GHID METODIC

PENTRU IMPLEMENTAREA CURRICULUM-ULUI

DE INFORMATICĂ
ÎN ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL

1. CURRICULUM-UL DISCIPLINEI: CADRUL CONCEPTUAL

În rezultatul transformărilor din societatea noastră, reevaluării sistemului de

învăţământ şi transformărilor din sistemele de învăţământ contemporane axate pe
obiective şi finalităţi a apărut necesitatea unui nou curriculum-ul, care ar oferi o soluţie
pentru realizarea obiectivelor propuse. Curriculum-ul la informatică este o parte
componentă a curriculum-ului de bază, document care exprimă politica educaţională a
statului.
În sens larg, curriculum-ul desemnează atât ansamblul coerent de conţinuturi,
metode de predare, învăţare şi evaluare, organizat în vederea realizării unor obiective
determinate, cât şi un sistem complex de procese decizionale, manageriale sau de
monitorizare al întregului proces instructiv-educativ realizat pe parcursul întregii
perioade de şcolarizare a elevului.
În sens restrâns, curriculum-ul la informatică este un ansamblu de documente
reglatoare în cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind procesele educative
şi procesul de predare-învăţare-evaluare la informatică în şcoală în vederea asigurării
realizării finalităţilor preconizate ale învăţământului informatic.
Curriculum-ul la informatică pentru învăţământul gimnazial:
 este centrat pe obiective;
 are modelul didactic conturat explicit pentru disciplina dată;
 propune conţinuturi adecvate din punct de vedere psihopedagogic;
 propune activităţi variate de învăţare centrate pe elev, care asigură
realizarea obiectivelor propuse
Scopul major al predării învăţării informatice în şcoală este pregătirea
psihologică şi practică a elevilor pentru adaptarea şi activitatea lor într-o societate
informaţională mereu în schimbare şi formarea gândirii algoritmice, accentul fiind pus pe
individualizare şi învăţare permanentă.
Studiul informaticii la nivel gimnazial prevede:
 pregătirea psihologică şi practică a elevului pentru utilizarea calculatorului
prin activităţi specifice vârstei;
 formarea deprinderilor practice de lucru cu calculatorul;
 studierea informaticii ca ştiinţă care include elemente de algoritmizare,
programare, logică, noţiuni de acumulare, păstrare şi prelucrare a informaţiei;

1
  studierea sistemului de calcul ca instrument (editoare de text, editoare de
grafice şi de sunet, tabele de calcul, etc.);
 studierea sistemului de calcul ca obiect (structura şi funcţionarea
calculatorului, reţelelor de calculatoare);
 formarea gândirii algoritmice.
Curriculum-ul la informatică pentru învăţământul gimnazial a fost elaborat în
baza principiilor:
 continuităţii între clase şi cicluri;
 respectării particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor;
 plasarea accentelor pe studiul individual şi pe activităţi în grup;
 respectarea ritmului propriu de învăţare al fiecărui elev;
 dezvoltarea de capacităţi necesare însuşirii informaticii şi ştiinţelor;
 formarea şi stimularea aptitudinilor şi intereselor pentru informatică ;
 stimularea gândirii creative;
 corelarea activităţilor de predare-învăţare cu viaţa cotidiană;
 încurajarea unor mici investigaţii, autodisciplinei;
 transferul interdisciplinar de cunoştinţe şi competenţe;
 îmbinarea proceselor de predare-învăţare a cunoştinţelor teoretice cu
activităţile practice la calculatoarele personale.
Principiile de bază ale disciplinei informatică sunt:
 principiul formativ (dezvoltare prin exersarea capacităţilor intelectuale);
 principiul constructiv (reluarea sistemică a informaţiilor de bază privind
conceptele fundamentale ale informaticii).
Predarea-învăţarea informaticii vizează:
 trecerea de la particular la general, şi reciproc;
 trecerea de la simplu la compus, şi reciproc;
 cauză-efect.
Principiile de elaborare a curriculum-ului vizează componentele de bază ale
procesului de predare/învăţare:
Principiul privind curriculum-ul ca întreg: prin educaţia informatică se contribuie
la realizarea idealului educaţional, (societatea contemporană impune capacitatea
obligatorie - utilizarea calculatorului), ţinând cont de particularităţile de vârstă,
stimulând gândirea critică şi creativă.
Principiile învăţării (se are în vedere respectarea stilurilor de învăţare, a
investigaţiilor, respectarea particularităţilor individuale): profesorul în acest context
trebuie să respecte cele 6 nivele de determinare a dezvoltării elevului:
I
 cea condiţională (stimul-răspuns);
 prin asociaţii cognitive (memorarea mecanică);
 instrumentală (întărirea prin operaţionalizare);

2
  prin imitaţie;
II
 prin generalizare;
 reactualizarea;
III
 învăţarea conceptelor la subiectul studiat;
IV
 învăţarea principiilor;
V
 realizarea de probleme;
VI
 creativitatea.
Principiile predării: se ţine cont de motivarea elevilor privind învăţarea acestei
discipline, realizarea obiectivelor propuse şi coerenţa dintre activitatea şcolară şi viaţa
cotidiană.
Principiile evaluării: se propun mai multe variaţii şi metode de evaluare, conducând
elevul spre autoaprecierea corectă şi o perfecţionare continuă.

2. STRUCTURA ŞI CONŢINUTUL CURRICULUM-ULUI DISCIPLINEI

Curriculum-ul de informatică pentru învăţământul gimnazial:
1. Include:
 nota de prezentare,
 cadrul conceptual,
 obiective generale la informatică,
 programe la informatică pe clase,
 obiective cadru,
 obiective de referinţă,
 conţinuturi orientative,
 activităţi de învăţare,
 sugestii metodologice şi de evaluare.
2. Serveşte drept bază legitimă pentru:
 elaborarea de manuale şi auxiliare didactice;
 organizarea concursurilor de manuale şi materiale-suport;
 organizarea procesului de predare/învăţare în clasă;
 organizarea evaluării reuşitei elevilor;
 organizarea perfecţionării şi autoperfecţionării cadrelor didactice, etc.

3
2.1. CURRICULUM ŞI PROGRAMA TRADIŢIONALĂ

Programa tradiţională este axată pe conţinuturi, conţine unele cerinţe faţă de

pregătirea elevilor şi oferă lista de conţinuturi obligatorii. Curriculum spre deosebire de
această programă este axat pe elev şi ne oferă răspunsuri la următoarele întrebări: Cum
să învăţăm? Ce trebuie să fie capabil să facă elevul în rezultatele învăţării? Care unităţi
de conţinuturi îi oferă mai mari posibilităţi de realizare atât în formarea de capacităţi, cît şi a
atitudinilor.
Programa tradiţională Curriculum
1. Nota de prezentare include repere
1. Nota de prezentare axată pe
conceptuale ale disciplinei, este axată pe
conţinuturi
obiective
2. Conţinuturile sînt flexibile, eşalonate pe
2. Conţinuturile sunt statice,
clase şi structurate pe niveluri: conţinut
eşalonate pe clase
nucleu şi conţinut opţional.
3. Este axat pe obiective. Conţine obiective
3. Finalităţile formulate pun accentul
generale ale disciplinei, obiective cadru şi
pe cunoştinţe.
de referinţă
4. Indică activităţi de învăţare cu ajutorul
cărora pot fi realizate obiectivele.
5. Indică sugestii de evaluare (cum poate fi
verificat realizarea obiectivelor de
referinţă etc.)

2.2. OBIECTIVELE ÎN STRUCTURA CURRICULUM-ULUI

Toate tipurile de obiective, începând de la cel general şi terminând cu cel de

referinţă prin disciplina dată contribuie la realizarea obiectivului major al şcolii. Ele pot
fi privite într-o legătură reciprocă Obiectiv general al şcolii

Obiective transdisciplinare

Obiective pe arii curriculare

Obiective generale a
disciplinei informatica

Obiective cadru Obiective de referinţă Obiective operaţionale

4
 Obiectivele generale ale predării-învăţării-evaluării informaticii derivă din
obiectivele generale ale sistemului de învăţământ, din obiectivele generale
transdisciplinare şi din obiectivele pe aria curriculară „matematica, informatica şi
ştiinţe”. Ele constituie finalităţile şcolarizării la sfârşitul ciclului liceal. Posedă un înalt
grad de generalitate şi sunt clasificate pe categorii de:

cunoştinţe (cunoaşterea şi utilizarea conceptelor fundamentale specifice

informaticii)

Exemplu: să cunoască metodele de acumulare, reprezentare, păstrare şi prelucrare a

informaţiei cu ajutorul calculatorului.

capacităţi (capacităţi de rezolvare de probleme, de investigare/explorare,

comunicare utilizând limbajul adecvat informaticii)

Exemplu: să actualizeze şi să prelucreze informaţia stocată în tabele de calcul, fişiere

text, fişiere audio, fişiere grafice.

atitudini (tactici comportamentale adecvate, capacităţi de acomodare la specificul

echipamentelor şi programelor de calculator ).

Exemplu: va forma tactica comportamentală adecvată în baza înţelegerii influenţei

revoluţiei informaţionale asupra omului.

Obiectivele generale constituie atât sursa formulării obiectivelor-cadru şi de

referinţă, cât şi a obiectivelor operaţionale, elaborate de către profesor, sau a
obiectivelor de evaluare.

Obiectivele-cadru sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate, a căror

atingere este un proces complex, de lungă durată, unele din ele aflându-şi finalizarea la
sfârşitul ciclului liceal. Aceste obiective sunt urmărite pe parcursul mai multor ani de
şcolarizare, fiecare etapă adăugând o treaptă importantă, specifică, în construirea
conceptelor şi în dezvoltarea capacităţilor preconizate.

Exemplu: Cunoaşterea şi utilizarea programelor aplicative la rezolvarea problemelor

curente; utilizarea diagramelor.

Obiectivele de referinţă rezultă din obiectivele-cadru şi reprezintă etapele

concrete şi succesive de atingere ale acestora. Obiectivele de referinţă se elaborează

5
pentru fiecare obiectiv-cadru şi indică ce rezultate trebuie să fie atinse în procesul
didactic privind cunoştinţele, capacităţile, comportamentele şi atitudinile elevului.

Exemplu:
- să creeze şi să modifice desene cu ajutorul unui editor grafic simplu;
- să introducă şi să prelucreze texte cu ajutorul unui editor simplu de texte;
- să utilizeze aplicaţiile multimedia;
- să descrie componentele unei diagrame;
- să explice legătura între datele selectate şi elementele diagramei respective .

Obiectivele operaţionale derivă din obiectivele de referinţă şi sunt extrem de

detaliate. Aceste obiective specifică foarte clar performanţele de atins la lecţie şi
condiţiile în care acest lucru este posibil. Obiectivele operaţionale nu sunt incluse în
curriculum-ul şcolar. Ele se elaborează de către profesor pentru fiecare lecţie şi vizează
fiecare unitate de conţinut abordată la această lecţie.
Model de operaţionalizare a obiectivelor pedagogice concrete de ordin cognitiv -
aplicabil la orice nivel, formă, disciplină de învăţământ.

PERFORMANŢE POSIBILE:
COMPETENŢE VIZATE
acţiunea elevului
1. CUNOAŞTERE (date, termeni, clasificări, a defini..., a recunoaşte ..., a distinge...,
metode, teorii, categorii) a identifica ..., a aminti.…
2. ÎNŢELEGERE capacitatea de raportare a
noilor cunoştinţe la cunoştinţele anterioare
prin: a "traduce", a transforma, a ilustra,
a) transpunere a redefini;

b) interpretare a interpreta. a reorganiza, a explica. a

demonstra;
c) extrapolare a extinde, a extrapola. a estima, a
determina.
3. APLICARE (a noilor cunoştinţe) a aplica, a generaliza, a utiliza, a deservi
de...;
a alege, a clasifica, a restructura.
4. ANALIZA pentru: a distinge, a identifica, a recunoaşte;
a) căutarea elementelor a analiza, a compara, a deduce;
b) căutarea relaţiilor a distinge, a analiza. a detecta.
c) căutarea principiilor de organizare
5. SINTEZA pentru: a scrie, a relata, a produce;
a) crearea programelor (personale) a proiecta, a planifica, a propune;

6
b) elaborarea unui plan de acţiune a deriva, a formula, a sintetiza.
c) derivarea unor relaţii abstracte dintr-un
ansamblu.
6. EVALUAREA prin: a judeca, a argumenta, a evalua, a valida,
a) critica internă a decide;
b) critica externă a compara, a contrasta, a standardiza, a
judeca, a argumenta. a evalua.

Exemplu:
La obiectivul de referinţă: Să elaboreze algoritmi pentru executant putem
formula următoarele obiective operaţionale:
- să cunoască noţiunile: algoritm, executant, instrucţiune a executantului;
- să utilizeze noţiunile acestea în procesul de alcătuire al algoritmului;
- să scrie algoritmul de desenare a literei N în modul înţeles de executantul
CANGUR;
- să compare rezultatele obţinute în urma executării algoritmului cu
problema pusă;
- să facă concluzii orale şi să înterprindă acţiuni de modificare a
algoritmului în caz de necesitate (nu a fost realizată sarcina pusă).

Aceste obiective contribuie la atingerea obiectivului general al învăţării

informaticii
cunoştinţe:
- să cunoască specificul de comunicare a omului cu calculatorul (noţiune de
executant, algoritm, forme de reprezentare şi proprietăţile algoritmului).
capacităţi:
- să înţeleagă legăturile între modul de rezolvare a problemei şi repertoriul de
instrucţiuni ale executantului;
- să elaboreze algoritmul destinat soluţionării problemei propuse;
- să analizeze rezultatele obţinute în urma rezolvării problemei pe calculator;
- să depisteze erorile de program.
atitudini:
- va interpreta corect rezultatele furnizate de calculator şi va utiliza adecvat
limbajele speciale în procesul comunicării cu calculatorul;
- îşi va forma capacitate de acomodare la specificul echipamentelor şi
programelor de calculator.

7
 La rândul său se realizează obiectivul general transdisciplinar:
cunoştinţe:
A1 - cunoştinţe din domeniul ştiinţelor.
capacităţi:
B.1.3. cognitive – analiză, sinteză, comparare.
B.2.1. tip creativ – aplicarea practică a principiilor, a legilor, a metodelor,
a teoriilor, etc.
B.2.5. – elaborarea de soluţii diverse, originale.
B.2.3. – rezolvarea situaţiilor – problemă.
B.3.4. reflexive – elaborarea independentă a deciziilor personale.
B.5.6. comunicative – utilizarea adecvată a unor limbaje de specialitate.
B.6.1. praxiologice – utilizarea aparatelor şi a tehnicii de uz cotidian.
atitudini:
C.6. – rigoare, obiectivitate, spirit critic.
şi obiectivul general al învăţământului:
1. Dezvoltarea liberă, armonioasă a omului şi formarea personalităţii creative,
care se poate adapta la condiţiile în schimbare ale vieţii.
2. Dezvoltarea personalităţii copilului: a capacităţilor şi a aptitudinilor lui
spirituale şi fizice la nivelul potenţialului său maxim.

EXEMPLIFICAREA COERENŢEI OBIECTIVELOR „PE VERTICALĂ”

clasa VII
Tip de obiective Exemplu
Cunoaşterea şi înţelegerea
Obiectiv pe arie curriculară
terminologiei şi a conceptelor sau a
informatică şi ştiinţe
modelelor specifice ştiinţelor
Cunoaşterea arhitecturii şi
Obiectiv general principiului de funcţionare a
calculatorului, a reţelelor de
calculatoare

Cunoaşterea şi înţelegerea
Obiectiv cadru
principiilor de funcţionare a reţelelor
de calculatoare

Să descrie modul de conexiune a

Obiectiv de referinţă calculatoarelor într-o reţea locală şi
o reţea globală

8
2.3. CONŢINUTUL ŞI STRUCTURA CURRICULUM-ULUI

Curriculum de informatică propune un conţinut care contribuie la realizarea

obiectivelor curriculare şi este eşalonat pe ani. Conţinutul este plasat în tabel alături de
obiectivele cadru, de referinţă şi activităţile de învăţare. El include şi partea opţională.
În linii mari conţinutul nu are caracter directiv, obligatoriu, ci de recomandare,
profesorul având dreptul să-l reorganizeze, extindă, să propună teme noi etc.
Profesorii sunt liberi în alegerea, înlocuirea şi individualizarea, pentru unii elevi, a
componentei Conţinuturi.

2.4. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ÎN STRUCTURA CURRICULUM-ULUI

Activităţile de învăţare din curriculum de informatică sînt doar nişte sugestii

pentru profesor cum s-ar putea realiza obiectivele de referinţă . În dependenţă de
nivelul clasei, de înzestrarea didactică, experienţa profesorului etc. ele pot fi
completate, modificate respectând însă structura cunoaşterii învăţării. Profesorii de
informatică trebuie să ţină cont de acele 6 nivele de dezvoltare a elevului (vezi pag. 3,4).
Activităţile trecute din clasă în clasă contribuie la realizarea obiectivelor de referinţă.

Exemplu: Cunoaşterea şi utilizarea tipurilor de date

cl.VII exerciţii de creare a fişierelor text şi grafice

cl. VIII exerciţii de editare a foilor de calcul
exerciţii de prelucrare a datelor din foile de calcul
cl. IX exerciţii de elaborare a programelor care ilustrează proprietăţile tipului de
date în studiu.

2.5. SUGESTII METODOLOGICE DE IMPLEMENTARE A CURRICULUM-ULUI

Pentru implementarea curriculum-ului la informatică profesorul este obligat să ia

cunoştinţă de curriculum de bază să se orienteze în tipurile de obiective să formuleze
corect obiectivele operaţionale şi nu în ultimul rând pentru o lecţie eficientă să-şi
elaboreze un proiect de lecţie eficient. Respectarea ciclului instruirii ne orientează şi
spre o evaluare corectă. Permanent trebuie verificat nivelul realizării obiectivelor
propuse.
Mai întâi de toate profesorul trebuie să-şi precizeze următoarele obiective:
Ce voi face?
Cu ce voi face?
Cum voi face?
Cum voi şti că ceam făcut e bine?

9
Răspuns la aceste întrebări le oferă tehnologiile şi strategiile didactice moderne

Varianta I. Tehnologie didactică — (gr. tehne - pricepere, tehnică, metode,

mijloace de realizare a unei activităţi; logos - ştiinţă;) reprezintă sistemul teoretico-
acţional executiv de realizare a predării-învăţării concrete şi eficiente prin intermediul
metodelor, mijloacelor şi formelor de activitate didactică. /I. Bontaş, Pedagogie, 1996./

Varianta II. Tehnologie didactică — corelarea-îmbinarea-asamblarea metodelor,

procedeelor, mijloacelor, formelor, strategiilor, într-un concept pedagogic integru optim
încorporând un ciclu de operaţii care ar viza proiectarea predării-învăţării-evaluării în
termeni de obiective (generale, de referinţă etc.) /V. Pâslaru, Tehnologii didactice,
1998./

Strategii didactice — sistem teoretico-acţional global, care asigură orientarea,

desfăşurarea şi finalitatea educaţiei pe termen lung, folosind caracteristicile şi valenţele
resurselor, conţinuturilor, metodelor, mijloacelor şi formelor de organizare a procesului
educaţional. / I. Bontaş, Pedagogie, 1996./

3. METODE DIDACTICE

Pentru o predare/învăţare activ – participativă profesorul trebuie să-şi aleagă o

varietate de metode. Desigur, profesorul trebuie să le cunoască funcţiile şi importanţa.
metodelor (care sînt cognitive, care formativ/educative, etc.).; că metodele se clasifică
după criteriul organizării muncii, în baza surselor de informaţii, conform tipului de
activitate de învăţare, că eficienţa lecţiei depinde şi de legătura între obiectivul propus
şi metoda aleasă. Foarte important este ca metoda aleasă să ducă la motivaţia interioară
şi să promoveze relaţii democratice, cooperatiste. Din motivul că metodele moderne dau
întâetate dezvoltării personalităţii, capacităţilor şi aptitudinilor, că sunt axate pe
activitatea elevului, că elevul devine obiect şi subiect al instruirii, profesorul nu trebuie
să le treacă cu vederea.
Există numeroase clasificări ale metodelor didactice: clasificarea istorica „metode
tradiţionale - metode moderne”), clasificarea psihologizantă („metode active - metode
pasive").
Din punctul de vedere al necesităţii de a selecta corect metodele didactice pentru
a alcătui strategii educaţionale eficace, este necesară o clasificare a acestora în funcţie
de două criterii:
a) gradul de stimulare (activizare) a elevilor;
b) categoriile de capacităţi formate cu ajutorul lor.

10
 În funcţie de primul criteriu metodele vor fi:
a) participative, în sensul că determină situaţii educaţionale în care elevii participă
intens la procesul învăţării; şi
b) neparticipative (sau mai puţin participative), având în vedere că participarea elevilor
este redusă, rolul principal în activitatea didactică revenindu-i profesorului. în funcţie
de cel de-al doilea criteriu, metodele vor fi:
c) informative, pe baza lor, elevii asimilează preponderent informaţii, principalul proces
psihic afectat fiind memoria;
d) formative, adică pe baza lor, sînt formate capacităţile de operare cu informaţii,
priceperi, deprinderi, abilităţi.
Principala problemă a proiectării strategiilor didactice sub aspect metodologic
constă în a adecva cât mai exact cu putinţă metodele de instruire unor obiective fixate.
Metodele de învăţământ sînt metode de predare din punctul de vedere al profesorului şi
metode de învăţare din punctul de vedere al elevului.
Se poate alcătui un tablou orientativ privind categoriile de capacităţi (solicitare
prin obiective de un nivel taxonomic sau altul), care se pot dezvolta cu ajutorul
diferitelor metode didactice. Realizar ea unui anumit obiectiv în practică necesită, de cele mai multe ori,
combinarea elementelor mai multor metode:
Obiective educaţionale
Metode Clase
Verbele de acţiune
taxonomice
Algoritmizare Cunoaştere, a aminti, a identifica, a recunoaşte, a ilustra, a
(exemplu) înţelegere reorganiza, a distinge, a conchide, a stabili etc.
Analiză, a distinge, a detecta, a analiza, a compara, a
Brainstorming Sinteză contrasta, a produce, a deriva, a combina, a formula,
a modifica, , a propune, a relata etc.
Analiză, a redefini, a interpreta, a explica, a demonstra, a
Conversaţia, Sinteză, estima, a stabili, a conchide, a extinde, a distinge, a
Euristica şi Evaluare detesta, a identifica, a analiza, a constata, a
Dezbaterea propune, a combina, a modifica, a judeca, a
argumenta, a decide, a compara, a evalua etc.
Înţelegere, a explica, a demonstra, a induce, a prevedea, a
Aplicare determina. a extinde, a interpola, a extrapola, a
Demonstraţia completa, a stabili, a estima, a ilustra, a schimba, a
utiliza, a stabili legături, a transfera, a clasifica, a
restaura etc.
Analiză, a distinge, a detecta, a identifica, a discrimina, a
Sinteză recu-noaşte, a descoperi, a deduce, a crea, a
Descoperirea
modifica, a produce, a proiecta, a organiza, a
sintetiza, a deriva, a scrie etc.

11
 Aplicare, a aplica, a utiliza, a se servi de, a clasifica, a analiza,
Exerciţiul
Analiză a compara, a recunoaşte etc.
Expunerea Cunoaşterea aminti, a identifica, a recunoaşte, a dobândi
Analiză, a reorganiza, a prevedea, a extrapola, a stabili
Sinteză, legături, a utiliza, a organiza, a compara, a relata, a
Stimulările şi
Evaluare produce, a crea, a propune, a planifica, a proiecta, a
Modelarea
sintetiza, a judeca, a valida, a argumenta, a
standardiza, a evalua etc.
Sinteză, a produce, crea, a construi, a scrie, a povesti, a pi
Evaluare 'pune, a proiecta, a specifica, a deriva, a formula, a
M. Proiectelor
judeca, a standardiza, a argumenta, a decide, a
contrasta, a evalua etc.
Elaborare, a estima, a include, a prevedea, a interpola, a
Înţelegere, extrapola a completa, a aplica, a dezvolta, a
Aplicare, restructura, a clasifica, a distinge, a detecta, a
Problematizarea
Analiză, deduce, a crea, a construi, a propune, a proiecta, a
Sinteză, combina, a sintetiza, a valida, a evalua etc.
Evaluare

Punerea în aplicare a obiectivelor, a principiilor, a conţinuturilor este nemijlocit

determinată de elaborarea şi aplicarea creatoare a strategiilor şi tehnologiilor didactice.
În funcţie de obiectivele proiectate (în special a celor operaţionale) şi de conţinuturile
învăţării metodele de predare-învăţare pot fi clasificate în:
 metode informative;
 metode formative;

În funcţie de condiţiile concrete şi de psihologia celui care învaţă metodele pot

fi:
 metode participative (active), axate pe activitatea elevului solicitându-i
gândirea;
 metode neparticipative (pasive), axate pe activitatea profesorului.
Caracteristici Metode formative Metode informative
- învăţarea prin cercetare; - Prelegerea-dezbatere;
- învăţarea prin descoperire; - Observaţia;
- învăţarea prin proiecte; - Conversaţia (în cerc, în stea
- învăţarea reciprocă; etc.).
- experimentul;
- studiu de caz.
Participative - Problematizarea; - Demonstraţia;
- Brainstorming-ul; - Explicaţia;

12
 - Inventica; - Compararea.
- exerciţiul; - Prelegerea;
- algoritmizarea; - Explicaţia;
Neparticipative
- instruirea programată, - Lucrul cu izvoarele.
- PRES

4. DEZVOLTAREA CURRICULUM-ULUI ŞCOLAR

4.1. POIECTAREA DIDACTICĂ

Pentru organizarea mai raţională şi mai eficace a procesului de instruire la

informatică propunem două tipuri de proiectare didactică:
1. Proiectarea didactidcă calendaristică (anuală ori semestrială).
2. Proiectarea curentă (pe activităţi didactice ori pe compartimente).
Spre deosebire de alte discipline şcolare proiectarea didactică la disciplinana
şcolară “Informatica” are ceva specific, şi anume :
 Obiectivele educaţionale ale acestei disciplini şcolare sunt orientate spre formarea
deprinderilor atitudinale ale elevilor în parcursul utilizării tehnicii;
 Cursului de informatică în clasele VII-IX constă în organizarea instruirii practice;
 În acelaşi timp cursul propus permite (şi obligă) dezvoltarea gîngirii algoritmice ;
 Asigură legătura teoriei cu practica;
 Includerea elevului într-o activitate de ciclu finit: observare – cercetare – sinteză –
proiectare – realizare – apreciere – valorificare;
 Asigură caracterul progresiv al instruirii, precum şi cel al dificultăţii realizării lui.
La planificrea calendaristică profesorii de informatică se vor conduce, în primul
rînd, de curriculum şcolar la informatică care conţine:
 concepţia disciplinei, bine structurată, flexibilă şi care poate fi modificată şi
completată oricînd este nevoie;
 obiectivele de referinţă care sunt axate pe elev şi corelate cu obiectivele
generale pe aria curiculară „Matematica şi ştiinţe” precum şi cu cele general
educaţionale;
 conţinuturile propuse;
 strategiile de implementare;
 strategiile de evaluarea a performanţelor şcolare.
În realizarea planificării calendaristice la informatică trebuie să ţinem cont de
următorii factori:
 raportul dintre problemele de tehnoligii (Hard – Soft);

13
  raportul dintre tipurile de activităţi practice şi teoretice în aspectul economic,
tehnic, social, cultural;
În selectarea conţinuturilor pentru realizarea curriculum-ului la informatică este
necesar de respectat următoarele criterii:
 să corespundă cerinţelor personalităţii;
 să fie util pentru prezentul şi viitorul copilului;
 să corespundă obiectivelor proiectate;
 să fie utilizabil de copii pe o perioadă cît mai îndelungată de timp;
 să permită a grupa şi regrupa elementele de conţinut în funcţie de contextul
specific al disciplinei.
Tehnologiile didactice alese în proiectare trebuie să asigure realizarea plenară a
corelării dintre obiective şi conţinut.
Un elemnt obligatoriu al proiectării didactice la informatică trebuie să fie
evaluarea realizării sarcinilor propuse în dependenţă de obiectivele propuse şi
conţinuturile selectate.

PROIECTAREA DIDACTICĂ DE LUNGĂ DURATĂ

Propunem profesorului de informatică să se orienteze în alcătuirea planului

tematic spre următoarele modele:

Varianta A
Planificarea tematică pentru clasa VII
Nr. Nr.
DENUMIREA TEMEI
crt ore
Componentele de bază ale calculatoarelor personale (blocul principal,
tastatura, şoricelul, vizualizatorul). Memoriile interne (operativă şi
1 2
permanentă) şi externe. Dispozitivele de intrare – ieşire. Informaţia şi
reprezentarea ei. Tehnica securităţii.
2 Funcţiile sistemului de operare. Ce este şi ce face un sistem de operare. 1
3 Noţiuni generale despre Windows 95. 1
Gestionarea datelor în Windows 95. Fişiere şi directoare. Denumirile
4 1
unităţilor externe.
5 Utilizarea meniului START. 2
6 Utilizarea programul Paint pentru crearea desenelor şi graficelor. 2
7 Lecţie de evaluare. 1
8 Apelarea programului Help în Windows 95. 1
9 Utilizarea programelor multimedia. 2
10 Utilizarea Windows95 într-o reţea de calculatoare. 1

14
 Noţiunile de bază: introducerea, redactarea, selectarea, copierea şi
11 3
mutarea textului. Formatarea caracterelor.
Gestionarea fişierelor. Modurile de afişare a documentelor. Formatarea
12 2
paragrafelor. Aşezarea în pagină.
13 Liste. Formatarea paragrafelor. 1
14 Tabele: crearea şi modificarea. 3
15 Inserarea obiectelor. 2
16 Lecţie de evaluare. 1
Help: folosirea sistemului Help, consilierul TipWizard. Modificarea
17 1
parametrilor prin convenţie.
Interfaţa: personalizarea barelor de instrumente, meniurilor şi
18 2
tastaturii.
19 Desenarea: crearea desenelor în Word. Utilizarea diagramelor. 2
Instrumentele de corectare: verificarea ortografiei, dicţionarul,
20 2
analizorul sintactic.
21 Lecţie de totalizare. 1

Planificarea tematică pentru clasa VII

Nr. Nr.
DENUMIREA TEMEI
crt ore
Noţiunile de bază: introducerea, redactarea, selectarea, copierea şi
1 2
mutarea datelor.
2 Gestionarea fişierelor. Formatarea caracterelor. 1
3 Prelucrarea informaţiei. Modurile de afişare a foilor de calcul. 1
4 Foi de calcul: crearea şi modificarea. 1
5 Diagrame. 1
6 Funcţii şi formule. 2
Inserarea obiectelor. Help: folosirea sistemului Help, consilierul
7 1
TipWizard.
8 Sortarea datelor. 2
9 Filtrarea datelor. 1
10 Efectuarea subtotalurilor. 1
Interfaţa: personalizarea barelor de instrumente, meniurilor şi
11 1
tastaturii.
12 Tipărirea foilor de calcul. 1
13 Desenarea: crearea imaginilor în Excel. 1

15
 Instrumentele de corectare: verificarea ortografiei, dicţionarul,
14 1
analizorul sintactic.
15 Lecţie de evaluare. 1
16 Noţiune de algoritm. Proprietăţile algoritmului. 1
Metode de reprezentare a algoritmilor (limbajul algoritmic, tabele de
17 1
decizie, scheme logice). Clasificarea algoritmilor.
18 Executantul CANGUR. Instrucţiunile de bază. 1
19 Instrucţiunile de ciclu REPETĂ N ORI şi CÎT. 1
20 Instrucţiunea de ramificare DACĂ. 1
21 Subalgoritmi (Proceduri). 1
22 Rezolvarea problemelor folosind executantul CANGUR. 1
23 Lecţie de evaluare 1
24 Executantul FURNICA. Instrucţiunile de bază. 1
25 Instrucţiunile de ciclu REPETĂ N ORI şi CÎT. 1
26 Instrucţiunea de ramificare DACĂ. 1
27 Subalgoritmi (Proceduri). 1
28 Rezolvarea problemelor folosind executantul FURNICA. 2
29 Rezolvarea problemelor. 1
30 Lecţie de totalizare. 1

Clasa IX
Nr Denumirea temei Nr
or
e
1 Principii ale programării structurate. Vocabularul şi sintaxa limbajului. 1
2 Metalimbajul BNF. Diagrame sintactice. 1
3 Simboluri speciale şi cuvinte rezervate. Identificatori. Numere. 1
Simboluri şi separatori.
4 Şir de caractere. Etichete. Directive. 1
5 Mediul Turbo Pascal 2
6 Mediul Turbo Pascal
7 Structura programelor PASCAL. Antetul de program şi partea de 1
declaraţii. Declararea etichetelor. Definirea constantelor. Definirea
tipurilor.
8 Declararea variabilelor. Declararea de funcţii şi proceduri. 1
9 Conceptul de dată. Tipuri simple. Tipul real. Instrucţiunea de 2
atribuire.
10 Procedurile READ, READLN, WRITE şi WRITELN. 1

16
 11 Tipuri ordinale de date. Tipuri ordinale predefinite. 1
12 Tipul integer. 1
13 Tipul boolean. Tipul char. 1
14 Lecţie de evaluare. 1
15 Repetare. 1
16 Tipuri enumerare. Tipuri interval. 1
17 Expresii. 1
18 Instrucţiunea compusă şi instrucţiunea vidă. 1
19 Instrucţiuni condiţionale. (IF, CASE). Instrucţiunea GOTO. 2
20 Rezolvarea problemelor utilizând instrucţiunile IF şi CASE. 2
21 Instrucţiuni repetitive (WHILE, REPEAT, FOR). 2
22 Rezolvarea problemelor utilizând instrucţiunile WHILE, REPEAT, FOR. 1
23 Lecţie de evaluare. 1
24 Rezolvarea problemelor utilizând instrucţiunile WHILE, REPEAT, FOR. 2
25 Elemente de grafică şi sunet. 1
26 Rezolvarea problemelor. 3
27 Lecţie de totalizare. 1

Varianta B
Clasa IX

Nr
Nr Obiective Denumirea temei
ore
1 Să se explice modul de descriere a
construcţiilor gramaticale prin alternare, Metalimbajul BNF. Diagrame
1
concatenare, repetare, includere sintactice.
obţională.
2 Simboluri speciale şi cuvinte
Să descrie diagramele sintactice şi
rezervate. Identificatori.
formulele matalingvistice pentru unităţile 1
Numere. Simboluri şi
gramaticale în studiu.
separatori.
3 Să descrie diagramele sintactice şi
formulele matalingvistice pentru unităţile Şir de caractere. Etichete. 1
gramaticale în studiu.
4 Să recunoască părţile componente ale unui Structura programelor 1
program Pascal. PASCAL. Antetul de program
Să descrie diagramele sintactice şi şi partea de declaraţii.
formulele metalingvistice pentru unităţile Declararea etichetelor.
gramaticale în studiu. Definirea constantelor.

17
 Definirea tipurilor.
5 Să descrie diagramele sintactice şi
formulele metalingvistice pentru unităţile Declararea variabilelor. 1
gramaticale pentru declaraţii de variabile.
6 Să explice conceptul de dată realizat în
limbajul PASCAL.
Să descrie diagramele sintactice şi Conceptul de dată. Tipuri
formulele metalingvistice pentru simple. Tipul real. 2
instrucţiunea de atribuire. Instrucţiunea de atribuire.
Să explice modul de execuţie a
instrucţiunii de atribuire.
7 Să identifice şi să aplice modul de
Procedurile READ, READLIN,
utilizare a tastaturii/ecranului ca 1
WRITE şi WRITELN.
dispozitiv standart de intrare/ieşire.
8 Să cunoască şi să utilizeze corect
Mediul Turbo Pascal. 1
submeniurile Fle, Edit, Window, Help.
9 Să descrie proprietăţile de bază ale
Tipuri ordinale de date.
tipurilor ordinale de date. 2
Tipuri ordinale predefinite.
Să cunoască funcţiile SUCC, PRED, ORD.
10 Să precizeze mulţimea de vaori şi
Tipul integer. 2
mulţimea de operaţii ale tipului integer.
11. Să precizeze mulţimea de valori şi
Tipul boolean. 1
mulţimea de operaţii ale tipului boolean.
12. Să precizeze mulţimea de valori şi
Tipul char. 1
mulţimea de operaţii ale tipului char.
13. Să utilizeze corect tipurile de date
enumerare şi subdomeniu.
Tipuri enumirare. Tipuri
Să descrie diagramele sintactice şi 1
interval.
formulile metalingvistice pentru tipurile de
date enumerare şi subdomeniu.
14. Să descrie diagramele sintactice şi
Formulele metalingvistice ale factorilor, Expresii. 1
termenilor, expresiilor simple, expresiilor.
15. Lecţie de evaluare. 1
16. Să descrie diagramele sintactice şi
Formulile metalingvistice pentru
Instrucţiunea condiţională
instrucţiunea IF. 1
IF.
Să explice modul de execuţie a
instrucţiunii IF.

18
 17. Să descrie diagramele sintactice şi
Formulile metalingvistice pentru
Instrucţiunea compusă şi
instrucţiunea compusă. 1
instrucţiunea vidă.
Să explice modul de execuţie a
instrucţiunii compuse şi vidă.
18. Să descrie diagramele sintactice şi
Formulile metalingvistice pentru
Instrucţiunea condiţională
instrucţiunea CASE. 1
CASE.
Să explice modul de execuţie a
instrucţiunii CASE.
19. Să elaboreze algoritmi în care sunt Rezolvarea problemelor
utilizate instrucţiunile în studiu. utilizând instrucţiunile IF şi 2
Să verifice corectitudinea algoritmilor. CASE.
20
Lecţie de evaluare. 1
.
21. Să descrie diagramele sintactice şi
Formulile metalingvistice pentru
Instrucţiuni repetitive
instrucţiunile în studiu. 4
( WHILE, REPEAT, FOR) .
Să explice modul de execuţie a
instrucţiunii în studiu.
22 Să elaboreze algoritmi în care sunt Rezolvarea problemelor
. utilizate instrucţiunile în studiu. utilizând instrucţiunile 3
Să verifice corectitudinea algoritmilor. WHILE, REPEAT, FOR .
23
Lecţie de evaluare. 1
.
24 Să cunoască şi să utilizeze procedurile şi
. funcţiile pentru desenarea primitivelor
grafice, gestionarea culorilor. Elemente de grafică şi sunet. 3
Să cunoască şi să utilizeze procedurile şi
funcţiile pentru redarea sunetului.
25
Lecţie de evaluare. 1
.

Propunem profesorilor un model de proiectare didactică. Trebuie de conştientizat

chiar de la bun început următorul fapt: proiectarea didactică nu este o dogmă, ce nu
poate fi modificată, completată, structurată în dependenţă de profilul clasei, de
interesele copiilor, de metodele preferate a profesorului.
Principalul este ca în fiecare proiect didactic să fie incluse obiectivele, conţinutul
şi metodele cu ajutorul cărora se realizează obiectivele şi evaluarea rezultatelor şcolare.

19
Algoritmul proiectării didactice

Întrebări Răspunsuri
Trebuie să precizez obiectivele educaţionale
Ce voi face?
urmărite.
Trebuie să analizez resursele educaţionale
Cu ce voi face?
disponibile.
Trebuie să elaborez strategiile didactice
Cum voi face?
potrivite.
Cum voi şti dacă ceea ce Trebuie să evaluez eficienţa activităţii
am făcut este bine desfăşurate, stabilind o metodologie de
făcut? evaluare.

Etapele Operaţiile
1. Înainte de a face orice altceva, stabiliţi cât
mai corect cu putinţă, “ce va şti şi ce va şti să
facă” elevul la sfârşitul activităţii.
Precizarea obiectivelor 2. Verificaţi dacă ceea ce aţi stabilit este în
corespundere cu curriculum.
3. Verificaţi dacă ceea ce aţi stabilit este
realizabil în timpul disponibil.
1. Analizaţi şi selectaţi conţinutul învăţării.
2. Analizaţi şi organizaţi capacităţile de
Analiza resurselor
învăţare ale elevilor.
3. Analizaţi resursele materiale disponibile.
1. Alegeţi metodele de învăţământ potrivite.
2. Alegeţi materialele didactice necesare.
3. Alegeţi mijloacele de învăţământ de care
aveţi nevoie.
Elaborarea strategiei 4. Combinaţi metodele, materialele şi
mijloacele în strategii didactice fixate pe
obiectivele operaţionale.
5. Imaginaţi în întregime “scenariul”
desfăşurării activităţii didactice.
Elaborarea sistemului de 1. Elaboraţi sistemul de evaluare a instruirii
evaluare a activităţii (testul formativ, evaluarea calităţii şi

20
 eficienţei activităţii).

4.2. PROIECTE DE LECŢIE

A
• Data
• Obiectul
• Clasa
• Subiectul lecţiei
Desfăşurarea lecţiei (scenariul didactic)

Evenimentele Obiective Tehnologia Conexiunea

(momentele propuse realizării inversă
lecţiei )

Ioan Nicola Tratat de pedagogie şcolară. Bucureşti. l996, p.449.

B
Data
Obiectul
Clasa
Subiectul lecţiei
Tipul de lecţiei
Obiectivul fundamental
Desfăşurarea lecţiei
Momentele obiectivele Tehnologia Conexiunea
lecţiei propuse realizării inversă

De regulă proiectul de lecţie trebuie centrat atât pe conţinut cât şi pe acţiunea

(comportamentul) profesorului şi al elevilor. Un asemenea proiect poate avea următoarele
coloane:

C
Momentel Conţinutul cu Activitatea Mijloace Activitatea
e timpul profesorului de elevilor (metode şi
lecţiei corespunzăt (metode, învăţământ tehnici de
or procedee) învăţare)

21
C-tin Cucoş Operaţii integrate în proiectarea
lecţiei // Psihopedagogie. Iaşi. 1995. p. 203 - 204.
Nu există un model unic absolut pentru desfăşurarea lecţiei. În funcţie de
predominanţa referinţei la obiective, conţinuturi, activităţi, locul de desfăşurare a
lecţiei, modul de organizare a elevilor se pot structura modele diferite de desfăşurare.

MODEL DE OPERAŢIONALIZARE A OBIECTIVELOR

CLASA VII

Obiectivul
Obiective
de Sarcini didactice
operaţionale
referinţă
1.Să definească
a. Definirea fişierului, directoriului.
fişiere şi directoare.
2. Să identifice a. Explicarea deosebirii fişierului de directoriu.
fişiere şi directoare. b. Alcătuirea arborelui directoriului
calculatorului.
Să explice 3. Să enumere
a. Enumerarea proprietăţilor unui
şi să proprie-tăţile unui
fişier/director.
utilizeze fişier/director.
operaţiile 4. Să recunoască a. Definirea unui fişier.
cu fişiere fişiere după anumite b. *??Cîte semne poate conţine un fişier.
şi elemente c. Identificarea tipului de fişier.
directoar 5. Să crearea a. Crearea unui directoriu,. unui fişier.
e fişiere / directoare. b. Crearea unui fişier într-un directoriu dat.
a. Ştergerea fişierului/directoriului stabilit.
6. Să poată efectua
b. Copierea fişierului/directoriului dat
operaţii cu fişiere şi
c. Copierea unei părţi din informaţia dintr-un
directoare
fişier în fişierul dat.
d. Redenumiţi fişierul/directorul dat
Să a. Reprezentarea prin desen a structurii
descrie sistemului de operare al unui calculator.
1.Să reprezinte prin
componen b. Enumeraţi părţile componente ale sistemului
desen componentele
tele de de operare.
sistemului de operare
bază ale c. Identificaţi denumirile componentelor
sistemului sistemului de operare.
de 2. Să explice modul a. Estimaţi cantitatea de informaţie a unui
operare la de gestionare a calculator.

22
 resurselor
b. Estimaţi volumul unei dischete
nivel calculatorului.
a. Enumeraţi editoarele grafice des utilizate.
b. Explicarea structurii interfeţei editorului
1. Să utilizeze practic
grafic Paint în sistemul Windows 95.
unele editoare grafice
c. Crearea unui document de tipul bmp cu
ajutorul editorului grafic Paint.
Să creeze
a. Determinarea modalităţilor de desenare a
şi să
2. Să creeze şi să imaginilor cu editorul grafic.
modifice
editeze desene cu b. Enumerarea instrumentelor de lucru utilizate
desene cu
ajutorul editorului în procesul desenării.
ajutorul
grafic c. Schimbarea culorilor desenelor efectuate
unui
(fonul, unele părţi ale desenului…).
editor
a. Exersarea prin diverse metode de salvare a
grafic
fişierelor create.
3. Să păstreze pe
b. Reproducerea operaţiilor efectuate la
disc fişierele grafice
salvarea unui fişier.
create
c. Crearea unui fişier grafic în una din mapele
create anterior.
Să a. Lansarea editorului grafic Word Pad după
cunoască pictograma respectivă.
şi să 1. Să lanseze un b. Lansarea editorului de texte WORD după
utilizeze editor grafic. pictograma respectivă, din bara de instrumente
metode de c. Lansarea editorului de texte WORD după
editarea a pictograma respectivă, utilizînd meniul START.
textelor a. Explicarea structurii interfeţei editorului de
texte WORD.
b. Determinarea destinaţiei barei “Meniul de
bază”.
2. Să cunoască c. Explicaţi comenzile meniurilor “File”, “Edit”,
structura editorului “View”, “Format” etc.
de texte WORD d. Antrenarea în formatarea unui document.
e Anularea şi restabilirea acţiunilor anterioare.
f. Antrenarea în salvarea documentului creat şi
lansarea lui
h. Crearea unui document nou şi vizualizarea lui.
3. Să cunoască a. Exerciţii de introducere a unui text.
metode de editare şi b. Exerciţii de formatare a caracterelor
textului, a alineatelor unui text folosind riglele

23
 c. Exerciţii de creare a coloanei de ziar
d.. Exerciţii de copiere a unui fragment de text
prelucrare a unui e. Exerciţii de înlocuire a unelor secvenţe de
text. text, de . inserare a simbolurilor speciale
a. Aşezaţi textul în pagină după modelul….
4. Să poată utiliza
b. Creaţi şi ordonaţi liste marcate cu simboluri
metode de analiză şi
de evidenţă.
evaluare a textelor
c. Depistaţi erorile dintr-un text şi apoi
editate.
corectaţi-le utilizînd meniul TOOLS.
a. Folosind opţiunea DRAW TABLE creaţi o
tabelă cu N rînduri şi M colane.
1. Să poată crea b. Modificaţi tabela dată prin micşorarea sau
Să
tabele prin desenare majorarea numărului de coloane, rînduri.
cunoască
c. Cu ajutorul “creionului” modificaţi celule unei
şi să
tabele.
poată
a. Creaţi o tabelă de N colane şi M rînduri
utiliza
utilizînd opţiunea INSERT TABLE.
tabele 2. Să poată crea
b. Formataţi elementele tabelei.
tabele prin inserare
c. Modificaţi forma tabelului creat.
d. Adăugaţi/ştergeţi unele elemente din tabel
a. Transferaţi informaţia intr-o celulă în alta.
b. Sortaţi informaţia din celule după
parametrii…
3. Să poată prelucra c. Convertiţi un test dat într-un tabel
informaţia din tabel d. Efectuaţi calcule asupra informaţiei din
tabelă
e. Creaţi şi modificaţi diagrame asupra
informaţiei din tabel

CLASA VIII

Obiectiv de Obiective Sarcini didactice ce realizează obiectivele

referinţă operaţionale operaţionale
a. Ce tipuri de date acceptă foile de calcul

24
Să 1. Să recunoască b. Care este formatul introducerii tipurilor de
definească tipurile de date date în foile de calcul
tipurile de acceptate de foile
date şi să de calcul (text,
introducă numere, date
valorile calendarice, mărci
acceptate de timp)
de foile de 2. Să explice şi să a. Explicaţi operaţiile de editare a diferitor
calcul efectueze operaţii tipuri de date în foile de calcul
cu diferite tipuri de b. Efectuaţi operaţii cu tipurile de date
date în foile de acceptate de foile de calcul
calcul c. Editaţi tipuri de date în diferite formate
acceptate de foile calcul.
Să aplice 1. Să recunoască a. Din meniul Formule alegeţi formulele
formule formulele standard standard SUM, MIN, MAX şi explicaţi sensul
pentru lor.
efectuarea b. În coloana B sunt introduse un set de date.
calculelor Efectuaţi asupra lor operaţiile SUM, MIN,
în foile de MAX şi rezultatul plasaţi-le în celulele
calcul respective.
c. Transferaţi rezultatele obţinute în coloana B
în coloana .
2. Să explice explice a. Lămuriţi cazurile în care putem aplica
formulele standard formulele standard
în cazuri stabilite b. Aplicaţi formulele standard în operaţii
asupra datelor din foile de calcul date … .
3. Să aplice modul a. Cum pot fi conservate valorile rezultatelor în
de conservare a urma aplicării unei formule standarde
valorilor în procesul b. Folosiţi rezultatele aplicării formulelor din
de evaluare a coloana A în operaţii cu datele din coloana B,C,
formulelor ….
c. Apreciaţi şi evaluaţi cum au influenţat
rezultatele obţinute în urma aplicării
formulelor asupra datelor din coloana A, la
modificarea datelor din coloanele B,C,…
Să explice 1.Să selecteze şi să a. Selectaţi o porţiune de tabelă utilizînd
legătura evidenţieze diferite domenii (rînduri, coloane, rînduri şi
dintre elementele unei foi coloane).

25
datele de calcul pentru a b. Explicaţi cum vor fi reprezentate datele
selectate şi construi diagrame. selectate din domeniul foii de calcul în
elementele diagrama selectată.
diagramei c. Construiţi diagrama după domeniul selectat
respective
Să poată 1. Să selecteze a. Alegeţi modelul de diagramă pe care doriţi s-
utiliza modele de diagrame. o construiţi asupra domeniului selectat din
diferite foaia de calcul.
diagrame în b. Cum se clasifică diagramele utilizate în foile
funcţie de de calcul
datele 2. Să efectueze a. Modificaţi elementele unei diagrame (axele,
reprezenta operaţii de valorile pe axe, agenda etc.).
te modificare asupra b. Creaţi şi editaţi diferite tipuri de diagrame
diagramelor. asupra datelor unui domeniu din foile de calcul
Să 1. Să determine a. Ce mişcări poate efectua executantul “ANT”,
recunoască, poziţiile de mişcare “Cangorou”.
să descrie (manuală) a b. Descrieţi modul de rorire a executantului
şi să executanţilor “ANT” “Cangorou”
utilizeze şi “Cangorou” c. Deplasaţi “Cangoroul” din poziţia A în poziţia
repertoriul B efectund un set de operaţii, de exemplu PAS,
de PAS, PAS, ROTIRE, PAS, PAS. Ce mişcare a
instrucţiuni efectuat executantul?
ale 2. Să elaboreze a. Elaboraţi un algoritm ce va deplasa
executantu algoritmi liniari de executantul din colţul “stînga – sus” în colţul
lui deplasare a “dreapta – sus”. Executaţi acest algoritm.
executantului dintr- b. Elaboraţi un algoritm la execuţia căruia
o poziţie dată în executantul va desena o linie pe perimetrul
alta. cîmpului de execuţie
c. Elaboraţi un algoritm la execuţia căreia pe
ecran vom obţine cuvîntul LEU. Executaţi acest
algoritm.
3. Să depisteze şi să a. Găsiţi greşelile de sintaxă din algoritmii
corecteze erorile propuşi.
sintactice şi logice b. Găsiţi greşelile logice din algoritmii propuşi.
din algoritmi c. Corectaţi algoritmul propus, în aşa fel în cît,
executantul va desena o linie în lungul
perimetrului cîmpului de execuţie.
Să 1.Să evidenţieze a. Analizaţi exemple de algoritmi propuşi şi
cunoască proprietăţile determinaţi ce au ei comun.

26
proprietăţil algoritmilor în baza b. Analizaţi exemple de algoritmi propuşi şi
e de bază exemplelor propuse. determinaţi prin ce ei se deosebesc.
ale c. În baza analizelor efectuate determinaţi
algoritmilor careva proprietăţi ale algoritmilor.
2. Să înţeleagă a. Elaboraţi 2-3 algoritmi de diferite tipuri.
legătura dintre
proprietăţile b. După execuţie determinaţi în ce mod au fost
algoritmilor şi modul ei executaţi de calculator.
de execuţie a lor pe
calculator.
Să 1. Să determine a. Definiţi o instrucţiune secvenţială
definească formatul general al (ramificare / repetetivă)
formatul instrucţiunilor b. Reprezentaţi prin desen modul de execuţie a
general al secvenţiale algoritmilor secvenţiali (ramificare / repetetiv)
algoritmilor pentru executantul “Cangorou”
şi să c. Prin ce se deosebesc formatele
utilizeze instrucţiunilor repetetive: REPETĂ, CÎT, N
instrucţiuni ORI.
secvenţiale
(ramificare
, selecţie,
repetetive)
în
alcătuirea
lor.
2. Să alcătuiască a. Alcătuiţi un algoritm, utilizînd instrucţiunea
algoritmi cu “REPETĂ” la execuţia căruia executantul
instrucţiuni “Cangorou” va desena … .
secvenţiale b. Alcătuiţi, la execuţia căruia, “cangoroul” va
desena acelaşi desen, utilizînd instrucţiunea
“CÎT “.
c. Analizînd aceşti doi algoritmi determinaţi
prin ce ei se aseamănă / deosebesc.
3. Să alcătuiască a. Alcătuiţi algoritmi care conţin instrucţiuni
algoritmi cu liniare şi secvenţiale.
utilizarea b. Determinaţi prin desen (schemă logică)
instrucţiunilor modul de realizare a acestor algoritmi de către
liniare şi secvenţiale. calculator.

27
CLASA IX

Obiectiv de Obiective Sarcini didactice ce realizează obiectivele

referinţă operaţionale operaţionale
Să 1.Să determine a. Care parte a unui program în limbaj Pascal se
recunoască elementele ce se numeşte antet.
părţile include în partea de b. Scrieţi cîteva antete pentru programe.
component antet a unui program c. De ce este necesar antetul unui program în
e ale unui limbajul Pascal.
program în 2. Să determine şi a. Ce elemente se includ în partea declarativă a
limbajul să utilizeze corect unui program în limbajul Pascal.
Pascal elemente ce se b. Din secvenţele de program propuse
include în partea determinaţi partea lor declarativă.
declarativă a unui c. Scrieţi partea declarativă a unui program ce
program în limbajul calculează suma unui şir de numere consecutive.
Pascal
3. Să alcătuiască a. Cu ce cuvinte se începe şi se termină partea
secvenţe executabilă a unui program în limbajul Pascal.
executabile de b. Alcătuiţi o secvenţă de program care ar
programe în limbajul afişa pe ecran cuvîntul “PASCAL”.
Pascal.
4. Să utilizeze a. Ce simboluri speciale utilizează limbajul de
simboluri şi cuvinte programare Pascal.
speciale în b. Numiţi cîteva cuvinte cheie utilizate în
alcătuirea limbajul Pascal.
programelor în c. Determinaţi semnificaţia cuvintelor din
limbajul Pascal punctul 3b.
d. Alcătuiţi un program în care pot fi utilizate
literele alfabetului român.
e. Explicaţi în ce construcţii ale limbajului
Pascal pot fi utilizate literele alfabetului latin.
5. Să poată citi şi a. Care sunt unei diagrame sictactice în
alcătui diagrame limbajul Pascal.
sintactice pentru b. Ce reprezintă o diagramă sintactică în
limbajul Pascal.

28
 programele în c. Alcătuiţi diagrame sintactice pentru
limbajul Pascal. utilizarea simbolurilor speciale în limbajul
Pascal.
Să 1. Să poată utiliza în a. Daţi exemple de date de tipul integer.
precizeze programe tipurile de b. Daţi exemple de date de tipul real.
mulţimea date integer şi real. c. Determinaţi prin ce se deosebesc aceste
de valori şi două tipuri de date.
mulţimea d. Determinaţi cazuri de utilizarea a datelor de
de operaţii tip integer şi real în alcătuirea programelor în
ale limbajul Pascal.
tipurilor de e. Alcătuiţi secvenţe de programe în limbajul
date de programare Pascal în care să fie folosite
integer, date de tipul integer şi real.
real, 2. Să utilizeze în a. Determinaţi din cîteva secvenţe de programe
boolean, programe tipul de ce reprezintă tipul de date char.
char. date char. b. Efectuaţi operaţiile posibile cu datele de tip
char.
3. Să utilizeze în a. Din exemplele propuse determinaţi mulţimea
programe tipul de de valori posibile pentru datele de tip boolean.
date boolean. b. Explicaţi modul de prezentare a datelor de
tip boolean în programe Pascal.
4. Să poată a. Elaboraţi programe în care pot fi utilizate
determina modul de mai multe tipuri de date din cele învăţate.
utilizare a diferitor b. Determinaţi erorile din secvenţele de
tipuri de date şi program în care au fost declarate mai multe
depista erorile în tipuri de date şi ele vin în contradicţie.
determinarea tipului
de date.
Să 1. Să determine a. Din exemplele propuse determinaţi care este
identifice cazurile şi modul de formatul general al instrucţiunii de ramificare.
şi să aplice aplicare a b. Din exemplele propuse alcătuiţi diagramele
formatul instrucţiunii IF. sintactice ale instrucţiunii de ramificare
metalingvis c. Alcătuiţi un program care determină numărul
tic şi max din trei numere date.
diagramele d. Din exemplele propuse depistaţi erorile şi
sintactice corectaţi-le în programe cu instrucţiunea
ale secvenţială de ramificare.

29
 instrucţiuni 2. Să determine a. Din exemplele propuse determinaţi formatul
lor în cazuri şi moduri de general al instrucţiunilor repetetive FOR,
studiu. aplicare a REPEAT, WHILE.
instrucţiunilor b. Folosind exempele din punctul a. alcătuiţi
secvenţiale diagramele sintactice pentru instrucţiunile
repetetive. secvenţiale repetetive FOR, REPEAT, WHILE.
c.Determinaţi cazuri de aplicare a
instrucţiunilor repetetive (cu exemple
concrete).
d. Alcătuiţi programe în care se aplică unea din
instrucţiunile repetetive.
e. Alcătuiţi programe în care pot fi utilizate
mai multe instrucţiuni repetetive.

Proiectarea curentă a activităţilor didactice la informatică în clasele VII – IX.

Planificarea curentă la informatică este un instrument de lucru al profesorului şi
include activităţile preconizate pentru atingerea obiectivelor de referinţă şi cele
operaţionale în cadrul unei activităţi didactice de scurtă durată. Profesorii pot utiliza în
activitatea sa diferite modele de planificare curentă. În scopul unei coordonări eficiente
a activităţilor de învăţare poate fi folosită planificare curentă pentru o singură
activitate didactică (lecţie) sau planificarea curentă în bloc (pe o temă). În dependenţă
de condiţiile şi tradiţiile şcolii precum şi experienţa proprie profesorul va alege varianta
potrivită a planificării curentă.
Vă venim în ajutor cu unele variante de structuri ale planificării curente a lecţiilor
de informatică.

Modelul A. Proiect didactic pentru lecţia de comunicare a noilor cunoştinţe

Obiectul: Informatica
Clasa: VII
Tema: Structura calculatorului.
Subiectul: Informaţia şi reprezentarea ei.
Tipul lecţiei: Lecţia de predare-învăţare.
Obiectiv cadru: Cunoaşterea structurii şi principiului de funcţionare a calculatorului.
Obiective de referinţă:
 Ol – să evidenţieze rolul informaţiei în dezvoltarea societăţii;
 O2 – să cunoască unităţile de măsură a informaţiei;
 O3 – să explice modul de prezentare, păstrare şi transmitere a informaţiei;
Metode :
Expunerea
Problematizarea

30
Demonstraţia
Materialul didactic utilizat:
Planşe: “Unităţi de măsură a informaţiei”, “Păstrarea şi transmiterea informaţiei”
(din setul de materiale didactice la Informatică existent în şcoli);
Computatorul;
Folii transparente pentru proiector.
Desfăşurarea in timp a lecţiei:

Etapele lecţiei t (min)

Momentul organizatoric 2
Conversaţia introductivă 5
Predarea/învăţarea cunoştinţelor noi 30
Generalizarea şi consolidarea temei predate 8

Modelul B. Proiect didactic pentru lecţia mixtă

Obiectul: Informatica
Clasa: VII
Tema: Editarea textelor.
Subiectul: Introducerea şi editarea textelor.
Timpul acordat : 45 min.
Obiectiv cadru: Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de editare a textelor.
Obiective de referinţă:
• O1 – să utilizeze operaţiile destinate editării textelor;
Metode şi procedee didactice:
Expunerea;
Conversaţia euristică;
Algoritmizarea;
Problematizarea;
Demonstraţia pe compiuter;
Rezolvarea de probleme.
Mijloace de învăţare:
Computator;
Desfăşurarea in timp a lecţiei

Etapele lecţiei t (min)

Momentul organizatoric 2
Verificarea cunoştinţelor dobândite în lecţia 6
anterioară
Anunţarea noilor cunoştinţe prin realizarea 10
obiectivelor (demonstrarea tehnicilor de editare

31
 a textelor)
Lucrare de laborator. Aplicaţii WORD. Tehnici 25
de editare a a textelor
Notarea şi concluzii finale 2

Modelul C. Proiect didactic pentru lecţia de consolidare a cunoştinţelor

Obiectul: Informatica
Clasa: VIII
Tema: Formule şi calcule
Subiectul: Rezolvarea problemelor .
Timpul acordat : 45 min.
Obiectiv cadru: Utilizarea corectă a metodelor de prelucrare a datelor în foile de calcul
Obiective de referinţă:
01 – să aplice formule pentru efectuarea calculelor propuse ;
02 – să utilizeze funcţiile predefinite pentru rezolvarea problemelor din matematică,
fizică, prelucrarea textelor;
Metode şi procedee didactice:
Conversaţia euristică;
Algoritmizarea;
Rezolvarea de probleme.
Mijloace de învăţare:
Computator;
Probleme model.
Desfăşurarea in timp a lecţiei:

Etapele lecţiei t (min)

Momentul organizatoric 2
Verificarea cunoştinţelor dobândite în lecţia 6
anterioară
Rezolvare problemelor 35
Notarea şi concluzii finale 2

Modelul D. Proiect didactic al lecţiei de generalizare şi evaluare

Obiectul: Informatica
Clasa: IX
Tema: Instrucţiuni ale limbajului Pascal
Subiectul: Generalizare şi evaluare.
Timpul acordat : 45 min.
Obiectiv cadru: Cunoaşterea şi utilizarea şi utilizarea instrucţiunilor limbajului de
programare Pascal.

32
Obiective de referinţă:
01 – să identifice diagramele sintactice şi formulele metalingvistice ale instrucţiunilor
limbajului de programare Pascal;
Metode şi procedee didactice:
Conversaţia euristică;
Rezolvarea de probleme.
Mijloace de învăţare:
Computator;
Fişe, teste.
Desfăşurarea in timp a lecţiei:
Etapele lecţiei t (min)
Momentul organizatoric 1
Actualizarea materiei studiate 4
Rezolvare problemelor (test) 25
Generalizări şi concluzii finale 15

Note:
1.Metodele şi procedeele metodice, mijloacele de învăţare precum şi desfăşurarea
în timp a lecţiei sunt date orientativ şi profesorul le poate modifica în dependenţă de
condiţiile concrete
2.În cadrul fiecărei etape a lecţiei profesorul îşi poate planifica una sau mai multe
activităţi cu elevii, în dependenţă de obiectivele operaţionale pe care şi le propune.
3. Pentru fiecare etapă a lecţiei vor fi determinate obiective operaţionale care
trebuie să fie realizate.

Prezentăm un exemplu de proiect didactic.

Data 27.01.2000
Liceul “Prometeu”
Clasa VII
Obiectul Informatica
Profesor Galina Drăgan
Tipul lecţiei mixtă
Durata 45 min.
Tema lecţiei: Editorul de texte Word. Introducerea textului.
Inserarea unui desen în text.
Obiectivele lecţiei
Obiectivul de referinţă:
Obiective operaţionale:
 Să poată crea în Windows dosare noi;

33
 Să poată lansa programe Word;
 Să poată trece de la o aplicaţie deschisă la alta;
 Să poată deschide fişiere de la orice staţie de lucru;
 Să poată memora un document într-o mapă dată;
 Să cunoască şi să aplice regulile de bază a introducerii textului;
 Să cunoască şi să aplice cum se poate colia un fragment de text;
 Să cunoască şi să aplice cum se poate muta un fragment de text;
 Să poată întroduce un text utilizînd diferite registre;
 Să poată întroduce în document un desen (o imagine) dintr-un fişier dat.
Obiective afective:
 Dezvoltarea atitudinilor estetice în procesul machetării lucrării propuse faţă de
frumosul din natură, literatură şi artă;
Metodele şi procesele de învăţare:
 Conversaţia A22,  scrierea la tablă A25,  conspecte de reper B13,  procedeu de
asociere B15,  analiza C5,  comparaţia C7,  activitate cu întrebări şi şituaţii de
problemă C11,  metoda dialogului C13,  metoda algoritmică C 16,  metoda euristică
C18,
 metoda limitărior temporale C19,  metoda variantelor noi C23,  metoda schiţării
rapide.

Scenariul lecţiei
Evenimen
Activitatea Forma
te Metod Durata,
profesorului de Activitatea elevilor
instrucţi e min
lucru
onale
1.Salut elevii şi le C19 Elevii
urez spor la lucru.  actviază picto
grama Network
2.Propun elevilor să Neighborhood,
verifice (limitîndu-i în verifică lista
timp) staţiilor :
 dacă staţia sa  activează
este în reţea : pictograma My
 dacă în mapa cu computer,
documente este deschid
mapa clasei şi mapele My
Organiza mapa personală documents
rea cl_5_Dmapa 3
clasei 3. Le pun întrebarea : personală şi apoi
pentru “Ce conţinut are mapa Exerci le închid:

34
lecţie şi personală ?” ţiul  îmi răspund că
captarea didact în mapa personală
atenţiei ic au o mapă cu
elevilor numele
Desene în care se
conţine un fişier
4. Le pun elevilor C11,
întrebarea : “Fiecare C23,
din voi veţi crea un A22,
fişier cu un text. C18
Unde e cel mai bine Proble
să-l memoraţi?” matiza
 Dacă nu aud un rea 3
Actualiza Elevii
răspuns
rea  Propun soluţii;
satisfăcător le dau 3
cunoştinţ
întrebări
elor,
ajutătoare.
priceperi
 Elevii trebuie să
lor şi
înţeleagă că ar fi
deorindel  Crează o mapă în
bine să mai creeze
or care ulterior vor
o mapă în dosarul
însuşite memora textele
personal cu un
anterior lor.
nume explicit, dar
pot veni şi cu alte
prpuneri.
5.Îl rog pe un elev să
ne amintască cum se
execută această
sarcină.
Anunţare 6. Anunţ tema lecţiei, C7, Conver Elevii 14
a temei obiectivele. C11, saţia  notează în caiet
lecţiei. 7.Le propun elevilor C13, euristi tema lectiei;
Pregătire să lanseze redactorul B15, că  lansează redactorul
a elevilor Word şi să introducă Word din START;
pentru în text de le fişele  introduc textul din
asimilare individuale (4 rînduri fişe;
a noilor de poiezie care au  numesc regulile;
cunoştinţ fost redate printr-un Desco  memorizează
e, desen la lecţiile perire fişierul;
crearea anterioare) a  lanseazăPaint,

35
 8. Rog un elev să ne deschidn fişierul
amintească regulile desen;
de bază de  se gîndesc şi propun
întroducere a unui soluţii.
text.
9. Le propun elevilor
să memorizeze textul
în mapa Texte, să
lanseze programul
Paint şi să deschidă
filierul cu desenul
respectiv.
10. Le explic
unei
problema: desenul didact
situaţii-
trebuie introdus în ică
problemă
documentul cu
poiezie. Le propun să
găsească soluţia prin
comparaţia cu
procedee
asemănătoare din
Paint şi Word
( pprima metodă:
utilizarea clipboard-
ului)şi să găsească a
doua metodă urmînd
algoritmul deplasării
prin bara de meniu.
Comunica
Elevii
rea şi 11. Formulez ambele
Algori  introduc desenul în
asimilare metode: şi le indică
C24 tmizar text; 4
a noilor metodele propun
ea  memorizează
cunostinţ elevilor
fişierul.
e
Fixarea
12. Notez la tablă
cunoştinţ A25, Noteză în caiet
algoritmii ambelor 4
elor B13 algoritmii.
metode.
predate
Evaluare 13. Le propun elevilor C16, Metod  autorul
a, prin reţea să C5, a documentului

36
 deschidă pe rînd
fişierele de la cîteva
staţii să aprecieze
munca colegilor şim la citeşta versuril;
autoevalu sfîrşi să deschidă la  colegii încercă să
area şi server un fişier în determine numele 14
C19 cazului
evaluarea care am memorat poietului şi opera;
reciprocă portretul lui V.  apreciază desenul
Alexandri, autorul colegului.
pastelurilor
reproduse şi
denumirile.
14. Le propun elevilor
să scrie acasă un
comentariu din 2
aliniate la pastelul
respectiv, care va fi
Anunţare
utilizat la lecţia
a temei
următoare.
pentru Noteză în caiet tema
15. Notez elevii,
acasă. pentru acasă.
ţinînd cont de 3
Notarea
activitatea lor în
elevilor.
timpul lecţiei,
complexitatea
desenului şi erorile
din fragmentul de
poiezie introdus.

VI. Inovaţii în procesul de evaluare.

Evaluarea este un proces care evidenţiază eficienţa învăţământului prin prisma

raportului dintre obiectivele stabilite şi rezultatele obţinute de elevi în procesul de
învăţare. Actul evaluării presupune două componente distincte: măsurarea şi aprecierea
rezultatelor şcolare.
Informatica ca obiect de studiu prin însăşi conţinutul şi formele de organizare a
procesului de instruire permite aplicarea celor mai avansate forme şi metode de evaluare.
Această disciplină ne oferă posibilităţi de aplicare a diverselor tehnici.
Tehnici de evaluare şi autoevaluare

37
În funcţie de obiectivele educaţionale curriculare se folosesc metode de evaluare,
concepute ca realizând un echilibru între probele orale, scrise şi cele practice.
Metode tradiţionale de evaluare – se apreciază în special ceea ce ştiu elevii, adică
cunoştinţele, prin:
- Probe scrise (testare, rezolvări de probleme);
- Probe orale (discuţii, victorine etc.);
- Examenul si colocviul.
Metode alternative de evaluare/se apreciază mai ales ceea ce pot să facă elevii,
adică priceperile, deprinderile, abilităţile, cât şi domeniul afectiv, atitudinile, care sunt
mai greu cuantificabile prin metodele clasice de evaluare. Potenţialul formativ susţine
individualizarea actului educaţional prin sprijinul acordat elevului:
- Observaţia sistematică a activităţii şi comportamentului elevului. Profesorii
colectează informaţii relevante asupra performanţelor elevilor săi din perspectiva
capacităţilor lor de acţiune şi relaţionare. În mod practic pot fi utilizate: fişa de
evaluare, fişa de clasificare; lista de control.
- Investigaţia oferă posibilitatea elevului de a aplica în mod creativ cunoştinţele
însuşite în situaţii noi şi variate pe parcursul unei ore sau a mai multor ore de curs. Se
urmăreşte formarea unor tehnici de lucru în grup şi individual, precum şi atitudinea
elevilor implicaţi în rezolvarea sarcinii. În cadrul unei investigaţii obiectivele de evaluare
pot fi: definirea şi propunerea de soluţii pentru rezolvarea unei probleme; identificarea
procedeelor de obţinere a informaţiilor: colectarea şi organizarea dalelor elc.
- Proiect individual şi în grup este o activitate mai amplă decât investigaţia, care
începe în clasă prin definirea şi înţelegerea sarcinii, eventual şi prin începerea rezolvării
acesteia şi continuă independent pe parcursul câtorva zile sau săptămâni. Între timp sunt
organizate consultaţii cu profesorul şi alţi specialişti în domeniu. Proiectul se încheie tot
în clasă prin prezentarea în faţa colegilor a unui raport asupra rezultatelor obţinute şi a
produsului realizat. Se apreciază utilizarea unor metode de investigaţie ştiinţifică
(căutarea şi utilizarea bibliografiei, a dicţionarului etc.), găsirea unor soluţii de rezolvare
originale, organizarea şi sintetizarea materialului, generalizarea problemei, extinderea
experienţei, prezentarea concluziilor etc.
- Portofoliul include rezultatele relevante obţinute prin celelalte metode şi tehnici
de evaluare şi care vizează probele orale, scrise şi practice, proiecte, desene, scheme,
recenzii, autoevaluări, precum şi sarcini specifice fiecărei discipline. Portofoliul este
„cartea de vizită" a elevului urmărindu-i progresul de la un semestru la altul, de la un an
şcolar la altul. Se apreciază scopul (motivaţia şi atitudinile), de asemenea modul de
proiectare şi prezentare a portofoliului. Reprezintă un mijloc de a valoriza munca
individuală a elevului fiind un factor de dezvoltare a personalităţii. Elevului i se rezervă
un rol activ în învăţare.
- Autoevaluarea se organizează pentru a fi resimţită de elev ca având efect formativ,
raportându-se la diferite capacităţi ale sale în funcţie de progresul realizat şi de

38
dificultăţile pe care le are de depăşit. Elevii au nevoie să se cunoască, fapt care are
multiple implicaţii în plan motivaţlonal, să-i dezvolte un program propriu de învăţare. sa-şi
autoevalueze şi valoreze propriile atitudini.
Fiecare dintre aceste tehnici îşi are avantajele şi dezavantajele sale. Practica de
lucru demonstrează că în cadrul lecţiilor de informatică una din cele mai avantajoase
tehnici de evaluare este cea a testelor docimologice. Mă voi referi doar la câteva din
avantajele acestei tehnici, pe care le-am stabilit în practica ultimilor ani de activitate, şi
anume:
Într-un timp relativ scurt profesorul poate evalua toţi elevii clasei, ceea ce
permite monitorizarea situaţiei reale, diagnosticarea lacunelor în predare şi prognozarea
căilor de îmbunătăţire a procesului de predare/învăţare/evaluare.
Itemii utilizaţi (mai ales în tehnica răspunsului scurt) sunt uşor de construit, iar
răspunsurile nu sunt selecţionate dintr-o listă alternativă, ci trebuie să corespundă
rezultatului de învăţare urmărit de profesor.
În cadrul tehnicii alegerii duale (a itemilor de tip pereche) se abordează, într-un
interval de timp redus, un volum mare de rezultate ale învăţării în complexitatea redusă
sau medie.
Tehnica alegerii multiple asigurară omogenitatea internă a fiecărui element de
test, datorită discriminării complexe, aplicând cunoştinţe sau capacităţi în funcţie de
diversele caracteristici situaţionale.
Elevii pot cuprinde o gamă mai largă din conţinuturile studiate.
Itemii de tip „rezolvarea de probleme” permit întru totul evaluarea spiritului
creativ al fiecărui copil.
Testele nestandardizate în aplicare reclamă elevilor o pregătire permanentă,
pentru că elevul este pus în situaţii de conţinut (la o temă, capitol, fragment, etc.).
Conţinutul unic al testelor încurajează iniţiativa, lucrul individual, iar în unele
cazuri şi lucru în echipă.
Formele de evaluare pot fi uşor programate, ceia ce permite utilizarea tehnicii de
calcul în acest proces care, la rândul său implică ridicarea obiectivitătii în aprecierea
succesului şcolar.

Modele de itemi folosiţi pentru testele de evaluare la informatică

Itemi obiectivi. Itemi obiectivi cu alegere duală
1. Citeşte următoarea afirmaţie. Dacă este adevărată, încercuieşte litera a , în caz
contrar, încercuieşte F.
Înainte de a efectua subtotalurile e nevoie să îndeplinim sortarea după acest
cămp.
A F
2. Dacă dorim să scriem o formulă primul simbol din celula respectivă este *.
A F

39
3. Dacă tipul de date din celulă a fost DATE, pentru a scri numere ăntregi nu ăndeplinim
nimic
A F

Itemi cu alegere multiplă

1. Pentru a deschide (citi) un fişier folosim comanda:
a) Save As;
b) Open;
c) Close;
d) Save.
În dreptul cuvântului ales pune semnul „+”.
2. Pentru a schimba un cuvânt din careva text cu altul, (aşa cuvinte sunt mai multe)
folosim comanda:
a) Insert/Simbol;
b) Edit/Replase;
c) Edit/Paste
d) Edit/Go to.
Subliniază acest cuvânt.
3. Care din butoanele de mai jos ne fac caracterile selectate grase
B I U
Încercuieşte răspunsul corect.
4. Care din următoarele comenzi ne selectează un rând?
a) Select Row, b) Select Column, c) Select Table, d) Select All
Încercuieşte răspunsul corect.
5. În editorul de texte Word sortarea o putem efectua:
a) după paragrafe;
b) după careva coloană a tabelului;
c) paragrafele marcate;
e) liniile marcate a unui tabel;
f) nici un răspunsurile nu este corect.
6. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate
a) cu valorile reale şi cu cele întregi se pot efectua aceleaşi operaţii;
b) rezultatele operaţiilor +, -, *, div şi mod cu valori întregi sunt tot valori întregi;
c) a/b returnează câtul împărţirii lui a la b;
d) nici un răspunsurile nu este corect.

Itemi de tip pereche

1. În coloana din stânga sunt înscrise tipuri de mărimi. În coloana din dreapta - valori. Printr-o linie uneşte tipurile cu
valorile ce – i corespund.
Real “n”
Integer N
40
 Char 32
45.5
42568
2. În coloana din stânga sunt nişte cuvinte rezervate. În coloana din dreapta – expresii. Prin linie uneşte cuvintele
rezervate din coloana din stânga cu expresiile ce corespund instrucţiunilor repetitive.
var ciclu condiţionat anterior
char ciclu condiţionat
posterior
mod ciclu contor
for
div
while
and
repeat

Itemi semiobiectivi & Itemi cu răspuns scurt

1. Corectaţi programul de mai jos:
var i,n,f,:integer
begin
read (n); f:=1
for i:=1 to k do
f:=i*n
writeln (’f=’,f);
writeln (’k=’,k);
end.
2. a. Daţi exemple de executanţi.
b. Care sunt instrucţiunile de ciclu a executanţilor.
c. Ce înseamnă “s-a ciclat” algoritmul ?
d. Pentru ce serveşte şoricelul?

Întrebări structurate
1. Se dă programul în Pascal:
Program tablita_înmulţirii;
Var i,a : integer;
Begin
For i:=1 to 10 writeln (1,’ * ’,i,’ = ’,1*i);
End.

1. Care este rezultatul îndeplinirii acestui program?

2. Care va fi rezultatul, dacă schimbăm (1,’ * ’,i,’ = ’,1*i) prin (2,’ * ’,i,’ = ’,2*i)?
3. Dacă schimbăm (1,’ * ’,i,’ = ’,1*i) prin (a,’ * ’,i,’ = ’,a*i) ce răspuns primim?
41
 4. Ce instrucţiune trebuie să scriem pentru a primi tăbliţa înmulţirii la a?
5. Care este valoarea maximală a lui a?

Itemi cu răspuns deschis

Tip rezolvare de problemă
1. Se dau trei numere reale a,b,c. Este oare primul produsul celorlalte?.
2. Sunt date două numere întregi a şi b. Aflaţi maximul dintre ele.

Model de teste de evaluare la informatică

Tema: Tabele de calcul
Instrucţiuni pentru elevi
1. Citeşte atent toate probele.
2. Înainte de a îndeplini gândeşte bine.
Ai la dispoziţie 45minute
Mult succes!
1. De creat titlul următorului tabel:
A b c d e f
Numele prenumele Informatic matematic diferenţa media
a a
Titlul - Bold şi la centru de culoare albastră.
Informaţia din c,d - la centru, a,b - la stînga, e,f - la dreapta.
2. De completat 10 rânduri pentru coloanele a,b,c,d.:
3. De scris formula de aflare: a diferenţei dintre coloanele c şi d păstrând rezultatul în
e;
a mediei dintre coloanele c şi d păstrând rezultatul în f;
4. În rîndul 12 - totalul pe coloana e;
- media pe coloanele c şi d de culoare verde;
5. De efectuat sortarea în ordinele indicate după:
 Nume - crescător
 Informatică - crescător
 diferenţa - descrescător
6. De pregătit pentru tipar astfel:
a d e
Numele informatic Digerenţa
a

7. De copiat acest tabel mai jos începînd din celula C20 şi de efectuat analiza dintre
tabele (deosebirile).
8. De şters înscrierile de pe locurile impare.

42
 Pentru utilizarea mai obiectivă a sistemului de notare existent Vă propunem un model de apreciere a
cunoştinţelor şi capacităţilor elevilor.
Nr Nivelul/Conform taxonomiei lui Greşeli de conţinut şi Nota
Bloom prezentare
1. Cunoaştere. /Rezultate vizate la - conţinutul de bază practic este 5-6
elevi:/ înţeles, dar expus incomplet;
- să definească termenii de - poate reproduce materialul doar
specialitate; în baza întrebărilor profesorului
- să reproducă în linii generale sau a colegilor;
conţinutul studiat. - sunt comise greşeli de conţinut;
- greu poate utiliza cunoştinţele
expuse în sarcini analogice;
2. Înţelegere. /Rezultatele vizate la - argumentele expuse nu sunt 6-7
elevi :/ construite într-un anumit sistem
- să explice semnificaţia şi puţin comunică la lecţii;
termenilor; - la întrebările suplimentare
- să interpreteze cauzele şi răspunde superficial;
efectele produse; - nu înţelege şi nu se poate
- să explice ideile de bază ale exprima asupra proceselor.
materialului nou;
- să descrie consecinţele;
3. Aplicare. /Rezultatele vizate la - nu este pe deplin încrezut în 7-8
elevi :/ cele expuse sau descrise;
- să alcătuiască planul de idei al - nu poate demonstra materialul
materialului; structurat sub diferite forme;
- să structureze conţinutul în - nu pe deplin utilizează
scheme, tabele, planşete, grafice, informaţia din literatura
diagrame şi să le utilizeze în suplimentară studiata.
expunerea orală şi scrisă;
- să demonstreze teoriile,
concepţiile studiate;
4. Analiza. /Rezultatele vizate la - nu convingător utilizează 8-9
elevi :/ teoriile şi ipotezele expuse;
- să descompună materialul în sub - se mărgineşte cu exemple
— compartimente şi să identifice standardizate;
specificul lor; - nu lucrează sistematic la toate
lecţiile.
5. Sinteză. /Rezultatele vizate la - "nu este ideal"; 9-10
elevi :/
- să găsească soluţii de rezolvare

43
 a problemelor;
- să formuleze concluzii şi
raţionamente;
- să elaboreze programe originale;
- să coreleze structurile în cadrul
unui sistem;
- să utilizeze materialul studiat în
situaţii noi;
- să utilizeze surse suplimentare.
6. Evaluare. /Rezultatele vizate la - "nu este Dumnezeu"; 10
elevi :/
- să demonstreze un sistem de
autoorganizare;

VII. Libertatea profesorului în alegerea manualelor şi a altor materiale didactice

Piaţa editorială ne oferă posibilitatea de a alege din gama de manuale şi

materiale didactice pe acelea, care profesorul le consideră optimale în realizarea
obiectivelor curriculare propuse. Profesorul poate participa la elaborarea de manuale şi
materiale didactice.

44