Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 1.alcătuirea Structurilor Cu Diafragme de Beton Armat

    Încărcat de

    AnDreea Rebrisorean
    34 vizualizări7 pagini
    Alcatuirea struct

    Titlu original

    1.Alcătuirea structurilor cu diafragme de beton armat

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Alcatuirea struct

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    34 vizualizări7 pagini

    1.alcătuirea Structurilor Cu Diafragme de Beton Armat

    Încărcat de

    AnDreea Rebrisorean
    Alcatuirea struct

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 7
    1. Alcatuirea costructiilor cu pereti portanti de beton armat Peretii structurali de beton armat au capacitate portant’ ridicata la preluarea actiunilor orizontale fiind utilizati in mod curent ca elemente principale de rezistenta la structurile cu pereti portanti, mixte si speciale. 1.2 Clasificarea structurilor cu pereti de beton armat Dup3 autorii [1,2,3,4], structurile cu pereti de beton armat se clasific’ astfel: a) in functie de sistemul structural [1]: sistem structural cu pereti portanti (a1), la care peretii preiau incarcarile verticale si peste 65% din fort taietoare la baz3; sistem structural dual (a2), alcStuit din cadre si pereti de beton armat. Acesta poate fi la randul sau de tip sistem dual in care peretii sunt predominanti (a2.1) sau de tip cadre (a2.2). b) dupa forma clidirii in plan [3]: clidiri de tip punct ale cSror dimensiuni pe cele doua directii principale (latimea (1) si lungimea (L)) sunt apropiate: cladiri de forma patrati sau apropiaté de patrat, cladiri de forma circular’; - cldiri de tip bar’: cladiri de forma dreptunghiulara in plan, cu una dintre laturi considerabil mai mare decat cealalta; - cldiri cu forme diverse in plan (L,T,U). c) dup’ dispunerea in plan a peretilor structurali [3]: structuri cu compartimentare deasa, de tip fagure (Figura 1.1a); structuri cu compartimentare rar3, de tip celular (Figura 1.1b); structuri mixte, alc3tuite din cadre si pereti structurali (Figura 1.2); structuri cu nucleu central de pereti structurali (Figura 1.2b); structuri de tip tub: cu tub perimetral, tub in tub sau tub multiplu (Figura 1.5); structuri cu partiu flexibil. ) dupa conformarea peretilor in plan, structurile pot fi: cu pereti lamelari; cu pereti prevazuti la capete cu bulbi; - cu pereti structurali cu sectiune complexa: in forma de L,T, dublu T (0; ~ cu pereti franti [3]. e) dup3 rigiditatea lateral, structurile pot fi: rigide, avand T<0,35(0,45)s; semirigide sau flexibile, la care care 0,45sS T<0,9 (1,0)s; - structuri flexibile cu T>0,9(1,0)s [4]. f) dup’ modul de executie: structuri cu pereti de beton armat turnate monolit; structuri cu pereti din elemente prefabricate de beton armat. Alegerea sistemului structural [4] depinde de: = numirul de niveluri a cladirii; - destinatia si conceptia arhitecturala a cladirii; - incarcarile la care este solicitata; - conditiile de amplasament; - tehnologia de executie; - materialele utilizate si - aspectele economice. Fiecare sistem structural trebuie analizat cu o deosebita atentie in etapa de proiectare a cladirilor, in vederea optimizarii solutiei finale. Structurile de tip fagure (Figura 1.1a) sunt alcituite din pereti structurali de beton armat dispusi la distante relativ reduse (4.6m) care ii confer’ structurii o comportare bund la preluarea incarcarilor laterale. Au greutate ridicat3, asigura un grad de izolare termicd scdzut si au compartimentare deasa care rimane fix pe intreaga perioad de exploatare a clidirii [4], ceea ce face ca domeniul lor de utilizare si fie limitat la cladiri rezidentiale (cladiri de locuit, camine, hoteluri). Figura 1.1 Structurile de tip celular (Figura 1.1b) prezint o rigiditate mai redusi la actiunea incarcarilor orizontale, dar confer clidirii o flexibilitate mai ampla in ceea ce priveste compartimentarea spatiului interior. Peretii structurali se dispun la distante mai mari de pana la 9m si delimiteaz3 spatii de pana la 75m’, corespunziitoare unui intreg apartament (de ex: spatiile delimitate de axele A.B- 3,4 respectiv B,C-1,2). Compartimentarea spatiului interior se realizeazi prin intermediul elementelor neportante a cror pozitie poate fi modificat’ in timp [4] sau poate fi diferita de la un apartament la altul. Avand o compartimentare mai flexibili comparativ cu cea a structurilor de tip fagure, pot fi utilizate la cladiri pentru invatamant, spitale, cladiri comerciale, magazine, clidiri de locuit. Structurile mixte (duale) (Figura 1.2)[2], sunt alcatuite din cadre si pereti structurali dispusi grupat sub form’ de nuclee rigide sau izolati - de regul in zona casei scirii, la capetele cladirii (pereti exteriori) sau in lungul clidirii (pereti interiori) [2]. Coo Cob Fig. 1.2 Structuri de rezistent3 mixtd pentru o constructie de tip bard (a). de tip punet(b) [2] as yy Spre deosebire de structurile in cadre, in cazul structurilor mixte, prin conlucrarea cadrelor cu peretii structurali se asigura reducerea deplas: actiunea incircarilor orizontale. Cresterea rigiditatii_s tructurii prin introducerea peretilor structurali are un efect favorabil in ceea ce priveste comportarea la actiuni dinamice (cutremur, rafale de vant); se reduce astfel amplitudinea oscilatiilor cladirii si efectul modurilor superioare de vibratie [2]. Rigiditatea peretilor structurali este superioars rigiditatii cadrelor si preiau aproape in totalitate incarcirile orizontale. Eforturile care provin din incarciri gravitationale vor fi preluate atat de cadre cat si de peretii structurali. In cazul cladirilor inalte, se pot aplica solutii structurale mai complexe de tip: structuri tubulare alcatuite din cadre de beton armat, structuri tub in tub sau tub multiplu (Figura 1.3)[4. Sistemul structural de tip tub este format din pereti structurali de beton armat perforati dispusi perimentral cladirii si legati la fiecare nivel cu grinzi inalte care creazii un efect de tub perforat (Figura 1.3). Stalpii sunt asezati la distante relativ reduse. Fortele laterale vor fi preluate preponderent de elementele tubului[3} a b. Figura 1.3 Structuri de tip tub: (a) cu tub perimetral perforat (b) tub in tub La structurile de tip tub in tub, peretii care intra in alcdtuirea tubului interior asigura reducerea considerabild a deformatiilor rezultate din actiunea fortelor taietoare in elementele cadrelor care alcatuiesc tubul exterior (asa-numitul tub perimetral perforat) [3] La cladiri cu inaltimea de peste 70 de niveluri rigidizarea suplimentar3 a tubului exterior devine esential3 pentru a reduce deplasirile, dar si pentru a-i conferi ansamblului stuctural © comportare de consol. Cresterea rigidititii poate fi obtinut’ prin prevederea unor elemente structurale dispuse in diagonalé la exteriorul tubului perimetral [3] 1.3 Planseele structurilor cu diafragme Planseele trebuie proiectate astfel incét si satisfaci conditiile de rezistenta si stabilitate la actiunea incarcarilor statice si dinamice (P100-1/2013 — Cap.4 [5]; CR2-1-1.1~ 3.3[1]), dar si cerintele de izolare termica si fonica impuse de codurile de proiectare in vigoare. Modul de alc3tuire a planseelor se alege in functie de sistemul structural al clidirii, Zonarea seismic si regimul de inaltime. Planseele trebuie s fie nedeformabile la incarcari in planul lor (CR2-1-1.1 — 3.3)[1] si sa asigure efectul de saiba orizontali la transmiterea fortelor orizontale la peretii structurali. Structurile de tip fagure, care au deschideri relativ mici intre peretii structurali, permit utilizarea unui numar mare de tipuri de plansee de beton armat: placi armate pe una sau doua directii, plangee din elemente prefabricate etc. ‘n cazul structurilor celulare sau a celor mixte se pot utiliza plansee de tip dali groasi, plac’ cu grinzi intermediare, plansee din elemente prefabricate cu goluri, din beton precomprimat etc [2,3]. Prima solutie prezinta avantajul unei executii simple dar consumul de beton si ofel este mai ridicat [2], crescnd greutatea cladirii, Optimizarea consumului de materiale poate fi obtinut’ prin reducerea grosimii placii odata cu indesirea grinzilor. Sistemele de plansee alese la proiectarea cladirilor inalte [3], depind in principal de destinatia, sistemul structural si de numarul de niveluri al cladirii, Acestea pot fi: plansee cu placi si grinzi, plansee cu nervuri dese, plansee casetate, plansee far grinzi sau plansee din plici care reazemé direct pe peretii portanti etc. 1.4 Clasificarea peretilor structurali din b.a. Clasificarea peretilor structurali se poate face dup’ mai multe criterii: forma sectiunii transversale, conformatia generala si prezenta golurilor [1,4,6], astfel: a) Dupa forma sectiunii transversale [1,4,6], peretii pot fi: lamelari (Figura 1.5a), cu bulbi (Figura 1.5b) sau cu talpi avand forme variate in plan (Figura 1.5¢,d) HILLIT 0 Figura 1.5 Tipuri de diafragme: lamelare (a), cu bulb (b), cu tilpi de diferte forme (c), cu forme speciale, previzute la eapete cu tilpisau bulbi (4) [1.4.6] Peretii lamelari pot fi utilizati doar in situatia in care nu exista pericol de pierdere a stabilitatii. Pereti cu bulbi au la capete ingrosari care contribuie substantial la cresterea capacitatii de rezistenta a zonelor puternic solicitate la compresiune, atat prin marirea sectiunii de beton cat si prin efectul de rigidizare a inimii diafragmei impedicand astfel pierderea stabilitatii peretelui structural [1,4]. b) Dupa conformarea general, determinata de lungimea pe vertical a consolei (H) si indltimea sectiunii transversale (I,), peretii de beton armat se clasificd in trei categorii [4,6] : — pereti inalti cu raportul H/I,.>5, la care eforturile si deformatiile din incovoiere (Figura 1.6a) sunt predominante; — pereti cu inaltime medie, cu raportul 2SH/lyS5 la care eforturile si deformatiilor sunt date de efectul momentului incovoietor dar si de cel al fortei taietoare; pereti scurti, cu raportul H/l,<2 la care eforturile si deformatiile produse de fortele tdietoare (Figura 1.6b)sunt predominate. Zz Figura 1.6 Geomettia peretilor: a) cu inalime mare, b) seu [6] ©) dup’ prezenta si mirimea golurilor, peretii de beton armat se clasific’ astfel : pereti plini (Figura 1.7a), pereti cu goluri de dimensiuni mici (Figura 1.8a), care nu influenteazi comportarea si deformarea general a peretilor pereti cu goluri de dimensiuni mijlocii Figura 1.8b) cu unul sau mai multe siruri de goluri (Figura 1.76, c, d); pereti cu goluri de dimensiuni mari (Figura 1.8c). MEE a b. « 4. e Figura 1.7 Tipuri de pereti de beton armat: pin (aca un sir de golur dstribuite monoton pe nse (b} eu un sir de goluri dispuse excentrc (eu un sir de goluri agezate decalat (4); cu mai multe sinuri de golur(e) [2,6] Marimea golurilor se determina in functie de coeficientul de monolitism (a), care influenteaz3 comportarea general a peretelui sub actiunea incarcarilor orizontale. Coeficientul de monolitism (a), (v. Cap 6. ,Principii generale in determinarea eforturilor sectionale din incarcari orizontale") stabileste incadrarea_peretilor structurali cu goluri intr-una dintre urmatoarele categorii [4], astfel: pereti cu goluri mici, a>10; preti cu goluri mijlocii, 1

    S-ar putea să vă placă și