Sunteți pe pagina 1din 8

Cuprins

Introducere
Cap. I Scurt istoric

Cap. II Aspecte generale privind relatiile de familie si institutia casatoriei.

- Sectiunea I -Consideratii prealabile - Familia, fenomen social: - Notiunea sociologica si juridica a familiei: - Sectiunea II - Caracteristicile fi functiile familiei: - Sectiunea III - Casatoria si efectele ei - Relatiile personale dintre soti: - Relatiile patrimoniale dintre soti.
Cap III Desfacerea casatoriei. Analiza comparativa intre prevederile actualului cod al familiei si prevederile Noului Cod Civil

- Sectiunea I - Consideratii generale. Reglementare. - Sectiunea II - Motivele de divort. - Sectiunea III - Procedura divortului. - Sectiunea IV - Efectele divortului - privind relatiile personale si relatiile patrimoniale. - Precizari privind raporturile patrimoniale dintre soti. - Bunurile sotilor -Bunuri comune. - Bunuri proprii. - Dovada bunurilor comune si proprii. - Datoriile sotilor - Sectiunea V - Desfacerea casatoriei prin procedura administrativa sau notariala in virtutea Noului Cod Civil.

Introducere ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Cap. I - Scurt istoric.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Cap. II - Aspecte generale privind relatiile de familie si institutia casatoriei.

Sectiunea I - Consideratii prealabile. Familia este o forma de realatii sociale dintre oamenii legati intre ei prin rudenie sau casatorie. Din familie fac parte sotii, parintii si copiii, precum si alte persoane intre care exista relatii de rudenie.Sotii singuri, fara copii, formeaza la ra ndul lor o familie. In sens sociologic familia - ca forma tipica de comunitate umana - desemneaza grupul de persoane unite prin casatorie sau rudenie, care se caracterizeaza ???????????????????????? In sens juridic, familia desemneaza grupul de persoane intre care exista drepturi si obligatii, care izvorasc din casatorie, rudenie precum si din alte raporturi asimilate relatiilor de familie. In acest inteles, familia este o relatie juridica prin reglementarea ei de catre drept. Notiunea sociologica si cea juridica de familie, in mod obisnuit se suprapun. Sunt insa relatii in care aceste notiuni nu coincid. Astfel, de exemplu, in cazul desfacerii casatoriei ????????????? ????????????????????????????????????????????????????????????? ?????????? In dreptul comparat, s-au diversificat modelele failiei. Pe langa familia clasica, formata din mama, tata, copii, intemeiata pe casatorie, au aparut si familia monoparentala, precum si casatoria sociologica, adica uniunea familiala alcatuita din tata, mama si copii lor, care nu are la baza casatoria. Rezulta ca trebuie distinse raporturi faptice, sociologice, de familie si raporturi de familiei juridice. Existenta acestora din urma nu inseamna neaparat dovada primelor.???????????????? Relatia de familie, prezinta aspecte personale, nepatrimoniale si aspecte patrimoniae.

Sectiunea II - Caracteristicele si functiile familiei. Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita, intre soti , pe egalitate si pe drepturile si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si intretinerea copiilor. - art.48, alin. 1 Constitutia Romaniei - Copii din afara casatoriei sunt egali in fata legii ca cei din casatorie. Rezulta ca familia, ca celula de baza a societatii est e o institutie ce se bucura de protectia constitutionala. Mai multe constitutii europene au prevazut protectia familiei ca un obiectiv important al ordinii constitutionale. Functiile familiei ---------------------------------------------------------------------------------------

Sectiunea III Subsectiunea I

Efectele casatorieie relatiile personale dintre soti.

Obligatiile reciproce dintre soti Exista mai multe obligatii cu privire la relatiile personale dintre soti -obligatia de sprijin moral reciproc, obligatia de fidelitate, obligatia de a locui impreuna, obligatiile conjugale,obligatii privitoare la numele sotilor.ne vom opri privirea asupra obligatiei de a locui impreuna si asupra celor privitoare la numele sotilor. Finalitata relatiilor de familie impune obligatia lor de a locui impreuna in sensul domiciliului comun asa cum a hotarat Tribunalul Suprem in 1962. Conform art 26 din codul familiei sotii trebuie sa isi manifeste acordul in ceea ce priveste domiciliul comun.ei se pot deasemenea intelege, pentru motive intemeiate sa aiba domicilii separate.intr-o alta situatie neintelegerea dintre soti cu privire la domiciliul comun poate constitui motiv de divort. Pe de alta parte comportamentul necorespunzator al unuia dintre soti in sensul izgonirii din domiciliul comun pe celalalt sot, privandu -l asfel pe acesta din urma de locuinta,este sanctionat corespunzator-penal sau contraventionaal si civil. Astfel tribunalul suprem a hotarat inca din anul 1967 faptul ca o asemenea atitudine poate constitui abandon de familie. In ceea ce priveste numele sotilor precizam ca odata cu incheierea castoriei sotii trebuie sa declare numele pe care s-au invoit sa-l poarte in timpul acesteia.Astfel sotii pot sa -si pastreze numele avut inainte de casatorie, sa poarte ca nume comun, numele unuia dintre ei sau sa piarte ca nume comun numele lor reunite asa cum prevede art 27 din codul familiei. <limitarea posibilitatilor pe care sotii le au in stabilirea numeluipe care il vor purta in timpul castoriei duce la concluzia ca respectarea vietii private cunoaste o restrictionare.limitarea nu constitutie in sine un obstacol,intrucat este cunoscut ca statul si societatea au interes sa regleze utilizarea numelui, caparte componenta a vietii private unei persoane ce implica dreptul individului de a intertie si dezvolta relatii cu semenii sai, aceste aspecte de drept public fiin compatibile cu viata privata.restrictionarea trebie sa circumscrie prev art 53 din constitutie privind restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati si art 8 parag 2 di conventia europoeana a drepturilor omului. Singurul motiv care permite imixtiunea legiuitorului in alegerea numelui este grija acestiuade a exprima unitatea familiei prin cea a numelui>(i.c. dumitrescu-revista dreptul nr10/2004). Actuala reglementare din art. 27 C Fam care nu permite si posibilitatea ca unul din soti sa -si pastreze numele avut anterior casatoriei iar celalalt, sa-si adauge numele sotului la numele sau, contravine art. 26 din Constitutie, si art.8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, deoarece o astfel de optiune a sotilor poate avea motivatii de ordin personal legate de prestigiul pe care unul dintre soti l-a dobandit intr-un anumit domeniu de activitate si dorinta lor de a consfiinti comuniunea creata pri casatorie si prin purtarea unui nume comun si, totodata, nu reflecta

intr-o masura mai mica unitatea familiei. In legea nr. 287/2009 privind Noul Cod civil, la art. 282 privind alegerea numelui de familie, se precizeaza ca, viitori soti pot conveni sa-si pastreze numele dinaintea casatoriei, sa ia numele oricareia dintre ei sau numele lor reunite. Deasemenea un sot poate sa-si pastreze numele dinaintea casatoriei iar celalalt sa poarte numele lor reunite. Atat in prevederile actuale cat si de lege ferenda, daca sotii au convenit sa poarte in timpul casatoriei un nume comun si declarat, unul dintre soti nu poate cere schimbarea acestui nume pe cale administrativa decat cu consimtamantul celuilalt sot.O situatie deosebia este aceea cand, numele de familie a fost inregistrat tradus in alta limba decat cea materna ori cu ortografia altei limbi , in aceasta situatie se poate cere inscrierea numelui,prin mentiune, retradus, ori cu ortografia limbii materne. Pentru inscriere nu este necesar consimtamantul celuilalt sot. Daca insa, efectele acestei insccrieir urmeaza a se produce si in ceea ce priveste pe celalalt sot sau in privinta copiilor minori,este necesr consimtamantul ambilor soti.

Subsectiunea II

relatiile patrimoniale dintre soti.

1- Regimul matrimonial. Totalitatea normleor juridice care reglementeaza relatiile dintre soti cu privire la bunurile lor si pe cele care se stabilesc intre soti si tertele persoane privind bunurile sotilor constitue regimul juridic al bunurilor sotilor, adica regimul matrimonial. In dreptul comparat, regimurile matrimoniale se clasifica dupa mai multe criterii, astfel dupa izvorul lor, regimurile matrimoniale sunt legale si conventionale dupa cum sunt stabilite prin lege ori prin conventie. Se numeste conventie matrimoniala acea conventie prin care viitorii soti stabilesc regimul matrimonial caruia i se supun. Conventia matrimoniala se incheie inaintea de celebrarea casatoriei. In cazul regimurilor matrimoniale modificabile, conventia matrimoniala se poate incheia si in timpul cas atoriei. Dupa structura lor, regimurile matrimoniale sunt partiale de bunuri si de separatie. de comunitate, universale sau

In sfarsit regimurile materiale sunt mutabile si imutabile dupa cum nu se pot modifica, respectiv se pot modifica in timpul cas atoriei. 2- Trasaturile regimului matrimonial actual. Regimul matrimonial reglementat de Codul familiei, este un regim de comunitate partiala, legal, unic, obligatoriu si imutabil, incompatibil cu vreun regim matrimonial conventional si imposibil de modificat sau inlocuit in timpul casatoriei. Aceste trasaturi decurg din prevederile art. 30. Alin 2Codul fam. Astfel dupa ce alineatul 1 al textului

prevede ca bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti sunt de la data dobnadirii lor, bunuri c omune ale sotilor, alineatul 2 dispune ca orice conventie contrara este nula. Potrivit dispozitiei Codului fam. Prezumtia legala a comunitatii se aplica tuturor categoriilor de bunuri fara deosebire dupa natura lor, sub singura conditie ca ele sa nu se incadreze in categoria de bunuri pe care legea le califica drept bunuri proprii (P.Vasilescu Regimuri matrimoniale, P.56). Conform deciziei Curtii constitutionale 237/2006 publicata in M.O. nr.268/24 Martie 2006 dispozitiile art.30 Codul fam. Nu contravin reglementarilor Curtii constitutionale, textul legal instituind o prezumptie relativa de comunitate care poate fi rasturnata prin orice mijloc de proba de catre sotul care pretinde ca ar fi avut o contributie exclusiva la dobandirea unui bun in timpul casato riei. In raporturile patrimoniale ale sotilor, sub incidenta Codului familiei prezumptia de comunitate se aplica atat in cazul bunurilor mobile, cat si imobile astfel ca in privinta celor din urma dobandite cu titlu oenros, dreptul de proprietate se doban deste in persoana ambilor soti, chiar daca in cuprinsul actului juridic de dobandire ori in cel al inscrieri in Cartea funciara numai unul dintre ei este titularul dreptului respectiv(I. Vurdea, Consideratii critice referitoare la caracterul de drepturi re ala al inscrierii in cartea funciara, in R.R.D. nr. 12/1981).

In ceea ce priveste coventiile matrimoniale, inexistente in legislatia actuala, avem in vedere atat conventiile incheiate de soti in timpul casatoriei, precum si conventiile incheiate de viitori soti. De exemplu, in practica judecatoreasca s -a decis ca este nula intelegerea dintre soti, in sensul ca anumite bunuri dobandite in timpul casatoriei sunt bunuri proprii ale unuia dintre soti, precum si conventia prin care sotii ar inlatura caracterul devalmas al proprietatii si ar stabili, in timpul casatoriei, cotele parti in care ar urma sa se imparta bunurile comune. Sunt oprite atat conventiile prin care s-ar micsora or suprima masa bunurilor comune, cat si conventiile prin care s-ar mari masa bunurilor comune pe seama bunurilor proprii ale unuia dintre soti. In ceea ce priveste actele prin care s -ar micsora ori suprima masa bunurilor comune, sotii nu pot sa aleaga un regim al separatiei de bunuri sau sa stabileasca prin conventie ca si alte bunuri decat cele enumarate de art.31 Codul familiei sa fie bunuri proprii. Un sot nu poate dona singur un bun comun. Este nula declaratia unuia dintre soti prin care ar recunoaste ca nu a avut nici o contributie la dobandirea bunurilor comune, sau prin care a r renunta in favoarea celuilat sot la dreptul de a dispune numai inpreuna la bunurile comune. In ceea ce priveste actele prin care s-ar mari masa bunurilor comune, pe seama bunurilor propri ale unuia dintre soti, s -a considerat ca acestea n-ar intra sub sanctiunea nulitatii prevazute de art 30. Alin 2 odul familiei, deoarece nu exista un text care s-a

interzica express extinderea comunitatii de bunuri. Astfel in practica judiciara s -a decis ca atunci cand inainte de casatorie unul dintre viitori soti dobandeste un imbobil e numele sau dar cu contributia substantiala a celuilalt, ambii convenind ca imobilul sa devina bun comun in devalmasie de la data icheierii casatoriei, conventia este valabila si i-si va produce efecteledin momentul casatoriei. In acest caz, potrivit articolului 31, lit a, Codul familiei, bunul ar fi trebuit sa fie propriu, al sot ului care l-a dobandit, fiind achizitionat inainte de casatorie, dar prin conventia sotilor a devenit bun comun de la data incheierii casatoriei. Aceasta ar fi o conventie sub conditia suspensiva a incheierii casatoriei, conditie care insa,daca se realizeaza nu produce efect retroactiv, ci numai pentru viitor, deoarece bunul nu poate fi considerat comun de la data dobandirii, ci de la data incheierii casatoriei, fiind asadar in rpezenta unei exceptii del aprevederile art 1015,teza 1, Cod Civil, careprevede conditia indeplinita are efect din ziau in care angajamentul s -a contractat - art1015.Cod civil nu este de ordine publica, deci este permisa conventia prin care partile stabilesc ca odata indeplinita, conditia sa produca efecte numai pentru viitor. Toate aceste controverse demonstreaza neajunsurile reglementarii actuale, pe de o parte nu se poate sustine ca este valabila orice conventie prin care s -ar mari comunitatea de bunuri. De exemplu - nu ar fi valabila conventia prin care viitori soti ar stiplua ca toate bunurile iclusiv cele prevazute ca fiind bunuri propri sa devna bunuri comune. Aceasta ar fi o conventie matrimoniala prin care s-ar crea o comunitate universala de bunuri, pe care Codul familiei actual nu o reglementeaza. Pe de altaparte insa, p ractiva judiciara scoate in evidenta faptul ca invalidarea unor conventii care au ca obiect bunuri determiante, pe care viitori soti prin conventia lor le cuprind in amasa bunurilor comune, poate conduce la solutii inechitabile in conditiile in care este v orba de o contributie efective a ambelor parti la dobandirea bunului. De lege ferenda, noul Cod civil propune reglementarea posibilitatii sotilor de a incheia conventii matrimoniale precum si de a modifica regimul matrimonial in timpul casatoriei, iar regimul comunitatii legale de bunuri va deveni unul supletiv si flexibil. Astfel potrivit art.312 din Noul Cod civil, viitori soti pot alege ca regim matrimonial comunitatea legala, separatia de bunuri, sau comunitatea conventionala -