46. O bilé cu masa de m=100 g este legata Ja unul din ca etele oN &. viteza primel bile imediat inainte de clocnire b. maltimile la care se ridica bilele dupa clocnire ©. raportul maselor m/ma astfel incat dupa clocnire bilele 34 gq aceeasi indltime "ed inextensibil cu lungimea (=0.8 m $1 avand celalalt capat fixat, py, Lay este/adus in pozitie orizontala sl lésat liber ca in figura... Cand fry al ing POZitie verticala, bila clocneste perfect elastic un corp de masg ‘ns aflat initial in repaus. Corpul este pus in miscare si aluneca fara fre portiunile BC si DF si cu frecare coeficientul de frecare fling “ate Portiunea CD, care are lungimea ('=0,3 m $i clocneste in punctul Py, "tp ideal. Resortul sufera o deformatie maxima rey At=1 om, Sa se afle: A a, vitezele corpurilor imediat dupa ciocnire ™% b. cosinusul unghiului maxim cu care | deviaza firul dupa clocnire | ©. constanta elastica a resortulul ideal & 47. Un corp A cu masa msi viteza vo clocneste perfect elastic si central corp B cu masa 2m, fixat la capatul unui resort elastic nedefoms! Considerand ca deplasarile corpurilor se fac pe 0 suprafata orizontalg frecare, sa se afle: x a. raportul vitezelor corpurilor imediat dupa clocnire b. raportul energiilor cinetice Ec/Ees ale celor doua corpuri, imediat clocnire = ©. valoarea maxima a comprimarii resortului, cunoscand energia cinetiy corpului A inainte de ciocnire H=36 mJ si constanta elasticd a resoryy k=40 N/m 48. Doua bile cu masele m=3ru=3 kg si me sunt suspendate pe doud fy paralele, astfel incat bilele se ating. Prima bila este deviata pana la o indltin h=20 cm s1 lasata liber. Se neglijeaza fortele de frecare cu aerul. Sa se ae: a. raportul indltimilor la care se ridicd bilele daca ciocnirea este peti elastica b, indltimea la care se ridica bilele daca clocnirea este perfect plastica c. caldura degajata in cazul clocniril plastice 49. O particula cu masa mi loveste o alté particula cu masa me=3mu alll in repaus. Clocnirea este unidimensionala. Sa se afle fractiunea din energt cineticd inifiala a primei particulet care: a. este transferata particulei a doua, daca:clocnirea este perfect elastica b. este transferata particulel a doua, dacd:ciocnirea este plastica ¢. se transforma in caldurd in cazul clocniril plastice 50. O molecula cu masa m=5-1025 kg, aflata intr-un cilindru cu piston § migcd cu viteza v=502 m/s $i ajunge din urma pistonul care se migcd Viteza vs=2 m/s si de care se clocneste frontal 1 perfect elastic. Sa se allel urma ciocnirit: 126it 4 clocnire Jel imediat dupi joa more eului moleculet 1 tit Pel cinetice a molecule arta e cu masa m=2 kg se misc cu viteza vj=3 m/s sf ajunge din un emrete cu masa M foarte mare (m< co) care se deplascazh i wel m/s $1 de care se ciocneste perfect elastic, Durata clocniril vitezd Oa se afle: oye ms. aut Imedlt dupa ciocnirea cu peretele ont ath cu care peretele actioneaza asupra corpului in timpul clocnirit wnt vi/v2 pentru ca dupa ciocnire corpul cu mas& mi sA se opreascd fl pil loveste podeaua cu o minge cu masa m=2 kg s{ cu viteza vo=5 U0 OF gicular pe ea. Considerand ca clocnirea ou podeaua este perfect nfs PER cA dureazé un timp Af0,5 ms, sa se afle: cust ingil dupa clocnirea cu podeaua sma medie cu care podeaua actioneazA asupra mingii in timpul clocniril p.or@ medie cu care podeaua actioneaz4 asupra mingit in timpul ciocnirii, «i fringea loveste oblic podeaua sub un ungh! fata de ea de 360 ytioul cu masa mi ciocneste perfect elastic 0 5 ‘amitial in repaus. SA se afle mi/me, daca: cloenirea este centrald tar particulele au viteze egale gi de sensurl opuse , decile particulelor dupa clocnire formeaza un unghi 2a=60° si sunt tee in raport cu directia initiala de migcare a particulel cu masa m f particula cu masa ma 4, Un neutron ciocneste un alt neutron aflat iniffal in repaus. S& se afle: 1. unghlul format de directiile de migcare ale celor dol neutront dupa cioenite, daca cicocnirea este centrala si perfect elastica b.vitezle celor do! neutroni dupa ciocnire, daca viteza neutronulut incident este u=8.46:10' m/s gi dupa ciocnire viteza ul formeaz& un unghi a1=30° cu directia inifiala de miscare 85. 0 particulé cu masa m, ciocneste perfect elastic o particulé cu masa me=4m) aflata initial in repaus. Dupi clocnire viteza primei particule formeaza un unghl drept cu directia initialé de miscare a ei ca in figura. Sa se afle: 4 vitesa particulelor imdediat dupa ciocnirea perfect elastica dac& viteza piimel particule este vi=20 m/s b. a cata parte din energia cinetica inifiala a particulei cu masa m, este Plerduta prin ciocnirea particulelor 56 Un corp cu masa mi=1 kg loveste cu viteza v=10 m/s un alt corp cu nat me=2 kg aflat in repaus. Dupa clocnire directille de miscare ale Copurilor formeaza unghiurile a1=30° si respectiv a2=45° cu directia initiala demiscare a primulut corp. Sa se afle: pilezele corpurilor dupa clocnire ‘Taportul energiilor cinetice ale corpurilor dupa ciocnire Eei/Eca Scaldura degajata prin ciocnirea corpurilor 127 > ~~i 4, Elemente de staticd 4.1, Echilibrul de translatie fir ideal. S 1, Un corp cu masa m= 500 g este suspendat de un © action, cu o forta orizontala pana cand corpul deviaza fata de vertlcala cy ung a=60°, Sa se afle: a. valoarea tenstunii in fir b, valoarea fortel 2. Un plug este tras uniform de doua tractoare, astfel incét unghiul fo dintre cablurile ce leaga cele doua tractoare este 1=60°. Tenstunea fiecare cablu este T215 KN. Sa se afle fora de rezistenta exercitata de so), 3. Pentru a mentine constanta viteza une sanii pe un drum orizontal treby ‘88 se actioneze cu 0 forta Fi = 120 'N sub un unghi a=60° fata de orizonty sau cu o forté Fa= 50/3 N sub un unghi 8 =30°. SA se alle: a. coeficientul de frecare dintre sanie $1 plan b. masa saniel 4. Un cursor cu masa m: poate aluneca fara frecare de- fa lungul unel bare verticale AB. De cursor este prins un fir trecut peste un scripete ideal, iar la capatul firului este prins un corp cu masa m. Stiind ca sistemul este in echilibru atunci cand cele doua mase se afla pe acelas! nivel orizontal, iar lungimea firulut este de doua ori mai mare decat distanta OC intre corpuri sé se afle raportul m/me. 5. Un corp cu greutatea G=100-/2 N este suspendat ca in figura 1. Sa sed! valoarea greutatii G: care asigura echilibrul sistemului, daca se cuncey unghiul a =45°. 6. Un corp cu masa m=4 kg este suspendat prin intermediul a trel fire cal fig. 2. Se cunose valorile unghiurilor a:=30° si a2=60°. Sa se afle tensiutl din cele trei fire. 7. Un corp cu masa m=12 kg este suspendat de doua grinzi ca in fig.3. Dat se cunoaste unghiul a=30° sa se afle tensiunile din grinzi.masa m=2 kg este suspendat de tavan ca in figura 4 printr-un cor? OU formeaz cu orizontala un unghi a=30°, Corpul este prins $1 wv cole ronal SA se afle tensiunea din cablu 1 forta de reactlune y masa m=80 kg se afl pe o platforma cu masa M=40 kg ca in U0 Og ge afle: jt 5. care trage omul sfoara pentru a se mentine in echilibru Hirt) Spasare exeritata de om asupra platformel pe care se aflé le + 1 AcB este prinsa o masa m=16 kg ca in figura 6. In pozitia de 1p.0e Ar 1 CB este orizontal, tar cablul AC formeaza cu verticala un ait ‘sa se afle valorile celor doua tenstunt din cele doua cabluri. a" " Fig..5 Fig 4. tin cablu este prins de cdrligul A si este trecut umn seripete fx B. La capatul liber al firulut se un corp cl masa m=2 kg, lar in punctul C sagen corp cu masa m cain figura. Frele AC ¢o sunt perpendiculare Ststemul se afld in eeilibru. SA se afle: t raloarea masel rm, astfel incat tensiunea din firul ficeste de doua ori mai mare decat tensiunea din firul BC }.saloarea tenstunil din firul AC ¢ fora care actloneaza asupra scripetelui B 12, Un corp cu masa m=1 kg se afl pe un plan orizontal, unde se poate mica cu frecare, coeficientul de frecare flind #=0,3. Sa se afle cu ce fora trcbule s& se tragé de corp sub unghiul a=45° fafa de orizontala, astfel incat corpul si se migte uniform. 18, Pe un plan inclinat sub unghiul a =30° se pune un op cu masa m=1 kg. Migcarea corpului se face cu freare coeficientul de frecare fiind =0,3. Asupra ‘esstula se trage cu o forté F sub un unghi £=30° ca in ‘uri, astfel incat corpul s4 rman in repaus pe plan. Sise afle: a forta. F tie de apasare exercitata de corp asupra planulul tu Fi care aplicaté corpului sub acelasi unghi 8, determina urcarea ‘oma a corpulut pe plan 129| Greutatea barel. SA se afle cu ce forte apasd bara asupra Pung sprijin, te 4. O grinda omogena AC orizontalé cu masa m=10 kg se Spring , Puncte A 51 B aflate la distanta a-0,8 m unul de celalalt. La apg! ty Srinzit, aflat la distanta {=1 m de punctul A se atarna o greutate a cy mM=4 kg. Sa se afle fortele cu care grinda actioneazd asupra Punctgs’ sprijin, seg 5. O scandura subtire si fara masa AC cu lungimea =1,6 m Se spr tun suport O aflat la distanfa (10.6 m de capatul A. De capa scdndurii se prinde 0 masa m1=800 g, lar la distanta (2=1 m de capa! Prinde 0 masa m=400 g. SA se afle valoarea mase! my ce treby Ay capatul C al scandurii pentru ca aceasta sa fle orizontala. ale pring 4 6. Un muneitor ridicé o scanduré cu masa m=5 kg pana cand formeaza cu orizontala unghtul a=30° actionand cu o forta Perpendicular scdindura, Sa se afle valoarea acestel fortel. ' 7. Un scripete dublu are razele Ri=15 cm gl R=3 cm. Se prinde de Scrip, cu raza Ro un corp cu masa m=2 kg ca in figura 1. Initial Scripetele blocat. Sa se afle valoarea masei corpului ma, astfel incat scripetele s& muy roteasca dupa prinderea acestul corp si deblocarea scripetelul. 8. Un corp prismatic cu baza un patrat cu latura a=2 cm, indltin, h=10 cm s! cu masa m=1 kg se afl pe un plan orizontal (fig 2). S4 se alle: a. valoarea minima a fortel orizontale care aplicaté in partea superioari; corpului determina rasturnarea acestula b. valoarea minima a une! fortei care formeaza cu orizontala un unghi a=) care aplicata in partea superioara a corpului determina rasturnarea acestil (fig 3) 9. Sa se afle valoarea minima a fortei F orizontale care trebuie aplicatd un roi cu masa m=5 kg si cu raza R=30 cm, pentru ca roata s& urce treaptac inalfimea h=10 cm. (fig.4) Fig. | Fig.2 Fig. 4 a = trime . O bara cilindric& cu lungimea ¢=1 m este confectionata o patrime | Ea cu densitatea pi=7800 kg/m gt restul din aluminiu cu denstt# 132«m3. SA Se afle unde trebule suspendata bara pentru ca ea si 00 vbr daca bara are peste tot aceeeas! sectiune. in wl cu raza R=15 cm al unel magini se aplicd un moment ys won manuirea volanulul cu malnile aflate in dowd. puncte 5 Nm . Sa se afle forta dezvoltaté de mana omului, dacd se use. roe opwomul trage cu aceeas fort cu ambele maini, tangente pe omogend AB, cu masa m=200 kg se poate | unui punct de sprijin A aflat pe sol. Bara B uta sub un unghi cu orizontala a=30° in ajutorul unui cablu orizontal care este prins fl Bal barel ca in figura. SA se afle: fs érnea in cablU f eatiunes 1 articulatie seointa unghiul format de reactiunea din punctul A [A quonzontala 4g, 0 scandurdé orizontala AB cu lungimea (=4 m si masa m=20 kg este tin A gi legata cu ajutorul cablului DE, care face un unghi a=30° cu la, Punctul D se afla la distanfa d=1,5 m de capatul B. Pentru a faine seandura in pozitie orizontala in punctul fectloneazd o fort F=300 N, a c&rei directie = fumewA cu orizontala un unghi $=45° ca in F figura. S& se afle: Vicma — a.tenstunea din cablul DE ic B b fora de reactiune in articulatia A nj 140 scdndura orizontala AB cu lungimea (=2 m gi masa m=20 kg este afiulata in punctul A, iar cellalt capat este prins cu ajutorul unui fir hhetensibil trecut peste un scripete ideal, prin intermediul unui resort, de punctul Mca in figura, Constanta elastica a resortului este k=2 109 N/m, tar unghu! facut de firul care leaga capatul B cu orizontala este a=60°. Stlind c& ‘indura este orizontala, s& se afle: 4 forfa de intindere a resortului si alungirea acestula ‘vreactiunea din articulatia A ‘unghiul fécut de reactiune cu orizontala 18 0 bard cu masa m=1 kg si lungimea A eau cate se poate rot! in jurul capatulul ian finuté in pozitie orizontala prin tae poe celdlalt capat a unul corp cu fet ‘5 kg cu ajutorul unui fir ideal Peste un scripete ca in figura. Firul het cu orizontala un unghi a=30°, Sa se afle distanta fata de capatul A care se afla un corp cu masa m.=10 kg agezat pe scandura.16. Pe o bara orizontala cu greutate neglijabila Se aflé un corp cu masa m=10 kg. Bara este ° Prins cu un resort care se alungeste cu x=2 ; m. Se cunose (=1 m gi &=3 m. Sa se afle 1" Constanta elasticd a resortului. 17. O scandura AB cu lungimea (=20 cm gi cu greutatea Neglijabna, Prinsa la capete cu ajutorul a doua resorturi cu constantele clastice 4, N/m 1 k=150 N/m de tavan ca in figura. Initial resorturile ay tung c€ale. Pe scindurd se agazé un corp cu masa m=1 Kg, astfel Incat gear SA Se inclina fata de orizontala cu unghiul a=30°. Sa se afle: ay a. deformatitle resorturilor b. fortele elastice in cele doua resorturi ©. distanta masurata fata de capatul A la care se agaza corpul d. distanta masurata fata de de capatul A la care se asazi corpul astfel incdt scindura s& ramand orizontala 18. O bara cu lungimea =2 m si masa m=32 kg este articulata in punctul A si sprijinita in punctul C aflat fay de capatul A la 3/4 din lungimea barel. Bara se afl in pozitie orizontalé prin prinderea capatului B al barei cu un corp cu masa m=2 kg cu ajutorul unui fir inextensibil ce trece peste un scripete ideal ca in figura. Firul formeazd cu orizontala un unghi a=30°. Sa se afle: , reactiunea in reazemul C b. forta dezvoltata in articulatie 19. O bara omogend cu masa m0,2 kg gi lungimea O, articulata de muchia unut bloc de forma unut cub cu latura masa M=5 kg. In punctul A este fixata greutatea G=4 N. Sistemul este tinut in echilibru sub un unghi a cu ajutorul unui fir prins in punctul B care are directie orizontala ca in figura. Sa se afle: a. tensiunea din firul de legatura b. sinusul unghiul a pentru care cubul nu se rastoarnd in jurul muchiei care trece prin punctul O 20. O bara omogena AB=3C are masa pe unitatea de lungime m/(=1/3 kg/m. Bara este articulata in punctul O si se afl in echilibru in pozitie orizontala sub actiunea unei forte F=10 N aplicaté vertical la capatul A al barel. Daca la capatul B bara se prinde de un fir BC care formeaza cu orizontala unghiul a=30° ca in figura, s4 se afle: > 134r- ea din firul BC : ensiue? care trebuie Si 0 aiba masa barei m, astfel ca tensiunea din fir ate entry caaul in care bara este orizontala ‘ ag omogena cu masa m=2 kg este articulata 1.00 t. tar celdlalt capat se sprijina pe un pw CAPES “ge afle fora mecesaré deplasarit ve and bara formeazé cu verticala unghtul grout efictentul de frecare dintre bard si , wo te w=0.4. Se neglijeazé frecarea dintre ae sisuprafata orizontala. arf neuniforma cu Tungimea (=1 m poate sta in echilibru sprijinita crete vertical pana la un unghi maxim a=30%, format cu podeaua. ij coeficientul de frecare la alunecare cu peretele si podeaua fle inaltimea la care se afla centrul de masa al scaril. ge un Pe 108° A sa se al o bari omogena cu Iungimea (=1 m si cu masa m=2 kg se sprijina cu u capatul A pe un plan orizontal . q1ex capatul B tangent pe 0 suprafaja lard cu raza R=O,5 m cu centrul in dd frecare ca in figura. SA se afle treentul de frecare dintre bara si sol acd bara se aflé in echilibru. 24°, $4 se afle viteza minima pe care trebule s& o aibé un autoturism care Intra intr-o curb& cu raza R=50 m pentru ca acesta sA nu se rastoarne. Cunvagtem distanta dintre rotile autoturismului d=1,2 m si inaltimea la care sealé centrul de greutate al autoturismului fata de sol h=0,3 m. 25", 0 tij subtire rigida cu lungimea (=1 m este articulata rigid, sub un unghi a=30°, de un ax vertical. La capatul tijei este prinsa o bilA cu masa m=200 g. Sistemul se roteste cu turatla n=120 rot/min ca in figura (77? =10). Sa se afle: 4 reacttunea bilei asupra tijei 5 tangenta unghiul format de reactiunea din tija cu orizontala & momentul reacfiunil fafa de punctul de fixare de pe ‘ ase perioadei de rotatie astfel incat momentul lata punctul e., se anuleazd 26. In partea inferioara a unel suprafete conice care cu qe cH orizontala unghiul a=300 se aflé un corp hing st Ke ca in figura. Conul se roteste in ru iM sale cu viteza unghiularé o=5 rad/s. 2% Seen conului este R=30 cm. Sa se afle A Spit mtgGe ftecare la alunecare pentru care Paraseste suprafata conica. to bh 135