REDUCEREA CONDENSARE

EMISIEI

DE

C.O.V.

PRIN

Indrumator, Asistent drd. ing. Adela Buburuzan

Student, Andreea Rata grupa 2307

Compusii organici volatili sunt larg utilizati n industrie, avnd n vedere capacitatea lor de evaporare dupa utilizare. Aceasta utilizare a compusilor organici volatili nu este fara riscuri pentru mediul nconjurator si n consecinta, trebuie luate masuri de precautie pentru tratarea aerului care le contine. Compusii organici volatili (COV) sunt definiti ca substante organice, excluznd metanul, continnd carbon si hidrogen, care este substituit partial sau total de alti atomi si care se gasesc n stare gazoasa sau de vapor, n conditiile functionale din instalatii. Proiectul de directiva europeana completeaza diferitele definitii care se refera la COV, adaugnd ca acestia se comporta asemeni compusilor organici, avnd o tensiune a vaporilor mai mare sau egala cu 10 Pa la 273,15 K. Un solvent organic este definit ca si cum ar fi tot COV, utilizat singur sau n amestec, fara alterarea naturii sale, ca agent de curatare, dizolvant, mediu de dispersie, ajutor de vscozitate, plastifiant sau conservant. Principalele familii de solventi, asimilati COV, sunt: y y y y y y y y alifatici (heptan, hexan, pentan, benzine minerale, etc.); aromatici (etanol, butanol, metanol, alcool izopropionic, etc); esteri (acetat de etil, de butil, de izopropil, tetrahidrofuran, etc.); cloruri (percloretilena, tricloretilena, diclormetan, etc.); plastifianti (dioctilphalat, etc.); cetone (cetona, metiletilcetona, metilizobutilcetona, ciclohexanona, etc); compusi azotati (amine, nitrili, etc.); compusi sulfurati (mercaptani, dimetilsulfura, etc.).

Compusii organici volatili sunt utilizati n industrie pentru capacitatea lor de evaporare dupa utilizare, la sfrsitul operatiilor de curatire, de amestecare, de aplicare de pigmenti si altele. Principalele familii de COV, conform domeniului lor de aplicare, sunt prezentate mai jos:

Familia de COV si domeniul de utilizare: Sectorul de activitate y Tratament de suprafata (automobile si mobilier) degresare pictura Familia de solventi Solventi clorurati Alifatici, aromatici, alcooli

Tipografie Imprimare

Toluen

Imprimare pe ambalajele tuturor suprafetelor Imprimare

Esteri, cetone, alcooli

Chimie / farmacie / petrochimie extragere uscare stocare de produse

Cloruri (diclormetan) Cetone, alcooli

Fabricarea vopselelor / cernelurilor / cleiurilor extragere si/sau amestecare

Solventi aromatici, esteri

Industria de cauciuc / pneumatica / garnituri extragerea din malaxor lipire, vulcanizare

Cloruri (tricloretilena) Alifatici

Textile curatare fara apa acoperire tiparire Cloruri (percloretilena) Alifatici,aromatici,plastifianti Aromatici, cetone, alcooli Cloruri (diclormetan) Alcooli Amine

Agroalimentare uscare amestecare de produse extragere

Solutii de tratare disponibile: Sunt solutii de recuperare, care permit valorificarea solventilor n calitate de materie prima si tehnici de distrugere, care permit valorificarea solventilor sub forma energetica.

Solutii de recuperare n principal, exista trei posibilitati de recuperare si anume: condensarea, care poate fi mecanica sau criogenica; adsorbtia, care poate fi: pe carbon activ n picaturi, pe strat de carbon, pe zeoliti, pe gel de siliciu, pe polimeri si alti adsorbanti. absorbtia, ce se poate aplica solutiilor apoase, uleiului sau altor absorbanti. Condensarea este un procedeu adoptat la debite mici (mai mici de 1000 m3/h), cu concentratii mari, care permit recuperarea compusilor fara modificarea compozitiei. Principalele domenii de aplicare sunt: la stocarea hidrocarburilor, n chimie, petrochimie, farmacie si anumite aplicatii de degresare (pulverizare). COV sunt larg utilizati datorita capacitatii lor de a se evapora n aer, coeficientul de vaporizare fiind proportional cu presiunea de vaporizare. n cazul unei evaporari rapide impuse (pulverizarea vopselei), solventul utilizat va avea o presiune de vaporizare mai mare la temperatura ambianta. Daca este necesara o evaporare mai lenta (curatarea pieselor mecanice), solventul utilizat va avea o presiune de vaporizare mai coborta la temperatura ambianta. n principiu, condensarea este limitata de presiunea vaporilor saturati ai solventilor. La presiune constanta si pentru o compozitie globala data, un amestec este n totalitate gaz la o temperatura superioara temperaturii sale de roua (punctului de roua), dar poate fi n totalitate lichid, la o temperatura inferioara temperaturii sale de fierbere si este n echilibru lichid-vapori, ntre aceste doua temperaturi. Pentru un fluid pur, curba de echilibru lichid-vapori este limitata, pe de o parte, de catre presiunea si temperatura punctului critic si, pe de alta parte, de punctul triplu. Presiunea de vaporizare p, fiind o proprietate specifica corpurilor, este larg utilizata pentru calculul practic si, n special, este utila pentru a caracteriza un compus organic.

Au fost propuse diferite ecuatii, pentru a stabili relatia dintre presiunea de vaporizare si temperatura. Dintre acestea, ecuatia lui Antoine este foarte comoda si foarte precisa, avnd forma: lg p = A - unde A,B,C sunt constante empirice, determinate experimental, iar t este

temperatura n grade Celsius. Ecuatia lui Antoine este aplicabila nu numai pentru variatia presiunii de vaporizare cu temperatura, dar si pentru evaluarea efectului temperaturii asupra celorlalte proprietati fizice (vscozitate, densitate, indice de refractie). n apropierea punctului critic aceasta ecuatie nu este aplicabila.

Se disting doua tehnici de condensare: y y condensarea mecanica propriu-zisa condensarea criogenica.

Condensarea mecanica propriu-zisa, este utilizata pentru scaderea concentratiei pe baza unei tehnici de recuperare si detentie, necesitnd utilizarea unui compresor si ncalzitor. Temperatura ajunge pna la -30 -40 0C. Adsorbantul cel mai utilizat pentru gaze si vapori organici este carbonul activ, dar ntr-o masura mai redusa se mai utilizeaza gelurile cu siliciu , sorturi de argile, rasina. Condensarea criogenica permite scaderea temperaturii pna la -180 oC, prin utilizarea azotului lichid ca sursa de frig.

BIBLIOGRAFIE:

Ecosens, Ministerul Apelor i Protec iei Mediului, Institutul de Economie a Industriei Model de registru al emisiilor si transferului de poluan i pentru Romnia, 2002 Asocia ia Exper ilor de Mediu - Calitatea aerului n regiunea Dun rii de Jos, 2006 Harte, J., Holdren, C. - Toxics A to Z. A Guide to everyday pollution hazards, Oxford, 1984 Strategia Na ional pentru Protec ia Atmosferei, 2004 US Environmental Protection Agency - An Introduction to Indoor Air Quality, http://www.epa.gov