Sunteți pe pagina 1din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

MOTIVATIA LUCRARII

Aleg intotdeauna, pe cel care are mai multa nevoie de ajutorul meu. Este singurul meu criteriu in preferinta pe care o dau bolnavilor. Chr. Bernard

Sanatatea este bunul suprem al omului, elementul principal al calitatii vietii in contact cu sanatatea, boala este o non valoare ce constituie obiectul luptei pentru inlaturarea ca si pentru realizarea valorii de sanatate. Hepatita virala are o incidenta destul de mare datorita in mare parte nerespectarii regulilor de igiena. Pe langa ajutorul pe care il, acordam vindecarii hepatitei virale, trebuie sa le explicam necesitatea respectarii unui regim igieno-dietetic strict pentru preintampinarea recaderilor, cronicizarea bolii care in timp poate duce la ciroza hepatica. Aceasta preocupare de a nu lasa boala sa eracizeze, de a fi alaturi din punct de vedere medical si moral de bolnav, sa-l ajuti sa-si recapete linistea sufleteasca si sanatatea, m-a determinat sa aleg aceasta lucrare.

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA FICATULUI

Ficatul este cea mai mare glanda din organism. El este anexat tractusului digestiv provenind dintr-un mugure al mucoasei duodenale numit diverticul hepatolitic.

Pagina 1 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Asezare se afla asezat in cavitetea abdominala, etajul supramezocolic, in partea superioara dreapta imediat sub diafragma iar lobul sau stang se intinde pana in epigastru. Locul ocupat de ficat poarta numele de loja hepatica. Configuratie ext. Are forma unui hemiovoid, asezat transversal in abdomen cu lungimea de aproximativ 28 cm cu diametru anteropost de 18 cm si o inaltime de 8 cm. Greutatea sa este de circa 1400 g si are culoare rosie-caramizie, datorita cantitatii mari de sange pe care o contine. Ficatul contine 3 fete: Fata superioara sau diafragmatica este conversa in sus si vine in raport cu diafragmul si cu peretele anterior al abdomenului. De aceea i se mai spune si fata antero-superioara. Pe aceasta fata se observa 2 lobi, lobul drept si lobul stang. Fata inferioara sau viscerala este concava si se afla in raport cu: stomacul, duodenul, colonul, nazocolonul transvers, rinichiul drept si glanda suprarenala dreapta. La aceasta fata se afla trei santuri: - santul antero-posterior drept care adaposteste in portiunea sa anterioara vezica biliara iar in cea posterioara veca cava inferioara. - santul antero-posterior stang care adaposteste in portiunea sa anterioara un cordon fibros, ligamentul rotund provenind din obliterarea venei ombicale, iar in portiunea posterioara gazduieste ligamentul Arontius provenit din obliterarea canalului venos Arontius de la fat. -santul transversal se intinde intre cele doua santuri antero-posterioare si coincide cu hilul ficatului prin care intra si ies: artera hepatica, vena porta, limfaticile, nervii si canalele hepatice care alcatuiesc impreuna pediculul hepatic. Cele trei santuri dau aspectul literei h si impart fata inferioara in 4 lobi. Pe laturile santurilor antero-posterioare se afla lobul drept si lobul stang iar intre ele in raport cu santul transversal se afla lobul patrat dispus inaintea santului transversal si lobul posterior dispus inapoia acestui sant. Fata posterioara este in continuarea fetei superioare si vine in raport cu peretele posterior al cavitatii abdominale, la nivelul vertebrelor T7 T1. Are pozitia aproape verticala
Pagina 2 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

si pe ea se vad lobul drept, lobul spiegel si lobul stang. Mijloacele de fixare Tinerea in pozitie a ficatului este realizata de ligamente care nu sunt alceva decat pliuri peritonial. Aceste ligamente sunt: - ligamentul falcoform, care este o formatie peritoneala ce se intinde de la fata inferioara a diadragmului la fata superioara a ficatului Sper parte anterioara prezinta o margine care se intinde pana la ombilic si depaseste in grosimea ei ligamentul rotund. - ligamentul falcoform imparte fata superioara a ficatului in lobul drept si lobul stang. Aceasta nu corespunde insa delimitarii anatomicea celor 2 lobi asa cum era considerat mai inainte. - ligamentul coronar se intinde de la fata inferioara a diafragmului la fata posterioara a ficatului de o parte si de alta a ligamentului falcoform pe care il continua, lasa neacoperita o mica parte numita areaunda. Este cel mai important mijloc de fixare a ficatului. Un alt mijloc de fixare este micul epiplon sau omentul luic, care mai este si denumit ligamentul esofago-duodeno-hepat. Tot ca mijloace de fixare trebuie considerate vena cava inferioara, prese abdominala si pendiculul hepatic. Structura ficatului Segmentatia ficatului. Impartirea in lobi a ficatului nu mai este corespunzatoare in practica medicala. Aceasta segmentatie are la baza o anumita distributie a vaselor sanguine, artera hepatica, vena porta si caile biliare intrahepatice. Tinand seama de acest criteriu se pot descrie: - lobul drept este format dintr-un segment anterior si un segment posterior; - lobul stang are un segment lateral si un segment median; Segmentul lateral ii corespunde partea lobului stang aflate la stanga ligamentului falciform si a santului antero-posterior stang de pe fata inferioara. Segmentului median ii corespunde restul lobului stang lobul patrat si lobul posterior. Fiecare segment primeste
Pagina 3 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

printr-un pedicul o ramura segmentara a arterei hepatice, o ramura segmentara a venei pote si un canal segmentar biliar. Ficatul este invelit in cea mai mare parte de peritoneul visceral care formeaza ligamentul falciform si ligamentul coronar ramanand neacoperita numai cele de s-au numit areanude. Sub aceasta temica se afla o membrana fibroasa de invelis capsule Glisson si apoi substanta proprie a ficatului sub pareschinul hepatic. Structura microscopica a ficatului Capsula Glisson patrunde in ficat prin hil urmarind traiectul vaselor sanguine si formeaza pereti lametari conjuctivi care impart impreuna cu reteaua vasculara masa de substanta proprie in formatiuni numite lobuli hepatici. Lobulul hepatic Lobulul hepatic reprezinta unitatea sixanatomica si functionala a ficatului. Are forma unei piramide asezata pe cu baza pe suprafata ficatului si cu varful spre interior in sectiune transversal are aspectul unui poligon cu 5-6 laturi. In structura lobulului distingem: formatiuni vasculare, celule hepatice, canalicule biliare si filete nervoase vegetative. Vascularizatia Ficatul primeste sange prin doua vase sanguine: artera hepatica ramura a trunchiului celize care aduce sange nutritiv si vena porta care aduce sange functional provenind din intestin, stomac, pancreas si splina. Prin alaturarea a cel putin 3 lobuli hepatici se formeaza la limita dintre ei spatii triunghiulare in sectiune, numite spatii portal sau spatii Kiernan care sunt pline cu tesut conjuctiv si contin o ramura a venei porte, o ramura a arterei hepatice, unul sau doua canale biliare, limfatice, si filete nervoase. De jur imprejurul spatiilor Kiernan se afla un strat celular numit lama celulara limitanta, celulele acrestei locul au o mare capacitate de inmultire. Ramurile venei porte din spatiile Kiernan trimit ramificatii care merg in lungul lobului de la baza pana la varf. Aceasta se anastomozeaza si formeaza o retea venoasa perilobulara care limiteaza lobulul de periferie. Ajunse in varful acesteia venele parilobulare se unesc intrPagina 4 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

o vena centrala, vena centrolobulara care coboara prin axa lobului de la varf pana la baza. De la reteaua nervoasa perilobulara patrund radiar pana la vena centrolobulara numeroase vase cu traiect sinuos-capilare sinoide care formeaza o retea intralobulara. In peretii acestei capilare se gasesc niste celule speciale, celulele lisorale sau Kimpffer. Unele dintre ele se pot desface din capilare capatand insusiri fagocitare iar altele formeaza impreuna reteaua de reticulina din substanta proprie tesutul Kumfferian sau sistemul reticulo-histocitar al ficatului. Venele centrolobulare ale diferitelor lobuli se unesc la baza lobulilor in vene sublobulare care formeaza in cele din urma 3 vene hepatice: vene hepatice stanga, in care se colecteaza tot sangele din ficat si este dus in vena cava inferioara. Ramurile arterei hepatice din spatiul Kiernan trimite asemenea ramificatii in jurul lobulilor formand artere care se anastomozeaza cu reteaua venoasa perilobulara. Datorita acestiu fapt in ficate de cele doua feluri de sange nutritiv adus de artera hepatica si functional adus de vena porta se amesteca in reteaua vasculara intre lobulara asa ca la nivelul celulelor hepatice ajung un singur fel de sange. La nivelul ramificatiilor venei porte, al venei centrolobulara al arterei hepatice se afla sfinctere anatomice, sfinctere de intrare si de iesire care regleaza fluxul de sange in ficat. Sistemul vascular formeaza un fel de schelet al lobulului pe care celule mari cu forma poliedrica avand unul sau doi melci mari si o citoplasma a carui aspect variata cu starea functionala citoplasma contine multe incluziuni de glicogen. Celulele hepatice sunt asezate in cordoane dispuse radiar in ochiurile retelei capilare intralobulare alcatuind cordoanele Remak. In cadrul acestor cordoane intre celulele hepatice si peretele capilar sanguin se afla un spatiu de trecere numit spatiul Disse. Cordoanele Remak sunt dispuse cate 2-3 alaturate formand-trabecule. Intre cordoane se formeaza prin simpla lor alaturare spatii inguste numite canalicule biliare. Canalele biliare se formeaza deci intre cordoanele Remak si nu au pereti proprii, ele se anastomozeaza si formeaza in interiorul lobului o retea vasta. Spre periferia lobuluicanaliculele biliare isi constituie un perete numit colangiola. Colangiolele din lobulii invecinati se unesc intre ele si formeaza la nivelul spatiilor Kiernan, canale biliare perilobulare, care se unesc intre ele si dau nastere la doua canale hepatice drept si stang corespunzatoare celor 2 lobi ai ficatului care parasind ficatul la nivelul hilului se unesc si formeaza canalul hepatic comun. Dupa un traiect de trei patru centrimetri canalul hepatic comun se uneste cu canalul cistic si alcatuiesc impreuna canalul coledoc care se deschide in duoden impreuna cu canalul
Pagina 5 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Wirsung la nivelul casunculei mari. Canaliculele biliare si canalele biliare perilobulare formeaza caile biliare intrahepatice, iar canalul hepatic comun si canalul coledoc alcatuiesc caile biliare extrahepatice. Prin caile intra si extra hepatice se scurge, bila care reprezinta secretia externa a ficatului. Limfaticele Sunt doua categorii de vase limfatice - unele superficiale la nivelul tesutului sub peritoneal si care ies prin hil si altele profunde care formeaza traiectul veselor sanguine si iesind fie prin hil fie pe calea venelor hepatice care merg spre vena cava inferioara si ajung la ganglionii suprapancreatici si ganglionii hiliari. Inervatia ficatului Ficatul primeste filete nervoase simpatice de la plexul celiac si filete parasimpatice de la nervul vag stang prin micul epiploon. Functiile metabolice ale ficatului Metabolismul glucidic Glucidele sunt absorbite la nivelul tractusului digestiv sub forma de monozaharide in special sub forma de glucoza. Tot sangele care vine de la intestin, stomac si pancreas se aduna in vena porta si prin intermediul ei ajunge la ficat. Acest sange numit si sange functional contine pe langa celelalte substante alimentare organice si minerale, glucoza ca rezultat al digestiei glucidelor. Glucoza este retinuta in cea mai mare parte de celulele hepatice si numai o mica parte trece direct mai departe de circulatia generala prin venele hepatice. In celulele hepatice glucoza este condensata si transformata in polizaharidul glicogen care este depus sub forma de rezerva in citoplasma lor. Procesul de sinteza a glicogenului poarta numele de glicogenogeneza si se face sub influienta hormonului pancreatic insulina, produs de insulele Longerhaus. Ficatul printr-un proces de desfacere a unei parti din glicogenul de rezerva in glucoza trimite in mod continu glucoza in organism la muschi prin venele hepatice. Acest proces se pretece sub influienta
Pagina 6 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

unui fermentat glicogenolitic din celula hepatica a adrenalinei a tiroxinei precum si a glucogonului si este cunoscut sub numele de glicogenoloza cu rol de a mentine constanta contitatea de glucoza in sange. Reglarea umorala-insulina pancreatica ajunsa la nivelul celulelor hepatice produce condensarea glucozei in glicogen glicogenogeneza, iar adrenalina si tiroxina produc desfacerea glicogenului in glucoza-glicogenaliza. Metabolismul lipidic Ficatul poate imunoganiza o cantitate oarecare de grasime ca rezerva. In starea de inanitie a organismului el mobilizeaza grasimea de rezerva din stratul celular subcutanat pentru acoperirea nevoilor corpului. Acizii grasi si grasimile neutre sub influienta unor ermenti sunt sintetizate in fosfolipide (lecitine, cefalina, sfirigomielina) forme mai usoare oxidabile si trecuti apoi in circulatie sanguina. La nivelul ficatului acizii grasi sunt oxidati si produc energie, CO2 si H2O. Tot in ficat se produce transformarea glucidelor in exces in grasimi si invers. Aceasta functie a ficatului poarta denumirea de functie adipogenica sau lipogeneza. Metabolismul proteic La nivelul ficatului protidele sufera diferite procese de sinteza si de degradare necesare compozitiei plasmei si refacerii celulelor. In metabolismul protidelor vom deosebi: - functia proteinoformatoare - functia de echilibru protidic - functia urogena Functia proteinoformatoare In cadrul acestei functii vom urmari formarea fibrinogenului si a protombinei. Fibrinogenul este o substanta proteica de mare importanta in coagularea sangelui, se sintetizeaza in ficat si este trecut in plasma. Protidele nu se depun in ficat sub forma de rezerva. Surplusul de protide este convertit in grasimi si glucide depozitati in aceasta forma.
Pagina 7 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Functia urogena Aminoacizii care nu au fost folositi de celulele corpului sunt adusi de sange la ficat. Aici sunt degradatii la nivelul celulelor hepatice cu formarea de NH3 sau sunt folositi pentru sinteza glucidelor si lipidelor. In celulele hepatice NH3 se transforma in uree un produs mai putin toxic care se elimina la nivelul rinichilor si al pielii. Aceasta functie orin care se formeaza uree se numeste functie uropoietica. Ea are loc in prezenta fermentului arginoza produs de ficat. Nucleoprotidele sufera in ficat o serie de transformari de dezasimilatie. Sub actiunea unor fermenti specifici produsi de ficat ele sunt transformate in acid uric care este eliminat prin urina. Metabolismul substantelor minerale Ficatul realizeaza si metabolismul unor substante minerale cum sunt: fierul, cuprul, ionii de NA+, K+, CL-. Fierul ficatul este organul cel mai bogat in fier, are functie de depozitare a fierului. La adulti se afla in cantitate de 3 grame depozitat in celulele Kupffer sub forma de compusi protidoferici si lipoidoferici. Cuprul este depozitat in ficat si provine din alimente are rol catalitic in sinteza hemoglobinei. Ionii de NA+, K+, CL- provin din alimentatie. Ei se depoziteaza in ficat impreuna cu apa unde sunt mobilizati in organism la necesitatile acesteia. Metabolismul apei Ficatul indeplineste si functia de depozit al apei. Din metabolismele intermediare in special din oxidarea acizilor grasi nesaturati, in ficat se formeaza circa 100 ml apa prin degradare a 100 g grasime neutra. Prin functia de neutralizare a hormonului antidiuretic produs de hipofiza ficatul joaca rol de reglator al apei in intregul organism, daca hormol creste in sange apa este retinuta in corp. In legatura stransa cu metabolismul apei este si functia de rezervor sanguin al ficatului. Ficatul reprezinta un vast rezervor sanguin datorita vascularizatiei sale bogate si
Pagina 8 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

particularitatilor circulatiei intrahepatice. In stare functionala normala ficatul contine 800-1200 ml sange regland astfel circulatia de intoarcere a sangelui la inima si ferind in modul acesta inima de o crestere brusca a cantitatii de sange. Mecanismul de reglare a venelor hepatice este realizat de muschii peretilor acestora, mecanismul de reglare a venelor hepatice poarta numele de sistem de baraj. Metabolismul vitaminelor In ficat se depoziteaza vitaminele A, B, B2, D, K, PP. Ficatul este organul cel mai bogat in vitamina A ea se depoziteaza in celulele Kupffer avand 2 surse: - una din alimente si alta din alimente insa provenind din transformarea la nivelul ficatului a diferiti coroteni. In ficat vitamina A se afla sub forma de esteri, pentru a fi eliberata organismului forma esterica este hidrolizata. Vitamina B.1 provine in ficat prin absortia intestinala la nivelul ficatului ea este transformata prin fosforilare intr-o substanta care are un rol deosebit in procesul de glucoliza. Vitamina B.2 se absoarbe din intestin sub forma fosforilara iar la nivelul ficatului se uneste cu o proteina si da nastere unor fermenti oxidanti. Vitaminele D si K se afla depozitate in ficat provenind din absortia intestinala in prezenta bilei. Vitamina K este folosita de ficat pentru sinteza protombinei. Alte functii ale ficatului Functia hematopoetica Aceasta functie se refera in general la globulele rosii. In legatura cu aceasta functie are loc in ficat 2 procese: - unul de formare a globulelor rosii si - altul de distrugerea acestora. Ficatul formeaza globule rosii numai la fat deci in perioada intrauterina. Dupa nastere aceasta functie inceteaza si este indeplinita de celelalte organe hematopoetice(maduva osoasa, hematogenul sistemulreticuloendotelial). Globulele rosii batrane ajung la ficat distruse iar fierul din hemoglobina este depozitat aici impreuna cu fierul provenit din alimentatie. Ele sunt mobilizate la nevoie si trimis in organele hematopoetice pentru formarea de
Pagina 9 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

noi globule rosii.

Functia antitoxica La nivelul intestinului se formeaza in procesul digestiei si substante toxice. Astfel ca rezultat al actiunii bacteriilor de putrefactie iau nastere indolul, fenolul, scatolul care sunt produsi toxici. Ficatul primind prin vena porta acesti produsi toxici ii neutralizeaza si ii elimina. Sunt neutralizati prin conjugare cu sulful glicolul si eliminati prin urina sub forma de acid hipuric acid indozil sulfuric. Tot aici sunt inactivati si hormonii estrogeni si androgeni produsi ai glandelor masculime precum si hormonul hipofizal antidiuretic vasopresiune care conjugandu-se cu acidul gliconic si cu sulful sunt eliminati prin urina. Sinteza fermentilor in ficat Ficatul este organul care produce cea mai mare parte din fermentii necesari organismului si anume: - arginoza si ureaza care intervine in functia uroproteica a ficatului; - tributiroza care intervine in procesul de oxidare a acizilor grasi; - fosfatozele si fosforiozele care au rol in fosforizarea grasimilor si a glucidelor; - histidoza care transforma histideina in histamina; -colinesteroza care desface si neutralizeaza acetilencolina cu rol deosebit ca mediator chimic nervos. In ficat se mai sintetizeaza si fermentii transaminoza si carboxiloza. Mentinerea echilibrului acido-bazic Se realizeaza prin: - secretia bilei care elimina valente alcaline, face ca sangele care paraseste ficatul sa aiba o - reactie acida mai atenezata, aciditatea acestuia este crescuta datorita acidului clorhidric produs de stomac. - transformarea acidului lactic din sange in glucoza si apoi in glicogen. formarea amoniacului din aminoacizi si prin eliberarea de potasiu, se urmareste
Pagina 10 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

numarul de valente alcaline din plasma. Functia termoregulatoare Ficatul participa si la reglarea temperaturii corpului. Temperatura corpului variaza osciland intre 36,4 si 37 C. Cand omul se afla in repaus ficatul prin actiunea sa este cel mai important generator de caldura. HEPATITE ACUTE VIRALE Hepatitele virale acute sunt infectii premare ale ficatului specific umane, transmisibile cu evolutie endemica, epidemica sau sporadica determinate de 4 virusi. - virusul hepatitei A (VHA) - virusul hepatitei B (VHB) - virusul hepatitei non A, non B (VHNANB) - virusul hepatitei Delta (HVD) Hepatita virala acuta tip A Este cea mai frecventa si se intanleste de regula la copil cu exceptia sugarului si adultului tanar fiind exceptional la varstinic. Etiologie Virusul hepatitei A (VHA) este incadrat drept extra entero-virusul 72. Este o partienta sferica de 27 mm care contine un miez de ARN sub forma de spirala simpla. Se multiplica in citoplasma hepati=ocitelor si se elimina prin bila in fecale in care este prezent la persoanele infectate cu 1-2 saptamani inainte de boala clinica si in primele 2 saptamani de boala. Patogenie Virusul patrunde in corp de obicei prin apa, alimente, maini murdare si exceptional parenteral, prin trandfuzie, infectii si invadeaza ficatul unde se inmultesc intens determinand
Pagina 11 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

leziuni directe ale hepatocitelor si infiltrate inflamatorii. Din ficat virusul trece in sange dar mai mult in lumenul digestiv provocand, gastroduodenita acuta. Aceste leziuni perturba functiile hepatocitului rezultand scaderea in sange a substantelor fabricate de ficat, albumina, factorii de coagulare si fractiunea esterificata a colesterolului. Scade de asemenea functia hepatica detoxifianta si cresc in sange o serie de leziuni care traduc citoliza (TGP) precum si substantele prelucrate de hepatociti: corpi catonici, glucoza, cuprul, fierul, bilimbina, fosfatoza, alcalina si colesterolul total ca expresie a corestozei. De obicei hepatita virala A se vindeca complet in cateva saptamani ea nu cronicizeaza iar formele grave exceptionale. Imunitatea dupa boala este definitiva. In hepatita virala persistenta, in formele usoare si medii, vindecarea histologica completa are loc in 2-3 luni mai rar in 4-6 luni intanlita mai frecvent la copii. Debutul Se afirma ca doar 10 % din hepatitele virale primare acute si indeosebi HVA sunt manifestate clinic. Incubatia variaza intre 2 si 6 saptamani in medie 25 zile. Perioada prodromala preicterica incepe de obicei brusc si dureaza 4-10 zile la copil, 2-12 zile fiind marcate de unul sau mai multe sindroame. - sindromul digestiv prezent la 70-90 % din bonlavi consta din: inapetenta, greturi, varsaturi, gust amar, dureri epigastrice sau in hipocondrul drept prin distensia capsulei de catre ficatul marit, cu iradiere in zona apendiculara sau renala, balonari abdominale si la copii diaree in 20 % din cazuri. - sindromul pseudogripal cu febra moderata timp de 3-5 zile, mialgii si calor respirator, survine la 2-4 % din cazuri. - sindromul pseudoreumatismal consta in mialgii si artrolgii care afecteaza articulatiile mari, au o intensitate redusa, cedeaza o data cu instalarea icterului. - sindromul neuropsihic manifestat prin cefalee, astenie marcata si irascibilitate debutul pseudomeningian cu cefalee intensa poate fi intanlit la scolari. - sindromul eruptial de tip urticarie, rujeliform, scarlatino form sau purpuric. Debutul in HVA poate fi uneori: - debutul de purit; - debutul de tip abdomen acut ca o apendicita acuta sau colecistica acuta.
Pagina 12 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

La copil mai frecvent decat la adult tabloul clinic al hepatitei se limiteaza la perioada perodromala constituind forma aniferica de boala. Perioada de stare sau icterica Icterul sclerotegumentar precedat de urinari hipercrome, se instaleaza relativ rapid extinzandu-se de la mucoase la tegumente in 1-3 zile dupa aparitie icterului febra si varsaturile disparcelelate fenomene digestive redreseaza treptat si apetitul revine. Icterul poate fi discret ca lamaia-franc-portocalie sau rubinie in formele medii si intens bronzat, pamantie in formele severe. La aparitia icterului, copii au adesea o masca similara celei din scarlatina: pometi intens congestionati care contrasteaza cu culoarea din jurul guri, nasului si ochilor. Icterul dureaza 8-17 zile la copii, 10-28 zile la adulti. Materiile fecale sunr decolorate pentru o perioada de 7-10 zile iar urina este colorata galben-portocaliu datorita pigmentilor biliari-urobilingeni si bilimbina si pateaza lenjeria. Ficatul este marit de volum, consistenta este normala sau usor crescuta cu sensibilitate la palpare. Retrocedarea hepatomegaliei se face in medie in 4 saptamani. Splina este hipertrofiata in special la copii. Sistemul cardiovascular, bradicardia este curenta la adulti insotita de scaderea TA si de modificari electrocardiografice consecutive actiunii directe a virusului sau perturbariilor metabolice. Pulmonar apar uneori imagini radiologice de pneumonie interstitiala. Renal se pot intanlirareori albuminuree, hematurie si cilindrurie. Din partea sistenului nervos este intanlita astenia pronuntata cu apartia din prima saptamana de icter si direct proportionala cu intensitatea leziunii hepatice. Evolutie Intensitatea icterului ajunge la apogeu in decurs de o saptamana se mentine asa timp de 7-10 zile si dispare spre sfarsitul saptamanii a 3-a. In perioada de covalescenta abaterile alimentare sau eforturile fizice pot decompensa functiile ficatului, producand scaderi. Aceasta impune supravegherea clinica si de laborator cel putin 6 luni. Forme clinice
Pagina 13 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1. In functie de prezenta sau absenta icterului exista hepatite icterigene si hepatite anicterigene in 98-95 % din cazuri.

2. In functie de intensitatea fenomenelor clinice si indeosebi a icterului se disting: - forme usoare - forme medii - forme severe 3. In functie de durata evolutiei se disting: - forme abortive 14 zile - forme abortive o durata medie 21-30 zile - forme prelungite cu icter ce depasesc 30 zile Complicatii Sunt forme rare in HVA se discuta posibilitatea aparitiei de anemie hemolitica in faza acuta sau in covalescenta, sau anemie aplastica. Suprainfectii baxteriene de cai biliare pot surveni in forma colestatice.

Diagnostic Diagnosticul clinic este doar prezumtiv sugerat de varsta pacientului absenta in antecedente a hepatitei, debutul digestiv si aspectul bening al bolii. Examen de laborator 1. Specifice evidentierea virusului hepatic A prin vizualizarea virionului in filtratul de materii fecale la microscopul electronic, sau prin R.I.A.-imun electromicroscopie, cultivarea VHA pe culturi celulare, evidentierea in serul pacientului a antiicorpilor de tip IgH. 2. Teste functionale specifice - teste de citoliza cresterea de 20-50 ori a valorii TGP sugereaza hepatita virala.
Pagina 14 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- teste de insuficienta hepatocelulara scade timpul Guik si plasminogenul, albumina serica este normala sau putin scazuta, scade proalbumina serica. - teste de retentie biliara creste bilimibenemia fosfatoza alcalina si colesterolul total. - teste de disproteinomie. - imunograma imunoglobulinele de tip M evolueaza paralel cu necroza hepatica. - proteinoelectroforeza se modifica putin in hepatita acuta si important in hepatita cronica. - testul de turbiditate la Hyenol creste la inceputul HVA si persista cateva luni.

Diagnosticul diferential In perioada prodromala HVA poate fi confundat clinic cu gastrita acuta, gastroduodenita, toxiinfectie alimentara, pancreatita, colecistita, apendicita, gripa si alte viroze respiratorii sau cu boli eruptive: scarlatina, rubeola, monomeleoza infectioasa, RAA, eruptii urticariene, menigite virale. In perioada icterica se face cu icterul din monomucleoza infectioasa din infectia cu virus citomegal cu virusul ECHO, cu icterul din rubeola congenitala leptospiroza, salmoneloza, febra tifoida, speticemii, in icterul din hepatitele Satelita infectia cailor biliare: colecestite, angicolite, abcese hepatice cu icterele din parazitoze sau icterul din hepatitele toxice: tetraclorura de carbon, etilism, indigestie de ciuperci, icterele mecanice sau hemolitice.

Prognostic Hepatita A evolueaza obisnuit spre vindecare formele grave sunt rare iar cronicizarea absenta. Influienteaza negativ prognosticul: hipertiroidismul, diabetul boli digestive cronice, lambrioza, alcoolismul, activitatea fizica si intelectuala intensiva. Tratament In HVA bonlavii se izoleaza obligatoriu in spital 21 de zile de la debut, daca in acest
Pagina 15 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

timp icterul a disparul si TGP este sub 100 U.I. tratamentul este doar igieno-diatetic si simptomatic. Repaosul fizic la pat si psihic prin evitarea traumelor emotionale si a eforturilor intelectuale se recomanda pe toata perioada icterica si de hepatocitoliza. In covalescenta reluarea activitatii normale se face gradat si intr-un ritm proportional cu forma de boala si ameliorarea testelor hepatice. Dieta este larga, sa asigure 200-300 cal/zi cu cateva restrictii in faza digestiva acuta nu se forteaza ingestia, bonlavul consumand dupa plac si toleranta fructe cu exceptia de capsuni, fragi, nuci verzi, fie crude sau sub forma de sucuri sau compoturi, legume exceptand castravetii, conopida, varza, vinete crude sau fierte, supe, borsuri, fainoase, iaurt, lapte. Dupa 2-3 zile se adauga branza de vaci si untdelemn crud, sare de bucatarie si otetul sunt permise de la inceput. Cand incepe sa regreseze se introduce carnea slaba fiarta sau gratar de pasare, vita, peste si untul prajit. Ouale si smantana se introduc dupa disparitia icterului. Timp de 6 luni de la debutul hepatitei se contraindica grasimile prajite, sosurile, conservele si alcoolul. Tratament simptomatic - varsaturile se combat cu clordelazon 1 mg./kg C.I.V. sau 1.m, emetiral supozitoare. - la cei cu toleranta alimentara sau anorexie totala se administreaza I.V. glucoza oral sau in perfuzie sau injectii cu seringa timp de 5-7 zile. - pentru prurit se folosesc lotiuni cu alcool mentolat 2-3 % - in formele colestatice trebuie castigat timp folosind tubaje duodenale, perfuzii cu glucoza si vitamine, iar in cazurile rebele abia dupa 1-2 luni se poate recurge la Prednison 11,5 mg/kg si zi. HEPATITA VIRALA ACUTA TIP B HVB reprezinta 10-50 % din totalitatea cazurilor de hepatita virala acuta fiind mai rara la copii. Prin viremia lunga ea se incadreaza intre infectiile virale persistente. Tabloul clinic este polimorf cu variate modalitati evolutive si cu prognostic rezervat datorita cronizarii si letalitatii.

Pagina 16 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Etiologie Virusul hepatic B face parte din hepatovirusurile. Virusul intreg sau particule Done are forma sferica si masoara 42 mm. Obisnuit AgHB se mentine in sange 2 luni. Persistenta lui peste 3 luni de la debutul bolii inseamna fie cronicizarea bolii, fie trecerea la starea de purtator aparent sanatos. Antigenul Delta (Rizzetra 1977) este un virus de protidica de 68000 daltoni fara structura capsivica. El se inmulteste doar concomitent cu VHB obtine invelis de AgBH3 si determina evolutia hepatitei sub formafulminanta.

Patogenie Infectia se realizeaza preponderentparentrala dar si digestiva sau prin contract sexual hepatita venerica. In perioada HVB procesele imunologice au rol esential. In functie de raspunsul imun infectia cu VHB poate evolua sub urmatoarele aspecte. - starea de purtator sanatos la subiectii cu toleranta imunologica completa, adica neproducerea de anticorpi. - boala inaparenta la subiectii cu raspuns imun direct. - forma fulminanta de obicei letala cu producerea masiva precoce de antiicorpi, complet imune, necroza hepatica. - boala cronica in deficitul imun care determina si manifestari extrahepatice: poliartrita, exantem, unele glucorulonefrite subacute sau cronice. La bonlav la care HVB se vindeca (90%) etapele patogenice sunt: - aparitia AgHB3 in sange la 7-8 zile de la infectie - citoliza hepatocitelor cresterea TGP cu 2 saptamani inaintea semnelor clinice - aparitia sindromului clinic cu febra, artralgii, exanteme urticariene - aparitia icterului - convalescenta AgHB3 disparut si cresterea TGP Aproximativ 10 % din bonlavi nu se vindeca, infectia realizand mai multe aspecte: - starea de purtator cr, asimptomatic - forma fulminanta sau subfulminanta - hepatita cronica la subiectii incapabili sa elimine virusul din ficat
Pagina 17 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- trecerea cu sau fara hepatita cronica activa spre ciroza si cancer hepatic primar Tablou clinic Incubatia dureaza in medie 70 zile cu extreme 45-200 zile, bonlavul fiind contagios in acest interval. Debutul insidios poate dura 2-5 saptanani cu febra, tulburari digestive, moderate, frecvente intanlindu-se manifestarii alergice. Perioada de stern se manifesta prin icter cu instalare lenta, se mentine ridicat 2-3 saptamani, gastro-duodenita, inflamatia cailor biliare, pancreatita catarala, conjuctivite, pleurezie. Forme clinice - forma anicterica - forma colestatica mai frecventa la adultii cu valori bilinbinemiei intre 5-15 md/dl cu cresterea fosfatozei alcaline intre 15-30 U.I a globulinelor Alfa 2 si Beta; - forme prelungite sunt patru tipuri: - hepatita virala prelungita simpla - hepatita virala acuta persistenta 3 ani - hepatita virala ondulanta cu scaderi multiple - hepatita virala prelungita cu potential de cronicizare - forme grave hepatita fulminanta survine in primele 2 saptamani de boala la copii si adultii tineri. Complicatii - infectioase: anemii in perioada acuta sau in covalescenta, anemie aplastica, panarterita nodoasa, suprainfectii biliare sau redesteptarea tuberculozei; - functionale: vegetative, balonare abdominala, diskinezii biliare, digestia dificila, hiperbilimbenemia; - hepatita cronica poate fi persistenta sau agresiva - ciroza hepatica
Pagina 18 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- cancerul hepatic primar VHB este primul virus uman sigur oncogen - starea de purtator cronic, asimptomatic riscul dezvoltarii de portaj cronic este maxim la virsta mica. Diagnosticul HVB Diagnosticul clinic este sugerat de varsta, de prezenta in copilarie a unei hepatite virale, de debutul alergic sau reumatismal, de forma clinica si de datele epidermiologice, efectuate in ultimile 6 luni de injectii, transfuzii, tratament dentar, tatuaj, contact intim cu un bolnav de HVB sau purtator de AgHB3. Examene de laborator 1. Specifice: evidentierea particulelor Done in sange sau in heptocit prin imunodectronominoscropie si evidentierea agentului Delta 2. Teste functionale: testul de disproteinemie tymol este normal. TPG creste lent ramanand in platon peste o luna de zile. Diagnosticul diferentiat In perioada preicterica HVB poate fi confundat clinic cu gastrita acuta, gastroduodenita, toxiinfectiile alimnetare, pancreatite, colecistita, apendicita, gripa si alte viroze respiratorii sau boli eruptive: scarlatina, rubeola, monomeleoza infectioasa, eruptii urticariene, meningite virale. In perioada icterica se face cu icterul din monomucleoza infectioasa din infectia cu virus citomegal cu virusul ECHO, cu icterul din rubeola congenitala leptospiroza, salmoneloza, febra tifoida, speticemii, in icterul din hepatitele Satelita infectia cailor biliare: colecestite, angicolite, abcese din hepatitele toxice, tetraclorura de carbon, etilism, indigestie de ciuperci, icterele mecanice sau hemolitice. Prognostic Prognosticul hepatitei virale acute: bune in general este mai rezervat cand se insoteste de fenomene nervoase, somnolenta, neliniste, delir, cand varsaturile sunt persistente si icterul
Pagina 19 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

se prelungeste masura ori este recidivant si insotit de puseuri febrile. Evolutia Vindecarea in HVB se obtine doar in 80-85 % din cazuri din care 10-15 % se cronicizeaza, 1-25 % raman purtatori cronici de AgHB1 si 1 % mor. Tratament Tratamentul igieno-dietetic si medicamentos Tratamentul igieno-dietetic Repaos fizic si intelectual este obligatoriu. De la debutul bolii si pana la disparitia icterului repausul va fi la pat apoi in perioada de covalescenta va fi relativ 10-12 ore culcat timp de 2-3 luni. Bolnavul de hepatita odata considerat vindecat va putea sa si reia activitatea abia dupa 2-3 luni cu program de munca redus. Se recomanda sa fie disoensarizat timp de cel putin 2 ani controlandu-i-se starea de sanatate la intervale de 2-3 luni. Dieta va tine seama de faptul ca la hepatita virala acute exista o hiperfermentatie gastrica, biliara si panoreatica si deci sa nu se ceara un efort digestiv prea mare. Dieta este larga sa asigure 2000-3000 cal/zi cu cateva restrictii. In faza digestiva acuta nu se forteaza indigestia bolnavului consunand dupa plac si toleranta fructe cu exceptia de capsuni, fragi, nuci verzi. Regimul vs fi alcatuit si in raport cu perioada evolutiva a bolii. In prima saptamana se vor da compot, sucuri de fructe, lichide zaharate, supe de legume cu fainoase, miere, dulceata, marmelada, biscuiti, lapte, iaurt, branza de vaci proaspata, paine prajita. Din a doua saptamana se vor adauga: oua moi sau ochiuri in apa, unt proaspat, carne slaba (pui, vitel, vaca) sau peste slab pregatite rasol cu adaos de ulei si lamaie. In a treia saptamana se trece catre un regim alimentar complet ramanand excluse: conservele, mezelurile, sosurile cu rantas, grasimile prajite, condimentele nocive, alcoolul, legume bogate in celuloza. Timp de 6 luni de la debutul hepatitei se contraindica grasimile prajite, sosurile,
Pagina 20 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

conservele si alcoolul. Tratamentul medicamentos Tratamentul medicamentos in formele prelungite se indica tratament cu factori lipotropi si vitamine, colagoge, hepatotrofe. Greturile si varsaturile se trateaza cu Metoclopramida iar la nevoie cu Emetiral sau Torecan. Corticoterapia este indicata doar in formele severe prelungite . Se administreaza Prednison 1 mg/kg corp in doza unica la ora 9 sau la 10 dimineatza o data la 2 zile 7-10 zile cu intrerupere brusca. Glucoza, vitaminele, aminoacizii, Medicatia hepatodropa nu influienteaza evolutia dar este util mai ales in formele grave. Se combate anemia si se controleaza repetat analizele. La bolnavii cu anorexie si varsaturi se foloseste glucoza in solutie hipertona IV eventual asociata in formele prelungite sau severe cu arginina si sorbital 10-20 ml/kg.c/zi, vitaminele din complexul B in doze mari, vitamina C, vitamina E si K.1, K3 in sindromul hemoragic. Tratamentul patogenic urmareste ameliorarea functiilor ficatului si refacerea lui morfofunctionala. Vitamina C si complexul B sunt necesare si dau rezultate bune. Medicamentele lipotrope si extractele hepatice bine purificate sunt utile in formele cu evolutie prelungita sau severa. Corticoterapia va fi indicata in aceleasi situatii forme severe sau prelungite avand efecte bune. Scade bilimbinemia, scurteaza durata icterului, combate procesele inflamatorii intrahepatice creste diureza si stimuleaza apetitul. Se va avea grija ca regimul sa fie desodat si sa aiba un adaos de clorura de potasiu. HEPATITA NON A, NON B Este o boala virala acuta primara cauzata de trei tipuri de virusuri cu tablou clinic nediferentiat de HVA si HVB diagnosticata prin excluderea altor hepatite, reprezinta o problema majora prin frecventa ei si prin cronicizarea foarte frecventa. Etiologie
Pagina 21 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Se considera ca 3 virusuri produc HVNANB: - virusul transmis prin sange termolabil inactivat la 60C in 10 ore sensibil la formol si cloroform - virusul transmis prin factorii antehemolitici 8 si 9 ar masura 27 mm si este rezistent la cloroform - virusul transmis oral Hepatita non A, non B este mai frecventa la barbatii in mediul urban si nu are variatii sezoniere ca si la HVB care are in comun caile de raspandire cu exceptia transmiterii pe cale sexuala. In schimb transmiterea verticala transplacentara sau in cursul travaliului cand gravida a contractat HVNANB in trimestrul 3 de sarcina. Clinica 1. HVNANB posttransfuzionala si prin factori antihemolitici Incubatia variaza in cea posttransfuzionala intre 2-6 sapatamani, fiind in medie 7-8 saptamani iar in cea prin factori antihemolitici este cea mai scurta uneori numai o saptamana. Perioada prodomala are o durata de 7-10 zile. Perioada de stare asemanatoare cu HVA HVB dar prezinta frecventa ridicata forme cronice. Cresterea in sange a transaminazelor este in general mai mica decat in HVB iar concentratia de igne mai mica decat in HVA. 2. HVNANB transmisa pe cale hidrica are o simtomologie diferita, peste jumatate din cazuri au febra in perioada prodromala si o treime din cazuri au atralgii. Acest tip ca si HVA nu duce la cronicizare. Tratamentul Ca si in HVA si HVB. Epidermiologie In HVA se descriu urmatoarele surse de infectie: - omul bonlav cu HV acute icterica sau anicterica. Virusul se elimina prin fecale din a doua jumatate a perioadei de incubatie si dispare
Pagina 22 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

sau se reduce la cateva zile dupa aparitia icterului, este prezent scurt timp in sange. Persistenta virusului in fecale este apreciata in general la 4 saptamani. - persoane cu infectii aparente - purtatorii sanatosi de virus Nu exista stare de purtatori cronici. - bolnavi cu forme acute icterice sau anicterice - bolnavi cu hepatita cronica persistenta sau agresiva - bolnavi cu viroza tip B - bolnavi cu cancer hepatic, cu AgHBS prezent - bolnavi cu infectii subchimice - purtatorii covalescenti si purtatorii cronici de AgHBS prezent mai mult de o tema - purtatori sanatosi de AgHSB In HVNANB sursa de infectie este constituita de omul bolnav cu forme icterice si anicterice si posibil de catre purtatorii asimptomatici.

Mecanism de transmitere Transmiterea HVA are loc preponderent pe cale intestinal-orala posibil si aerogen contact strans in familie, colectivitati de copii, institutii de bolnavi neuropsihici, in conditii igienico-sanitare defectoase, transmiterea indirecta prin intermediul mainilor, apei, alimentelor si obiectelor contaminate, mustelor. Posibila transmiterea parenterala a virusului HA prin sange sau fractiuni sanguine inurma transfuziilor, folosirii in serie a instrumentarului medical contaminat prin taieturi sau zgarieturi accidentale. Transmiterea prin sange este rara. Transmiterea HVB se realizeaza primordial in urma contaminarii percutane sau a mucoaselor cu sange sau diferite fractiuni sanguine, transfuzii, accidente de laborator, instrumentar medical contaminat, instrumentar chirurgical si stomatologie, in urma operatiilor de manichiura, tatuaj, perforarii lobului urechii, acupuncturii, a circumciziilor rituale, injectarea de droguri, utilizarii in comun a obiectelor de toaleta, intepaturi si accidentari accidentale posibil prin insecte hematofoge, transmiterea prin organe si tesuturi, saliva, contact sexual. Posibila transmiterea de la persoana la persoana indeosebi printre copii in regiunile in care HVB este endemica, contaminarea prin mucoase sau solutie de continuitate a pielii.
Pagina 23 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

De asemenea transmiterea transplanetara si perinatala de la mame infectate la fat. Modalitati de transmitere in HVNANB - sange si derivati de sange contaminale - inocularea accidentala, injectare de droguri - transmiterea intrafamiliala si verticala - transmiterea pe cale digestiva prin alimente si apa contaminata Receptivitatea Receptivitatea populatiei este generata pentru toate cele 3 forme de hepatita. In HVA frecventa cea mai mare a imbolnavirilor se inregistreaza mai ales la copii si la persoanele de varsta tanara. In HVB incidenta este mai mare tot la copii iar in HVNANB este preponderent posttransfuzionala. Imunitatea Imunitatea postinfectioasa este prezenta si specifica pentru fiecare tip de hepatita. Manifestarile procesului epidemiologic Evolutia sporadica, sporada-endemica sau ende-epidemica a hepatitei virala A, sporadico-endemica si rar epidemica a hepatiteor B si non A si non B. In HVA se remarca o sezonalitate de toamna-iarna cu tendinte de crestere a imbolnavirilor inca din lunile de vara, morbiditatea cea mai ridicata fiind intanlita la grupele de varsta scolara si prescolara. De asemenea caracterul de periodicitate, valurile epidemice evoluand la intervale de 4-7 ani. HVB nu are sezonalitate si nici periodicitate. Masuri in focarul de hepatita virala Masuri privind bolnavii si suspectii: depistare precoce cu internarea cazurilor suspecte si confirmate in spitale sau sectii de boli infectioase. Durata minima de izolare: in HVA 14 zile de la aparitia icterului si 21 de zile de la
Pagina 24 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

aparitia primelor semne de boala, in HVB este in raport cu evolutia clinica. Decontaminarea continua a excretelor si urinei bolnavului.Declarare nominala, obligatorie, conform sistemului informational. Raportarea prescriptiilor epidemice si a focarelor in cazuri multiple. La externare se va specifica daca fostul bolnav sau purtator de AgHB. Fostii bolnavi de HVA vor fi dispensariati minim 6 luni si controlul la 1-3-6-12 luni (TGP, electroforeza). Vor fi respectate indicatiile privind regulile de igiena individuala, regim dietetic de viata si de munca. Ancheta epidemiologica este obligatorie pentru fiecare caz, va stabili sursa de infectie si modalitatile de transmitere precum si contactii cu risc epidemiologic crescut. Masuri privind contactii vor fi supravegheati clinic si prin examen de laborator (TGP) in vederea depistarii cat mai precoce in HVA in stadiul preicteric si a formelor anicterice si inaparente de boala. Fostii bolnavi de HV vor fi excusi definitiv din randul donatorilor de sange iar contactii directi ai acestor bolnavi vor fi eliminati de la donarea de sange cel putin 6 luni de zile de la incetarea contactului infectant. Decontaminarea curenta si terminala in focare si spitale se adreseaza lenjeriei si obirctelor contaminate cu produsele patologice ale bolnavilor. Se va folosi solutia de 2% cloramina sau solutia de var 20% 30 minute pentru lenjeria inainte de spalare, fierberea vaselei dupa spalare cu detergenti; formolizarea camerei. Profilaxia cu imunoglobuline in HVB Administrarea de IgHB trebuie facuta in primele 6 ore si nu mai tarziu de 48 ore de la instalarea accidentala. Doze 0,06-0,08 ml/kg c I.M, repetare dupa o luna de zile. Masuri preventive in HVA Se va institui supravegherea epidemiologica a terisonului in vederea cunoasterii morbiditatii prin HV in colectivitati de copii si tineret cu aplicarea riguroasa a masurilor de igiena individuala si colectiva, asigurarea unei cantitati suficiente de apa potabila si cloraminarea acestor confirm normelor, dezinfectia fantannilor, manipularea igienica a alimentelor si evitarea consumului de produse in stare cruda, indepartarea si neutralizarea corecta a rezidurilor fecaloid menajere, epurarea apelor reziduale provenind din spitale si sectii de boli infectioase ca si a apelor folosite la irigatii; intretinerea in conditii igienice
Pagina 25 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

corespunzatoare a grupurilor sanitare, sterilizarea corecta a instrumentarului medical seringi, ace, mometre, patul, educatie sanitara a populatiei. Masuri preventive in HVB Pe langa cele expuse anterior se adauga masuri de profilaxie in hepatite posttransfuzionala, respectarea normelor de protectie a muncii in sectiile de hemoliza, laboratoare de analize medical, recolectare si conservare de sange, servicii de oncologie obstretico ginecologice, boli infectioase, servicii de stomatologie. Masurile preventive in HVNANB sunt similare celor din hepatitele A si B.

PREZENTARE DE CAZ III INTERVIUL BOLNAVULUI

Nume: O Prenume: I Data nasterii: 30.09.1972 Varsta: 24 ani Sex: femeiesc Statutul socio-profesional: casnica Domiciliul:comuna Ciresu, judetul Braila Situatia administrativa din spital: nu plateste spitalizare, a adus adeverinta de la sotul ei Situatia familiala: Este buna, sotul lucreaza operator CFA, are o fetita in varsta de 1 an Descrierea bolnavei: Este in varsta de 24 ani, are 1.68 m inaltime, 56 kg, ochi albastri, par saten, este sociabila, vorbareata, are spirit de grup, adaptabilitate prompta, este calma, si stapana pe sine. Se impresioneaza mai greu, este inclinata spre sentimente si obisnuinte foarte stabile, emotiile nu si le manifesta deschis. Prezentarea bolnavei: spitalizari anterioare: 3 Data internarii: 3.06.1996, ora 14:00, a venit cu salvarea.
Pagina 26 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Diagnostic la internare: HVA, confirmat pe 7.06.1996 Motivele internarii: adinemie, inapetenta, greata, sindrom icteric Antecedente hetero-colaterale: sotul ulcer gastric fetita sanatoasa Antecedente personale: - Cand ati avut prima menstruatie? - La 15 ani - Cate sarcini ati avut si cate ati dus pana la capat? - Nasteri una, avort 24.05.1996 - Ati avut o viata sexuala normala? - Da - Puteti sa-mi spuneti de ce boli ati suferit? - Apendicectomie la 16 ani, fractura de femur membrul drept inferior acum 3 ani Alimentatia: - Ce alimente preferati? - Friptura, ciorbe, piure de cartofi, salata de rosii - Ce alimente nu va plac? - Spanac, varza, carne de miel - Ce bauturi preferati? - Suc de fructe - Nu consuma bauturi alcoolice, nu fumeaza Eliminari: - mictiuni fiziologice cu urina de culoare portocalie - scaune decolorate Alergii: - Sunteti alergica la vreun medicament? - Nu Istoric socio-cultural: - Ocupatia bolnavei casnica - Ocupatia sotului operator CFA - Unde lucreaza sotul exista mediu toxic? - Da - Unde locuiti? - La casa cu sotul si fetita
Pagina 27 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- Casa dvs. are tot confortul? - Da - Beti apa multa la masa, in timpul mesei? - Nu - Respectati orele de masa? - Da, pe cat posibil - Respectati regulile de igiena? - In general da, cateodata mai mananc fructe nespalate, numai le sterg - De unde beti apa? - Avem un canal in curte - Ati luat sau luati medicamente fara sa cereti vre-un sfat medical? - Da uneori, mai ales cand sunt racita - Functiile pe care le-ati avut, sau pe care le aveti, le traiti intens, va obosesc? - Uneori da Mod de petrecere a timpului liber - Cum va place sa petreceti timpul liber? - Plimbare in aer liber cu sotul si fetita - Exercitii fizice Nu obisnuiesc Din convorbirile cu bolnava reiese ca: - Debut in urma cu 3 zile manifestat prin: cefalee, asenie, inapetenta, senzatie de voma, urina tulbure, portocalie, pateaza lenjeria. Tegumente si mucoase icterice. Observand ca starea sa nu se amelioreaza se prezinta la dispensarul din Chiscani de unde este trimisa cu Salvarea de boli contagioase cu specificatia pe biletul de trimitere de suspect HAV. Diagnosticul se confirma pe data de 7,06,1996. Pacienta sustine ca nimeni din familie sau din cunoscuti nu au avut recent si nu au hepatita. Investigatii de laborator efectuate: Examen sange: VSH, hemoleucograma, HT, HGP, Kunkel, cu sulfat de zinc Examen sumar urina Plan de recuperare: Repaos fizic la pat si psihic prin evitatarea traumelor emotionale si a eforturilor intelectuale. Dieta sa asigure 2000-3000 cal/zi, nu se forteaza indigestia. Se recomanda fructe,
Pagina 28 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

legume fierte sau sub forma de sucuri. Dupa 2-3 zile se adauga branza de vaci proaspata, sarea este permisa de la inceput. Dupa 10 zile se include in alimentatie carne slaba fiarta sau gratar de pasare sau vita. Se contraindica: capsuni, fragi, nuci verzi, castraveti, conopida, varza si vinete. ANAMNEZA ASISTENEI MEDICALE I. Identificarea problemei pacientului - hepatita virala - astenie, anorexie II. Manifestari de dependinta - bilimbinemie III. Sursa de dificultate - infectie hepatica IV. Dg. Nurssing - infectie hepatica datorita infectarii ficatului V. Gradele de dependenta sunt in functie de cele 14 nevoi fundamentale 1. A bea si a manca 2. A respira 3. A elimina 4. A se misca si a mentine o buna postura 5. A dormi si a se odihni 6. A se imbraca si a se dezbraca 7. A mentine tempertura corpului in limitele normale 8. A fi curat si ingrijit si a-si proteja teg. 9. A evita pericolele 10. A comunica cu semeni 11. A actiona dupa credintele si valorile sale 12. A se ocupa de ceva cu scopul de a se realiza 13. A se recreea 14. A invata, a descoperi

Pagina 29 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Evaluare

S-au atins acest obiective persista teama de boala si evolutia ei, Ta=120/70 mmHg, P=78 p/min, R=16 r/min T=36,4C

S-au atins aceste obiective, bolnava respecta regimul alimentar nu necesita ajutor in a se alimenta Regim dietetic vitamina C 200 III cp/zi, vitamina B.12 f.I.M emiteral Obsevarea modului de alim. a bolnavei, regimul dietetic sa asigure 20003000 cal/zi, se recomanda in primele zile de la debutul boli, fructe si legume fierte sub forma de compoturi, sucuri de fructe, supe de zarzavat Instruirea bolnavei in ceea ce priveste excluderea din alim. a unor alimente cum ar fi varza, conopida, fragi, castraveti recomandarea alimentelor ce trebuiesc consumate in ac. per. a boli Alim. Insuficienta in cantitate si calitate, apetit

R=16 r/min bolnava respira mai usor, coopereaza

Rol delegat

Analiza VHS 13mm/h, 27 mm la 2 ore, hematocrit 44%, TGP 176 U.I, tymol 4,8 nMd, Kunkel cu sulfat de zinc 14,2 Ush/h Discutii cu bolnavii in ceea ce priveste evitarea traumelor emotionale, a eforturilor fizice si intelectuale. Masurarea functiilor vitale, au recoltat sange pentru VHS, hemoleucograma. TGP, probe hepatice si evidentierea. AGHBS

Rol propriu

Aerisirea salonului, inspectia pac in ceea ce priveste evitarea

Obiective

Sa inspiram incredere bolnavului in ceea ce priveste tratamnetul si regimul igienico-dietetic precum si evolutia boli

Aerisirea saonului, crearea unui microclimat favorabil, bolnavului sa respire normal.

Dg. Nurssing Surse de dific.

Comunicare ineficace la nivel intelectual

Anexitate, stres

diminuat, greata Lipsa de cunoastere de noi mijloace Inapetenta, fatigabilitate de comunicare teama de boala si de A bea si a manca

Dificultate in a respira A respira

evolutia ei, s tarea de oboseala Necesitati A bea Comunicare 03.06.1996

Pagina 30 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Evaluare

Bolnava este de religie ortodoxa, bolnava este preocupata de boala

Nu refuza de a participa la activitati recreative

Bolnava care inf. In ceea ce priveste boala si evolutia ei

Ta=13/70 mmHg P=74/min T=36,4C

S-au atins aceste obiective, bolnava respecta reg, dietetic Regim dietetic, vit C 200 III cp/zi vit B12lf/zi I.M emetiral Observarea modului de alimentare al bolnavei, se recomanda ceai, sucuri de fructe legume fierte, supe de zarzavat Instruirea bolnavei in ceea ce priveste alimente combaterea greturilor stimulare pofteide mancare Greata

Bolnava respira mai usor

Rol delegat

Repaus fizic si intelectual obligatoriu

Rol propiu

Sa capatam increderea bolnavei in ceea ce priveste insemnatatea suferintei

Observarea interesului si care sunt preferintele pacientei

De a invata bolnava in ceea ce priveste dietetic pe care trebuie sa se tina, precum si importanta acestiua

Limitarea miscarilor se recomanda intelectual. Masurarea functiilor vitale

Evitarea eforturilor fizice a stresului si asezarea bolnavului in pozitii confortabile

regimuligienico repaus fizic si

Obiective

Respectarea diferentelor constrageri religioase

Propunem diferite actiuni in functie de aptitudini

Familiarizare pacientului cu simptomele si evolutia bolii

Limitarea miscarilor pentru a nu obosi

Aerisirea salonului, asigurarea unei respiratii evitarea prafului

evitarea unor normale prin

Dg

Inacceptarea

Oboseala

Oboseala,

Hiper-

Anxietate stres

Pagina 31 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

nurssing

bolii

neliniste lipsa de activitatii recreative in jur Stres oboseala neliniste

somnolenta

activitate

senzatie de varsaturi apetit diminuat

oboseala

Sursa de dific.

Perceperea bolii ca pe o deap

Oboseala, gandire incetinita, somnolenta

Epuizare este dinamica in schimb oboseste repede A mentine o buna postura 4.06.1996

Inapetenta, fatigbilitate

Dificultate in a respira

Necesitat e

A actiona dupa credinta si valorile sale Prezinata mictiuni fizioligice cu urin inchise si scaune bilioase

A se recrea

A invata

A bea si a manca

A respira

Evaluare

Bolnava s-a putut odihni

Bolnava este constienta in ceea ce priveste evitarea pricolelor

Bolnava este receptiva

S-au atins aceste obiective prezinta tegumente si mucoase icterice Regim hepatic

S-au atins aceste obiective

Rol delegat

Diazepan 1 cp pe zi

Se combate anemia si se controleaza repetat analizele Invatarea mas. de prevenire a infectiilor prin evitarea curentilor de aer

ampicilina 250 mg la 6 h I.M

Se combate anemia adm.de ampicilina 250 mg/6 h I.M

Rol propriu

Favorizarea cond.de eliminare, urdiurezei din 24h si a scaunelor

Am aerisit salonul si crearea unui favorabil

Explicarea nec. Regimului igienico dietetic

Respectarea demnitatii si pudori pacientului, reducerea coloratiei

Sa inspiram incredere pac. In ceea ce priveste evolutia bolii c are este respecta regimul

microclimat prafului si a

tegumentelor favorabila daca

Pagina 32 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Obiective

Prevenirea iritarii zonelor sensilibe

Crearea unui favorabil

Ferirea bonlavei de pericole, de

Familializarea Obs. bolnavei si a familiei cu simpt. si modului de pastrare si efect. a igienei corporale Altera tegumentelor si a mucoaselor obosereaala slabiciune Tegumente colorate icterice

igieno-dietetic Psihoprofilaxia bolnavei in ceea ce priveste evolutia bolii Frica stres

microclimat eventuale

intox. si infectii evolutia boli Dg. Nurssing Scaune bilioase, urina inchisa la culoare Epuizare Oboseala stres frica

Surse de dific.

Tranzit modificat

Slabiciune oboseala

Risc fata de complicatii

Insuficienta cunoastere a evolutiei bolii si a satisfacerii nevoilor A invata

Teama de boala si de evolitia ei

Necesitat e Evaluare

A elimina

A dormi si a se odihni

Evitarea pericolelor Bolnava sa putut odihni

A fi curat si ingrijit

A evita pericolele

Mictiuni fiziologi ce cu urini inchise si scaune biliare

R=16 r/min

Bolnava este receptiva

5.06.1996 Bolnava este interesata

Rol delegat

Diazepan 1 cp/zi

Introducerea in alientatie a branzei proaspete de vaci Explicarea nec. respectarii regimului igienico- dietetic

Rol propriu

Favorizarea condiitilor de diurezei si a scaunelor

Sa evite efort fizic si puternice

Aerisirea salonului si crearea unui microclimat favorabil

Atragerea atentiei bolnavei de la preocuparile legate de boala cusfera

eliminare urm. emotiile

Pagina 33 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

destinderii, lecturile activitatii de Obiective Favorizarea cond. de eliminare prevenirea iritarii zonelor Dg. Nurssing Surse de dific. sensibile Scaune bilioaseurini inchise Schimbarea deprinderilor alim. si trazit midificat Necesitat e Evaluare A elimina A respira A dormi si a A se recreea Aerisirea salonului, asigurarea unui microclimat favorabil Anexitate oboseala stres Dificultate in a respira Epuizare oboseala slabiciune Crearea unui microclimat favorabil inaturari factorilor perturbanti Epuizare Oboseala lipsa de acticitate recreative Oboseala slabiciune Insificienta cunoasteri evolutiei bolii in satisfacerea nevoilor A invata Bolnava este interesata si coopereaza divertisment Propunem diferite actiuni in functie de aptitudini Familiarizarea bolnavei cu simptomatilogiasi evolutia boli

TA-120/65 mmHG P-74 p/min bolnava respecta regimul

se odihni Bolnava R 16 r/min prezinta mictiuni fiziologice cu urini inchise scaune decolorate ex. urina d10,5 ph acid alb. absent urobilinogen

Bolnava s-a odihnit

Rol delegat

Introducerea in alimentatie a branzei de vaci proaspete, vit C III emiteral Observare respectarii regimului dietetic

Diazepan 1 cp/zi

cp/zi vit B 12 l.f I.M mult crescut Rol propriu Urmarire diurezei observarea Aerisirea salonului, inlaturarea Inlaturarea factorilor perturbanti Propunerea diferitelor actiuni in

Pagina 34 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

am administra medicatia prescrisa

scaunelor a coloratiei

factorilor perturbanti, instruirea pacientului in ceea ce priveste evitarea emotiilor

aerisirea salonului

functie de aptitudini, recomandarea revistelor de divertisment, sa nu depuna un efort intelectual prea mare Propunem diferite actiuni in functie de aptitudini

Obiective

Instr. Bolnavei in ceea ce priveste evitarea unor alimente introducerea in alimentatie a branzei de vaci proaspete Inapetenta

Prevenirea iritarii zonelor sensibile igiena organelor genitale

Aerisirea salonului, asigurarea unui microcimat favrabil

Asigurarea unui microclimat favorabil odihnei

Dg. Nurssing

Mictiuni fiziologice cu urini inchise scaun decolorat, bilios Tranzit modificat

Oboseala stres anexitate

Epuizare

Oboseala neliniste

Surse de dific.

Inapetenta, greturi senzatii de varsaturi

Dificultate in a respira

Oboseala slabiciune

Refuz de a participa la act. recreative stres oboseala neliniste A se receea

Necesitati A bea si a manca Evaluare 6.06.1996 Bolnava se alim corespunzator Rol delegat Regim dietetic vit C 200 III

A elimina

A respira

A dormi si a

Prezinta scaune bilinoase, si mictiuni fiziologice cu urinarii portocalii

se odihni Pacienta este constienta in ceea ce priveste evitarea pericolelor Ampicilina 250 mg/6h I.M

Pagina 35 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cp/zi vit B12 Rol propriu l.f/zi I.M Observarea modului de alim a bolnavei regimul dietetic sa-i asigure Obeiectiv e 2000-3000 cal/zi Bolnava sa se Prevenirea iritarii zonelor alimenteze conform Dg. Nurssing nevoilor zilnice Apetit diminuat, greata alim insuficienta in Surse de dific. Necesitati cant si cal Inapetenta Senzatia de varsaturi tranzit Risc fata de complicatii A evita pericolele Greata scaune bilinoase, urina inchisa la culoare Stres oboseala frica mormalizarea scaunelor Ferirea pac de eventuale pericole de int si de infectii Favorizarea cond de eliminare, urmarirea diurizei in 24 h si a scaunelor Ferirea pac de eventuale pericole, evitarea curentior de aer, respectarea regulilor de igiena

fatigabilitate modificat A bea si a manca A elimina 7,06,1996 PREZENTARE DE CAZ I INTERVIUL BOLNAVULUI Nume: A Prenume: R Data nasterii: 24.IX.1989 Varsta: 7 ani Sex: feminin Statutul socio-profesional: prescolar Domiciliul: comuna Movila Miresii, judetul Braila

Situatia administrativa din spital: nu plateste spitalizarea, este insotita de mama sa Situatia familiala: este buna, tata lucreaza la FNC Urleasca, mama este casnica, mai are un frate in varsta de 13 ani elev in clasa a VII-a Descrierea bolnavei: este o fetita in varsta de 7 ani, 1,5 m inaltime, 28 kg, par saten, este comunicativa, este o fire deschisa si prezinta un limbaj corect. Se impresioneaza mai

Pagina 36 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

greu, este inclinata spre sentimente si obisnuinte foarte stabile, iar emotiile nu si le manifesta deschis. Prezentarea bolnavei: spitalizari anterioare: nu a mai fost internata Data internarii: 4.06.1996, ora 13,00, nu a venit cu salvarea. Diagnosticul de trimitere: S-a prezentat cu bilet de trimitere eliberat de doctorul Berla N, de la Dispensarul din Comuna Movila Miresii, cu specificatia suspect HAV. Diagnostic de internare: HAV confirmat pe 8.06.1996 Motivele internarii: sindrom icteric, adinemie, inapetenta, greata. Antecedente heredo-colaterale - tata HTA - mama RAA - frate sanatos Antecedente personale: nu a mai fost bolnava Alimentatia - Ce alimente prefera? - Ciorbe, friptura, prajituri de casa - Ce alimente nu iti plac? - Fasolea, carnea de miel - Ce bauturi preferi? - Ceai de plante, suc de fructe, compoturi Eliminari - mictiuni fiziologice cu urina de culoare portocalie - scaune decolorate Alergii: - Esti alergic la vreun medicament? - Nu Istoric socio-cultural: - Ocupatia bolnavei: prescolar. Se duce la gradinita din Movila Miresii - Unde locuiesti? - La casa, cu mama, tata, fratele meu - Bei apa multa la masa, in timpul mesei? - Nu beau apa multa dar beau in timpul mesei - Respectati orele de masa?
Pagina 37 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- Nu intodeauna - Respectati regulile de igiena, te speli pe maini inainte de a manca? - In general da, dar se mai intampla sa mananc fara sa ma spal pe maini - Fructele inainte de a manca le speli? - Nu doar cand sunt murdare - De unde bei apa? - De la canal din curte - Ai auzit de vreun copil de la gradinita care sa fi avut de curand hepatita? - Nu - In familie a avut sau are cineva hepatita? - Nu Mod de a petrece timpul liber: - Cum iti place sa petreci timpul liber? - Vizionand desene animate, jucandu-ma - Exercitii fizice nu obisnuesc Vizitatori: - Ai o dorinta, o preferinta pentru vizitatori? - Nu Din convorbiri cu bolnava reiese ca: - Debut: inapetenta in urma cu 4 zile manifestate prin: cefalee, astenie, inapetenta, senzatie de voma, urina tulbure, galben-portocalie ce pateaza lenjeria, galbena la fata. Dupa trei zile mama observand ca starea fetitei nu se amelioreaza se prezinta la medic. De la Dispensarul din comuna Movila Miresii i se da un bilet cu trimitere catre Spitalul de boli contagioase. Investigatii de laborator efectuate: Examen de sange: VHS, hemoleucograma, HT, TGP, tymol, Kunkel, cu sulfat de zinc Examen sumar la urina Plan de recuperare: Repaos fizic la pat si psihic prin evitarea traumelor emotionale si a eforturilor intelectuale. - Dieta sa asigure 2000-3000 cal/zi, nu se forteaza indigestia. Se recomanda fructele, legume fierte sub forma de sucuri sau compoturi. Dupa 2-3 zile se adauga branza de vaci proaspata, iar dupa 10 zile se include carnea slaba fiarta sau gratar de pasare sau vita. - Se contraindica: capsuni, fragi, castraveti, conopida, varza si vinete.
Pagina 38 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ANAMNEZA ASISTENEI MEDICALE I. Identificarea problemei pacientului - hepatita virala - astenie, anorexie II. Manifestari de dependinta - bilimbinemie III. Sursa de dificultate - infectie hepatica IV. Dg. Nurssing - infectie hepatica datorita infectarii ficatului V. Gradele de dependenta sunt in functie de cele 14 nevoi fundamentale 1. A bea si a manca 2. A respira 3. A elimina 4. A se misca si a mentine o buna postura 5. A dormi si a se odihni 6. A se imbraca si a se dezbraca 7. A mentine tempertura corpului in limitele normale 8. A fi curat si ingrijit si a-si proteja teg. 9. A evita pericolele 10. A comunica cu semeni 11. A actiona dupa credintele si valorile sale 12. A se ocupa de ceva cu scopul de a se realiza 13. A se recreea 14. A invata, a descoperi

Evaluare

S-au atins aceste obiective persista teama de boala si evolutia ei, tensiunea art. 1 o/70 mm hg P=to p/min R=16 resp/min T=36,2C Analize VHS 13mm/h 27mm/2h

S-au atins aceste obiective bolnava respecta regimul alimentar nu necesita ajutor in a se alimenta. Am administrat medicatia Regim dietetic Vit C 200 III cp, emirateral 1tb/zi

Rol

Pagina 39 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

delegat Rol propriu

hematocrit 44%, TGP-176 U.I, tymol-3,2 uEd. Kunkel cu sulfat de zinc-14,2 U, sh/h Discutii cu blnava in ceea ce priveste evitarea traumelor emotionale eforturilor fizice si intelectuale masurarea functiilor vitale, s-a recoltat sange pentru VHS, hemoleucograma, TGA, probe hepatice si evidentiere. Familiarizarea bolnavei cu date despre evolutia bolii Sa inspiram incredere bolnavei in ceea ce priveste tratamentul regimul dietetic precum si evolutia boii

regim desodat Observarea modului de alim a bolnavei, regimul dietetic sa asigure 2000-3000 cal/zi se recomnada in primele zile de la debutul boliifructe si legume fierte sub forma de compoturi, sucuri de fructe, supe de zarzavat

Obiective

Instruirea bolnavei in ceea ce priveste excluderea din alim a unor alimente cum ar fi varza, conopida, castraveti, fragi capsuni. Recomandarea alim ce trebuiesc consumate in aceasta perioada a bolii Alimentatie insuficieta in cantitate si calitate apetit diminuat, greata Inapetenta fatigabilitate

Dg. Nurssing Stare de dificultate Necesitati Evaluare

Comunicare ineficace la nivel intelectual Lipsa cunoasterii de noi mijloace de comunicare teama de boala si de evolutia ei. Stare de oboseala Comunicare 4.06.1996 Bolnava respira mai Prezinta usor, coopereaza mictiuni fiziologice cu urini portocalii si scaune decolorate

A bea si a manca Bolnava nu Bolnava s-a necesita ajutor in a se deplasa si a se misca putut odihni

Nu necesita ajutor in a se imbraca si dezbraca

Rol delegat Rol propriu Aerisirea salonului instruirea pacientei in ceea ce priveste evitarea emotiilor incerc sa indepartez gandul pac de la boala Favorizarea conditiilor de eliminare urmarirea diurezei in 24 h si a scaunelor daca sunt normale Asezarea lenjeriei de pat, masurarea functiilor vitale, am sfatuit bolnava sa se aseze comod in pat

Diazepan 1 cp/zi Aerisirea salonului, ewducerea factorilor stresanti, discutii pe diverse teme pentru Informarea pac in ceea ce priveste purtarea hainelor in functie de sezon

Pagina 40 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

inducerea Obiective Aerisirea salonului asigurarea unui microclimat favorabil si bolnava sa respire normal Dg. Nurssing Surse de dific. Anxietate si stres Dificultate in a respira Bolnava sa aiba scaune sa urineze normal si prevenirea iritarii zonelor sesibile Greata scaune decoloarate Senzatie de varsaturi tranzit modificat Necesitati A respira A elimina A mentine o buna postura a se misca Evaluare Bolnava nu necesita ajutor in a mentine ingiena. Bolnava a inteles si respecta Rol delegat indicatiile Regim hepatic Ampicilina 200 mg/6h I.M Recoltarea probelor pentru examenul de Rol propriu Urmarirea aspectului tegumentelor si a mucoaselor asig cond de mentinerea igienei laborator Ferirea pacientului de eventuale pericole prin avitarea prafului curentilor, respectarea regulilor de igiena, urm si notarea functiilor vitale evitarea oricarui Sa capatam increderea bolnavei in ceea ce priveste insemnatatea suferintei Luarea de decizii impreuna cu pacienta asupra actelor sale Observarea interesului si preferintelor sale ii citesc bolnavei literatura preferata, ii Bolnava este constienta in ceea ce priveste evitarea pericolelor Bolnava este de religie ortodoxa. Bolnava este preocupata de boala A dormi si a se odihni Bolnava prezinta interes in ceea ce priveste preferintele sale, muzica, lectura Anxietate stres Absenta act. ficica Schimbarea lenjeriei de pat pozitie adecvata si disparitia anxietati somnului Bolnava sa aiba un somn linistit, inlaturarea factorilor stresanti Epiuzare Oboseala slabiciune Slabiciune stres Dificultate in a se imbraca si a se dezbraca A se imbraca si a se dezbraca S-a atins acest obiectiv, bolnava este cooperanta Respectarea pudorii si demnitatii pacientei

Pagina 41 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

pericol

povestesc emisiunile TV

Obiective

Asigurarea si respectarea regulilor de igiena, reducerea coloratiei tegumentare Sindrom icteric

Dg. Nurssing

Frica stres oboseala

Inacceptarea bolii

Oboseala neliniste lipsa activitatilor recreative in jur Stres oboseala A se ocupa de propria neliniste A se receea

Surse de dific. Necesitati

Tegumente colorate icterice A fi curat si ingrijit

Risc fata de complicatii

Perceperea bolii ce pe o pedeapsa Asi pastra credinta

Evitarea pericolelor

Evaluare

Nu refuza sa participe la activitati recreative

Bolnava respecta regimul

Mictiuni fiziologice cu urini portocalii, scaune decolorate Ex. urina

realizare Bolnava Bolnava s-a odihnit respira mai usor coopereaza Diazepan 1 cp pe zi

Nu necesita ajutor in a se imbraca si dezbraca

Rol delegat

Vit.C.200 III cp, Vit.B.12 emitiral l tb pe zi Observarea respectarii regimului dietetic masurarea functiilor vitale

Rol propriu

De a invata bolnava in ceea ce priveste regimul igienodietetic pe care trebuie sa-l tina

Urmarirea diurezei, observarea scaunelor

Aerisirea salonului, inlaturarea factorilor perturbanti

Aerisirea salonului asig unui microclimat si adm de diazepan

Informarea pac in ceea ce priveste purtarea hainelor si a mentinerea

Pagina 42 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

precum si importanta Obiective acestuia Familiarizarea pac cu simptomele si evolutia bolii

si administrarea medicatiei Instruirea bolnavei in ceea ce priveste evitarea unor alimente. Combaterea greturior si stimularea poftei de mzancare Inapetenta senzatie de varsaturi Prev iritarii zonelor sensibile printr-o igiena corespunzatoare Aerisirea salonului asigurarea unui microclimat favorabil Asigurarea unui microclimat favorabil indepartarea factorilor stresanti

igienei

Respectarea pudorii si demnitatii pac.

Dg. Nurssing

Oboseala somnolenta

Mictiuni fiziologice cu urini portocalii, scaune decolorate Tranzit modificat ficat senzatie de varsaturi A elimina

Anxietate stres

Slabiciune oboseala

Neglienta dezordonata

Surse de dific.

Oboseala gandire incetinita, somnolenta A invata

Inapetenta greturi varsaturi A bea si a manca

Sursa de dificultate in a respira A respira

Anxietate apatie cantitate necorespunzatoare de odihna A dormi si a se odihni A se imbraca si dezbraca

Necesitati

Evaluare

Bolnava este interesata, coopereaza

5.06.1996 T.A = 120/60 Hg P = 84/min T = 36,5 C

S-au atins aceste obiective bolnava respecta regimul dietetic Regim dietetic Vit

Bolnava respira mai usor, coopereaza

Prezinta mictiuni fiziologice cu urini portocalii, scaune decolorate Ex. urina Dens. 10,5 pH

Rol delegat

Pagina 43 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

C.200 III cp, vit.B.12 l f I.M emiteral l tb pe zi Rol propriu Propunem diferite actiuni in functie de aptitudini, recomandarea revistelor de divertisment sa nu depuna un efort intelectual Obiective prea mare Propunem diferite actiuni in functie de aptitudini Limitarea miscarilor pentru a nu obosi disparitia anxietatii schimbarea lenjeriei de pat Instruirea bolnavei in ceea ce priveste evitarea unor alimente stimularea poftei de Dg. Nurssing Oboseala epuizare lipsa de act reareative in jur Hiperactivitate, anxietate mancare Greturi varsaturi Oboseala stres anxietate Limitarea miscarilor, se recomanda repaos fizic si intelectual, masurarea functiilor vitale Observarea modului de alim se recomanda ceai, sucuri de fructe, supe de zarzavat Aerisirea salonului, instruirea pac in ceea ce priveste evitarea eforturilor fizice, a stresului si a emotiilor Aerisirea salonului, asigurarea unei respiratii normale prin evitarea prafului

acid albuminaurme slabe urobilinogen crescut Favorizarea conditiilor de eliminare urm. diurezei si a scaunelor

Prevenirea iritarii zonelor sensibile

Mictiuni fiziologice cu urini portocalii, scaune

Surse de dific. Necesitati

Neliniste stres oboseala A se recreea

Epuizare este dinamica oboseste repede A mentine o buna

Inapetenta fatigabilitate greturi A bea si a

colorate Dificultate in a Tranzit respira A respira modificat A elimina

Pagina 44 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Evaluare

postura 6.06.1996 Bolnava s-a putut Bolnava nu odihni necesita ajutor in a-si mentine igiena, bolnava a indicatiile

manca Bolnava este constienta in ceea ce evitarea pericolelor Ampicilina 200 mg/6h I.M Invatarea masurilor de prevenire a infectiei prin evitarea prafului si curentilor Ferirea bolnavei de eventuale pericole intoxicatii si infectii Frica stres teama oboseala Risc de complicatii

Nu necesita de Bolnava este a participa la act. recreative receptiva si cere inf. in ceea ce priveste boala si evolitia ei

inteles si respecta priveste

Rol delegat Rol propriu

Diazepan 1 tb/zi

Regim hepatic

Aerisirea salonului, asigurarea unui microclimat favorabil si administrarea medicamentelor

Urmarirea aspectului tegumentar si mucoaselor, asig. conditiilor de mentinere a igienei

Integrarea bolnavei in grupul si atmosfera destinsa din salon

Explicarea nec. regimului igieno-dietetic pe care trebuie sa-l respecte si imp. acestuia

Obiective

Asig. unui microclimat favorabil bolnavului sa aiba un somn linistitor

Respectarea demnitatii si pudorii pac. Asig cond de respectarea a igienei Sindrom icteric

Prpunem dif actiuni in functie de aptitudini

Familiarizarea bolnavei si a fam cu simptomele si evolutia bolii

Dg. Nurssing Surse de dific.

Epuizare

Lipsa act recreative in jur Oboseala stres neliniste

Oboseala somnolenta Oboseala gandire incetinita somnolenta A invata R = 16 r.min

Oboseala slabicune

Tegumente cu coloratie icterica

Necesitati Evaluare

A dormi si a se

A fi curat si

Evitarea pericolelor Mictiuni

A se recreea Bolnava nu

odihni ingrijit S-au atins aceste obiective Bolnava este

Pagina 45 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

prezinta tegumente si mucoase icterice

constienta in ceea ce priveste evitarea pericolelor Se combate anemia, adm. de ampicilina 200 mh/6h I.M Sa inspiram incredere pacientei in ceea ce priveste evolutia bolii care este favorabila daca respecta regimul igienodietetic Favorizarea conditiilor si phiho profilaxia in ceea ce priveste evolutia bolii Insuficienta cunoasterii a necesitatii igienei, frica, stres

fiziologice cu urini portocalii scaune decolorate

necesita ajutor in a se deplasa si a se misca

Bolnava respira mai usor

Rol delegat

Regim hepatic

Rol propriu

Observarea modului de pastrare si efect. igienei corporale supravegherea lenjeriei cearceafului sa fie curat si bine intins

Favorizarea conditiilor de eliminare, urmadiurezei si a scaunelor

Limitarea miscarilor, observarea modului de asezare a lenjeriei. Am sfatuit bolnava sa se aseze comod in pat

Se evita eforturile fizice si intelectuale

Obiective

Respectarea demnitatii si pudorii pacientului asigurarea si invatarea igienei corporale, reducerea coloratiei tegumentelor

Favorizarea conditiilor de eliminare prevenirea iritarii zonelor sensibile Insuficienta cunoasterea a nec ingienei, scaune decolorate,

Schimbarea lenjeriei de pat, pozitie adecvata disp. anxietatii

Aerisirea salonului asigurarea unui microclimat favorabil

Dg. Nurssing

Alterarea tegumentelor si mucoaselor oboseala slabiciune

Anxietate stres oboseala

Anxietate stres

Pagina 46 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

urini inchise Surse de dific. Tegumente colorate icterice Schimbarea deprinderilor alimentare, teama de boala si de Necesitati A fi curat si ingrijit evolutia ei A evita pricolele Evaluare Bolnava s-a putut odihni Nu necesita ajutor in a se imbraca si dezbraca Bolnava interesata nu refuza de a participa la activitatii recreative Rol delegat Diazepan 1 tb/zi Regim dietetic vit.C 200 III cp vit.B.12 l f I.M emiteral Rol propriu Aerisirea salonului, bolnava sa aiba un somn linistit Observarea modului de imbracare si dezbracare Atragerea bolnavei in sfera destinderii lecturilor act. de 1 tb pe zi Observarea modului de alim. a bolnavei, regimul dietetic sa 3000 cal/zi se recomanda ceai, sucuri de fructe, Favorizarea conditiilor de elimnare, urm diurezeisi a scaunelor daca sunt normale Bolnava s-a alimentat corespunzator la culoare Schimbarea deprinderilor alimentare, tranzit modificat A elimina A se misca si a mentine o buna postura Prezinta mictiuni fiziologice cu urini portocalii, scaune decolorate Ingerarea unor cantitati de lichide Bolnava este constienta in ceea ce priveste evitarea pericolelor Ampicilina 200 mg/6h A respira Absenta activitatiilor fizice Dificultate in a respira

corespunzatoare I.M

divertisment asigure 2000

Pagina 47 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

puire de Obiective Asigurarea unui favorabil inlaturarea factorilor stresanti Respectarea Propunem pudorii si bolnavei diferite actiuni in functie de aptitudini legume Bolnava sa se alimenteze conf nevoilor zilnice combaterea greturilor stimularea poftei de Dg. Nurssing Epuizare Epuizare Oboseala lipsa de act jur neliniste mancare Alimentatie insuficienta calitate greturi, senzatie de Surse de dific. Oboseala slabiciune Dificultate in a se se dezbraca A se imbraca si a Stres oboseala varsaturi Inapetenta fatigabilitate Scaune decolorate, mictiuni fiziologice cu urini inchise la culoare Tranzit modificat Risc fata de complicatii A bea si a manca 8.06.1996 A elimina Evitarea pericolelor Frica stres oboseala Bolnava sa aiba scaune sa urineze normal, prevenirea iritarii zonelor sensibile Ferirea pac de eventuale pericole de intoxicatie si infectii

microclimat demnitatii

recreative in in cantitate si

imbraca si a neliniste Necesitati A dormi si a se odihni A se recreea

se dezbraca PREZENTARE DE CAZ II INTERVIUL BOLNAVULUI

Nume: F Prenume: I Varsta:19 ani Sex: Masculin Statutul socio-profesional: elev

Pagina 48 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Domiciliul: judetul Braila Situatia administrativa din spital: nu plateste spitalizarea Situatia familiala: este buna, tata lucreaza la S.C. PROMEX S.A., mama lucreaza la Braiconf, mai are o sora in varsta de 10 ani eleva in clasa a IV-a Descrierea bolnavei: Pacientul C.A. in varsta de 19 ani, are 1.70 inaltime, greutate corporala 72 kg, ochi caprui, par saten. Este sociabil, are spirit de grup, adaptabilitate, prompta este calm si stapanit de sine. Se impresioneaza mai greu si emotiile nu si le manifesta deschis. Prezentarea bolnavului: spitalizari anterioare: nu a mai fost internat Data internarii:15.05.1996, nu a venit cu salvarea. Diagnostic de internare: HAV confirmat pe 17.05.1996 Motivele internarii: sindrom icteric, inapetenta, greata. Antecedente heredo-colaterale - fara importanta Antecedente personale: fractura antebratul drept. Conditiile de viata, de munca - nu fumeaza - consuma alcool ocazional Alimentatia ii plac dulciurile - ii displac grasimile - bauturile preferate - racoritoarele Eliminari - mictiuni fiziologice cu urina de culoare portocalie - scaune decolorate Alergii: - nu este alergic la nici un medicament Istoric socio-cultural: - Ocupatia bolnavului: elev. - Unde locuiesti? - La bloc cu parintii si sora - Respectati regulile de igiena, te speli pe maini inainte de a manca? - In general da - Fructele inainte de a manca le speli? - Da - Bei apa multa la masa, in timpul mesei? - Da
Pagina 49 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- Respectati orele de masa? - Nu - Ai avut vreun coleg bolnav de hepatita? - Nu - In familie a avut sau are cineva hepatita? - Nu Mod de a petrece timpul liber: - Plimbari in aer liber impreuna cu prietena si prietenii - Exercitii fizice Da - Somnul fara medicamente Din convorbiri cu bolnavul reiese ca: - Debut: inapetenta in urma cu 4 zile manifestate prin: cefalee, astenie, inapetenta, senzatie de voma, urina tulbure, tegumente icterice si mucoase icterice. Observand ca starea nu se amelioreaza se prezinta la Dispensarul Din Cartierul Viziru de unde este trimis la Spitalul de boli contagioase cu specificatie pe biletul de trimitere de suspect de HAV. Diagnosticul se confirma pe data de 17.05.1996. Pacientul sustine ca nimeni din familie sau prieteni nu au avut recent si nu au hepatita. Investigatii de laborator efectuate: Examen de sange: VHS, hemoleucograma, HT, TGP, tymol, Kunkel, cu sulfat de zinc Examen sumar la urina Plan de recuperare: Repaos 4 zile la pat si psihic prin evitarea traumelor emotionale si a eforturilor intelectuale. - Dieta sa asigure 2000-3000 cal/zi, nu se forteaza indigestia. Se recomanda fructele, legume, branza de vaci proaspata, iar la 10 zile se include carne slaba fiarta sau gratar de pasare sau vita. - Se contraindica: capsuni, fragi, castraveti, conopida, varza si vinete.

ANAMNEZA ASISTENEI MEDICALE I. Identificarea problemei pacientului - hepatita virala - astenie, anorexie II. Manifestari de dependinta
Pagina 50 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- bilimbinemie III. Sursa de dificultate - infectie hepatica IV. Dg. Nurssing - infectie hepatica datorita infectarii ficatului V. Gradele de dependenta sunt in functie de cele 14 nevoi fundamentale 1. A bea si a manca 2. A respira 3. A elimina 4. A se misca si a mentine o buna postura 5. A dormi si a se odihni 6. A se imbraca si a se dezbraca 7. A mentine tempertura corpului in limitele normale 8. A fi curat si ingrijit si a-si proteja teg. 9. A evita pericolele 10. A comunica cu semeni 11. A actiona dupa credintele si valorile sale 12. A se ocupa de ceva cu scopul de a se realiza 13. A se recreea 14. A invata, a descoperi

Evaluare

S-au atins aceste ob. Pac respecta regimul alim. nu necesita ajutor in a se alim. Regim dietetic vit .C. 200 III cp Vit B 12 i j I.M emetiral 1/1 tb/zi

Prezinta mictiuni fiziologice si scaune decolorate

Pacientul nu necesita ajutor in a se deplasa

Pacientul s-a putut odihni

Pacientul este constient in ceea ce priveste evitarea pericolelor

Nu necesita ajutor in a se imbraca si dezbraca

Rol

TA=120/60 HG T=36,5C R=16 resp/min

Ampicilina recoltarea probelor pentru ex de laborator

delegar

Pagina 51 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Rol

Aerisirea salonului incerc sa departeze gandul pac de la boala

Urmarire daca bolnavul respecta dieta . Masuratea si notarea greutatii corporale

Urmarirea si notarea diurezei in 24 h si a scaunelor

Asezarea lenjeriei de pat masurarea fuctilor vitale

Aerisirea salonului reducerea factorilor stresanti

Ferirea pac de eventuale pericole respectarea regulilor de igiena urm si notarea functiilor vitale, evitarea oricarui pericol Ferirea pac de pericole de intoxicatii si infectii

Informarea pac in ceea ce priveste purtarea hainelor

propriu

Obiective

Bolnavul sa respire normal

Instraurea bolnavului in ceea ce priveste excluderea din alim a unor alim Oboseala alim noneficienta in can si cal Inapetenta fatigabilitate

Normalizarea scaunelor

Schimbarea lenjeriei de pat pozitie adecvata

Bolnavul sa linistit

Respectarea pudorii demnitatii pacientului

aiba un somn eventuale

Dg.

Stres anxietate oboseala Dificultatii in a respira

Greata scaune decolorate Senzatie de varsaturi tranzit modificat A elimina

Anxietate stres

Epuizare

Epuizare frica stres

Slabiciune anxietate Dificultate in a se imbraca si dezbraca A se se dezbraca

Nurssing

Surse de

Absenta activ fizice

Slabiciune oboseala

Risc fata de complicatii

dific.

Necesitat

A respira 15.05.199 6 Pacientul nu

A bea si a manca Pacientul este cooperant

A se misca si a mentine o

A dormi si a se odihni

A evita pericolele

imbraca si a

Evaluare

buna postura Pacientul respecta regmul alimentar nu necesita ajutor in a se alimenta

Prezinta mictiuni fiziologice, urina portocalie si scaune decolorate ex. sumar urina densitate 1015

necesita ajutor

Rol

Regim hepatic

Regim dietetic vit.C.200 vit .B.12 1.j. I.M emetiral

delegat

Pagina 52 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ph acid albumina urme slabe glucoza abs orobilirogen absent epitelii Urmarirea aspectului tegumentelor si condiitilor de mentinere a igienei Sindrom icteric Oboseala neliniste lipsa de act in jur Excluderea din alimentatie a unor alimente cum ar fi varza, conopida, castraveti, capsuni, combaterea greturilor si stimularea poftei de mancare Asigurarea si respectarea regulilor de igiena reducerea coloratiei tegumentului Tegumente colorate icterice A fi curat si ingrijit Pacientul s-a putut odihni Diazepan 1 tb./zi Oboseala stres neliniste A se recreea A bea si a manca 16.05.1996 Inapetenta greturi Tranzit modificat varsaturi A elimina Persista teama de boala si evolutia ei Propunem diferite actiuni in functie de apt. Alimentatie insuficienta in calitate si cantitate greturi Pacientul sa aiba scaune si sa urineze normal. Prevenirea iritatii zonelor scobite Scaune decolorate mictiuni fiziologice cu urina portocalie Observarea interesului si preferintelor Observarea modului de alim a pacientului Reg dietetic sa asigure 2000-3 000 cal/zi, se recomanda fructe si legume fierte, compoturi, sucuri de fructe, supe de zarzavat rare Supravegherea si notarea aspectului urinei

Rol

propriu

mucoaselor asig sale

Obiective

Dg.

Nurssing

Surse de

dific.

Necesitat

i Evaluare

Pacientul este constient in ceea ce priveste evitarea pericolelor Ampicilina 200 mg/zi

Rol

delegat

Pagina 53 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Rol

Aerisirea salonului, reducerea factorilor stresanti, administrarea medicatiei Pac. sa aiba un somn linistit inlaturarea factorilor stresanti

Ferirea pac de eventuale pericole respectarea reg de igiena urmarirea si notarea functiilor vitale T.A= 120/60 mmHg T=36,4 Ex. hematologic indica VHS 13 mm hematocrit 43 % tymol 2,5 Md leucocite 6800 mm neucocite segmentate 55% glicemie 0,96 g % kunkel in sulfat de zinc 14,2 Uree 0,37 g% Ferirea pacientului de eventuale pericole de intoxicatii, infectii

Discutii cu bolnavul in ceea ce priveste evitarea traumelor emotionale a eforturilor fizice si intelectuale Sa inspiram incredere oac in ceea ce priveste tratam, reg igienico sanitar, dietetic precum si evolutia bolii Comunicare ineficace la nivel intelectual Lipsa conoasteri de noi mijl de comunicare. Teama de boala si evolutie si stare de oboseala Comunicare

propriu

Obiective

Dg.

epuizare

Frica epuizare

Nurssing Slabiciune oboseala Risc fata de complicatii

Surse de

dific.

Necesitat

A dormi si a se odihni Pacientul nu necesita ajutor

A evita pericolele Pacientul prezinta interes in ceea ce priveste preferintele sale, muzica lectura Pacientul este cooperant

i Evaluare

17.05.1996 Pacientul care S-au atins informatii in ceea ce priveste boala si evolutia ei aceste obiective pacientul respecta regulile dietetice Regim dietetic regim desodat

Rol

Regim hepatic

delegat

Pagina 54 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vit.C.200 III Vit.B.12 ij Urmarirea proiectului tegumentelor si mucoaselor Asig conditiilor de mentinere a igienei Luarea de decizii impreuna cu pacientul asupra actelor sale Asigurarea si respectarea regulilor de igiena, reducerea colorarii tegumentare Recunoasterea Propunem de interes a pac sa se familiarizeze cu boala diferite actiuni in functie de aptitudini Observarea interesului si preferintelor sale De a invata pac in ceea ce priv regimul igieno dietetic pe care trebuie sa il tina precum si imp acestuia Familiarizarea pac cu simptomele si evolutia bolii I.M emetiral Observarea modului de alim se recomnada sucuri de fructe supe de zarzavat Instruirea pac in ceea ce priveste evitarea unor alimente stimularea poftei de Sindrom icteric Lipsa de act recreative in jur neliniste Tegumente colorate icterice A fi curat si ingrijit A se ocupa de propria realizare R= 16 resp/min bolnavul Prezinta respira mai usor mictiuni fiziologice, scaune decolorate Repaos fizic la pat Aerisirea salonului Favorizarea Aerisirea Limitarea Pacientul s-a putut odihni S-au atins aceste obiective oboseala Oboseala neliniste A se recreea Oboseala gandire incetinita somnolenta A invata Oboseala somnolenta mancare Greturi apetit diminuat Inapetenta senzatii de varsaturi A bea si a manca 17.05.1996 Pac nu necesita ajutor pentru a se misca

Rol

propriu

Obiective

Dg.

Nurssing

Surse de

dific.

Necesitat

Evaluare

Rol

delegat Rol

Pagina 55 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

propriu

evitarea eforturilor fizice, a stresului asezarea bolnavului intro pozitie confirtabila pentru a usura respiratia Aerisirea salonului, asigurarea unei respiratii normale prin evitarea prafului

cond de eliminare urmarirea diurezei in 24 h, a scaunelor Prevenirea iritatiei zonelor sensibile

salonului, asig unui microclimat favorabil, administrarea medicatiei Pac sa aiba un somn linistit asig unui microclimat favorabil Integrarea pac in grupul si atmosfera destinsa din salon Propunem diferite actiuni in functie de Slabiciune oboseala aptitudini Oboseala slabiciune

miscarilor observarea modului de asezare a lenjeriei Schimbarea lenjeriei de pat disparitia anxietatii

Obiective

Dg.

Anxietate stres oboseala

Scaune decolorate urina portocalie

Epuizare

Anxietate stres

Nurssing

Surse de

Dificultate in a respira

Tranzit modificat, senzatie de varsatura A elimina

Lipsa de activitatii fizice

dific.

Necesitat

A respira T=36,4C

A dormi si a se

A se recreea

A se misca Nu necesita ajutor in a se imbraca si dezbraca

i Evaluare

odihni Pac se alimneteaza Prezinta corespunzator mictiuni fiziologice, scaune

Pacientul este constient in ceea ce priveste evitarea

Pacientul s-a putut odihni

Rol

Regim dietetic regim desodat vit B.12 I,J I.M Mas temperaturii, Observareza modului de alim

Ingerarea unei cant de lichide Favorizarea cond de

pericolelor Ampicilina Diazepan 1 I.M tb/zi

delegat

corespunzatoare 200.000 Ferirea pac Aerisirea de salonului, red. Informarea pac in ceea ce

Rol

propriu

Pagina 56 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

observarea modului in care

regim dietetic sa asigure 2000-3000 cal/zi

eliminarea, urmarirea diurezei in 24 h si a scaunelor daca sunt normale. Pac. sa aiba o diureza

pericole, masurarea si notarea func vitale

Factorilor stresanti

priveste purtarea hainelor

Obiective

Masurarea temperaturii corpului dimineata si seara

Pac, sa se alim conf, nevoilor zilnice

corespunzatoare Pac sa aiba Ferirea pac Pac sa aiba un scaune, sa urineze normal, prevenirea iritarii zonelor sensibile Scaune decolorate, mictiuni fiziologice cu urina inchisa la culoare Tranzit modificat A elimina de evantuale pericole de intoxicatii si infectii Epuizare somn linistit

Respectarea pudorii, demnitatii pac.

Dg.

Greturi varsaturi

Slabiciune

Nurssing

Surse de

Inapetenta fatigabilitate A mentine temperatura in limite normale 18.05.1996 Pacientul se alim corespunzator A bea si a manca

Risc fata de

Slabicune oboseala

Dificultati in a se imbraca si dezbraca A se imbraca si a se dezbraca

dific.

Necesitat

complicatii A evita A dormi si a se pericolele odihni

Evaluare

Prezinta mictiuni fiziologice scaune declorate cu urina inchisa la culoare Ingerarea unei cant coresp de lichide

Pac este constient in ceea ce priveste evitarea pericolelor Ampicilina I.M 200.000 /6h

T=36,4C

Rol

Regim dietetic regim desodat vit.C.200 III

delegat

Pagina 57 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Rol

cp, vit.B.12 ij I.M Observarea modului de liment a bolnavei regim dietetic sa asigure 2000-3000 cal/zi Pac se va alim conform nevoilor zilnice Greata apetit diminuat

Favorizarea cond de eliminare, urm diurezei in 24 h si scaunelor daca sunt normale Pac sa aiba scaune si sa urineze normal

Ferirea pac de pericole. Masurarea si notarea fuctiilor vitale Ferirea pac de eventuale pericole de intoxicatii si infectii Frica stres oboseala

Masurarea temperaturi corpului

propriu

Obiective

Masurarea temperaturii coprului dimineata si seara

Dg.

Greata, scaune decolorate, urina inchisa la culoare Senzatie de varsaturi tranzit modificat A elimina

Nurssing Inapetenta fatigabilitate A bea si a manca 19.05.1996

Surse de

Risc fata de complicatii A evita pericolele A mentine temperatura corpului in limitele normale

dific. Necesitat

Tehnici utilizate Punctia venoasa

Reprezinta patrunderea in lumenul unei vene cu ajutorul unui ac. Scopul explorator cercetarea diverselor constante biologice ale organismului. Locul de electie: la nivelul plicii cotului unde venele antebratului cefalica si bazilica se anasonozeaza dand nastere venelor mediane cefalica si mediana bazilica. Materialele necesare - ace de punctie venoasa, sterilizate prin fierbere, uscate si verificate ca permeabilitate. - garou de cauciuc - substanta dezinfectanta si degresanta, tampoane

Pagina 58 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- mansoane sub bratul bolnavului, eventual o perna tare elastica, sub articuatia cotului pentru o mai buna evidentiere a venelor. - seringi sterilizate prin fierbere, uscate, de calibre adecvate cantitatilor de sange, care trebuiesc recoltate. - recipiente de recoltare eprubete, curate si uscate goale sau cu substante chimice anticoagulante Tehnica Bolnavul este culcat in decubit dorsal cat mai comod. Se descopera bratul ales avand grija ca hainele sa nu impeidice circulatia de reintoarcere. Se aseaza sub brat o musama si la nevoie o perna elastica, tinand bratul in extensie maxima. La nivelul treimii inferioare a bratului se aplica garoul pentru a opri circulatia venoasa. Prin mentinerea aportului de sange in membrane respectiv si oprirea circulatiei de reintoarcere, presiunea venoasa locala creste, venele se dilata devin turgescente si se evidentiaza mai bine la suprafata. Prin miscari energice de deschidere si inchidere se poate activa aportul de sange arterial in membrul respectiv. Turgescanta venei se poate provoca si prin loviri usoare si repetate asupra ei cu tamponul umed precum si prin netezirea de la periferie spre centru a fetei anterioare a antebratului respectiv. Asistenta se aseaza fata in fata cu bolnavul si cu mana stanga fixeaza vena, seringa se tine in mana dreapta, bine fixata intre police si restul degetelor. Perforarea tegumentului se va face in directia oblica dupa care se va repera cu varful acului rezistenta peretelui venos in directia axului longitudinal al venei. Transversarea peretelui venos da senzatia invingerii unei rezistente elastice si acul inainteaza in vena 1-2 cm. Recoltarea sangelui prin punctie venoasa Recoltarea sangelui se poate face cu sau fara sabstante anticoagulante in functie de analiza ceruta. Substantele anticoagulante cel mai des intanlite sunt:
Pagina 59 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- fluorura de sodiu; - oxalatul de potasiu; - amestecul de oxalat de amoniu si potasiu - heparina - citratii Dintre analizele la care se folosesc substante anticoagulante mai importante sunt VHS viteza de sedimentare a hematiilor Materiale necesare - seringa de 2 ml sterila si uscata - ace de punctie venoasa - solutie sterile de citrat de sodiu 3,8 % - stativ si eprubete uscate Tehnica recoltarii Recoltarea se face pe nemancate, dimineata in seringa de 2 ml se aspira mai intai 0,4 ml citrat de sodiu 3,8 %, se schimba acul si se punctioneaza vena aspirand 1,6 ml sange. Continutul seringii se rastoarna intr-o eprubeta curata si uscata care se agita pana cand sangele va avea o culoare rosu deschis pentru a nu coagula. Este bine ca recoltarea sa se faca fara garou. Valori normale - pentru femei 8-12 la o ora 12-20 la 2 ore - pentru barbati 5-8 la o ora 10-14 la 2 ore Recoltarea sangelui pentru hemoleucograma prin care se face numaratoarea elementelor figurate Recoltarea se face dimineata pe nemancate prin punctie venoasa de 2 cm sange pe EDTA sau inteparea pulpei degetului. Valori normale - hematii - barbati 4.500.000/cm - leucocite - femei 8000 cm - barbati 6000 cm - neutrofile - nesegmentate 3-5 %
Pagina 60 din 66

- femei 5.000.000/cm

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- segmentate 60-65 % - enzinofile - 2-4 % - limfocite - 25-35 % - hemoglobina - femei 14 g % - barbati 16 g % Recoltarea sangelui pentru hematocrit Recoltarea se face dimineata pe nemancate 2 cm de sange intr-un flacon in care s-a pipetat o picatura de heparina sau EDTA Valori normale - hematocrit - femei 42 % - barbati 45 % Recoltarea sangelui pentru examene biochimice Teste de disproteinemie Se recolteaza dimineata pe nemancate prin punctie venoasa fara substanta anticoagulanta 5-8 ml sange. Valori normale: Tymol - 5 UML Kunkel 2-12 USh/H Transaminaza Se recolteaza dimineata pe nemancate prin punctie venoasa fara substanta anticoagulata 5 ml sange. Valoare normala TGP 10-40 U.K Accidente in punctia venoasa Infiltrarea in tesutul perivenos a sangelui rezultand hematoame. Starea de hipotimie, pana la starea de colaps. Ingrijiri dupa punctie - toaleta regiunii punctionate
Pagina 61 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- schimbarea lenjeriei stropite cu sange - supravegherea bolnavului Injectia intramusculara Pe aceasta cale se pot introduce substante medicamentoase, izotone, uleioase. Locul de electie: regiunea supero-externa a fesei deasupra nivelului marelui trohanter pentru evitarea nervului sciatic si a unor vase sanguine. Pentru a efectua injectia in regiunea fesiera bolnavul culcat in decubit ventral i se vor repera urmatoarele puncte: Punctul Smirlov la un lat de deget deasupra marelui trohanter si inapoia lui; - punctul Berthelemey la iesirea treimii exterioare cu cele 2 treimi interne a liniei ce uneste Spina iliaca antero-sup cu extremitatea superioara a santului interfesiei; - zona situata deasupra liniei care uneste spinea iliaca posterioara cu marele trahanter. Materiale necesare - seringi sterile, uscate de diferite marimi - ace sterile uscate in functie de grosimea stratului adipos - tavita renala - tampoane sterile, pense sterile - alcool - medicamentul de injectat Tehnica de lucru Se aseptizeaza pielea, bolnavul este invitat sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit. Se introduce acul perpendicular in piele, cu rapiditate si siguranta. Pentru a pune in evidenta o eventuala patrundere intr-un vas, manevra se aspiratie este obigatorie. Se injecteaza lent lichidul. Dupa injectare se scoate dintr-odata seringa si acul si se maseaza locul cu tampoane de alcool. Incidente, accidente

Pagina 62 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri a acestuia; - paralizie prin lezarea nervului sciatic - hematoni prin lezarea unui vas sanguin - embolie prin intrducerea accidentala intr-un vas de sange a unei solutii uleioase. Medicamentul ajuns la plaman provoaca: tuse chinuitoare, dispnee, echimoza, soc. - supuratia aseptica datorita unor substante care nu sunt resorbite - ruperea acului

OCROTIREA SANATATII IN TARA NOASTRA Ocrotirea sanatatii publice se realizeaza prin activitatea comuna a mai multor sectoare din Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si se gasesc pe plan judetean in sfera de activitate a Directiei de munca. Sectoarele activitatii ocrotirii publice sunt: - sectorul activitatii curativo-profilactice - sectorul activitatii sanitaro-antiepidemice - sectorul de asistenta sociala - sectorul balneoclimateric - sectorul farmaceutic - sectorul invatamant si cercetare 1. Sectorul activitatii curativo-profilactice are obligatia sa asigure asiatenta curativoprofilactice - asigura asistenta medicala de urgenta - depisteaza bolile in faza incipienta - asigura examinarea bolnavilor pentru stabilirea diagnosticului, efectuarea tratamentului - efectuarea tratamentului recuperator - se ocupa cu asigurarea conditiilor igienico-sanitare atat in familie cat si in colectivitate Cuprinde: - institutii care asigura asistenta medicala ambulatorie de medicina generala, circumscriptii sanitare urbane si rurale, dispensare medicale din intreprinderi - institutii cu paturi care asigura asistenta medicala de specialitate-spitale cu sectii de
Pagina 63 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

specialitate - institutii cu paturi microspitale sau stationare - spitale cu nu singur profil de specialitate, TBC, pediatrie, maternitate 2. Sectorul activitatii sanitaro-antiepidemice ia masuri de prevenire si combaterea bolilor transmisibile. Directia sanitara judeteana raspunde de activitatea sanitara-antiepidemica a teritoriului respectiv. Centrele de medicina preventiva sunt institutii judetene subordonate Ministerului Sanatatii. Unitatile sanitare de baza ale sectiei curativo-profilictice au obligatia sa desfasoare si activitati sanitaro-antiepidemica. Sectorul de prevederi si asistenta sociala apartine Ministerului Sanatatii si Ministerului Muncii si Protectiei Sociale. Are ca scop prevenirea oricarei dificultati pe care o pot intampina diversele colectivitati sau persone particulare in efortul acestora de a beneficia de nivelul normal de viata. 4. Sectorul balneo-climateric dispune de o Directie Generala, de oretea de dispensare, policlinici si stationare-sanatorii, cu paturi in diverse statiuni balneo-climaterice, precum si paturi in fizioterapie 5. Sectorul farmaceutic Oficiile farmaceutice care deservesc mai multe judete sunt impartite unitatilor retelei farmaceutice aflate pe teritoriul fiecarui judet si localitate. Reteaua de farmacii cuprinde: farmacii in circuit inchis in spitale si policlinici, farmacii cu circuit deschis puncte farmaceutice amplasate in teritoriu. 6. Sectorul de invatamant Sectorul de invatamant si cercetare cuprinde institutii superioare medicofarmaceutice, scoli pentru pregatirea cadrelor mediicale si cadrelor auxiliare. Probleme de etica si deontologie medicala Etica profesionala reprezinta stiinta care studiaza ansamblul de cerinte, deprinderi, aptitudini si obiceiuri morale specifice activitatii de munca a omului si care se manifesta in fapte, mod de comportare in cadrul meseriilor si profesiunilor. Normele eticii se bazeaza pe convingerea si pe opinia publica, pe educatia si puterea obisnuintei. Apartin eticii medicale acele norme care se refera la atitudinea cadrelor medicale fata de societate, bolnavi, colegi pe baza educatiei, obisnuintei, traditiei, opiniei. Normele generale cuprind: dragostea fata de profesiunea aleasa, daruirea, devotamentul, dorinta de a
Pagina 64 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

face ceva util, probitatea profesionala exprimata prin cinste, sinceritate, corectitudine, spirit novator, initiativa, transmiterea experientei acumulate, spirit colectiv. Notiunile de etica medicala ii este alaturata si cea de deontologia medicala. Deontologia medicala studiaza problemele datoriei medicale, conceptul de deontologie reliefeaza particularitatile conduitei profesionale iar prin conduita etica-medicala si deontologi, rezulta ansamblul de actiuni si atitudini, normele tehnice si profesionale fara de care nu e posibila exercitarea profesiunii la nivelul exigentelor societatii. Munca medicului si a cadrelor medii nu creaza valori de schimb dar vindecarea bolilor, alinarea suferintelor, constituie indeplinirea unor necesitati sociale. In vederea reusitei este necesar sa se castige increderea bolnavilor dar si pastrarea acestei increderi conditie esentiala in exercitarea activitatii noastre. Constiinta medicala presupune iubire de oameni, spiritul datoriei si raspunderii, atasamentul fata de profesie si fata de bolnav. Profilaxia si educatia sanitara Educatia sanitara reprezinta activitateade ridicare sistematica a nivelului de cultura sanitara a populatiei si de antrenare a acesteia in sprijinirea si aplicare masurilor sanitare. Principii de baza a educatiei sanitare: - sa izvorasca din necesitatea starii de sanatate a populatiei; - sa tina seama de nivelul de cunoastere pe care il are populatia, de obiceiuri, superstitii, prejudecati; - sa aiba caracter optimist, caracter de masa; Mijloace si metode de educatie sanitara 1. Metoda cuvantului vorbit fie prin convorbire individuala cu grupuri organizate in colectivitati, in grupuri omogene, suferinzi de aceeasi boala, conferinte, lectii si instructaje, educatie sanitara, lecturicu glas tare 2. Metoda cuvantului scris folosirea articoelor educativ-sanitare, panouri, lozinci. 3. Metode vizuale, cuprinde : coltul sanatatii, afise, planse, albume cu ilustrate educativ-sanitare, diapozitive. 4. Metoda filmului, diafilmului, expozitiei. Obiectivul major al educatiei sanitare il constituie profilaxia. Profilaxia urmareste
Pagina 65 din 66

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

protectia si promovarea sanatatii prin diferite masuri: - asigurarea si controlul sanitar al apei potabile; - prevenirea impuritatii mediului ambiet; - suprimarea factorilor nocivi de la locul de munca; - examene medicale periodice a grupurilor socio-profesionale cu expunere la factori de risc; - vaccinari preventive; - controlul periodic al gravidelor; - actiuni educativ sanitare; - masuri pentru depistarea precoce a bolilor pentru a impiedica cronicizarea, aplicarea tratamentului corespunzator; - reducerea incapabilitatii de munca si prevenirea invalidarii din cauza de boala sau accident; Bolile transmisibile isi gasesc cauza in modul neigienic in care diferite alimente sunt procurate, pastrate conservate, transportate sau pregatite. Mare parte din aceste boli ale mainilor murdare de aceea in prevenirea si combaterea lor una din cele mai importante masuri este intretinerea igienica a mainilor prin taierea unghiilor spalarea inainte si dupa mese. Spalarea insistenta a fructelor si zarzavaturilor, tratarea termica prin fierbere sau prajire nu pot pune la adapost impotriva unor boli microbiene sau parazitare; In prevenirea bolilor transmisibile se impune si o serie de masuri ce privesc igiena mediului inconjurator, intretinerea curata a locului de munca si locuintei, indepartarea rezidurilor solide sau lichide, dezinfectie, dezinsectie, deparazitare. Folosirea numai a apei potabile controlate sanitar si consumate inainte de a fi fiarta si racita.

Pagina 66 din 66

Evaluare