Sunteți pe pagina 1din 2

Factorii suicidului Principalele situatii de risc suicidar la copii si adolescenti sunt: decesul unui parinte sau al unei persoane

e apropiate copilului ( n special daca intervine pana la varsta de 12 ani); comunicarea defectuoasa cu familia, pe fondul unei carete afective preluginte; perioadele de stres acut: divortul sau somajul parintilor, perioadele de examene sau evaluare scolara. Suicidul, considerat 4ept problema a existenlei umane, aliitwi de rata inalta gi crescinda a morbiditiitii gi a mortalitatii autodistructive, inregistrata in ultima vreme, reprezinta o problema medico-sociala stringenta in intreaga lume. Numarul de cazuri de tulburare psihica gi comportment autodistructiv este in cregtere atit in tarile bogate, cit gi in cele sarace. Cele mai raspindite cauze care duc ,la sinucidere sint depresia, schizofienia, consumul excesiv de alcool gi droguri. Totodaa, printre cauzele de baza se numba factorii biologici (prezenta cazurilor de suicid in fmilie), factorii existentiali (pierderea unei persoane iubite, pierderea serviciului), factorii psihologici (conflictele interpersonale, agresivitatea, prezenta cazurilor de agresiune fizica sau sexuala in copilze), precum si senzatia de neputinp. Profilaxia este facilitat ntr-o oarecare msur de faptul c sinucigasul si avertizeaz deseori anturajul, direct sau indirect, de inteniile sale: statisticile arat c aproximativ 40% dintre sinucigasi si 60% dintre cei cu tentative suicidare se Masuri de prevenire a suicidului Problema prevenirii comportamentelor suicidare n colectivitate nu este numai de ordin medical, ci se integreaz n vastul program de profilaxie a tuturor bolilor psihice (sau n programele care vizeaz diferitele grupe de populaie mai expuse: vrstnici, alcoolici, adolesceni etc.), si de meninere a strii de sntate mintal. Desi riscul de sinucidere este mai mare la cazurile de melancolie, schizofrenie, alcoolism, totusi orice tentativ de sinucidere trebuie luat n serios. ntreaga echip care ngrijeste un bolnav cu tentativ de sinucidere trebuie s realizeze o atmosfer psihoterapeutic. Prevenirea repetrii actelor de autoliz se realizeaz prin: - msuri psihoterapeutice instituite, att n serviciile de urgen cu psihologi si psihiatri; - orientarea cazurilor grave pentru tratament intensiv n seciile de psihiatrie, iar n cazurile usoare ctre centrele de sntate mintal; - urmrire activ prin controale periodice, la intervale cu o durat diferit de la un caz la altul; - msuri privind regimul de via si de munc; - intervenii asupra factorilor de risc (suidogeni): tratament adecvat al tulburrilor psihice, eforturi de rezolvare a diverselor dificulti existeniale, probleme familiale, profesionale. Este cunoscut faptul ca, cu virsta omul isi schimba viziunea fatti de multe notiuni acumulate in timpul vietii, igi schimba modul de existenla, relaiiile cu societatea, ceea ce modifica la rindul lor detenninismul suicidal prin specificul motivaliilor gi influenla factorilor de risc. Sinuciderea copiilor gi adolescentilor este o problema globala, care genereaza un Sir de intrebari legate primordial de prevenirea acestor cazuri. Cauza principala care implica tot mai multi sociologi, psihologi, psihiatri, medici-legigti, jurigti in studiul autoagresivitatii copilului este cre~terea considerabila gi permanenta a numarului de actiuni conditionata de schimbarile in context social; Somajul, sgrgcia, comportamentul antisocial. Ce caracteristici sunt la adolescentul aflat in situafia de risc suicidar: Functionarea familiara perturbata; Trairea unor experiente emofionale dificile, cum ar fi pierderea unei personae apropiate sau experimentarea unor evenimente traumatizante; Trairea unui siucid in cadrul familiei sale sau in rindul cercului de prieteni; Identificarea cu o persoana pe care a pierdut-o gi in care vede un model; Dificultati de identificare sexual;

Adoptarea unor comportamente deviante: delicventa, prostitutie, etc.; Consum de droguri, alcool, medicamente; Fuga de acasa, plasamente multiple sau in familii substitutive; Una sau mai multe tentative anterioare de suicid. Prevenirea suicidului gi a tentativelor suicidare necesita o atentie sporita gi unirea eforturilor comunitiifii medicale si a intregii societaii. Preventia sau pre-intervenfia acfioneaza asupra etapei clinice a suiciderii si cuprinde totalitatea masurilor profilactice indreptate asupra individului sau comunitatii sociale in scopul prevenirii conduitei suicidare, a cauzelor care o pot genera. in aceasta categorie de masuri se pot distinge doua grupe: masuri psihoprofilactice (educatie pentru sanatate, psihopedagogica etc.) si masuri psihosociale (inserfie socio-familiala pozitiva, relatii interpersonale pozitive etc.). Masurile psihoprofilactice se opun actiunii cauzelor patologice de ordin individual, ale conduitei suicidare, iar masurile psihosociale - actiunii cauzelor de ordin comunitar, social ale conduitei suicidare. Intervenfii eficiente pentru prevenirea actelor suicidale la copii si adolescenti consta in: 1. Strategiile care implica restrictiile de acces la metodele comune de suicid s-au dovedit a fi eficace in reducerea ratei de sinucidere; cu toate acestea, exista o nevoie de a adopta abordari multi-sectoriale care implica alte niveluri de interveniie gi activitgfi, cum ar fi centrele de criza. 2. Elaborarea planurilor gi masurilor de profilaxie in baza particularitatilor zonale ale fenomenului suicidal, prin urmarirea morbiditatii ~si mortalitatii; 3. A se fine cont de particularitatile de virst.a ale conduitei autodistructive; 4. Implicarea medicala stringenta in cazul depistarii unui potential suicidal; a. A se petrece seminare de informare gi instruire a pgrinfilor, a pedagogilor gi a altor persoane, aflate in contact cu suicigagii, pentru reintegrarea lor pozitiva in societate gi in mediul microsocial; 6. Interventia nemijlocita a familiei in inlgturarea mediatorilor autoagresivi; 7. A efectua profilaxia indirecta prin combaterea anumitor anomalii sociale, narcomania, prostitutia, toxicomania, alcoolismul, etc. 8. A se elabora masuri de prevenire suicidala cu orientare multilateral cu urrnairea sistematica a modificarilor "in determinismul suicidal si tinid cont de caracterul multifactorial al acestui fenomen.