mult mai larga, rnai profunda pi rnai inarta decat logica noasra $i ratiunea noastra orneneasci - deSi e rearitatea noastra irnediata 5i cea mai "reala" dintre toate. Din oceanul ei, imens gi universal, viata patrunde pu(in cdte pulin pdna la cele mai neinser*ut" .upiioi" ale congtiintei noastre - iar acest ocean se revars. er insusi si inunda totul, pina si spatiile cirora nu li se cunoagte nici sfargitul, nici ,rarginea. Tot aga - dar la un nivel mult mai inalr

firesc sa fie aga, daca chiar gi aceasta capodoperaiare este lu'rea pAmdnteasca, rnateriala, este neinchipuit rnai largi, mai profunda

durnnezeiasc6 este nesfarqit rnai adanca, mai trga qi rnai inarta decdt tot ce poate ornul gandi, cunoa$te gi atinle. De altfel, e

de atins cu rafiunea, dar care se da spre experiere: realitatea

l0()
indurnnczci

Arhiur: Justin PoPovtct

Comcntariu la epistolclc Sf' Ioatl


sc poatc incrcdinla prin cxpcricnta

l0l

lui persontrla' prin sirnfirca

tr lott ultLv,tllt l' c a lo t r oi i c e tt i I' -- : il'l,l1:.,J'"neinCetat H:-.Tl' ^1,' (I tfaiCSC estc o rcalitate pc carc olllncnll n..oi,o tlin Bisc-rica - Biserica -tt'-i;;;i;cctat :l-lll,::.?j:llr,trn I) mnc zc un ir ersa I desc o p,-ri r i

cuvitnt: sx nc "itttrcit'nizatn'1 loboienitr] - intr-un

d;'"";1

-l:.:^

:;

Ccl atotpului'pcrsonala, prin tiairea lui pcrsonati' Dutnnczcu


putut facc accasta' Dumnczeu si MAntuitor prin ttlate cdte a n-are atatsa mlrturtt urt alt adcvti[ sttu rcalitate a lurnii omeneSti ciitc au accstc rcaliterti si accstc adcvhruri dumnczcicsc-olnencstll

t.rni. si atoatlstiutor a mirturisit ca Iisus cste cu adcvarat Nici


iur otnul carL- nu prirnc5tc aceasta mirturic dumnczciasci puternica totusi th--sprc Iisus - tnitrturic atirt de dcsAvirlitir 5i nrincinosl or' ,r,nia prin accasta cir-L considerh pe Dutnnczcu

3;l:l T; :
om -

dcplin i'"pfi"'t'i' Bittrrca' ctesprc' i:::::.1::::T:::,'1:: rcala; data clc Dutnnczcu dar totdcauna intre agit viatl a Bisericii' palpab ile- tl t -'1;.1l c rn.rrturis it prin tut'a'i rnatcriale' Dcsprc accstcll logicc' X:t:'...ti:: rcalitali pirnirnte5ti. Je nctagaduit 5i s-tr nt i tu I ;;";;i; t:l * : " S i t r c b i n c v c stc s tc r i S fan :i : nrirturiscss trci :l I :: : :: ::::

1".

li

"

il ;;;;;,i

rat'l'f

r.r

a.lcsti ffii#;;trtrit., -- ;":;';';il'vr"ii"t^]-u:.1..]::: 'r^ !i 'e''gtt"'.1i rptts trq ryur: v'!:

rL'r LUr la lt'l [ot '" in Dutnncl zful_oln: Dutrtnczc nu O.i"nii cu dcsitvzirsirc una unit cu trupul.tt Duh vcsnic. S-a trrculot'l' S-u ::::l-*::::: - otn clcsavtirsit - clcc'rt in accril arirtat ci nu exista otn atlcvtirat Asa a fost *tll']"::.1,-l unire complctit cu Dutnnczcu' i;trcg ncatnul orncnL'sc. prcticindu-sc ;

f::::j::l
i:il:::

ili:ffi:l':i';;;;;
Sinc

sil Ir.lbr.,in.io".c cu ajutorul cilrora on"ntot11.1J"t",:1,:t'li:l' sc prcsclrimb. t,"ptut intr-o ic prcsctltlrruu trLl'r(lrrrrr; fi inla in Dutnnczcu-ol si ;-';r',,.",-zcu-.tnttl - tnrti alcs prinr prii Dumnczcu-otnrtl Stanta irnparta5anit '-l'l 1 StAnta Taina a Inrpnrtasanici' Caci Dtttntrczctt' it't chip corlcICt $ ;i;.;" dccttt Sfanta Taina in carc cutn o.tnul t^'i*11:1il':ti:::':1,::: rcal, Sc intrupcazir it.r otn' Si iatA prrn unirca cu Dutntrcz"lllltlll rnai realt si mai convingittottrc: Dumnczctt' lrrv cu cstc ve aclcvilrat ortr; p-rin l'izrta fn l:I-.:''::::,:: \'rctttlrc ll'l Dutrtnczcu' Prlntr-o Durnnczcu, printr-o neincetatf, dutllnczcic5tilor putcrl ncit-tcctatit intrttparc in sine a sfintclor 5i cliiruitc dc harul.lui Dutnnczcu

in Biserica, a dat tuturor oatncnil" clacii o vor ltli:t.-l::::' poata - doar

cirdcre pc pcntru ttn sttflct olncncsc' accasta cstc cea tnai utarc cclci c,,r.' o potrtc sut'cri. Dc fapt' cadcrca aceasta sc ascamana at'lt a lui Iuda. cuciaccsta. inairrtca ntator tnirrturiiliincrcdintari in Iisus ca Dutnnezcu $i tlc convingiitoitrc. n-a voit "'at crcada dutnneNlrintuittrr. Totu$i, adcvf,rgl sarc in ochi: toatc ratiurrilc si Mdntuitor zcicsti $i ottrcttcsti dc a crcclc in lisus ca Dutnnczcu gtncncsc prin pcrsoana 5i prin lucrttrca rutr lost tlatc ncaurului Sai' l)unrnczcultti-otn. in Evanghclia Sa. in Biserica Sa' irl Sfintii Hristos (cf' ('u atlevlrttt nu existA *.ura p"nttu cci cc nu crcd in lui, din Ioirn 15, 22-24). CcI ce crcclc in Hristos - din toata inirr-ra ca suflctul lui, tlin tot cugctul lui, din toati putcrca lui - sirntc
tot

Il

rcllitittc suprctna ttlatc mirturiilc durnnezeic$ti $i

otncnc$tt

tlcsprclisuscaDutnnczcu5tcasingurulMirntuitoraloatnenilor. trAieste irr suflctul [ui. accastir rcalitatc dcvinc intrcaga rcalitatc:

- tot ccca irtlcr,'itrul urcu, iubirctt lrlctl, bucuria mca, vc5nicia mt-a nc trebuic: uc irtn si toatc lucrurilc tlin lutnc' Da, un singur lucrtt o intiilnire ttctittarnicit 5i pcrsonala cu Domnul - dar trebuic
(r-1

li

5,9-10
Accasta ortr - 5i prin

estcmarturiadumnczciascidcsprcl)utnnczeulotn' tlac[r vrca; ei<'i.tpr. PrcasfAnta Trcitne: oricarc

ttna: "Atotgantlul" si "atotsinttirea" sc ','aclcsc a ti, dc lapt' accla:ii lucru' (girndita) [n'tr']' lrlrrrtlul cstc sinltit si sirntircu estc consticntizati

t02

Justin Popovici

Comentariu la epistolele Sf. Ioan

103

ca omul sa creada in El si sa cerce aceasta pe de-a_ntregul. A au avut Sarnarinenii experien[a intalnirii personale cu Domn Hristos, spunfrnd samarinencei care-i trimisese la Iisus: ,'C nu nurlal pentru cuvdntul t6u, cdci noi ingine am auzit si stim Acesta este cu adevarat Hristosul, Mantuitorul lumii', (Ioan 42). Orrul care traiegte prin credinta in Hristos inaluntrul lui o mArturie deplin convingatoare $i atotputern despre Iisus ca Dumnezeu si Manfuitor - o rnarturie pe care r o putere nu i-o poate fura. Sfantul Evanghelist ne bine aceasta: "cine crede in Fiul lui Dumnezeu are aceasti mirtu fn el insugi. Cine nu crcde in Dumnczeu, L-a ficut mincin

pentru

Dumnezeu pentru Fiul Siu".

ci n-a crezut in mirturia pe care a mirturis

Dumnezeu ne_a dat via vegnici gi aceasti viafi este in Fiul Siu. Cel cc are pe Fiul a viafa; cel ce nu are pe Fiul lui Dumnezeu nu are viafa intreaga binevestire a vietii6r se cuprinde in aceste cuvinte, gi ea [in viata] toate mirturiire se rezuma ink-o singura mdriurii Dovada ca Iisus este Dumnezeu qi Mdntuitor .rt" in aceea cA, daruit neamului olnenesc viala vegnictr: a pierdut moartea ne-a dat via(i vegnici. $i aceasta viafa ,"gri.a pe care El o este dovada Si marturia c6 urworlsd este cu adevarat srrs vc moartea csts uu aqevafal birui Dlnil desfiin{ata, omoratd. in Durnnezeu_omul nuste moArte, nu el pacat, caci in El este viala vegnica: c6ta vrerne nu crede Hristos, omul ramane neincetat in moarte, trAiegte intru moa e mort fatl de tot ce inseamnI vialA adevarata. Dar prin credi in El, omul vine la viala, inviazA dintre mor{i, sirnte bucur dumnezeiasca a vielii - scopul si rostul dumnezeiesc al viet Pana aici, omul nu gtia cu adevirat ce este viata, nu cuprinde in sine aceasta valoare dumnezeiasca. "Si a
63. Despre via;a [n.tr.].

5, ll-I2 t "Si aceasta este mirturia, ci

5,

13

104

Arhinr. Justin Popovici

Comcntariu Ia epistolele Sf. Ioan

105

accsta lc clzi nonna 5i rcgula in toatc si in ficcarc lucru- Crcstin stic Si siurte, cA indclctnicirea lui de cirpirtdi estc sir apri

inliruntrul lui viata l'eqnici prin fiecare siurtire, prin ficca g:ind, prin flecare gcst pi prin ficcare ftrpta - iar accasta c: pcntru e'l o indeletnicire ncincctata, IncearcA neintrcrupt t'irtuti c\:anohclicc, sc prcsclrirnbA neincctat pc sinc intr-un out lltc nou si nlercu innoit, lnercu rnai bun ,si mcrcu incii si rnai bun. ochii atintiti ncintrcrupt la inccpatorul 5i plinitorul crcdin noastrc: la Dornnul si la stlntii carc cu rAvna s-au ncvoit sii-l urrnAtori (ct. Evrei 12, l-4). Si-atunci voln avL'a totclcauna a cuvant de ordinc, accastat rcuulir a luptci cvanghclicc: "Luptri lup.ta cca bunir a crcdintci, cucercstc viata ve5nicA la carc ai fl clrcr.nat" (l Tirn. 6, 12). Esti crcstin - chcrnarca ta cste dobtindc5ti I'ia{a vcgnici, sA tc lupti zi ;i noaprc pcntru vi vcsnicA; pcntru accca, cu bucuric., trebuie si incluri tot chi toata povau, toatA ncvoin(a: "Caci nccazul nostru dc acurn, 5i trccitor, nc aducc, rnai prcsus dc orice rnirsura, slavti vcsn covirrsitoarc" (ll Cor. 4, 11) noua, ccltlr cc privirtr sprc 'n.csni si trarirn vesnicia - caci asta nc c [inta de cirpirtiii: viata vcsn (c1. II Cor. 4, l8).

Evanghc'lia.Lui. in iconornia Lui (Efeseni l. 9,10) si dc-accca libcrtatca noastri stA in aceasta: sa nc rugim ccrand cclc cc su6t dupir Flristos, tluplr E','anghclic- - 5i lc vorn prirni dc la Durnnczcu. Ctici rugiciunca carc ccrc cclc- cc nu suut dupa Eranghclic- si astcptarea dc a nc fi irnplinita cercrca n-ar fi un act dc libcrtatc - ar fi o ncsribuinta. o supuncrc oarb,r flrla dc. pricat. ,\r inscrnna.

in cclc clin urinii, sii cirutiirn sir-L ftrccm pc

Durnne.zcu

5, 14 "Si accasta cstc incrcderca pc carc o avcm cirtrc El, daci ccrcnt ccva dupi vointa Lui [rcrta to Oe)-rlptcr crut El nc asculti'1. li$s11atea cea adcvirrata.a oarnenilor estc in
libcrtatca lui Dumnczeu. dccasta insearnnit ca doar dacii cstc

iurprcunit-lucriitor al plcatclor noastrc. sii ciiutlrn sal-L atr;rgcnt in iubirca noitstra dc piicat, IvIoti','ul pcntru carc rnulte- din rugiciunik noustrc nu sul.tt ascultatc dc ctrtrc Dornnul, DornnuI nostru prcahinccuvlintat si atotstiutor. c acclu cli nu sunt "dupi voinfa Lui". Conditia ca su nc impltncascA ccrcrile- cstc ca accstca si f-ie- "dupri vointa Lui". r\rn putca a$cza accasta tlrcpt rcsula [canon]: ccrc cc-i dupii rrcrca lui DurnnczL-u, si \ci calpalta - dar accstca6r sunt ccle cc isi au obirrsia in Er,anghclic. cart: c dupa l'ointa lui Durnnc-zcu. si astfcl libcrtitii oarncnil,r ii sunt asiguratc viata si uiiscarca in Binclc ncrnirrginit ar rui Durnnczcu. in Adcvirrulncrnirginit al lui Dunrnczcu. in Drcptatca nculiirginitir a Iui Durnnczcu - intr-un cu."'iint: in toatc ncs[rr.siturilc durnnczcic5ti. Accasta cstc calea cca urai dcsavirrsitii 5i cca rnai lusnicitlasii. Rcstul estc, dircct sau intlircct, supunerc tirtti dctlcrnon. fata dc pilcat, tirtr dc lnoartc, ftrtii dc dia-r'ol si tlc rAu.

5,

15

dc-a-ntrcgul intru accasta libcrtatc a

lui

Durntrczcu, cs

ncs firrs i ta, rnAntu itoarc ; i pc dc-a-ntrcgu I binc factitoa re. H o tarc

ei sunt: "Nu prccurn voiesc eu. ci precurn voicgti Tu [...] Fac voia Ta" (Nlatci 26,39.42). Dar carc c voia lui Durnnczeu ca noi, oalncnii'? E aceca ca prin credinta in Fiul lui Durnnczcu dobandirn via[a vepnica. Aceasta vrere a lui Durnnczcu este intregime si deslvArsit vestitA de Dumnezeul-oln, Hristos,

ci El nc ascuttri ccca cc ii ccrcm [o euv ci dobindinr ccrcrilc [rct crrtqptrrtu] pc carc I lc-am ccrut". "Stim ci nc asculti", si o ititl prin ccrcarc. ccrcrilc noir^strc cclc pliicutc Iui Durnnczcu srrnl incrctlintarca
".Si daci stim
(/-lr(')prOc(]. stinr rtoastra cca rnai intru cunostintir si rrrai trainica - t'iinrlca [in clc] nu-i nici urrnA de czitarc, de arnbiguitrltL. sau tlc intkriala. "clinc

sc indtlir-5tc [ ], sa nu,Efrnclcasca ornul accla cir r,,a cirpirta ccvir dc la Durnnezcu" (lacov 1,6-7). Noi insir i,rplinil, r,'oia lui r,-l Cclc pc carc le ccrcnr. cclc dupa l.ointa lui Durnnczcu

106

Arhirn. Justin Popovici

Comentariu la epistolele Sf. Ioan

107

Durnnezeu, gi de aceea o irnpline;te si El pe a noastra _ i regula [canonul] evanghelica: irnplinegte voia lui Durnnezeu, gi El sa poata irnplini voia ta. Ceea ce Dumnezeu voiegte cu ti gi cu ceilalti voieqte qi tu penfu tine pentru ccilalti, si si incredintat ci Dumnezeu va implini orice I_ai ccrc in rugaciur Iar ceea ce voicste Durnnezeu de la tine gi de la ceilatti nl_o rp in Evanghelie: de traiesti prin Evanghelie, Domnul va irnpii toate voile tale.

5,

16

omul alunga de la sine pacatul, fierde6s lnoartea, isi inviaza di1 rnorti. Pociinta nu-i doar cel de_al doilca Botcz, ci sr rntara invrerc - caci este inr icre a suflctului dintrc morti: pocainta sfararna mormtintul sufletului, ornoar.,"";;;;; sufleteasca si aduce inlauntrul ornului via(a vesnica. oricare ar fi pacatul cuiva, daca se pocaieEte, va invia din rnorti: ,lMort era

rroartea, nici ce-i rnuritor, ci totdeauna dore5te nernurirea si t ce-i nemuritor; nu dori nirnAnui pe diavolul, nici ccva din ce ce sunt ale diavolului, ci dore;te tuturor pe Hristos si toate ce ce sunt ale lui Hristos. Oarnenii cei ce iutesc pacatul i5i dorer lorusi rnoartea; daca cineva s-a prins farA intoarcere in pacatel lui, s-a omorat deja pe sine, 9i_a sAvArsit deja sinuciderea; dac cineva dore5te cuiva p6catul, ii doreste aceluia rnoartea - cdc pacatul aduce moartea (Iacov l, l5). Exista cloua feluri rrr pAqate: "picat de moartc" gi nu de moartc". ',picatul "picat nu de moarte" este acel pacat de care ornul se pocAie5te. Tot pacatul strecoara in suflet un inceput al rnortii; prin pocainta,

Ceea ce este,evanghelic este sa vrei ca toti sa se mAntui sa lucrezi in acest scop aceasta este dorinta lui 5i ' Hristos fiecare, gi aceasta trebuie sa fie pi dorin(a noastra cu noi; adi nu dori nimAnui )ici pacatul, nici celc ale pacatului, ci totdea doreste Binele si toate cele ce duc catre bin.;

cineva pe fratelc
da

si a inviat, pierdut era si s-a aflat" (Luca 15, 24.32). Astfel ca orice pacat pentru care ne pocAim este un "picat nu de moartc'r - cand chiar de l-ar fi savdrgit "de qapte ori pe z-7", "de gapte ori pe zi" cel ce l-a sAvarqit a zis numaidecat: "rn6 c6iesc" (Luca 17, 3-4); dar tot pacatul fara pociinta este I'picat de moart'e"66, adica tot pacatul catre care gi in care omul rAmAne constient, de voie gi cu indiratnicie, aduce moartea suflcrului. Pcntru suflet, rnoartea nu-i nimic altceva decAt despAr[irea de Dumnezeu, lipsirea de Durnnezeu - lipsirea de toate darurile Luiduurnczeiesti si de toate puterile Lui durnnezeiepti. Aceasta e vestea pe care Sfantul GrAitor-de-Dulnnezeu ne-o bincvesteste: "Daci vcdc

n, dori nirn?

.yl.T]

[crpcrpttcrv Fn npoq Ocrvcrrov] - si sc roagc, gi Dumnezeu va via{i acclui fratc, anume celor ce nu picituicsc de moartc. Este gi picat dc moartc [aptcrprtcrv npog 0crvator,]; nu zic si sc roage pcntru acela". 'rSi sc roage, qi Dumnezcu ii va da viat5": un oln a savar$it pacatul, pi de-aceea este mort, s-a pus pe sine insu5i in rnoarte, s-a omorat - daca ne rug6m, se poate da lui pocainfA si, prin pociinta, invierea din morti: viata. Astfel cA rugaciunea 5i pocAinta sunt biruinta asupra mor!ii, prin care cei rnorti inviazA. Aceasta se intarnpla gi fiecaruia dintre noi daca se roaga in chip nefatarnic gi daca se pocAiegte sincer. Doar pentru "picatul dc moarte [...] nu zic si se roagc". De ce? pentru ca ornul acela, cu toata fiinp lui, cu tot sufletul lui, cu toata constiinfa lui, cu toatA vointa lui, a intrat in pacat qi rarnAne in c[, con5tient qi de voie. Ny vrea sa-l lepede, nu vrea sa-l urasci - e dcja o "alti moarte", aceea din care nirneni nu mai inviaza. Unui
66. Parintelc Justin nu accepta nrinutioasele 5i nesfar5itele inventarieri ale pdcatelor (specifice moralei catolice) in pacate mai grave, pacate mai putin grave etc., ci imparte pacatele in doua categorii "existentiale": pcntrti care ornul s-a pocait/pentru care omul nu s-a pociit; "pacatele nu de moarte" nu sunt "pAcatele mai putin grave" din catolicism, ci pacatele gterse prin pocainti (oricare ar fi fost acelea); la fel 5i cu pacatele cle moarte" [n.tr..].

siu picituind - picat nu dc moarte

65. Distruge.

Comcntilritt ltt l0fi

Arhirn. Justin PoPovtct

pociiin[a cu sil asclncncA orn Dulunczeu nu vrea sa-i irnpunl - si nu poatc' pcntru cli nu dorcitc ilceasta, nu volc$tc aceasta crtl'c lst Durnnczeul iubirii, iar iubirea c toctnai acccil prin Dutnut tlutnnczcirea, prin carc traleste si cristir' Din iLrbirc dupti chipul lui Durnnczcu' Dac0 [-a fircut pc oln cu o libertatc pc Si-ar inrpunc cu sila voia, Evanghclia, rnantuiru-a' itnpirriitia 5i - iar ottrul ar inccta Sinc insusi, ar dcsfiinta vointa libcra a olnului robot. sli rniri fie orn. n-ar rnai fi decAt un zrutotnat. r,l tt-ll.t5inli, un

il

nedfgplfl poatc prctircc pc savAr$itorul otnul potlle rilunEg il.srus )r rrr r "' Ilristr.rs $i in Hrrstos gff! 2l )' Doar ccl crlfe ' lilln [)t-ttnnczcu'' (ll Cor' 5' t"'i 1.11]..l,nl (lrrr El". ALUr'r "''" ' rlirr Er ' ae-clit "fitce tt"puttcu".(t Acela tlrcpt cxte" (l ltllh tlrcptltca estc tlrcPt' P;;;,"

or.Duttrnczcu.fiindciteiubirc.nupoatctitccaccitstit.ciici:

inccta stl accasta nu tinc dc firca iubirii: ducir trr thce-o' iICcca ar itr iltcclit rnai fic iubirc - si incctiind sir rnai fic irrbirc. Dtttlrttczcu sri rnai t-tc Dutnnczcu. Dc accclt 5i Cuntlscatorul cci sfitrlt a tainclor nc spunc sa nu nc rugriln "pcntru picatul dc ntoartc"' Astfcl ne dtr povatal tlutnnczciasci tlcsprc ccca cc sc catlc $i ntl sc caclc sa ccrctn lui Dutnnczcu.

5, lll cea buna "Stim - trccasta c vcstca i.:t':lJ:11:,1::lf1; u*nczcu-n u p ric r\tu lctlrr 1.t]tfr ,, r,;',t^ti-. p din f)unrnclctl sl] p0ffiilu (/.l,rcr[)rtrvt)t]; ci ccl t"'t-u-"Uttut tlc cl [o,rovt11'-ro; t)\r] t/'lllutlll sinc.5i ccl rau ntt 'i'uiingc .' -r,i: l: ,,,,..,,1'; p ri n S ti nte r"" pcstc crcstlnll (]l::'li,,ll''I;]:*|i'lii;l clumnczcicsti sc rcvars'l piicrttuicsc - "$i ccl rr\tl pilzcsc dc ptICat sl nu

fi:il'o' n'

i;';"

f)uri-tttcTcrt. carc sc

"Oricc ncdrcptatc cstc picat [;tcroa crtitxttr c(fLrrl)rlu eort], clar cstc 5i picat carc nu cstc dc mtlllrtc"' Clc cstc dcci [cdrcptatca? N-o putcm sti dccAt dttcit stittl cc c drcptatca"
Nu.alnul oltlcncsc n-ar t'i putut Sti niciotlatir cu lirtlpczitnc, clar $i prccis Ce c dreptatca. tJacA insirsi trccasti "drc1'ltat.- tltttnnczc-iitscA'' [:l nu s-ar fi arirtat in pcrsoana Dut rnczcului-otn, Ilristtls. Insli in am l,azut tlrcptatca. adcr.irratA 5i intrcagir, si dc lit El nc-lrtn

5,

17

invartat ce-i drcptatca. Ce-i dcci drcptatca'l Dutnnczctt-otnul, Hristos, Si Evangtrclia Lui. Iar nedrcptatca'.) Tot cc nu-i El si tttt
ce-

uu-i at Lui: tot cc nu-i Evanghclia Lui si tot cc ntt-i dc-ttl l:r,anghclici Lui. Dc aceea crcdinta in [lristos cstc "slujirc tt ttrcptltii" (ll Cor.3.9) si o slujirc pcntru tlrcptatc. Ccl cc nu-i slujc5tc sluje5tc ncdrcptirtii. A$a curn oricc ncdt'c:ptatc cstc paiat, tot aia $i orice palcat cstc ncdrcptatc' Ccl cc sAvirrscstc ncclrcptatca estc rrcapArat piciltos, 5i it'tl'crs, picirtosul cstc ncapniat si s6vArsitor al nettrcptatil. Doar o via(. dupit Evanghclru

clccat prin pacat' Sc rrtin.ge nu-i atingc,,, cacr ";-i;;;'f".,* i" 'J'n'p'in clc t.,rn prin paieai, 'ni't lc t-lt'tr prlll [)itt{rt' ""1"^'.^::-^irt,_re cr. vrne rli11 ce.l rtiu. din rritrl cstc o putcrc cc vln( Prirl ia.ot ilinilctr piiclrtul diar,'olcasca' \'lt'rl'nritoarc' 'tt'ctuaratlc ttccca lbr[a accasttt "tit "o' ccva tlc-itl inlauntrlll otuului tlccltrc pilcilt, ttiut'ot''t acccit cate pulin' tiilliircstc' Dc Iui. ptrtin tlin tluhul lt'i' put'n Si i'"u' falti tic 1-litcat: "sc pitzeste "' :u crcstirrr.rl r-'stc rottlcau"o -l':lT:l'ilc tlittitl'rt'ia ciirota piicat' '"'p"tttt 9t ostirilor rritttlitii si ttratc oitilc Pizirttltt-sc tlc Lirlicit asttpt''r ltri insrsl tiptt"ni" "sc pirzcrtc lt ti":':- =-: Iui cclc trcgrc itnprc;;; ;;;l'tr'Iin(l intru clc sl Tltllt tl n;rzcrtc prrn r irtu!ilti "'nngl'tlicc' 'un'r in poatc piiTr tlc prirncjclii i]:;;:^:"iii"..i..;'..i"" usi lupta ''irripotttva inccpiltoriilot'' itrfl'icosr'ttr.rtlrcn sr ":;;";ttt;^ a- s1'l11nitorif or itrtuncricultti inrpotrir a ,t,ipi'tiilt":' impotrir' i'lo a"n" i t:.1 ac c s ttti vc ac. i ttrpotr. 11' :11:: :il:;.tLll]ilt,, lttptitort at ritt:H ft'.tts.ni (r, l2). Toti accsti nu sc atingc" rau tirg in tiria stlntclor 't;;;i;;t;czcic5ti:-"ccl pacatttic5tc" e ccl "cart' t"tt "nu cic oastca lui ttristut' Ontuf Ccva carc "sc pizcitc pc sinc"' cstc niscttt Oin U*"'ntzt'u" si

N]l-l,f:::T,fi tllilll

"

i'[

lt0

Arhim. Justin Popovici

Comentariu la epistolele Sf. Ioan

lll

vine de la Dumnezeu gi ceva vine de Ia om: na$terea din Durnnezeu este dar al lui Dun:n ezeu - dar care nu rirnAne in.orn
qi a sfintelor virtu[i.
decdt daca se p&ze$te de pAcat, tr6ind in sfinfenia Sfintelor Taine

5,

19

"$tim ci suntem din Dumnezeu qi lumca intreagi zace sub puterea celui riu". "Stim ci suntem din.Dumnezcu,, _ aceasta e ccea ce $tiu cre$tinii. Tot ce ne face cre$tini - adica
oameni cu adevirat - vine din [de lal Dumnczcu: in tot rucrul ne tragem obar5ia din Durnnezeu. Crestinii stiu dc unde vin, unde se afla 5i unde se duc; doar ei $tiu cu adevarat tlrurnul fiintei

zidita de Dumnezeu a fost coplesita de cel riu, daremata de cel rau, care o apasa - sub care z ce, ca atunci cdnd boala apasa rnadularul bolnav. Acesta e cel mai mare chin al fapturii dumnezeiegti, de aceea neincetat "suspini $i are dureri" (Romani 8, 2l) - aqteptdnd "descoperirea fiilor lui Durrnezeu", a celor ce s-au slobozit din rqbia pacatului, a riului, de c6dere, de moarte si de diavol (Rornani 8, 19-20). Dar "fiii lui Durnnezeu" sunt cre$tinii: ei s-au slobozit prin Durnnezeu de rautate gi de pacat, si din toatc puterile lor lucreaza pentru slobozirea lurnii de rautatea 5i pacatul care o stipAnesc 5i o supun.

5,20-21 "$tim iarigi ci Fiul lui Dumnezeu a vcnit qi ne-a dat noui pricepcre [Srcrvorcrv], ca si cunoaqtem pc Dumnezeul Cel adcvirat; 9i noi suntem in Dumnezeul Cel adevirat, adici intru Fiul Siu Iisus Hristos. Accsta este adeviratul Dumnezeu 9i viafa de veci [o cr]"4Orvoq @eoq KGt Il (<o4 crtrovroq]". in versetul acesta e rezurnatA intreaga Evanghelie a Sfintului Apostol gi intreaga lui binevestire: Fiul lui Dumnezcu a venit gi ne-a dat pricepere, 9i prin El L-am cunoscut pe Dumnezeul Cel adcvirat. Ne-a dat puterile prin care ne-arn facut ai Lui prin care ne-alr salasluit in El Ei prin care suntem cu toatA fiinla noasEa in El: in Dumnezeul Cel adevirat - gi prin El in viata vcqnicA. Caci El este deopotriv6 adeviratul Dumnezeu $iviata vc;nici. "Noi suntcm in Iisus Hristos" - acesta e rtrspunsul
,

rautate. Iar lumea aceasta e arcatuita din oarneni care de voie

Mal mult: pnn lume

ingelegern aici zidirea dumnezeiasca -l pamdntul, oamenii gi tot ce-i pe pamdnt. ToatA aceasta lume

cregtinilor celor adevarali la intrebarea: unde suntefi voi si unde va aflati? Desi trairn intr-o lume care "zlce intrcagi sub puterea celui riu", t'noi suntemin Iisus Hristos" - in adevaratul Dumnezeu si in viata vegnica. De nu ne-ar fi dat El "priceperca", n-am fi putut cunoaste niciodati pe adeviratul Dumnezeu, aln fi rAmas pentru totdeauna ni$te nestiutori de Dumnezeu, c6ci singur Dunrnezeul-om, Hristos, este adeviratul Dumnczeu.
Cel ce nu vede aceasla $i n-o rnarturise$te

il

ignora pe Durnnezeu,

I l2

Arhirn. Justin Popov'ici

Comentariu la epistolele Sf. Ioan

lr3

itlol,tric. caci t,atii idolatria naste nccuno-stirrta trc I)ur.rnczcrr ciici aclorarca oricirui icrtlr cstc nccun'sti'tir dc Durnnczcr,r. I)c I. ccl r,ai -urosicr fcti5isrn ptina ra sirnbtlrisrnul ccl ,r.i rafin,rt,.ll
'riclcstc ,uurai piatra. lcrnnul, anirnarclc, planctcrc, suu st.tuirc. ci si .,,rc,ii' croii, gc,iilc, inl'cntat.rii, itrcirc. p.siunilc, curturu. civilizutia, stiinta, fllozofia, arta - sr tot cc-ar,,rcu sii ia loctrl l .tlc'iir.tului Durnnczcu si stiipiin: Iisus FIrist,s. Dc accr.u I-irrl

adclirratul Dumnczcu si oricurc artur cstc rrn 'iata 'csnici; rlurnnczcu firls. un cturnnezc-u mincin.s. Rccun.astcrcir. ,riirtunsrrca, prOpov'iicluirca oric:irui alt dumncze.u dcctit JJristrrs nu c. irltcc'. clccilt o nccunoa$tcrc a rui Durr-rr.rczcu,, idorrttric. Da..,

llroartca nu poiltc tla Viittn l'esnica. Durnnczcul-on.r csrc singurul carc a biruit rnoartca prin in'icrc,5i cic accca EI - si rrtr attul - csrc

clc rccu'oastc altcinc'a sau altcc','a c. Du,rnczcu, tot il ign.rti pc [)urnnr:zcu. ctici ,u-i un Dumnczcu aclcl'arat 5i l)ornn ccca cc cunrrastc c[ pcntru ca,u c Iisus llristos. Iar ca Accla cstc aclc'iratul Dumnczcu' accasta estc ccca cc nc-a ariitat I], fi intrcii ,u tloar cti are viala vc$nica, ci EI insusi estc riata lcsnicir - si it dat-o tuturor cel.r cc crcd in El: il rccunr)lstcllr pc adcr.iiratul Durnnczcu in accca ca El insusi cstc'iat.,n'csricii si cii. cral-o Ir.rturor uccnicilor Lui. Acesta c ccl rnai sigLrr critcri. pL-r]r^r ir-L clctlscbi pc aclcvirratul Durnnczcu dc ciunrnczcii nrincinosi: oricc dumllczcu carc nu poatc da oamcniklr 'iata 'csnicii cstc un dumnczcu mincinos,5i orici,c nu-i in starc sii birui.scii

ciici nu-L cunoaste pc adcv'aratul Durnnczcu. c'lriar

pc

COME\TARIU LA A DOUA EPISTOLA A SFANTULUI IOAN TEOLOGUL


II IOAN
I Prcotul,

I-13

, i

aleasa Doamni gi citrc fiii ci' pc carc cu ii iubesc intru adevir gi nu numai eu, ci Si toti care au cunoscut adcvirul. 2 Pentru adevirul care riminc in noi gi care va fi cu noi in veac: I Har,mili, pace fie cu voi, dela Dumnezeu-Tatil 9i de la Iisus Hristos, Fiul Tatilui, in adevir qi in dragostc.

citre

t'tul

idolatria. Idolatria stii in a adora c,,rr,,nczcu,ru

. l

Tunr:tului, cc-l ce' a tunat acrerirrur Noului Testaurcnr. isi incrrcic r,inunata bincvestire- cu cu'intc: "Fiiror, piziti-l.i crr ^cc'steicloli [rpuia(are ecurou; crno totv et6r,li.cor,]",-,.ziti_rii tlc idtllatric.,pilziti-r.aclcnccuno5tinlaclcDtttnnczctt.,'.\}trI\',.

Ziua dc Pasti (3 1.05,,1-].06) t9-15, DUCANOVIC.

M-am bucurat foarte, ci am aflat pe unii din fiii tni umblind intru adevir, prccum am primit porunci de la Tatil. 5 $i acum te rog, Doamni, nu ca gi cum ti-a$ scrie porunci noua, ci pe aceea pe care noi o avem de la inccpttt, ca si ne iubim unii pe al(ii. 6 $i aceasta este iubirea, ca sa umblim dupi poruncilc Lui; aceasta estc porunca, precum ati auzit dintru inceput, ca si umblati intru iubire. 7 Pentru ci mulfi amigitori au iesit in lume, care nu mirturisesc ci Iisus Hristos a venit in trup; accsta este amigitorul gi antihristul. I Pizifi-vi pe voi ingivi, ca si nu pierdcfi ceea cc a(i lucrat, ci si primifi ptatn deplin6. e Oricinc se abate gi nu rim6ne in invi(itura lui Hristos nu are pe Dumnezeu; cel ce rrimflne in invifitura Lui, acela are gi pc Tatil qi pe Fiul. r" Daca cineva vine la voi gi nu aduce invititura aceasta, si nu-l primifi in casi qi si nu-i zice(i: Bun venit! rr Cici cel ce-i zice: Bun venit! se face prirtaq la faptele lui cele rele.
a

14
12

Arhim. Justin popovici


Comentariu la epistolele Sf. Ioan

ll5

Multc avind a vi scrie, n-am voit si le scriu pe I qi cu cerneali, ci nidijduiesc si vin Ia voi qi si vorbesc citre guri, ca bucuria noastri si fie deplini. ,, Te imbrafislai fiii surorii tale celei alese.

II, l-3
Iub

l:::-l :::::,:li d.tli" iubirea lrinJ,,". irii, Sfantu I cuv6n raror-de-Durnnez.u.

Nu-i nici o indoiala: nirneni n_a cunoscut atai de desavarqit j


decar Aposrorur.;

lirnbai, acesta-i Adevarul; iaiasi, si a.n.a ao"uarur are o lirnba, aceasta-i Iubirea. Cel ce are Adevarul are Iubirea. Adevarul nu poate rai intr-un suflet in care nu-i sala5luita Iubirea, nlra.a Iubirea este viafa Adevarului, .unur", 'eAevarului si inirna,j Adev,rului. Iubirea e_ cea care vadegte ce_i din Adev.r i, ,,r,1 acolo unde nu e Adevirul, nu e iuUi.La. Exernplul despre, aceasta il dA diavolur: diavorur e in afara Adevarurui nrnaca e'in afara lubirii. EI "nu a stat intru adevir,,(Ioan *, 44), ci a cinutt: din Adevar: a cazutin afara edevarului; j" u.".u este ,,mincinos l si tatal minciunii" - iar "cdnd graieste i.a]d;,lTi:J' j'luuoirt ri personarizarea urii1., ::t^*:'.1t"?\8'!ql;Tot asa, irnpotriva Adev.rului: minciuna "ri. si uiu sunt, de ur.rrun.nl deofiinfi, precum Adevirul lubirea.-Exernplu si pentru cele

.lrrr"i lffi; ""ui"i;.;;;;;;r#;; f,:*:'y:,:l:l1tl,:._putem gny. .. rubi.", raid; ;;;;i Adevir, iar Adevirut traie$te p.i, trUi.".

el la fel de orbitoare ca lumina soarelui: Ucenicul pe care_l iubear Iisus a cunoscut tainele Iubirii au*.r"i.s; oricare alt om. poate iubirea lui e ..u r*i i..avar$ita iubire duna cea a lui Dumnezeu - a tui Hristos, aceea Evangheria lui este.rnai intai de toate Evangtretia tubirii si: in.acelaqi tirnp Evanghelia Adevarului, a vesnic-ului ii Jr,*"_ i:lrueata in ce! preadu lce I i :::",.^::]:i,"oeI1r, gi adevdrul sunt deofiinta;_cre.c unu prin

ffi.Ju- I'lr.?,i., i ]

,fi;;;;J*; D;;; A;i',;r*;.'il;

dintai - diavolul gi ucenicii lui; exernplu pentru cele din urma Dornnul Hristos gi Ucenicii Lui. Dournul Hristos este deopotriva Adev6r desavar$it Si Iubire desavdrEita: acestea sunt nedespArlite in El, precurn pupila de ochi. Fara Adevar, Iubirea 5i-ar pierde vederea, s-ar afunda in intuneric qi ar ajunge oarba; fara Iubire, Adevarul s-ar vegteji gi ar muri pentru totdeauna. Adevarul si lubirea sunt vasele sfinte de nesf6r6mat ale harului lui Dumnezeu, ale rnilei lui Durnnezeu si ale pacii lui Dumnezeu. Sufletul care le are se urnple indata de harul, de rnila gi de pacea durnnezeiasca. Fiindca doar datorita Iubirii 9i Adevirului ce sunt inlauntrul omului acestea trei sunt unite armonios. lar darul acesta vine de la Preasfinta Treime.

rl,4
Ce inseamnA decisa fii cregtin? Sa umbli in Adevar; sa fiipe de-a-ntregul in Adevar gi din Adevar. Acestea sunt darurile pe care nernurirea gi viata vegnici le-au dat ornului atunci cdnd l-au izblxit de picat, de aceastA minciuna de capatiri Si dintru inceput, de aceasta atotminciuna. Sub toate nenumaratele sale

o;;;;,;il#;

,il"j;,

pacat omul nu se minte pe de-a-ntregul pe sine insusi? priviti tnAndria: prin rnAndrie, omul nu se minte oare pe sine insugi, crezAndu-se cineva de searna? - gi, de fapt, nu-i decat pulbere qi cenusi. Priviti Slava degarti: prin slava degart6, omul nu se minte oare pe sine insu;i, crezandu-se vestit? - c6nd, de fapt, nu_i decat

un hoit rau mirositor gi mdncat de viermi. privipi iubirea

de

u6

Arhim. Justin Popovici

Cornentariu la epistolele Sf. Ioan

tt7

totul pe sine insugi, agteptindu-se la o bucurie paradisiaca,l cand, de fapt, toata bucuria sf6rse5te in arnaraciune. Astfcl, pacatul irnpinge la pacat, minciuna la minciunl, astfel totul ajunge sa fie o minciuna nesfdrgita ce-l duce pe om la "tatal rninciunii", [a cel ce "dintru inceput" este uciga5 de oamcni (Ioan 8,44). Dimpotriva, porunca de capatai a Dumnezeirii treirnice estc "de a umbla intru adevir". Caci doal cei ce "umbla intru

porunci a iubirii: cine traie$te in iubire traieste in Hristos Dumnezeu. Doar aga irnpline5te Evanghelia lui Dumnczcu, valabila atAt in cer cit gi pe parnant.
Trebuie sa ne intAritn in adevirul lui Hristos traind dupa poruncile Lui; doar asa ne pazirn de aceastA rninciuna cc dcvasteaza lumea si ucide sufletele siconltiintcle oarnenilor. Minciuna constf, in a spune cA Iisus Hristos nu cstc Dumnczcul-om, cl nu-i Durnnczeu-Cuvdntul intrupat, ca nu-i Dutnnczeu si MAntuitor; antihristul estc intrcg in aceastA minciuna - iar adevarul e cu totttl dc ccalalta parte : Iisus Hristos cste Dutnnczeu-Cuvantul intrupat, Dumnczeu-otnul, Domn si MAntuitor. Antihrist lucreaza pc 'toate cailc ca invafatura lui dcspre Hristos sA insele cAt rnai rnulti oameni- Iar irnpotriva acesteia, crestinii se apara 5i se pazesc prin vie-tuirea dupa poruncile lui Hristos, prin vie(uirca in iubirea si in adevaru[ Lui: pentru ei, Dotnnul Hristos este toata avutia lor, toati viata lor, toatir vegnicia lor, tot raiul lor; si-L dob6,ndesc prin faptele lor evanghelice si sirnt inca de pe parnAnt vesclia cea minunati, simt aceasti fericire negraita de care se vor desfata dcplin, ve$nic gi fara lnutare, in cealaltA lume. Accasta o are in vcdere si sfantul Fiu al Tunetului atunci cdnd ii pova(uieqte pe cre;tini si se pizeasca de arnagirilc lui antihrist: "Pentru ci mulfi amigitori au ieSit in lumc, care nu mirturisc'sc ci Iisus Hristos a venit in trup; accsta estc amigitorul ;i antihristul. Pnzi$-vi pe voi in;ivi, ca si nu picrdefi ceea cc ati lucrat, ci sn primi(i plati deplin5".

II,

7-8

estc singurul gi unicul dumnezeiesc AdevAr, prin care "cci ce umbli intru adevir'r se unesc intr-un intreg, intr-o singurA fiinta sau intr-un singur trup, Biserica, gi de-accea Biscrica este "stAlpul gi tcrnelia adevarului" (I Tirn. 3, l5). Aga incat porunca de a umbla intru adevir gi porunca iubirii intrcolalti nu sunt decAt o singuri porunci, valabila totdeauna - si pcntru cele vechi $i pentru cele noi.

II,
"$i

accasta este iubirea, ca si umblim dupi poruncile Lui rc[g evroKcr,g crutou]; aceasta cste porunca, precum [r-ctrcr ati auzit dintru inceput, ca si umbla(i [neprncr-nril int., iubire". Adevarul dumnezeiesc e cuprins qi sc afla in poruncile Evangheliei. Iar iubirea dumnezeiasca ne dA voinfa, iuterea si stArunta "si umblim dupi poruncile Lui', dumnezeie5ti, "si umblim" intru ele gi cu ele. Iubirea noasra - atiit cea catre Flristos cat si cea care oameni - st6 in "a trii dupi poruncilc" lui Hristos. caci in cele din urrna totul se rcduce Ia aceasta porunca: porunca iubirii lui Durnnezeu qi a aproapelui. De aceea' Sthntul Evanghelist reduce toate poruncire la una singura: "Aceasta estc porunca [...]: sn umblati intru iubirc". Acum $tim ca intreaga Evanghelic a lui Hristos se reduce la o singura

,:

II,
l

"Oricine se abate $i nu rimine in invi(itura lui Hristos [pr'1 pevrov ev tq 8r8crln rou Xprotou] nu are pe Dumnczcu [Oeov our elet]; cel ce rimflne [o ptevov] in invifntura Lui, acela are gi pe Tatil qi pe Fiul". "Nu are pe Dumnczcu" cel ce

l8

4qhim. Justin Popovici

Comentariu la epistolele Sf. Ioan

il9

ale intreg pe Dumnezeul Cel adevarat: Tatel. Fiul, gi Sfantul Duh. De aceea doar creqtinul gtie sA se inchinc lul bu,r_"r.r, doar el il cunoagte pe Dumnezeu, doar el are Dumnezeu.

Hristos 5i se [ine de ea at6t cu inima rui cat si cu rnintea'rui, acera

nu traiegte dupa invAfatura lui Hristos; "nu arc pe Dumnezeu,, cel care nu se line - cu uintga lui si cu inlelelciunea lui _ in Dornnul Hristos. De i se pare cuiva ca, nerecunoscAndu_L pe Hristos ca Dumnezeu6T, creile in Dumnezeu, are Durnnezeu, acela se insal. pe sine insugi, fiindcl nu exista durnnezeu fals nici un ne-Dumnezeu n-a fost proclarnat Durrnezeu. Cu adevArat acela nu e decdt un idolatru, nesocotind pe Durnnezeu; nu_i decat un fara-de'Dumnezeu. cel ce primegte invalatuia rui

insusi. intilnirea cu acest atAt de rninunat Apostol face sa se nasci in sufletele oamenilor gi si creasci neincetat o bucurie minunati si un minunat entuziasm.
Sfintete Pasti, l/14 iunie 1945 DUCANOVIC.

iar Iubirea nu exista, nici subzista, dec6t prin AclevA r - fara Adevar ar cadea gi n-ar mai fi. in iubirea de Adevar se afla de aselnenea si toati rdvna pentru Adevar. Iar Iubirea de Adevar si rdvna pentru Adevar sunt intruchipate desavar5it de Sfantur Fiu al Tunetului; ele acela ce a facut rA.arrn", preculr tunetul, tot Adevarul Noului Testament, ca gi Iubirea Noului f.rr"r".ri. i, iubirea lui pentru Hristos a unit intru totur pi Iubirea dumnezeiasca desavdrgita, gi Adevirul dumnezeiesc desavargit _ de aceea Dornnul cel atotgtiutor l-a pi nurnit de la inceput Fiul Tuneturui [Boanergis]. Iar Sfantul Fiu al Tunetului ii_" irA."pratl, ., desivdr$ire acest nou nume - al carui na5 a fost Dr,*"r"u
67. Sectele nu-L recunosc pe Hristos ca Dumnezeu; p6rintele Justin ii nume$te pe ace5tia atei, firA_de-Dumnezeu
[n.tr.].

novnpor6]". Trebuie luat aminte la aceste cuvinte, caci insugi Apostolutiubirii e cel ce le ,o.,.r," insa cu dreptate re rosteqte, caci totodati gi e ApostorurAdevarurui;

zice: Bun venit! se face pdrtag la faptele lui cele relc [rcotvr,tver 1016

. II, l0_t3 "Daci cineva vine la voi gi nu aduce invifitura a.ceasta, si nu-l primifi in casi pi si nu-i zicefi: Bun venit! cici ccl
rpyorq clurou rorg

cc.i

,t20

Arhirn. Justin. Popovici

Comcntariu la epistolele Sf. Ioan

t2l

COMENIARIU L{ A TREIA E,PTSTOLA A SFANTULUI IOAN TEOI,OGUL


III
IOAN, I-I5

din Dumnezeu estc; ccl ce face riu n-a vizut pe Dumnczeu. rr Lui Dimitrie datu-i-s-a mirturie dc citrc tofi gi dc citre insu5i adevirul; mirturic ii dnm gi noi, Si stii ci mirturia noastri cste adevirati. r-1 Multc lucruri aveam si-fi scriu; totugi, nu roicsc si ti lc scriu cu ccrncali pi condci; t{ Ci nidijduicsc si te vid in cur6nd, gi atunci vom grii guri citre guri. rs pacc [ic! Prietenii te imbrifiqcazi. imbritisati pc prictcni, pc ficcarc dupi numclc lui.

III, I
Iata iubirea, care e in intregirne intemeiati pe adcvar, care e toata patrunsa de adevar, care toata se [ine "intru adcvir". Sfantul Evanghelist bineveste5te pe cel ce prin Sinc insusi c-ste binevestirea cca vie, realitatea vie, atlevArul cel viu. Scrie despre

ci, nu nc primcgte. ro pentru aceea, cdnd voi vcni, ii voi pomcni de faptcle pe care le facc, defiimindu_ne cu vorbc uritc; si ncmulfumit fiind cu acestca, nici el nu primcgtc pe frati, nici pc cci carc voiesc si-i primeasei nu-i iasi, si-i di afara din Biserici. rr Iubitule, nu urma riul, ci binele. Ccl ce face binc

pcntru striini, 6'Care, in fafa Bisericii, au dat ;i mirturie dcsprc dragostea ta. Bine vei face sn_i ajufi in cdlitoria lor, dupi cum se cuvirrc inaintea hii Dumnczeu. 7 Clici pcntru nurRele lui Hristos au plccat l: drum, fdri si ia nimic de la ncamuri. r Noi, deci, datori suntem si sprijinim pe.unii ca accgtia, ca si fim impreuni lucritori pcntru adcl.ir. e Am, scris ceva Biscricii, dar Diotref, care linc si fic ccr dintdi intr.

mult cind au venit fratii pi au'mirturisit dcsprc adcvirur tf u, asa cum umbli tu intru adbvir. { Mai marc bucuric clccit aceasta nu am, ca si aud cn fiii mei umbri intru adevir. 5 lubitule, cu credinfi faci oricfltc faci pcntru frati aceasta

I Preotul, citrc Gaiu cel iubit, pc carc il iubcsc intru adcvir: 2 Iubitule, mi rog si ai spor in toate ;i si nrcrgi binc cu sinAtatea, prccum binc mcigi cu sufletul. r NI_am bucurat

Aceasta-i de fapt intreaga bincvcstirc dumnczeiasca 5i evanghelici, si anume: ca [iubirea dumnezeiasca] s_a prefacut in ccrcare olncneasci, in realitatc ornencasca. intrupath 5i totdeauna trupcasca, implinita ;i totdeauna reala, ino,renita ri totdcauna orneneasci. Daca-i vorba de iubire - crcstinul trebuic sa iubeasca "cu fapta gi cu adevarul"6l (I Ioan 3, lg); clacri_i vorba de rugaciune - trebuie si se roa_{e ,'cu tirpta si cu
68. lntrepatrundr--rea accasta a iubirii cu adevir-ul da dirnensiunea cre5tina a iubirii. ca 5i dimensiunea crc5tina a adevdruluii doar a5a iubirca e mantuitoare si doar asa adevirul e rndntuitor. parintcrc Justin interegc totdeauna iubirea. adcvarul, dreptatea etc. ca aspectc ale aceluiasi lucru. ca dimensiuni ale comuniunii cu Hristos 5i cu aproapere; daca fiecarc (iubirea, adevarul etc.) ar rdmdnc independente. ar fi, de fapt. tle
neintcles

iubirea Noului Testament, care e totodatil 5i experien[a lui proprie: iubirca dumnezeiasca se prcschirnba in simtire omencasca, in expericnta omeneasca 5i in realitate olncneasca.

5i utopice, caci n-ar duce la relatia interpersonala 5i la odihna in Celalalt.

122

Arhirn. Justin, Popovici

Comentari.u la epistolele Sf. Ioan

123

adevirul"; tot a$a daca-i vorba de post, de pace, de rabdare, tle bunatate, de dreptate - toate acestea trebuie .sa fie "cu fapta gi cu .adevirul".

lll,2
"Iubitule, mi rog si ai spor in toatc [euloprot os euoSouo0cc] qi sn mergi bine cu sdnitStea, precum bine mergi cu sufletul [euo8oumn oou n 9DXI]".Creitinul spore$te in toate prin Durnnezeu, creste prin puterea durnneze ias.a. Nu_i niciodata rnulpmig de sine, nici nu_Ei estc sic;i cle ajuns, ci totdeauna are trebuinta de ajutorul lui Durnnezcu si <Ie puterea lui Durnnezeu, in toate ale lui. intru toate are spor, ajutat, sustinut, tras dc harur durnnezeiesc: si in iubire, gi in rugaciune,

este sieqi de ajuns. virtutile evanghelice ctuc la sanatatea sufletului, dar totodata ele sunt Si ccG care, in bunA parte, duc la sanatatea trupului; 5i nu doar in buna parte, ci pe de_a-ntregul, fiindca strarnoqii no5tri nu cunogteau'bolile trupului pana-ce n-au lasat pricatul sa intre inliuntrul lor. Evanghelia se tine asttcl si in adevarul acesta c6 toate bolile sufletului ri ale trupului au pa:1t - gi ca firea orneneascA sc izblvcsrc dc accsrca l-:n_,r.dil lzDavrndu-se dc pacat prin Mantuitorul. De nctagAduit este acest adevirr evanghelic ca prin pacat firea orneneasca a decdzut pana ta moarte 5i la iad; qi ca prin virtu(i spore$te pdna Ia viata si la rai.

5i in nevoinfa postului, si in smerenie, gi in dreptate , si irirabdare si in toate virtutile si sfmtenia evanghelici - doar in acest chip si sporcqte sufletul lui. or, iat6 o adaugire la binevestire: tot in acest chip spore$te gi sinitatea trupului; gi pentru _ oricare ar el fi indeletnicirea la care e supus - ajutorur durnnczeiesc este indispensabil, ca si puterea durnnezeiasca si binr-cuvantarea durnnezeiasca - de aceea nu-i niciodata rnulrurnit dc sine, nu_si

'

umbli tu intru adevir [rcr0coq o, ,, cr.fuq0eicr ,r"p,no_",q1. Mai marc bucuric dccit accasi" nu u-, ca sd aucl umbli intru adcvir Itcr ep?cr rrKvcr. rv rI ci fiii mei crLrl0ercr n_eprncro0uvrcr]". "Adevirut tiu", cAci traind in Adevarul tui Hristos l-ai facut al tau, l_ai preschirnbat in Atlev.arul tau; si acesta e telul credintei evangherice: ca noi si facern ul nostru, olnenesc, tot ce-i al lui Hristos.

tot +i Adevarul. Adevirur dumnczeiesc cre5te prin porun.il" sr*t"i Lui Evanghelii, prin Sfinrere Taine sisfintere viituti evangherice: cel ce raie$te in ele trAiegte in adevar; cel ce umbla iitnu ele umbli intru adevir. Acesfui ,fapt ii sunt. martori toti aceia care marturi.sesc neincetat ci in sufletul lor se afla Adevarur viu al lui Hristos - si totdeauna traier;te 5i se hrane5te prin sfintere virtufi si-prin inclinarire cerc sfinte are sufleturui, irin ganaurite clre sfinte ;i prin sirnfirile cere sfinte are ,sufletulu-i. unde sunt acestea, acolo cste 5i fericirea cea acrev.ratA. Sfantul Apostol ar Adevirului tresalta de bucurie vizandu-si fiii ca traiesc in adevarul lui Hristos gi ca adcv^rul este,in ei. Si scric ,..ri*rri sau iubit: "M-am bucurat mult cind au vcnit frafii qi au mirturisit dcspre adeyirul tdu [oou tr.1 cr],r1Oeta]; asa'cum

adevir. $i facc acestea doar cdnd traieste prin Do**rul Hristos qi in Domnul Hristos, cici in El este intreg Arlevarul El este

III,

5_6

III,

3-4
aclevAr gi umbla in

Sufletul spore;te cdnd omul trAieqte prin

Adevarul traie5te prin iubire, marturisegte despre sine insusi prin iubire - aceasta e cea mai inalta rege in fiinta teandrica a Bisericii, si in aceas{a sta miezur credi-ntei evanghelice p.in iubire se propovaduieqte cel mai eficace Adevarul lui Hristos. Iubirea este cel mai bun evanghelist: gasegte loc pentru adevarul evanghelic chiar gi in cel rnai irnpietrit suflet, il'rni5ca, it inlai_ zeste, il face in stare sa traiasca in obstea sfdnta a Bisericii. Aceasta_e regula suprerna in viata de obpte a Bisericii: totulspt fie "vredniq de Dumnezeu", Toate cugetere ceror ce atcatuielc

124
Bisc,rica trebuic

Arhim. Justin PoPovici


si fie vrednice
de Hristos, Dunrnczcul ntxtru si

Comcntariu

qpi-t"l.l" Sf. I"""

III, 9-10
Nicaieri

laci oricite faci pcntru frati si accasta pcntru strlin,i, carc, in lata Bisericii, au dat mirturic dcsprc dragostca ta' Binc vci lacc si-i aju(i in cilitoria lor' dupi cum sc cuvinc inaintca Iui Dunrnczcu [uitcoq tou Oeou]".

III,

7-8

citcrnarea lor Si datoria lor. ConSticnt sau inconsticnt. nc-crcitinii sunt imprcuna lucratori ai rninciunii, caci daca otnul nu slujcstc Durnnczeului Ce tui aclevirat, lu i Hri stgs, sluj c5tc altu i dumnczct't, altui "idcal". Dar orice alt dutnnczcu, orice alt idcal, cstc un

Crestinii sunt "imprcuni

lucritori pcntru adcvir" -

infricos6tor ca ln Bllerlea, Cacl ne NtrecoBra in inirna omului' stdrpeSte iubiru.a din en, rllmpreun0 cu iubirca dc atlcvar - si in locul lor, toata putere$ o lA rBUtHtgA, J)llr ln Bhcrici puterea este iubirc si atlevar: ccl tnal tn[re ln lutrlra tlujerrtc ce lui lnai rnic] cel care-i ccl rnai betrAn, neglal e flqlltrttUl lttttltttr - ttttdcattna unniindu-se pilda MAntUltUfUlUl, UHIU n.S Vsnlt ln ltttuctr llccitsttl piynAnreasca "s{t I lte [lUJAre6, 13l eH ri rlr{s6re{t.tl rtl'$i rlsll iufletul riscurnpArnrr. pgntru tnglfl" (M6tel ,(1, 2ll.lH), Accttrrttt de-oscbcste Biscricn rlrl orlee lnttltUlle e lUmll HCerluhl ll ncenrta ftrce ca ea si nu fie dln lulnee HgHrla tl u vAdrl;te sg flltt(l inrreaga dintr-o alta lutnc . dln lutnes lublrll dunuezeielll li n aclevarului [ui Hristos,

lublrtr do rtApAnlrcn{ ttu-i un pircat atdt de

III, 1 I
"Iubitule, nu urmr rlulr el hlnolc httl Htpeu ft1 Erlxttv ul-l.u to a7crOovl. Cot ctt frt blne dln Eumncreu ottr [et uTcr0onorr,:v rK rou gaou cdttvllGcl rg ht fau n't vllul pe Dumnczcu". in urnbrn orlcftrul blne lm el Fun, C'el Prenhunr ('ftntl El este Cel ce <ta putcrile rl.l lrnblc ;l clil m ftA blnule,

durnnczcu litls, accasta este necunostintl de Dutnnczcu, aceasta cste idolatrie: sa slujcgti oricarui alt dumnezcu sau oricf,rei alte t'iintc dccAt Hristos Dumnezcu - fic ca slujc5tica unuitlutlnezcu vreunci fiin[e orncncsti: erou, profct sau inlelcpt, gcniu, cuccritor sau savant; fie cf, e vorba de orice alta fiinta vic. clc [a vicrmc la ingcr, dc orice tnateric, de la atom pdna la univers' sau de orice idcc: culturii, civitizatie sau filozofie, stiinta. artit sau tchnic[. Un oln care i5i pune tetul si rostul vie(ii in orice altceva dccat in Hristos c un icl<-rlatru: il ignora pe Dumnezcu, in toatc se fatce irnpreuni-lucrator rninciunii. crestinii se dcoscbcsc clc ccilalti oamcni prirt aceca cA ei cunosc adcvirul, cA au adcvarul, ca irnprcunir-lucrcazi cu adcvarul Si ca astfel cunosc telul Si rostrrl atAi al otnului, cat si al lurnii. intr-o asctncnca slujirc' dc "inrprcuni-lucritori pentru adcvar", lucrcaz[ pcntru el zi si noapte. Dcsprc aceasta SfAntul Evanghelist spune: "Noi, dcci,

up orn facc bincle, c $ctnR cA.l unll ln duh gu 'el 1;c rlngtlr eFt$ bun, cu Durnnczeu, $i.i it$t rle llrAnl unlt lncdt lttlhtrtttrtrl ltti

datori suntcm [...] se fim impreuni'lucritori pcntru adcvitr


[our.'epyor

toate putcrite suflcts{ti re nerc dln EUmnelull il vin dln Dumnezcu. Nu-i nici un bln ln OmUl RfC nu"l tlllt l)ttlttttczctl - dupa cum nu-i nici urrni do rAu ln gtttul [18 nu-l tlirr tliflr'ol, Din lucrarea rlului, ln rufletUl 6lnglgl rc rldliJn urt lcl tlc cclt{t intunecat6 care il asqunde pr,, DUtnneZeU Vutlr:rll lttllctulrri, ;i ourul nu-L rnai vcdc pe DUmneEeU nlql lnlntrttttttl ltri' rrici r'('$l ((' rilvfi rlcqtc deasupra lui, nic i in lulnc, nlc I denrupru lurrrl i, riul" il savarSef tc fiindcA nre tOtrlgtttln6'coniliuttl stttt incgnSticnt - o legatur[ in tlutr cu lhe1h)Iulrtrulul, SAvArllrcl r0trlui Ilorbciitc
(r9. De putcre lumcoscA,

rq

cr].r'1Oera]".

t26
pe oln, care

Arhim. Justin Popovici

nu-L vede pe Duninez6u, $iadesea incepe sA spuna c6 Dumnezeu nici nu exista. Necredinciosii acestia sunt sub stapanirea celui ce-L tigaduie pe Dumnezeu, fie pe fa[a, fie'in ascuns: acegtia spun cA qi cei fara-de-Dumnezeu pot fi oatneni ai binelui. Da, cei fara-de-Dumnezeu pot fi, pentru o vrerne, oanieni ai binelui, rnai degraba buni, buni in chip fariseic; insa cei fara-de-Dumnezeu nu pot fi cu adevArat buni, neincetat buni, profund buni, buni in chip netrecator, cAci-pentru aceasta le-ar trebui o legitura in duh, o filiafie duhovniceasca, cu Cel ce singur este cu adevarat bun Si vepnic bun - Hristos, Durnnezeul Si Dornnul. Rarndne adev6rat pentru toate veacurile acest cuvdnt al MAntuitorului: "Fara de Mine nirnic nu putefi firce" (Ioan 15, 5).

CUPRINS

Prefala..,.............'.,.:.... r,,,.r,r, r.,,.r. rr... rr r,

r.. rit r,,,

',,,,.,.,..,,5

ComentariulaEpistolaI,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.,,,,,,,,.,',,,,,,,,..,,.,7
Comentariu la Epistola
n

II-4,,,,,,,,,r.,,,,,,.,.,,,.,.,..,.,.. I I 3

III,
in

12-15

Biserica "insugi Adevirul" marturise;te dispre sine insu5i, dar marturisesc despre el, de aselnenea, si rnartorii Adevarului. Dornnul Hristos este Adcvarul insusi, iar martorii Adevarului sunt Apostolii, Sfintii ;i tofi credinciosii. De fapt, Biserica nu e nimic altceva decdt o neincetata mArturie despre Hristos, Durnnezeul gi Mantuitorul lurnii gi al ornului, caci in ea traie$te gi lucreazA neincetat Dumnezeul-om, Hristos, gi cu El toate desavirSirile dumnezeiegti dirnpreuna cu toate puterile durnnezeie5ti: "Iisus Hristos, ieri gi azi gi in veci, este Acela5i" (Evrei 13, 8). Totdeauna este aceea$i putcre a Lui de-via1Afacatoare si minunat[, totdeauna e aceea5i iubire a Lui, totdeauna Adcvarul Lui, Dreptatea Lui, Binele Lui, Vesnicia Lui; rotdeauna aceea5i Evanghelie a Lui. Cel ce are ochi de vizur il poate 5i astazi vedea, cum L-au putut vedea toti cei care au bincvoit sa-L vada de doua mii de ani incoace.
Sfantul Nichifor MArturisitorul, SfAntul Erasrn de la Ohrid, martir.
2/15 iunie 1945. DUCANOVIC.

Comentariu la Epistola a ll l-4,,..,,,,,,,,..,.,,.,,,,,,..,..,, I 20