Metodologia de Realizare A Lucrarilor

ASOCIEREA SC D&D INSTAL SRL-SC EDIOC SRL-SC CONFORT DESIGN SRL
Ofertant
(denumirea/numele)
METODOLOGIA PENTRU REALIZAREA EXECUTIEI LUCRARILOR
Denumirea investitiei:
Executia lucrarilor pentru obiectivul “CANALIZARE MENAJERĂ A ORAȘULUI
UNGHENI ȘI A LOCALITĂȚIILOR APARȚINĂTOARE: CERGHID; CERGHIZEL;
VIDRASĂU; RECEA ȘI MOREȘTI, JUDEȚUL MUREȘ – CONTINUAREA
LUCRĂRILOR”
Amplasament:
ORAS UNGHENI, JUDETUL MURES
MEMORIU TEHNIC PRIVIND METODOLOGIA DE LUCRU PROPUSA
Pentru realizarea lucrarilor cuprinse in cadrul prezentului contract se vor aplica metodele de lucru
specifice lucrarilor proiectate. Metodele de lucru propuse sunt anexate prezentului formular, prin
prezentarea succesiva a Procedurilor Tehnice de Executie (PTE) a lucrarilor.
Amplasamentul lucrarilor din cadrul contractului “CANALIZARE MENAJERĂ A ORAȘULUI
UNGHENI ȘI A LOCALITĂȚIILOR APARȚINĂTOARE: CERGHID; CERGHIZEL; VIDRASĂU; RECEA
ȘI MOREȘTI, JUDEȚUL MUREȘ – CONTINUAREA LUCRĂRILOR”
Metodele de lucru propuse
Pentru realizarea lucrarilor cuprinse in cadrul prezentului contract se vor aplica metodele de lucru
specifice lucrarilor proiectate.
Metodele de lucru propuse sunt descrise si in Anexele prezentului formular, prin prezentarea
Procedurilor Tehnice de Executie (PTE).
Prezenţa documentaţie tehnica propusa este aferenta proiectului “CANALIZARE MENAJERĂ A
ORAȘULUI UNGHENI ȘI A LOCALITĂȚIILOR APARȚINĂTOARE: CERGHID; CERGHIZEL;
VIDRASĂU; RECEA ȘI MOREȘTI, JUDEȚUL MUREȘ – CONTINUAREA LUCRĂRILOR”
Consiliul Local al Comunei Craciunesti, judetul Mures îşi propune să promoveze investitiile
necesare îmbunătătirii sistemelor de colectare de ape uzate pe teritoriul localitatilor sale.
In cadrul prezentului document se trateaza cerintele de ordin tehnic prevazute in cadrul

Documentatiei de atribuire, referitoare la:
PREZENTAREA INVESTITIEI:
CAP.I. DATE GENERALE:
1. Amplasamentul lucrarii:
70
1.1. Denumirea obiectivului de investitii: “CANALIZARE MENAJERĂ A ORAȘULUI

UNGHENI ȘI A LOCALITĂȚIILOR APARȚINĂTOARE: CERGHID; CERGHIZEL;
VIDRASĂU; RECEA ȘI MOREȘTI, JUDEȚUL MUREȘ – CONTINUAREA
LUCRĂRILOR”
1.2. Amplasamentul: ORAS UNGHENI, JUDETUL MURES

1.3. Titularul investitiei ORAS UNGHENI, JUDETUL MURES
1.4. Beneficiarul investitiei: ORAS UNGHENI, JUDETUL MURES
2. AMPLASAMENTUL LUCRARILOR CE URMEAZA A FI EXECUTATE:
2.a. Amplasamentul: (judetul, localitatea, strada, numarul): ORAS UNGHENI, JUDETUL

MURES
Prezentarea optiunii aprobate in documentatia de aviare a lucrarilor

Particularitatile amplasamentului
Zona in care se va realiza investitia este situata in intravilanul localităţilor Ungheni, Vidrasau
, Moresti, Cerghizel si Recea apartinatoare de Orasul Ungheni, jud. Mures
b) Topografia;
Lucrările de măsurători topografice s-au realizat in sistem de proiecţie STEREO 70 - sistemde
referinta Marea Neagra. Drumuirile s-au realizat in circuit închis folosind punctele de sprijin din
reţeaua geodezica existenta.
Staţiile de drumuire s-au materializat prin buloane metalice. Măsurătorile topografice au
respectat normele si tolerantele admise, in vigoare.
c) Caracterizarea zonei de amplasamnet;

Orașul Ungheni se află în partea central-vestică a județului Mureș, la distanța de 11 km
de municipiul Târgu Mureș pe DN15, la confluența râurilor Niraj și Mureș.
Judetul Mures cuprinde: 4 municipii, 7 orase, 91 de comune si 487 de sate. Cel mai mare
oras este municipiul Targu Mures, care este si resedinta de judet. Judetul Mures, prin asezarea
sa geografica în culoarul larg al raului Mures, beneficiaza de avantajele care le ofera zona de
confluenta a trei regiuni naturale, cu resurse economice diferite si complementare: regiunea
cerealiera a Campiei Transilvaniei, Podisul Tarnavelor si zona forestiera a dealurilor
subcarpatice interne. Totodata, Targu-Mures este cunoscut în tara si strainatate ca un important
centru medical, cu reusite deosebite în planul medicinii cardiovasculare si urologice. Centru
universitar si cultural cu tradisie, municipiul Targu Mures dispune de un sistem de educatie
solid si flexibil, gata sa se adapteze la cerintele pietei fortei de munca
Localitatea Ungheni este un oras de marime mica, ce reprezinta un centru de importanta
locala, situandu-se în zona de influenta a municipiului Targu Mures. Orasul Ungheni este asezat
in centrul Campiei Transilvaniei, pe lunca raului Mures, la confluenta cu raul Niraj. Orasul
Ungheni se afla la o distanta de 10,63 km de municipiul Targu Mures, la 42,21 km de Reghin,
un alt municipiu din judetul Mures si la 99,58 km de municipiul Cluj Napoca, un important
centru economic si cultural din Romania.
Oraşul Ungheni este aşezat în centrul Câmpiei Transilvaniei pe lunca râului Mureş la confluenţa
cu râul Niraj, având o altitudine medie de 300 m fata de nivelul mării. Condițiile de relief din
punct de vedere pedogenetic prezintă caracteristici specifice zonei, concretizate prin coaste
structurale puternic înclinate la Morești și Cerghid, alături de pante domoale mult abrupte pe
linia curbelor de nivel. Dealurile prezente la Morești, Săușa, Cerghid și Cerghizel prezintă
altitudinii variind între 375 și 498m. Din punct de vedere geomorfologic, versanții cu expoziție
sudică sunt scurți, abrupți, puternic erodați și afectați de alunecări de teren(Cerghid și
Cerghizel). Pantele au o valoare cuprinsă între 15 și 250. Din punct de vedere geologic zona
71
locaităților Cerghid, Cerghizel, Morești, Șăușa și Recea, are un character depozite argiloase-
nisipoase, prăfoase și acoperite de sol vegetal.
Geomorfologia
Perimetrul şi zona cercetată este localizată în Ungheni și se află în partea central-nordică
al Hărţii Geologice a României, Foaia Târgu Mureș scara 1:200.000, cu simbol L-35-XIII, și
aparţine Bazinului hidrografic al râului Niraj.
Conform STAS 6054 – 77 adâncimea de îngheț a terenului natural este de 0.80 - 0.90 m.
Din punct de vedere seismic, amplasamentul analizat se încadrează în macrozona de
intensitate seismică “6” (Conform SR 11100/1/93 “Zonare seismică – Macrozonarea
Teritoriului României”).
Din punct de vedere macroseismic perimetrul cercetat este încadrat în zona seismică 6
(Conform hărţii macrozonelor seismice de pe teritoriul României, anexa la SR 11100/1-93, Fig.
1), fiind caracterizat de parametrii seismici de calcul ag= 0.15g şi Tc = 0.70 sec. conform
normativului P100-1/2013.
Zona cercetata este situata in partea nordica a Podişului Tarnavelor, care aparţine marii entitati
structurale a Bazinului Transilvaniei. Pannonianul este compus din pietrişuri, nisipuri si argile
marnoase, iar sarmatianul din marne, nisipuri, pietrişuri cu intercalaţii de tuf. Tortorianul e
dominat de conglomerate dar are si nisipuri, marne, brecii, tufuri si sare. Depozitele deluviale-
aluviale de la suprafaţa, au grosimi variabile si suntreprezentate prin prefuri argiloase, argile
prafoase, nisipuri fine si bolovanisuri.
Reţeaua hidrografica
Apele de suprafață prezintă o rețea relativ densă în formă radiară având următoarele caractere
generale:
- debite relativ mici;
- zonă de izvor săracă;
- caracter temporar; 1
- lunci slab dezvoltate.
Solurile cele mai frecvente în zona localității Ungheni sunt cele aluvionare, profunde şi
fertile cu textură nisipo-lutoasă.
Condiţiile hidrografice ale zonei teritoriului administrativ Ungheni sunt determinate de
râurile Niraj şi Mureş, afluenții acestora, cât şi de prezenţa apei freatice la sol pe anumite
suprafeţe de teren situate între Ungheni, Cerghid şi Vidrasău, parţial drenate prin lucrările
executate în special pentru aeroport. Luca și terasa Mureșului prezintă un sol vegetal gros de
1,00-1,50m, cu pietriș cu nisip gros de 3,5m, iar stratul de bază este o marnă argiloasă cenușie
compactă de 5,00- 6,00m. Aici se poate funda pe stratul de nisip cu Pn=3,00 kgf/cmp. Apa
subterană se situeayă în general la 2,00m adâncime, apele fiind sărate și nepotabile din punct de
vedere chimic și sunt agresive față de beton. Apele de suprafaţă, pe terotoriul localităţii,
prezintă o reţea relativ densă în formă radiară având următoarele caracteristici: debite relativ
mici; zona de izvor săracă; caracter temporar; cu lunci slab dezvoltate. Apa subterană
variază între 1,00-3,00m, existând izvoare pe partea sud-vestică cu 0,50- 1,00 l/sec. Regimul
pluviometric prezintă o medie multianuală de 636 mm.
Temperatura medie anuala este de +8,70º C (iulie +19,4 º C, ianuarie -4,3º C). Zona are o
intensitate seismică de gradul 7. Relieful apartine unității geomorfologice a Regiunii Centru ce
cuprinde Munții Carpați și Depresiunea Colinară a Transilvaniei Relieful Judeţului Mureş este
integrat treptelor morfogenetice montane, deluroase, depresionare şi culoarelor de vale.
Trăsăturile morfometrice (hipsometrie, fragmentare, geodeclivitate, expoziţie, energie) şi
morfologice (morfodinamica versanţilor, albiilor, luncilor) argumentează influenţa litologiei,
tectonicii (neotectonicii), structurii, climei, hidrografiei, vegetaţiei, faunei şi componentei
antropice.
72
Condiţiile geotehnice ale amplasamentului

Din punct de vedere geologic zona şi amplasamentul studiat aparţine depozitelor Quaternar-
Holocen superior (qh2), formate din strate de nisipuri și pietrișuri.
Din punct de vedere hidrogeologic, emisarul principal al zonei este râul Mureș, respectiv râul
Niraj, afluientul de stânga.
Din punct de vedere geotehnic aceste strate prăfoase, argiloase, slab nisipoase, cu pietrișuri
sunt strate coezive și slab coezive cu plasticităţi diferite, de la plastic consistent spre plastic
vârtos.
Conform STAS 6054 – 77 adâncimea de îngheț a terenului natural este de 0.80 - 0.90 m.
Din punct de vedere seismic, amplasamentul analizat se încadrează în macrozona de
intensitate seismică “6” (Conform SR 11100/1/93 “Zonare seismică – Macrozonarea
Teritoriului României”).
Din punct de vedere macroseismic perimetrul cercetat este încadrat în zona seismică 6
(Conform hărţii macrozonelor seismice de pe teritoriul României, anexa la SR 11100/1-93, Fig.
1), fiind caracterizat de parametrii seismici de calcul ag= 0.15g şi Tc = 0.70 sec. conform
normativului P100-1/2013.
d) Devierile si protejarile de utilitati afectate
In cazul in care pozitia retelelor subterane nu corespunde cu cea indicata in proiect, se va

solicita prezenta proiectantului precum si a delegatilor societatilor detinatoare de retele
subterane pentru a se fixa traseul definitiv al conductei.
In timpul execuţiei lucrărilor vor fi montate placi avertizoare conform semnalizării
aprobate. Toate semnalizările vor fi astfel montate incat sa nu poata fi răsturnate sau mişcate din
locul pus in lucru. Modul de semnalizare a lucrărilor se va realiza in conformitate cu „Normele
metodologice privind condiţiile de inchidere a circulaţiei si de instituire a restricţiilor de
circulaţie in vederea executării de lucrări in zona drumului public
si/sau pentru protejarea acestuia" aprobat prin Ordinul comun MI-MT nr. 1112/411 publicat in
Monitorul Oficial nr. 397/24.08.2000. Pentru transportul, manipularea, depozitarea si punerea a
opera a materialelor utilizate in execuţia lucrărilor se vor respecta prescripţiile tehnice si
prescripţiile date de furnizor, astfel incat sa fie respectate cerinţele din caietele de sarcini.
e) Sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru lucrări
definitive şi provizorii
Avand in vedere specificul lucrarilor de executie pentru extinderea retelei de canalizare
menajera, nu este necesara realizarea de alte surse de apa.
Prezenta investitie nu necesita consumuri de energie electrica, gaze naturale si alte
resurse in vederea functionarii retelei de canalizare proiectata.
f) Căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea;
Accesul in zona se face pe caile de comunicaţii existente. Antreprenorul general va

răspunde si se va asigura ca drumurile de acces si arterele de circulaţie sa fie curăţate si aduse la
starea iniţiala după executarea lucrărilor. Toate vehiculele care părăsesc şantierul vor fi curăţate
inainte de intrarea pe drumurile publice. Utilizarea terenurilor proprietate privata pentru
tranzitarea cu autovehicule sau pentru depozitarea temporara a pământurilor rezultate din
săpaturi se va realiza numai cu consimţământul prealabil si acordul scris al proprietarilor. Daca
in timpul execuţiei sunt necesare închideri totale sau parţiale a cailor de acces, acestea se vor
realiza numai cu avizul favorabil al autorităţilor abilitate in acest sens.
g) Căile de acces provizorii nu este cazul
73
h) Bunuri de patrimoniu cultural imobil nu este cazul
2.2. Soluţia tehnică
a) Caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii;

Datorită amplasamantului şi faptului că în zona există toate utilităţile, Orasu Ungheni se află
într-o continuă dezvoltare, astfel încât numărul de locuitori a crescut şi odată cu aceştia şi
nevoile sociale au crescut exponenţial.
În prezent, pe teritoriul orașului Ungheni și în localitățile aparținătoare există un sistem
de canalizare pentru preluarea apelor uzate menajere alcatuit din:
- canale de colectore a apei menajere, realizate din tuburi PVC care preiau apele uzate
menajere de la gospodării și de la agenții economici, conducându-le spre stația de epurare
amplasată pe malul drept al râului Niraj.
- stație de epurare cuprinde: rețele tehnologice, treapta de epurare mecanică primară, bazin
de egalizare și omogenizare, treapta de epurare mecanica finală, treapta de epurare biologică,
unitate de dezinfecție cu ultraviolete, unitate de stocare și dozare coagulant, bazin colectare
sediment, platforma de depozitare containere deseuri; statia de epurare existentă a fost
dimensionată pentru o întreaga populație a localității Ungheni și a localităților aparținătoare.
Apa epurată este deversată în emisar – râul Niraj.

Există zone unde evacuarea apelor uzate menajere se face necontrolat, în fose septice cu
infiltrație direct în sol, poluându-se în acest fel emisarii naturali și pânza freatică.
Apele meteorice sunt colectate prin rigolele (șanturile) drumurilor din vecinătatea acestora
sau se infiltrează în sol (sunt lăsate pe teren) pe amplasamentul proprietăților și curților
locuitorilor.
Utilizarea rețelelor de alimentare cu apă de către beneficiari în zone neacoperite de colectoarele
de canalizare crește riscul poluării mediului, riscul biologic și nu conferă confortul minim
necesar al acestei perioade de înaltă tehnologizare a tot ce ne înconjoară. Astfel se impune
rezolvarea cât mai urgentă a canalizării centralizate a apelor uzate menajere inclusiv epurarea
lor corespunzătoare pentru întreaga localitate
Necesitatea realizării investiţiei constă în:

- îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi sanitare ale locuitorilor orasului si localitatilor invecinate.
- creşterea zestrei edilitare a localităţii şi implicit a nivelului de trai
- crearea unor premize privind dezvoltarea economică şi comercială în zonă
Oportunitatea investiției este sustinuță prin Legea Apei nr.107/1996, cu modificările și
completările ulterioare, prin care se recomandă realizarea concomitentă a rețelelor de utilități
publice. Prin implementarea proiectului se urmăreste:
- îmbunătăţirea stării mediului înconjurător prin reducerea poluării apelor curgătoare şi a apelor
de subteran, respectiv a pământului agricol prin eliminarea sau diminuarea surselor de poluare a
acestora (ape uzate menajere, şi de producţie).
- prin scăderea poluării apelor subterane şi de suprafaţă scade pericolul de apariţie a epidemiilor
şi a altor îmbolnăviri în cadrul oamenilor.
-imbunătătirea conditiilor de viată, ca rezultat in urma implementării proiectului, se va dezvolta
zona din punct de vedere economic și social.
-sprijinirea activităţilor economice, comerciale şi turistice prin dezvoltarea unei infrastructuri
minimale.
b) Varianta constructivă de realizare a investiţiei

Pentru realizarea investitiei propuse, vor fi necesare urmatoarele lucrari:
Conform temei de proiectare inaintata de beneficiar cât și discuțiile avute cu persoanele
74
responsabile de la serviciul public, studiul topografic cu ridicări la scara 1:1000 anexat la

această documentaţie, se prevad urmatoarele:
Orasul Ungheni :
-Refacerea statiei de pompare apa uzata menajera situata pe str. Muresului (langa calea ferata)
prin montarea pompelor de apa uzata menajera in chesonul existent( SPAU 03); pompe de apa
uzata menajera avad capacitatea de Q=12.6 l/sec, tablou de comanda si automatizare.
SPAU 03- Ungheni - cheson existent
- 2 electropompe submersibile pentru ape uzate (1A+1R)
- Qpompa=21.6l/sec ; H=15.0mCA;
- P=pornire S_D ; U=3x380V;
- 2 autocuplaje cu ghidaj superior DN100;
- Senzor protectie apa in camera statorica
- Tablou de automatizare pentru comanda a doua pompe cu automat programabil pentru
monitorizarea si controlul parametrilor;
CF frecventa pentru pompe
- PLC Mitsubishi sau similar
- HMI cu ecran tactil
- Sistem transmitere de date GSM/GPRS
- Incalzire si ventilatie
- Modul citire/ transmitere parametrii electrici (Putere, tensiune, curenti, etc)
- sistem AAR – pornire generator
- modul de oprire automat urgenta
- Senzor prezenta apa in ulei
- 2 plutitori de nivel
- Traductor de nivel hidrostatic
- DEBITMETRU tip SIEMENS
- extinderea retelei de refulare pana in statie de pompare apa uzata menajera, teava polietilena
PEHD dn 110 mm
- reintregirea retelei de canalizare menajera cu teava PVC Dn 315 mm pe DN 15 ( km 63+974 –
64+050)
- extinderea retelei de canalizare menajera cu teava PVC Dn 315 mm pe DN 15 ( km 63+645 –
63+721)
- extinderea reteleie de canalizare menajera cu teava PVC Dn 315 mm pe DN 15 ( km 63+645 –
63+780 )
- realizarea unei subtraversari de drum ( DN 15 ) cu teava PVC dn 315 mm montata in tub de
protectie Ol 600 mm L=36 ml
- realizarea subtraversarii paraului Niraj prin foraj dirijat cu conducta de polietilena PE 100
Dn 110 mm Pn 10 bari in tub de protectie.
- Montarea unei statiide pompare apa uzata menajera in zona sensului giratoriu (Tarnaveni
+ Cluj) avind capacitatea Q=25.5 l/sec , H pomp= 15.5 mcA
SPAU 01- Ungheni - proiectata
- cheson din beton proiectat avind Di 23.5 m
75

- extinderea retelei de canalizare menajera pe str. Transilvaniei ( zona blocurilor ) cu teava PVC
Dn 250 mm
Dj 151D ( km 0+000 + 0+230) si a racordurilor aferente.
- extinderea retelei de canalizare menajera cu teava PVC Dn 250 mm Dj 151B ( km 0+000
+ 0+040) si a racordurilor aferente.
Localitatea Moresti :
- Refacerea celor doua statii de pompare apa uzata menajera prin montarea pompelor de apa
uzata menajera si a tablourilor de comanda si automatizare.
- Reintregirea retelelor de refulare aferente statiilor de pompare apa uzata cu teav PEHD Dn 110
mm
SPAU 01- Moresti - cheson existent
SPAU 02- Moresti - cheson existent
- Qpompa=12.6l/sec ; H=21.22mcA
76

Localitatea Vidrasau:
- retea de canalizare menajera pe str. Parostei cu teava de PVC Dn 250 mm avind lungimea de
520 ml
- executia racordurilor de canalizare menajera aferente fiecarei gospodarii
Localitatea Recea :
-Reabilitarea statiei de epurare proiectata in proiectul nr.121.1/2007 prin echiparea acesteia cu
utilaje care sa indeplineasca conditiile impuse de NTPA 001 sau inlocuirea acesteia cu una
noua.
Statia de epurare apa uzata menajaera va avea capacitatea minima de 150 LE.
- Extinderea retelei de canalizare menajera pana in statia de epurare cu conducta PVC Dn
250 mm
- Realizarea racordului de refulare din statie pana in emisar cu conducta PEHD Dn 110 mm
- Realizarea unei guri de varsare
- Realizarea alimentarii cu apa a statiei de epurare
- Realizarea zonei de siguranta si protectie a acesteia
Pentru epurarea apelor uzate provenite din localitatea Recea a fost prevazuta o statie de
epurare. Statia de epurare este dimensionata pentru 150 locuitori echivalenti.
Prezentul Studiu de Fezabilitate a fost elaborat cu respectarea actelor normative privind
proiectarea, executia sistemelor de canalizare, dupa cum urmeaza:
SR 1846-1/2006 Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea 1: determinarea debitelor
de ape uzate de canalizare
STAS 3051-91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii
fundamentale de proiectare
STAS 2448/82 Canalizari. Camine de vizitare. Prescriptii de proiectare
SR 8591/1997 Retele subterane. Conditii de amplasare
NP 133/2-2013 Partea a II-a Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de
alimentare cu apa si canalizare a a: Sisteme de canalizare a localitatilor
Legea 10/1995 – Lege privind calitatea în construcţii
HG 907/2016 - privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-
economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice
Legea 50/1991 - Lege privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru
realizarea locuinţelor
Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii aprobat cu Ordinul MLPAT nr.
9/N/15.03.1993
HG nr. 766/1997 Hotarare pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în constructii
Legea 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
HG 1425/2006 – pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
HG 300/2006, actualizată – privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru
santierele temporare sau mobile
Ordinul MSF nr. 235/2002 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind
mediul de viaţă al populaţiei
OUG195/2005 privind protecţia mediului
Legea 265/2006 – pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protecţia mediului
77
HG 210/2007 - pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul
comunitar în domeniul protecţiei mediului
Legea apelor nr.107/1996
Legea 310/2004 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996
Legea 112/2006 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996
HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind mărimea zonelor de protecţie sanitară
şi hidrogeologică
HG 188/2002 - pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a
apelor uzate) cu modificarile si completarile ulterioare
HG 352/2005 - privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru
aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate
NTPA 001-2005 – Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate
industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptori naturali
NTPA 002-2005 – Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de
canalizare ale localităţilor
P100/1-2006 – Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor
I 22-1999 – Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de aducţiune şi a reţelelor de
alimentare cu apă şi canalizare ale localităţilor
P 28-1984 – Normativ pentru proiectarea tehnologică a staţiilor de epurare a apelor uzate
orăşeneşti, trepte de epurare mecanică şi biologică şi linia de prelucrare şi valorificare a
nămolurilor
NP 088-2003 – Normativ pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor de epurare a apelor
uzate orăşeneşti – Treapta biologica
NP 032-1999 - Normativ pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor de epurare a apelor
uzate orăşeneşti – Treapta mecanica
C 056 – 1985 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii
P 66 – 2001 – Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi
canalizare a localităţilor din mediu rural
P 118 – 1999 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor
P 130 – 1999 - Normativ privind comportarea în timp a construcţiilor
NP 084/2003 – Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor sanitare şi a
sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, utilizând conducte din mase plastice
NP 087-03 - Normativ pentru urmărirea comportării construcţiilor hidrotehnice
NP 089 – 2003 - Normativ pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor de epurare a apelor
uzate orăşeneşti - Partea a III a: Staţii de epurare de capacitate mică (5<Q<50l/s) şi foarte mică
(Q<5l/s)
NP 118 – 2006 - Normativ pentru proiectarea constructiilor şi instalatiilor de epurare a apelor
uzate orăşeneşti – partea a V-a: Prelucrarea nămolurilor
GP-043/99 - Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si
canalizare utilizand conducte din PVC, PE-ID, ...
GE 046 – 2002 - Ghid de execuţie ptr. staţii de epurare ptr localităţi mici (Q<5 l/s)
STAS 6054-1977 – Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ
STAS 1799-1988 – Construcţii de beton, beton armat şi beton precomprimat
SR 8591-1997 – Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare
SR 11100/1-1993 – Zonare seismică. Macrozonarea teritoriului României
SR 1343-1/2006 – Alimentări cu apă. Determinare cantităţilor de apă potabilă pentru localităţi
urbane şi rurale
STAS 2448-1982 – Cămine de vizitare. Prescripţii de proiectare
STAS 4273-1983 – Construcţii hidrotehnice - Încadrarea în clase de importanţă;
STAS 12594-1987 – Canalizări. Staţii de pompare. Prescripţii generale de proiectare
SR 1846-2/2007 - Canalizări exterioare. Prescripţii de proiectare. Partea 2: Determinarea
debitelor de apă meteorice
78
SR 1846-1/2006 - Canalizări exterioare. Prescripţii de proiectare. Partea 1: Determinarea

debitelor de apă de canalizare
STAS 2448 -1982 - Canalizări. Cămine de vizitare
STAS 3051 -1991 - Canale ale reţelelor exterioare de canalizare
SR EN 752-1 – Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor. Generalităţi şi definiţii
SR EN 752-2 – Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor. Condiţii de performanţă
SR EN 752-3 – Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor. Prescripţii generale de proiectare
SR EN 752-4 – Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor. Dimenionare hidraulică şi
consideraţii referitoare la mediu
SR EN 752-6 – Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor. Instalaţii de pompare
SR EN 1610 – 2000 - Executia si incercarea racordurilor si retelelor de canalizare.
STAS 2308-1981 – Alimentări cu apă şi canalizări. Capace şi rame pentru cămine de vizitare
SR 404-1:1998 – Ţevi de oţel fără sudură laminate la cald
SR 404-1:1998- Ţevi de oţel fără sudură laminate la cald. Modificarea 1
STAS 7656-1990- Ţevi de oţel sudate longitudinal pentru instalaţii
SR ISO 1127-1996 – Ţevi de oţel inoxidabil. Dimensiuni, toleranţe şi mase liniare
convenţionale
SR ISO 1127-1996/A99:2002 – Ţevi de oţel inoxidabil. Dimensiuni, toleranţe şi mase liniare
convenţionale
STAS 10358-1988- Ţevi rotunde fără sudură trase sau laminate la rece din oţeluri inoxidabile
sau refractare.
SR ISO 3663-1995 – Ţevi şi fitinguri din polietilenă (PE)
SR ISO 4059-1995 – Reţele de ţevi de polietilenă (PE). Pierderi de presiune la îmbinările
mecanice. Metode de încercare şi condiţii tehnice
STAS 6675/2-1992 - Ţevi din policlorură de vinil (PVC) neplastifiată. Dimensiuni.
STAS 10617/2-1984 – Ţevi de polietilenă de înaltă densitate. Dimensiuni
SR ISO 7121:1996 – Robinete cu sferă, de oţel, cu flanşe
STAS 1702-1990 – Armături industriale din fontă şi oţel. Robinete de reţinere cu clapetă şi
robinete de reţinere cu ventil. Condiţii tehnice de calitate
METODOLOGIA PROPUSA PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR
Cadrul de aplicare al Metodologiei de realizare a lucrarilor

Prezenta metodologie face parte integranta din documentele ofertei, pentru realizarea:
“CANALIZARE MENAJERĂ A ORAȘULUI UNGHENI ȘI A LOCALITĂȚIILOR APARȚINĂTOARE:
CERGHID; CERGHIZEL; VIDRASĂU; RECEA ȘI MOREȘTI, JUDEȚUL MUREȘ – CONTINUAREA
LUCRĂRILOR”
Modul in care sunt considerate conditiile existente si solutiile propuse pentru mentinerea seviciilor
de distributie a apei si colectare a canalizarii in timpul executiei lucrarilor:
Conditiile existente sunt prezentate in memoriul tehnic.

Societatea noastra este responsabila pentru mentinerea serviciilor de apa si canalizare din zonele in
lucru si din cele laterale pe perioada instalarii conductelor, conexiunilor si bransamentelor.
Temporar se vor folosi pompe, conducte si alte mijloace pentru a face transferul apei in aval de
sectiunea afectata de lucrari.
Vom notifica Dirigintele de santier si prin intermediul acestuia, a Autoritatii contractante pentru toate
lucrarile temporare care ar putea afecta locuitorii pe perioada instalarii conductelor.
Vom intocmi si inainta catre Dirigintele de santier Metoda de lucru propusa pentru mentinerea
79
serviciilor de apa si canalizare pe perioada lucrarilor, in conformitate cu specificatiile iar acestea trebuie sa
fie aprobate ce catre Dirigintele de santier inainte de aprobarea pentru inceperea lucrarilor.
CAPITOLUL 1 - GENERALITATI
1.1. Cadrul general de aplicare
Prezenta metodologie face parte integranta din documentele ofertei, pentru executia Lucrarilor
de extindere a retelelor de apa si canalizare din Comuna Craciunesti, Judetul Mures.
1.2. Programul de executie
1.2.1. Lucrarile se vor executa in conformitate cu graficul aprobat de Autoritatea Contractanta,
grafic pe care Contractantul il prezinta spre acceptare Autoritatii Contractante cu ordinea
tehnologica a executiei, pentru fiecare obiect in parte.
1.2.2. Graficul va indica clar urmatoarele:
1) data (perioada) fiecarei activitati, termenul propus pentru inceperea si terminarea lucrarilor,
ritmul de lucru si procentul prelevat a se termina in fiecare luna, pe categorii de lucrari;
2) datele la care vor fi trimise planurile principale ce necesita aprobarea Responsabilului de
proiect;
3) timpul necesar pentru lucrari conexe ale Autoritatii Contractante sau a altor detinatori de
retele subterane.
1.2.3. Programul va fi insotit cu detalii, ca de exemplu:
a) o situatie privind numarul si felul de responsabilitati tehnice cu executia si verificatori de
calitate, de muncitori calificati si necalificati, utilizati in lucrare;
b) o lista cu detalii privind utilajele de constructii, incluzand si vehicule pe care Contractantul le
propune la executie;
c) detalii privind metodele de lucru ale Contractantului pentru fiecare operatie;
d) o situatie privind propunerile pentru amplasarea si marirea bazei de organizare de santier a
Contractantului, locuinte, birouri, ateliere, depozite, etc;
e) detalii privind programul lucrarilor de la data primirii scrisorii din partea Responsabilului de
proiect ca lucrarile pot incepe, avand si sursele financiare asigurate, precizandu-se numarul de
unitati si timpul alocat pentru fiecare utilaj de constructii, materiale si forta de munca.
1.3. Modificari de proiect
1.3.1. Orice modificare de proiect se va face numai cu acordul Responsabilului de proiect,
Autoritatii Contractante si al Proiectantului.
1.3.2. Daca "Autoritatea Contractanta" cere o lucrare care nu este prevazuta in contract, atunci
Contractantul are dreptul la o plata suplimentara, cu mentiunea ca acesta trebuie sa convina cu
Autoritatea Contractanta asupra pretului inainte de inceperea lucrarii respective.
1.4. Borne si cote de nivel
Contractantul are obligatia sa verifice valoarea cotelor de nivel si sa faca cunoscut Autoritatii
Contractante, in scris, in cazul ca se constata erori. De asemenea, pentru verificarea de catre
Proiectant a trasarii lucrarii, Contractantul trebuie sa protejeze si sa pastreze cu grija toate
reperele, bornele sau alte obiecte folosite la aceasta.
1.5. Imprejmuirea santierului
1.5.1. Autoritatea Contractanta are obligatia de a pune la dispozitia Contractantului suprafata de
teren, libera de orice obligatii, necesara activitatii de santier, avand obligatia de a fixa pe teren
limitele acestuia.
1.5.2. Contractantul are obligatia de a imprejmui provizoriu, pe durata derularii contractului,
teritoriul santierului pentru a-l proteja de accesul publicului, de circulatia rutiera, sau de
vagabondajul animalelor.
Se prefera imprejmuirea realizata cu panouri pline.
1.5.3. Imprejmuirea va avea de regula o singura poarta de acces in incinta, in scopul asigurarii
unui control eficient asupra circulatiei in santier.
In cazuri bine justificate se admite si existenta unei alte intrari.
80
1.5.4. Contractantul este obligat sa amenajeze parapeti in jurul tuturor transeelor si excavatiilor
deschise, sa construiasca podete provizorii, acolo unde se iveste necesitatea, pentru a evita
accidentele de munca si pentru a permite personalului de lucru si al vehiculelor de fiecare parte
a santurilor.
1.5.5. In cazul in care Contractantul are nevoie de spatiu suplimentar de lucru sau pentru
depozitarea materialelor, in scopul aducerii la indeplinire a contractului, va intreprinde
demersuri proprii de comun acord cu Autoritatea Contractanta, acesta din urma suportand toate
cheltuielile si taxele pentru folosirea temporara a acestor terenuri.
1.5.6. Daca Contractantul constata o intarziere in preluarea terenului, el suporta cheltuieli
suplimentare din cauza Autoritatii Contractante. La cerere, Autoritatea Contractanta ii va acorda
o prelungire a duratei de executie a lucrarilor si va acoperi cheltuielile suplimentare.
1.5.7. Contractantul, este obligat la plata daunelor pentru incalcarea sau deteriorarea drumurilor
de acces sau a retelelor de utilitati a terenurilor limitrofe prin depozitarea de pamant, materiale
sau alte obiecte, precum si ca urmare a unor ingradiri sau limitari din vina proprie.
1.6. Trasarea lucrarilor
1.6.1. Contractantul are sarcina de a trasa limitele obiectelor, in functie de axele principale ale
bazei de trasare.
1.6.2. Contractantul este raspunzator de trasarea corecta a lucrarilor fata de reperele date de
Autoritatea Contractanta.
1.6.3. Trasarea lucrarilor va fi verificata de Responsabilul de proiect in care scop Contractantul
este obligat sa protejeze si sa pastreze cu grija toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la
trasarea lucrarilor.
1.7. Acte normative obligatorii
1.7.1. La fiecare capitol sunt precizate actele normative, alcatuite din STAS-uri, normative si
instructiuni.
Actele si normele citate acopera aspectele privind calitatea materialelor, punerea in opera a
acestora si conditiile de calitate care se cer pentru realizarea lucrarilor.
1.7.2. In cazul ca Furnizorul poate oferi materiale, articole si produse de calitate aproximativ
egale cu cele prevazute in actele normative mentionate la punctul 7.1., atunci Contractantul va
trebui sa obtina aprobarea Autoritatii Contractante sau Responsabilului de proiect.
In aceasta situatie Contractantul va inainta Autoritatii Contractante spre aprobare, o data cu
cererea respectiva, o copie de pe standardul strain privind calitatile materialului respectiv sau un
act emis de furnizor, in care sa fie atestate calitatile acestui material in paralel cu prevederile
STAS pentru materialul indigen.
1.7.3. Materialele si confectiile procurate din import (lista de cantitati) vor corespunde
standardelor internationale I.S.O, Euronorm (E.N.) sau in cazuri speciale, standardelor tarilor
din care se procura materialele respective (DIN - Germania, B.S.-Marea Britanie, ONORM -
Austria).
Toti furnizorii pentru materiale si bunurile ce urmeaza a fi procurate conform listei de cantitati,
vor fi atestati prin ISO 9001 sau EN 29001.
1.7.4. Materialele sau confectiile importante vor trebui sa aiba agrement tehnic pentru a putea fi
folosite in Romania.
Orice material sau confectie care se propune de catre Contractant, dupa alta norma sau standard
trebuie prezentat Responsabilului de proiect ce cel putin 28 zile inainte de data la care se doreste
obtinerea aprobarii.
1.7.5. Contractantul va obtine si va pastra in permanenta o copie dupa lista standardelor si
normativelor indicate in prezentele specificatii sau care au fost introduse si acceptate pe parcurs.
Copiile acestora vor fi tinute in permanenta la santier pentru a putea fi verificate de Responsabil
de proiect sau de I.S.C.
1.7.6. Toate standardele utilizate vor fi in vigoare la data executarii lucrarilor.
Un ofertant care propune sa foloseasca alte versiuni alternative ale standardelor si normelor
specificate va transmite aceste versiuni alternative Responsabilului de proiect pentru aprobare,
81
in conformitate cu prevederile paragrafului anterior.

1.7.7. Orice nepotrivire intre standardele aplicate si cerintele acestor specificatii sau prevederile
din proiectul tehnic va fi prezentata Responsabilului de proiect pentru clarificare inainte de
executia lucrarii. Standardele prezentate sunt minime, Contractantul poate oferi materiale la
standarde mai inalte. Dovada autentificata a unui anume contract va fi furnizata de Contractant
impreuna cu detaliile de asigurare a sistemului de calitate folosit.
1.8. Mostre de materiale
1.8.1. Materialele trebuie sa fie de calitate prescrisa de documentatiile de executie si in
conformitate cu prevederile actelor normative, urmand sa fie supuse la diverse probe atunci
cand Autoritatea Contractanta sau Responsabilul de proiect le solicita.
1.8.2. Inainte de a comanda vreun material, Contractantul va trimite Responsabilului de proiect,
spre aprobare, numele producatorului sau a firmei care il aprovizioneaza, o specificatie privind
acel material, locul de producere sau confectionare.
Toate materialele trebuie sa fie noi, in afara unor situatii exceptionale admise de Responsabilul
de proiect. Pentru materiale ce nu sunt produse dupa STAS, agrementul tehnic va fi obtinut
conform Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse si echipamente noi in
constructii - HGR 766/1997.
1.8.3. Daca Autoritatea Contractanta sau Consultantul comanda testari pe mostre neprevazute in
documentatie, atunci costul acestora va fi suportat de Autoritatea Contractanta.
1.8.4. Probele neprevazute si comandate de Autoritatea Contractanta pentru verificarea unor
lucrari sau materiale puse in opera vor fi suportate de Contractant, daca se dovedeste
ca materialele nu sunt corespunzatoare calitativ. In caz contrar, Autoritatea Contractanta va
suporta cheltuielile.
1.8.5. In cazul in care loturile de materiale (otel beton, cabluri, ciment, agregate, aditivi,
elemente prefabricate, etc.) nu indeplinesc conditiile de calitate garantate de certificatele de
calitate sau actele normative, se va interzice sau sista imediat utilizarea lor si se vor sesiza de
urgenta: Autoritatea Contractanta, Furnizorul si Proiectantul.
1.8.6. Contractantul va furniza Responsabilului de proiect probe ale materialelor mai
importante, conform solicitarii acestuia, pentru testare. In afara unor scutiri exprese,
Contractantul va prezenta probe pentru confectiile de orice fel sau, in cazul in care nu
exista posibilitatea trimiterii de probe, va trimite prospecte, norme interne etc., numai cu
acceptul Responsabilului de Proiect.
Probele respinse va fi indepartate de pe santier iar cele aprobate vor fi pastrate de catre
Contractant pe toata durata contractului.
1.8.7. Materialele ce vin in contact cu apa tratata sau netratata, nu vor contine substante care
sa dauneze calitatii de potabilitate a apei, aceste materiale trebuie sa aiba Avizul Ministerului
Sanatatii din Romania.
1.8.8. Contractantul va lua masuri pentru localizarea, selectarea si prelucrarea materialelor
naturale, astfel incat sa corespunda conditiilor de calitate si va inainta spre aprobare
Responsabilul de proiect toate informatiile privind sursele propuse, cu 28 de zile inainte de
inceperea lucrarilor.
1.8.9. Probele de laborator efectuate de Contractant vor fi supuse aprobarii Responsabilului de
proiect, aprobare ce nu va fi data daca apar intarzieri la obtinerea rezultatelor sau daca acestea
sunt nereale.
1.8.10. Contractantul va asigura extragerea probelor si transportul acestuia la un laborator si va
transmite prompt rezultatele la Responsabilul de proiect.
1.8.11. Testarea calitativa a probelor este o activitate ce este organizata de Contractant fie in
laboratoare proprii dotate corespunzator, fie in laboratoare specializate, pe baza de plata. Acesta
va retine rezultatele testelor si completarilor se va trimite copii Responsabilului.
1.9. Reteaua de utilitati publice
1.9.1. Contractantul are obligatia de a obtine toate informatiile, de la serviciile utilitatilor
publice privind pozitia retelelor si le va face imediat cunoscut Autoritatii Contractante si
82
Responsabilului de proiect.
1.9.2. Inainte de a se incepe executia sapaturilor vor fi chemati in teren, dupa caz, reprezentantii
proprietarilor de instalatii subterane (apa, canal, electrice, gaze, etc.). in conformitate cu avizele
de principiu primite de la acestia se vor chema reprezentantii lor, autorizati pentru
asistenta tehnica pe parcursul executiei, de cate ori este nevoie.
1.9.3. La predarea amplasamentului se va incheia un proces verbal de predare-primire intre
Responsabilul de proiect si Contractant, pe care vor semna toti detinatorii de instalatii
subterane. Se va preciza, dupa caz, pozitia (conducte, cable, camine, camere, etc.), adancimea
de montaj si masurile necesare pentru protejarea lor in timpul executiei.
Contractantul va notifica cu 7 zile, inainte de inceperea lucrarilor, toate autorizatiile publice
locale, detinatorii de retele edilitare si alti proprietari.
1.9.4. Orice deteriorare produsa din cauza derularii programului de lucrari, contractate la
retelele de utilitate publica va fi suportata de Contractant in ceea ce priveste cheltuielile pentru
remedierea situatiei.
1.9.5. Orice deviere sau modificare permanenta sau temporara a retelelor publice va fi
permisa numai dupa obtinerea aprobarii de la fiecare detinator a utilitatilor respective, cu
insusirea solutiei de catre Responsabilul de proiect.
1.9.6. Devierile temporare si restaurarea retelelor se fac pe cheltuiala Contractantului.
1.9.7. Devierile definitive a retelelor care prin pozitia lor impiedica complet constructia
obiectivului din cadrul contractului, vor fi platite de catre Autoritatea Contractanta.
1.9.8. Contractantul are obligatia sa asigure prin mijloace materiale provizorii sau permanente
(suporti sau alte reazeme) sustinerea canalelor, conductelor, cablurilor sau structurilor existente,
care altfel ar putea fi susceptabile de deteriorare, din cauza lucrarilor din cadrul contractului.
Contractantul va acorda o deosebita atentie pozitionarii (impreuna cu delegatii intreprinderilor
aferente) a instalatiilor subterane, dupa repere existente la suprafata terenului (camine, borne,
rasuflatori de gaz, pozitia bransamentelor de gaze, apa rece, canalizare, etc.).
Atat masurile de asigurare temporare, cat si masurile de asigurare definitiva pentru retelele de
utilitate publica trebuie sa fie aprobate in scris in prealabil executiei lor, atat de detinatorul
retelei, cat si de Responsabilul de proiect.
1.9.9. Pentru orice deranjament in retelele existente, Contractantul va lua imediat urmatoarele
masuri :
a) va trimite o nota Responsabilului de proiect si proprietarului instalatiei respective in care va
preciza natura deranjamentului, masurile propuse pentru remediere in conformitate cu
pretentiile companiei in cauza si termenele de realizare;
b) va repara stricaciunea, astfel incat sa satisfaca pretentiile proprietarului respectiv (de stat sau
privat).
Toate costurile vor fi suportate de Contractant.
Responsabilul de proiect poate emite dispozitii pentru repararea urgenta a oricarei stricaciuni.
Aceste dispozitii nu antreneaza nici o obligatie de plata a acestor reparatii.
1.10. Alimentarea cu apa si energie electrica
1.10.1. Contractantul are obligatia de a asigura alimentarea cu apa si energie electrica si va plati
toate costurile si cheltuielile care decurg din folosirea apei si a energiei electrice.
1.10.2. Acolo unde apa nu poate fi asigurata din reteaua publica, Contractantul se va ingriji
pentru obtinerea apei dintr-o alta sursa.
1.10.3. Contractantul general are obligatia de a asigura accesul la sursa de apa si de energie
electrica a Subcontractantilor sai si a Contractantilor angajati de Autoritatea Contractanta.
1.10.4. Plata consumului de apa si de energie electrica priveste pe fiecare Contractant sau
Subcontractant in parte.
1.11. Relatiile cu alti contractanti
1.11.1. Contractantul general este obligat sa asigure toate conditiile pentru activitatea celorlalti
Contractanti, fie a Subcontractantilor, fie a Contractantilor angajati direct de Autoritatea
Contractanta, pentru realizarea lucrarilor din incinta santierului sau pentru lucrari adiacente
83
acestuia.
1.11.2. Contractantul general va asigura acces adecvat si spatiu de lucru, in conformitate cu
directivele Responsabilului de proiect.
1.11.3. Contractantul general va tine seama in devizul oferta ca lucrarile mentionate la punctele
1.11.1. si 1.11.2. sa fie incluse sub forma de costuri suplimentare.
1.11.4. Contractantul general sau Contractantul este raspunzator fata de Autoritatea Contractanta
pentru respectarea de catre Subcontractantii sai a prevederilor legalesi profesionale.
Partenerii de contract raspund fiecare pentru greselile proprii.
1.11.5. Daca in cursul derularii contractului se produce o dauna unei terte parti, atunci partile
contractuale raspund solidar, dupa gradul de vinovatie al fiecarui partener, daca in clauzele
contractului nu s-a prevazut altfel.
1.11.6. Litigiile dintre partile contractului sunt de competenta instantei judecatoresti in raza
careia se situeaza lucrarea respectiva.
1.11.7. Litigiile nascute din raporturile contractuale pot fi solutionate si prin arbitraj,
daca partile in litigiu convin astfel, arbitrii trebuind sa fie alesi de parti de comun acord.
1.12. Cazarea lucratorilor
1.12.1. Contractantul se va ingriji sa asigure pe fiecare santier cazarea lucratorilor nelocalnici si
transportul local pentru restul personalului de pe santier. Amplasamentul pentru baza de
productie a Contractantului trebuie aprobat de Responsabilul de proiect.
1.12.2. Contractantul este obligat sa asigure cantina si sala de mese pentru intreg personalul de
pe santier.
1.12.3. Dormitoarele vor fi ventilate si iluminate in mod corespunzator.
1.12.4. Colonia de lucratori va fi dotata cu racorduri de apa potabila, amenajandu-se WC-uri
temporare dotate cu fose metalice, vidanjabile.
1.12.5. Toata tabara va fi intretinuta zilnic in stare de curatenie, in conformitate cu normele
organelor sanitare.
1.13. Postul sanitar de prim ajutor
1.13.1. Contractantul va organiza, furniza si intretine, in locuri usor accesibile, atat pe santier
cat si in colonia de lucratori, posturi sanitare de prim ajutor, pe toata durata contractului.
1.13.2. Dotarea si incadrarea cu personal sanitar a acestor posturi va fi conforma cu specificul
lucrarilor si cu prevederile normelor sanitare pentru santierele de constructii.
1.13.3. Toate persoanele angajate de Contractant vor fi testate (la angajare si trimestrial pe
parcurs) ca nu sunt purtatoare de agenti patogeni (febra tifoida, hepatita, etc.). Angajatii vor fi
informati de pericolul de contaminare pe care il prezinta lucrarile ce le au de executat.
Contractantul va anunta imediat Responsabilul de proiect pentru fiecare persoana care a fost
certificata de medic ca sufera de o boala asociata cu deranjamente stomacale.
Contractantul va trebui sa se informeze si sa respecte normele de protectie sanitara pentru
lucrari de canalizare elaborate de Ministerul Sanatatii.
1.14. Cladirile provizorii de santier
Contractantul va supune Responsabilului de proiect spre verificare si respectiv spre aprobare
Autoritatii Contractante, detalii cu birourile, magaziile, dormitoarele, depozitele, etc.,
temporare, propuse, inainte de atacarea construirii cladirii.
Toate aceste constructii vor fi intretinute pe cheltuiala exclusiva a Contractantului.
1.14.1. Biroul pentru responsabilul de proiect
a) Contractantul va asigura o incapere de minimum 16 mp, dotata cu rafturi si dulapuri pentru
depozitarea proiectelor si a corespondentei de lucru. De asemenea incaperea destinata
Responsabilului de proiect, va fi dotata cu birouri, mese si scaune, pentru a se crea conditii
corespunzatoare unei activitati tehnice de verificare si control.
b) Acest birou va mai fi dotat cu doua randuri de echipament complete (casca, salopeta si cizme
de cauciuc).
c) Intretinerea curateniei si costul iluminatului pe intreaga durata a santierului il privesc pe
Contractant.
84
1.14.2. Biroul personalului tehnic al santierului

Contractantul va asigura o incapere de minimum 20 mp dotata cu dulapuri, rafturi, mese si
scaune pentru depozitarea proiectelor, intinderea planurilor si pastrarea actelor santierului.
In acest spatiu conducatorul lucrarii va convoca personalul de productie al santierului in vederea
explicitarii tehnologiilor de lucru, a masurilor operative pentru realizarea contractului
sau sedintelor cu factorii interesati in finalizarea lucrarilor.
1.14.3. Alte cladiri si constructii
a) Santierul va organiza spatii pentru depozitarea materialelor, organizate pe antreprize de lucru.
b) Laboratoare pentru testarea materialelor ce urmeaza sa fie introduse in lucrari, pentru cazurile
in care Contractantul nu poate contracta aceste operatiuni cu laboratoare de specialitate.
c) Laboratoare pentru verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale apei, ale agregatelor si ale
pamantului, atunci cand Proiectantul prevede lucrari pentru imbunatatirea terenului de fundare.
d) Laboratoarele vor cuprinde in principiu doua incaperi, din care una pentru laboratorul
propriu-zis, echipat cu aparatura, cealalta fiind destinata depozitarii probelor prelevate sau
probelor martor.
e) Personalul care va incadra laboratoarele precizate la aliniatele b si c, va avea specialitatea
respectiva atestata si va trebui sa emita acte oficiale cu privire la testarile efectuate.
1.15. Semnalizarea, iluminarea si paza
1.15.1. Contractantul va monta unul sau mai multe panouri care sa indice denumirea lucrarii,
numele Contractantului, perioada de executie. Locurile de montare se vor preciza de
Responsabilul de proiect, care va indica si dimensiunile panoului.
1.15.2. Santierul si lucrarile vor fi iluminate in intregime pana la 1/2 ora dupa rasaritul soarelui,
sau ori de cate ori de cate ori vizibilitatea este slaba, in scopul de a se evita accidentale de
circulatie, ale personalului de pe santier sau ale oamenilor care au acces in incinta.
1.15.3. Lampile vor fi amplasate astfel incat asezarea lor sa fie aprobata de organele de protectie
ale muncii si vor fi mentinute tot timpul intr-o stare de curatenie corespunzatoare.
1.15.4. Obiectivele vor fi semnalizate cu pancarte, care vor arata denumirea caracteristicile
geometrice si functionale ale acestora.
De asemenea, Contractantul mai este obligat sa planteze pancarte avertizoare cu masuri de
prevenire impotriva accidentelor de munca, la fiecare obiect in parte in functie de
caracteristicile constructive ale acestuia.
1.15.4. Santierul va fi inzestrat cu paznici de noapte si la sfarsit de saptamana, numarul acestora
fiind stabilit de Contractant, in functie de marimea si configuratia teritoriului imprejmuit,
incat santierul sa fie asigurat impotriva furturilor sau al actelor negative.
1.15.5. Contractantul nu va folosi nici un spatiu pentru reclame fara aprobarea Responsabilului
de proiect.
1.16. Curatenia santierului
1.16.1. Pe toata durata santierului, incinta acestuia, constructiile de organizare, cat si cele care
fac parte din contract, vor fi tinute permanent in stare de curatenie.
1.16.2. Contractantul este obligat sa respecte toate reglementarile in vigoare ale organelor
sanitare, ale politiei si ale municipalitatii, etc. in scopul asigurarii unui climat de ordine in
desfasurarea lucrarilor.
1.17. Materiale rezultate din excavatii si demolari
1.17.1. Contractantul nu are voie sa vanda nici un material rezultat din excavatii, demolari sau
alte lucrari asemenea, executate pe santier decat cu autorizatia scrisa a Autoritatii Contractante.
1.17.2. Refolosirea oricarui material arheologic in lucrarile contractate trebuie sa aiba aprobarea
prealabila a Responsabilului de proiect.
1.18. Inspectia responsabilului de proiect si a autoritatii contractante
1.18.1. Contractantul este obligat sa asigure accesul si toate facilitatile pentru a abilita pe
Responsabilul de proiect si pe Autoritatea Contractanta, sau pe reprezentantii acestora, pentru ca
ei sa-si indeplineasca in mod corespunzator inspectia pe santier, ori de cate ori acestia le
solicita pe timpul derularii contractului.
85
1.18.2. Responsabilul de proiect si Autoritatea Contractanta vor notifica Contractantului ziua si

ora cand intentioneaza sa efectueze inspectia lucrarilor in perioada de garantie. Contractantul
este obligat sa fie prezent la inspectie, la data si ora notificata, sau printr-un reprezentant
autorizat sa raspunda pentru masurile care urmeazasa fie luate. Contractantul va trimite lunar
Responsabilului de proiect un raport privind modul de realizare a contractului. Raportul va
include o copie dupa programul aprobat care sa indice stadiul curent al lucrarii.
1.18.3. Orice notificare se considera facuta in momentul in care reprezentantul Autoritatii
Contractante si a Responsabilului de proiect depune pe biroul responsabilului tehnic nota scrisa,
pe care acesta semneaza de primire, marcand inclusiv data pe copia notei.
1.19. Taierea si demolarea lucrarilor existente
1.19.1. Acolo unde sunt lucrari existente care trebuie demolate partial sau total, Contractantul se
va asigura ca demolarea sau taierea este facuta astfel incat sa nu aduca nici o stricaciune
structurilor adiacente.
1.19.2. Inaintea inceperii demolarii, Contractantul va depune spre aprobare reprezentantului
autorizat al Responsabilului de proiect metoda pe care doreste sa o foloseasca.
1.19.3. Nici o lucrare nu va fi permisa in acest sens pana cand nu s-a obtinut aprobarea scrisa a
Responsabilului de proiect.
1.20. Structura de organizare a santierului
1.20.1. Contractantul este obligat sa asigure, o structura de organizare care cuprinde personal
calificat, cu experienta si bine dozat din punct de vedere numeric, pentru a asigura respectarea
riguroasa a programului de constructii si prevederilor contractului.
1.20.2. Contractantul, in organizarea de santier propusa, va arata structura personalului cu toate
detaliile profesionale ale fiecarui post, ca: varsta, calificare, experienta, specializare, etc.
1.20.3. Contractantul trebuie sa comunice Autoritatii Contractante numele
"RESPONSABILULUI TEHNIC" care trebuie sa fie atestat tehnico-profesional, si care
verificalucrarile din partea Contractantului.
1.20.4. Responsabilul va fi un inginer cu experienta de cel putin 8 ani de activitate in realizarea
de proiecte similare.
1.20.5. Personalul care alcatuieste conducerea santierului, va fi numeric dimensionat in functie
de amplasarea si complexitatea lucrarii, avand experienta si cunostiintele necesare.
1.20.6. Intre indatoririle conducerii santierului vor fi incluse urmatoarele:
a) Pregatirea planificarii, a programelor de lucru si a relatiilor cu autoritatile publice;
b) Supravegherea continua a lucrarilor si anticiparea factorilor care sunt posibili sa efectueze
derularea in timp a contractului;
c) Elaborarea propunerilor pentru modificarea planificarii din cauze care s-au ivit pe parcurs;
d) Aprecierea continua a metodelor si rutinelor Contractantului relativ la viteza de executie si
efectul lor asupra eficientei indeplinirii contractului;
e) Planificarea anticipata pentru necesarul de resurse, luandu-se in considerare posibilele
lipsuri si intarzieri in ajungerea pe santier a materialelor si gasirea de solutii pentru a evita
stagnarile cauzate din aceste motive;
f) Culegerea si prelucrarea ultimelor informatii necesare la intalnirile de lucru cu
Contractantul si Responsabilul de proiect;
g) Pregatirea rapoartelor lunare ce trebuie sa fie inaintate Responsabilului de proiect de catre
Contractant.
1.21. Remedierea defectelor si curatenia pe santier
1.21.1. Contractantul este obligat sa refaca sau sa remedieze, pe parcursul activitatii, orice
lucrare sau parte de lucrare necorespunzatoare din punct de vedere calitativ.
1.21.2. Idem, sa indeparteze si sa inlocuiasca materialele care sunt calitativ necorespunzatoare.
1.21.3. Lucrarile vor fi mentinute curate in permanenta, eliberate de moloz sau de alte resturi de
materiale.
1.21.4. Nu se va plati nici o lucrare pana cand aceasta nu este terminata, in stare curata, iar
lucrarile de remediere definitivate.
86
1.21.5. Inainte de a se cere receptia preliminara sau finala a lucrarilor sau a unor parti din
acestea, Contractantul trebuie sa le verifice el insusi in prealabil, ca sa se convinga ca ele sunt
corespunzatoare din punct de vedere calitativ pentru receptie.
1.21.6. In cazul in care Contractantul, la dispozitia scrisa a Responsabilului de proiect, nu
executa prevederile de la art. 22.1.; si 22.2, Autoritatea Contractanta are dreptul sa angajeze si
sa plateasca alti Contractanti pentru realizarea acestor lucrari, cheltuielile aferente urmand a fi
recuperate de catre Autoritatea Contractanta de la Contractantul general.
1.22. Curatarea finala a santierului
1.22.1. La terminarea lucrarilor Contractantul va evacua de pe santier toate utilajele de
constructii, surplusul de materiale, ambalajele, deseurile, molozul, etc..
1.22.2. Contractul nu va fi considerat terminat decat atunci cand procesul verbal de receptie
finala este semnat si de Responsabilul de proiect, care trebuie sa ateste calucrarile au fost
executate conform contractului, caietului de sarcini si dispozitiilor Responsabilului de proiect.
1.23. Lucrari temporare
1.23.1. Cu cel putin 14 zile inainte de inceperea unui tronson dintr-o lucrare, Contractantul va
trimite Responsabilului de proiect spre aprobare desene complete si calculatii pentru toate
lucrarile temporare pe care le considera necesare in vederea realizarii lucrarilor.
Indiferent de aprobarea Responsabilului de Proiect, Contractantul va fi singurul raspunzator
pentru eficienta lucrarilor, siguranta si fiabilitatea lor.
1.23.2. Contractantul va fi raspunzator pentru toate obligatiile si riscurile implicate in astfel de
lucrari temporare, implicate in contract.
1.24. Protectia muncii
1.24.1. Contractantul va respecta toate normele de protectia muncii in vigoare privind siguranta
persoanelor, a santierului sau a altor persoane publice.
1.24.2. In special se va respecta "Regulamentul privind igiena muncii in constructii" aprobat de
MLPTL cu ordinul nr. 9/N/15.03.1993, publicat in Buletinul constructiilor nr. 5-8/ 1993, Norme
specifice de securitatea muncii pentru evacuarea apelor uzate si pentru alimentari cu apa a
localitatilor, aprobate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu ordinul nr. 357/1995 publicat
in Monitorul Oficial nr. 11/1996.
1.25. Cartea constructiei
1.25.1. Inainte de realizarea umpluturilor, planurile care vor intra in "Cartea constructiei" vor fi
transmise la Responsabilul de proiect spre aprobare. Transmiterea spre aprobarea
Responsabilului de proiect a acestor detalii va constitui o conditie pentru emiterea procesului
verbal de terminare a lucrarilor.
1.25.2. In maxim 28 de zile de la incheierea procesului verbal de terminare a lucrarilor,
Contractantul va prezenta plansele cu lucrarile executate, xerox, pentru a fi introduse in cartea
constructiei.
LUCRARI IN ZONA DRUMURILOR JUDETENE/NATIONALE/EUROPENE:
Pentru: Executia lucrarilor pentru obiectivul “CANALIZARE MENAJERĂ A ORAȘULUI UNGHENI ȘI

A LOCALITĂȚIILOR APARȚINĂTOARE: CERGHID; CERGHIZEL; VIDRASĂU; RECEA ȘI MOREȘTI,
JUDEȚUL MUREȘ – CONTINUAREA LUCRĂRILOR”
Metoda de lucru adoptata la lucrarile in zonele drumurilor judetene / nationale / europene precum
si la traversarea acestora, pentru a limita perturbarile in trafic
Lucrarile in zonele drumurilor nationale/judetene/europene se vor executa numai dupa ce s-a

obtinut aprobarea organelor competente si s-au asigurat toate conditiile pentru executarea acestora. Lucrarile
se vor executa cu instalarea si intretinerea mijloacelor de semnalizare si cele de protectie de pe sectorul de
87
lucru pe perioada executiei lucrarii.

Daca sunt afectate trotuarele si nu sunt asigurate conditii de deplasare in siguranta a pietonilro, se
vor amenaja culoare speciale pe partea carosabila a drumului public pentru circulatia lor.
Daca se inchide circulatia pe un sector de drum, se vor realiza si intretine variante ocolitoare prin care
se va asigura desfasurarea circulatiei in conditii de siguranta si fluenta;
Dupa terminarea lucrarilor se va indeparta semnalizarea sectorului de lucru si se va reface
semnalizarea initiala sau, dupa caz se va asigura semnalizarea adecvata noilor conditii de circulatie.
Mijloacele si modalitatile de semnalizare a lucrarilor pe partea carosabila a drumurilor publice sunt
prezentate in cadrul procedurii tehnice de executie anexata prezentului formular.
Lucrarile la care restrictiile se mentin si pe timpul noptii, vor fi semnalizate prin indicatoare
reflectorizante sau iluminate cu lumini de culoare galbena ori prin felinare vizibile de la cel putin 100 m.
Persoanele care executa lucrari pe drumul public vor fi echipate cu veste de culoare portocalie,
reflectorizanta.
Traversarea drumurilor
Subtraversarile sunt necesare pentru protejarea strazii modernizate in cadrul acestui proiect
realizat prin accesarea de fonduri europene. Executarea subtraversarilor se va face prin foraj dirijat.
Generatoarea superioara a conductei de protectie se va afla la minim 1,50 m sub cota carosabilului in
punctul de subtraversare (dupa caz).
Conducta de protectie va fi metalica, iar conducta din interiorul tubului de protectie va fi din PEID.
Tubul de protectie va fi inchis la capete si va avea o panta de minim 1% spre caminul de vane si golire,
care izoleaza subtraversarea (dupa caz).
Subtraversari de drumuri
Subtraversarile de drumuri se vor realiza prin foraj dirijat, in conducta de protectie, etansata la
capete. Subtraversarile strazii Electrolizei se vor face in sapatura deschisa, in conducta de protectie,
etansata la capete.
Subtraversarile de spatii verzi reabilitate din punct de vedere peisager aferente pentru strazile in
executie
se vor realiza prin foraj dirijat, in conducta de protectie, etansata la capete. Generatoarea superioara a
conductei de protectie se va afla la minim 1,50 m sub cota carosabilului in punctul de subtraversare.
Conducta de protectie va fi metalica, iar conducta din interiorul tubului de protectie va fi din PVC.
Tubul de protectie va fi inchis la capete si va avea o panta de minim 0.5% spre caminul din aval. In
capatul aval, conducta de protectie va fi prelungita cu o teava de scurgere din OL Dn 50 mm pana intr-un
camin de colectare si observatie ce va avea diametrul de 1 m si H>=2.50m care va fi amplasat in afara
carosabilului.
Lucrarile prevazute pentru subtraversarile drumurilor se vor executa strict dupa normele si
normativele in vigoare, acordandu-se o deosebita atentie masurilor de avertizare si semnalizare atat pe
timp de zi cat si noaptea, datorita pericolelor producerii de accidente in caz de nerespectarea acestora.
Datorita faptului ca lucrarile se executa in regim de circulatie, este obligatorie instruirea
personalului ce lucreaza pe santier pentru evitarea accidentarilor, santierul fiind obligat sa foloseasca
toate mijloacele pentru asigurarea unei cat mai eficiente securitati a muncitorilor (bariere de protectie,
parapete, semnalizari luminoase, avertizarea din timp a vehiculelor asupra prezentei santierului si a
drumului ingustat, costume reflectorizante, etc.).
88
Traversari spatii verzi si drumuri modernizate

Subtraversarile sunt necesare pentru:
- protejarea spatiilor verzi realizate;
- protejarea strazilor modernizate in cadrul proiectului ;
Executarea subtraversarilor se va face prin foraj dirijat. Conducta se va executa din teava de
PVC, protejata intr-un tub de protectie din otel.
In ceea ce priveste realizarea lucrarilor de apa si de canalizare in zona drumurilor
judetene/nationale/europene, vom proiecta, amenaja, furniza şi îndepărta pe cheltuiala sa toate lucrările
temporare necesare în vederea realizării lucrărilor permanente..
Lucrările temporare vor include amenajarea unor variante de ocolire acolo unde se consideră
necesar. Toate lucrările temporare vor fi aprobate de către Dirigintele de santier, fără insă nel exonera pe
noi de responsabilitatea sa pentru caracterul adecvat al acestuia.
Noi vom obţine toate avizele şi autorizaţii necesare de la Beneficiar, servicii (proprietarii /
gestionarii de utilităţi), autorităţi locale si judetene şi alte părţi terţe pentru executie cu privire la lucrările
temporare in zona drumurilor si acolo unde este necesar.
Ne asumam responsabilitate pentru obţinerea tuturor avizelor şi autorizaţiilor în vederea
organizării închirierii (sau punerii la dispoziţia sa prin altă modalitate) a terenului necesar pentru orice lucrări
temporare precum drumuri de acces, drumuri ocolitoare, gropi de împrumut, organizări de şantier,
zone de depozitare pentru material şi echipamente, facilităţi de laborator şi aşa mai departe astfel incat
sa nu influentam in vreun fel circulatia pe drumurile publice din zona de lucru.
In acest sens vom reface zonele afectate de aceste lucrări temporare aducându-le fie la condiţia
iniţială, fie la o condiţie agreată de către Dirigintele de santier, sau stipulată în avize sau autorizaţii.
Vom construi orice tip de variantă temporară de ocolire şi de traversare a altor terenuri şi va fi
responsabil pentru obţinerea avizelor şi aprobărilor de la toţi proprietarii terenurilor şi de la alte organizaţii
relevante afectate de aceste lucrări temporare.
Variantele ocolitoare temporare vor fi construite folosind materiale şi mână de lucru care să prevină
depunerea, formarea făgaşelor sau deformarea suprafeţei de rulare. Drumurile ocolitoare vor fi pavate cu
un strat de uzură neted şi sigur.
Proiectul variantei de ocolire va fi transmis, prin Diriginte de santier, către Beneficiar în vederea
obţinerii aprobării tehnice, dar vom transmite detalii cu privire la planul nostru si către proprietari, autoritatea
de gospodărire a apei, canalului si drumurilor, etc.
În momentul transmiterii proiectului variantei de ocolire către Dirigintele de santiervom a transmite
de asemenea şi propunerile noastre cu privire la planul de management al traficului şi la cerinţele de
siguranţă cât timp varianta de ocolire este folosită.
La finalizarea părţilor relevante ale Lucrărilor, pentru care au fost prevăzute lucrări temporare,
vom îndepărta acele drumuri, structuri şi altele asemenea şi va reface suprafeţele de teren pe care au
fost construite la starea lor iniţială sau la o condiţie similară agreată de către Dirigintele de santier.
Noi am inclus in capitolul de cheltuieli indirecte, o sumă forfetară care să acopere costurile
activităţilor de amenajare si intretinere a tuturor drumurilor de acces, drumurilor si structurilor provizorii si a
celorlalte constructii necesare noua (cu exceptia celor prevazute expres in Lista de cantitati de lucrari), inclusiv
dezafectarea acestora si aducerea terenului la conditiile initiale in conformitate cu cerintele de reducere a
impactului asupra mediului si ale proprietarilor.
Sectoarelor de drum afectate de lucrări, vor fi semnalizate vizibil prin indicatoare şi mijloace
auxiliare de semnalizare rutieră, precum semafoare, balize direcţionale, panouri, conuri de dirijare,
bariere, garduri, parapete din material plastic lestabile şi cărucioare portsemnalizare, prevăzute cu
elemente fluorescent – reflectorizante.
Acestea nu vor fi confecţionate din materiale dure, iar pe timp de noapte vor fi însoţite de lămpi cu
lumină galbenă intermitentă.
Pentru organizarea circulaţiei pe sectoarele de drum public aflate în lucru vom instala indicatoare
şi balize reflectorizante sau, după caz, amenajări rutiere tip „limitatoare de viteză” şi se aplică marcaje,
89
corespunzător situaţiei create. Dacă este cazul, dirijarea circulaţiei se va realiza prin semnale luminoase
ori semnale ale lucrătorului de drumuri desemnat şi special instruit.
Semnalizarea instituită pe sectoarele de drum pe care se execută lucrări va fi şi modificată
corespunzător evoluţiei acestora. La terminarea lucrărilor vom asigura, concomitent cu repararea
sectorului de drum public afectat, şi refacerea semnalizării iniţiale sau modificarea ei, potrivit noilor condiţii
de circulaţie.
Persoanele care execută lucrări de orice natură pe partea carosabilă a drumului public vor purta
obligatoriu echipament de protecţie – avertizare fluorescent şi reflectorizant, de culoare galbenă sau
portocalie, pentru a fi observate cu uşurinţă de participanţii la trafic.
Nici o lucrare care afectează drumul public nu va fi începută sau, după caz, continuată dacă nu
detinem autorizarea administratorului drumului şi acordul poliţiei, si nu vom realiza semnalizarea
temporară corespunzătoare, iar termenul aprobat a fost depăşit ori lucrarea se execută în alte condiţii
decât cele stabilite în autorizaţie sau acord.
Şantierul va fi îngrădit iar in punctele de acces se vor pune tablite de avertizare/interzicere si/sau
indrumare a accesului persoanelor fara atributii de serviciu pe teritoriul santierului.
Se va realiza semnalizarea obligatorie in zona de lucru aflata in raza de actiune a utilajelor de
ridicat, respectiv a lucrarilor ce prezinta pericol.
Pasarelele, scarile si platformele de lucru de linga utilajele de constructii vor fi prevazute cu
balustrade de protectie. Masinile si utilajele de constructii vor fi amplasate la modul la care sa se asigure
stabilitatea si imposibilitatea unor deplasari necontrolate.
- Se vor ranforsa trecerile la nivel cu pasarelele pentru toate lucrarile de apa si canalizare;
- Se vor pune la punct semnalizarile existente pe strazile in lucru care vor rezista la orice forma de
intemperii;
- Semne, semnalizari, ingradiri ale locurilor care sunt periculoase;
- Folie de plastic care are rolul de a semnaliza pericole;
Caile de circulatie si scarile de acces trebuie vor fi astfel calculate si amenajate incit sa poata fi
utilizate in deplina siguranta si in conformitate cu destinatia lor;
Circulatia personalului si a mijloacelor de transport se va face numai pe caile stabilite,
semnalizate corespunzator, conform proiectului de executie.
Pentru amplasarea obiectelor necesare organizării şantierului (barăci, magazii pentru materiale,
scule, etc.) se va utiliza, conform certificatului de urbanism şi celorlalte avize tehnice, conform legii, terenul
public, în cazul de faţă incita şantierului, delimitată (îngrădită) cu panouri metalice.
Refacerea ecologică a terenului afectat de lucrările de organizare şantier revine în totalitate noua-
constructorului.
Consumul de utilităţi şi energie pe durata execuţiei lucrărilor se va contoriza prin grija noastra, iar
decontările se vor face lunar.
Vom lua măsurile necesare încă din faza de organizare a şantierului privind prevenirea şi
stingerea incendiilor în zona de activitate.
De asemenea, vom respecta avizele tehnice (de amplasament) elaborate de deţinătorii de reţele
subterane. În acest sens, se va solicita asistenţă tehnică din partea deţinătorilor de reţele edilitare la
începerea lucrărilor.
Săpăturile s-au prevăzut mecanic si manual (conform listei de cantităţi de lucrări). Pământul
excedentar, în cantităţile specificate în listele de cantităţi, se va îndepărta din zona de lucru, chiar pe
parcursul lucrărilor de terasamente si nu va afecta circulatia auto de pe drumurile din cadrul santierului si
pietonala , pe trotuarele paralele cu drumurile.
Depozitarea temporară sau definitivă a pământului excedentar se va face conform prevederilor
HGR nr.856 din 16.08.2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile,
inclusiv deşeurile periculoase.
Zona (incinta) şantierului în lucru va fi delimitată şi semnalizată conform HGR nr. 971/2006 privind
cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă şi va fi dotată cu
panoul de identificare a investiţiei, conform Ordinului MLPAT nr.63/N/1998 privind afişarea la loc vizibil a
90
panoului de identificare a investiţiei. Contractantul va trebui să se conformeze, în materie de organizare

şantier, la următoarele prevederi :
» normelor metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instituire a restricţiilor de
circulaţie, conform Ordinului M.I./ M.Tr. nr. 1.112 / 411 – 2000:
- executarea lucrărilor fără blocarea circulaţiei;
- asigurarea siguranţei circulaţiei auto şi pietonale;
- termene stabilite pentru refacerea structurii carosabilului şi trotuarului, în urma terminării lucrării de bază;
- cerinţe de garanţie privind calitatea lucrărilor de refacere a structurii rutiere;
- refacerea ecologică a zonei de lucru; după terminarea lucrării zona de lucru se curăţă şi se spală mecanic
(cu utilaj specializat);
Vom avea în vedere şi posibilitatea desfăşurării etapizate a lucrărilor, fiecare obiect putându-se
realiza în mod independent. Acest mod de organizare a şantierului are şi avantajul de a deranja într-o cât
mai mică măsură (posibilă) circulaţia rutieră din zonă, prin executia simultana a lucrarilor pe ambele parti
ale drumurilor;.
Pentru organizarea de şantier se vor utiliza racorduri provizorii la aceste utilităţi, conform avizelor
tehnice obţinute de constructor de la deţinătorii de utilităţi.
Energia electrică pentru semnalizarea luminoasa la lucrarile din cadrul drumurilor rutiere, va fi
asigurată din reţeaua aeriană de energie electrică a localităţii cat si din surse proprii (generatoare si
acumulatoare electrice).
Legătura la reţeaua de alimentare cu energie electrică se va realiza efectuând demersurile oficiale
la compania de resort.
Pentru comunicaţii se vor utiliza radiotelefoanele sau telefoanele celulare cat si semnale luminoase
si acustice.
Graficele de executare a lucrărilor din zona drumurilor şi programul de executie se vor elabora de
noi, impreuna si cu acordul administratorilor drumurilor respective si reprezentantii serviciului de politie
rutiera.
În cadrul acestui program de execuţie şi control se vor preciza şi principalele faze investiţiei care
necesită întocmirea proceselor verbale la diferite faze ale execuţiei, cu participarea factorilor implicati în
derularea investiţiei.
În 28 zile de la data de semnare a Contractului, vom trimite Dirigintelui de santier spre
aprobare un Plan de Management de Trafic în conformitate cu specificitatea Lucrarilor.
La pregatirea Planului de Management al Traficului, vom respecta cerinţele Ordinului comun
nr. 1.112/411 din 2000 al ministrului de interne si al ministrului transporturilor pentru aprobarea
Normelor metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei si de instituirea restricţiilor de circulaţie
în vederea executarii de lucrari în zona drumului public si / sau pentru protejarea drumului.
Planul va descrie de asemenea cum intenţionam sa minimizam impactul activitaţilor de
construcţie lucrari de apa si canalizare asupra circulaţiei pe drumuri publice si la punctele de acces
catre organizarea de santier.
Planul de Management al Traficului va fi transmis spre aprobare tuturor autoritaţilor relevante
(Poliţia Rutiera la nivel local si naţional, Direcţia Regionala de Drumuri si Poduri, relevanta, etc.).
Planul de Management al Traficului va include toate detaliile si informaţiile cerute prin
Lucrari sau la Cerinţe ale Dirigintelui de santier .
In perioada execuţiei lucrarilor si la remedierea oricaror defecte, noi:
• Vom avea în vedere siguranţa tuturor persoanelor în santier si vom pastra santierul
(atât timp cât este sub controlul sau) precum si Lucrarile (atât timp cât acestea nu sunt
terminate sau nu sunt folosite de catre Beneficiar) intr-o stare adecvata pentru a evita orice pericol
tuturor persoanelor indiferent daca sunt sau nu autorizate sa fie pe santier, si
• Vom furniza si menţine, pe cheltuiala sa, toate luminile, barierele si semnalele luminoase,
atunci când si unde este necesar, sau când sunt cerute de Dirigintele de santier pentru protecţia
Lucrarilor sau pentru siguranţa si confortul publicului sau altora.
Când circumstanţele unui caz particular nu sunt descrise în Planul de Management al Traficului,
91
vom transmite propuneri de soluţionare a acestui caz spre aprobarea Dirigintele de santierului.
Respectarea prezentei Clauze nu ne va exonera de nici o alta obligaţie si responsabilitate potrivit
prevederilor Contractului.
Nu vom începe nicio lucrare care afecteaza drumurile publice pâna când vor fi luate toate
masurile necesare de siguranţa a traficului.
La implementarea masurilor incluse în Planul de Management al Traficului, vom respecta
prevederile „Normativului pentru întreţinerea si repararea drumurilor publice –AND 554-2002".
Semnele de circulaţie, marcajele rutiere, luminile, barierele si semnalele de control trafic trebuie
sa fie în conformitate cu prevederile în vigoare la momentul execuţiei lucrarilor. Semnele si
marcajele orizontale vor fi refacute oricând Dirigintele de santierul considera ca este necesar. In
aceasta privinţa, o atenţie speciala va fi acordata punctelor de acces la santier, la limitele variantei
de ocolire.
Vom pastra mereu curate si lizibile toate semnele de circulaţie, marcajele rutiere, luminile,
barierele si semnalele de control trafic si le va poziţiona, repoziţiona, acoperi sau muta de câte ori
este nevoie în conformitate cu progresul Lucrarilor.
Drumurile, accesele, drepturile de trecere, etc., care sunt folosite de trafic în scopul construcţiei
vor fi menţinute mereu curate de praf, noroi, materiale aruncate din vehicule sau anvelope,
aparute ca urmare a acestei folosiri. Vom furniza, menţine si folosi în acest scop echipamente
potrivite.
De asemenea vom asigura ca drenurile, sanţurile si canalele sunt menţinute curate de orice
gunoi, noroi, slam sau alte materiale care ar putea împiedica curgerea libera a apei.
Vom informa în scris Dirigintele de santierul, în doua saptamâni de la Data de Începere
a Lucrarilor, numele persoanei responsabile care va asigura în permanenţa respectarea
prevederilor prezentei Clauze.
Vom amenaja si semnaliza în mod corespunzator punctele de intrare si iesire din santier
pentru vehicule si utilaje angajate la lucrare. Ne vom asigura ca, orice vehicul sau utilaj care iese
din sau întra in santier spre sau de pe un drum deschis traficului public, se va afla sub
supravegherea unei persoane desemnate în scopul regularizarii traficului si care va fi identificabila în
mod usor faţa de restul forţei de munca.
METODOLOGIE DE EXECUTIE A RETELELOR DE CANALIZARE

MENAJERA
Retele de canalizare
Trasarea lucrarilor
Trasarea conductelor se materializează pe teren prin ţăruşi amplasaţi pe axul viitoarelor
trasee la intervale de cca. 25÷50 m şi la toate punctele caracteristice (la cotiri în plan şi în
profil, în vârfurile de unghi ale acestora, la tangentele de intrare şi ieşire din curbele realizate
prin pozarea tuburilor, în axul căminelor, în punctele de racord, în punctele de schimbare a
diametrului sau tipului de conductă, în punctele cu masive de probă şi de ancoraj) şi marcaţi în
conformitate cu notaţiile punctelor de pe planşe.
Fiecare ţăruş va avea doi martori amplasaţi perpendicular pe ax la o distanţă care să-i
asigure împotriva
degradării în timpul executării săpăturilor, al depozitării pământului şi al circulaţiei pe marginea
şanţului. De asemenea se plantează ţăruşi pe porţiunile de aliniament, din 50 în 50 m, pe axul
traseului.
92
Respectarea întocmai a cotelor de pozare şi a pantelor conductei prevăzute în proiect prezintă o

deosebită importanţă pentru funcţionarea corespunzătoare a colectoarelor de canalizare.
Executarea sapaturilor
Executarea săpăturile va începe numai după organizarea completă a lucrărilor şi
aprovizionarea, pe tronsoane dinainte precizate, a tuturor materialelor (conducte, piese
speciale, planşe, etc.) şi a utilajelor necesare pentru executare, astfel încât tranşeele să stea
deschise o perioadă cât mai mică de timp. În zonele în care este pământ vegetal se va depozita
separat pentru a putea fi valorificat ca atare.
Execuţia săpăturilor se va face după o prealabilă nivelare şi pregătire a terenului, astfel încât să
se prevină inundarea tranşeelor din ploi, să se asigure o scurgere normală a apelor superficiale
care ar putea fi stânjenită de realizarea săpăturilor şi a depozitelor de pământ.
În terenuri alunecătoare săpăturile se deschid pe tronsoane relativ scurte, de max.

15÷20 m, executarea
urmând să se facă foarte rapid.
Săpăturile se vor limita la tronsonul pentru care sunt asigurate toate cele
necesare realizării tuturor lucrărilor, inclusiv probele de etanşeitate.
La executarea săpăturilor, depozitarea pământului se va face la cel puţin 0,50 m

depărtare de marginea tranşeei, pe o singură parte a tranşeei, aceea opusă căii de acces şi
transport a tuburilor şi materialelor pentru conductă.
La execuţia săpăturilor se vor folosi sprijiniri corespunzătoare naturii terenului întâlnit.

În lungul şanţului se vor monta parapete, iar în locul de traversare a acestuia se vor monta
podeţe prefabricate corespunzătoare scopului pentru care s-au prevăzut (pietoni, vehicule).
În zona reţelelor subterane existente se vor executa numai săpături manuale.

Operaţiunea de săpare a ultimilor 20 cm, până la cota inferioară a şanţului, se va face manual şi
numai atunci când au fost aduse lângă şanţ tuburile din PVC şi au fost pregătite toate piesele
speciale necesare.
Lăţimea şanţurilor se prevede de min.0,75m, adâncimea fiind variabilă funcţie de

adâncimea de îngheţ, care este de 1,0 m, deasupra generatoarei superioare a conductelor, a
pantei longitudinale şi în funcţie de reţelele edilitare subterane existente cu care se intersectează
şi faţă de care trebuie pozate conductele.
Adâncimea minimă de îngropare a conductelor din PVC este determinată de adâncimea

maximă de îngheţ şi de traficul stradal. Adâncimea maximă de îngropare este determinată de
asigurarea pantei de curgere, umplutură şi de grosimea peretelui conductei.
Amenajarea şanţului trebuie să fie sub cota determinată de profilul longitudinal şi să

respecte panta prevăzută de proiectant.
Fundul şanţului trebuie să fie neted, fără pietre şi rădăcini, de rezistenţă corespunzătoare
pentru susţinerea conductei, respectiv a patului de susţinere.
În cazul în care prin săparea mecanizată a şanţului nu se poate asigura netezimea fundului
şanţului, se va proceda la îndepărtarea manuală a pământului din ultimul strat de 20 cm, iar în
cazul în care sunt necesare umpluturi de egalizare a fundului, trebuie efectuată compactarea
acestora.
93
Pozarea conductelor
După executarea şanţului pe traseul şi la adâncimea dată în proiect, se nivelează fundul
săpăturii cu un strat de nisip sau pământ mărunţit selecţionat. Lăţimea minimă a şanţului este:
B = D + 0,50 m (B = 0,25 + 0,5 = 0,75 m).
Necesitatea executării patului de susţinere se decide în funcţie de calitatea solului de la fundul

şanţului.
Se renunţă la patul de susţinere când solul prezintă o rezistenţă bună la încărcare şi este
granulos. Compactarea fundului şanţului trebuie efectuată şi în asemenea cazuri.
În toate celelalte cazuri se execută pat de susţinere, cu grosimea minimă de 10 cm, iar în cazul
solului stâncos
sau pietros, cu grosime minimă de 15 cm.
În cazul solurilor nefavorabile – cu conţinut ridicat de materii organice, sol uşor sub nivelul
apei freatice –
este recomandabilă consolidarea fundului prin executarea unei fundaţii sub patul de susţinere.
Ca material pentru patul se susţinere pot fi utilizate solurile uşor compactabile,

granuloase sau slab
impermeabile, lipsite de aglomerări şi cu granulaţie Dmax≤20 mm.
După poziţionarea tuburilor în săpătură, deasupra acestora se aşterne un strat de pământ

selecţionat sau nisip în grosime mai mare de 10 cm, măsurat de la generatoarea superioară a
tubului. Acest strat va trebui să înconjoare tubul de fiecare parte. Compactarea stratului până la
2/3 din grosimea tubului trebuie executată cu mare grijă, manual, încercând să se evite
deplasarea tuburilor.
Pentru compactarea manuală se recomandă utilizarea bătătorului din lemn cu muchii

rotunjite, încercând să se evite deplasarea tuburilor. Compactarea va trebui să fie aplicată
tubului doar lateral şi niciodată vertical.
Partea superioară a şanţului se va reumple cu materiale rezultate din săpătură curăţat de

elemente cu diametru mai mare de 10 cm şi de fragmente vegetale şi animale, fiecare
strat de 15÷20 cm fiind compactat separat.
Compactarea mecanizată, cu bătătoare mecanice grele, poate fi practicată numai de la

înălţimea de 1 m
deasupra conductei.
Conductele nu se vor poza pe cât posibil la temperaturi ambiente sub 0°C. În nici caz nu se vor
efectua montaje la temperaturi sub –5°C. Nu se recomandă prelucrarea mecanică a ţevilor
la temperaturi sub
+5°C.
Înainte de începerea pozării, tuburile din PVC trebuie verificate unul câte unul pentru a
descoperi eventualele defecte de fabricaţie. Capetele, mufele, garniturile trebuie să fie toate în
stare bună. Piesele speciale de îmbinare vor fi ţinute pe şantier în magazie până la folosirea lor
în execuţie.
Îmbinarea ţevilor din PVC cu alte tipuri de material se va face prin mufare.
Coborârea tuburilor în şanţ se execută manual, tuburile din PVC fiind uşoare şi cu lungimi mici.
94
La terminarea lucrărilor se îndepărtează toate materialele de construcţie rămase precum şi
surplusul de pământ, lăsându-se traseul lucrărilor în stare curată.
Sisteme de imbinare
Tuburile şi racordurile din PVC pot fi unite între ele cu ajutorul sistemelor de tip rigid sau elastic.
Îmbinările rigide (nedemontabile – prin lipire) se recomandă pentru terenuri stabile, în zone fără
activitate seismică accentuată şi în zone cu dilatări termice liniare scăzute. Îmbinarea se realizează
cu mufă pe tubul care trebuie unit sau cu manşon cu mufe duble.
Îmbinările elastice (demontabile – etanşare cu inele de cauciuc elastomerice) se recomandă

pentru terenuri
instabile, în zone seismice şi cu dilatări termice liniare ridicate.
La extremitatea sa netedă, tubul din PVC poate fi tăiat în mod normal pe axa lui cu ajutorul
unui fierăstrău cu dinţi fini sau cu freza. Pentru introducerea extremităţii astfel obţinute în mufă
(atât în cazul îmbinărilor rigide, cât şi în cazul celor elastice), aceasta trebuie teşită după un
unghi precizat de către producător menţinând la extremitate o grosime indicată de asemenea de
producător.
La realizarea îmbinărilor se recomandă respectarea prescripţiilor producătorului în ceea ce

priveşte pregătirea şi realizarea îmbinărilor.
PVC-ul este un material maleabil la temperaturi ridicate. Prelucrarea ţevilor din PVC are loc la
130÷ 140°C (la temperaturi mai ridicate, PVC-ul se carbonizează), temperatură la care PVC-ul
se modelează uşor, iar după răcire îşi menţine deformarea produsă. Încălzirea se execută prin
insuflare cu aer cald, cu lampă de benzină sau cu arzător cu gaze.
Îndoirea conductelor se poate executa la cald, după cum urmează:

▪ prin umplere cu nisip;
▪ cu ajutorul unui agent adecvat, de exemplu tub de cauciuc, arc din inox.
La metoda umplerii cu nisip, capătul conductei tăiate la dimensiunea cerută se astupă cu un dop de
cauciuc, iar conducta se umple cu nisip preîncălzit. După compactarea nisipului, se astupă şi
capătul celălalt al conductei cu ajutorul unui dop de cauciuc. Conducta încălzită se îndoaie după
şablonul dorit.
Pentru schimbarea direcţiei în plan a conductelor din PVC, se recomandă utilizarea racordurilor
şi joncţiunilor speciale realizate tot din PVC.
Proba de etanseitate
Reţelele exterioare de canalizare se vor proba preliminar la fiecare tronson, pe marginea
şanţului. Proba finală (fază determinantă) se poate realiza pe mai multe tronsoane dar numai în
şanţ.
La verificarea tranşeei şi a patului de nisip a conductei se va urmări adâncimea tranşeei,

aliniamentul, panta părţii inferioare a tranşei şi natura terenului.
Se admit următoarele abateri limită la montajul conductei:

▪ la pante ±10% faţă de proiect;
▪ la cote ± 5 cm faţă de cote proiectate.
Conducta trebuie să asigure debitele de calcul la presiunile de serviciu pe toată lungimea ei.
Verificarea hidraulică, de rezistenţă şi de etanşeitate se va face înainte de executarea
95
umpluturilor.
Metoda 1
Nu se admite încercarea pneumatică. Încercarea se face pe porţiuni de conducte pe care au

fost montate
toate fitingurile, căminele şi a căror lungime nu trebuie să depăşească 200 m.
Conducta va fi închisă la cele două extremităţi ale sale cu ajutorul unor dopuri cu
etanşeitate mare şi
terminate fiecare cu un racord cu tub vertical, pentru a permite crearea presiunii hidrostatice.
Conducta trebuie să fie ancorată cu grijă, pentru evitarea oricărei mişcări cauzate de presiunea
hidrostatică. De aceea tranşeea se va umple parţial până la 20÷ 30 cm peste partea superioară a
tubului lăsându-se îmbinările libere.
Umplerea va trebui executată cu grijă în aşa fel încât să favorizeze ieşirea aerului, având
grijă să nu se
formeze perne de aer pe conductă.
O presiune minimă de 0,3 m coloană de apă (măsurată în punctul cel mai înalt al tubului) va fi
aplicată celei mai înalte părţi ale canalului, iar o presiune maximă de până la 0,75 m coloană de
apă, se va aplica celei mai joase părţi terminale. În cazul canalizărilor cu înclinări mari, poate fi
necesară efectuarea probei pe secţiuni, motiv pentru care se vor evita presiuni excesiv de mari.
Sistemul va trebui lăsat plin cu apă cel puţin 1 oră înainte de a efectua măsurarea.
Pierderea de apă, după trecerea perioadei de timp de 1 oră, va fi restabilită prin adăugarea de apă,
la intervale regulate de timp, cu ajutorul unui cilindru gradat, verificând cantitatea necesară pentru
menţinerea nivelului iniţial.
Pierderea de apă nu poate să depăşească 3 l/km pentru fiecare 25 mm de diametru interior de

conductă, pentru 3 bari şi în interval de 24 ore.
Metoda 2
Proba se va face umplând conducta între două cămine la presiune hidrostatică. Înălţimea
coloanei de apă din cămine va fi de 1,20m÷1,50m. Înainte de a se ridica presiunea la valoarea
prescrisă se va asigura evacuarea aerului din conductă.
În cazul în care după 30 minute de la oprirea presiunii de probă nu apar scurgeri vizibile şi
nivelul apei din camine nu scade, proba se consideră reuşită. Numai în acest caz se poate trece
la umplerea şanţului, în zona îmbinărilor, cu nisip până la 15 cm peste partea superioară a
conductei şi în continuare cu pământ. Închiderile provizorii realizate la cele două capete ale
tronsonului supus probei se vor îndepărta numai atunci când se realizează joncţiunea cu
tronsonul următor.
Robinete şi accesorii
Generalităţi
Domeniu de lucrări
Această secţiune cuprinde furnizarea şi instalarea robinetelor, branşamentelor de serviciu,
hidranţi şi alte anexe pentru transportul apei şi reţelele de distribuţie.
Informări şi rapoarte
96
Societatea noastra va prezenta, la momentul licitării, detalii complete (incluzând specificaţiile şi
desenele producătorului) pentru toate robinetele şi instrumentele de măsură pe care
intenţionează să le furnizeze, incluzând toate robinetele cu clapetă, robinetele de închidere,
robinetele de aerisire şi instrumentele de măsură pentru robinetele de izolare, robinetele de
golire, robinetele de aerisire, rezervoare etc.
Desenele de execuţie incluzând listele cu betonul şi armăturile pentru căminele robinetele şi
instrumentelor de măsură şi branşamentelor de serviciu vor fi prezentate Consultantului
de Supervizare de către Societatea noastra spre aprobare, cu cel puţin o lună înainte de
instalarea acestor articole.
Materiale
Generalităţi
Toate materialele şi anexele vor fi conform specificaţiilor producătorului şi vor fi
proiectate pentru a corespunde sarcinilor şi condiţiilor de lucru incluzându-le pe cele impuse
de clima locală. Vor fi capabile să reziste la presiunea maximă neechilibrată care poate să apară.
Clapetele de Reţinere
Clapetele de reţinere pot fi de tipul cu clapă, montat cu flanşe, având dimensiunile între flanşe
conform DIN
3202-F6 şi dimensiunile flanşelor, poziţionarea şi numărul golurilor de trecere a şuruburilor
conform ISO
7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent sau cu arc, montat între flanşe.
Capace şi Rame pentru Cămine
Accesul în căminele de vizitare sau de alt tip se va face printr-un capac din fontă cu sistem de
inchidere si protectie antifurt. Ansamblul capac si rama va fi în conformitate cu STAS 2308-81
şi va fi de tipul carosabil sau necarosabil, fara gauri, în funcţie de poziţia căminului faţă de
drumurile existente. Rama capacului va fi inclusă în partea superioara a plăcii căminului de
robinete.
Garnituri de etansare
Garniturile de etanşare se vor executa din cauciuc natural care va fi omologat.
Garniturile pentru flanşe vor fi de tipul circular interior, dacă nu exista alte pretenţii şi
vor respecta prevederile in vigoare.
Garniturile de etanşare din cauciuc vor fi păstrate la întuneric, la adăpost de efectele
temperaturilor reduse sau mari şi se va evita deformarea lor până în momentul utilizării.
Acestea nu vor veni în contact cu substanţe lubrifiante altele decât cele recomandate de
producătorul garniturilor. Aceşti lubrifianţi nu vor conţine nici un constituent solubil, vor
trebui să corespunda condiţiilor de mediu existente la locul de montaj şi vor trebui să conţină
un bactericid aprobat prealabil.
Suruburi, piulite, saibe
Dacă nu exista alte pretenţii, şuruburile, piuliţele şi şaibele vor fi conform prescripţiilor
standardelor in vigoare şi vor fi executate din inox.
Zonele filetate ale şuruburilor vor fi acoperite cu unsoare grafitată până în momentul utilizării
lor.
Lungimea şuruburilor trebuie să fie suficient de mare pentru ca atunci când acestea sunt strânse
cu piuliţe să rămână cel puţin un pas peste piuliţa, dar nu mai mult de 7 paşi.
Execuţia
Protecţia la coroziune
Generalităţi
Aceste specificaţii aplicate vopsirii şi acoperirea sistemelor polimerice sunt folosite să
97
protejeze suprafeţele metalice împotriva coroziunii.
Societatea noastra trebuie, în 2 luni de la data primirii ofertei, să livreze
Consultantului de Supervizare pentru aprobare 3 copii dintr-o expunere vastă cu şabloane (în
engleză), certificarea şi date privind materialele finale, sursele, instrucţiile fabricaţiei,
metodele de aplicatie etc, care sunt
specificate sau propuse pentru lucrări.
Pregătirea suprafeţei şi operaţia de acoperire se vor supune tuturor dispoziţiilor stabilite prin
lege şi ultimelor ediţii din standardele europene. Dacă există conflicte între
specificaţii şi standardele europene, cerinţele din aceste specificaţii vor predomina.
Pregătire anterioară pentru stratul de protecţie:
Oţelul trebuie să corespundă gradului de rugină A sau B din ISO 8501-1;
Oţelul galvanizat trebuie să corespundă cu ISO 1461 şi să aibe un aspect uniform fără
băşicile de ardere, petice descoperite şi alte defecte care ar putea fi dăunătoare, pe durata
funcţionării, stratului protector propus;
Pulverizarea carcaselor de metal trebuie să corespundă EN 22603 şi va avea un aspect
uniform fără băşicile de ardere, petice descoperite, metal neaderent şi alte defecte care ar
putea fi dăunătoare, pe durata funcţionării, stratului protector propus;
Toate suprafeţele trebuie să fie libere, fără adaosuri.
Suprafeţele mici din stratul proctector galvanizat sunt distruse pe perioada asamblării,
instală rii sau tranzit, poate fi re-acoperirea folosind o tijă de remediere din aliaj de zinc cu
punctul de topire scăzut. Dimensiunea maximă ale suprafeţelor pentru care sunt acceptate
astfel de reparaţii este de 40 mm 2. Impurităţile de pe suprafaţă vor fi înlăturate prin spălare
cu apă curată. Grăsimea şi alte materiale
similare vor fi îndepărtate de pe suprafaţă folosind un tip de emulsie pentru curăţat, urmat de
spălarea cu
apă curată. Apa pentru spălare nu trebuie să conţină stabilizator sau aditivi. Suprafeţele vor fi
complet uscate înaintea procedurii cu nişte operaţii ulterioare.
Metoda de aplicare şi materialele care se vor folosi trebuie aprobate de Consultant de
Supervizare înainte de a fi comandate, şi se vor aplica în conformitate cu instrucţiunile
producătorului, incluzând utilizarea grundurilor, dacă este cazul. Sistemul de protecţie trebuie
să fie complet compatibil cu toate materialele conductelor şi alte acoperiri protectoare pentru
conducte, fitinguri, robinete şi altele. Sistemul de protecţie se va aplica tuturor conductelor
metalice şi îmbinărilor sau cuplelor pentru robinete, instrumente de măsură sau alte
componente, chiar dacă au sau nu o acoperire protectoare aprobată de Consultant de
Supervizare.
Pe cât este posibil, îmbinările nu se vor acoperi până la finalizarea cu succes a testelor
hidrostatice. Sistemul de protecţie se va aplica pe toate robinetele, fitingurile şi alte componente
şi confectii metalice, în zonele stabilite de Consultantul de Supervizare pentru a fi protejate. Va
fi prezentat şi un sistem compatibil aplicat lichid, pentru protecţia robinetelor, fitingurilor,
conductelor şi elementelor metalice instalate în cămine. Sistemul de protecţie poate
include, dar nu se va limita la înfăşurarea cu bandă, acoperire epoxidică sau pastă de
mastic, aprobate de Consultantul de Supervizare.
Acoperirile de protecţie vor avea proprietăţi fizice corespunzătoare, în termenii rezistenţei la
abraziune, la flexare şi tensionare. Grosimea finală a peliculei va depăşi 500 microni, conform
instrucţiunilor producătorului sau ale Consultantului de Supervizare.
Materiale
Materialele pentru acoperire trebuie stocate în conformitate cu instrucţiunile fabricantului şi
furnizate în containerele originale ce au etichetele şi instrucţiunile fabricantului. Pentru
materialele ce au o durată de valabilitate limitată, trebuie indicată date fabricaţiei şi durata de
valabilitate.
Toate materialele care formează o parte al aceluiaşi sistem de acoperire trebuie să fie
compatibile şi vor fi obţinute de la acelaşi fabricant.
Acoperiri cu răşină epoxidică:
Toate acoperirile trebuie să se supună Criteriului de acceptare în industria apei şi să fie în
98
conformitate cu ultimele informaţii ale fabricantului.
Acoperirea trebuie să se supună următoarelor standarde minime:
Temperatura de încălzire 2300C;
Finisajul trebuie să fie neted, fără încovoieri sau rulări;
Fără împrăştieri ca urmare a testului de impact;
Detectarea 100 % folosind un minim de 2000V (voltajul va varia în funcţie de grosimea
peliculei uscate adresate acoperirii;
Tehnica testării DSC.
Acoperiri bituminoase:
Soluţia neagră bituminoasă pentru aplicarea la rece trebuie să se supună Standardelor
Europene pentru mai multe scopuri. Pentru a se evita posibilitatea prezenţei hidrocarburilor
carcinogenice aromate în toate vopselele bitumoase şi acoperirile trebuie fabricate din bitum
natural sau din bitum asfaltic dar nu din bitum din cărbune. Acoperirile din bitum
natural fierbinte trebuie să fie conforme cu Standardele
Europene.
Calitatea acoperirilor
Unde este cerut de către Consultant de Supervizare, pregătirea suprafeţei şi aplicarea sistemului
de acoperire vor fi expuse pentru inspecţie şi aprobare.
Unde este specificat de către Consultant de Supervizare, vor fi expediate monstrele din
materialele de acoperire la desemnarea testărilor autorizate ale Consultantului de Supervizare.
Monstrele vor fi furnizate în timp suficient pentru a permite testarea înaintea începerii
aplicaţiei.
Protecţia îmbinărilor îngropate
Societatea noastra va asigura protecţie la coroziune pentru toate locaţiile stabilite de
Consultantul de Supervizare, pentru toate şuruburile, piuliţele şi şaibele, îmbinările cu
flanşe, colierele, cuplajele şi alte piese metalice. Protecţia aplicată la rece pentru conducte de
metal subterane va cuprinde o căptuşeală de mastic şi o bandă înfăşurată. Sistemul de protecţie
va fi supus aprobării Consultantului de Supervizare. Societatea noastra trebuie să asigure
acoperirea completă a piesei, acordându-se atenţie marginilor ascuţite sau schimbărilor
rapide de formă, cum sunt cele ale şuruburilor, piuliţelor şi îmbinărilor cu flanşe.
Protecţia conductelor din cămine
Toate conductele metalice din cămine vor fi protejate împotriva coroziunii după finalizarea
construcţiei căminului şi pozarea conductelor. Sistemul lichid aplicat la rece pentru conductele
şi fitingurile din cămine va cuprinde un grund şi o acoperire lichidă aplicată cu pensula, cu
flexibilitate, rezistenţă la impact şi densitate ridicate. Sistemul de protecţie va fi aprobat de
Consultantul de Supervizare.
Societatea noastra va asigura acoperirea completă a piesei, conform pretenţiilor Consultantului
de Supervizare, acordându-se atenţie marginilor ascuţite sau schimbărilor rapide de formă, cum
sunt cele ale şuruburilor, piuliţelor şi îmbinărilor cu flanşe.
Suporturi
Pentru asigurarea stabilitătii conductelor într-o instalatie, acestea se vor amplasa pe
suporturi metalici. Suporturile pentru conducte vor trebui să asigure o rezemare pe o suprafată
delimitată de un unghi de 90 . Rezemarea se va asigura prin intermediul unor sei metalice,
fiind interzisă rezemarea punctiformă direct pe profile de diverse forme.
Se vor confectiona suporturi din profile, ansamblate prin sudură.
Cu referire la executia sudurilor se vor respecta prevederile din prezentul caiet de sarcini .
Protectia suportiilor se va realiza prin grunduire-vopsire cu vopsea perclorvinilică, după
o prealabila curătire a suprafetelor cu peria de sîrmă şi degresare.
Vopsitorii
În vederea vopsirii instalatiei hidraulice, fiecare piesă va fi frecată cu peria de sîrmă pînă
99
la îndepărtarea totală a ruginii, exfolierilor si a altor depuneri pe conductă. Se vor îndepărta, cu
solventi adecvati, toate petele de uleiuri si grăsimi, după care se vor lăsa să se usuce.
Se va aplica stratul de grund, cu pensula sau pistolul de vopsit, în grosimea de minim 20
microni, avînd în vedere realizarea unei pelicule uniforme .
Peste stratul de grund se va aplica vopsea perclorvinilică în două straturi, grosimea
totală fiind cca. 60 microni .
Instalatiile se vor vopsi în culoarea albastru .
Fiecare circuit va fi marcat cu o săgeată, indicînd directia normală de curgere a fluidului .
Montajul instalatiilor hidraulice

Operatii premergatoare montajului
Montajul instalatiilor hidraulice amplasate în clădiri sau în aer liber, aferente unor
statii de pompe sau cămine, se va executa conform prevederilor acestui aliniat din caietul de
sarcini.
Înainte de montaj, se va efectua identitatea pieselor metalice aferente fiecărei instalatii .
Piesele metalice executate vor fi manipulate cu grijă evitîndu-se lovirea sau deformarea
lor, nefiind admisă
montarea în instalatie a pieselor deformate.
Înainte de montare în instalatie a armăturilor, ( indiferent de tipul lor ) vor trebui încercate
la banc, pentru verificarea functionării normale (etansare perfectă, închidere - deschidere
completă a clapei sau sectorului, manevră usoară fără blocări, etc.).
Toate îmbinările cu flase vor trebui să fie lipsite de eforturi.
Eventualele corecturi a ansamblului unei linii hidraulice, datorate tolerantelor de executie,
se vor face cu inele de reglaj special confectionate.
Nu se admite folosirea a două garnituri la o îmbinare .
Montajul instalatiilor hidraulice si a echipamentelor de pompare
Înainte de montaj se va verifica dacă pompa, armătura sau echipamentul auxiliar

corespunde cu cele mentionate în documentele însotitoare (tip, model, varianta constructivă,
caracteristici dimensionale, diamentru, presiune, etc.).
Se verifică dacă produsul nu a suferit deteriorări ca urmare a transportului, depozitării sau
a manipulării necorespunzătoare .
În vederea montării în instalatie, produsul se verifică dacă corespunde celor mentionate în
proiectul de montaj (desene, specificatii tehnice ).
Se va verifica alinierea tronsoanelor de conductă, paralelismul suprafetelor de
etansare, ale flanselor si corespondenta găurilor de trecere a elementelor de ansamblare
(suruburi, prezoane) atît ca dimensiune cît si ca pozitie .
Se va asigura curătenia generală a circuitului în lucru. Curătenia neglijentă a retelei de
conductă de zgură de la sudură, sarme, capete de tevi, cuie, bucăti de lemn, etc. lăsate în
conducte, poate conduce la blocarea pompei sau a robinetului, determinand reparatii
voluminoase si inutile.
Se verifică functionarea în gol a utilajelor si armăturilor prin efectuarea unor manevre la rece
de rotire la pompe sau de închidere - deschidere pentru armături.
Montajul armaturilor in instalatii
Robinetele care se vor instala vor fi prevăzute cu îmbinări demontabile sau adaptoare cu
flanşe care să permită demontarea facilă.
La montajul robinetelor pe o conductă tehnologică se va evita ca robinetul să constituie
punct de sprijin pentru conductă sau să fie solicitat la efort de conductă.
În mod normal, robinetul trebuie să fie sustinut de conductă.
Robinetele se pot monta pe conductă în orice pozitie. La robinetele tip fluture se va evita
instalarea robinetului cu axul clapetei în pozitie verticală, iar la robinetele cu sertar, se va evita
montarea pe conductă cu axul vertical în jos.
100
Suruburile si prezoanele îmbinărilor cu flanse ale armăturilor vor fi astfel strînse încît:
să se realizeze eforturi uniforme în fiecare surub sau prezon; se recomandă utilizarea
unor chei
dinamometrice.
să asigure etanseitatea îmbinării
să nu genereze eforturi excesive în ansamblul îmbinării datorită neparalelismului
contraflanselor
sau a altor cauze.
La robinetii de retinere cu clapă, înainte de montaj, se va controla dacă miscarea
clapetei nu este împiedicată. Se va verifica dacă există corespondenta între miscarea clapetei si
pozitia indicatorului de cursă .
La montarea robinetilor de retinere cu clapetă se va acorda o deosebită atentie montării
corecte în raport cu sensul de curgere. Săgeata marcată pe robinet va corespunde sensului de
curgere al apei pe conducta tehnologică .
Derivaţiile pentru supapele de aerisire, robinetele de siguranţă, robinetele de scurgere
etc. vor fi cu flanşe şi prevăzute cu reducţii corespunzătoare, respectiv cu robinete de separare.
Cuplajele flexibile vor fi prevăzute la ambele capete ale fiecărei secţiuni aeriene, pentru a
permite mişcările longitudinale.
Montajul fitingurilor in instalatii
Toate îmbinările cu flanşe vor trebui să fie lipsite de eforturi.
Eventualele corecturi a ansamblului lămii hidraulice, datorate toleranţelor execuţie, se vor face
cu inele de reglaj special confecţionate.
Şuruburile şi prezoanele îmbinărilor cu flanşe vor fi astfel strânse încât:
să se realizeze eforturi uniforme în fiecare şurub sau prezon. Se recomandă utilizarea
unor chei
dinamometrice;
să asigure etanşeitatea îmbinării;
să nu genereze eforturi excesive în ansamblul îmbinării datorită neparalelismului
contraflanşelor sau a altor cauze.
Ştuţurile, reducţiile, coturile şi alte piese vor avea diametrul conductei pe care se montează
şi se vor
asambla cu ajutorul flanşelor şi buloanelor.
Suduri
Sudurile se vor efectua de catre sudori autorizati .
La sudarea flanselor si altor piese se vor folosi electrozi adecvati materialelor ce trebuiesc
sudate, pentru care Societatea noastra va emite certificate de calitate.
Toate sudurile vor trbui pătrunse pe întreaga sectiune sudată, aspectul lor fiind conform
cu CTE - RG .
Grija deosebită se va acorda alinierii corecte a pieselor ce trebuiesc sudate si a
perpendicularitătii flanselor pe conductă .
Personalul care execută operatia de control nedistructiv a sudurilor, trebuie să fie autorizat în
conformitate
cu PTCR 11.
Verificarea sudurilor se va face vizual si apoi se va face analiza defectoscopică prin
ultrasunete a sudurilor la conducte.
Rezultatele controlului vor fi consemnate în buletine de examinare si vor fi
prezentate la receptia
preliminară si finală a lucrărilor .
Depozitarea electrozilor se va face în locuri uscate, ferite de intemperii, fiind interzisă
sudarea cu electrozi
101
umezi .
Defectele cordoanelor de sudură depistate la controlul vizual, vor fi îndepărtate cu
mijloace mecanice pînă la materialul sănătos, după care vor fi refăcute sudurile .
Modul si conditiile de reparare vor fi stabilite prin tehnologia de sudare omoloagă
respectiv tehnologiile care au fost folosite la realizarea sudurilor initiale .
Portiunile din îmbinările sudate vor fi verificate după remediere ca si sudurile initiale .
Dispozitii finale
La predarea lucrărilor Autoritaţii Contractante, toate echipamentele, armăturile,
etc., vor trebui să funcţioneze silenţios, iar îmbinările să fie perfect etanse, nefiind admise
pierderi de apă .
Societatea noastra va garanta calitatea lucrărilor şi atingerea parametrilor proiectaţi,
pentru întregul ansamblu al lucrărilor. Consultantul de Supervizare are dreptul de a controla tot
santierul, atelierele de confecţii, Societatea noastra asigurînd facilităţile pentru acestea.
Controlul Consultantului de Supervizare nu diminuează cu nimic responsabilitatea
Societatea noastra
privind executia de calitate a lucrărilor.
Materialele şi produsele folosite de Societatea noastra trebuie să fie însotite de certificate
de calitate. Este interzisă utilizarea materialelor care nu sunt însotite de certificatul de calitate.
Utilizarea altor materiale în afara celor specificate în proiect, se va putea face cu avizul
Consultantului de
Supervizare, care va stabili conditiile de acceptare.
Autoritatea Contractantă poate dispune oprirea lucrărilor dacă se constată abateri sau
nerespectări ale caietului de sarcini sau poate dispune demontarea unor lucrări sau instalatii
executate necorespunzător. Societatea noastra va pune la dispozitia Consultantului de
Supervizare, la cererea acestuia, documentele din care să rezulte calitatea materialelor puse în
operă, sau a calitătii lucrărilor executate.
Toate deficientele de executie, de schimbare a calitătii materialelor puse în operă
fără acordul consultantului, se vor remedia prin grija şi pe cheltuiala Societatea noastraui.
Constructii
Betonul
Conditii tehnice
Betoanele utilizate în elemente noi vor fi de clasele prevazute în proiect.
În starea proaspata, betoanele vor îndeplini la locul de punere în lucrare, urmatoarele conditii:
• Consistenta va corespunde clasei de tasare S3 (tasare de la 100-150 mm);
• Temperatura maxima va fi de +25 C. Compozitia betonului:
Parametrii compozitiei betonului – conform NE.012/1-2007. Prepararea betonului
Statia de betoane trebuie sa fie atestata conform prevederilor codului NE 012/1-2007;
executantul fiind obligat sa ia masuri pentru realizarea acestui scop.
Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric, admitându-se
urmatoarele abateri:
• ciment: ± 2%
• agregate: ± 3%
• apa: ± 1%
• aditivi: ± 5%
Se va verifica cel putin de 2 ori pe saptamâna si ori de câte ori se considera necesar functionarea
corecta a mijloacelor de dozare, folosindu-se greutati esalonate cel putin pâna la 200 kg.
Dozarea aditivilor se face cu dozarea corespunzatoare, care sa permita o masurare cât mai
exacta a cantitatii de solutie de aditiv stabilita prin reteta betonului. Societatea noastra trebuie sa
ia toate masurile necesare pentru prepararea si dozarea corespunzatoare a aditivilor, tinând
seama ca abateri mai mari în plus sau în minus decât cele prevazute, pot influenta nefavorabil
102
calitatea betonului.
Ordinea de introducere a materialelor componente în betoniera va fi urmatoarea: agregate,
ciment, apa si la urma aditivul .
Durata de malaxare a unei sarje va fi de minim 1 minut/ m3 sau de 5 min pentru o cantitate
mai mica de 5 m3.
Executantul va stabili caracteristicile betonului proaspat la preparare, cu un ecart care care sa
tina seama de evolutia acestora în functie de durata de transport, timpul de punere în opera
si conditiile de mediu,
astfel încât la punerea în lucrare sa aiba consistenta prevazuta in proiect si sa nu depaseasca
temperatua maxima de +25 C.
Conditii de preparare pe timp friguros

În perioada de timp friguros, Societatea noastra trebuie sa ia masurile necesare prepararii
betonului sub temperatura minima prevazuta.
Aceste masuri vor cuprinde: îndepartarea ghetii si a bulgarilor de agregate înghetate,
acoperirea agregatelor cu prelate în încalzirea lor cu abur sau aer suflat prin registre de tevi,
utilizarea apei calde etc. Agregatele nu vor fi încalzite la temperatura mai mare de 60 C.
Daca la prepararea betoanelor se utilizeaza apa care are temperatura mai mare de 40 C, se
va evita contractul direct al apei cu cimentul.
În acest caz se va amesteca mai întâi apa cu agregatele si numai dupa ce temperatura
amestecului a scazut sub 40 C, se va adauga si cimentul.
Conditii de preparare pe timp calduros
În perioada de timp calduros, Societatea noastra va lua masurile necesare producerii

betonului sub temperatura maxima admisa.
Aceste masuri vor cuprinde: stropirea depozitelor de agregate cu apa rece, protectia
depozitelor de agregate si a rezervoarelor de apa împotriva actiunii directe a razelor solare si a
vânturilor calde si uscate, folosirea apei reci la prepararea betoanelor, betonarea la ore cu
temperaturi mai scazute ale zilei sau noaptea.
Transportul betonului
Transportul betonului de la statia de betoane la locul de punere în lucrare se va face cu
autoagitatoare sau basculante cu bena etansa.
Transportul local al betonului se va face cu pompe de beton, bene, jgheaburi, skipuri,
tomberoane etc. Fiecare transport de beton va fi însotit de un bon de transport în care
vor fi mentionate cel putin urmatoarele date:
• numarul bonului si data întocmirii;
• betoniera la care s-a preparat betonul;
• tipul de beton si volumul (mc.);
• destinatia betonului;
• ora plecarii din statie;
• ora sosirii în santier;
• ora începerii si terminarii descarcarii.
Datele referitoare la statia de betoane vor fi completate de seful statiei iar datele din
santier de conducatorul lucrarii. Bonul de transport se va întocmi în dublu exemplar, din care
unul ramâne în santier si celalalt se întoarce la statia de betoane.
Durata de transport, care se considera din momentul începerii încarcarii si pâna la terminarea
descarcarii în mijlocul de transport, nu va depasi:
• 45 minute când temperatura mediului este mai mare de 30 C;
• 60 minute când temperatura mediului este cuprinsa între 15 C – 30 C;
• 90 minute când temperatura mediului este mai mica de 15 C.
Societatea noastra va lua masuri ca în timpul transportului sa nu se altereze calitatea betonului
(pierderi de lapte de ciment sau segregari, în cazul transportului cu basculante, adaugari de apa,
103
în cazul transportului betonului cu autoagitatoare).

Societatea noastra va asigura transportul betonului în bune conditii, în timpul executarii
lucrarilor pe timp friguros sau calduros, luând masurile corespunzatoare de protectie în scopul
conservarii calitatii betonului
proaspat.
Cofrajele
Cofrajele se pot confectiona din lemn sau produse pe baza de lemn si/sau metal;
materialele utilizate trebuie sa asigure realizarea unei suprafete de beton corespunzatoare.
La adoptarea materialului din care se va confectiona cofrajul si tipul de cofraj ce se va utiliza,
se va tine seama de tipul elementelor de executat, de dimensiunile acestora si de tehnologia de
punere în opera a betonului.
Cofrajele si sustinerile lor vor îndeplini urmatoarele conditii:
• sa asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute în proiect;
• sa fie stabile si rezistente sub actiunea încarcarilor ce apar în procesul de executie;
• sa fie alcatuite din elemente care sa permita un numar mare de refolosiri;

• sa fie prevazute cu piese de asamblare de inventar.
Ungerea cofrajelor
Pentru a reduce aderenta între beton si cofraje, acestea se ung pe fetele ce vin în contact cu
betonul, înainte de fiecare folosire cu agentii de decofrare. Acestia trebuie sa nu pateze betonul,
sa nu deterioreze cofrajul, sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile neschimbate în
conditiile climatice de executie a lucrarilor.
Depozitarea
Depozitarea cofrajelor se va face astfel încât sa se evite deformarea si degradarea lor (umezire,
murdarire, putrezire, ruginire etc.). Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamânt sau
depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje.
Conditii de montaj
La montarea cofrajelor se va acorda o atentie deosebita sprijinirilor si legarii

cofrajului. Este interzisa legarea cofrajului de barele de armatura.
Se vor utiliza tiranti, bare metalice sau buloane corespunzatoare.
Legaturile cofrajelor nu vor lasa gauri sau spatii neregulate care sa necesite reparatii ale
suprafetei betonului si nu vor conduce la degradarea acestuia.
Se recomanda ca dupa îndepartarea cofrajului sa nu ramâna nici un element metalic
înglobat în beton la o distanta mai mica de 5 cm de la fata betonului.
Sprijinirile cofrajelor vor fi astfel montate încât sa nu permita deplasari sau deformari ale
cofrajului în timpul turnarii betonului.
La cofrajele stâlpilor si peretilor se vor prevedea la partea inferioara ferestre speciale
pentru curatire înainte de betonare; la intervale de maxim 2 m pe înaltime se vor prevedea
ferestre pentru turnarea betonului,
daca betonul nu se toarna cu pompa sau bene cu furtun.
Cofrajele din placaj sau alte produse din lemn, trebuie sa asigure obtinerea unor suprafete
rugoase (pentru aderenta cu betonul) si sa aiba gauri pentru trecerea mustatilor de legatura. Se
va urmari etanseitatea si rezistenta panourilor de cofraj, astfel încât sa nu permita
pierderea laptelui de ciment si sa asigure preluarea încarcarilor ce apar.
Tolerante
Panourile de cofraj si piesele de sustinere sau asamblare trebuie sa fie
104
confectionate cu ajutorul sabloanelor si dispozitivelor care sa asigure exactitatea
dimensiunilor, formelor si pozitiilor pieselor. Abaterile si tolerantele cofrajului vor fi:
• abateri limita la dimensiunile panourilor: la lungimi: ± 4 mm.
la latimi: ± 3 mm.
• abateri limita pentru cofraje gata confectionate: lumina la placi, pereti sau grinzi: ±10 mm
grosimea la pereti si placi:
± 2 mm.
• toleranta la înclinare fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor cofrajelor gata
confectionate: pe 1 m.
liniar: ± 2 mm.
pe toata suprafata: ± 10 mm.
Oteluri pentru armaturi
Pentru armarea elementelor din beton se utilizeaza bare laminate la cald din otel beton rotund
OB 37 si PC
52, care trebuie sa îndeplineasca conditiile tehnice din specificatia tehnica în vigoare privind
produse din otel utilizate ca armaturi: cerinte si criterii de performanta ST 009/2005.
Livrarea, depozitarea si controlul calitati armaturilor se va realiza cu respectarea prevederilor
normativului
NE 012/2-2010.
Livrarea otelului-beton si a plaselor sudate se va face conform prevederilor în vigoare si trebuie
sa fie însotita de certificatul de calitate emis de producator. Daca livrarea se face de catre o baza
de aprovizionare, aceasta este obligata sa transmita copii ale certificatelor de calitate
corespunzatoare loturilor pe care le livreaza.
Barele de otel-beton si plasele de armatura trebuie depozitate separat, pe tipuri si diametre,
urmarindu-se:
• evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului;
• evitarea murdaririi acestora cu pamânt sau alte materiale;
• asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru. Controlul
calitatii
Pentru cantitate si diametru aprovizionat, operatia de verificare va consta în:
• constatarea existentei certificatului de calitate;
• verificarea dimensiunilor sectiunii;
• examinarea aspectului;
• verificarea prin îndoire la rece.
La cererea Inginerului sau când exista dubii asupra calitatii otelurilor, Societatea noastra va
proceda la verificarea caracteristicilor mecanice prin încercare la tractiune, conform STAS
6605-78.
Piese înglobate
Piesele trebuie sa respecte geometria prevazuta în proiect, sa fie curatate si sa fie

pozitionate în tipar conform proiectului
Armarea
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face în stricta

conformitate cu proiectul.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. Eventualele impuritati de pe
suprafata barelor se vor îndeparta.
Pentru a se evita corodarea otelului, se recomanda montarea si betonarea armaturilor în max. 15
zile de la fasonare.
La montarea armaturilor se vor lua masuri pentru asigurarea mentineri pozitiei prevazute în
proiect prin:
• montarea distantierilor;
• crearea spatiilor necesare patrunderi libere a betonului sau a furtunelor prin care se descarca
betonul;
• crearea spatiilor necesare patrunderi vibratorului pentru compactare;
105
Fasonarea
Înainte de fasonarea armaturilor, barele trebuie sa fie curate si rectilinii; în acest

scop se va îndeparta pamântul, urmele de ulei, vopseaua sau alte impuritati.
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea eventualelor carcase sau plase de armatura, se
va realiza în stricta conformitate cu prevederile proiectului.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate în asa fel încât sa se
evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pâna în momentul
montarii.
Indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara soc.
La masinile de îndoit cu doua viteze nu se admite curbarea barelor cu profil
periodic, la viteza mare a masinii. Se va aduce la cunostinta Inginerului daca, la îndoire, barele
au tendinta de a se fisura sau rupe. Raza interioara de îndoire este de minim 1,25 diametre in
cazul armaturilor netede si de 2 diametre in cazul armaturilor cu profil periodic. Portiunea
dreapta de la capat dupa îndoire este de 3 diametre la armaturile netede si 7 diametre la cele
cu profil periodic.
Montarea:
Armaturile vor fi montate la pozitia prevazuta în proiect prin detaliile de armare;

mentinerea la pozitie trebuie sa fie asigurata în tot timpul turnarii betonului.
Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prevazut se vor utiliza distantieri
confectionati din mase plastice sau prisme de mortar prevazute cu câte o sârma pentru a fi
legate de armaturi; se interzice folosirea cupoanelor din otel-beton.
La montare se vor prevedea:
• cel putin 3 distantieri/mp de placa sau perete;
• cel putin un distantier la fiecare ml de grinda.
Daca nu se specifica altfel prin proiect, legarea armaturilor se va face cu doua fire de
sârma neagra de 1,5 mm diametru (STAS 889-89) în modul urmator:
• retelele de armaturi din pereti si placi vor fi legate în mod obligatoriu la toate încrucisarile,
daca latura retelei este mai mare de 30 cm; în caz contrar vor fi legate în mod obligatoriu doua
rânduri de încrucisari marginale pe tot conturul, iar restul încrucisarilor din 2 în 2 în ambele
sensuri (sah).
Înnadirea barelor
Înnadirea barelor se va face prin petrecere în conformitate cu prevederile proiectului sau

prin sudura acolo unde este prevazut.
Toleranta
La fasonarea si montarea armaturilor se vor respecta urmatoarele tolerante:

• la lungimea taiata fata de lungimea de proiect (daca lungimea barelor este mai mare de 10 m):
± 25 mm
• la lungimea de petrecere a barelor la înnadirea prin suprapunere (fata de prevederile
proiectului sau prescriptiilor): ± 3 diametre
• la pozitia înnadirilor (fata de proiect): 50 mm
• distanta dintre axele barelor: ± 5 mm
• la grosimea stratului de acoperire: ± 3 mm
Stratul de acoperire din beton
Stratul de acoperire cu beton se considera de la fata interioara a cofrajului la fata exterioara a

armaturii. Stratul de acoperire cu beton, daca prin proiectul elementului nu se specifica altfel
va fi conform SR EN
1992-1-1 pct.4.4.1.
106
Turnarea betonului
Prevederi Generale Privind Betonarea
Betonarea elementelor constructiei se va face pe baza proiectelor de executie, a ordinei

si tehnologiei de executie adoptata de executant si a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Se
vor respecta regulile de betonare din Cod NE 012/2-2010.
Inainte de a începe betonarea oricărui element, se vor verifica:
• cotele de nivel si starea de curatenie a suprafetei cofrajelor sau a betonului turnat în faza
anterioara;
• corespondenta cotelor cofrajelor atât în plan cât si de nivel cu cele din proiect, verticalitatea
cofrajelor, existenta masurilor pentru mentinerea formei, asigurarea etanseitatii si fixarea
cofrajelor cu elemente de sustinere;
• rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere, corecta rezemare si fixare a sustinerilor,
existenta penelor si a altor dispozitive de decofrare etc.;
• dispunerea corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numarul lor cu cele din
proiect, solidarizarea armaturilor între ele, existenta în numar suficient a distantierilor etc.;
• functionarea corecta a mijloacelor de preparare, transport si punere în opera a betonului;
• etanseitatea cofrajelor, pentru a nu se produce scurgerea laptelui de ciment;
• existenta materialelor de protectie a betonului în stare proaspata;
• existenta utilajelor necesare pentru vibrare;
• asigurarea conditiilor tehnico-organizatorice pe toate fazele procesului de preparare, transport,
punere în opera si tratare ulterioara a betonului, astfel încât sa fie respectate prevederile
referitoare la beton si betoane.
Daca se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca nu sunt asigurate toate
conditiile necesare începerii betonarii, se vor lua masurile corespunzatoare.
În urma efectuarii verificarilor mentionate mai sus si a celor prevazute în alte documente, se
va completa
“Procesul verbal de inspectie la punct fix pentru verificarea conditiilor prealabile betonarii”.
Betonarea va fi condusa nemijlocit de seful lucrarii. Acesta va fi permanent la locul de turnare
si va supraveghea desfasurarea actiunii, luând masuri operative de remediere a oricaror
deficiente constatate, deficientele si masurile adoptate fiind consemnate în “Procesul verbal de
betonare” al elementelor ce se toarna.
Betonul trebuie pus în lucrare în timp cât mai scurt posibil, dupa aducerea la locul de
turnare, punerea lui în opera facându-se fara întreruperi între rosturile de turnare prevazute în
proiect.
Turnarea betonului se va face în straturi orizontale, pe cât posibil uniforme, cu grosimea de
max. 30 cm. Inaltimea de cadere libera a betonului nu va fi mai mare de 1 m când se toarna cu
pompa si 1,5 m când se toarna cu alte mijloace.
Durata maxima de timp admisa între turnarea a doua straturi succesive se va aprecia în
functie de compozitia betonului, conditiile de mediu si dimensiunile elementului, astfel încât sa
existe garantia ca stratul nou de beton turnat poate fi vibrat împreuna cu stratul turnat anterior.
Daca Societatea noastra considera ca, din diferite motive, nu poate asigura turnarea straturilor
de beton în timpul necesar asigurararii continuitatii elementelor, atunci la prepararea
betoanelor, pe lânga aditivul de baza, se va folosi si aditiv întârzietor (hexametafosfat de
sodiu).
Daca totusi betonul din stratul turnat anterior s-a întarit sau daca din motive de forta
majora, continuarea betonarii este imposibila, suprafata betonului se va considera rost de
turnare si va fi tratata în consecinta: se va curata betonul necompactat, laptele de ciment, se va
crea o suprafata rugoasa care înainte de reluarea betonarii va fi bine suflata cu aer comprimat si
spalata.
La turnarea betonului se vor respecta prevederile NE 012/2-2010 si se va urmari
urmatoarele aspecte:
• betonul adus la locul de punere în opera va fi de calitate corespunzatoare (se încadreaza în
107
limitele de lucrabilitate admise si nu prezinta segregari);

• betonul trebuie sa fie raspândit uniform în straturi orizontale;
• se va urmari umplerea completa cu beton a sectiuni;
• se va urmari mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor;
La turnarea betonului se va urmari cu atentie înglobarea completa a armaturilor în beton si
realizarea corecta a grosimii stratului de acoperire. În zonele cu armaturi dese (noduri de
cadru), umplerea completa cu beton si compactarea acestora se va face cu deosebita grija, iar
acolo unde este cazul se vor crea posibilitati de acces lateral a betonului proaspat prin spatii
care sa permita si patrunderea vibratorului sau a
vergelelor metalice pentru îndesarea betonului.
Se va evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta în proiect; se
interzice circulatia muncitorilor direct pe armaturi.
Compactarea betonului din elementele turnate se va face prin vibrare, operatie pe
parcursul careia
Societatea noastra va lua masuri privind:
• instruirea personalului în ceea ce priveste tehnica vibrarii si importanta executarii
corecte si cu constiinciozitate a acestei operatii;
• dotarea muncitorilor instruiti în acest sens cu vibratoare corespunzatoare si în numar suficient.
• timpul optim de vibrare si grosimea stratului de beton se va stabili prin determinari de proba
eferctuate în opera la prima sarja de beton ce se compacteaza.
La vibrarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli:
• vibratorul se va introduce cât mai vertical, patrunzând în stratul inferior pe adâncime de cca.
10 … 15 cm;
• scoaterea vibratorului se va face cât mai lent pentru a se evita formarea de goluri în
punctele de extragere;
• durata de vibrare optima din punct de vedere tehnico-economic se situeaza între 5 … 20
min. în functie de lucrabilitatea betonului, dimensiunile elementului si gradul de armare,
precum si tipul de vibrator utilizat.
Semnele dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt urmatoarele:
• betonul nu se mai taseaza;
• suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
• înceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului si se reduce diametrul lor;
• apare lapte de ciment sau apa la îmbinarile cofrajelor.
Turnarea betonului pe timp friguros
În conditiile în care temperatura aerului este mai mica sau egala cu +5ş C sau exista
probabilitatea ca în interval de 24 ore sa scada sub aceasta limita, se recomanda ca temperatura
betonului sa fie în jurul valorii maxime prescrise, luându-se masurile necesare pentru curatirea
suprafetei de betonare de zapada si gheata.
Este interzisa folosirea clorurii de calciu ca agent de dezghetare
Daca temperatura suprafetei care urmeaza sa fie acoperita cu beton este mai mica de +5ş C,
betonarea nu va începe.
Turnarea betonului pe timp calduros
La turnarea betonului pe timp calduros, Societatea noastra va lua masurile necesare

respectarii temperaturii maxime admise si protejarii corespunzatoare a betonului împotriva
efectuarii evaporarii rapide a apei din beton.
Se recomanda betonarea în timpul noptii.
Tratarea betonului dupa turnare:
• În conditii normale de temperatura

Pentru a se asigura conditii favorabile de întarire, betonul va fi mentinut permanent umed timp
de minimum
7 zile, fie printr-o stropire permanenta, fie prin acoperirea betonului cu prelate, rogojini, pânza
108
de sac etc. mentinute permanent umede. În perioada de timp calduros tratarea betonului se va
face pe o perioada de minim 14 zile de la turnare.
• În conditii de timp friguros
Masurile de protectie pe timp friguros se vor lua când temperatura mediului ambiant (masurata
la ora 8 dimineata) este mai mica de +50C.
Protectia betonului va asigura pe lânga conditii normale de întarire si:
• o rezistenta de minim 50 daN/cmp suficienta pentru a evita deteriorarea prin actiunea
înghetului si dezghetului;
• evitarea de fisuri cauzate de contractare prin racirea brusca a stratului superficial de beton.
Protectia betonului pe fetele libere se va face cu rogojini sau alt material termoizolant aplicat
peste o folie de polietilena. Înlaturarea protectiei si decofrarea se va face progresiv în functie
de regimul de temperatura masurat, înlaturarea completa facându-se numai atunci când
diferenta de temperatura dintre suprafata betonului si aer este mai mica de 110C.
Decofrarea
Daca prin proiect nu se specifica altfel, termenele minime de decofrare vor fi cele prevazute
în Cod NE
012/2-2010.
În cazul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele:
• desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul lucrarii; în cazul
în care se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate etc.) care pot afecta
capacitatea portanta a elementului, decofrarea elementelor de sustinere se va sista pâna la
aplicarea masurilor de remediere;
• sustinerile cofrajelor se desfac începând din zona centrala a deschiderii elementelor si
continuând simetric catre reazeme;
• stabilirea pieselor de fixare (pene) se va face treptat, fara socuri;
• decofrarea se va face astfel încât sa se evite preluarea brusca de catre elementele ce se
decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor si sustinerilor.
Instalatii electrice
Cablare
Generalităţi
Cablurile şi conductorii vor fi obligatoriu din cupru şi vor fi furnizate de către un producător
aprobat şi unde va fi posibil se va folosi un singur producător pentru toate cablurile şi
conductorii. Fiecare tambur sau colac de cabluri va fi însoţit de un certificat referitor la numele
fabricantului, clasa cablului, rezulate şi date ale testelor. Cablurile fabricate cu mai mult de 12
luni înainte de furnizare nu vor fi acceptate. Toate cablurile vor fi furnizate cu terminaţii de
cablu etanşe. În cazul în care un cablu este taiat de pe un tambur, ambele capete vor fi imediat
etanşeizate pentru a preveni intrarea umezelii. Cablurile nu vor fi transportate spre şantier în
colaci desfăcuţi dar un număr de cabluri de lungime mică pot fi trasportate cu acelaşi tambur.
Societatea noastra va fi responsbil în totalitate de achiziţionarea şi/ sau costurile tuturor
tamburilor de cabluri.
Societatea noastra va înainta un plan al cablurilor referitor la: aprobare, dimensiuni
detaliate, mărimi,
lungimi, metode de instalare şi funcţionare ale tuturor cablurilor individuale.
Cablurile şi conductoarele vor fi adecvate clasei de curent transportate în condiţii normale şi de
scurtcircuit la tensiunile specificate. Când se calculeaza clasa şi secţiunea transversală a
cablurilor şi conductoarelor, următorii factori vor fi luaţi în considerare:
(a) Căderea de tensiune maximă admisă la pornire şi în funcţionarea de durată;
(b) Densitatea de curent pentru regimul nominal şi la pornire;
(c) Tipul şi amplitudinea suprasarcinii;
(d) Nivelul şi durata scurtcircuitului funcţie de releele protecţiei circuitului şi a siguranţelor;
109
(e) Setarea la supracurent a releelor;
(f) Lungimea traseului, tipul de pozare, numărul de cabluri, temperatura ambientală.
Cablurile care vor îndeplini cerinţele standardelor BS, IEC, sau a standardelor echivalente
aprobate, vor fi acceptate, dovedind că toate cablurile furnizate pentru o tensiune de
operare specifică sunt supuse aceluiaşi standard naţional. Fiecare cablu va fi în
concordanţă cu standardul conform aplicaţiei. Standardele specificate în urmatoarele clauze
vor indica tipul de cablu ce trebuie folosit în proiectare. În cazul în care Societatea noastra
doreşte să folosească cabluri supuse unui standard alternativ atunci vor fi înaintate Inginerului
pentru aprobare detalii ale capacităţii de transport, factorii de subregim etc.
Cabluri de joasă tensiune

Cablurile vor fi conforme cu ultimele standarde: articulaţie densitate joasă, izolaţie polietilenă,
conductor de cupru multifilar, stratificaţie PVC extrudat, armatură de fire din oţel galvanizat
sau manta de oţel, manta totală din PVC negru inhibitor de flacără, valabile pentru a fi folosite
la sistemul de legare la pământ pentru tensiunea specifică de 0.6/1kV şi până la 1.9/3.3kV, dupa
cum e specificat. Temperatura conductorului nu va creşte peste 250ºC în cazul operării
continue.
Cablurile vor fi conforme cu ultimele standarde: PVC/ SWA/ PVC – izolaţie PVC, stratificaţie
PVC extrudat, armatură din fire de oţel galvanizat sau manta de oţel, manta totală din PVC
negru inhibitor de flacără, valabile pentru a fi folosite la sistemul de legare la pământ pentru
tensiunea specifică de 0.6/1kV. Temperatura conductorului nu va creste peste 70°C în cazul
operării continue.
Cabluri flexibile
Se vor utiliza pentru conectarea echipamentelor şi aparatelor mobile. Cablurile vor fi cu
manta din PVC,
conductor de cupru multifilar izolat PVC, normat pentru 300/500V în conformitate cu ultimele
standarde.
Cabluri pentru aparatura de masurare şi control

Cablurile de semnal analog vor fi izolate cu polietilena sau PVC, pozate în pereche torsadate
cu ecranări individuale sau colective, izolare cu PVC extrudat, armatură din fire de cupru şi
manta exterioară din PVC. Conductoarele cablurilor vor fi din cupru multifilar.
Cablurile vor fi normate pentru 300/500V şi vor îndeplini ultimele cerinţe ale standardelor.
Cablurile cu ecranare colectivă vor fi permise pentru folosirea în cazurile în care semnalul are
de transportat un nivel înalt (ex: 4-20mA) şi traseul nu este mai lung de 30m. În cazurile în care
traseul este mai lung de 30m sau semnalul este de nivel scăzut cablurile vor avea deopotrivă
ecranări individuale şi colective sau vor fi cabluri speciale pentru instrumentaţie.
Pentru semnalele analogice, în cazurile în care semnalul nu are o tensiune mai mare de 24V
c.c. şi curentul maxim ce circulă prin buclă este de 20mA, atunci cablurile de tip analog pot fi
folosite.
Instalare
Generalităţi
Cablurile cu manta din PVC şi armatură metalică de oţel pot fi instalate în toate
amplasamentele inclusiv să fie îngropate direct în pământ, protejate în conducte subterane sau
montate direct la suprafaţă ori în canale de cabluri ne-acoperite.
Firele simplu izolate fară manta vor fi instalate doar în conducte de protecţie de oţel zincat sau
canale de cabluri. Cablurile cu manta dar fără nici o formă de armatură vor fi instalate doar în
amplasamente protejate interioare, cum ar fi treceri prin pardoseală, conducte sau trasee de
cabluri şi scări acoperite.
110
Cablurile cu conductor simplu nu vor fi folosite decât dacă e absolut necesar (de ex: cablurile
de alimentare de la transformatoare la tabloul general de distribuţie sau de la generatorul de
avarie la tabloul general de distribuţie. Acolo unde metoda de instalare necesită armarea, acesta
va fi de tipul ne-magnetic, formate din fire sau fâşii de aluminiu. Nici un cablu cu conductor
simplu nu va fi îngropat direct în pământ.
În situaţia în care vor fi pozate mai multe cabluri în acelaşi canal, sanţ sau conductă va trebui
să se ţină cont de încălzirea lor deci implicit încărcarea maximă de curent. Intersecţiile vor
trebui evitate pe cât de mult posibil. Cablurile de curenţi mari şi tensiuni peste 24V (de ex:
cele care transportă mai mult de 50A), şi cablurile de semnalizare vor fi pozate separat pentru
a minimaliza interferenţele cu respectarea lui I7-
2011 şi I18.
Accesul cablurilor într-un echipament se va face prin acelaşi loc, de preferabil din aceeaşi
direcţie. Nu se admit intrari/ plecari la acelaşi tablou electric şi pe sus şi pe jos, ci numai printr-
un singur loc.
La pozare cablurile vor fi complete cu toate accesoriile, suporţi, scoabe, cleme, canale, scări,
şuruburi, piuliţe, şaibe, pachete, piese de trecere, nisip, capace de beton, bandă de marcat şi
etichete de marcat traseul.
Pentru semnalizarea traseului subteran se va utiliza o bandă de marcat ce va fi plasată în
pământ deasupra cablurilor pozate direct pe pământ sau în conducte. Banda va avea laţimea de
150mm, şi se va amplasa la 0,3m de suprafaţa terenului.
Se vor evita prelungirile cablurilor iar acolo unde este cazul vor fi instalate mufe de
prelungire cu aprobarea primită de la Inginer.
În cazul montării cablurilor pe trasee expuse acţiunii razelor solare se vor utiliza cabluri cu
înveliş rezistent
la intemperii.
În cazurile în care nu se poate evita, cablurile care vor fi instalate în zone cu soare direct vor fi
protejate cu capace pentru a evita încalzirea lor. Metodele de realizare a capacelor pentru umbra
vor fi construite după aprobarea Inginerului.
Traseele de cabluri interioare vor fi realizate cu cabluri de cupru izolate în PVC instalate
aparent sau în canale ce vor fi fixate de perete sau structurile metalice.
Pentru instalaţiile de iluminat dimensiunea conductorului de cupru nu va fi mai mică de 1,5
mm 2 iar pentru circuitele de priză dimensiunea conductorului de cupru nu va fi mai mică de 2,5
mm 2.
Suporturile de cablu
Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi sprijinite la intervale prevazute în normativul I7-
2011. Clemele de
prindere a cablurilor vor fi instalate la distanţele recomandate de către producător.
Traseele singulare de cabluri armate cu izolaţie şi manta din PVC vor fi sprijinite numai cu
coliere din PVC. Traseele multiple de cabluri armate cu izolaţie şi manta din PVC vor fi fixate
în jgheaburi sau paturi de cabluri sprijinite cu elemente de reazem din metal galvanizat la cald.
Cablurile izolate cu PVC dar nearmate vor fi instalate în tuburi/ ţevi de protecţie sau în canale/
jgheaburi de
cabluri.
Canale şi jgheaburi de cabluri

Jgheaburile de cabluri vor fi confecţionate din profile metalice perforate realizate din oţel
moale galvanizat la cald şi vor avea margini dublu îndoite. Jgheaburile (paturile) de cabluri vor
fi dimensionate astfel încât să permită adaugarea ulterioară a unui număr suplimentar de cabluri
egal cu 25% din cele care vor fi pozate conform condiţiilor contractuale.
111
Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi instalate pe suporţi zincaţi la cald adecvaţi (console) în
conformitate cu specificaţiile producătorului acestora sau produşi de către acesta.
În spatele jgheaburilor (paturilor) de cabluri distanţa minimă va fi de cel puţin 25 mm şi va
fi adecvată
pentru a permite fixarea cablurilor cu coliere din PVC.
În zona rosturilor de dilatare ale construcţiei, continuitatea mecanică a jgheabului (patului) de
cabluri va fi
întreruptă iar continuitatea electrică va fi asigurată prin intermediul unui conductor electric
flexibil multifilar.
Jgheaburile de cabluri vor fi manufacturate fie din oţel moale fie din plastic şi vor fi
conforme cu SR EN
50085 şi SR EN 61537. Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi confecţionate din oţel moale.
Canalele de cabluri şi jgheaburile (paturile) de cabluri confecţionate din oţel moale vor fi
galvanizate obligatoriu la cald (baie de zinc topit) . În orice loc unde, în urma unor intervenţii
cum ar fi operaţiile de debitare, găurire sau sudare, acoperirea galvanică a jgheabului (patului)
de cabluri este deteriorată, ea va trebui refacută şi adusă la starea iniţială cu vopsea sau spray
de vopsea pe bază de zinc. Numarul de cabluri pozate în jgheaburi (paturi) va fi cel recomandat
de standardul IEC 60364 iar factorul de umplere nu va depăşi 45 %.
Pozarea jgheaburilor de cabluri şi a paturilor de cabluri, precum şi instalarea cablurilor în sau
pe acestea
vor fi efectuate folosind doar accesoriile şi elementele de îmbinare/ fixare aprobate de către
producătorul
canalelor şi jgheaburilor (paturilor). Aceste accesorii cât şi elementele de îmbinare/ fixare vor
fi fie produse
din material rezistente la coroziune, vopsite sau tratate în mod adecvat pentru a le face
rezistente la coroziune.
Toate conexiunile şi îmbinările traseelor de canale şi jgheaburi (paturi) de cabluri vor fi
prevăzute cu legături electrice realizate cu conductoare multifilare cu rol de a asigura
continuitatea electrică a legării la pământ a canalelor şi jgheaburilor (paturilor) de cabluri.
Sisteme de tuburi
Montarea tuburilor se va face astfel încât patrunderea apei sau colectarea apei de condensaţie în
interiorul lor, sa nu fie posibilă. În situaţii speciale (I7-2011) se montează cu panta de 0,5 .... 1
% între două doze.
Tuburile se vor monta pe trasee orizontale sau verticale. Excepţii se admit numai în cazurile în
care acest
lucru nu este posibil.
Tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor pentru instalaţiile interioare şi exterioare vor fi
realizate fie din policlorură de vinil neplastifiată (uPVC) de tip greu ce vor fi asamblate cu
adezivi pe bază de solvenţi fie din oţel moale galvanizat la cald conform cu EN 60439-1clasa 4,
ce vor fi asamblate prin intermediul unor racorduri (mufe) filetate. În orice loc unde, în urma
unor intervenţii cum ar fi operaţiile de debitare, găurire sau sudare, acoperirea galvanică este
deteriorată, ea va trebui refacută şi adusă la starea iniţială.
Sistemele de tuburi (ţevi) de protecţie a cablurilor vor fi conforme, după caz, cu EN 61386
, şi SR EN 50086-1 iar numărul de cabluri instalate nu-l va depăşi pe cel recomandat în IEC
60364.
112
Nu se vor folosi tuburi (ţevi) cu diametrul mai mic de 20 mm. Elementele de îmbinare/ fixare şi
accesoriile sistemelor de tuburi (ţevi) de protecţie a cablurilor vor fi produse fie din materiale
rezistente la coroziune, vopsite sau tratate în mod adecvat pentru a le face rezistente la
coroziune.
Nu se permit nici un fel de înnădiri în interiorul tuburilor (ţevilor). Cablurile şi conductoarele
pozate în tuburi (ţevi) vor fi continue între capetele tubului; Dozele de derivaţie şi tragere vor fi
amplasate astfel încât între două doze consecutive să nu există mai mult de două elemente de
schimbare a direcţiei (coturi) sau echivalentul acestora, sau o distanţă mai mare de 9 metri una
faţă de cealaltă.
La montarea tuburilor se vor prevedea elemente de fixare conform normativului I7-2011.
Montarea accesoriilor se va face respectând normativul I7-2011. Dacă se utilizează tuburi (ţevi)
metalice flexibile, acestea vor fi din oţel zincat cu manta exterioară din PVC şi vor fi prevăzute
cu piese de capăt şi racord corespunzătoare. Separat, în tub se pozează şi un conductor din
cupru cositorit (stanat) conectat la ambele capete la instalaţia de legare la pământ.
Atunci când tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor se termină în tablouri de distribuţie,
dulapuri, cutii de comandă sau alte echipamente care nu sunt prevăzute cu racord filetat,
tuburilor li se vor adapta mufe filetate din bronz (alamă) prevăzute cu garnitură de etanşare.
În zona rosturilor de dilatare ale construcţiei, tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor vor fi
îmbinate prin intermediul unor elemente expandabile. În zona de îmbinare a tuburilor
(ţevilor) vor fi prevăzute, de asemenea, cutii de vizitare în ambele părţi.
Dacă distanţa de la suprafaţa dozelor la suprafaţa peretelui sau tavanului finisat depăşeşte 6,5
mm, vor fi prevăzute inele de extensie.
Dozele de derivaţie şi tragere pentru tuburi (ţevi) vor fi fixate de elementele de structură prin
intermediul a
cel puţin două şuruburi în mod independent de sistemul de tuburi (ţevi). Se vor utiliza şuruburi
cu acoperire galvanică rezistentă la coroziune sau de alamă.
Elementele de susţinere (suporţii) tuburilor (ţevilor) vor fi prevăzute la distanţa de
300 mm faţă de dozele de derivaţie şi tragere şi la distanţa de 1 metru unul de celălalt pe
traseele rectilinii continue.
În situaţia în care tuburile (ţevile) urmează să fie montate îngropat în elementele de construcţie,
adâncimea canalului practicat trebuie să fie astfel încât să permită aplicarea unui strat de
tencuială sau alt finisaj de cel puţin 6 mm peste acestea.
Conductoarele şi cablurile vor fi pozate în tuburi numai când temperatura ambientală a
înregistrat continuu valori de peste 5º C timp de 24 ore.
În principiu, cablarea subcircuitelor finale va fi realizată în buclă, cu efectuarea tuturor
conexiunilor în comutatoarele/ întreruptoarele principale, în tablourile de distribuţie, în
corpurile de iluminat şi în dozele de distribuţie.
Conductoarele de fază şi neutre ale circuitelor individuale vor fi pozate în acelaşi canal (tub
profilat). Fitingurile tuburilor (canalelor profilate) vor avea aceeaşi culoare cu cea a a tuburilor
(canalelor profilate).
Nu este admisă utilizarea coturilor de inspecţie, a elementelor de racordare şi a teurilor ca
elemente de configurare a traseelor tuburilor (ţevilor).
Executarea legăturilor electrice se va face respectând prevederile normativului I7-2011.
Mufele şi dopurile de blindare vor fi confecţionate din alamă. Fitingurile tuburilor (ţevilor)
montate îngropat vor fi prevăzute cu capace de acoperire.
Reţeaua de tuburi (canale profilate) va avea, obligatoriu, continuitate electrică şi
mecanică. Montajul tuburilor (canalelor profilate) se va face astfel încât, după finalizarea
acestuia (adică atunci când finisajele pereţilor, tavanelor şi pardoselilor au fost încheiate),
113
operaţiile de cablare electrică să poată fi efectuate comod.
Trasee oblice (înclinate) vor fi adoptate doar atunci când acestea sunt paralele cu anumite
elemente
particulare ale construcţiei.
Tuburile (ţevile) vor fi montate îngrijit, într-o dispunere simetrică, cu trasee orizontale sau
verticale. Tuburile (canalele profilate) vor fi amplasate la o distanţă de cel puţin 150 mm de
conductele de apă sau ale altor utilităţi.
Traseele tuburilor (canalelor profilate) vor fi astfel configurate astfel încât apa provenită prin
condensare să se poată acumula în zonele joase ale traseelor, de unde aceasta să poată fi
evacuată prin întermediul unui ştuţ de drenare.
Toate curburile tuburilor (canalelor profilate) metalice se vor executa pe maşini speciale,
utilizându-se profile de formare adecvate. Razele de curbură nu vor fi mai mici decât de trei ori
diametrul exterior al tubului.
În situaţiile în care, în urma unor intervenţii cum ar fi operaţiile de prelucrare sau montaj,
acoperirea galvanică a tuburilor (canalelor profilate) metalice este deteriorată, ea va trebui
refacută cu grund de zinc şi vopsea de aluminiu şi adusă, astfel, la starea iniţială.
Toate filetele expuse vor fi tratate într-o manieră asemănătoare, etanşeitatea îmbinărilor
filetate fiind
asigurată ca şi pentru îmbinarile conductelor de apă.
Toate capetele tuburilor (ţevilor) vor fi debavurate (alezate) şi suprafaţa interioară a tuburilor
(ţevilor) şi fitingurilor va fi netedă. Tuburile (ţevile) încastrate în beton vor fi poziţionate în "axa
neutră".
Conductele metalice îngropate în pământ vor fi preizolate cu bandaj realizat cu bandă
bituminoasă suprapusă (la jumătate din lăţime) sau echivalent. Bandajul va depăşi cu 150 mm
punctul unde conducta părăseşte pământul.
Tuburile metalice îngropate în pamânt cu rol de protecţie a cablurilor nu vor fi utilizate ca
electrozi orizontali pentru prizele de pământ.
Nu se vor utiliza grăsimi, pulberi sau alţi lubrifianţi în scopul facilitării operaţiilor de pozare/
tragere a conductoarelor şi cablurilor fără acordul prealabil scris al Consultant Supervizorului.
Pentru conectarea tuburilor fixe la echipamente care vibrează în decursul funcţionării normale
se vor utiliza
tuburi flexibile.
Reţele electrice subterane - Cabluri îngropate

Cablurile în pământ vor fi pozate şerpuit în şanţ pe un strat de pământ sau nisip, şi
acoperite cu pământ cernut (granulaţie maximă 2 mm) sau nisip (conform proiectului), cu
grosimea totală de la fundul şanţului până la stratul avertizator şi cu protecţie din plăci speciale,
benzi cu inscripţie avertizoare, (conform proiectului), de cel puţin 20 cm. Umplutura se va
realiza cu pământul rezultat din săpătura.
Şanţurile pentru pozarea cablurilor vor fi de adâncime 0,8m dar pot varia în funcţie de prezenta
altor cabluri sau utilităţi. Pozarea cablurilor la adâncimi excesive nu va fi acceptată, cu excepţia
cazurilor când nu se poate altfel, cablurile nu vor fi pozate sub conducte.
Înainte de pozarea cablurilor fundul şanţurilor va fi curăţat de pietre ascuţite sau alte obstacole
şi va fi acoperit cu nisip sau pământ sortat fin şi compactat pe o adâncime de 50 mm.
Cablurile vor fi roluite de pe tambur într-o asemenea manieră încât să fie evitate
buclele sau încovoierea, şi se vor lua măsuri de precauţie în cazul pozării sau a tragerii prin
piesele de trecere pentru evitarea afectării armăturii prin trecerea peste obstacole ascuţite,
colţuri sau pietre. Cablurile trase fie de maşini, fie manual vor fi trase folosind role pentru a
preveni contactul dintre cablu şi pământ. Cablurile vor fi conduse sinuos în şanţ pentru a evita
tensiunile din cabluri din momentul acoperirii cu umplutura de pământ sau a unei aşezări
114
ulterioare. După pozare, cablurile vor fi acoperite cu minimum 100mm de nisip compactat sau
pământ cernut. Deasupra cablurilor, la o distanţă de 0,3m de cota terenului se va poza o
bandă de marcare.
În zonele unde cabluri cu tensiuni diferite sunt pozate împreună la acelasi nivel, plăci verticale
vor fi folosite pentru desparţirea cablurilor.
Cablurile de control, instrumentaţie şi comunicaţii nu vor fi pozate mai aproape de 1000 mm de
cablurile de tensiune înaltă.
Tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor

Pentru protecţia cablurilor pozate în şanţ în pământ, tuburile furnizate conform
contractului vor fi de obicei riflate din PVC sau PP cu etanşări de capăt realizate cu inele de
cauciuc şi vor avea diametrul minim de 100 mm. Tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor vor
fi prevăzute cu fire de tragere din nylon (min 1 kN).
Firele de tragere vor fi rămâne în tub (ţeavă) după instalarea cablurilor.
În locurile unde intră în clădiri sau în căminele de tragere, sau unde capătul este
vizibil, tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor, dupa terminarea lucrărilor vor fi etanşate la
ambele capete folosind spumă poliuretanică impermeabilă la apă, gaze sau dăunători. Lungimea
dopului de spumă va fi de cel puţin 300 mm.
Capătul tubului (ţevii) va fi încastrat în beton pe toate părţile pe o lungime de 150 mm.
Canale de cabluri
Acolo unde vor fi utilizate canale de cabluri, Societatea noastra va include pentru
instalare, după necesităţi, îndepărtarea şi înlocuirea capacelor acestora. La terminarea instalării
cablurilor, intrările şi ieşirile acestora din canalele de cabluri vor fi etanşate folosind o spumă
poliuretanică.
Etanşeizarea cablurilor la intrarea în cladiri
Atunci când cablurile intra sau ies printr-o piesa de trecere aflată la intrarea sau înăuntru
unei clădiri, aceste intrări împreună cu orice alta piesă de trecere adiţională va fi îndeajuns de
etanşeizată împotriva pătrunderii umezelii. Metoda de etanşeizare trebuie să aibă o rezistenţă la
foc de cel puţin 30 minute.
Identificarea cablurilor
La capătul fiecărui cablu, într-o poziţie uniformă şi vizibilă, se va fixa de cablu o etichetă
(marcă) conform jurnalului de cabluri ce va indica numărul şi traseul cablului, numărul şi
dimensiunea conductoarelor. Etichetele vor fi făcute din fîşii de alama, aluminiu, plumb sau
cupru, inscripţionate şi susţinute de fire rezistente la rugină sau coroziune, firele de legătură
fiind trecute prin două găuri fixe, câte una la fiecare capăt al etichetei. Dacă mufa cablului nu
este în mod normal vizibilă, atunci eticheta va fi fixată înăuntru tabloului prin şuruburi.
Cele trei faze dintr-un cablu vor fi identificate prin L1, L2 şi L3 sau colorate în roşu, albastru şi
maro astfel încât înşiruirea secvenţială a celor trei faze să se pastreze de-a lungul întregului
sistem.
În cazul instalaţiilor rotative unde pentru a obţine direcţia de rotaţie necesară nu este posibilă
conectarea conductoarelor fazelor înspre terminaţiile identificate ca potrivite, se vor prevedea
manşoane suplimentare pe conductoare pentru a asigura identificarea corectă la finalul
conexiunii.
Cablurile de comandă vor avea conductoarele identificate individual prin intermediul unor
manşoane permanente ce poartă acelaşi număr la ambele capete.
Identificarea conductoarelor va putea avea loc în fiecare punct al capetelor terminale folosind
un sistem aprobat de manşoane marcate. Dimensiunea manşoanelor marcate va fi astfel încât să
poata fi adaptată tuturor diametrelor conductoarelor, inclusiv izolaţia. Numerotarea trebuie citită
115
de la exteriorul capetelor terminale ale tuturor conductoarelor. Fiecare cablu şi conductor vor
avea aceeaşi marcă la ambele capete ale cablului şi conductorului respectiv.
Instalaţii de legare la pământ

Generalităţi
Instalaţia de împământare va trebui să corespundă cerinţelor ultimului SR EN 61140,
SR HD 60364-4-41 (CEI 60364-4-41), SR HD 60364-5-54 (CEI 60364-5-54), SR EN 50164-
2, STAS 12604/4,5 şi Normativului
I 20. Societatea noastra va fi responsabil de obţinerea şi îndeplinirea cerinţelor
distribuitorului local de
energie electrică referitoare la împământare.
Lucrările metalice ale tuturor obiectelor staţiei, punctele de nul ale sistemului electric, ecranele
cablurilor de comandă şi forţă, parţile metalice exterioare ale staţiei electrice, incluzând
lucrările metalice structurale, conducte, garduri şi porţi vor fi legate la instalaţia de
împământare.
Continuitatea împământării în zonele ce nu aparţin staţiei electrice va fi în mod normal
realizată la faţa metalelor, flanşelor conductelor, articulaţiilor metalice şi a dispozitivelor de
fixare metalice. Cleme ale împământării legate la secţiunile conductelor vor fi furnizate în
zonele în care rezistenţa pământului este mare sau există pericol de coroziune sau similar, ceea
ce poate conduce la viitoare creşteri ale rezistenţei şi efecte asupra continuităţii împământării.
Societatea noastra va obţine toate aprobările necesare înainte de conectarea alimentării cu
energie electrică.
Electrozii prizei de pământ

Electrozii prizei de pământ vor fi produse de firmă tip Ol-Zn şi vor fi introduşi în
pământ la o adâncime de cel puţin 2400 mm printr-o metodă aprobată de către producătorul
electrozilor.
Electrozii prizei de pământ vor fi executaţi dintr-un material adecvat care garantează o
rezistenţă de valoare scăzută şi o durată mare de viaţă. Electrozii de cupru nu vor fi folosiţi în
zone cu protecţie catodică.
Dacă condiţiile solului nu permit utilizarea electrozilor verticali, se poate folosi o
configuraţie în formă de grilă (electrozi orizontali), alcătuită din platbandă de cupru de minim
15 mm x 4 mm îngropată orizontal. Platbanda se va poza în şanţ la o adâncime de minim 600
mm.
Conductoare de legare la pământ

Instalaţia de legare la pământ va fi formată dintr-un inel principal de legare la pământ cu
ramuri de interconectare la echipamentele şi structurile care vor fi legate la pământ.
Conexiunile la instalaţia de legare la pământ vor fi realizate cu conductoare multifilare din
cupru cu izolaţie din PVC de culoare verde/ galben.
Piesele pentru instalaţiile de protecţie prin legare la pământ vor corespunde STAS 4102.
Pentru conectarea conductoarelor de legare la pământ se vor utiliza conectori de capăt
(papuci) asamblaţi prin sertizare/ presare. Interconexiunile dintre conductoarele de
împământare vor fi realizate cu conectori de ramură de tip compresiune sau vor fi sudate prin
procedeu Cadwell. Toate părţile libere ale conductoarelor de legare la pământ montate îngropat
vor fi protejate în mod corespunzător împotriva contactului direct cu solul, astfel încât să se
prevină coroziunea electrolitică a acestora.
Inelul principal de legare la pământ va avea o secţiune transversală capabilă să îi permită să
funcţioneze ca un conductor de protecţie pentru fiecare echipament şi instalaţie conectate la
acesta. În punctul de racordare, acesta va fi conectat solid la racordul instalaţiei exterioare de
legare la pământ sau la terminalul de legare la pământ al şantierului.
116
Se va realiza o zonă echipotenţială pentru întreaga staţie care să includă structurile din oţel
ale clădirilor noi (prize naturale de pământare) şi instalaţiile artificiale de pământare la care se
vor conecta instalaţiile din interiorul camerelor tablourilor electrice şi al camerelor de comandă.
În exteriorul camerelor tablourilor electrice şi al camerelor de comandă instalaţia electrică şi

echipamentele
vor fi conectate la un conductor principal extins de legare la pământ. Legăturile dintre
elementele metalice exterioare şi structurile metalice de sprijin ale instalaţiilor şi
echipamentelor vor fi conectate, de asemenea, la acest conductor principal extins de legare la
pământ.
Conductoarele de legătură dintre instalaţiile electrice şi echipamente şi conductorul principal de
legare la pământ vor fi considerate, acolo unde este cazul, ca fiind conductoare de protecţie, aşa
cum este descris în IEC 60364.
Armăturile şi bandajele cablurilor nu pot fi utilizate drept conductoare de protecţie.
Atunci când se utilizează conductoare plate (platbenzi) din cupru pentru legături sau pentru
realizarea continuităţii instalaţiilor de legare la pământ, se vor aplica următoarele:
(a) Toate platbenzile vor fi din cupru moale de înaltă conductivitate;
(b) Acolo unde platbenzile de cupru se fixează pe o structură a clădirii, vor fi folosite clemele
sau brăţări/ coliere din alarmă dedicate. Nu este admisă găurirea în scopuri de fixare a
platbenzilor de cupru. Găurile practicate pentru conectarea elementelor instalaţiei de legare la
pământ nu vor trebui să reducă secţiunea transversală din zona îmbinării;
(c) Acolo unde platbenzile de cupru vor fi pozate în pământ, sau sunt expuse coroziunii,
acestea vor fi
bandajate cu bandă PVC sau îmbrăcate cu manşoane din PVC;
(d) Platbenzile de cupru vor fi cositorite înainte de îmbinare în zona de contact, iar
îmbinările vor fi realizate prin nituire şi apoi lipite solid cu cu aliaj uşor fuzibil;
(e) Fixarea conexiunilor pe platbenzile de cupru va fi făcută cu şuruburi, piuliţe şi şaibe din
alamă sau bronz de înaltă rezistenţă.
Conexiuni
Conexiunile dintre conductoarele de legare la pământ şi conductorul principal de legare la
pământ vor fi realizate prin compresie. Fiecare îmbinare va avea o plăcuţă de avertizare fixată
solid, cu următoarea inscripţionare ”Conductor de protecţie de legare la pământ. Nu
îndepărtaţi”.
Conductoarele de legare la pământ şi conductoarele de legătură la acestea vor fi, pe cât
posibil, continue pe întreaga lor lungime.
Suprafeţele de contact ale carcaselor tuturor echipamentelor cu conductoarele de legare la
pământ vor fi curăţate de vopsea şi de alte acoperiri neconductive şi vor fi acoperite cu vaselină.
Conexiunile la instalaţia de legare la pământ vor fi făcute utilizând conectori de capăt (papuci)
de cablu cu gaură de şurub cositoriţi (stanaţi) presaţi sau sertizaţi şi vor fi protejate cu vaselină
împotriva contactului direct cu aerul atmosferic.
Îmbinările vor fi uşor accesibile pentru inspecţie.
Nu se admit conexiuni pe porţiunile îngropate. Acolo unde cablurile şi conductoarele de legare
la pământ sunt montate îngropat, îmbinările conductoarelor de legare la pământ vor fi executate
în cutii de conexiune montate suprateran.
Pentru echipamentele aflate în mişcare de rotaţie şi care sunt alimentate prin sisteme de
perii – inele colectoare (de ex. Podurile racloare), se vor respecta următoarele:
117
(a) Conexiunea la instalaţia de legare la pământ a echipamentelor aflate în mişcare de rotaţie

se va face prin intermediul unor inele colectoare şi al unor perii colectoare separate, în
acelaşi mod ca şi celelalte conexiuni electrice;
(b) Suplimentar, circuitul de alimentare al echipamentelor aflate în mişcare de rotaţie va fi
echipat cu un dispozitiv de protecţie diferenţială dimensionat pentru un curent rezidual de
maximum 30 mA şi o durată de deconectare de maximum 0,4 s.
Confecţii metalice exterioare

Toate confecţiile metalice situate la o distanţă de până la 2,5 metri de alte structuri (confecţii)
metalice, instalaţii şi echipamente aflate sub tensiune sau care fac parte din orice altă zonă
prevăzută cu legături de echipotenţializare vor fi conectate la reţeaua generală de legare la
pământ (conductorul principal de egalizare a potenţialelor) şi vor fi prevăzute cu o plăcuţă de
avertizare fixată solid.
Echipamente electrice exterioare

Pentru echipamentele electrice exterioare gradul de protecţie mecanică minim va fi IP55. Toate
intrările de cabluri se vor face pe la partea inferioară a echipamentelor. Echipamentele vor fi
prevăzute cu copertine (acoperişuri), ale căror streşini să depăşească marginile echipamentelor,
împiedicând, astfel, ca apa de ploaie să se prelingă pe pereţii laterali ai echipamentelor.
Prize de alimentare cu energie electrică

Tipuri de prize de alimentare cu energie electrică
Prizele de alimentare cu energie electrică amplasate în exterior, în ateliere, clădiri ale staţiei şi
din zonele platformelor de lucru se vor conforma cu CEE 17, IEC 309, SR EN 60309-2 şi vor fi
prevăzute cu carcase pentru montaj aparent, după cum urmează:
(a) Prizele pentru 400V vor fi cu 5 poli: 3F+N+PE (3 faze + neutru + neutru de protecţie)
prevăzute cu un comutator pornit/ oprit interblocat cu fişa (steckerul) prizei şi cu un dispozitiv
de protecţie diferenţială tetrapolar de 30 mA;
(b) Prizele pentru 240V vor fi cu 3 poli: 1F+N+PE (1 fază + neutru + neutru de protecţie)
prevăzute cu un comutator pornit/ oprit interblocat cu fişa (steckerul) prizei şi cu un dispozitiv
de protecţie diferenţială tripolara de 30 mA;
(c) Prizele de 24V vor fi cu 3 poli: 1F+N+PE (1 fază + neutru + neutru de protecţie); Pentru
fiecare priză va fi furnizat un ştecher corespunzător.
Circuitele pentru prizele de 24Vca din care se alimentează lămpile portabile se vor alimenta
printr-un transformator de separaţie 230/ 24Vca. Conexiunile la bornele secundare ale
transformatorului vor fi echipate cu siguranţe fuzibile.
Tablouri de distribuţie
Tablourile electrice vor fi executate de furnizori specializaţi şi autorizaţi şi vor fi conforme cu
SR EN 60439. Elementele cu care acestea sunt echipate vor fi conforme, la rândul lor, cu
cele mai noi revizii ale standarde corespunzătoare (de exemplu, separatoarele cu siguranţe vor
fi conforme cu SR EN 60947-3, disjunctoarele magnetotermice cu SR EN 60898, etc.).
Suporturile siguranţelor fuzibile vor fi uşor detaşabile pentru a facilita cablarea. Va fi
prevăzut un număr de minim două circuite de rezervă.
Componentele metalice din interiorul tablourilor de distribuţie care se află sub tensiune în
funcţionarea normală vor fi complet izolate faţă de carcasă.
Bara de legare la pământ va avea cel puţin un punct de conexiune pentru fiecare circuit de
distribuţie a unităţii (de exemplu, o unitate cu trei circuite 3F+N va avea 9 puncte de conexiune
la bara de legare la pământ).
118
Tablourile de distribuţie vor fi prevăzute cu seturi complete de siguranţe fuzibile sau

disjunctoare magnetotermice.
Tablourile vor fi livrate cu schema electrică desfăşurată (schema de uzinare) a tabloului
respectiv tipărită pe un material neinflamabil.
Circuitul de alimentare generală pentru tabloul de distribuţie va fi prevăzut cu un disjunctor sau
separator dimensionat corespunzător. Fiecare circuit de iluminat şi prize va fi prevăzut cu un
dispozitiv de protecţie diferenţială (la un curent rezidual de 30 mA).
Protecţii şi finisaje
Materialele şi componentele metalice din instalaţie vor fi protejate în mod adecvat împotriva
coroziunii. Cu excepţia cazurilor justificate pentru care acest lucru nu este posibil, toate
structurile metalice vor fi galvanizate la cald. Orice deteriorare a suprafeţei galvanizate va fi
imediat remediată. Toate organele de asamblare cum sunt şuruburile, piuliţele şi şaibele vor fi
din metale rezistente la coroziune sau vor fi tratate astfel încât să reziste la coroziune.
Instalaţii de iluminat
Generalităţi
Societatea noastra va proiecta şi executa instalaţiile de iluminat în toată zona şantierului în
conformitate cu cerinţele descrise în cele ce urmează. Instalaţiile de iluminat vor asigura un
nivel de iluminare suficient pentru acces, întreţinere, exploatare şi functionare corectă a
instalaţiilor în fiecare zonă.
Instalaţiile de iluminat vor fi proiectate în conformitate cu normativele naţionale NP 061-02 şi
NP 062-02. Corpurile de iluminat vor fi alese în funcţie de tipul de activitate din zona
respectivă. Ori de câte ori este
posibil, se vor utiliza de preferinţă corpuri de iluminat cu consum redus de energie şi, după caz,
sisteme de comandă pentru optimizarea consumului de energie.
Lămpi de iluminat
Corpuri de iluminat interioare
Corpurile de iluminat vor fi complet echipate cu toţi suporţii, tijele de susţinere, cabluri
flexibile, corpul de iluminat şi prize. Ele vor fi conectate la circuitul principal prin cabluri
flexibile rezistente la căldură având miezul de 24/ 0,20mm (0,75mm2). Clasa de protecţie va fi
IP 42.
Toate corpurile de iluminat vor fi legate la instalaţia de împământare printr-un conductor
separat, flexibil. Acolo unde lămpile adiacente sunt conectate la diferite faze ale alimentării, o
eticheta va fi prevazută la interior, în vederea atenţionării asupra tensiunii de fază.
Corpurile de iluminat nu trebuie să transmită încărcări suplimentare tavanelor suspendate.
Dacă nu se
poate evita acest lucru atunci corpurile de iluminat vor utiliza suporţii tavanului.
În situaţia corpurilor suspendate de structura tavanului conexiunile dintre armături şi

circuitele de cabluri
fixe se vor face prin prize şi mufe.
Suporţii corpurilor de iluminat, cutiile de conectare şi celelalte parţi ale lămpilor vor
trebui să fie construite la timp pentru a respecta programul construcţiei clădirii. Articolele de
sticlărie, dispozitivile refractive, abajururile, lămpile şi tuburile nu vor fi montate până când
toate lucrările construcţiei nu sunt încheiate.
Corpuri de iluminat cu lămpi fluorescente
119
Componentele refractare vor fi din material GRP (poliester armat cu fibră de sticlă)
sau acril extrudat inhibitor de flacără. Vor fi de tip semitransparent sau prismatic, conform
specificaţiei. O garnitură va fi prevazută între dispozitivul refractiv şi corp pentru a forma o
etanşeizare efectivă. Lămpile vor fi conforme ultimelor standarde. Dacă nu este altfel
specificat, lămpile vor fi colorate „alb” pentru folosinţă industrială. Capetele lămpilor vor fi de
tip bi-poli. Durata de viaţă minim garantată va fi de 8000 ore.
Lămpile cu fişe metalice (MCFE/U) vor fi folosite în lămpi cu sticlă armată cu poliester sau în
zonele în care structura metalică nu este încastrată în lampă 20 mm.
Corpuri de iluminat lămpi incandescente

Corpurile de iluminat vor fi construite dintr-un reflector din aliaj de aluminiu şi o
carcasă cu goluri de ventilaţie adecvate. O poziţie reglabilă, un corp de lampa BS din porţelan
va fi încorporat, un cablu rezistent la încalzire pre-cablat.
Suprafaţa corpurilor de iluminat incandescente va fi de tip sticlă albă opal potrivite pentru
montarea pe perete sau tavan. Lămpile incandescente vor fi conforme ultimelor standarde.
Lămpile pentru serviciu general vor avea un singur filament de până la 150W. Lampa va avea
un soclu tip baionetă şi va avea o manta de sticlă mată.
Lampile de serviciu general folosite la iluminatul de urgenţă sau iluminatul de operare
la tensiuni diferite de tensiunea normală principală, vor fi prevazute cu un soclu cu filet Edison.
Lămpile normate pentru 300W şi mai mult vor avea cap filetat tip Goliath Edison.
Corpuri de iluminat pentru iluminatul de urgenţă
Corpurile de iluminat de urgenţă vor fi de tip autonom, conform specificaţiei. Lămpile vor fi
funcţiona automat, asigurând iluminare instantanee în cazul unei avarii principale. Capacitatea
acumulatorilor va fi suficientă pentru funcţionarea tuturor lămpilor conectate la sistemul de
iluminare de urgenţă pentru o perioadă de 3 ore.
Corpuri de iluminat exterioare

Toate corpurile de iluminat exterioare vor avea corpuri de iluminat
impermeabilizate cu difuzori policarbonaţi pentru protecţie la vandalizare şi având un grad
minim de protecţie IP55. Sistemul de iluminat exterior va fi proiectat de tip inaccesibil pentru
intruşi.
Nivele de iluminare
Generalităţi
Toate zonele unde accesul este necesar, indiferent de scop, vor beneficia de un nivel de
iluminare mediu de 30 lucşi şi minim de 6 lucşi la nivelul solului/ pardoselii.
Iluminatul va fi comandat manual, prin întreruptoare şi comutatoare instalate în locuri

accesibile.
Se vor utiliza întreruptoare comandate prin fotocelulă (dublate cu comutatoare manuale
amplasate pe tabloul general de iluminat), pentru a preveni funţionarea instalaţiilor de iluminat
pe timpul zilei.
Iluminatul în incinte
În toate zonele unde este necesar accesul personalului pentru activităţi de exploatare/
întreţinere, va fi asigurat un nivel de iluminare mediu de 100 lucşi şi un un nivel minim de
50 lucşi la nivelul solului sau căilor de acces.
Iluminatul va fi comandat manual, prin întreruptoare şi comutatoare instalate în locuri
accesibile. Iluminatul căilor de acces şi al drumurilor
Drumurile de acces din incintă vor beneficia de o iluminare medie de aproximativ 50 lucşi.
Iluminatul exterior va beneficia de următoarele opţiuni de comanda printr-un selector
120
Manual/ Oprit/ Automat:
(a) automat - cu fotocelulă (întreruptor crepuscular), care comandă pornirea instalaţiei de
iluminat în amurg şi oprirea acesteia după un timp presetat, reglabil de la 0 la 24 ore;
(b) manual - realizat cu întreruptoare separate pe fiecare circuit, întreruptoare care trebuie
instalate pe
tabloul de distribuţie principal şi la cabina de pază de pe şantier.
Iluminatul zonelor tehnologice

În toate zonele unde au loc operaţiuni de exploatare/ întreţinere a instalaţiilor tehnologice va fi
asigurat un nivel de iluminare mediu de 150 lucşi şi un un nivel minim de 50 lucşi la
nivelul solului/ pardoselii.
Iluminatul va fi comandat manual, prin întreruptoare şi comutatoare instalate în locaţii
adecvate pe căile de acces la zona respectivă.
Iluminatul staţiilor şi posturilor de transformare, camerelor de comandă şi
camerelor
echipamentelor electrice:
(a) Acestea vor beneficia de o iluminare medie de minim 500 lucşi (minim 150 lucşi la
nivelul pardoselii) şi minimum 150 lucşi pe suprafeţele verticale ale panourilor de
comandă. Nivelurile de iluminat şi indicii de strălucire vor fi în conformitate cu ultimele
documente de indicaţii emise de NP 061 – 02; Normativul pentru proiectarea şi executarea
sistemelor de iluminat artificial din cladiri
(b) luminatul va fi controlat manual din locaţii adecvate la fiecare dintre intrările în camere.
Iluminatul atelierelor
(a) În aceste zone va fi asigurat un nivel de iluminare mediu de 200 lucşi şi un un nivel
minim de 50 lucşi la nivelul pardoselii. Nivelurile de iluminat şi indicii de strălucire vor
fi în conformitate cu ultimele documente de indicaţii emise de NP 061 – 02; Normativul pentru
proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri. Se vor adăuga surse locale
de iluminat suplimentare, după necesităţi.
(b) luminatul va fi controlat manual din locaţii adecvate la fiecare dintre intrările în ateliere.
Iluminatul birourilor
(a) Birourile vor beneficia de un nivel de iluminare mediu de 300 lucşi şi un un nivel
minim de
100 lucşi la nivelul pardoselii. Nivelurile de iluminat şi indicii de strălucire vor fi în
conformitate cu ultimele documente de indicaţii emise de NP 061 – 02; Normativul pentru
proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri.
(b) Iluminatul va fi controlat manual din locaţii adecvate la fiecare dintre intrările în birouri.
Iluminatul de urgenţă (siguranţă)

Corpurile de iluminat de urgenţă furnizate vor fi în conformitate cu cerinţele standardului SR
EN
60598-2-22 şi au rolul de a permite evacuarea sigură din clădiri în situaţiile de cădere
a alimentării cu energie electrică. Corpurile de iluminat de urgenţă vor utiliza, pe cât posibil,
corpuri de iluminat normale prevăzute cu sistem de alimentare de rezervă pe baterii şi sursă de
alimentare neîntreruptibilă (UPS - Uninterruptible Power Supply).
Iluminatul de urgenţă autonom are rolul de a asigura traversarea, evacuarea şi ieşirea în
siguranţă din clădiri, structuri şi scării în cazul în care se întrerupe alimentarea normală
cu energie electrică.
În plus faţă de corpurile de iluminat pentru situaţii de urgenţă menţionate anterior, cel puţin 10
% din corpurile fluorescente ale instalaţiilor de iluminat normal trebuie să aibă şi rolul de
121
corpuri de iluminat de urgenţă. Aceste corpuri vor fi distribuite uniform pe întreaga suprafaţă.
În camerele de comandă/ dispecer şi în camerele echipamentelor electrice 30 % din corpurile de
iluminat vor fi corpuri de iluminat de urgenţă cu o autonomie de cel puţin 3 ore.
Lângă fiecare corp de iluminat de urgenţă va fi montat într-o poziţie accesibilă un comutator de
testare manuală a iluminatului de urgenţă.
Iluminatul exterior
Instalaţia de iluminat exterior pentru staţie va include stâlpi metalici, console, corpuri de
iluminat cu sistem de prindere încorporat, circuite de comandă cu fotocelulă (întreruptor
crepuscular) şi instalaţiile electrice de alimentare corespunzătoare.
Stâlpii metalici vor fi confecţionaţi din tuburi de oţel fabricate conform standardelor SR EN
10210 şi SR EN 10067. Înăltimea lor va fi de 5 m pentru iluminarea drumurilor de acces şi de
10 metri pentru zonele de exploatare/ întreţinere. Coloanele vor fi prevăzute cu un mecanism de
ridicare şi coborâre.
Consolele vor avea lungime de 0,5 metri şi înclinare de minim 5 grade. Stâlpii şi consolele vor
fi protejate anticoroziv prin galvanizare la cald conform standardului SR EN ISO 1461.
Pe suprafaţa de bază a stâlpului până la o înălţime de 250 mm deasupra nivelului solului se
va
aplica un strat de bitum dur neporos, izolator din punct de vedere electric, în conformitate cu
BS
3416. Grosimea stratului aplicat va fi de minimum 0,125 mm în stare uscată.
Amplasamentele finale ale stâlpilor de iluminat exterior vor fi stabilite de comun acord cu
Consultantul înainte de montajul acestora. Gradul de protecţie al corpurilor de iluminat (în
compartimentul lămpii) va fi minim IP 54.
Zonele interne ale instalaţiei

Societatea noastra va oferi un nivel de iluminare ridicat în zonele instalaţiei. Iluminatul
va cuprinde corpuri de iluminat cu lămpi fluorescente, aplice sau proiectoare,
comutatoare şi cablarea electrică.
Corpurile de iluminat vor fi montate în poziţii uşor accesibile de la pereţi sau de pe căile de
circulaţie intermediare. Accesul la corpurile de iluminat pentru lucrări de întreţinere şi
înlocuirea lămpilor nu va necesita schele sau utilizarea de podesturi temporare. Dacă sunt
necesare podesturi suplimentare pentru a întreţine corpurile de iluminat, acestea vor constitui o
parte din lucrările permanente din şi vor fi furnizate conform contractului.
Corpurile de iluminat din zonele tehnologice vor trebui să fie alese astfel încât să funcţioneze în
mediu umed şi chiar să admită stropirea/ imersarea ocazională de scurtă durată.
În funcţie de înălţimea clădirii, se va alege soluţia de iluminat cea mai avantajoasă din punct de
vedere economic. În clădiri, întreruptoarele şi comutatoarele vor fi instalate lângă uşile de acces
(intrare) şi vor fi amplasate la o înălţime de 1400 mm deasupra pardoselii finite.
Deasupra fiecărei uşi de acces într-o clădire, în exterior, va fi prevăzut un corp de
iluminat (aplică) etanş. Corpurile vor fi echipate cu detectoare (senzori) de mişcare în infraroşu
şi cu fotocelulă (întreruptor crepuscular).
Tablourile electrice (TE)

Cerinţe generale
Aceaste cerinţe se vor aplica construcţiei tuturor panourilor tablourilor electrice, făcând referire
inclusiv dar nu numai la: panouri de comandă, centre de control ale motoarelor, întreruptoare de
circuit, panouri de control, panouri de supraveghere sau monitorizare, tablouri de control
– panouri de distribuţie, tablouri triaj, tablouri interfaţă, tablouri de control locale, cutii de
comandă locală.
122
Cu excepţia situaţiilor în care se cere altfel, TE vor trebui să fie conforme cu cele mai noi
revizii ale standardelor SR EN 60947 şi SR EN 60439-1. Forma de separare a TE va fi Forma 2
şi acestea vor fi dimensionate la nivelurile specificate în Contract pentru funcţionarea la
tensiuni de până la 600V, 50 Hz, schema de legare la pământ TN-C şi TN-S.
TE vor fi construite astfel încât întreţinerea lor să se facă numai prin partea din faţă. Panourile
frontale vor fi prevăzute cu balamale şi dotate cu sisteme de închidere cu cheie comună pentru
o aceeaşi secţiune a ansamblului.
Modul de intrare a cablurilor precum şi şi alte tipuri de acces vor fi detaliate, după caz,
în
Specificaţiile electrice particulare.
TE de exterior vor fi montate în incinte rezistente la coroziune şi la intemperii. Incintele vor
avea un grad de protecţie minim IP 55 şi vor permite un spaţiu de minim 1000 mm în faţa
echipamentului.
Construcţie
Toate tablourile vor fi cu doar cu acces prin faţă şi vor fi prevăzute cu compartimente de
cabluri/ bare cu capace frontale prinse cu şuruburi. Utilizarea şuruburilor vizibile din exterior nu
este acceptabilă. Amplasarea traseelor de cabluri direct între secţiuni sau în spatele acestora nu
este acceptabilă.
Toate TE vor avea o structură modulară care să permită dezvoltări ulterioare. Fiecare secţiune
dintr-un tablou va constitui o entitate independentă de celelalte secţiuni şi va fi dotată cu uşă de
acces proprie, care va putea fi deschisă la un unghi de cel puţin 90° grade.
Carcasele modulare ale TE vor fi realizate din tablă de oţel cu grosimea de minim 2 mm, vor fi
construite rigid şi vor avea aceeaşi înălţime. Gradul minim de protecţie va fi IP 54, în
conformitate cu standardul SR EN 60529 şi va fi precizat, după caz, în Specificaţiile electrice
particulare. Culoarea de finisare va fi cea standard a fabricantului, exceptând cazul în care, în
Contract se specifică altfel.
În interior compartimentarea modulelor va fi realizată cu pereţi rigizi rezistenţi, care să permită
separarea individuală a compartimentelor şi a acestora de compartimentul barelor de distribuţie.
Aceasta va împiedica atât căderea accidentală a obiectelor în compartimentele inferioare aflate
sub tensiune, cât şi propagarea defectului dintr-un compartiment într-altul. Înălţimea totală a
modulelor TE (inclusiv plinta) nu va depăşi
2300 mm. Mânerele separatoarelor, comutatoarelor, butoanele, lămpile indicatoare şi
instrumentaţia se vor afla la o înălţime cuprinsă între 500 şi 1750 mm faţă de nivelul pardoselii
finite.
Modulele TE vor fi dotate la bază cu o plintă înaltă de (100-125) mm, fabricată din oţel
şi protejată împotriva coroziunii. Aceasta plintă va fi va fi decalată spre exterior cu (10-12) mm
faţă de faţa verticală a tabloului, astfel încât să se creeze o suprafaţă frontală continuă. Plintele
de baza vor fi instalate şi fixate înainte ca modulele TE să fie puse pe poziţie şi fixate în partea
superioară.
Dacă modulele TE sunt prevăzute cu intrarea cablurilor pe la partea inferioară, distanţa dintre
partea inferioară a modulelor şi placa cu presetupele de cabluri va fi de minim 200 mm iar
distanţa dintre placa cu presetupele de cabluri şi şirurile de cleme va fi, de asemenea, de minim
200 mm. Toate aparatele si componentele interne vor fi instalate pe contrapanouri.
Numărul de conductoare şi cabluri pozate într-un canal interior de cabluri va oferi un grad de
umplere nu mai mare de 45 %.
Bare de distribuţie
Toate barele şi conexiunile primare vor fi din cupru de înaltă conductivitate şi vor îndeplini cele
mai recente standarde. Capacitatea mecanică şi dielectrică a barelor şi suporţilor de conexiune
123
vor trebui să suporte fără avarii cele mai dificile condiţii ale trecerii curentului electric ce pot
apare într-o instalaţie electrică.
Barele de distribuţie vor avea aceeaşi secţiune pe întreaga lungime a unui tablou şi
exceptând situaţiile când în Contract se menţionează altfel, vor fi dimensionate la acelaşi curent
de calcul ca şi întreruptorul/ separatorul din amonte.
Barele de distribuţie vor fi instalate în compartimente separate în conformitate cu IEC 60439 şi
nu vor prezenta discontinuităţi în zonele de interfaţă între secţiuni adiacente.
Barele de distribuţie secundare vor fi din acelaşi tip constructiv şi vor fi dimensionate la
aceleaşi valori ale curentului de scurtcircuit ca şi barele de distribuţie principale.
Conexiunile aflate sub tensiune de la şi către barele de distribuţie vor fi complet izolate
sau ecranate corespunzător. Toate capacele de protecţie şi panourile de acces către barele de
distribuţie şi conexiunile acestora vor purta inscripţii de avertizare corespunzătoare.
Pentru a permite extinderi sau conexiuni suplimentare în viitor accesul la barele de distribuţie
va trebui să fie comod.
Întreruptorul principal şi conexiunile dintre mecanismul întreruptorului principal şi barele
de distribuţie precum şi suporţii şi consolele acestora vor fi dimensionate pentru a funcţiona la
aceeaşi valoare a curentului de scurtcircuit cu cea specificată pentru sistemul de bare de
distribuţie.
Compartimentele barelor de distribuţie vor fi proiectate astfel încât să nu necesite ventilaţie
forţată pentru funcţionarea în condiţii normale de temperatură ambiantă.
Transformatoarele de curent vor fi de tipul cu montaj pe bară şi vor fi conforme cu cea mai
recentă revizie a standardului SR EN 60044-1.
Echipamente de încălzire şi ventilare

Compartimentele interioare ale tablourilor TE vor fi prevăzute cu un echipament de încălzire
controlat prin intermediul unui termostat şi întreruptor pornit/ oprit în scopul evitării
fenomenului de condensare a vaporilor de apă. Echipamentul de încălzire anticondens va fi
alimentat dintr-un tablou separat, alimentat, la rândul său din tabloul de servicii interne.
Cu excepţia compartimentelor barelor de distribuţie, toate compartimentele care conţin aparataj
capabil să genereze căldură în condiţii de funcţionare normală vor fi echipate cu sisteme de
ventilare forţată. Ventilatoarele vor fi echipate cu filtre capabile să menţină nivelul de
protecţie împotriva intrării apei şi prafului în interiorul TE. Ventilatoarele vor porni automat în
momentul când echipamentele generatoare de căldură sunt pornite. Pe uşa compartimentului/
secţiunii vor fi prevăzute indicatoare de avarie pentru ventilatoare şi de supratemperatură în
interiorul compartimentului.
Cablarea interioară a tablourilor

Cablarea interioară a tablourilor va fi realizată cu conductoare şi cabluri din cupru cu izolaţie
din PVC şi vor fi conforme cu standardele SR HD 21 şi SR HD 603. Cablurile vor avea
conductoare multifilare. Conductoarele vor avea secţiunea minimă de 1,0 mm2. Pentru cablarea
echipamentelor montate pe uşile modulelor TE se admite o secţiune maximă de 2,5 mm2.
Codul de culori al cablurilor va fi următorul:
(a) Faze: roşu, albastru, maro;
(b) Nul: albastru deschis; (c) Control: gri/ negru;
(d) Împământare: verde/ galben.
Etichetarea conductoarelor şi cablurilor se va face cu etichete la ambele capete cu tile din mase
plastice în conformitate cu schemele electrice desfăşurate (schemele de uzinare)
corespunzătoare. Se acceptă identificarea conductoarelor prin marcare directă cu maşini
specializate. Nu se admit etichete autocolante în acest scop.
124
Când în interiorul unui compartiment izolat prin intermediul propriului său separator sau
disjunctor există
terminale care se mai află sub tensiune, acestea vor fi prevăzute cu capace de protecţie
transparente cu inscripţii de avertizare corespunzătoare care să indice existenţa pericolului de
electrocutare (Pericol de moarte! Sub tensiune!) precum şi valoarea tensiunii periculoase.
Capacele de protecţie vor fi dimensionate astfel încât să acopere complet terminalele de cablu
(papucii) aflate sub tensiune şi vor fi fixate ferm cu şuruburi.
Conductoarele cablurilor de comandă vor fi prevăzute cu capete terminale sertizate izolate.
Fiecare conductor va fi echipat cu capete terminale. Conductoarele şi cablurile de tensiuni
diferite se vor termina în şiruri de cleme distincte.
Atunci când echiparea electrică include mai mult de un TE, sistemul de etichetare va fi
unic în cadrul
fiecărui TE.
Circuitele de energie (forţă) vor fi amplasate distinct de cele de curenţi slabi şi vor fi conforme
cu cele mai noi reglementări din domeniul compatibilităţii electromagnetice.
Terminaţiile cablurilor
Accesul cablurilor în tablouri se va face cu presetupe. De la presetupe conductoarele cablurilor
vor avea o lungime liberă de cel puţin 300 mm pentru realizarea traseului până la clemele de
conexiune corespunzătoare. Plăcile cu presetupe vor fi dimensionate astfel încât oricare dintre
cabluri să poată fi scos fără a fi necesară îndepărtarea altor cabluri.
Deasupra şi dedesubtul plăcii cu presetupe se vor asigura spaţii libere de cel puţin 150 mm
necesare accesului comod la presetupe. Dacă este necesar, în interiorul TE vor fi prevăzute
canale de cabluri cu rol de rezemare, rutare şi fixare a cablurilor.
Toate conductoarele de comandă vor avea capete terminale sertizate şi izolate. Fiecare
conductor va fi conectat la o singură clemă. Dacă conductoarele şi cablurile de tensiuni
diferite sunt terminate pe acelaşi şir de cleme, ele vor fi separate prin partiţii izolatoare şi
marcate corespunzător.
Terminaţiile conductoarelor şi cablurilor vor fi astfel dispuse încât să nu genereze
eforturi mecanice (tensiuni) în timpul operaţiilor de fixare a echipamentelor şi strângere a
elementelor de conexiune electrică. Cablurile şi conductoarele vor fi identificate folosind tile de
plastic la ambele capete.
Conductoarele de rezervă vor fi terminate in cleme adecvate şi vor avea o lungime
suficientă pentru a atinge orice altă clemă de comandă amplasată poziţionat în cadrul aceluiaşi
compartiment.
Şiruri de cleme
Clemele de legatură vor fi complet izolate, vor asigura un contact mecanic ferm şi vor fi de
tipul celor cu
montaj pe şină DIN standard.
Instrumentele care folosesc pentru conexiune fişe plate, fişe D-sub şi fişe DIN vor fi terminate
într-o unitate de interfaţă montată pe o şină DIN cuprinzând conexiunile prizelor şi blocul de
conexiuni cu şurubu ri cu terminalele etichetate.
Acolo unde este cazul vor fi conectate maxim două conductoare într-o clema de preferat
utilizând terminaţii (ferule) duble. Pentru instrumentele ce necesită surse de alimentare separate,
acestea trebuie să poată fi izolate în mod individual folosind terminale mobile prevăzute cu
siguranţe fuzibile.
Toate clemele utilizate pentru conductoare şi cabluri aflate la tensiuni mai mari de 110 V
c.a. vor fi
prevăzute cu etichete de avertizare. În vecinătatea plăcii cu presetupe vor fi prevăzute cleme
125
separate pentru conexiuni de intrare şi de ieşire.
Clemele şi şirurile de cleme vor fi etichetate în conformitate cu schemele electrice desfaşurate
(schemele de uzinare) corespunzătoare. În perspectiva unei extinderi ulterioare, în fiecare
compartiment va fi prevăzut un număr de minimum 10 cleme de rezervă (sau de 15 % din
numărul total de cleme – care este mai mare).
Legarea la pământ a TE
TE vor fi echipate cu o bara de legare la pământ din cupru dur, amplasată vizibil şi distinct faţă
de orice placă cu presetupe şi de traseele de intrare a conductoarelor cablurilor. Bara de legare
la pământ va avea o secţiune minimă de 120 mm2 (sau de 50 % din secţiunea barelor de
distribuţie – care este mai mare).
Într-o secţiune oarecare a unui TE, bara de legare la pământ va fi o piesă continuă (dintr-o
singură bucată). Discontinuităţile sunt permise numai în locurile unde din construcţie bara a fost
secţionată din considerente de transport şi montaj. În locurile de discontinuitate, bara de legare
la pământ va fi îmbinată cu ajutorul a două eclise prinse cu cel puţin două şuruburi. Eclisele şi
zonele de contact ale barelor vor fi decapate şi cositorite (stanate). La ambele capete, bara de
legare la pământ va fi conectată la reţeaua generală de legare la pământ.
Componentele metalice ale carcasei TE precum şi toate părţile metalice care, în condiţii
normale, nu sunt utilizate ca şi căi de curent, vor fi ferm conectate la bara de legare la pământ.
Uşile metalice ale secţiunilor TE vor fi conectate, de asemenea, la bara de legare la pământ cu
ajutorul unor conductoare flexibile dimensionate corespunzător, prevăzute cu conectorii de
capăt (papuci) sertizaţi.
Legaturile principale la bara de legare la pământ vor fi realizate cu organe de asamblare M8 sau
echivalente. În zonele unde echipamentelor vor fi conectate la conductoarele de ramificaţie
ale instalaţiei de legare la pământ, suprafeţele de contact vor fi bine curăţate de vopsea şi de
orice alte acoperiri izolatoare şi apoi vor fi protejate cu vaselină neutră.
Izolarea TE
Cerinţe generale
Izolarea (separarea) TE va fi realizată cu separatoare cu rupere în aer sau întreruptoare automate
(disjunctoare) compacte în carcasă turnată (MCCB – Moulded Case Circuit Breaker) cu montaj
în interiorul tablourilor metalice.
Deschiderea uşii sau capacul compartimentului va fi interblocată cu separatorul sau
întreruptorul automat (disjunctorul) respectiv, astfel încât uşa dulapului să nu poată fi deschisă
atunci când acesta este închis. De asemenea, separatorul sau întreruptorul automat
(disjunctorul) respectiv nu va putea fi închis decât dacă uşa sau capacul compartimentului
este închis corespunzător.
Separatorul sau întreruptorul automat (disjunctorul) va fi prevăzut cu un sistem clar de indicare
a poziţiei sale (cum ar fi PORNIT/ OPRIT). Indicatorul trebuie să fie vizibil în mod clar din
poziţia normală de operare. Separatoarele sau întreruptoarele automate (disjunctoarele) vor
trebui să poată fi blocate numai pe pozitia
”DESCHIS”.
Din raţiuni de întreţinere, contactele lor mobile vor trebui să fie demontabile. Contactele fixe
vor trebui să fie
complet izolate.
Separatoarele sau întreruptoarele automate (disjunctoarele) trebuie să permită ataşarea de

contacte
auxiliare. Pentru fiecare separator sau întreruptor automat vor fi prevăzute două contacte
auxiliare de rezervă.
126
Întreruptoare automate (disjunctoare)

Disjunctoarele vor fi conforme cu cea mai recentă revizie a standardului SR EN 60927-2, şi
vor fi capabile să suporte curenţii de scurtcircuit specificaţi pentru sistemul respectiv.
Disjunctoarele instalate vor trebui să poată suporta în mod continuu curentul maxim de calcul.
Disjunctoarele compacte în carcasă turnată (MCCB) vor fi prevăzute cu manete de acţionare
rotative. Disjunctoarele vor fi prevăzute cu un sistem de protecţie adecvat.
Disjunctoarele compacte în carcasa turnată MCCB al căror curent nominal depăşeşte 100
A vor fi prevăzute cu un dispozitiv termic de suprasarcină care să prezinte o caracteristică
curent – timp inversă şi un dispozitiv electromagnetic de decuplare ajustabil. Disjunctoarele
compacte în carcasa turnată MCCB vor avea incluse cel puţin următoarele caracteristici:
(e) Interblocare mecanică şi electrică;
(f) Indicator mecanic al stărilor deschis, închis şi declanşat;
(g) Mecanism de declanşare liberă (trip-free);
(h) Cel puţin un contact auxiliar fără tensiune (voltage free), cablat la clemele de ieşire,
pentru indicare la distanţă;
(i) Bobină de declanşare şi declaşator de tensiune minimă, acolo unde este necesar.
Pentru întreruptoarele cu rupere în aer va fi furnizat un troliu de ridicare, pentru a permite
îndepărtarea şi instalarea pentru întreţinere a întreruptoarelor cu rupere în aer.
Separatoare, separatoare cu fuzibile

Separatoarele de sarcină şi separatoarele de sarcină cu fuzibile vor fi conforme cu cele mai
recente revizii a standardelor SR EN 60947-3 şi SR EN 60129 şi vor fi capabile să întrerupă
curentul de sarcină nominal dar nu şi pe cel de defect (load break). De asemenea, izolatoarele
vor fi capabile să închidă circuitul în condiţii de curent de defect (fault make).
Separatoarele de sarcină şi separatoarele de sarcină cu fuzibile vor trebui să permită ataşarea de
contacte auxiliare. Pentru fiecare separator sau întreruptor automat vor fi prevăzute două
contacte auxiliare de rezervă.
Măsurarea parametrilor energiei electrice

Circuitul de alimentare a unui Centru de Comandă a Motoarelor (CCM) sau a unui tablou de
distribuţie va fi echipată în mod obligatoriu cu următoarele:
(a) transformatoare de curent separate pentru sistemele de comandă şi indicare/ măsurare;
(b) un voltmetru echipat cu o cheie de comutare, care să permită indicarea tensiunilor de
alimentare de fază şi de linie sau, cel puţin, trei lampi indicatoare care să indice prezenţa
tensiunilor de alimentare;
(c) pentru alimentări de peste 250 A se va instala suplimentar un multimetru digital (centrală
de măsură)
prevăzut cu bloc de scurtcircuitare a bornelor secundare ale transformatoarelor de curent şi
siguranţe
fuzibile. Multimetrul va trebui să măsoare, cel puţin, valorile următoarelor mărimi electrice:
curent, tensiune,
putere activă, puterea reactivă, putere aparentă, factor de putere şi frecvenţă. Multimetrul va
trebui să furnizeze semnale pentru pentru sistemul de comandă şi gestiune a sistemului de
alimentare cu energie electrică şi sistemului SCADA.
Contactoare şi demaroare de motoare

Generalităţi
Contactoarele şi demaroarele de motoare reprezintă, în general, secţiuni ale unor tipuri
127
particulare de TE, denumite Centre de Comandă a Motoarelor (CCM). Contactoarele şi
demaroarele vor fi conforme cu SR EN 60947-4 şi vor fi din clasa 12, categoria de utilizare
AC-3, dacă nu se specifică altfel.
Dacă pentru un anumit demaror se cer anumite caracteristici speciale, acestea vor fi
detaliate în Specificaţiile particulare.
Configuraţia componentelor şi a terminalelor va fi identică pentru fiecare tipo-dimensiune de
demaror de motoare. Toate contactoarele pentru pornirea stea/ triunghi, de schimbare a sensului
de rotaţie etc. vor fi interblocate mecanic şi electric.
Secţiunile de comandă ale CCM vor fi prevăzute cu un sistem de temporizare, care să
prevină pornirea simultană a două motoare atât în condiţii normale de exploatare cât, mai ales,
la restabilirea tensiunii de alimentare după o întrerupere temporară a alimentării cu energie
electrică. Sistemul de temporizare va permite pornirea motoarelor într-o ordine prestabilită.
Perioada de timp dintre două porniri consecutive ale motorului trebuie să ţină seama de
metoda de pornire a motorului. Pentru demaroarele prevazute cu control automat
programabil prin PLC, această funcţie va fi implementată în PLC.
Aparatele şi componentele cum ar fi relee, contactoare, temporizatoare, regulatoare, etc. vor
avea etichete montate în imediata apropiere şi inscripţionate în conformitate cu denumirile din
schemele electrice desfăşurate (scheme de uzinare).
Se vor amplasa separat contactoarelor şi demaroarelor pe cât posibil, de secţiunile de
comandă. Contactoarele şi demaroarele de motoare vor include ca un minim următoarele
echipamente şi facilităţi:
(a) întreruptor automat (disjunctor) tripolar magnetotermic compact în carcasa turnată
(MCCB) sau întreruptor-separator cu fuzibile interblocat cu uşa de acces a secţiunii CCM
în poziţiile ÎNCHIS şi DESCHIS blocat;
(b) sistem adecvat de pornire directă sau asistată a motoarelor;
(c) monitorizarea stărilor şi semnale de comandă necesare interfaţării cu sistemul automat
programabil/
SCADA;
(d) echipament de încălzire anticondens cu termostat controlat comandat prin contactele
auxiliare ale contactorului principal. Echipamentul de încălzire anticondens va fi
deconectat automat în momentul pornirii motorului şi conectat automat în momentul opririi
acestuia;
(e) releu electronic de protecţie la suprasarcină, la pierderea unei faze de alimentare şi
inversarea
succesiunii fazelor;
(f) şir de cleme principale şi secundare prevăzute cu o rezervă de 15 % din numărul
necesar în cadrul
contractului;
(g) ampermetre 72 mm x 72 mm, cu scală de 120° şi partea superioară a scalei

comprimată pentru
cureţi de pornire ai motoarelor montate pe uşa secţiunii pentru motoarele cu puterea mai mare
sau egala cu 1,5kW; pentru cele demarate cu convertizor de frecventa sau soft-starter, afişajul
va oferi şi indicaţiile Ampermetrului.
(h) indicator neresetabil al numărului de ore de funcţionare cu afişare până la 99.999,9 ore
montat pe uşa secţiunii;
(i) butoane de pornire/ oprire-blocare/ resetare suprasarcină montate pe uşa secţiunii;
(j) lămpi indicatoare pentru stările de pornit/ oprit/ disponibil/ avarie montate pe uşa
secţiunii;
(k) comutator selecţie manual/ 0/ automat montat pe uşa secţiunii;
128
(l) siguranţe fuzibile pentru circuitele electrice al rezistenţelor de încălzire a motoarelor
acolo unde este
cazul;
(m) disjunctoare magnetotermice sau siguranţe fuzibile pe circuitele de comandă.
(n) Pentru fiecare secţiune a contactoarelor şi demaroarelor va fi prevăzut un buton de oprire
cu blocare. Acest buton va fi înseriat pe circuitul de alimentare a părţii de comandă. Dacă
butonul este deblocat şi eliberat manual, circuitele de comandă din compartimentul respectiv
vor fi realimentate, dar separatorul principal va rămâne pe poziţia DESCHIS. Închiderea uşii va
reseta automat butonul de oprire. Butonul va fi utilizabil în toate modurile de comandă.
(o) Acţionarea semnalelor de situaţii de urgenţă, de suprasarcină şi de avarie va declanşa
instantaneu oprirea instalaţia şi o vor menţine în starea de avarie până când butonul de resetare
este acţionat manual.
Tipuri de contactoare şi demaroare de motoare

Vor putea fi utilizate următoarele tipuri de contactoare şi demaroare de motoare
(pentru tensiuni cu valori de până la 600 V inclusiv):
(a) cu pornire directă la tensiunea reţelei de alimentare - Acestea vor fi conforme cu SR EN
60947-4, şi cu excepţia altor prevederi speciale, vor intra în clasa de sarcină intermitentă 12;
(b) stea/ triunghi - Acestea vor fi conforme cu SR EN 60947-4, iar clasa de utilizare va fi
AC-3;
(c) cu turatie variabilă - Aceste acţionari vor fi de tipul cu invertor de curent alternativ
comandat pe principiul modulaţiei în durată a impulsurilor de comandă şi vor trebui să poată
comanda turaţia, cuplul la arbore şi curentul motoarelor asincrone clasice cu rotor în colivie.
Acţionările vor fi cu 12 pulsuri şi vor fi astfel alese încât armonicile generate în sistemul de
alimentare cu energie electrică să se situeze în limitele admise şi să nu provoace interferenţe cu
alte echipamente şi instalaţii conectate la sistem. Dacă acţionările cu turaţie variabilă nu
îndeplinesc cerinţele referitoare la emisiile armonice, ele vor fi echipate cu filtre pentru
armonici. Secţiunile contactoarelor şi demaroarelor care conţin echipamente de acţionare cu
turaţie variabilă vor mai include o lampă de avarie a invertorului şi un aparat de indicare a
frecvenţei;
(d) cu pornire prin soft-starter.
Separarea contactoarelor şi demaroarelor de motoare

Fiecare demaror va fi prevăzut cu un întreruptor automat (disjunctor) tripolar magnetotermic
compact în carcasa turnată (MCCB) sau întreruptor-separator cu fuzibile interblocat cu uşa de
acces sau panoul frontal al secţiunii demarorului. Întreruptorul va fi echipat cu contacte
auxiliare pentru a putea separa toa te circuitele de alimentare auxiliare care intră în demaror.
Atunci când demaroarele sunt alimentate prin disjunctoare sau siguranţe fuzibile separate care
aparţin unui tablou de distribuţie, separatorul demarorului va avea terminalele complet izolate.
Dacă se utilizează disjunctoare, ele vor avea un contact auxiliar care să poata separa
alimentarea circuitului de comandă. Dacă se utilizează siguranţe separate, alimentarea
circuitului de comandă se va face prin transformatoare independente în cadrul fiecărei secţiuni.
Contactoare
Contactoarele vor fi tripolare, cu rupere în aer, prevăzute cu circuite care împiedică
reconectarea automată necontrolată la revenirea tensiunii de comandă după un eveniment de
întrerupere a alimentării, şi vor fi conforme cu SR EN 60947, clasa de sarcină intermitentă 12,
categoria de utilizare AC-3, şi vor avea cel cel puţin un set de contacte basculante de rezervă.
Contactoarele pentru pentru pornirea motoarelor (direct la tensiunea reţelei, stea/ triunghi,
etc.) şi de schimbare a sensului de rotaţie vor fi interblocate mecanic şi electric.
129
Protecţie şi resetare
Circuitele contactoarelor şi demaroarelor de motoare vor fi prevăzute cel puţin cu dispozitive
electronice (relee) de protecţie la suprasarcină, la pierderea unei faze de alimentare şi inversarea
succesiunii fazelor şi la apariţia defectelor de punere la pământ. Releele termice vor trebui să fie
reglabile şi vor fi calibrate la valoarea curentului de sarcină nominal al motorului.
În general, protecţia motorului va fi ca şi cea descrisă mai jos şi orice modificare de la aceasta
va trebui detaliată în contract:
(a) motoare cu putere < 30kW - protecţie termică;
(b) motoare cu putere ≥ 30 kW - monitorizare electronică cu indicarea avariilor.
Pentru indicarea stării, contactoarele vor fi prevăzute cu contacte auxiliare şi se va include cel
puţin un set de contacte basculante de rezervă.
Releele de suprasarcină vor trebui să poată fi resetate manual prin intermediul unui buton de
resetare în caz de supracurent, instalat pe panoul frontal al compartimentului demarorului.
Butonul de resetare va reseta electric releul de suprasarcină.
Comutator de selecţie a comenzii

Fiecare demaror va fi echipat cu un selector pentru regimul de lucru astfel "Local/
Oprit /Comandă de la distanţă/ Automat".
Circuitele cu acţionare manuală vor fi prioritare celor automate cu excepţia circuitelor de
protecţie a acţionării.
Butoanele Pornit/ Oprit vor trebui să comande instalaţia în ambele moduri, atât local cât şi de
la distanţă.
Contoare de număr de ore de funcţionare

Contoarele vor fi de tip neresetabil la căderea tensiunii, cu afişare până la 99.999,9 ore,
montate
pe panoul frontal.
Butoane
Butoanele de pornire vor acţiona numai circuitele selectate şi circuitele de comandă primare.
Butoanele de blocare/ oprire vor fi active indiferent de poziţia în care se află selectorul. Butonul
de resetare va fi operativ numai când avaria a fost înlăturată.
Culorile butoanelor de comandă vor îndeplini cerinţele ultimelor standarde şi în particular vor
fi:
(a) Rosu: stop, oprit sau urgenţă;
(b) Verde: start sau butoane de funcţionare.
Butoanele de comandă pentru oprirea de urgentă vor avea un contact separat. Ele vor fi legate
în circuitul de control, deci vor decupla circuitul în orice condiţii. Vor avea clapeta de protectie
şi poziţie de blocare.
Siguranţe fuzibile
Tablourile electrice şi panourile de siguranţe vor fi prevăzute cu socluri pentru siguranţe
fuzibile cu mare
putere de rupere conforme cu SR EN 60947-3.
Siguranţele fuzibile de protecţie a circuitelor motoarelor vor fi din clasa 415 AC 80 (curent de
rupere de 80 kA la tensiunea de 415 V).
Se vor instala etichete care să indice identificarea circuitelor şi valorile nominale ale
siguranţelor.
130
Se vor furniza câte trei siguranţe de rezervă din fiecare categorie (dimensiune). Aceste siguranţe
vor fi bine fixate pe partea interioară a uşii tabloului de distribuţie sau demarorului.
Circuite de comandă şi echipamente

Tensiuni de comandă şi surse de alimentare
Circuitele de comandă vor fi alimentate în maximum 48 V (c.c. sau c.a.) de la un
transformator coborâtor de tensiune conform standardelor SR EN 60742 şi SR EN 61558-2
sau de surse de tensiune continuă. Unul dintre terminalele înfăşurării secundare va fi conectat
la pământ printr-o conexiune demontabilă cu şurub.
Transformatoarele vor fi dimensionate astfel încât să poată asigura alimentarea circuitelor
demaroarelor precum şi un surplus de 50 % din aceasta. Înfăşurările primare şi secundare ale
transformatoarelor vor fi protejate cu siguranţe fuzibile adecvate.
Separarea alimentării unuia dintre circuitele de comandă ale unui demaror sau ale unui grup de
demaroare nu va trebui să întrerupă alimentările circuitelor de comandă ale celorlaltor
demaroare.
Societatea noastra va furniza suplimentar un transformator de rezervă, care va fi astfel ambalat
încât să permită o conservare pe termen lung.
Modalitatea de comandă
Logica de functionare va fi realizată în programe soft cu ajutorul automatelor programabile
(PLC - automat programabil). Interblocarile de siguranţă (protecţii motoare, suprasarcină,
STOP de urgenţă, etc.) vor fi cablate direct pe bara de comandă a releului şi vor fi active
indiferent de regimul de funcţionare selectat.
Automate programabile
Automatele programabile vor fi echipate cu module de intrare/ ieşire, module de interfaţă,
module de comunicaţie, surse de alimentare, etc.
Orice memorie cu acces aleator (RAM - Random Access Memory) va fi protejată cu baterii
capabile să asigure o autonomie de funcţionare de cel puţin 24 ore în cazul căderii generale a
alimentării cu energie electrică. Echipamentul va fi prevăzut cu o lampă de avertizare "Baterie
descărcată".
Stările intrărilor/ ieşirilor vor fi indicate cu LED-uri montate frontal şi vizibile din afara
tabloului.
În apropierea automatelor programabile sau pe uşile de acces ale tablourilor acestora vor fi
prevăzute etichete din materiale noncombustibile pe care vor fi inscripţionate detalii despre
fiecare modul de intrări/ ieşiri.
Se va asigura un număr minim de intrări/ ieşiri de rezervă de 10 % (sau două intrări/ ieşiri –
care este mai mare).
Pentru semnale de intrare şi ieşire vor fi furnizate şiruri de cleme (inclusiv cleme de rezervă)
montate pe şine DIN. În cazul când modulele de ieşire au ieşiri tip releu, acestea vor fi incluse
împreună cu clemele lor într-o unitate modulară montată pe şină DIN.
Automatele programabile vor fi utilizate pentru comanda instalaţiei numai în modul automat.
Circuitele manuale şi interblocările de protecţie vor fi cablate astfel încât să fie asigurată o
funcţionare limitată a instalaţiei în cazul unei avarii a automatelor programabile.
Semnalele de oprire de urgenţă vor fi cablate direct în demaroare şi vor fi trimise şi către
automatele
programabile.
Semnalul de avarie va fi iniţiat atât în situaţia de de suprasarcină a motorului cât şi de către o
comandă de pornire neonorată a motorului. Acest semnal va putea fi resetat prin
131
intermediul unui buton montat pe panoul frontal al demarororului.
Echipamente electromagnetice
Toate releele şi temporizatoarele vor fi prevăzute cu etichete care vor indica denumirile
acestora în
conformitate cu schemele electrice corespunzătoare.
În situaţia prezenţei simultane într-o aceeaşi zonă a unor circuite de c.c. şi de c.a. va trebui să
nu poată fi posibilă introducerea unui releu de c.c. într-un soclu de releu de c.a şi invers.
Echipamentele cu conectare prin soclu vor fi asigurate cu cleme (agrafe) arcuite.
Toate releele vor fi prevăzute cu dispozitive de indicare vizuală a stării (anclanşat/ declanşat).
Temporizatoarele vor avea scale calibrate liniar marcate în unităţi de timp. Fiecare subdiviziune
a scalei va reprezenta maximum 5 % din întreagul domeniu al scalei.
132
Cerinte pentru măsurarea la distanţă

În toate panourile şi dulapurile se va asigura spaţiu de rezervă pentru echipamentele de măsurare la
distanţă.
Semnalele digitale vor proveni de la contactele basculante fără tensiune (voltage free) ale
echipamentelor a căror stare este monitorizată şi vor intra într-un şir de cleme amplasat în apropierea
dar nu în compartimentul prevăzut pentru echipamentele de măsurare la distanţă. Se va asigura un
număr de cleme suplimentar de cel puţin 10 bucăţi (sau 10 % din total – care este mai mare) pentru
conexiuni ulterioare.
Semnalele analogice vor fi complet izolate cu dispozitive de separare în buclă (loop isolators) pentru
eliminarea buclelor de masă, refuzul semnalului de mod comun şi creşterea zgomotelor
imunităţii la zgomote.
Căderea alimentării cu energie electrică/ repornirea automată

Toate circuitele de comandă vor fi astfel proiectate astfel încât, după restabilirea alimentării cu
energie electrică, echipamentele aflate sub comandă automată şi cele aflate sub comandă manuală
care trebuie să funcţioneze în mod continuu şi erau în funcţiune în momentul avariei să repornească
automat. Repornirea echipamentelor componente ale instalaţiei va fi decalată, astfel încât să nu se
depăşească valorile maxime admisibile ale curentului şi, respectiv, puterii electrice simultan
absorbite.
Protecţia împotriva loviturilor de trăsnet

Toate echipamentele de comandă şi toată instrumentaţia (AMC-urile) vor beneficia de protecţie
împotriva supratensiunilor produse de către loviturile de trăsnet.
Descărcătoarele nu vor fi montate în tablourile principale decât dacă acestea au o secţiune complet
separată prevăzută cu o bară de legare la pământ proprie. Această bară de legare la pământ va fi
conectată la priza de pământ a instalaţiei de protecţie împotriva trăsnetului (în cazul prizelor de
pământ separate) sau la priza de pământ comună folosită atât de către instalaţiile electrice de joasă
tensiune interioare, cât şi de către instalaţia de protecţie împotriva trăsnetului.
Instrumente indicatoare
Indicatoarele luminoase vor fi de un tip uniform, pe cât posibil, pentru a minimiza necesarul de
piese de schimb. Lentilele şi becurile vor fi usor de inlocuit fără a fi necesare operaţii deosebite.
Indicatoarele luminoase nu vor avea mai putin de 20 mm în diametru şi vor fi astfel proiectate încât
să fie observate atât din faţă cât şi din lateralul tabloului electric. Acestea trebuie să fie vizibile şi în
condiţii de soare strălucitor. Culoriile lămpilor vor fi conform ultimelor standarde.
Toate componentele, uşile şi capacele detaşabile vor fi etichetate. Corpul siguranţelor va fi etichetat
cu indicarea valorii siguranţei. Fiecare uşă de tablou va avea o eticheta indicatoare (marimea literei
va fi minim 8mm) şi fiecare tablou de comandă şi incinta vor avea o eticheta cu toate informaţiile
(marimea literei va fi minim 12 mm).
Un buton de testare (sau mai multe) va fi prevăzut pentru testarea lămpilor.
Etichetele
Toate etichetele proiectate vor fi de tipul trifoliate sau similar, vopsite în alb şi imprimate
cu litereşi numere de culoare neagră. Etichetele vor fi fixate cu şuruburi cadmiate pentru a
preveni ruginirea. Indicatoarele de atenţionare şi pericol vor fi dintr-un material similar vopsite în
galben şi scris cu litere şi numere roşii. Colţurile etichetelor vor fi rotunjite şi notarea va avea o
marime de minim 4 mm.
Oprire – Blocare/ Separare
133
Toate echipamentele acţionate prin intermediul unor motoare electrice vor fi

prevăzute cu butoane sau comutatoare de oprire cu blocare pentru separarea electrică montate în
imediata vecinătate a echipamentelor respective. Comutatoarele de oprire vor trebui să fie capabile să
întrerupă curentul de sarcină nominal dar nu şi pe cel de defect (load break) şi să închidă circuitul în
condiţii de curent de defect (fault make).
După caz, echipamentele vor fi prevăzute cu tăbliţe de avertizare care să indice că echipamentul poate
porni automat. Echipamentul/ instalaţia nu va putea porni decât după deblocarea butonului sau
comutatorului de oprire şi, implicit, după resetarea sistemului.
Generatoare de rezervă – facilităţi de conectare

Generalităţi
Atunci când este necesară prevederea şi conectarea unui generator de energie electrică de rezervă,
una din următoarele facilităţi va fi solicitată în contract.
Facilitate de comandă furnizată de către alţii
În acest caz în sistemul barelor de distribuţie principale vor fi prevăzute legături în imediata apropiere
a părţii inactive a echipamentului principal de comutare. Vor fi prevăzute legături la fiecare dintre
barele fazelor şi la bara neutră.
Facilitate de comandă manuală a generatorului

Această facilitate va consta într-unul din următoarele:
(a) un întreruptor cu fuzibile sau întreruptor în aer pentru alimentarea de la generator, interblocat
mecanic sau cu cheie cu separatorul/ întreruptorul cu fuzibile al tabloului principal de distribuţie
pentru a preveni conectarea în paralel a alimentării de la generator cu alimentarea normală cu energie
electrică sau
(b) un comutator basculant capabil să întrerupă curentul de sarcină nominal dar nu şi pe cel de
defect
(load break) şi să închidă circuitul în condiţii de curent de defect (fault make). Comutatorul va fi
etichetat
”Alimentare din generatorul de rezervă/ Oprit/ Alimentare (normală) din tabloul de distribuţie”.
Comutatorul va trebui să poată fi blocat în poziţia Oprit.
Metoda de conectare va fi cea descrisă în contract, cum ar fi prin cutii de conexiune sau
ansamblu fişă
(ştecher) şi priză trifazată 63A, 3P+N+PE + contact pilot conform cu SR EN 60309-2.
Controlul automat al generatoarelor

Generatoare permanente fixe:
(a) Dacă nu se specifică altfel, echipamentul de comutare va fi montat în tabloul principal de
distribuţie
sau într-un Centru de Comandă a Motoarelor (CCM) şi va include unul din următoarele:
(i) întreruptor în aer interblocat mecanic şi electric cu separatorul/ întreruptorul/ disjunctorul
tabloului principal de distribuţie sau
(ii) două întreruptoare basculante interblocate mecanic şi electric.
(b) Generatoare mobile sau transportabile:
(i) Cu excepţia situaţiei în care se specifică altfel, echipamentul de comutare va fi montat pe
generatorul de rezervă şi va cuprinde două Întreruptoare basculante interblocate mecanic şi electric.
(ii) În tabloul principal de distribuţie sau în Centru de Comandă a Motoarelor (CCM) va fi
prevăzut un comutator dimensionat corespunzător şi etichetat ”Normal/ Rezervă (Bypass)”.
134
Comutatorul va trebui să poată fi blocat în poziţia Bypass. La punctele de conectare şi pe modulul

generator vor fi montate plăci de avertizare cu textul ”Înainte de executarea operaţiilor de întreţinere
sau înainte de îndepărtarea (mutarea) generatorului asiguraţi-vă că comutatorul de comandă este
blocat în poziţia bypass”.
(c) Comanda alimentării de rezervă:
(i) Comutarea automată va fi iniţiată prin intermediul unui Tablou tip AAR (Anclanşare
Automată a Rezervei);
(ii) Pierderea oricăreia dintre fazele alimentării principale cu energie electrică – comutarea
alimentării de rezervă.
(iii) Pornirea generatorului va fi întârziată cu 10 secunde pentru a permite restabilirea
alimentării din sursa normală de energie electrică. Dacă alimentarea normală continuă să rămână
oprită, generatorul porneşte automat.
(iv) Dacă alimentarea normală cu electricitate este restabilită şi stabilă pentru 60 secunde –
generatorul este oprit.
Consumatorii revin pe alimentarea normală şi din considerente de răcire, generatorul mai
funcţionează un
timp setabil (variabil între 0 - 30 minute).
LUCRARI DE BAZA - TERASAMENTE
I. GENERAL
Aceasta metodologie de executie se aplica lucrarilor de terasamente necesare si cuprinde conditiile ce trebuie
indeplinite pe parcursul executiei debleelor si rambleelor in ce priveste transportul, compactarea,
nivelarea si finalizarea lucrarilor de terasamente, precum si controlul de calitate si criteriile de receptie a
lucrarilor.
Pentru orice lucrare de terasamente Antreprenorul trebuie sa respecte prevederile Standardelor si Normelor in
vigoare, in masura in care acestea sunt in conformitate cu Caietui de Sarcini si nu il contrazic.
Prin utilizarea propriului laborator sau a altui laborator autorizat, Antreprenorul va raspunde de toate testele si de
celelalte cerinte ce rezulta din acest Memoriu Tehnic.
La cererea Beneficiarului si a Consultantului Antreprenorul va realiza incercari suplimentare, pe langa cele
prevazute in acest Memoriu Tehnic.
Antreprenorul trebuie sa se asigure ca toate metodeie tehnologice indeplinesc cerintele prevazute de acest
Memoriu Tehnic.
Antreprenorul va inregistra zilnic date despre executia lucrarilor de terasamente si despre rezultatele obtinute in
urma testelor, sondajelor si a altor cerinte.
In cazul nerespectarii prevederilor Caietului de Sarcini, Consultantul poate dispune intreruperea lucrarilor si
poate initia orice actiuni necesare care vor fi realizate pe cheltuiala Antreprenorului.
II MATERIALE
II. 1 STRATUL VEGETAL
Stratul vegetal de cea mai buna calitate trebuie folosit pentru acoperirea zonelor ce urmeaza a fi insamantate si
plantate.
II.2 PAMANTURI PENTRU LUCRARILE DE TERASAMENTE
Toate categoriile si tipurile de pamant clasificate in STAS 1243-88 care sunt folosite pentru executia lucrarilor
de terasamente sunt indicate in Tabelele 1a si 1b.
Pamanturile argiloase clasificate ca "mediocre", in conditii climatice mediocre sau nefavorabile pot fi folosite
doar respectand prevederile STAS 1709-90, cu privire la prevenirea degradarilor provocate de inghet -
dezghet.
Daca debleul sau lucrarile de terasamente la nivelul terenului natural trebuie executate in pamanturi a caror
calitate este "rea" sau "foarte rea", acest material se va inlocui cu un material de calitate corespunzatoare sau vor fi
stabilizate mecanic sau cu ajutorul liantilor (var nestins, cenusa de termocentrala, etc) Inlocuirea sau stabilizarea
135
pamantului trebuie realizata pe intreaga latime a platfortnei, la o adancime minima de 200 mm pentru pamantul
de calitate "rea" si la o adancime minima de 500 mm pentru pamantul de calitate "foarte rea" sau pentru eel
avand o densitate in stare uscata sub 1.500 kg/m3.
Se recomanda ca pamantul argilos, categoria 4d sa fie inlocuit sau stabilizat la o adancime de cel putin 150 mm.
Daca pentru lucrarile de terasamente se va folosi pamant de categoria 4d (anorganic) sau 4e (materii organice peste
5%), atunci fie:
• un studiu detaliat bazat pe analize de laborator; sau
• testari de teren.
sunt necesare a se realiza pentru ca determinarea metodei optime de executie si eventualele masuri de
imbunatatire sa fie fundamentate pe considerente tehnico - economice.
Este interzisa folosirea in ramblee a pamanturior organice, maluri, namoluri, pamant vegetal, pamanturi de
consistenta scazuta (indice de consistenta sub 0,75) si pamanturi cu mai mult de 5% saruri solubile in apa.
De asemenea este interzisa folosirea materialelor care:
• sunt supuse combustiei spontane;
• sunt inghetate;
• contin materii organice in putrefactie (iarba, crengi, radacini, etc.);
• au proprietati chimice sau fizice riscante.
Pamantut cu un continut de sulfat solubil in apa care depaseste 1,9 g/l de sulfat (exprimat ca SO3) nu va fi
depozitat sau folosit ca umplutura langa lucrarile de beton (distanta minima fiind de 500 mm).
II.3 APA
Apa pentru compactarea lucrarilor de terasamente nu trebuie sa contina materii organice in suspensie si nu
trebuie sa fie murdara.
Apa salcie poate fi folosite doar cu aprobarea Consultantului. De asemenea ea nu va fi folosita la
terasamentele din spatele oricaror alte structuri.
Se pot folosi agenti pentru facilitarea compactarii, dar numai cu aprobarea Consultantului in ce priveste
materialul si procedura de lucru.
II.4 PAMANTURI PENTRU STRATURILE DE PROTECTIE
Pamanturile pentru protectia rambleului impotriva eroziunii trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate ale
pamanturilor admise la realizarea rambleelor, cu exceptia nisipurilor si pietrisurilor aluvionale. Acest strat de
protectie nu trebuie sa contina materiale cu dimensiunea mai mare de 100 mm.
II. 5 VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR

Verificarea consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamanturilor prezentate in Tabelul 2.
Laboratorul Antreprenorului va avea un registru care sa contina rezultatele tuturor testelor de laborator.
Inaintea inceperii lucrarilor Antreprenorul va realiza o masuratoare detaliata a materialelor din gropile de
imprumut. Materialele trebuie aprobate de catre Consultant inainte de inceperea lucrarilor si verificate la
incheierea acestora.
Daca pamantul folosit in lucrare nu este acceptat de catre Consultant, la cerintele acestuia, Antreprenorul va
inlatura imediat materialele necorespunzatoare, pe propria cheltuiala.
Tabel 1 Categoriile de pamanturi (Pamanturi coezive)

Denumirea si caracteristicile Catego Continutul in parti Coeficie Indice Umfla Calitate
principalelor tipuri de rie fine in % din masa nt de de rea a ca
total a (mm) plasticit libera materia
pamanturi (simbo neunifor ate l pentru
U L (%
l] <0,005 <0,05 <O,25 mitate pentru ) tera-
Un fractiun samente
Pamanturi -foarte putine ea sub
grosiere parti fine, 0,5 mm -
I foarte
necoezive fine: neuniforme P
-fractiunea (granulozitate buna
1a
mai mare de 2 continua}; <1 <10 <20 >5 0
mm insensibile la
reprezinta inghet-dezghet
mai mult de sau la variatiile
50% din masa de umiditate.
136
-foarte putine
Blocuri, parti fine, insa foarte
bolovanis, uniforme 1b ≤5
{granulozitate buna
pietris
discontinua)
Pamanturi -cu parti
grosiere fine, foarte
necoezive neuniforme
meclii si fine:(granulozitatecon buna
2a >5 -
-fractiunea tinua);
mai mare de 2 sensibilitate <6 <20 <40 ≤10
Nisip
mm + -cu medieparti lafine,
pietris, nisip
reprezinta insa uniforme
inghet-dezghet,
mare, mediu (granulozitatela 2b ≤5 buna
mai mult de insensibilitate
50%saudinfin
masa discontinua)
variatiile de
umiditate.
Pamanturi
necoezive -cu multe parti
medii si fine: fine; foarte
fractiunea mai sensible la
mica de 2 mm inghet- dezghet;
fractiunea fna a mediocra
reprezinta
mai mult de red us capacitate 3a ≤40
50% din masa; a de umflare
cu liant libera
constituit din
pamanturi -cu multe parti ≥6 ≥20 >10
coezive fine; foarte
Nisip + pietrs; sensibile ia ≥40
nisip mare, inghet-dezghet; mediocr
mediu si fin cu fractiunea Una >40
liant constituit prezinta 3b a
din namol capacitate de
umflare libera
medie sau mare
137
Indice de
Denumirea si caracteristicile principalelor Gradatia plasticitate Ip Umflare Calitatea ca
tipuri de pamant Simbol Conform nomogramei Casagrande pentru libera material pentru
fractiunea sub UL% terasamente
0,5 mm
Pamanturi Anorganice, cu: 4a

coezive: compresibilitate si umflare <10 <40 Mediocra
-nisip libera, sensibilitate medie la
prafos, inghet-dezghet
-praf 4d
nisipos, Anorganice, cu: 4b
-nisip compresibilitate, umflare <35 <70 Mediocra
argilos, libera redusa sau medie, foarte
-nisip prafos sensibila la inghet-dezghet 4a
argilos,
-argila Organice (MO>5%)*, cu: 4c 4b
prafoasa, compresibilitate si umflare ≤10 ≤40 Mediocra
-praf, libera, sensibilitate medie la 4f
-argila inghet-dezghet
nisipoasa
prafoasa, Anorganice, cu: 4d 4e
-argila compresibilitate mare si >35 >70 Rea
nisipoasa, umflare libera, sensibilitate
-argila, medie la inghet-dezghet 4c
-argila grasa
70
Organice (MO>5%)*, cu: 4e
compresibilitate medie, <35 <75 Rea
60
umflare libera medie sau
redusa, foarte sensibile la
50
inghet-dezghet
138
Organice (MO>5%)*, cu: 4f

compresibilitate mare, umflare 40 - ≥40 Foarte rea
libera mare sau medie, foarte 30
sensibile la inghet-dezghet
20
10
10 20 30 40
50 60 70 80 90
100
Axa x= limita
de curgere Wc%
Axa y= indice
de plasticitate Ip
Diagonala reprezinta
Ip=0,73 x (Wc-20)
*Materia organica este notata cu MO Tabel 1 b Categoriile de pamant (Pamanturi coezive)
139
II.6 TESTE DE VERIFICARE
Tabel 2 Teste de verificare a pamanturilor
Nr. Caracteristici Frecventa minima Metode de

determinare
conform
STAS
1 Granulozitatea Depinde de neomogenitatea pamantului utilizat, un 1913/5-85
test cel putin la fiecare 5000 m 3
2 Indicele de plasticitate Depinde de neomogenitatea pamantului utilizat, un 1913/4-86
test cel putin la fiecare 5000 m 3
3 Caracteristici de Depinde de neomogenitatea pamantului utilizat, un 1913/13-83
compactare test cel putin la fiecare 5000 m 3
4 Coeficientul de Depinde de neomogenitatea pamantului utilizat, un 1243-88
neuniformitate test cel putin la fiecare 5000 m 3
5 Umflarea libera Pentru terasamente in spatele lucrarilor de arta, 1913/12-88
pentru pamanturi in straturile de protectie, un test
cel putin la fiecare 1000 m3
6 Sensibilitatea la inghet- In terenul natural sub rambleu, un test cel putin la 1709/3-90
dezghet fiecare 2000 m3
La debleu, un test cel putin la fiecare 250 m de
drum
7 Umiditatea Zilnic, sau la fiecare 500 m3 1913/1-82
8 Unghiul de frecare interna 8942/2-82
Ø si coeziunea c in cazul 8942/5-75
rambleului care necesita
testul de stabilitate
9 Densitatea maxima in Depinde de neomogenitatea pamantului utilizat, un
stare uscata test cel putin la fiecare 5000 m3
Nota: Materialele rezultate din derocari pot fi folosite la lucrarile de terasamente in conditiile
prevazute in acest tabel
III EXECUTIA TERASAMENTELOR

III.1 PICHETAREA LUCRARILOR
Consultantul va preda Antreprenorului o retea de borne de nivelment din beton amplasate in afara
marginii drumului, cel putin 2 borne la fiecare kilometru si o lista cu coordonatele (x.y.z) principalelor
puncte ale traseului si pentru borne.
Daca lucrarea a fost proiectata pe baza unei masuratori fotogrametrice, traseul drumului poate sa nu
fie marcat. In acest caz pichetarea va fi responsabilitatea Consultantului si trebuie realizata la inceputul lucrarilor,
cu ajutorul unui plan si a unei liste cu coordonate.
Inaintea inceperii lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe propria cheltuiala, trebuie sa restabileasca si
sa completeze pichetajul, sau, in cazul in care s-a facut o masuratoare aeriana pentru proiect, sa se instaleze noi
marcaje.
In oricare din cazuri Antreprenorul va picheta sectiunile transversale la o distanta maxima de 30 m pe
aliniament si la o distanta maxima de 20 m in curbe.
Pichetii suplimentari trebuie legati in plan si in profil longitudinal de aceleasi repere ca si cei din pichetajul
initial.
In plus fata de marcarea axului drumului Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane, urmatoarele:
• inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii de-a lungul axului drumului;
• punctele de intersectie ale taluzurilor cu terenul natural;
• inclinarea taluzurilor.
140
Antreprenorul este responsabil de buna intretinere a tuturor pichetilor si reperelor si daca este necesar, de
restabilirea si reamplasarea acestora.
Daca este necesar, scoaterea bornelor in afara amprizei drumului va fi realizata de catre Antreprenor pe
propria cheltuiala, dar numai cu acordul sens al Consultantului, dat cu cel putin 24 de ore inainte.
In timpul pichetajului toate instalatiile subterane si supraterane existente de orice fel, vor fi identificate in
vederea mutarii sau protejarii.
III.2 LUCRARI PRELIMINARE
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, in cadrul zonei expropriate vor fi realizate urmatoarele lucrari
preliminare:
• defrisari;
• inlaturarea frunzelor, crengilor, ierbii si a altor buruieni;
• inlaturarea si depozitarea pamantului vegetal;
• asanarea terenului;
• demolarea constructiilor existente;
• supunerea spre aprobarea Consultantului, a Tehnologiei de Executie a lucrarilor de terasamente.
Acolo unde linia imprejmuirilor, gardurilor sau zidurilor existente este taiata de lucrare, separatia trebuie
realizata bine fie prin continuitatea acestora in directie opusa, fie se incheie. In cazul in care este afectat un stalp
de tensionare (cu cablu sau lant) se va proceda la montarea unui nou stalp si se va retensiona gardul. De asemenea
daca este necesar Antreprenorul va trebui sa indeparteze toti copacii si arbustii cu tot cu radacini, precum si
tot materialul lemnos, conform reglementarilor in vigoare. Taierea si indepartarea copacilor, precum si transportul
materialului lemnos rezultat vor fi facute pe cheltuiala Antreprenorului. Acesta trebuie mai intai sa indeplineasca
toate formalitatile legate. Scoaterea buturugilor si radacinilor se va efectua in cadrul zonei de executie a rambleelor
si debleelor. Crengile, frunzele, iarba si alte buruieni se vor indeparta de pe intreaga zona a lucrarilor. Pamantul
vegetal va fi indepartat din toate zonele descrise in contract, precum si din gropile de imprumut.
Inainte de indepartarea pamantului vegetal nu se va circula pe acesta daca nu este strict necesar.
Pamantul vegetal de buna calitate trebuie depozitat in depozite provizorii in vederea refolosirii. Depozitele nu
trebuie sa depaseasca 2 m in inaltime si nu va fi supus traficului mai mult decat este necesar.
Pamantul excavat si orice material necorespunzator pentru umpluturi va trebui indepartat.
Pe sectoarele de drum unde apele de suprafata pot curge catre debleul sau rambleul drumului, Antreprenorul va
executa santuri de drenare pentru a colecta si evacua apa in afara amprizei drumului. Lucrarile de colectare si
evacuare a apelor pluviale si a celorlalte ape vor fi executate oriunde este necesar si vor fi prevazute cu
mijloace adecvate de retinere a acestora acolo unde descarcarea se face in cursuri de apa cu scurgere
permanenta.
Constructiile existente vor fi demolate pana la 1 m adancime sub nivelul platformei lucrarilor de
terasamente.
Constructiile subterane, camerele si fundatiile descrise in Contract vor fi demolate pana la
adancimile prevazute, curatate si umplute cu material corespunzator.
Pamantul nefolosit si drenurile apelor de suprafata, canalele colectoare, cablurile si conductele,
precum si orice imprejmuire pana la 1 m de nivelul platformei va trebui indepartat iar peste 1 m sub nivelul
platformei trebuie lasat, doar in cazul cand in Contract nu este altfel prevazut. Capetele drenurilor existente
sau ale canalelor colectoare nefunctionale trebuie etansate. Toate santurile vor fi umplute.
Materialele rezultate in urma demolarilor trebuie fie depozitate pentru a fi refolosite, fie transportate la
cea mai apropiata groapa de gunoi publica, pe cheltuiala Antreprenorului.
Orice gol cum ar fi fantani, pivnite si gropi ramase dupa scoaterea radacinilor si buturugilor trebuie umplute cu
material corespunzator pentru umpluturi si compactat la gradul de compactare indicat in Tabelul 5.
Antreprenorul poate incepe lucrarile de terasamente doar dupa aprobarea de catre Consultant a Iucrarilor
pregatitoare detaliate in aceasta sectiune.
Antreprenorul trebuie sa pregateasca Tehnologia de Executie pentru lucrarile de terasamente si sa o inainteze
Consultantului pentru aprobare, eel putin cu 8 zile inainte de inceperea lucrarilor.
Tehnologia de executie va cuprinde informatii legate de programul Iucrarilor de terasamente, continand
procedurile de compactare veriftcate dupa realizarea tronsonului de proba, Documentatia trebuie sa cuprinda
urmatoarele date;
• echipamentul ce va fi folosit pentru sapaturi, transport, distribuire, nivelare, udare, compactare, finisare;
141
• caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiunea pneurilor, caracteristici de vibrare,

viteze);
• date cu privire la viteza de lucru a utilajelor cu si fara vibratii stabilite de testele de laborator pentru realizarea
gradului de compactare, conform prevederilor prezentului Memoriu Tehnic;
• grosimea stratului initial de pamant si grosimea stratului de pamant compactat;
• forta de compactare Q/S, unde:
■ Q este volumul dupa compactare al umpluturii dupa o zi de lucru;
■ S este suprafata compactata intr-o zi de lucru, de catre dispozitivele de compactare deplasandu-se la
viteza stabilita in timpul testelor de proba;
• eficienta de compactare a pamantului rezultat din raportul dintre greutatea volumetrica de pamant uscat
compactat, in functie de efortul cerut si greutatea volumetrica a materialului in stare naturala.
Antreprenorul va trebui sa foloseasca numai metode de lucru corespunzatoare materialelor pentru
a fi manevrate si strabatute. El este responsabil de mentinerea in bune conditii a materialului acceptat, astfel incat
atunci cand este pus in opera si compactat sa indeplineasca conditiile stabilite in Contract.
Lucrarile de terasamente nu se pot realiza cand pamantul este inghetat, contine gheata sau zapada, sau
umiditatea nu este in limitele corespunzatoare compactarii optime.
Executia Iucrarilor de terasamente va fi astfel intrerupta cand conditiile prezentate in Caietul de Sarcini sunt
compromise de o vreme nefavorabila. Constructia Iucrarilor de terasamente in conditii de vreme rece, sub 5°C,
poate fi realizata prin luarea unor masuri speciale prevazute de normativele tehnice in vigoare (C16-84). In
timpul constructiei Iucrarilor de terasamente temperatura nu trebuie sa fie mai mica de 1°C.
III.3 MISCAREA TERASAMENTELOR

Unul din obiectivele miscarii pamantului este de a permite utilizarea materialului provenit din excavatii
pentru umplutura rambleelor. La inceperea lucrarilor Antreprenorul va preda Consultantului pentru
aprobare, o "Diagrama de Miscare a Pamantului". Diagrama va cuprinde informatii cu privire la deplasarea
pamantului si va fi insotita de un "Tabel miscarii Pamanturilor".
Materialul in exces, la fel ca si pamanturiie necorespunzatoare pentru executia lucraritor de terasamente
vor fi transportate in depozite definitive. Acolo unde volumul materialelor pentru umplutura nu poate fi
acoperit din deblee, materialul suplimentar
necesar va fi luat din gropile de imprumut. Largirea debleelor (in vederea obtinerii materialului suplimentar
pentru umpluturi) sau lucrari de terasamente (pentru a obtine material suplimentar de umpluturi in ramblee) este
admisa doar cu aprobarea Consultantului.
Daca in decursul lucrarilor, natura pamantului provenit din deblee sau gropi de imprumut se dovedeste a fi
necorespunzatoare pentru ramblee, conform prevederilor acestui Memoriu Tehnic sau ale standardelor si
normativelor nationale in vigoare, Antreprenorul trebuie sa-l informeze pe Consultant. Antreprenorul trebuie sa
propuna Consultantului spre aprobare schimbarea sursei de material necesar corespunzator pentru umplutura.
Propunerea trebuie sa fie insotita de o analiza a materialelor si de teste de laborator care
demonstreaza calitatea materialului considerat corespunzator, impreuna cu o estimare a cantitatilor ce vor fi
solicitate. Transportul pamantului va fi realizat conform “Tabel miscarii Pamanturilor" pregatit de catre
Antreprenor care determina originea, miscarea si destinatia pamanturiior din fiecare debleu si groapa de
imprumut la fiecare zona de depunere.
Transportul pamanturiior in ramblee sau alte zone de depunere va incepe atunci cand un numar suficient
de utitaje de imprastiere si compactare opereaza la locul de depunere.
"Diagrama de Miscare a Pamanturiior" si "Tabel miscarii Pamanturilor" vor fi inaintate Consultantului pentru
aprobare, in 30 de zile de la instiintarea de incepere a lucrarilor.
III.4 GROPILE DE IMPRUMUT SI ZONELE DE DEPOZITARE
Daca amplasarea gropilor de imprumut si zonele provizorii sau permanente de depozitare a pamanturilor nu sunt
specificate in documentatie, acestea vor fi selectate de catre Antreprenor si supuse Consultantului pentru aprobare.
Aprobarea va fi ceruta cu cel putin 8 zile inainte de inceperea exploatarii gropii de imprumut sau a zonei de
depozitare. Propunerea Antreprenorului va fi insotita de:
• un raport asupra calitatii pamantului din gropile de imprumut, inclusiv rezultatele testelor de laborator,
analize si sondaje efectuate pe cheltuiala Antreprenorului, conform Capitolului II din acest Memoriu Tehnic;
• raport continand un program de excavatii in groapa de imprumut si un plan de restabilire (remediere)
142
a mediului inconjurator;
• acordul proprietarului cu privire la utilizarea depozitului sau gropii de imprumut;
In timpul excavarii gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
• Stratul vegetal va fi indepartat si depozitat in zone aprobate pentru reutilizare. Zonele de depozitare
nu trebuie sa depaseasca 2 m in inaltime si nu vor fi supuse traficului daca nu este necesar.
• Creasta taluzului va fi la minimum 10 m de la marginea drumului, iar in caz contrar distanta va fi stabilita de
catre Consultant;
• Sapaturile la groapa de imprumut pot fi efectuate in continuarea taluzurilor de debleu; in acest caz fundul
gropii de imprumut poate fi nivelat in asa fel incat sa asigure evacuarea apelor din precipitatii, iar
taluzurile trebuie executate cu atentie.
• Gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat nivelul santului de scurgere a apei.
• In albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi amplasate in avalul drumului, cu o bancheta
de cel putin 4 m latime de la piciorul taluzului drumului;
• Fundul gropii de imprumut va avea o panta transversala de 1-3% spre exterior si o panta
longitudinala ce asigura scurgerea apelor;
• Taluzurile gropilor de imprumut amplasate de-a lungul drumului vor avea o panta de 1:1,5 - 1,3; daca nu
este nici o bancheta lasata intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut, panta
taluzului gropii de imprumut va fi de 1:3.
Depozitele pentru surplusul de materiale vor satisface urmatoarele:
• Depozit atasat de rambleu; in acest caz depozitul trebuie sa indeplineasca conditiile pentru executia
rambleului drumului, cu privire la compactare, nivelare si finisare. Inaltimea depozitului nu trebuie sa depaseasca
inaltimea rambleului drumului;
• Depozitele pe sectoareie de executie vor fi la cel putin 10 m distanta de marginea pantei sectorului de
executie existent sau nou si in afara firelor cursului de apa.
In ambele cazuri Antreprenorul va obtine acordul pentru ocuparea terenului necesar.
Locui de amplasament al depozitelor va fi conceput astfel incat sa se evite inzapezirea drumului.
Gropile de imprumut si depozitele nu trebuie sa afecteze stabilitatea terasamentelor existente si nici sa
produca eroziune cu apele de suprafata sau subterane. Antreprenorul este responsabil de orice daune sau
pericole fata de proprietatea publica sau privata, sau fata de persoane, ca urmare a executiei acestor lucrari.
Consultantul se poate opune executarii gropilor de imprumut in cazul in care aceste lucrari
influenteaza negativ peisajul sau scurgerea apei. In acest caz Antreprenorul nu va avea dreptul sa pretinda
costuri suplimentare sau despagubiri.
Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor necesare gropilor de imprumut si depozitelor se va
efectua pe cheltuiala Antreprenorului.
III.5 EXECUTIA DEBLEELOR
Lucrarile in sectoarele de debleu, inclusiv indepartarea stratului vegetal si a apelor, vor incepe dupa
aprobarea de catre Consultant a lucrarilor pregatitoare si tehnologiei de executie a terasamentelor
realizate de Antreprenor.
Sapaturile vor incepe frontal pe intreaga latime, inclusiv taluzarea la pantele proiectate conform
profilurilor transversale.
Se va evita orice supraadancire a debleului. Daca acest lucru se intampla accidental, debleul se va urnple pana
la nivelul proiectat, dupa indicatiile Consultantului.
Sapaturile in debleu pot fi oprite in orice stadiu (daca nu este altfel prevazut in Contract), cu conditia ca cel
putin 300 mm de material considerat protectie impotriva conditiilor vremii sa fie lasat deasupra nivelului
platformei.
Sapaturile pentru fundatii si santurile vor fi sprijinite adecvat si nu vor fi inclinate. Acolo unde sapaturile se pot
efectua inclinat, se vor executa trepte inainte de umplere si compactare. Lucrarile si materialele suplimentare vor
fi fumizate de catre Antreprenor. Cofrarea si celelalte sprijiniri vor fi indepartate pe masura ce se executa
umplutura, cu exceptia locurilor unde trebuie lasate in pozitie.
Sapaturile ce necesita umplere vor ramanea deschise doar pe perioada minima necesara lucrarilor.
In cazul excavarii in roci stanXXXXe, urmatoarele aspecte vor fi luate in considerare de catre Antreprenor:
• in cazuri izolate, pentru roci usoare si acolo unde exista cantitati reduse de roca, pentru excavare pot fi folosite
mijloace manuale;
• pentru cantitati mari de excavat in roca solida se vor folosi materiale explozive;
143
• cantitatile de roca de excavare vor fi stabilite de catre Antreprenor cu Consultantul si in cazul unei dispute,
decizia va fi a Consultantului;
• sapaturile in roca vor fi realizate de catre personal autorizat, calificat si avand experienta necesara in acest
sens, care va respecta legile si reglementarile cu privire la prelucrarea, transportul, depozitarea si folosirea
materialelor explozive pentru derocare;
• pentru fiecare amplasament unde va fi necesara derocarea, se va da notificare scrisa catre
Autoritatile Locale si Consultant, cu privire la programul conform caruia se va efectua explozia, (inclusiv
exploziile de incercare), cu cel putin 10 zile inainte de inceperea lucrarilor si notificare scrisa pentru fiecare
actiune descrisa mai jos, cu cel putin 12 ore inainte;
• limitarea exploziilor la un numar cat mai mic de evenimente in timpul orelor permise in timpul unei zile, unde
o actiune va cuprinde o singura explozie sau chiar un grup de explozii, fiecare fiind separata de un interval
scurt de timp, un grup de explozii durand mai putin de un minut;
• asigurarea ca zgomotul in urma operatiilor de explozie este controlat conform reglementarilor romanesti
in vigoare;
• Antreprenorul se va asigura, in functie de tipul de material explozibil folosit, ca sunt respectate toate
distantele de securitate atat fata de persoane, cat si fata de proprietatea publica sau privata. Consultantul va
interzice folosirea materialelor explozive pe care le considera periculoase pentru persoane sau cladirile apropiate
sau pe care considera ca sunt incorect folosite;
• Antreprenorul va lua toate masurile de securitate necesare in timpul depozitarii, transportului, prelucrarii
si folosirii materialelor explozive;
• Consultantul va aproba valorile de siguranta pentru amplitidinea vibratiilor si a vitezei particulelor rezultate
din explozie, iar in absents acestora, amplitidinea vibratiilor si viteza particulelor nu va depasi 0-20mm,
respective 25 mm/sec intr-o serie de explozii. In timpul exploziilor, vibratiile vor fi inregistrate pe un Viagraf
pentru locatiile din zone urbane sau lângă cladiri, la cererea
Consultantului.
• terenul va fi inspectat cu atentie dupa fiecare explozie, iar partile de roca instabile vor fi
indepartate.
Cand se excaveaza in zone cu pamanturi sensibile la umezeala, lucrarile de terasamente vor fi executate
progresiv, asigurandu-se scurgerea si evacuarea rapida a apei de ploaie si evitandu-se dereglarea echilibrului
hidrologic al zonei sau al nivelului apei subterane. Orice lucrare de drenaj preliminara, necesara va fi incheiata
inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, pentru a se asigura ca acestea nu sunt afectate de apele din zona.
Cand sapaturile descopera o combinatie de materiale corespunzatoare si necorespunzatoare, Antreprenorul va
realiza (in cazul in care nu este altfel indicat) sapaturile de asa maniera incat materialele corespunzatoare sunt
excavate separat pentru folosirea in lucrarile permanente, fara a fi contaminate de catre materialele
necorespunzatoare. Tipurile de material de umplutura ce necesita sa fie depozitate separat, in cazul cand nu este
stipulat altfel in Contract, vor fi excavate separat, fara a fi contaminate de celelalte tipuri de material. Daca
pamantul intalnit la nivelul proiectat nu prezinta calitatea necesara si capacitatea portanta ceruta de protect,
Consultantul poate cere executarea unui strat de forma. Stratul de forma trebuie compactat pana la gradul de
compactare Proctor Normal de 98%. In acest caz stratul superior al debleului poate fi compactat pana la gradul
de compactare Proctor Normal de 97%. Stratul de forma la Stratul de fundare trebuie sa fie in conformitate cu
Partea a 2-a a acestui Memoriu Tehnic.
Declivitatea taluzurilor depinde de natura pamantului, iar daca pamantul prezinta diferente semnificative fata de
prevederile proiectului, Antreprenorul va inainta o noua propunere Consultantului, care poate dispune
modificarea declivitatii, cuprinzand o reevaluare a volumelor lucrarilor de terasamente. Declivitatea taluzului
pentru un debleu de maximum 12 m adancime depinde de natura pamantului si este prezentata in Tabelul 3 (in
conformitate cu STAS 2914-84).
Tabelul 3 Declivitatea taluzului
Natura pamantului in debleu Declivitatea
Pamant argilos; argile nisipoase sau prafoase, nisipuri sau prafuri argiloase taluzului
1:1,5
Pamanturi marnoase 1:1,0-1:0,5
Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1:0,1
Roci stanXXXXe degradabile: declivitate in functie de gradul de temperatura si 1:1,5-1:1
de adancimea debleului
144
Roci stanXXXXe stabile (nealterabile) 1:0,1
Roci stanXXXXe stabile cu stratificare favorabila 1:0,1 pozitie

verticala sau chiar
in consola
Pentru deblee in pamant argilos sau care sunt mai adanci de 12 m, sau in conditii hidrologice
nefavorabile (zone de umezeala, cu infiltrari de apa, etc.) pentru orice adancime, declivitatea taluzului va fi
stabilita printr-o analiza de stabilitate.
Bulgarii de pamant sau pietrele, ca si rocile instabile vor fi indepartate de la taluz si depozitate in zonele de
depozitare aprobate. Daca in timpul lucrarilor stabilitatea nu este asigurata Antreprenorul va lua masuri
imediate de consolidare acestora instiintandu-l in cel mai scurt timp pe Consultant.
In pamanturile moi fundul debleului va fi compactat pana la gradul de compactare Normal Proctor, de
100%, 300 mm adancime, conform Tabelului 5. Excavarea in roca prin explozie va fi realizata luand in
considerare urmatoarele prevederi suplimentare:
• platformele si taluzurile trebuie sa realizeze profilele cerute de proiect;
• roca fragmentata trebuie sa fie fractionata corespunzator, pentru a se evita orice risc de degradare a
lucrarilor proiectate.
In timpul lucrarilor taluzurile si pamantul de deasupra taluzurilor trebuie verificate in mod frecvent, in special
dupa explozie, pentru indepartarea fragmentelor de roca care ar fi putut fi dislocate in urma exploziilor sau din
alte cauze.
Tolerantele (devierile) permise sau neuniformitatea platformei si taluzurilor, sub o lata de 3 m este data in
Tabelul 4.
Tabel 4 Uniformitatea suprafetei
Profit Tolerante
Roca fisurata Roca compactata
Platforma fara strat de forma ±30 mm ±50 mm
Platforma cu strat de forma ±50 mm ±100 mm
Taluz de debleu, neacoperit ±100 mm variabiia in functie de natura rocii
Procedura de nivelare a patului drumului in teren stances va fi aleasa de catre Antreprenor. El poate realiza
nivelarea prin adancirea excavarii si umplerea cu material corespunzator aprobat care trebuie compactat la un grad
de compactare Normal Proctor de 100%. Orice astfel de procedura va fi realizata pe cheltuiala
Antreprenorului. Daca proiectul cere utilizarea unui pamant sensibil la umezeala din deblee, Consultantul va
recomanda:
• in sezonul ploios: extractie verticala a pamantului;
• dupa trecerea sezonului ploios; excavarea in straturi, in jos, pana la nivelul unde umiditatea este cu 10%
peste standardul optim Proctor de umiditate.
Antreprenorul va lua toate masurile de precautie necesare in vederea prevenirii deteriorarii sau inmuierii
pamantului excavat din debleu care va fi folosit la ramblee. Pentru a se realiza acest lucru, Antreprenorul va
incepe excavarea debleului din cel mai redus punct al pantei longitudinale. Daca topografia terenului permite
evacuarea gravitational a apelor, Antreprenorul va intretine o panta suficienta in zona excavata si va executa
lucrari provizorii necesare asigurarii eliminarii apelor, cum ar fi transee de drenare sau santuri laterale, etc.
III.6 PREGATIREA TERENULUI SUB RAMBLEE

Pamantul sub rambleu va fi compactat pana la o adancime de minimum 300 mm in conformitate cu conditiile
stabilite in Tabelul 5.
Daca declivitatea maxima a terenului este mai mare de 20%, Antreprenorul va executa trepte de
infratire cu o inaltime egala cu grosimea straturilor specificate pentru umplutura. Panta transversala va fi
indreptata spre exterior. In terenul stancos treptele vor fi executate dupa o procedura stabilita impreuna
cu Consultantul.
145
III.7 EXECUTIA RAMBLEULUI

7.1 Prevederi generale
Antreprenorul nu va incepe lucrarile de rambleu inaintea aprobarii lucrarilor pregatitoare de catre Consultant.
In plus, Consultantul trebuie sa aprobe Tehnologia de Executie a Antreprenorului pentru lucrarile de rambleu.
Nici o lucrare de terasamente nu se va realiza pe timp de ploaie sau ninsoare, sau cand se descopera exces de
umiditate. In cazul cand vremea nefavorabila compromite calitatea rambleului stabilita de acest Memoriu
Tehnic si de legile si normele romanesti in vigoare, lucrarile vor fi intrerupte. Antreprenorul poate reincepe
lucrarile numai dupa o perioada de timp stabilita de catre Consultant.
Rambleele vor fi executate cu straturi uniforme suprapuse asezate paralel cu linia drumului pe intreaga latime a
platformei si pe o lungime adecvata care sa satisfaca prescriptiile tehnice aprobate si sa evite separarea,
denivelarea si variatiile si umiditate.
Dimensiunea maxima a gramului oricarui material de umplutura nu va fi mai mare de 2/3 din grosimea stratului
compactat.
In cazul cand survin dificultati deosebite, straturile de pamant pot fi de o latime mai mica, doar cu acordul
Consultantului. Astfel rambleul va fi executat din mai multe benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga
latime a rambleului. Diferenta de inaltime dintre cele doua benzi de pamant alaturate nu trebuie sa
depaseasca grosimea maxima admisa a unui strat.
Materialul adus pe ptatforma va fi imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei, la grosimea optima de
compactare, urmarind pe cat posibil profilul longitudinal final.
Suprafata fiecarui strat intermediar care trebuie sa aiba o grosime optima pentru compactare, va fi uniforma si cu
panta transversala de 3-5% spre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta specificata conform
paragrafuiui 111.10.
In cazul rambleelor mai inalte de 3 m, baza poate fi executata din blocuri de piatra sau beton de maximum 500 mm
diametru, care sa satisfaca urmatoarele conditii:
• impanarea blocurilor de piatra cu pamant;
• asigurarea tasarii in timp,
• realizarea unei umpluturi omogene, de cel putin 2 m grosime in partea superioara a rambleului.
Pentru protejarea lucrarilor de terasamente impotriva pagubelor produse de scurgerea apelor se vor aplica
prevederile paragrafuiui III.2.
Umplutura si compactarea trebuie realizate la un grad optim de umiditate. Astfel Antreprenorul trebuie sa ia
masurile corespunzatoare pentru a aduce gradul de umiditate aproape de valoarea Woptim, fie prin:
• scarificarea si amestecarea pamantului umed excesiv si lasarea acestuia sa se usuce in aer;
• tratarea lui cu var pentru a reduce continutul de umiditate;
• scarificarea, imprastierea si apoi udarea solului.
Compactarea fecarui strat va fi realizata conform parametrilor stabiliti pentru executia lucrarilor de
terasamente, in functie de caracteristicile pamantului pentru compactat si de standardul de compactare.
Echipamentul de compactare va asigura ca toate cerintele de compactare pentru fiecare strat si tip de pamant vor fi
realizate. Cu cel putin 8 zile inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul va inainta Consultantului, propunerile
cu privire la grosimea maxima a stratului pentru fiecare tip de pamant. Aceasta va fi bazata pe tronsoane
realizate pe 30 m lungime pentru verificarea numarului de treceri necesare realizarii gradelor de compactare
cerute, in concordanta cu cele date in Tabelul 5, cu utilajele pe care intentioneaza sa le foloseasca.
Daca se foloseste mai mult de un tip de material iar definirea zonelor in care apare fiecare tip de pamant nu este
realizabila, Antreprenorul va compacta cu utilajul, astfel incat sa asigure compactarea materialului care cere un
efort mai mare.
Daca gradul de compactare necesar nu se obtine, Antreprenorul va realiza in continuare incercari, modificand
adancimea stratului sau schimband utilajul de compactare. Rezultatele acestor incercari vor fi inregistrate intr-un
registru special, separat.
Daca este solicitat in contract, Antreprenorul va supraincarca rambleele sau alte zone de umplere conform
cerintelor pe perioadele date. Daca rezultatele tasarii materialelor supraincarcate nu sunt corespunzatoare,
materialul necorespunzator asternut sub platforma (strat de forma) va fi inlocuit pana la nivelul platformei cu
material corespunzator.
Cand exista conducte in corpul rambleelor sau in alte zone de umplutura, umplutura va fi adusa pana la nivelul
si deasupra acestora, la egalitate in ambele parti. Umplutura se va depune in straturi uniforme si nu se va
146
ingramadi deasupra conductei. Imprastierea si compactarea vor fi realizate uniform, fara

dislocarea,deformarea sau deteriorarea conductei. Vibratoarele de putere nu se folosesc pana la 300 mm de orice
parte a conductei.
Ultimii 600 mm de umplutura pana la nivelul platformei, se vor realiza, daca nu este altfel prevazut in Contract, pe
intreaga latime a rambleelor, sau intre extremitatile liniilor de separate in celelalte zone de umplutura, intr-o
operare continua.
Astfel Antreprenorul va continua sa realizeze, fara intarziere urmatoarele:
• Realizarea platformei in concordanta cu Contractul, urmata imediat de:
■ Executia intregii grosimi a stratului de forma sau de fundatie; sau,
■ daca este posibil, executia unei grosimi mai mici a stratului de forma sau de fundatie, cum este descris
aici, asternut ca un strat de protectie impotriva vremii;
• plasarea unui strat de pamant compactat suplimentar, de minimum 300 mm grosime deasupra nivelului
platformei pentru intreaga latime a umpluturii, in vederea protectiei impotriva timpului nefavorabil. Acest strat
de protectie impotriva timpului nefavorabil va fi alcatuit din acelasi material ca si platforma, si compactat.
Materialul va fi fumizat din resursele proprii ale Antreprenorului iar stratul de protectie va fi executat intr-o
operare continua. Pentru stratul de forma stratul protector va consta din material nestabilizat.
Urmatoarele aspecte cu privire la compactare vor fi de asemenea luate in considerare:
• Fasiile de compactare succesive vor incepe de la margine spre platforma drumului si de la nivelele mai
joase la cele mai inalte, suprapunandu-se pe 200 mm sau 1/2 din latimea pneului. Pentru a garanta compactarea
la marginile rambleelor, platforma va fi construita la o latime mai mare decat cea indicate pe planse, iar
taluzele trebuie curatate si refacute dupa lucrarile de compactare;
• In timpul compactarii umiditatea optima trebuie intretinuta conform acestui Memoriu Tehnic, tinand cont ca in
sezonul uscat, suprafata stratului de sustinere va fi scarificat si udat inaintea depozitarii pamantului pentru stratul
urmator;
• Compactarea va fi realizata cu atentie astfel incat fiecare punct al suprafetei sa aiba acelasi numar de
treceri. Toate marginile umpluturii trebuie compactate;
• Tipul de compactor va fi stabilit impreuna cu Consultantul. Compactorii pe pneuri sunt
corespunzatori tuturor tipurilor de pamant, cu exceptia solurilor stanXXXXe, continand bucati de roca.
Compactorii vibratori sunt recomandati pentru pamantul neomogen nisipos sau stancos;
• Compactorii cu pneuri pot fi folositi (dar numai cu aprobarea Consultantului) in pamantul fin (prafuri,
argila), sau in pamant denivelat cu granulometrie continua, in straturi subtiri;
• Compactorii "picior de oaie" sunt eficienti numai in pamanturi fine (prafuri, argile);
• Numarul trecerilor compactorului, care depinde de tipul pamantului, va ft stabilit de catre
Antreprenor, si inclus in Tehnologia de Executie a acestuia, pentru a fi aprobat de catre Consultant.
Gradul de compactare este exprimat ca procent (%) fiind raportul dintre densitatea in stare uscata a
pamantului compactat si densitatea maxima in stare uscata determinata de testul Proctor Normal. Densitatea in
stare uscata a pamantului va fi determinata in conformitate cu STAS 1913/13-83 folosind o proba, sau
conform cu STAS 1913/15-75 sau STAS 12.288-85 folosind metoda inlocuirii cu nisip sau apa. Doar cu
aprobarea Consultantului pot fi folosite urmatoarele metode:
 geofizica;
 penetrometrica;
 radiometrica;
Pentru pamanturile stanXXXXe compactarea va fi verificata conform notei de la Tabelul 5.
Compactarea rambleelor va fi realizata astfel incat sa indeplineasca gradul de compactare Proctor
Normal, conform STAS 2914-84 si cu Tabelul 5.
Tabel 5 Gradul de compactare
Zonele terasamentelor care vor fi Tipul de pamant

compactate Necoeziv Coeziv
ACOPERIRE
permanent semipermanent permanent semipermanent
147
a) Primii 300 mm de pamant 100 9 9 93

natural sub rambleu, cu 95 5 7 90
inaltimea h de: 9 9
h ≤ 2,00 m 2 2
h > 2,00 m
b) In corpul rambleului, la o 100 10 10 100
adancime h, sub patul drumului, 100 0 0 94
de: 95 97 97 90
h ≤ 0,50 m 92 92
0,50 < h ≤ 2,0 m
h > 2,0 m
c) In deblee, la 300 mm 100 100 100 100
adancime sub patul drumului
Nota:
Pentru pamanturile necoezive stanXXXXe, cu peste 50% granule mai mari de 20 mm, si unde valoarea greutatii
/ densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu poate fi determinata, se va considera indeplinit gradul
de compactare 100% Proctor Normal cand, dupa un numar prestabilit de treceri determinate pe un sector de
proba, cel mai greu utilaj nu va mai lasa urme pe suprafata si o inspectare vizuala a carotei verifica densitatea
fiecarui element.
Intensitatea de compactare Q/S va fi verificata permanent. Aceasta este stabilita de catre Tehnologia de
Executie a Antreprenorului si reprezinta raportul dintre Q (volumui terasamentelor) realizat intr-un timp anume
(ora), exprimat in m3 si S (zona suprafetei Volumului Q) acoperit de utilajele de compactare in acelasi timp,
exprimat in m2.
Rambleul va fi verificat de catre Consultant in timpul operarii, dupa cum urmeaza:
• testele vor fi realizate pe fiecare strat;
• frecventa minima a testelor va fi conform Tabelului 6.
Tabel 6 Frecventa testelor
Test Frecventa minima Observatii

Testul Proctor La fiecare 5000 m3 Pentru fiecare tip de pamant
Umiditatea 1 test la fiecare 250 m de Pe fiecare strat de pamant
platforma
Gradul de compactare 3 teste la fiecare 250 m de Pe fiecare strat de pamant
platforma
Laboratorul va inregistra rezultatele tuturor incercarilor ce privesc testul Proctor Normal, umiditatea si gradul de
compactare, pe toate straturile si sectoarele. Antreprenorul poate solicita recepfia unui strat cand toate gradele
de compactare sunt la nivelul sau peste nivelul cerut. Aceasta receptie trebuie inregistrata in registrul de santier.
III.7.2 Profile si taluze
Lucrarile vor fi realizate astfel incat dupa compactare si curatire, taluzele proiectate sa se incadreze in
tolerantele admise. Profilul taluzului trebuie realizat fara reumplere si fara sa contravina oricaror conditii
stabilite de acest Memoriu Tehnic sau de catre legile si reglementarile romanesti.
Panta taluzelor depinde de natura pamantului folosit in rambleu, de natura pamantului de sub rambleu si de
capacitatea portanta a acestuia. Daca se descopera diferente intre materialele prezentate in desene si materialele
folosite in lucrarile de terasamente prevazute in STAS 2914-84, Tabel 1a si 1b, va fi prezentata Consultantului
spre aprobare, o propunere de a varia panta sau inaltimea taiuzului, bazata pe investigatii in teren. In mod
normal panta taluzelor va fi de 1:1,5, in functie de natura pamantului, pentru inaltimea maxima indicata in
Tabelul 7.
148
Tabel 7 Inaltimile rambleului
Natura materialului din rambleu H max. in metri

Argila prafoasa sau nisipoasa 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietris sau balast 10
Profilele taluzului vor fi luate in considerare doar daca sunt in concordanta cu cele propuse cand a fost realizat
gradul de compactare optim, conform Tabelului 5.
Rambleele pana la 12 m inaltime vor avea panta taluzului de 1:1,5 pentru inaltimea aratata in Tabelul 7, de la
patul drumului in jos, si de 1:2 de pe inaltimea ramasa pana la baza.
Pentru ramblee mai inalte de 12 m si pentru cele din cursuri de apa / albii majore ale raurilor sau mlastini, cu
terenul de fundatie alcatuit din pamanturi fine sau foarte fine, inclinarea taluzelor va fi stabilita pe baza unui
calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3 -1,5, conform cu STAS 2.914-84 si tinand seama de
Tabelul 8.
Tabel 8 Pamanturile de sub ramblee
Panta terenului Caracteristicile pamantului de fundatie

de fundatie a) unghiul de frecare interna (grade °)
5% 10% 15%
b) coeziunea materialului (Kpa)
30 60 10 30 60 10 30 60 80
Inaltimea maxima a rambleului hmax (m)
0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00
1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00
1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00
1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00
Tolerantele pentru suprafatarea platformei drumului si a taluzelor sunt:

• Profilul platformei fara strat de forma ± 30 mm;
• Profilul platformei cu strat de forma ± 50 mm;
• Taluz neacoperit ± 100 mm.
Denivelarile suprafetei vor fi masurate cu o lata de 3 m lungime.
Toleranta orizontala pentru ampriza rambleului este intre -0 si +500 mm.
III.7.3 Prescriptii pentru pamanturi sensibile la apa
Daca tehnologia de executie a Antreprenorului nu stabileste masurile ce trebuie luate pentru acest tip de pamant, Consultantul
poate dispune indeplinirea urmatoarelor conditii:
• asternerea si compactarea imediata a pamanturilor cu o umiditate corespunzatoare;
• asternerea si scarificarea pamantului in vederea reducerii umiditatii prin evaporare;
• un tratament cu var;
• executia de drenuri deschise in pamanturile cu umiditate ridicata.
Consultantul poate de asemenea dispune conditii speciale cu privire la indepartarea apei.
III.7.4 Prescriptii pentru ramblee din material stancos
149
Materialul provenit din excavarea rocilor va fi imprastiat si nivelat pentru a obtine o umplutura omogena cu un numar
minim de goluri.
Materialul grosier va fi dupa compactare, imprastiat in straturi de catre un utilaj cu o greutate de cel putin 15 tone. Dupa
compactare, daca raman goluri, fiecare strat va fi inchis cu un strat de material granular admis, astfel ca toate golurile de
la suprafata sa fie umplute inainte de asezarea urmatorului strat si inaintea executiei stratului de forma sau de fundatie.
Grosimea straturilor va fi stabilita conform dimensiunii materialului si capacitatii utilajului de compactare. Grosimea
nu trebuie sa fie mai mare de 800 mm in corpul rambleelor. Ultimii 300 mm sub patul drumului nu trebuie sa contina
blocuri de peste 200 mm.
Blocurile mari de piatra vor fi sparte. Antreprenorul va decide fie sa foloseasca aceste blocuri la piciorul taluzelor, fie
sa le depoziteze. In oricare din cazuri va avea nevoie de aprobarea Consultantului.
Rambleul va fi compactat folosind utilaje grele de compactare (cilindri vibratori), de 12 -16 tone, sau cu utilaje pe senile de
cel putin 25 tone. In timpul compactarii, umplutura va fi udata, pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii se va realiza prin masurarea parametrilor Q/S, unde:
• Q este volumul dupa compactare a umpluturii realizate intr-o zi de lucru;
• S este suprafata compactata intr-o zi de lucru, de catre dispozitivele de compactare deplasandu- se cu viteza
stabilita in timpul testelor experimentale.
Valoarea parametrilor va fi stabilita cu ajutorul unui sector de incercare verifcat prin incercari cu placa, care in primul t est sa
permita realizarea rezultatului de cel putin 100 de bari.
Probele vor fi realizate intr-un laborator autorizat iar rezultatele trebuie inregistrate in registrul de santier. Patul drumului va
fi nivelat la aceleasi tolerante ca pentru deblee (vezi Tabelul 4). Toleranta nivelarii taluzelor neacoperite trebuie sa asigure
fixarea blocurilor pe eel putin jumatate din grosimea lor.
III.7.5 Prescriptii pentru rambleele nisipoase
Un taluz din pamant nisipos va fi protejat si acoperit simultan cu umplerea, in vederea prevenirii e raziunii. Materialul
nisipos omogen (U ≤ 5) care nu poate fi compactat pentru obtinerea gradului de compactare specificat (Tabel 5) nu va fi
folosit; alternate, granulozitatea acestuia va fi corectata inainte de utilizare.
Materialele nisipoase vor fi udate si amestecate pentru a se obtine umiditatea uniforma a straturilor. Tolerantele de
nivel ale stratului protector vorfi cele aratate in Tabelul 4.
III.7.6 Umplutura din spatele zidurilor de sprijin
Aceasta umplutura este adiacenta lucrarilor din beton cum ar fi: culei, aripi sau ziduri de sprijin, etc.
Umplutura va fi realizata utilizand acelasi material cu materialul folosit in patul drumului, cu exceptia
materialului stancos. Dimensiunea maxima a blocului de piatra ce trebuie folosit va fi de 1/10 din latimea de
umplut.
Umplutura va fi compactata mecanic pana la gradul de compactare prevazut in Tabelul 5.
Utilajul de compactare va fi aprobat de catre Consultant, care va aproba de asemenea, zona de folosire a
acestuia pentru fiecare structura.
Antreprenorul va limita accesul utilajului de compactare pana la 2 m de structura, pentru a nu produce daune
acesteia, si va obtine acordul Consultantuiui.
Nivelul umpluturii intr-o zona nu va diferi de nivelul compactat al umpluturii alaturate, cu mai mult de 250 mm.
III.7.7 Protectia impotriva actiunii apei
Antreprenorul va asigura protectia rambleelor impotriva apei pluviale si inundatiilor provocate de ploi a
caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrata in ultimii 10 ani. Informatiile cu
privire la precipitatii vor fi luate de la cea mai apropiata statie meteorologica.
III.8 GEOTEXTILE FOLOSITE LA SEPARAREA MATERIALELOR PENTRU LUCRARILE
150
DE TERASAMENTE
Geotextilele necesare la Lucrarile Permanente pentru separarea materialelor din terasamente,

in amplasamentele descrise in Contract vor fi fabricate din fibre sintetice sau alte tipuri de fibre pentru a forma
membrane subtiri permeabile.
Antreprenorul va prezenta Consultantului o situatie cu zonele de aplicare, inainte ca geotextilele sa fie
puse in opera. Acestea vor fi suficient de durabile astfel ca la intrarea in contact cu materialul de umplutura,
sa-si mentina integritatea.
Geotextilele vor fi protejate tot timpul impotriva degradarilor de natura chimica sau mecanica. Cele care
sunt susceptibile la degradarea provocata de lumina nu vor fi descoperite intre fabricare si punerea in opera.
Expunerea provizorie nu va depasi 5 ore.
Mostrele vor fi luate din lotul de geotextil care va fi folosit in Lucrarile Permanente. Mostrele si bucatile de
proba taiate din ele vor fi testate la un laborator pentru a demonstra ca geotextilul intruneste conditiile
prevazute in contract.
Geotextilul va fi astemut in conformitate cu prescriptive tehnice ale fabricantului, iar la capete,
fasiile de geotextil se vor suprapune pe cel putin 300 mm.
Stratul de material pe care geotextilul va fi astemut nu va avea proeminente sau ridicaturi ascutite care
pot degrada geotextilul in timpul asternerii sau dupa punerea in opera. Metoda de astemere va asigura contactul
permanent cu suprafata pe care acesta va fi amplasat iar geotextilul nu va fi intins peste movile sau gropi.
Utilajele nu vor actiona direct pe geotextilul astemut, iar acoperirea acestuia cu material de umplutura va
avea loc imediat dupa asternere.
III.9 SANTURI SI RIGOLE
Santuri, rigole, drenuri, etc., vor fi executate la sectiunea transversala, cote si pozitii conform prevederilor
din proiect.
Santul sau rigola trebuie sa fie asezate paralel cu piciorul taluzului; intreruperile datorate zonelor
stanXXXXe nu sunt admise. Suprafetele trebuie sa fie uniforme iar toate zonele proeminente trebuie taiate.
La finalizarea lucrarilor si inainte de receptia finala, santurile si rigolele vor fi curatate de bucatile si
blocurile cazute.
Curatarea si modifcarea cursurilor de apa existente sau executia unora noi, inclusiv a santurilor,
paraurilor, raurilor si lacurilor va fi efectuata conform prevederilor Contractului, cuprinzand lucrari de protectie,
captusire, placare, sprijinire sau altele.
Curatarea cursurilor de apa existente va insemna indepartarea vegetatiei, materii vegetale si alte depozite
din cursul de apa. Materialele rezultate dupa aceasta curatare vor fi considerate material necorespunzator.
Cursurile de apa importante vor fi (daca se cere in Contract) drenate si curatate iar materialul din afara
profilului cursului de apa, excavat si considerat necorespunzator. Excavatiile se vor face la dimensiunile
stipulate in contract si umpluturile vor fi realizate cu material selectat sau nu, depozitat si compactat conform
prescriptiilor Caietului de Sarcini. Acolo unde suprafata este expusa, ea se va insamanta si planta, sau va primi
o alta protectie, totul conform prevederilor contractului.
III. 10 FINISAREA PATULUI DRUMULUI
Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si finisat respectand cotele, pantele si latimile aratate in
profilele longitudinale si transversale din proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in Tabelul 4, respectiv 5.
Referitor la latimea platformei si cotele de executie, limitele sunt:
•Latimea platformei:
±50 mm de la axul drumului;
±100 mm pe toata latimea.
•Cotele de proiect:
151
+ 25 - 50 mm, de la cotele prevazute in proiect. Tolerantele suprafetei vor fi in concordanta cu Capitolul III.7.2.
Acolo unde tolerantele prevazute la acest capitol sunt depasite, Antreprenorul va determina intreaga suprafata a
zonei ce nu se incadreaza in tolerantele prevazute si va pregati platforma dupa cum urmeaza:
• Daca suprafata este prea inalta, ea va fi scarificata si recompactata;
• Daca suprafata este prea joasa ea va fi corectata prin adaugarea de material corespunzator, cu
caracteristici si rezistenta corespunzatoare materialului depus anterior si compactat. La
materialele coezive unde aceasta suprafata este cu mai putin de 150 mm sub platforma,
materialul va fi mutat la o adancime de cel putin 150 mm sub platforma, inainte ca surplusul de
material necesar sa fie asternut si compactat.
Dupa curatare si eventuate recuratare, conform cerintelor Consultantului, platforma va fi compactata. In cazul
cand se solicita sau acolo unde tolerantele acestei Clauze nu pot fi indeplinite la pregatirea platformei in zonele
stanXXXXe, va fi necesara indeplinirea uneia din urmatoarele conditii:
• Materialul sa fie excavat sub platforma pana la adancimea prevazuta in contract. Materialul
excavat va fi prelucrat si asternut din nou;
• Acolo unde suprafata stanXXXXa este neteda, ea va fi nivelata prin depunerea si compactarea
materialului existent amestecat cu ciment.
Antreprenorul va limita orice acces al utilajelor in zona platformei finisate. Nici o zona a platformei din material
coeziv nu va ramane expusa permanent la degradarile cauzate de ploaie.
Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat lucrarilor de terasamente, platforma va fi pregatita dupa cum
urmeaza:
• pentru rambleu - nivelat transversal in profil acoperis, realizata din taluze plane cu panta
transversala de 4%. Suprainaltarea prevazuta in proiect va fi aplicata la curbe, fara sa coboare sub
panta transversala de 4%.
• pentru debleu - conform Capitolului III.5.
Antreprenorul va solicita in timp util Consultantului, instructiuni cu privire la finisarea cat mai corecta a
platformei. Aceste instructiuni vor fi inregistrate in registrul de santier.
Utilajele de executie, precum si alte mijloace de acest gen (cu exceptia celor necesare pregatirii platformei) nu vor
lucra pe platforma decat in cazul cand, este prevazuta o protectie adecvata, in plus fata de protectia impotriva
conditiilor nefavorabile de vreme.
III.11 ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
Taluzele ce urmeaza a fi acoperite cu strat vegetal trebuie anterior taiate in trepte sau ranforsate cu caroiaje din
brazde, nuiele sau elemente prefabricate.
Zonele ce urmeaza a fi acoperite cu pamant vegetal vor fi pregatite dupa cum prevede contractul si vor primi
urmatoarele tratamente:
• Tratament I: acoperire cu pamant vegetal, fertilizare si insamantare. Ingrasamantul si samanta pot fi aplicate,
daca nu este altfel prevazut, cu un dispozitiv hidraulic de insamantare.
• Tratament II: acoperire cu pamant vegetal, fertilizare si inierbare.
• Tratament III: lasat neacoperit cu pamant vegetal, dar fertilizat si insamantat cu dispozitivulhidraulic de
insamantare.
• Tratament IV. acoperit cu pamanat vegetal si insamantat, dar nu fertilizat.
Stratul de pamant vegetal:
• va fi depozitat si imprastiat pana la grosimile prevazute in contract, care grosime va fi redusa acolo unde
trebuie sa permita inierbare ulterioara (nu va fi imprastiat cu ajutorul unui vehicul pe senile, daca asa este
prevazut in contract);
• daca prezinta blocuri de piatra si alte materiale (moloz) de dimensiuni mai mari de 100 mm, va fi indepartat si
eliminat de pe teren;
• nu va avea blocuri de piatra sau moloz proeminente la suprafata cu mai mult de 30 mm; si imediat inainte de
insamantare, inclusiv cel pe care s-a aplicat insamantarea cu dispozitivul hidraulic si inainte de inierbare va
avea:
a) primii 50 mm grosime pamant, faramitat, prin folosirea unei grape sau alt utilaj care sa produca o
granulatie fina; si
152
b) daca nu este altfel prevazut in contract, ingrasamantul va fi distribuit egal si greblat dupa cum a fost
determinat pe tronsoane de incercare. Daca este folosita insamantarea cu dispozitivul hidraulic, ingrasamantul
va fi introdus in sol o data cu semintele si nu va mai fi necesara greblarea.
Cu exceptia zonelor unde nu este necesara cosirea, sau cosirea de trei ori, asa cum prevede contractul, zonele
de iarba rezultate in urma Tratamentelor de la I la IV vor fi cosite de doua ori pentru a ajunge la o inaltime de
75 mm. Prima cosire se va realiza cand iarba a ajuns la o inaltime intre 150 si 200 mm, a doua, cand a ajuns
pana la inaltimea de 150 - 200 mm. Utilajul folosit pentru cosire va trebui sa indeplineasca toate conditiile
prevazute in contract. Toate zonele de debleu vor fi curatate de iarba, daca nu este altfel prevazut, prin cosire si
greblare sau prin alte metode corespunzatoare, iar tot ceea ce a rezultat dupa cosire va fi indepartat din teren.
Un ierbicid selectiv pentru distrugerea ierburilor (macris, stevie, ciulini si alte buruieni) daunatoare agriculturii
va fi aplicat prin pulverizare sau prin alte metode eficiente pentru indepartarea lor;
III.12 DRENAREA APELOR SUBTERANE
Lucrarile considerate necesare pentru drenarea apelor subterane vor fi stabilite de catre Consultant.
Efectuarea acestor lucrari, in absenta unor prevederi special stabilite va fi realizata in concordanta cu
prevederile generate ale contractului.
Daca apa subterana nu poate fi indepartata gravitational, Antreprenorului nu i se va cere sa construiasca un
asemenea drenaj, decat in cazul in care costurile acesuia vor fi suportate de catre Beneficiar.
II I.13 GROPI SI ALTE CAVITATI NATURALE
Gropile descoperite si alte cavitati natural aparute, vor fi, conform celor cerute de contract, excavate, umplute si
acoperite.
Aceste gropi si alte gropi superficiale vor fi, conform cerintelor, umplute, curatate de gunoi, acolo unde nu se
primejduieste viata operatorilor, si acoperite.
III. 14 GROPI DE IMPRUMUT DEZAFECTATE

Daca este solicitat prin contract, gropile de imprumut dezafectate vor fi investigate, inspectate, monitorizate, curăţate,
umplute, acoperite sau li se va aplica orice alt tratament conform contractului.
III. 1 5 DISPOZITIVE DE CONTROL SI MONITORIZARE
Plasarea in teren a diverselor dispozitive de control, altele decât cele necesare pentru explozii, va fi realizata conform
cerinţelor contractului si se vor instala in amplasamentele prezentate in Contract.
Monitorizarea dispozitivelor respective va fi realizata conform cerinţelor contractului iar rezultatele, furnizate
Consultantului.
III. 1 6 ÎMBUNĂTĂŢIREA TERENULUI
I I I.16.1 Compactarea dinamica

Compactarea dinamica va fi realizata indiferent de metoda, conform cerinţelor contractului, prin compactare cu maiul greu
la intervale de timp determinate, pe suprafaţa terenului sau a umpluturii, va fi aplicata in zonele descrise in proiect.
Compactarea dinamica va fi finalizata inainte de începerea construcţiei oricăror Lucrări Permanente, sau a altor lucrări
din apropierea terenului care cuprinde zona ce urmează a fi compactată.
Antreprenorul va asigura ca nu se va provoca nici o paguba sau stricăciune persoanelor sau proprietăţilor din cadrul sau din
afara terenului, ca rezultat al compactării dinamice.
I I I. 16. 2 Coloane drenante din balast
Coloanele drenante din balast vor fi executate in maniera si in zonele prevăzute.
153
Daca nu este altfel prevăzut in contract, materialele vor întruni condiţiile Caietului de Sarcini.
Antreprenorul va raporta imediat Consultantului daca starea terenului existent diferă de cea care rezulta din rapoartele de
investigaţie realizate in acest sens. Coloanele vor fi instalate conform indicaţiilor din desene, incadrandu-se in tolerantele
stabilite admise.
I I I. 16. 3 Materiale
Materialul folosit in execuţia coloanelor va fi curat, solid, greu (inert) si anume: pietriş, r oca concasata, alta decât roca
argiloasa. Materialul trebuie sa fie corespunzător condiţiilor terenului in care se vor forma coloanele de balast, iar folosirea
lui va trebuie sa nu afecteze orice alta lucrare pe teren. Materialul granular se va încadra in dimensiunile 20 - 75 mm,
sau va fi un material granular care sa corespunda cu Partea 3 - Strat de fundaţie granular.
III. 1 7 ÎNTREŢINEREA IN TIMPUL PERIOADEI DE GARANŢIE
In timpul perioadei de garanţie Antreprenorul trebuie sa realizeze pe cheltuiala proprie si in timp util, lucrări de remediere la
taluzuri si ramblee, sa intretina lucrările de drenare a apelor si sa repare toate sectoarele in care s-au produs tasari datorate
execuţiei incorecte a lucrărilor.
In plus, Antreprenorul va executa, la cererea scrisa a Consultantului, toate lucrările suplimentare necesare ca urmare a
degradărilor produse, pentru care Antreprenorul nu este responsabil.
III . 1 8 CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR
111.18.1 Prevederi generale
Controlul calităţii lucrărilor de terasamente constau in:

• verificarea axului drumului si a tuturor celorlalte elemente de trasare;
• verificarea pregătirii terenului de fundaţie;
• verificarea calităţii si condiţiei pământului folosit in umplutura;
• controlul grosimii straturilor;
• controlul compactării;
• controlul caracteristicilor platformei drumului;
• controlul capacităţii portante.
Antreprenorul nu va incepe execuţia nici unui strat al structurii rutiere pe un sector stabilit decât in cazul când
stratul inferior este terminat si recepţionat de către Consultant. Antreprenorul va prevedea, pe propria
cheltuiala, intretinerea necesara pentru straturile recepţionate la acoperirea cu următorul strat.
Antreprenorul trebuie sa păstreze in registrul de laborator, raportul zilnic privind controlul de calitate si al
umidităţii materialului de umplutura, precum si rezultatele testelor privitoare la calitatea lucrărilor.
Verificarea axului drumului, secţiunilor transversale si a altor elemente de trasare va fi realizata inaintea
inceperii execuţiei lucrărilor de terasamente. Tolerantele admise ale poziţiei elementelor pichetării generale
sunt de ±50 mm.
Inainte de inceperea execuţiei rambleelor (curăţarea terenului, înlăturarea stratului vegetal si compactarea
terenului natural), va fi verificat gradul de compactare si deformabilitatea terenului de fundaţie.
Natura si starea pământurilor vor fi testate conform Tabelelor 2 si 6. Rezultatele, inclusiv orice lucrări de
remediere necesare vor fi înregistrate in registrul de lucrări ascunse.
Numărul minim de probe pentru gradul de compactare va fi conform STAS 2914-84, 3 teste pentru fiecare
2000 m2 ai zonei compactate. Pentru stratul superior al terasamentelor se foloseşte Tabelul 6.
Deformatia terenului este măsurata cu ajutorul deflectometrului cu pârghie, conform Normativului CD 31-94.
Măsurătorile cu deflectometrul vor fi realizate pe secţiuni transversale la maximum 25 m una de alta, in 3
puncte (dreapta, axul central, stânga) ale secţiunii transversale. Capacitatea portanta se considera realizata la
nivelul terenului de fundaţie, daca deformatia elastica
corespunzătoare vehiculului etalon are valori mai mari decât cea admisibila, (< 600 V100 mm), in cel mult 10%
din punctele măsurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundaţie vor fi stabilite in
funcţie de tipul terenului de fundaţie si sunt indicate in Tabelul 9.
154
Verificarea gradului de compactare a terenului de fundaţie se va face in corelaţie cu punctele unde testele cu
deflectometrul indica o capacitate portanta redusa.
Verificarea calităţii pământurilor consta in determinarea parametrilor acestora, in conformitate cu Tabelul 2.
Grosimea fiecărui strat aşternut in rambleu va fi acela stabilit pe tronsonul experimental pentru tipul de pamant
respectiv si de utilajele de compactare, conform cu Tehnologia de Execuţie aprobata de către Consultant.
III.18.2 Verificarea gradului de compactare
Gradul de compactare va fi verificat pentru fiecare tip de pamant. Verificarea se va efectua in minimum 3
puncte: pe partea stânga, axul drumului si partea dreapta a platformei, pentru fiecare sector de 250 m lungime, in
conformitate cu STAS 2914-84, Capitolul 7.3.2.
In fiecare punct, pentru pământuri coezive, vor fi extrase 3 probe de la suprafaţa, mijlocul si baza stratului,
daca acesta are o grosime mai mare de 250 mm si numai 2 probe din suprafaţa si baza stratului daca
grosimea măsoară mai puţin de 250 mm. Pentru pământuri necoezive, o singura proba este suficienta pentru
fiecare punct. Pentru pietrişuri si alte pământuri necoezive verificarea se va realiza conform notei de la Tabelul 5.
Gradul de compactare va fi verificat comparând densitatea in stare uscata a pământului in-situ cu densitatea
maxima in stare uscata la umiditatea optima determinata in laboratorul Antreprenorului, prin încercarea Proctor
Normal, in conformitate cu STAS 1913/13 83. Antreprenorul poate propune folosirea unor metode alternative de
încercare cum ar fi AASHTO T/180-57. Folosirea standardelor alternative poate fi introdusa numai cu
aprobarea Consultantului si a Beneficiarului.
Gradul de compactare se va verifica la minimum 3 puncte distribuite la fiecare 250 m de platforma. Pentru stratul
superior al terasamentelor gradul de compactare va fi verificat la minimum 3 puncte (partea dreapta, ax,
partea stânga). Aceste puncte vor fi la cel puţin 1 m de la marginea platformei, in profile transversale
diferite, pentru un sector de drum de maximum 250 m lungime.
Zonele slab compactate pot fi localizate cu ajutorul deflectometrului cu pârghie, sau cu penetrometrul.
Penetrometrul Dinamic cu Con TRL poate fi folosit pentru determinarea gradului relativ de compactare, pentru a
identifica straturile slabe si a verifica grosimea straturilor compactate. Corelarea cu valoarea CBR poate, de
asemenea fi luata ca referinţa, dar numai cu aprobarea Consultantului si a Beneficiarului.
III.18.3 Controlul caracteristicilor platformei drumului
Controlul caracteristicilor platformei drumului va fi realizat după execuţia lucrărilor de terasamente si consta din
verificarea topografica a nivelelor si determinarea deformatiei cu ajutorul deflectometrului cu pârghie. Tolerantele
de nivelment impuse pentru nivelarea platformei sunt +25 -50 mm fata de prevederile proiectului. Tolerantele
pentru suprafaţa platformei drumului sunt indicate in paragrafele III.5 si III.7 ale acestui Memoriu Tehnic.
Verificările topografice vor fi realizate pe secţiuni transversale din 25 in 25 m. Capacitatea portanta necesara
este considerata realizata la nivelul platformei drumului, daca deformatia elastica sub osia standard de 91 kN
are valori mai scăzute decât valorile admisibile din Tabelul 9.
III. 19 Tipul de pamant conform STAS 1243-88
Tabel 9 Deformatia
Tipul de pamant conform STAS 1243-88 Deformatia elastica admisibila

1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf nisipos - argilos, praf 400
Argila prăfoasa, argila nisipoasa, argila nisipoasa – 450
prăfoasa, argila
Când aceste valori nu pot fi obţinute, Antreprenorul trebuie sa realizeze îmbunătăţirea caracteristicilor
platformei drumului.
Alte metode pentru măsurarea capacităţii portante a tersamentelor se pot folosi doar cu aprobarea
155
Consultantului.
IV RECEPŢIA LUCRĂRILOR
IV.1 PREVEDERI GENERALE
Lucrările de terasamente sunt supuse următoarelor inspecţii si recepţii; parţiale pe parcursul execuţiei (la
fiecare etapa de execuţie), preliminară si finala. Se presupune ca recepţiile parţiala, peliminara si finala vor fi
numai daca Beneficiarul/Consultantul sunt satisfăcuţi de rezultatele tuturor lucrărilor si testelor.
IV.2 RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE
Aprobarea înaintea acoperirii lucrărilor ce devin ascunse trebuie sa stabilească ca aceste lucrări de
construcţie au fost realizate in concordanta cu proiectul si cu Caietul de Sarcini.
In urma verificării se încheie un proces verbal de recepţie pe faze prin care se permite inceperea unei
noi faze de execuţie.
Recepţia parţiala (pe faze) va fi efectuata de către Consultant împreuna cu Antreprenorul, iar
procesul verbal va fi semnat de ambii reprezentanţi. Recepţia parţiala (pe faze) este obligatorie pentru următoarele
stadii:
• trasarea si sablonarea lucrărilor;
• decaparea stratului vegetal;
• compactarea terenului de fundaţie;
• pentru fiecare metru al inaltimii de rambleu si pentru umplutura de sub patul drumului si de sub
stratul de forma;
• cota finala in cazul săpăturii.
Registrul conţinând procesele verbale de lucrări ascunse va fi pus la dispoziţia organelor de control si
comisiilor pentru recepţia preliminară si finala.
IV.3 RECEPŢIA PRELIMINARĂ
La incheierea tuturor lucrărilor de terasamente va fi realizata recepţia preliminară, verificând:

• natura solului in corpul drumului;
• concordanta gradului de compactare cu prevederile Caietului de Sarcini.
Lucrările nu vor fi recepţionate daca:
• cotele si dimensiunile din proiect nu sunt indeplinite;
• gradul de compactare solicitat nu este obţinut la nivelul patului drumului si pe fiecare strat in parte
(conform rapoartelor recepţiei parţiale);
• lucrările de scurgere a apei sunt executate necorespunzator;
• pantele transversale si suprafatarea platformei nu sunt respectate;
• se observa fenomene de instabilitate (inceput de crăpaturi in corpul terasamentelor, eroziunea
taluzelor, etc);
• capacitatea portanta a patului drumului nu a fost realizata.
Defectele vor fi consemnate si se va alcătui o lista de lucrări de remediere.
IV.4 RECEPŢIA FINALA

In recepţia finala a lucrării va fi verificat comportamentul lucrărilor de terasamente in perioada de
garanţie acordata lucrarilor (60 luni calendaristice), precum si intretinerea lor corespunzătoare.
156
LUCRARI DE BAZA – STRAT DE BALAST
ART.l. OBIECT ŞI DOMENIUL DE APLICARE
1.1. Prezentul Memoriu Tehnic se refera la execuţia şi receptia straturilor de fundatie din
BALAST sau BALAST amestec optimal din sistem din sistemele rutiere ale investitiei: El
cuprinde condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite stratul de fundaţie realizat.
ART.2 PREVEDERI GENERALE
2.1. Fundaţia din BALAST 0-63 se realizează într-un singur strat a cărui grosime este stabilită
prin proiect.
2.2. Fundaţia din BALAST 63-90 se realizeză în doua straturi, un strat inferior de minimum 10
cm de balast şi un strat superior din BALAST de 12 cm conform prevederilor STAS 6400-84.
2.3. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de formă sau realizarea unor
măsuri de îmbunătăţire a protecţiei patului, iar acesta este constituit din pământuri coezive,
stratul de fundaţie din BALAST 0-63 se va realiza în mod obligatoriu pe un substrat de fundaţie care
poate fi:
substrat izolator de nisip de 7 cm grosime după cilindrare; - substrat drenant din balast de minim
10 cm grosime după cilindrare. Când stratul inferior al fundaţiei rutiere este alcătuit din balast aşa
cumse prevede la pct.2.2., acesta preia şi funcţia de substrat drenant, asidurându-se condiţiile
necesare privind grosimea, calitatea de drenare şi măsurile de evacuarea apei.
2.4. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale prin colaborare cu un laborator

autorizat efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului
Memoriu Tehnic.
2.5. Antreprenorul este obligat să efectueze la cererea Inginerului verificări

suplimentare faţă de prevederile prezentului Memoriu Tehnic.
2.6. în cazul în care se vor constata abateri de la prezentul Memoriu Tehnic, Inginerul va
dispune întreruperea execuşiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.
I MATERIALE
ART.3. AGREGATE NATURALE
3.1. Pentru execuţia fundaţiilor din BALAST se utilizează următoarele agregate:
a. Pentru fundaţie din BALASTmare, 63-90:
balast 0-71 mm în stratul inferior;
BALAST 63-90 mm în stratul superior;
split 16-25 pentru împănarea stratului superior;
nisip grăunţos sau savura ca material de protecţie.
b. Pentru fundaţie din BALAST 0-63 mm:
157
- nisip 0-7 mm pentru realizarea substratului în cazul când pământul din patul
drumului este coeziv şi nu prevede execuţia unui strat de formă din balast 0 -71 mm,
pentru substratul drenant;
BALAST 0-63 mm.
Nisipul grăunţos sau savura ca material de protecţie nu se prevăd când stratul superior este
un macadam sau un beton de ciment.
3.2. Agregatele trebuie să provină din roci stabile, adică nealterabile la aer, apă sau
îngheţ. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau şistoase.
3.3. Agregatele folosite în realizarea straturilor de fundaţie trebuie să îndeplinească condiţiile de
admisibilitate arătate în tabelele 1,2 şi 3 şi nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile (bulgări de
pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale).
Tabel 1 NISIP - condiţii de admisibilitate
CARACTERISTICI Condiţii de admisibilitate pentru

Strat izolant Strat de protecţie
Sort 0-7 3-7
Granulozitate -conţinut de fracţiuni sub 12 5
0,09 mm % max. - conţinut de fracţiuni sub
0,02 mm % max. - condiţii de filtru invers D15<5 d85
Coeficient de permeabilitate (K) cm/s, min. 6  10 5
Tabel 2
CARACTERISTICI Condiţii de admisibilitate
Sort 0-71
Conţinut de fracţiuni %,max: 3
sub 0,02 mm
0 ............................ 7,1 mm 1
Granolozitate Continuă
Coeficient de neuniformitate (Un), min. 15
Echivalent de nisip (EN) min. 30
Uzura cu maşina Los Angeles (LA)%, max. 30
Tabel 3 BALAST- Condiţii de admisibilitate
Denumirea Sortul Dimensiuni Cantitatea de granule ce trec Piatra Forma

curentă mm prin ciurul: necorespdi
superior inferior mens.
%max.
158
Savura 0-8 0-8 95 ... 100 - - poliedrică

8-16 8... 16 95 ... 100 0... 10 15 Raportul dintre
Split 16-25 16... 25 95... 100 0 ... 10 15 dim. Granulelor
25-40 25 ...40 95 ... 100 0... 10 15 min. 1:0,5 ;0,25
63-90 63...90 90 ... 100 0 ... 100 15 sau b/a >0,50
BALAST C/a>0,25
Corpuri străine admise max.l 5.
3.4. Piatra spartă optimală se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-40 şi
40-63 fie direct de la concasare dacă îndeplineşte condiţiile din tabelul 4.
Tabel 4 PIATRA SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL- Condiţii de admisibilitate
Sort 0-63
Conţinut de fracţiuni %,max: sub 0,02 mm sub 3

0,2 mm - 0 ... 8 mm
4
.
.
.
1
0
25 ... 63 mm 25 ...45
Granolozitate Să se înscrie între limitele
3 din tabelul 5
0
.
Echivalent de nisip (doar în cazul nisipului natural) (EN) 30.
min. .
Uzura cu maşina Los Angeles (LA)%, max. 304
5
Tabel 5 PIATRA SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL-Granulozitate
Domeniul de Limita Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu diametru de
granulozitate ... în mm
0,02 0,2 8 25 40 60
0-63 Infer. 0 4 30 55 75 100
super. 3 10 45 70 85 100
3.5. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozit pentru a se asigura

omogenitatea şi constanta calităţii acestora.
Aprovizionarea la locul punerii în operă se va face numai după ce analizele de laborator

au arătat că este corespunzător.
3.6. În timpul transportului de la Furnizor la şantier şi al depozitării agregatele
159
trebuie ferite de impurificări. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe

sorturi şi păstrate în condiţii care să le ferească de împrăştiere, impurificare sau amestecare.
3.7. Controlul calităţii agregatelor de către antreprenor se va face în

conformitate cu prevederile tabelului 6.
3.8. Laboratorul şantierului va ţine evidenţa calităţii calităţii agregatelor astfel:

într-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor; într-un registru (registru pentru
încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de laborator.
3.9. În cazul în care verificarea calităţii amestecului de BALASTamestec optimal

aprovizionată, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr. 5, acestea se corectează cu
sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.
ART. 4 APA
Apa necesară realizării straturilor de fundaţie poate să provină din reţeaua publică sau din alte
surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie sa conţină nici un fel de particule în suspensie.
ART.5. CONTROLUL CALITĂŢII AGREGATELOR ÎNAINTE DE REALIZAREA

STRATURILOR DE FUNDAŢIE
Controlul calităţii se face de către Antreprenor prin laborator sau în conformitate cu

prevederile cuprinse în tabelul 6. Tabel 6
AGREGATE
CARACTERISTICILE CARE FRECVENŢA MINIMĂ METODE DE

SE VERIFICA DETERMIN AR
E CONF. STAS
La aprovizionare La locul de punere în
operă
Examinarea datelor înscrise La fiecare lot aprovizionat
în certificatul de calitate sau
certificatul de garanţie
Corpuri străine: -argila bucăţi - în cazul în care se Ori de câte ori apar 4606-80
argilă aderentă -conţinut de observă prezenţa lor factori de impurificare
căbune
Granulozitatea sorturilor 0 probă la max.500 mc - 4606-80
pentru fiecare sort şi
sursă
Aspectul şi forma granulelor O probă la max.5001 4606-80
pentru piatră spartă pentru fiecare sort şi
sursă
Umiditate - 0 probă pe sch.şi sort şi 4606-80
ori de câte ori se observă
o schimbare cauzată de
cond. meteorologice
160
Rezistenţa la sfărâmare prin O probă la max.500 mc - 730-89

compresiune la piatra spartă în pentru fiecare sort de
stare saturată la presiune BALASTşi sursă
normală
Uzura cu maşina tip 0 probă la max.500 - 730-89
Los Angeles mc pentru fiecare sort şi
sursă
CARACTERISTICI DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDAŢIE

DIN BALAST ŞI PENTRU STRATUL DE FUNDAŢIE REALIZAT DIN BALAST SAU
AMESTEC OPTIMAL
ART.6. CARACTERISTICI OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de

BALAST se stabilesc de către un laborator de specialitate înainte de începerea lucrărilor de
execuţie.
Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13-83 se stabileşte: pdumax.P.M. -

greutate volumică în stare uscată, maximă exprimată în g/cm 3
WoptP.M. - umiditatea optimă de compactare, exprimată în %.
ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
7.1. Caracteristicile efective de compactare se detrmină de laboratorul şantierului pe probe

prelevate din lucrare şi anume: duef - greutate volumică în stare efectivă, exprimată în g/cm3
Wef- umiditatea efectivă de compactare, exprimatăîn %
în vederea stabilirii gradului de compactare,
gc= Pduef
x100
P du max P.M
7.2. La execuţia stratului de fundaţie se va realizarea gradului de compactare arătat la pct.7.1.
REALIZAREA STRATULUI DE FUNDAŢIE
ART.8. MASURI PRELIMINARE
8.1. La execuţia stratului de fundaţie se va trece numaidupă recepţionarea

lucrărilor de terasamente sau strat de formă, în conformitate cu prevederile caietelor de
sarcini pentru retizarea acestor lucrări.
8.2. înainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla toate utilajele ş i
dispozitivele necesare punerii în operă a straturilor de fundaţie.
8.3. înainte de aştemerea agregatelor din straturile de fundaţie se vor executa
lucrările pentru drenarea apelor din fundaţie - drenuri transversale de acostament, drenuri
longitudinale sub acostament sau sub rigole şi racordările stratului de fundaţie la acestea -
161
precum şi alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect.

8.4. în cazul straturilor de fundaţie prevăzute pe întreaga platformă a drumului
cum este cazul la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzută a se face
print-un strat drenant continuu se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în orice
punct al traseului la cel puţin 15 cm deasupra şanţului sau în cazul rambleelor deasupra
terenului.
8.5. în cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau piatră
spartă se vor lua măsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de
drum în funcţie de sursa folosită şi care vor fi consemnate în registrul de laborator.
ART. 9 EXPERIMENTAREA EXECUŢIEI STRATURILOR DE FUNDAŢIE
9.1. Înainte de începerea lucrărilor Executantul este obligat să efectueze

experimentarea executării straturilor de fundaţie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundaţie -strat de fundaţie din
BALASTmare 63-90 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundaţie din piatră amestec optimal 0-
63, cu sau fara substrat de nisip în funcţie de soluţia prevăzută în proiect.
In cazul fundaţiei din BALASTmare 63-90 experimentarea se va face separat pentru stratul
inferior din balast şi stratul superior din BALASTmare.
In toate cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de probă în lungime de min.30 m
şi lăţime de cel puţin 3,50 m (dublul lăţimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe şantier în condiţii de execuţie curentă,
componenta atelierului de compactare, modul de acţionare a acestuia pentru realizarea gradului de
compactare, cerut prin caietul de sarcini, dacă grosimea prevăzută în proiect se poate executa într-un
singur strat sau două, reglarea utilajelor de rspândire pentru realizarea grosimii respective şi o
suprafaţare corectă.
9.2. Compactarea de probă pe tronsoane experimentale se va face în prezenţa
Inginerului, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator sau pe teren, după
cum este cazul, stabilite de comun acord.
în cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut Antreprenorul va trebui
să realizeze o nouă încercare după modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de
compactare folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:
- grosimea maximă a stratului fundaţiei;
condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi
intensitatea de compactare a utilajului)
Q - volumul materialului pus în operă în unitatea de timp (ore, zi, schimb) exprimat în mc
S - suprafaţa călcată la compactare în intervalul de timp dat, exprimat în mp.
În cazul în care se foloseşte tandem de utilaje de acelaşi tip, suprafeţele călcate de fiecare
utilaj se cumulează.
9.3. În cazul fundaţiei din BALASTmare 63-90, se urmăreşte stabilirea
corectă de atelierul de compactare compus din rulouri compresoare uşoare şi rulouri
compresoare mijlocii, a numărului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea
uscată până la fixarea pietrei sparte 63-90 fi în continuare a numărului minim de treceri după
aşternerea îm două reprize a spirtului de împănare 16-25 până la obţinerea încleştării optime.
Compactarea în acest caz se consideră terminată dacă roţile ruloului nu mai lasă nici un fel
de urme pe suprafaţa fundaţiei de piatră spartă, iar alte pietre de aceeaşi mărime 63-90 puse în faţa
ruloului nu mai pătrund în stratul de fundaţie şi sunt sfărâmate.
9.5. partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector
de referinţă pentru restul lucrărilor.
Caracteristicile obţinute pe acest tronson se vor consemna în scris pentru a servi la urmărirea
calităţii lucrărilor.
162
ART.10 EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDAŢIE
A. FUNDAŢII DIN BALAST 63-90 PE UN STRAT DE BALAST
a. Execuţia statului inferior din balast

10.1. Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi se nivelează balastul într-un singur
strat având grosimea rezultată pe tronsonul experimental astfel ca după compactare să se obţină 10
cm.
Aşternerea şi nivelarea se vor face şablon cu respectarea lăţimii şi pantei prevăzute în proiect.
10.2. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de
compactare se stabileşte de laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă
prin stropire. Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală.
10.3. Compactarea straturilor de fundaţie se va face cu atelierul de compactare stabilit
pe tronsonul experimental respectându-se componenta atelierului, viteza de compactare,
tehnologia şi intensitatea Q/S se compactare.
10.4. Pe drumurile pe carestratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a
platformei, acostamentele se completează şi se compactează odată cu stratul de fundaţie astfel ca
stratul de fundaţie să fie permanent încadrat de acostamente asigurându- se şi măsurile de evacuare a
apelor conform pct.7.3.
10.5. Denivelările care se produc în timpul compactării stratului de fundaţie sau rămân după
compactare se corectează cu material de aport şi se recompactează. Suprafeţele cu denivelări mai mari
de 4 cm se completează, se renivelează şi apoi se compactează din nou.
10.6. Este interzisă execuţia stratului de fundaţie din balast îngheţat.
10.7. Este interzisă aştemerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu
pojghiţă de gheaţă.
b.Execuţia stratului superior din BALAST 63-90
10.8. Se aşterne piatra spartă numai după recepţia stratului inferior de balast
care în prealabil va fi umezit.
10.9. Piatra spartă se aşterne şi se compactează la uscat în reprize. Până la
încleştarea pietrei sparte compactarea se execută cu cilindri compresori netezi de 6 tone după care se
continuă compactarea cu cilindri de 10-14 tone cu sau fără vibrare. Numărul de treceri a atelierului de
compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.
10.10.După terminarea cilindrării, piatra spartă se împănează cu split 16-25,
care se compacteză, apoi urmează umplerea prin înnoroire a golurilor rămase după
împănare cu savura 0-8 sau nisip.
10.11.Până la aştemerea stratului imediat superior, strtul de BALASTmare
astfel executat, se acoperă cu material de protecţie (nisip grăunţos sau savura).
In cazul când stratul superior este macadam sau beton de cimant, nu se mai face
unplerea golurilor şi protecţia de fundaţie din
B. STRATURI DE BATĂ DIN BALAST AMESTEC OPTIMAL
10.12. Pe terasamentele recepţionate, realizate din pământuri coezive şi pe care nu se prevăd în

proiecte îmbunătăţiri ale patului sau execuţie de straturi de formă, se va executa în prealabil un
substrat de nisip de 7 cm.
Aşternerea şi nivelarea nisipului se fac la şablon cu respectarea lăţimii şi pantei prevăzute pentru
stratul de fundaţie prevăzut în proiect.
163
Nisipul aşternut se umectează prin stropire şi se cilindrează.
10.13. Pe substratul de nisip realizat se aşterne amestecul preparat într-o instalaţie de nisip
stabilizat cu un repartizor-finisor de asfaltat cu o eventuală completare a cantităţilor de apă
corespunzătoare umidităţii optime de compactare.
Aşternerea şi nivelarea se fac la şablon cu respectarea lăţimii şi pantei prevăzute în proiect.
10.14. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se

stabileşte de laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin
stropire uniformă evitându-se supraumezirea locală.
10.15. Compactarea stratului de fundaţie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental respectându-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de
compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare.
10.16. Pe drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a platformei,
acostamentele se completează şi se compactează odată cu straturile de fundaţie astfel ca
straturile de fundaţie să fie permanent încadrate de acostamente asigurându-se şi
măsurile de evacuare a apelor conform pct.7.3.
10.17. Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţie sau rămân după
compactare se corectează cu material de aport şi se recompactează.
Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează şi apoi se cilindrează din

nou.
10.18. Este interzisă execuţia stratului de fundaţie din BALASTîngheţată.
10.19. Este interzisă aşternerea piatrei sparte maestec optimal pe patul
acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă.
10.20. în cazurile în care piatra spartă amestec optimal se obţine prin
amestecarea sorturilor în conformitate cu prevederile de la pct.3.4., la preparare se vor utiliza
instalaţii în amestec continuu şi punerea în operă se va face integral mecanizat.
ART.11 CONTROLUL CALITĂŢII COMPACTĂRII STRATURILOR DE BAZĂ ŞI

FUNDAŢIE
11.1. în timpul execuţiei straturilor de fundaţie din balast, BALASTmare 63-90 şi

BALASTamestec optimal se vor face pentru verificările compactării încercările şi determinările
arătate în tabelul 7 cu frecvenţa menţionată în acelaşi tabel.
în ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie aceasta se
determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie conform "Instrucţiunilor tehnice
departamentale pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii portante a
drumurilor cu sisteme rutiere suple şi semirigide", indicativ CD 31-94.
11.2. Laboratorul Antreprenorului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea
stratului executat: compoziţia granulometrică a agregatelor caracteristicile optime de compactare
obţinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optimă, densitate maximă uscată)
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă).
Nr. DETERMINAREA, PROCEDEUL FRECVENŢE MINIME METODE DE

Crt DE VERIFICARE SAU LA LOCUL DE PUNERE VERIFICARE
CARACTERISTICILE CARE SE ÎN LUCRU CONFORM
VERIFICĂ STAS
1. încercarea Proctor modificată - strat - 1913/13-83
de balast - strat BALASTamestec
optimal
164
2. Determinarea umidităţii de compactare minim 3 probe la o 4606-80

- strat de balast - strat BALASTamestec suprafaţăde 2000 mp de strat
optimal
3. Determinarea grosimii stratului minim 3 probe la o suprafaţă
compactat -toate tipurile de straturi de 2000 mp de strat
4. Verificarea realizării intensităţii zilnic -
de compactare Q/S -toate tipurile
de straturi
5. Determinarea gradului de compactare minim 3 pct. pt. suprafeţe < 1913/15-75
prin determinarea greutăţii volumice pe 2000 mp şi minim 5 pct. pt. 12288-85
teren - strat de balast - strat suprafeţe > 2000 mp de strat
BALASTamestec optimal
6. Verificarea compactării prin încercarea minim 3 încercări la o 6400-84
cu p.s. în faţa compresorului suprafeţă de 2000 mp
7. Determinarea capacităţii portante la în câte 2 puncte situate în profil Normativ
nivelul superior al stratului de fundare - transversale la distanţe de 10 m CD 31-94
toate tipurile de straturi unul faţă de altul pt. fiecare
bandă de lăţime de 7,5 m
CONDIŢII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE

ART. 12 ELEMENTE GEOMETRICE
12.1. Grosimea stratului de fundaţie este cea din proiect.

Abaterea limită la grosime poate fi maximum ± 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se străpunge stratul
la fiecare 200 m de strat executat sau la 1500 mp suprafaţă de drum.
Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector de drum
prezentat recepţiei.
12.2. Lăţimea stratului de fundaţie este cea prevăzută în proiect.
Abaterile limită la lăţime pot fi ± 5 cm.
Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.
12.3. Panta transversală a stratului de fundaţie este cea a îmbrăcăminţii
prevăzută în proiect.
Abaterea limită la pantă este de ± 4%, în valoare absolută şi va fi măsurată la fiecare
25 m.
12.4. Declivităţile în profil longitudinal sunt aceleaşi ca şi ale îmbrăcăminţilor sub

care se execută.
Abaterile limită la cotele fundaţiei, faţă de cotele din proiect pot fi ± 10 mm.
ART.13 CONDIŢII DE COMPACTARE
13.1. Stratul de fundaţie din BALASTamestec optimal trebuie compactat

până la realizarea gradului de compactare 95-98% proctor modificat pentru drumurile din
clasele tehnice IV-V şi 98%...100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I-III.
Pentru autostrăzi se admite realizarea unui grad de compactare de 98% niâumai într-un
număr de 5% din punctele măsurate.
13.2. Stratul de fundaţie din BALASTmare 63-90 trebuie compactat până la
realizarea încleştării maxime a agregatelor şi care se probează prin faptul că ruloul
compresor nu mai lasă urme, iar mai multe pietre de aceeaşi mărime şi natură cu piatra
concasată folosită nu mai pătrund în fundaţie şi sunt sfărâmate de rulourile compresorului.
13.3. Ca pacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie se
165
consideră realizată dacă valorile deformaţiilor elastice măsurate, nu depăşesc valoarea

deformaţiilor elastice admisibile care este de 250 sutimi de mm.
ART.14 CARACTERISTICILE SUPRAFEŢEI STRATULUI DE FUNDAŢIE
Verificarea denivelărilor suprafeţei fundaţiei se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m

lungime astfel:
- în profil longitudinal măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaţie şi nu pot fi
mai mari de ±2cm.
- în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect şi sunt
cu ±5cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcăminţi sub care se execută.
- în cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul Memoriu Tehnic
se va face corectarea suprafeţei fundaţiei.
ART.15. RECEPŢIA PE FAZĂ
Recepţia pe fază se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute în documantaţie sunt
complet terminate şi toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile Art.5, 11,12, 13 şi
14.
Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi

calitative impuse de proiecte şi caietul de sarcini, precum şi constatările consemnate pe parcursul
execuţiei de către organele de control.
In urma acestei recepţii se încheie" Proces verbal"de recepţie preliminară.
ART.16. RECEPŢIA FINALĂ
Recepţia finală va avea loc după expirarea Perioadei de Garanţie Acordata Lucrarilor (60 luni
calendaristice) şi se va face în condiţiile respectării prevederilor legale în vigoare, precum şi a
prevederilor din prezentul Memoriu.
BALAST STABILIZAT CU CIMENT
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul Memoriu tehnic se refera la executia si receptia straturilor executate din
agregate naturale stabilizate cu ciment ,din alcatuirea sistemelor din cadrul investitiei:
Prin stabilizare cu ciment se intelege imbunatatirea adusa proprietatilor fizico-chimice si

mecanice ale agregatelor ,prin amestecarea lor cu cantitati determinate de ciment si apa si prin
compactare.
1.2. Agregatele naturale stabilizate cu ciment se folosesc la:
166
- executia straturilor de fundatie si a straturilor de baza din alcatuirea sistemelor nerigide si rigide
conform STAS 6400-84
- largirea fundatiilor existente
- executia platformelor si a locurilor de parcare
- consolidarea benzilor de stationare,a benzilor de incadrare si a acostamentelor
ART.2. PREVEDERI GENERALE
2.1. Straturile de fundatie si de baza din balast stabilizat cu ciment se realizeaza intr-un singur
strat a carui grosime este stabilita prin proiect si este de min. 12 cm.
2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laborator autorizat,
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "Inginerului" verificari suplimentare fata
de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "Inginerul" va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
MATERIALE
ART.3. AGREGATE NATURALE
-de balastiera (balast,nisip,pietris) conform STAS 662-2002
- concasate de cariera sau balastiera conform SR 667-97
3.1.Balastul si balastul concasat pentru straturile rutiere din agregate naturale stabilizate cu
ciment trebuie sa fie conform tabelului nr. 1.
Tabel 1
  Domeniul de utilizare
  Straturi de baza pentru  Straturi de fundatie pentru
 sisteme rutiere nerigide sisteme rutiere nerigide si
 Caracteristica pentru clasele tehnice rigide,platforme,locuri de
 II-III parcare,benzi de
incadrare,acostamente
 Conditii de admisibilitate
 Sort  0-16  0-25
 Continut de fractiuni  50-75  50-80
 0-8 mm
167
 Granulozitate  Granulozitatea  continua

amestecului de agregate
naturale sa
 se inscrie in domeniul
din fig. 3
 Coeficient de  8  8
neuniformitate
 (Un) min.
 Echivalent de nisip (EN),  30  30
% min (pe fractiunea 0-
4mm)
 Uzura cu masina Los  35  35
Angeles (LA) % max
ART.4.CIMENTUL
- Portland P40 conform STAS 388-80
- Ciment cu adaosuri,PA 35, conform STAS 1500-78
- Ciment pentru drumuri. CD 40, conform STAS 10092-78
ART.5. APA
Conform STAS 790-84
ART.6.CARACTERISTICILE STRATURILOR RUTIERE STABILIZATE CU CIMENT
6.1.Caracteristicile fizico-mecanice ale amestecurilor de agregate naturale ,ciment ,apa si dupa
caz se de adaosuri sunt conform tabelului 2:
Tabel 2
Nr. Denumirea  Rezistenta la  Stabiliatea la apa,  Pierdere de
Crt stratului si al compresiune  %,max masa,
. lucrarii la varsta de 7  % max
si 28
zile,N/mm2
 Rc7  Rc2  Scadere  Umfla  Abso  Sat  Ing
8 a rea rbtie urar het
rezisten  volum  de e -
tei la etrica apa dez
compre gh
siune et

1 Strat de baza  1,5  2,2  20  2  5  7  7
pentru sisteme
rutiere …2, …5
nerigide,platform 2 ,0
e si locuri de
168
parcare
2 Strat de fundatie  1,2  1,8  25  5  10  10  10

pt.sisteme rutiere …1, …3
nerigide sau 8 ,0
rigide;consolidare
a benzilor de
incadrare si a
acostamentelor
6.2.Dozajele de ciment si de adaosuri de corectie pentru realizarea straturilor rutiere stabilizate cu

ciment in functie de tipul stratului si granulozitatea agregatelor naturale sunt precizate in tabelul 3 in
scopul stabilirii compozitiei optime:
Tabel 3
 Nr.   Agregate naturale  Dozaje in %

 Crt.  Denumirea stratului  Sort  Dim.  Ciment
granulelor
 mm
 1  Strat de baza pt.  -agregate de  
sisteme rutiere balastiera  0…20 
nerigide,platforme si  0-7;7-16;0-20   5…7
locuri de parcare  -agregate 
concasate de  0…25
cariera sau
balastiera
 0-8;0-16;16-25
 2  Strat de fundatie  -nisip 0-7  0…7  6…10
pt.sisteme rutiere   
nerigide sau  -agregate de  0…31.5 
rigide,consolidarea balastiera  
benzilor de stationare  0-7;7-16;16-31;0-   4…6
,a benzilor de 31  0…25
incadrare si a  -agregate  0…25
acostamentelor concasate de
cariera sau
balastiera
 0-8;8-16;16-25
 -deseuri de
cariera
6.3.Gradul de compactare al straturilor de baza si de fundatie din agregate naturale stabilizate cu

ciment,in functie de clasa tehnica a drumului trebuie sa fie de:
169
- min 100% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si min. 98% in toate punctele de
masurare pt.drumurile de clasa tehnica II si III
6.4.Prescriptii generale de executie
Pentru executia straturilor de fundatie si de baza,a platformelor si a locurilor de parcare si pt.

consolidarea benzilor de stationare,a benzilor de incadrare si a acostamentelor,amestecul de agregate
naturale,ciment si apa se prepara in statii fixe.
In cazul in care stratul rutier se executa in doua sau mai multe reprize,executia acestora se efectueaza
intr-un interval de max. 2 ore de la terminarea executiei reprizei anterioare.
Cand straturile stabilizate cu ciment se executa pe jumatate din latimea partii carosabile,asternerea
acestora se realizeaza avand montate longrine pe axa drumului ,iar la marginea partii carosabile se
procedeaza conform STAS 1598-78.
Compactarea straturilor rutiere stabilizate cu ciment se efectueaza pana la max.1 h de la inceperea
prizei cimentului,cu urmatoarele utilaje:
-compactor pe pneuri,compactor cu rulouri netede si compactor vibrator
Se recomanda utilizarea unui atelier de compactare constituit dinntr-un compactor cu pneuri si un
compactor vibrator.
In cazul executiei straturilor stabilizate cu ciment in locuri inguste,compactarea se efectueaza cu placi
vibratoare.
Stratul stabilizat cu ciment se protejeaza cel putin 7 zile (timp in care nu se circula) cu nisip cca 1.5…3
cm grosime mentinut in stare umeda sau cu o pelicula de protectie din emulsie bituminoasa cationica
conform STAS 8877-72.
Executia stratului rutier superior se incepe dupa min. 7 zile de la executia stratului stabilizat cu
ciment,perioada in care nu se circula pe acest strat.
ART.7.REGULI SI METODE DE VERIFCARE A CALITATII
7.1.Verificarea calitatii materialelor

Tabel 4
 Nr.  Denumirea  Denumirea  Metode de  Frecventa
 Crt. materialului caracteristicii verificare verificarilor
 1   Uzura Los Angeles  STAS 730-84  La
 schimbarea
 sursei de
 Agregate aprov.
 2  Compozitia  STAS 730-84  De doua ori
170
naturale granulometrica pe saptamana

 3  Coeficient de  STAS 730-84 si ori de cate
neuniformitate ori se schimba
 4  Dim. maxima a  STAS 730-84 sursa de
granulei aprovizionare
 5  Echivalent de nisip  STAS 730-84
 6  Ciment  Timpul de priza  STAS 227/4-  Pentru fiecare
86 lot de
 7  Constanta de volum  STAS 227/3- aprovizionare
86
 8  Starea de conservare  STAS 227/1-
86
7.2. Verificarea calitatii straturilor rutiere stabilizate cu ciment se efectueaza pe parcursul

executiei,conform tabel 5: Tabel 5
 Nr.  Denumirea caracteristicii  Metode de  Frecventa
 Crt. verificare verificarilor
 1  Umiditatea materialelor  STAS 4606-80 si  Zilnic si de cate ori
componente si umiditatea STAS 1913/1-82 e necesar
amestecului
 2  Proportiile de amestec de  Conform 
agregate naturale sau pamanturi, reglementarilor
ciment, adaosuri si apa tehnice in vigoare
 3  Compozitia granulometrica a  
amestecului de agregate 
naturale,ciment si adaosuri 

 4  Rezistenta la compresiune a  STAS 10473/2-86 Minim 2 serii a 3
amestecului la 7 si 28 zile epruvete la 1500
m2
 5  Densitatea stratului rutier 
pt.calculul gradului de
compactare
7.3.Verificarea elementelor geometrice ale straturilor de fundatie si de baza se efectueaza conform

STAS 6400-84.
Grosimea minima constructiva ,dupa compactare,de:
- 15 cm cu abateri de -1 cm si de +2 cm pt. straturile de fundatie sau de baza sub imbracamintile
bituminoase
7.4.Verificarea calitatii materialelor si a executiei lucrarilor se face conform reglementarilor in vigoare.
4.PREGATIREA STRATULUI SUPORT
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie sa fie remediat, adus la cotele prevazute in proiect,
curatat si amorsat. Se recomanda ca lucrarile de pregatire a stratului suport sa fie efectuate de catre
firma constructoare.
1. Remedierile se vor efectua, functie de degradarile existente, conform Normativului ind. AND
171
547, pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la imbracamintile rutiere moderne, dupa cum
urmeaza:
1.1. Rosturi, fisuri si crapaturi
A) Rosturi: Toate rosturile decolmatate sau cu alte defecte se vor remedia prin scoaterea
materialului existent, curatirea rostului si uscarea acestuia prin suflare cu aer comprimat,
urmata de amorsarea si colmatarea lui:
- la cald, cu mastic bituminos cu adaos de cauciuc sau mastic cu bitum modificat;
- la rece, cu materiale speciale de colmatare conform Normativ ind. C22.
Pentru rosturile cu deschideri de peste 3cm transversale sau longitudinale, colmatarea se poate face
cu mortar asfaltic cu bitum modificat cu polimer sau cu pudreta. Excesul de mastic sau mortar se
va remedia prin indepartarea excesului cu un razuitor cu lama metalica incalzita sau cu o spatula.
B) Fisuri si crapaturi: Fisurile si crapaturile vor fi remediate in functie de lungimea si deschiderea
lor dupa cum urmeaza:
1. In cazul fisurilor pasive acestea se colmateaza fie cu mortar pe baza de rasini epoxidice
sau prin unul din urmatoarele procedee:
a) la fisurile fine cu deschiderea pana la 1mm, se toarna direct in ele emulsie bituminoasa cu
rupere rapida, dupa o usoara largire prealabila si curatare prin suflare cu aer comprimat.
b) fisurile cu deschideri de 1-3 mm se curata si se colmateaza cu mastic la rece pe baza de filer
de calcar si emulsie bituminoasa cationica.
1.2. Degradari de suprafata

A) Suprafata exfoliata sau pelada se va remedia prin aplicarea uneia din urmatoarele solutii:
- repararea cu mortar pe baza de rasini epoxidice
- repararea cu beton de ciment armat cu fibre de otel, conform Normativului ind. AND C201.
In ambele cazuri, suprafata care se remediaza se curata si se pregateste in prealabil.
B) Dalele rupte (ruperi de margini, ruperi de colturi, fisuri la colturi) se vor remedia in functie de
marimea acestora, astfel:
- in cazul unor reparatii mici, locale se executa reparatii cu mortar pe baza de rasini epoxidice.
- In cazul in care ruptura afecteaza intreaga grosime a dalei, repararea se face prin spargerea si
decaparea in adancime a betonului pe zona afectata, dupa un contur dreptunghiular cu 10cm
mai mare decat dimensiunile zonei degradate si completarea golului rezultat cu beton fluidifiat
cu aditiv superplastifiant.
C) Repararea gropilor se va face prin plombare cu mortar de ciment pe baza de rasini epoxidice
sau mixtura asfaltica
D) Remedierea faiantarilor se face prin inlocuirea dalei faiantate cu beton fluidifiat cu aditiv
superplastifiant dupa ce terenul de fundatie si straturile de fundatie au fost asanate.
E) In cazul distrugerii totale a unor dale (faiantari, gropi si tasari) acestea vor fi inlocuite cu dale
noi, turnate la fata locului din beton rutier fluidifiat cu aditiv superplastifiant
F) Pentru remedierea dalelor tasate se vor adopta urmatoarele metode:
- ridicarea dalelor tasate cu diverse procedee folosindu-se in acest scop vinciuri, traverse
metalice etc. si umplerea spatiului gol de sub dala cu mortar slab de var si ciment ce se
introduce sub presiune prin gauri practicate special in acest scop in dale;
- acoperirea dalei tasate in cazul in care prezinta si alte defectiuni (crapaturi, faiantari) cu o dala
noua din beton rutier fluidifiat cu aditiv superplastifiant;
G) Remedierea fenomenului de pompaj se va efectua prin:
- eliminarea surselor care alimenteaza cu apa terenul de fundatie, prin captarea si evacuarea
acestora;
- umplerea golurilor de sub dale prin injectarea de mortar cu lianti hidraulici;
H) Suprafetele care acoperite local cu mixtura si care prezinta degradari vor fi frezate.
I) Suprafetele slefuite care nu asigura aderenta la stratul antifisura vor fi striate transversal cu
ajutorul unei masini cu discuri diamantate, realizandu-se striuri de 3mm adancime si 5-7mm
latime, la o distanta de 50-100mm intre ele.
172
Nota: Pentru remedierea stratului suport se pot folosi , cu avizul proiectantului si al beneficiarului
si alte materiale sau procedee adecvate, decat cele recomandate mai sus, agrementate tehnic.
1.3. Reprofilarea stratului suport se va efectua cu mixtura asfaltica la cald sau prin frezare.
1.3.1. Dupa executia remedierilor si a reprofilarii, stratul suport trebuie sa indeplineasca conditiile
prevazute de STAS6400 sau STAS7970.
1.3.2. Curatarea stratului suport se va efectua atat inainte de executia remedierilor cat si inainte de
aplicarea straturilor bituminoase, prin maturarea cu perii mecanice, suflare cu aer comprimat,
spalare cu apa sub presiune.
1.3.3. Amorsarea stratului suport se va executa dupa uscarea acestuia, prin stropirea cu emulsie
bituminoasa cationica cu rupere rapida, pe baza de bitum pur sau modificat. Amorsarea se
aplica de asemenea si inainte de executia oricarui strat bituminos. Dozajul de liant pentru
amorsarea startului suport din beton de ciment se va stabili astfel incit sa asigure o cantitate de
0,3 … 0,5 kg bitum rezidual / mp, iar la amorsarea unui start suport bituminos se va asigura un
dozaj de 0,2 kg bitum rezidual / mp. Amorsarea se va executa mecanizat pentru asigurarea
omogenitatii suprafetei.
MIXTURI ASFALTICE
1.1 INTRODUCERE
1.2
1.1.1 Obiect si domeniu de aplicare

Prezentul Memoriu Tehnic se aplica pentru straturile de baza si imbracamintile bituminoase
cilindrate, executate din mixturi asfaltice preparate din agregate naturale si bitum neparafinos pentru
alcatuirea sistemelor din cadrul investitiei:
Prevederile acestui Memoriu Tehnic nu se aplica mixturilor cu nisipuri bituminoase si/sau cu

emulsii bituminoase.
1.1.2 Tipuri de mixturi
Stratul de baza va fi realizat utilizând mixturi bituminoase de tip A, B si C, cu agregate naturale

prelucrate sau neprelucrate executate la cald in staţii de asfalt si puse in opera cu echipament
mecanizat.
Stratul superior de uzura, executat din anrobate bituminoase de tip BA 8, BA 16, BA 25 si BAR 16;
Mixturi bituminoase
CARACTERISTICI
Tip A TipB TipC
Granulometria agregatelor Fi gl Fig2 Fig3
Conţinut de agregate cu 0-35 30-55 50-75

dimensiunea mai mare de 3,15
mm, % din masa
Conţinutul maxim admisibil de 10 10 10

agregate cu dimensiunea mai mare
de 31,5 mm, % din masa
173
Conţinut in parti fine sub 0,09 8-20 4-12 2-10

mm, % din masa
Conţinutul minim de filer, % din 9 7 4
masa
Conţinutul obligatoriu minim de 0 0 00

agregate concasate pentru 30
catgoriile de trafic: % din masa - 45 45 35
trafic uşor si foarte uşor -trafic
mediu -trafic greu si foarte greu * nu se foloseşte
Stratul de legătura, executat din anrobate bituminoase de tip BAD 25, BADPC 31, BADPS 31. II
DESCRIEREA MATERIALELOR
II.l AGREGATE
Toate agregatele utilizate pentru anrobate bituminoase din sistemul rutier trebuie sa fie spălate foarte
bine înaintea utilizării.
II.l.l Agregate pentru stratul de baza
Pentru straturile de baza din anrobate bituminoase, se utilizează un amestec cu diferite sorturi de
agregate naturale prelucrate sau neprelucrate. Aceste agregate trebuie sa corespunda condiţiilor de
calitate in conformitate cu prevederile standardelor arătate in Tabelul 1:
Tabel 1 Standarde pentru agregate
MATERIAL IN CONFORMITATE CU
Nisip natural sort 0-3 or 0-7 STAS 662-89
Pietriş (mărgăritar) sort 3-7 STAS 662-89
Pietriş sort 7-31 STAS 662-89
Nisip dublu concasat sort 0-3 SR 667-97
Savura sort 0-8 SR 667-97
Split sau cribluri sort 8-16 sau 16-25 SR 667-97
Filer de calcar STAS 539-79
Tipurile de anrobate bituminoase (A, B si C) sunt specificate in STAS 7970-76. Qranulozitatea si

conţinutul minim de agregate concasate pentru tipurile de mixtura A, B si C vor fi conform
Tabelelor 2 si 3.
Tabel 2 Conţinutul de agregate
Limitele procentelor de agregate naturale din greutatea totala a agregatelor sunt date in Tabelul 4.
Tabel 4 Proporţia de agregate naturale
174
Agregate naturale % din Mixturi asfaltice

greutatea totala a BAS BAR 16 BA 25 BAD25 BADPC BADPS
agregatelor BA 16 31 31
Filer si fracţiuni de nisip sub 8-12 8-10 5-12 1-6 1-6 1-6
0.09 mm,%
Filer si nisip 0.09-3.15 mm,% rest pina rest pina rest pina rest pina rest pina rest pana
la 100 la 100 la 100 la 100 la 100 la 100
Cribluri peste 3.15 mm,% 45-70 58-70 50-70 65-80 - -
Pietriş concasat peste 3.15 - - - - 65-80 -
mm,%
Pietriş mărgăritar si pietriş - - - - - 47-68
sortat, peste 7,1 mm, %
Granulometria agregatelor naturale este cuprinsa pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, in
limitele prezentate in Tabelul 5.
Tabel 5 Granulometria agregatelor naturale
Mărimea ochiului % Trecerea prin ciur sau sita pentru mixturi asfaltice
ciurului sau sitei BA 8 BA 16 BAR 16 BA 25 BAD25 BADPC
mm Fig.4 Fig.5 Fig.6 Fig.7 Fig.8 31
BADPS
31 Fig.9
31,5 - - - - - 90-100
25 - - - 90-100 90-100 80-95
16 - 90-100 90-100 65-90 60-80 60-80
8 L 90-100 55-78 50-65 50-75 35-55 35-55
3,15 30-55 30-55 30-42 30-50 20-35 20-35
0,63 18-35 18-35 18-25 15-35 10-30 10-30
0.2 11-25 11-25 11-15 8-25 5-20 5-20
0,09 8-12 8-12 8-10 5-12 1-6 1-6
Nota la Tabelul 5:
• Pentru betonul de tip BA 8, BA 16, BA 25, BAD 25, BADPC 31 si BADPS 31, se
folosesc amestecuri de nisip de concasaj si nisip natural sau nisip concasat;
procentajul de nisip natural in amestec trebuie sa fie de 25% pentru BA 8 si BA 16,
30% pentru BA 25 si 50% pentru BAD 25, BADPC 31 si BADPS 31.
• Compoziţia agregatelor naturale pentru betonul BADPC 31 pentru stratul de legătura
este realizata din amestecuri de sorturi tip 3-7; 7-16 si 16-31 sau 7-31.
• Pentru BAR 16 se va utiliza numai nisip concasat.
• Pentru stratul de legătura BAD 25, BADPC 31 si BADPS 31 trebuie adăugat 2% de
filer.
• Antreprenorul poate utiliza ciururi sau site de diferite mărimi in conformitate cu
Standardele Internationale adică altele decât cele STAS. In acest caz,
Antreprenorul trebuie sa asigure corelaţia intre diferite standarde, aplicaterecunoscute la nivel
internaţional. In aceasta situaţie, propunerea Antreprenorului trebuie prezentata Consultantului si
Beneficiarului spre aprobare.
II.2 FILERUL
175
Filerul de calcar sau creta trebuie sa indeplineasca condiţiile prezentate in Tabelul 6: Tabel 6
Filerul
CONDIŢII TEHNICE STANDARD PENTRU FILLER

fineţe (trecere prin sita de 0,09 mm) min. 80%
umiditate max. 2%
Adăugarea prafului de filler din colectorul de praf nu este permisa la stratul de uzura.
Nota: In condiţii tehnice si economice justificate filerul de calcar poate fi parţial inlocuit cu filer de
var stins, care poate fi folosit doar impreuna cu filerul de calcar; conţinutul de filer de var stins
poate fi de max. 2%.
II.3 BITUMUL
Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice si a straturilor de baza din mixturi asfaltice, se

utilizează următoarele tipuri de bitum in conformitate cu SR 174-1/1997:
• bitum tip D 60/80;

• bitum tip D 80/100.
Pentru acest proiect va fi utilizat bitumul de tip D 60/80.
Condiţiile ce trebuie indeplinite de bitum sunt prezentate in Tabelul 7.
Tabelul 7 Cerinţe tehnice pentru bitum
CONDIŢII
CARACTERISTICI STANDARDUL DE REFERINŢA
STANDARD
D 60/80 D 80/100
Penetraţie la 25°C, zecimi de mm 60-80 80 -100 STAS 42-68
Punct de înmuiere, °C 49-55 44-49 STAS 60-69
Ductilitate la 5°C, cm >4 >5 SR 61-97
Ductilitate la 25°C, cm >100 >100 SR 61-97
Punctul de rupere FRASS, °C <-13 <-15 STAS 113-74

Punctul de aprindere Marcusson, °C >250 >250 STAS 5489-80
Dizolvarea in solvenţi organici, % >99 >99 STAS 115-80
Conţinutul de parafina, % <2 <2 STAS 8099-74
176
Densitatea la 15°C, gr/cm3 > 0,995 > 0,992 STAS 35-81
Indice coloidal de instabilitate <0.5 <0.5 AND Instrucţiuni Tehnice N. 521/R
Adezivitatea la agregate >80 >80 STAS 10969/3-83
Metoda TFOT AND Instrucţiuni Tehnice N. 535
Pierdere de masa, % < 0,80 <0,80
STANDARDUL
CARACTERISTICI CONDIŢII STANDARD
DE REFERINŢA
D 60/80 D 80/100
Penetraţia reziduala, % >50 >47
Creşterea punctului de inmuiere, °C <10 <9
Ductilitatea reziduala la 25°C (cm) >50 >75

Metoda RTFOT AND Instrucţiuni
Tehnice N. 536
Pierdere de masa, °C <0,90 <0,90
Ductilitatea reziduala la 25°C, cm >50 >75
Necesitatea imbunatatirii adezivitatii bitumului la agregate trebuie stabilita in timpul studiilor

preliminare, in funcţie de calitatea bitumului si natura agregatelor. Daca este necesar, bitumul se
poate aditiva.
Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului si Beneficiarului pentru aprobare, instrucţiuni

tehnice cu privire la amestecuri, inclusiv proceduri de control al calităţii. Dozajele de aditivi
trebuie aprobate de Consultant conform normativelor si reglementarilor in vigoare si a
tehnologiei de execuţie aprobata.
Tipul de bitum ce urmează a fi folosit va fi propus de Antreprenor si trebuie aprobat de către

Consultant conform rezultatelor testelor de laborator, actualizate. Acestea trebuie de asemenea, sa
includă încercările la obosela si la curgere in vederea determinării rezistentei la formarea făgaşelor.
II.4 CONTROLUL CALITĂŢII
Materialele pentru fabricarea mixturilor asfaltice trebuie verificate permanent, in conformitate cu

Standardele corespunzătoare si cu cerinţele din acest capitol al Caietului de Sarcini. Verificările si
testele curente trebuie efectuate in laboratorul de şantier conform Tabelului 8:
177
Bitum
Penetraţie la 25°C STAS 42-68
Punctul de inmuiere prin testul cu inel si bila STAS 60-69
Adezivitatea STAS 10969/1-83
Nota: Ca test curent laboratorul de şantier trebuie agregatelor conform procedurii calitative
descrisa sa verifice bitumul funcţie de caracteristicile in STAS 10969/1-83.
Cribluri
Natura mineralogica (examinarea vizuala) STAS 4606-80
Analiza granulometrica prin cernere STAS 4606-80
Forma granulelor STAS 730-89
Conţinutul de parti fine sub 0,09 mm STAS 730-89
Pietriş si pietris concasat
Tabel
8 Standarde de verificare
CARACTERISTICI CONDIŢII STANDARD STANDARDUL

D 60/80 D 80/100 DE REFERINŢA
Ductilitatea reziduala la 25°C (cm) >50 >75

Metoda RTFOT AND Instrucţiuni
Tehnice N. 536
Pierdere de masa, °C <0,90 <0,90
Ductilitatea reziduala la 25°C, cm >50 >75
Necesitatea imbunatatirii adezivitatii bitumului la agregate trebuie stabilita in timpul studiilor

preliminare, in funcţie de calitatea bitumului si natura agregatelor. Daca este necesar, bitumul se
poate aditiva.
Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului si Beneficiarului pentru aprobare, instrucţiuni

tehnice cu privire la amestecuri, inclusiv proceduri de control al calităţii. Dozajele de aditivi
trebuie aprobate de Consultant conform normativelor si reglementarilor in vigoare si a
tehnologiei de execuţie aprobata.
Tipul de bitum ce urmează a fi folosit va fi propus de Antreprenor si trebuie aprobat de către

Consultant conform rezultatelor testelor de laborator, actualizate. Acestea trebuie de asemenea, sa
includă încercările la obosela si la curgere in vederea determinării rezistentei la formarea făgaşelor.
II.4 CONTROLUL CALITĂŢII
Materialele pentru fabricarea mixturilor asfaltice trebuie verificate permanent, in conformitate cu

Standardele corespunzătoare si cu cerinţele din acest capitol al Caietului de Sarcini. Verificările si
testele curente trebuie efectuate in laboratorul de şantier conform Tabelului 8:
178
Tabel 8 Standarde de verificare
Bitum
Penetraţie la 25°C STAS 42-68
Punctul de inmuiere prin testul cu inel si bila STAS 60-69
Adezivitatea STAS 10969/1-83
Nota: Ca test curent laboratorul de şantier trebuie agregatelor conform procedurii
calitative descrisa
sa verifice bitumul funcţie de caracteristicile in STAS 10969/1-83.
Cribluri
Natura mineralogica (examinarea vizuala) STAS 4606-80
Pietriş si pietris concasat
Natura mineralogica (examinarea vizuala)

Indice de concasaj STAS 730-89
Conţinutul de parti fine STAS 4606-80
Nisip
Natura mineralogica (examinarea vizuala)
Conţinutul de parti fine STAS 4606-80
Materii organice STAS 4606-80;
Echivalent de nisip STAS 662-89
Coeficientul de activitate SR 667-97
Filer
Fineţea de măcinare STAS 539-79
Umiditate STAS 539-79
Conţinutul de carbonat de calciu STAS 4605/9-88
Coeficient de hidrofilie STAS 539-79
Densitatea aparenta după sedimentare in benzen sau STAS 539-79
toluen
Coeficientul de goluri in stare compactată STAS 539-79
III MIXTURI ASFALTICE
III.1 COMPOZIŢIA MIXTURILOR ASFALTICE
Compoziţia mixturii asfaltice, ce urmează a fi utilizata la realizarea straturilor de baza sau a

straturilor imbracamintilor rutiere bituminoase va fi stabilita pe baza unui studiu preliminar,
respectând condiţiile termice prevăzute de acest Memoriu Tehnic.
Studiul va fi realizat de către Antreprenor in laboratorul sau sau intr-un alt laborator autorizat.
Antreprenorul va indica o anume granulometrie a agregatului si un anume conţinut de liant care sa
fie indeplinite, de mixtura propusa. Reţeta amestecului pentru fiecare mixtura asfaltica, susţinuta
de rezultatele obţinute in urma testelor de laborator, inclusiv toate documentele corespunzătoare
cerute, trebuie prezentate Consultantului spre aprobare. Curba granulometrica a agregatului va fi
continua si fara sinuozităţi pronunţate, evitandu-se treceri de la limita inferioara admisa pentru o
179
anumita dimensiune a agregatului, la o limita superioara admisa pentru agregatul cu dimensiunea

următoare din diagrama granulometrie!.
"Raportul privind compoziţia mixturii prezentata spre aprobare" va include cel puţin următoarele
documente:
• Analiza completa a materialelor utilizate in programul de încercări (agregate, bitum,
filer, aditivi, etc.)- încercările trebuie sa includă toate testele cerute in paragrafele II. 1,
II.2 si II.3 din acest Memoriu Tehnic si trebuie actualizate, aceasta insemnand ca referinţa
trebuie făcuta la probe luate cu nu mai mult de 2 luni inaintea datei de inaintare a Raportului.
Granulometria agregatelor care este parte din studiul compoziţiei amestecului va fi realizata
prin spălare, de ex. pierderea materialului spălat ce trece prin sita de 0,09 mm se face inaintea
analizei granulometrice prin cernere.
• Încercarea Marshall pentru cinci conţinuturi de liant repartizate de o parte si de alta a

conţinutului de liant reţinut. încercarea va fi planificata pe baza unei creşteri de 0,5% a conţinutului
de asfalt. Probele Marshall vor fi compactate prin aplicarea a 75 de lovituri pe fiecare parte.
Parametrii care trebuie determinaţi in timpul efectuării încercării sunt următorii: stabilitatea la 60°C,
indicele de curgere la 60°C, densitatea aparenta, absorbţia de apa.
• Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice pe epruvete

cubice, inclusiv rezistentele la compresiune la 22°C si 50°C, reducerea rezistentei la
compresiune după imersiunea in apa timp de 28 de zile pentru acelaşi conţinut de
bitum, densitate aparenta si absorbţie de apa.
• Certificatele de Conformitate a materialelor propuse in Raport (agregate, bitum, filer,

aditivi etc).
În cazul in care Consultantul nu are obiecţii sau posibile propuneri de modificare in urma
verificării caracteristicilor obţinute pentru compoziţia propusa, va conveni asupra executării unui
sector experimental utilizând formula propusa de Antreprenor.
Toate dozajele pentru agregate si filer trebuie stabilite funcţie de greutatea totala a materialului
granular uscat, inclusiv părţile fine, iar dozajul de liant va fi stabilit funcţie de greutatea mixturii
bituminoase.
Granulometria agregatelor naturale, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica va fi inscrisa in limitele
Caietului de Sarcini indicate in Tabelele 2, 3, 4 si 5. Pe baza granulometrie! generale a agregatelor
care este propusa in Raport si care reprezintă scopul studiului amestecului, Antreprenorul trebuie
sa indice clar limitele reţetei de lucru pentru amestec.
Limitele reţetei vor fi calculate de la granulometria reţetei propuse, prin aplicarea tolerantelor
admisibile pentru un singur test (vezi Tabelul 9). Reţeta trebuie aplicata in procesul de producţie,
evaluare si control a asfaltului. Reţeta constituie granulometria specifica pe care Antreprenorul
trebuie sa o indeplmeasca in timpul procesului de producţie. Daca prin aplicarea tolerantelor pentru
reţeta, granulometria nu se încadrează in domeniul granulometrie prevăzut in Caietul de Sarcini, vor
trebui respectate si aplicate limitele impuse de acesta. Orice variaţie in afara reţetei de lucru va fi
investigata iar cauzele ei, rectificate. Daca este necesar, reţeta de lucru va fi revizuita cu aprobarea
Consultantului.
Tabel 9 Tolerantele amestecului
TABELULTOLERANTELOR
Trecere prin sita > 3,15 mm + 4,0 %
180
Trecere prin sita de 0,63 mm ±3,0 %

Trecere prin sita de 0,2 mm ± 2,0 %
Trecere prin sita de 0,09 mm ±1,5%
Conţinut de bitum ± 0,3 %
Conţinutul optim de bitum va fi stabilit cu ajutorul studiului preliminar de laborator (incercarea

Marshall).
Conţinutul de bitum va fi determinat grafic, adică folosind reprezentarea grafica a

stabilităţii, curgerii, greutăţii specifice a amestecului total. Ca punct de plecare se recomanda alegerea
conţinutului de bitum la mijlocul limitelor procentului de goluri după care se va verifica daca toate
criteriile sunt îndeplinite. Conţinutul optim de bitum se va incadra in limitele prezentate in
Tabelul 10 pentru straturile de baza si in Tabelul 11 pentru straturile de legătura si de uzura.
Tabel 10 Conţinutul de bitum in straturile de baza
Contintul de liant Mixturi bituminoase

Ti
Tip l PB TipC
pentru mixturi cu agregate 4A, 0 - 6,0 3,5-5,0 3,3-4,8
rotunde, % din greutate
pentru mixturi cu agregate 4 , 0 - 6,4 3,6-5,4 3,4-5,0
concasate, % din greutate
Tabel 11 Conţinutul de bitum in straturile de uzura si de legătura
Tipul mixturii de asfalt Clasa tehnica a drumului

UI III IV, V
Categoria tehnica a străzii
Mi III IV
Conţinutul
BA 8 de liant, % din masa mixturii
6,0-7,0 asfaltice
6,3-7,3 6,5-7,5
BA 16 6,0 - 7,0 6,3 - 7,3 6,5 - 7,5
BAR 16 5,7-6,2 5,7 - 6,2 -
BA 25 - 5,5 - 6,7 5,5-7,0
BAD25, BADPC31 4,0-5,0 4,0-5,0 4,0-5,0
BADPS 31 - - 4,0-5,0
Se recomanda ca raportul filer / bitum sa se încadreze in limitele prezentate in Tabelul12:
Tabel 12 Raportul filer / bitum
LIMITELE CONŢINUT FILER/BITUM

BA 8 si BA 16 1,1 pinala 1,5
BAR 16 1,4 pina la 1,6
BA 25 0,9 pinala 1,5
BAD 25, BADPC 31 si BADPS 31 0,2 pina la 1,0
III.2 CONDIŢII TEHNICE PENTRU MIXTURILE ASFALTICE
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice in timpul studiilor de laborator si
181
procesului de fabricaţie trebuie sa indeplineasca cerinţele prevăzute in Tabelul 13 si condiţiile

prevăzute in Tabelele 14 si 15.
Tabel 13 Caracteristici determinate in laborator

CARACTERISTICI Tipul
Tip A I
mixturii bituminoase TipB Tip C
Clasele de trafic
Foarte Mediu Foar Mediu Foarte Medi
uşor si te pana la uşor si u
uşor uşor foarte uşor pana
si greu la
uşor foarte
greu
A. CARACTERISTICI DETERMINATE CU ÎNCERCAREA MARSHALL

a/ pentru agregate
-rotunde
stabilitatea la 60°C, 2000 3000 2000 300 2000 3000
- indicele
KN, min de curgere, 10-40 10-40 10-40 10-
0 10-40 10-40
b/
1/10pentru
mm agregate 40
- stabilitatea la 60°C,
concasate 3000 4000 3000 400 3000 4000
-KN,
indicele
min de curgere, 10-30 10-30 10-30 10-
0 10-30 10-30
conţinutul
-1/10 mm de goluri, 2-14 2-10 30 2-10
%, voi
Caracteristicile Clasa2150 Tipul de 2200 Tipul mixturii2200
pe cilindri tehnica a bitum
densitatea
Marshallaparenta,B. CARACTERISTICI
drumului DETERMINATE PE CUBURI
3
kg/m , min
- rezistenta la compresiune la 0,20 0,25 0,25
22°C, N/mm2, min absorbţia de BA 8, BA BAR 16 BAD25,
apa, % voi, max densitatea 2-16 16, 2-12
BA 25 2-12
BADPC 31
aparenta, kg/m3, min
2100 2150 2150
Stabilitatea (S) la 60°C, I, II
min. D60/80 9,0 9,5 7,
In acest proiect traficul este "foarte greu".D80/100 8,0 8,5 0
Tabel 14 Caracteristicile Marshall III D60/80 7,5 8,0 5,5

IV, V D60/80 6,0 - 6,
-
Indicele de curgere (I), I, II
Tabel 15 Caracteristici pe cuburi D60/80 1,5-3,5 1,5-3,0 0
1,5-4,5
mm
Caracteristicile pe cuburi Tipul de Tipul mixturii
bitum
D80/100 1,5-4,0
BA BAR 16 1,5-4,5
1,5-3,5
8, BA 16, BA1,5-3,0 BA
III D60/80 1,5-4,0 1,5-4,5
IV, V D60-80 25
1,5-4,5 - -D
Rezistenta
Raport2 S/I,lakN/mm
compresiune la 22°C, D60/80
D60/80 3,5
2,5 - 5,0 2,5 - 5,0 3 25,
-
2,0-4,0
N/mm (min) I, II D80/100 3,0 BA
D80/100 2,5 - 4,0 2,5 - 4,0 , 2,0 -
5 DP
4,0
Rezistenta la compresiune la 50°C, III D60-80
D60/80 2,0-4,0
0,7 2,0 - 4,0 0 1,5-3,0
-
2
IV, V D60-80 1,5-4,0 - -C
N/mm (min) D80/100 0,7 ,
3 31
Densitatea aparenta, - D60/80 2300 2300 7 2250
3 ,
kg/m , minrezistentei la compresiune
Reducerea D80/100
D60/80 30 30 -
0
Absorbţia de apa, % voi
la 22°C după 28 zile de păstrare in apa,- D60/80
D80/100 2-5 3-5 0 3-6
% (max) D80/100 ,
7
182
Densitatea aparenta, kg/m3 (min) D60/80 2250 2250 2200

D80/100
Absorbţia de apa, % voi, D80/100 2-6 4-7 3-8
D60/80
IV PRODUCEREA ASFALTULUI
IV.l ACCEPTAREA UTILAJULUI
Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului informaţii tehnice privind utilajul ce va fi utilizat in

procesul de producţie, astemere si compactare a mixturilor asfaltice. Informaţiile prezentate trebuie sa fie
complete in vederea evaluării preliminare a conformităţii staţiei si echipamentului pentru realizarea lucrărilor.
Aprobarea va fi acordata după instalarea întregului echipament si după ce s-a verificat ca acesta este in
stare buna de funcţionare si satisface cerinţele contractuale.
IV.2 STAŢIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
Staţia pentru prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu toate facilităţile care sa permită
obţinerea performantelor cerute pentru diferite categorii de mixturi (cerinţe tehnice si de capacitate) si sa
respecte metodele de execuţie si transport alese de Antreprenor.
Staţia pentru preparare va fi complet automatizata si dotata cu dispozitive de control a dozării

componentelor si de intrerupere a producţiei in cazul abaterilor dm punct de vedere al calităţii. Dozajul
agregatelor si filerului va fi stabilit in funcţie de greutate, in timp ce dozajul bitumului poate fi stabilit atât in
funcţie de greutate cat si de volum. Adăugarea bitumului la amestec trebuie făcuta tinind cont de relaţia
densitate/temperatura (la 150-170°C densitatea bitumului de obicei variază intre 0,900 si 0,920 gr/cm3).
Cerinţa minima a staţiei pentru prepararea mixturilor asfaltice este sa aibă o capacitate de 80 t/ora in
condiţiile conţinutului de agregate umede de 5%.
Consultantul poate accepta utilizarea staţiei continue de preparare a asfaltului cu condiţia ca dozajul
agregatelor si filerului sa se facă in funcţie de greutate. Cântarele vor fi calibrate si verificate cu
regularitate. Informaţiile privind calibrarea vor fi inscrise intr-un registru special.
Pentru verificarea temperaturilor, buncarele incalzite, rezervoarele cu bitum si rezervoarele de uscare

vor fi dotate cu termometre a căror calibrare va fi verificata cu regularitate.
Informaţiile privind calibrarea trebuie inscrise intr-un regisitru special.
Staţia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aibă in dotare rezervoare de depozitare cu o

capacitate mai mare sau cel puţin egala cu consumul mediu zilnic; fiecare trebuie dotat cu o joja si cu
un dispozitiv pentru încălzirea liantului la temperatura necesara, evitind orice supraîncălzire,
cat de mica. Temperatura liantului trebuie sa fie cuprinsa intre 150 - 160°C pentru tipul de bitum
D80/100 si intre 170-180°C pentru tipul de bitum D60/80.
In timpul producţiei bitumul furnizat in şantier va fi verificat conform prevederilor clauzei II.3 din
acest Memoriu Tehnic. Bitumul nu poate fi utilizat pina cind testele nu au fost încheiate si pana
când nu s-a verificat concordanta rezultatelor cu acest Memoriu Tehnic. Pentru a permite un control
de calitate eficient al bitumului se va utiliza pentru depozitare un rezervor d otat cu pompa de
extragere, capacitatea acestuia asigurând cel puţin consumul de bitum pentru o zi de lucru.
Toleranta admisibila pentru temperatura liantului este data in Tabelul 16.
183
Filerul va fi depozitat la staţia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevăzute cu

dispozitive corespunzătoare pentru alimentare si extragere care sa permită dozarea filerului conform
tolerantelor indicate in Tabelul 16.
Capacitatea silozurilor pentru filer trebuie sa asigure cel puţin cantitatea necesara unei zile de
producţie.
Tabel 16 Tolerante de producţie
Parametri Tolerante
Stratul de uzură + Stratul de baza
stratul de legătura
Dozajul de agregate granulare ±3% ±5%
Dozaj de nisip 1. cu > 10 ±5% ± 10%
% parti fine
2. cu< 10% parti fine + 5% ±5%
Umiditatea agregatelor după uscare ± 0,5% ± 0,5%
Dozajul filerului, după greutate ±2% ±2%
Nota:
Tolerantele sunt exprimate după greutatea cantităţii teoretice conform reglării staţiei. Aceste
tolerante in relaţie cu abaterile acceptabile ale procesului de producţie NU trebuie confundate cu
tolerantele indicate in Tabelul 9.
Agregatele vor fi dozate după greutate. Instalaţia de dozare trebuie sa asigure alimentarea cu
agregate conform reţetei de lucru si tolerantelor indicate in Tabelul 16.
Staţia de preparare a mixturii asfaltice va fi dotata cu echipamentul mecanic necesar pentru o

alimentare uniforma cu agregate in vederea menţinerii unei producţii constante.
Vor fi luate toate masurile necesare pentru a se evita încălzirea agregatelor la temperaturi care sa
provoace arderea liantului. Temperatura agregatelor va fi cuprinsa intre 160 - 170°C pentru
tipurile de bitum D80/100 sau D100/120 si intre 170-190°C pentru tipul de bitum D60/80. După
uscare umiditatea agregatelor nu trebuie sa depăşească 0,5% si trebuie verificata cel puţin o data pe
zi.
Staţia de preparare a mixturilor (SPM) trebuie sa aibă in dotare un sistem de alimentare si dozare
pentru liant, fie in funcţie de greutate sau volum. Dozarea se va face in conformitate cu
tolerantele admise indicate in Tabelul 16.
Antreprenorul trebuie sa aibă posibilitatea de a stoca o cantitate de cel puţin 1/3 din agregatele
prevăzute pentru şantier pe an.
Zona de depozitare a agregatelor in şantier trebuie sa fie:

• uşor accesibila;
• pavata. Platformele de beton sau asfalt trebuie sa evite orice contaminare a
materialului depozitat;
• drenata eficient
• sa fie de mărime suficienta pentru depozitarea a cel puţin 1/3 din volumul agregatelor
necesare pentru lucrările de asfalt; stocurile individuale pe sorturi nu trebuie sa fie
mai inalte de 6 metri iar raportul intre lungime si latime sa fie maximum 3;
184
Sorturile trebuie depozitate separat. Se va evita amestecarea diferitelor sorturi prin folosirea de pereţi
separatori.
Depozitele trebuie clar identificate prin panouri pe care vor fi indicate sursa si dimensiunile
principalelor sorturi indicate.
Staţia de preparare a mixturilor va fi dotata cu un malaxor capabil sa producă mixturi asfaltice

omogene.
Staţia de preparare a mixturilor va fi prevăzuta cu un sistem de securitate pentru prevenirea golirii

malaxorului in timpul malaxarii. Perioada de malaxare va fi determinata in funcţie de staţie si tipul
mixturii asfaltice si va fi aprobata de Consultant după verificarea anrobarii granulelor.
La descărcarea din malaxor vor fi prevăzute dispozitive speciale si se vor lua masuri pentru a evita
segregarea mixturilor asfaltice in timpul stocării si incarcarii in mijloacele de transport. Daca se
utilizează buncăr de depozitare, acesta va fi incalzit.
IV.3 FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE
Fabricarea mixturilor asfaltice trebuie făcuta numai in staţii de asfalt automate.
Se va acorda o atenţie deosebita verificării conţinutului de liant si prin observaţie vizuala se va

asigura ca cele mai mari granule au o acoperire corespunzătoare.
Temperatura mixturii asfaltice măsurata la punctul de descărcare din toba de uscare trebuie sa fie
cuprinsa intre:
• 160 si 180°C pentru bitum de tip 60/80;
• 155 si 170°C pentru bitum de tip 80/100.
Antreprenorul se va asigura ca cerinţele cu privire la temperatura de asternere si compactare sunt

îndeplinite chiar si in situaţiile cele mai nefavorabile care ar putea intreveni in timpul execuţiei
lucrărilor.
IV.4 REGLAREA STA TIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
După acceptarea utilajului de către Consultant, Antreprenorul trebuie sa întreprindă următoarele

operaţiuni de reglare si etalonare pentru:
• debitul dozatoarelor pentru agregate (la rece);

• debitul dozatoarelor pentru agregate (la cald);
• dozajul de bitum;
• dozajul de filer
• termometre
• ciururile buncarelor
• caracteristicile unei bune funcţionari a malaxorului
Beneficiarul/Consultantul trebuie sa emită autorizaţie de punere in opera, după ce au certitudinea ca

amestecul prescris poate fi realizat in limitele tolerantelor admisibile.
Daca anumite aparate sau dispozitive prezintă defecţiuni, Antreprenorul trebuie sa le înlocuiască, sa
efectueze reglarea acestora si sa le supună aprobării Consultantului.
Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau pentru
185
personalul care ii deserveşte înaintea obţinerii autorizaţiei de punere in exploatare, cu atât mai mult
in caz de refuz a acesteia.
IV.5 CONTROLUL FABRICAŢIEI MIXTURII ASFALTICE
Controlul calităţii producţiei mixturilor asfaltice trebuie sa fie asigurat prin verificare
preliminară, curenta si prin recepţie după cum este indicat in Tabelul 17.
Tabel 17 Verificările staţiei
Faza de Natura controlului sau a Categoria Frecventa controlului

execuţie încercării controlului sau a încercării
A B G
Preliminară Studiul compoziţiei pentru fiecare tip de produs
Producţie Controlul reglajului staţiei di1 înaintea începerii

asfalt fabricaţiei fiecărui tip de
produs si in continuare,
conform instrucţiunilor
Consultantului
Producţie Granulometria la alimentare zilnic
pe probe (la rece)
Granulometria la alimentare zilnic
(la cald) si verificarea reţetei
Granulometria mixturii zilnic

asfaltice
Determinarea conţinutului de zilnic
bitum si filer
Faza de Natura controlului sau a Categoria Frecventa controlului sau a

controlului
execuţie încercării A B C încercării
Temperatura agregatelor permanent

minerale, a bitumului si a
mixturii la ieşirea din malaxor
Stabilitatea la 60°C o data la fiecare 400 m2
Indicele de curgere-fluaj o data la fiecare 400 m2
Densitatea aparenta Marshall o data la fiecare 400 m2
Absorbţia de apa Marshall o data la fiecare 400 m2
A - încercări preliminare de informare
B - Controlul de calitate
C - Control de recepţie.
186
V PUNEREA IN OPERA
V.l TRANSPORT
Transportul mixturii asfaltice trebuie sa se efectueze cu autocamioane izolante si acoperite, care vor fi
curăţate de orice corp străin inainte de încărcare.
Este interzisa utilizarea produselor pentru facilitarea descărcării din mijlocul de transport, produse care
ar putea dizolva liantul sau care ar putea afecta amestecul (motorina, păcura, etc).
Numărul mijloacelor de transport va fi determinat de capacitatea de producţie a staţiei, care capacitate sa

poată preveni intreruperile.
Autobasculantele trebuie sa fie dotate cu prelate care vor fi utilizate indiferent de distanta de transport sau
condiţiile atmosferice.
Fiecare expediere de asfalt va fi însoţit de o nota de transport.
V.2 LUCRĂRI PREGĂTITOARE
înaintea asternerii mixturii asfaltice, stratul suport va fi bine curăţat si uscat. Intervalele desprinse,
praful si orice ce ar putea afecta legătura dintre stratul de baza si straturile asfaltice vor fi inlaturate.
Acolo unde stratul suport are un profil transversal necorespunzator sau cu denivelări, se vor lua masuri
pentru rectificarea acestora. Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe intreaga suprafaţa a
stratului de baza.
Acolo unde este necesara frezarea la rece a imbracamintii bituminoase flexibile, zona pârtii carosabile ce
urmează a fi frezată se va extrage pe adâncimea indicata, cu ajutorul unui aparat de frezat corespunzător.
Procesul de frezare se va realiza astfel incat sa nu fie degajate cantităţi mari de praf, acestea fiind
diminuate prin stropire cu apa.
Marginile tăieturii vor fi curate, verticale si in linii drepte. Antreprenorul va peria si matura suprafaţa
frezată prin mijloace mecanice astfel incat sa rezulte o suprafaţa de rulare curata si
regulata cu o rugozitate nu mai mare de 10 mm si având o textura uniforma.
Carosabilul va fi frezat cu o toleranta de ± 6 mm. Daca tolerantele din aceasta Clauza sunt depăşite,
extinderea zonei care nu corespunde va fi rectificată prin frezare ulterioara sau ajustare.
Obiectele metalice existente nu vor fi deranjate prin operaţiunea de frezare. Acolo unde este necesar
suprafeţele din vecinătatea obiectelor metalice precum si suprafeţele mici sau neregulate vor fi înlăturate
prin mijloace pneumatice sau alte metode corespunzătoare.
Acolo unde operaţiunea de frezare se efectuează pe un carosabil deschis circulaţiei, va fi prevăzuta o

panta de trecere provizorie in vederea asigurării desfăşurării traficului in condiţii de siguranţa.
Daca profilul suprafeţei frezate, longitudinal si transversal, variază cu mai mult de 10 mm la măsurarea
cu lata de 3 m, se vor regla sau înlocui dinţii aparatului de frezare, inainte ca lucrarea sa continue. Orice
discontinuitate intre fâşiile adiacente frezate ce depăşeşte 10 mm (sub lata de 3m), vor fi rectificate printr-
o frezare ulterioara sau printr-o egalizare inainte de asternerea materialelor bituminoase.
187
Când este necesara frezarea pe suprafeţe întinse, Antreprenorul va programa lucrările astfel incat sa
permită frezarea pe lăţimea unei benzi, exceptând cazul in care aceasta este impracticabila.
Antreprenorul va supune Consultantului spre aprobare programul propus de frezare, inainte de începerea
lucrărilor.
Imediat după frezare, materialul in surplus va fi înlăturat cu un utilaj corespunzător iar suprafaţa frezată va
fi maturata pentru a înlătura praful si alte resturi.
Materialul înlăturat de pe carosabil va fi depozitat in locurile prevăzute de Antreprenor in afara de cazul

in care nu este prevăzut altfel in proiect. Nu este permisa depozitarea in şantier decât in cazul in care
materialul va fi utilizat in lucrare.
Carosabilul inchis traficului după frezare va fi reasfaltat in vederea redării in circulaţie, exceptând
cazul in care contravine cerinţelor Consultantului.
Stratul de amorsa este un strat subţire de bitum pulverizat pe suprafaţa unui strat existent, de obicei
nelegat sau stabilizat cu ciment/var.
In cazul stratului de baza granular nelegat, stratul de amorsa consta dintr-o pelicula de tratare din emulsie
cationica cu rupere rapida sau medie, in funcţie de structura si densitatea suprafeţei. Proporţia de aplicare
va fi cuprinsa intre 0,7 si 1,1 kg/m2. Se pot folosi alte materiale numai cu acordul Consultantului.
In cazul stratului granular stabilizat cu ciment/var, stratul de amorsa poate fi acelaşi cu pelicula de
protecţie bituminoasa, aplicata pentru a preveni evaporarea apei. In acest caz trebuie sa se îndeplinească
următoarele condiţii:
• Nisipul care nu este reţinut de pelicula protectoare bituminoasa va fi in totalitate
înlăturat;
• Daca este necesar, stratul va fi stropit suplimentar cu o emulsie cationica cu rupere
rapida, dar cantitatea totala de bitum rezidual (emulsie protectoare + integrarea
stratului de amorsa) nu va depasi 0,8 kg/m2.
Stratul de legătura este un strat subţire de bitum care acţionează ca un liant, ajutând la
legarea unui nou strat de asfalt de stratul de asfalt aşternut anterior, care a fost expus pentru puţin timp.
La executarea imbracamintilor bituminoase stratul de legătura se va aplica rosturilor de construcţie si

suprafeţei suport, folosind o emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida. Alte materiale se pot folosi
doar cu aprobarea Consultantului.
Se poate renunţa la stratul de legătura atunci când un al doilea strat este aşternut in aceeaşi zi.
Pentru stratul de legătura bitumul rezidual va fi in cantitate de 0,3 pana la 0,5 kg/m 2, in funcţie de
structura si densitatea stratului suport.
Caracteristicile emulsiei vor asigura o rupere efectiva inainte de asternerea mixturii bituminoase. Liantul
va fi compatibil cu materialul folosit in fabricarea mixturii bituminoase.
Stratul de legătura va fi aplicat la o distanta de maximum 100 m de la finisor.
V.3 ASTERNEREA
Mixturile asfaltice vor fi aşternute, nivelate si compactate cu un repartizator mecanic capabil sa

repartizeze respectând profilele si grosimile prevăzute in Caietele de Sarcini si fara sa provoace
188
segregare.
Mixturile bituminoase vor fi aşternute la temperaturi mai ridicate de +10°C in perioada martie -
noiembrie, conform reglementarilor in vigoare.
Atunci când se utilizează bitumul de tip D80/100, asternerea este admisa pana la 15 octombrie,
iar pentru tipul de bitum D60/80 asternerea este admisa pina la 15 septembrie.
Aşternerea mixturilor după aceasta perioada de timp se va efectua numai cu aprobarea
Consultantului.
Mixturile bituminoase nu se vor asteme pe timp de ploaie.
Temperaturile de astemere si compactare a mixturilor asfaltice vor fi in conformitate cu Tabelul 18, in
funcţie de tipul de liant.
Tabel 18 Temperaturile de asternere si compactare
Temperatura minima de
Tipul liantului Temperatura minima la compactare °C
asternere °C
Strat de bazaLiant de asfalt siÎNCEPERE SFIRSIT
strat de uzura Strat de Liant de asfalt si Strat de Liant de asfalt si
baza strat de uzura baza strat de uzura
D60/80 140 145 130 140 100 110

D80/100 130 140 120 135 90 100
Temperatura amestecului va fi controlata la buncărul finisorului.
Temperatura solicitata pentru compactarea optima va fi stabilita in timpul încercărilor.
Mixturile asfaltice ale căror caracteristici nu corespund celor prevăzute in Tabelul 18 vor fi respinse.
Astfel de mixturi vor fi imediat evacuate din şantier ele neputand fi reancalzite in-situ. Aceeaşi procedura
va fi aplicata si mixturilor asfaltice care se răcesc in buncărul finisorului ca rezultat a unei deficiente
mecanice.
Cu excepţia covorului din mortar asfaltic, nu se vor aşterne materiale bituminoase cu o temperatura
mai mare de 125°C, pe hidroizolatia podurilor decât cu luarea unor masuri speciale, pentru evitarea
daunelor, conform unei metode corespunzătoare. Pentru covorul din mortar asfaltic temperatura maxima
permisa va fi de 145°C.
Mixturile asfaltice vor fi puse in opera după cum urmează:

• stratul de uzura, intr-o singura asternere;
• stratul de legătura, intr-o singura asternere;
• stratul de baza intr-una sau mai multe asterneri, in funcţie de grosimea stratului si de
eficienta utilajelor folosite.
Finisorul va fi echipat cu un sitem automat de nivelare. Când lăţimea riglei este extinsa, distribuitoarele
elicoidale din partea stingă si dreapta vor fi extinse astfel incit sa asigure distribuirea uniforma a
amestecului pentru evitarea riscului de segregare. Rigla vibratoare trebuie dotata cu instalaţii de incalzire
atât pe secţiunea principala cat si pe cele extinse.
Mixturile asfaltice se vor aşterne continuu si uniform. In cazul intreruperii accidentale a asternerii,
amestecul care nu a fost compactat corespunzător trebuie rapid indepartat. Amestecul va fi indepartat din
buncărul si de pe rigla finisorului. Zona in care s-a intrerupt asternerea trebuie tratata ca un rost de
lucru transversal.
189
Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci când acest lucru nu este posibil,
Antreprenorul va propune Consultantului, lăţimea benzilor de asternere si poziţia rosturilor longitudinale.
Grosimea maxima a materialelor aşternute intr-o singura trecere va fi stabilita de către Antreprenor si
aprobata de Consultant.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata la ritmul de aprovizionare cu mixturi de la staţie si
trebuie sa fie cat se poate de constanta pentru a evita orice întrerupere. întotdeauna trebuie sa existe
suficient amestec in buncărul utilajului de asternere, astfel incat sa se evite imprastierea neuniforma a
materialului.
Un lucrator calificat va corecta orice denivelare imediat după asternere si inainte de compactare, utilizând
material proaspăt aşezat cu atenţie, cu lopata in fata compactorului.
Straturile de egalizare care pot consta dintr-unul sau mai multe straturi de material bituminos vor avea
suprafatele finisate aşternute astfel incat sa se realizeze tolerantele corespunzătoare pentru aliniamentele
orizontale, precum si nivelele si uniformitatea suprafeţei, pentru straturile rutiere.
In cazul in care nu este altfel prevăzut in Contract, asfaltul cilindrat va fi utilizat pentru straturile de
egalizare, acolo unde acesta este destinat straturilor rutiere sau este selectat de către Antreprenor si
aprobat de către Consultant pentru alte tipuri de straturi rutiere. Materialele bituminoase pentru
straturile de egalizare trebuie sa satisfacă cerinţele prevăzute pentru materialul corespunzător.
Acolo unde grosimea totala a stratului de egalizare depăşeşte 150 mm, stratul va fi aşternut astei incat
fiecare strat de egalizare sa aibă după compactare grosimea cuprinsa intre 75 mm si 150 mm.
Aşternerea manuala a materialelor bituminoase va fi permisa numai in următoarele circumstanţe:

• la asternerea stratului de egalizare de forma neregulata si de grosime variabila;
• in spatii delimitate unde finisorul nu are acces;
• la trotuare;
• in vecinătatea rosturilor de dilatare de la poduri, viaducte sau alte structuri.
Pentru stratul de uzura, inlaturarea materialului in exces sau adăugarea de material pentru completare
prin imprastiere manuala pentru reglarea nivelului, va fi permisa numai in următoarele cazuri:
• la marginile straturilor si la gurile de canalizare;
• in vecinătatea rosturilor de dilatare de la poduri, viaducte sau alte structuri.
Procesul de asternere manuala va fi conform cerinţelor acestei Clauze, cu excepţia celor legate de
finisoare.
Rosturi
Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie regulate si etanşe.
Rostul longitudinal al unui strat nu va fi suprapus niciodată cu rostul longitudinal al stratului imediat
inferior. Rosturile vor fi despărţite printr-o distanta de cel puţin 300 mm. Se vor evita rosturile realizate
sub urmele create de rotile vehiculelor.
Rosturile in stratul de uzura vor corespunde fie cu marginea benzii, fie cu marcajul benzii, oricare este
corespunzătoare.
Rosturile intr-un strat vor fi executate de asa maniera incat sa asigure continuitatea perfecta intre
suprafeţele noi si cele vechi.
190
Emulsia bituminoasa va fi aplicata la marginea fasiei anterioare aşternute. Rosturile transversale ale
diferitelor straturi vor fi decalate cu cel puţin 1 metru.
Marginea benzii alăturate va fi tăiata pe intreaga lungime, eliminând o fasie de 300 mm. Tăierea se va face
vertical si trebuie realizata pe toata grosimea stratului.
Orice suprafaţa nou creata prin taiere va avea emulsia bituminoasa aplic ata doar înaintea realizării
noii benzi.
V.4 SECTORUL EXPERIMENTAL
Antreprenorul va executa sectorul de incercare de minim 30 m lungime si de lăţimea unei benzi,

inainte de inceperea lucrărilor, in vederea stabilirii materialelor propuse, proporţiilor amestecului,
modului de punere in opera, atelierul de compactare, tehnologii de execuţie, etc. Aceste teste de etalonare
intra in responsabilitatea Antreprenorului; Consultantul poate cere intervenţia unui laborator autorizat, in
vederea realizării testelor de compactare necesare, pe cheltuiala Antreprenorului.
Numărul testărilor pentru sectorul experimental nu va fi mai mic decât cel necesar pentru
verificare, conform cerinţelor Consultantului. Sectorul experimental va fi acceptat pentru
construcţia efectiva a sectorului de drum in cadrul lucrărilor de execuţie, doar daca este conform
Caietelor de Sarcini. Construcţia in cadrul lucrărilor de execuţie nu va incepe înaintea demonstrării
conformităţii sectorului cu Caietele de Sarcini. Materialele, proporţiile amestecurilor, amestecarea,
asternerea, compactarea si tehnologiile de execuţie nu se vor modifica de cat in cazul in care
Antreprenorul va aşterne un alt sector experimental pentru a demonstra conformitatea schimbărilor
propuse, sau convine cu Consultantul asupra acestor schimbări.
Urmare a incercarilor preliminare, Antreprenorul va propune Consultantului următoarele:

• capacitatea si alte detalii tehnice pentru toate utilajele;
• programul de lucru al tuturor utilajelor pentru asigurarea numărului de trec eri solicitat;
• viteza de funcţionare a utilajelor;
• presiunea de umflare a pneurilor (aceasta poate varia intre 3 si 9 bari);
• temperatura de asternere care nu trebuie sa fie inferioara minimului specificat in acest
Memoriu Tehnic.
Metoda propusa va fi considerata satisfăcătoare daca densitatea aparenta Marshall obţinută in

timpul testelor are valori mai ridicate de 98% decit densitatea aparenta Marshall, obţinută in timpul
studiului privind compoziţia mixturii.
V.5 COMPACTAREA
Materialele bituminoase vor fi aşternute si compactate in straturi care sunt in măsura sa realizeze grosimea,
nivelul suprafeţei, cerinţele privitoare la uniformitate si compactare prevăzute.
Numărul compactoarelor trebuie sa coincidă cu numărul de finisoare si cu cel al echipelor pentru lucrările
de asfalt propuse.
Compactarea mixturilor asfaltice trebuie făcuta astfel incit sa se obtina valorile optime referitoare la
caracteristicile fizice si mecanice ale suprafeţei si deformaţi ei.
Compactarea trebuie făcuta in lungul drumului, de la margine spre ax; pe sectoarele in panta sau cu panta
transversala, aceasta operaţiune se face de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.
191
Compactoarele trebuie sa lucreze fin, far a şocuri, astfel incit sa se evite valurirea imbracamintii.
Nu este admisa parcarea compactoarelor sau staţionarea lor pe materialele compactate calde.
Suprafaţa stratului va fi verificata constant si orice denivelare a suprafeţei va fi corectata pe toata lăţimea,
după prima trecere a rulourilor compactoare.
La execuţia straturilor succesive, cum este cazul straturilor de baza, asternerea si compactarea se vor
efectua separat pentru fiecare strat individual. Pentru a asigura buna legătura intre straturi,
Stratul superior va fi aplicat in intervalul de 24 de ore de la ap licarea primului strat a cărui
suprafaţa trebuie sa fie curata si uscata.
Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu sorturi de protecţie. Acestea nu trebuie niciodată sa se afle la
mai mult de 50 m in spatele finisorului.
V.6 TRATAREA SUPRAFEŢEI
Tratarea suprafeţei poate fi realizata la solicitarea Consultantului. După executarea

imbracamintilor se procedează la închiderea porilor suprafeţei prin răspândirea a 2-3 kg/m2 nisip amestecat
cu 2-3% bitum, prin cilindrare, excepţie făcând betoanele asfaltice rugoase (BAR 16).
Nisipul va fi gradat de la 0 la 3,15 mm si este preferabil sa fie concasat.
Pentru sectoarele executate după 1 octombrie sau executate inainte de aceasta data in zone umbrite, cu
umiditate excesiva sau cu trafic redus, etansarea suprafeţei, cu aprobarea Beneficiarului/Consultantului se
va realiza după cum urmează:
Stropirea cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida, cu 60% bitum diluat cu apa (o parte de
emulsie cu 60% bitum la o parte de apa curata, nealcalina) si imprastierea de nisip de 0 - 3,15 mm cu un
conţinut minim de praf (sub 0,09 mm), in următoarele cantităţi:
a - stropirea cu bitum0,5 kg/m2;

-imprastierea de nisip (preferabil nisip concasat) 3 - 5 kg/m2;
b - stropirea cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa 0,8 - 1 kg/m2;
- imprastiere de nisip 3-5 kg/m2.
închiderea porilor poate fi realizata cu o suspensie de bitum filerizat diluat pana la 15% conţinut de bitum,
cu aceeaşi cantitate de nisip.
Etansarea suprafeţei se va aplica imbracamintilor din beton asfalic cu agregate grosiere in decurs de o luna
de la execuţie.
V.7 CONTROLUL PUNERII IN OPERA
Utilajele de execuţie si traficul pe imbracamintile rutiere in construcţie vor fi corespunzătoare din punct
de vedere al materialului, stării si grosimii straturilor, astfel incat sa nu se provoace daune straturilor
rutiere proaspăt executate.
Rotile utilajelor care se deplasează pe diverse straturi ale structurii trebuie sa fie curăţate de materiale
murdare, dăunătoare.
In timpul compactării, Antreprenorul trebuie sa verifice in permanenta cat
192
• tehnologia de execuţie este conform celei stabilita pe sectorul de proba;

• utilajele de compactare sunt in amplasament si in funcţionare continua si regulata;
• elementele definite in timpul încercărilor (sarcina fiecărui utilaj, programul de lucru,
viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima intre finisor si primul compactor) sunt
respectate cu stricteţe.
Consultantul are dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient din partea Antreprenorului, sa oprească
lucrările pe şantier pina cind acesta va lua masurile necesare de remediere.
In timpul lucrărilor, Consultantul isi rezerva dreptul de a cere incercari suplimentare pentru a se asigura ca
nu exista abateri semnificative privitoare la calitatea materialelor.
Daca o astfel de verificare va da rezultate inferioare densităţii de referinţa prescrisa, obţinută in timpul
testelor, Consultantul va solicita noi incercari de compactare, renuntind la metodele de compactare
stabilite iniţial.
Daca aceste noi incercari nu permit atingerea densităţii de referinţa, vor fi stabilite alte criterii.
Daca noile incercari confirma rezultatele iniţiale, exceptând situaţia in care Antreprenorul aduce dovezi ca
densitatea ceruta a fost realizata in alte zile, se poate considera ca echipamentul de compactare nu a
funcţionat corespunzător. In consecinţa se va aplica o penalizare pentru perioada dintre cele doua
verificări.
Antreprenorul nu va avea dreptul sa ceara plata pentru utilajele si personalul de serviciu care efectuează
noile incercari.
Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin metoda petei de nisip.
Media rugozităţii pentru fiecare 1000 m de banda sau pentru intreaga parte carosabila, când lungimea
este sub 1000 m nu va fi mai mica de 1,5 mm. Media fiecărui set de 10 măsurători individuale nu va fi
mai mica de 1,2 mm.
Atunci cind verificarea profilului a fost făcuta vizual, se va intreprinde o verificare a mediei cantităţii
aşternute pe suprafaţa. Aceasta verificare trebuie făcuta pe tot parcursul zilei.
Media cantităţii materialului aşternut pe suprafaţa trebuie va fi egala cu cea stabilita in tehnologia de
execuţie a Antreprenorului, cu o toleranta de ±10%.
Când reglarea nivelelor se realizează cu ajutorul reperelor, independent de drum (doar cu acordul
Consultantului), verificarea nivelelor se va realiza in fiecare zi de lucru. Verificarea nivelmentului
trebuie făcuta in ax si la margine (intre 200 mm si 300 mm de la marginea stratului), ca si in fiecare
dintre profilurile transversale din proiect si deasemenea in toate celelalte puncte stabilite de Consultant.
Tolerantele pentru nivelment sunt:
• ±25 mm pentru stratul de baza;

• ±15 mm pentru stratul de legătura si cel de uzura.
Tolerantele trebuie sa fie respectate in 95% din punctele de verificare.
Denivelările vor fi inspectate la suprafaţa fiecărui strat:
• transversal, cu ajutorul latei de 3 m atunci când drumul are panta plana;

• longitudinal cu lata de 3 m .
193
Controlul longitudinal va fi efectuat prin trecerea latei in lungul axului fiecărei fasii aşternute, in special la
punctele unde finisorul se opreşte sau se termina amplasamentul.
Controlul transversal se va efectua in mod normal in fiecare secţiune transversala, pe lăţimea stratului
aşternut. Denivelarea maxima nu va fi mai mare decit valoarea arătata in Tabelul 19 pentru stratul de
uzura.
Tabel 19 Tolerantele de uniformitate
Categoria drumului ........Denivelare maxima

Stratul de uzura
Clasa I a drumului 3 mm
Categoria I -III a străzii 3 mm
Clasa a II-a a drumului 4 mm
Categoria a IV-a a străzilor 4 mm
Clasa a IlI-a a drumului 5 mm
Clasa IV si V a drumului 7 mm
Frecventa controalelor de execuţie va fi cea prezentata in Tabelul 20.
Tabel 20 Frecventa controalelor
Faza de Natura controlului sau a Categoria Frecventa controlului

execuţie încercării controlului
A | C
B
Controale Temperatura de asternere X In premanenta
aferente
procesului de Testele de compactare in laborator
X La inceputul lucrărilor
construcţie si atunci cind in urma
unui control ocazional
se depistează
compactare incorecta.
Control ocazional de compactare X O carota la fiecare 250
prin carote m de drum.
Controlul Reglajul de suprafaţa; controlul X In fiecare zi si la
profilelor cantităţii medii aşternute sfârşitul lucrărilor pe
amplasament.
Reglarea nivelmentului X In orice punct indicat de
Consultant.
Controlul denivelărilor X In orice punct indicat de
Consultant.
A - încercări preliminare de informare;

B - Controlul de calitate;
C - Control de recepţie.
194
VI CONDIŢII TEHNICE
VI.l GEOMETRIE SI TOLERANTE GEOMETRICE
Grosimile straturilor vor fi cele stabilite in profilele transversale tip din proiect.
Abaterea limita de la grosimile stabilite in proiect, pentru fiecare strat in parte este de -10%. Abaterile
care măresc grosimea nu sunt considerate cauze pentru respingerea lucrării.
Lăţimea stratului va fi cea stabilita in proiect. Abaterea limita admisa este + 5 cm.
Pantele in secţiune transversala si declivitatile in profil longitudinal vor fi conform proiectului. Limita
abaterii admisibile pentru panta transversala este ± 0,4 %.
Pentru cotele profilului longitudinal, sunt permise următoarele abateri locale:

• ±25 mm pentru stratul de baza si stratul suport;
• ± 15 mm pentru stratul de legătura si stratul de baza.
Denivelările admise de-a lungul benzii, sub lata de 3 m sunt in conformitate cu Tabelul 19.
VII RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Inspecţia si, daca este cazul, recepţia straturilor de baza, de legătura si uzura, vor fi realizate in doua
etape: preliminară si finala.
VILI RECEPŢIA PRELIMINARĂ
Inspecţia preliminară are loc atunci cind toate lucrările si încercările prevăzute in proiect au fost
deja executate.
Comisia de recepţie va examina lucrările si rezultatele testelor tinand seama de cerinţele
Contractului (tehnice si de calitate).
După inspecţia si recepţia lucrării se va încheia "Procesul Verbal de recepţie".
WH.2RECEPTIA FINALA
Inspecţia finala si daca este cazul, recepţia lucrării se va face la expirarea Perioadei de Garanţie in
conformitate cu prevederile legale in vigoare si cu cerinţele acestui Memoriu Tehnic.
DISPOZITIVE DE SCURGERE ŞI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA
Obiect şi domeniu de aplicare

Prezentul Memoriu Tehnic se aplică la realizarea dispozitivelor de scurgerea si evacuarea apelor de
suprafaţă din cadrul investitiei: si anume:
• şanţuri la marginea platformei
• şanţuri de gardă
• casiuri
El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite la realizarea acestor dispozitive şi
controlul calităţii materialelor şi a lucrărilor executate conform prevederilor proiectelor de
execuţie.
In prevederile prezentului Memoriu Tehnic nu se cuprind:
195
• podurile şi podeţele
• lucrările de amenajare şi corectare a torenţilor
• lucrările de canalizare pentru ape uzate şi de suprafaţă
Prevederi generale
Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare pentru
respectarea strictă a prevederilor prezentului Memoriu Tehnic.
Antreprenorul va asigura prin laboratorul sau efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor
rezultate din aplicarea prezentului Memoriu Tehnic.
In cazul în care se vor constata abateri de la prevederile prezentului Memoriu Tehnic beneficiarul va
dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor necesare ce se impun.
NATURA ŞI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE MATERIALE PENTRU MORTARE ŞI
BETOANE
Cimenturi
Cimenturile pentru mortare şi betoane vor fi conform prescripţiilor standardelor în vigoare în România.
La prepararea betoanelor şi a mortarelor se va utuliza unul din următoarele tipuri de ciment care trebuie sa
corespunda conditiilor tehnice de calitate:
 ciment Portland P40 conform STAS 388-80
 ciment Portland cu adaos Pa 35 conform STAS 1500-78
 ciment metalurgic M 30 conform STAS 1500-78
 ciment hidrotehnic Hz 35 conform STAS 13011-83
Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrărilor expuse la îngheţ-dezgheţ în stare saturată cu
apă cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafaţă este arătat în tabelul nr.l pentru
betoane şi în tabelul nr.2 pentru mortare de ciment.
Nr. Condiţiile de execuţie sau Clasa Tipul de Tipul de beton

crt. caracteristicile elementelor betonului beton P40 P35 M30 Hz
35
1. Elemente de construcţii cu Bcl4 oricare I R U I
gropi mai mici de 1,5m Bc20 oricare U R I I
Bc30
2. Elemente sau construcţii Bcl5 oricare I R U U
masive având grosimea egală Bc20 oricare U U I R
sau mai mare de 1,5m Bc30
3. Elemente sau construcţii din Bc35 armat U I I I
betoane superioare Bc40 armat U I I I
Tabelul 1
NOTA:
R - ciment indicat a se utiliza
U - ciment utilizat în locul celui indicat
I - ciment a cărui utilizare nu este recomandabilă din considerente tehnice sau economice
Tabelul 2
Nr. Tipul de mortar Tipul de ciment
crt. indicat a se utiliza utilizabil în lipsa celui indicat
1. Mortar de zidărie sau terncuială de marca 50 F25 M30
2. Idem, de marca 100 M30 Pa35
3. Mortare de completarearosturilor dintre Pa35 M30
elementele prefabricate
Cimenturile folosite trebuie să satisfacă condiţiile arătate în tabelul nr.3
Pentru lucrări în contract cu ape naturale agresive sau în contact cu ape marine se vor utiliza cimenturi
196
adaptabile acestor medii a căror clasa minimală va di precizată prin caietul de sarcini speciale în funcţie de
lucrare.
Tabelul 3
P40 Pa35 M30 Hz35
Inceputul prizei lh lh lh lh30’
Sfârşitul prizei l0h l0h l0h l0h
Constante de volum pe turte Să nu prezinte încovoieri sau crăpături
Constante de volum Le Chatelier Mărirea volumului l0mm
Rezistenţa la întindere din încovoiere
minim N/mmp
• la 2 zile 3,0 - - -
• Ia 7 zile - - - 4,0
• la 28 zile 5,0 - - 5,5
Rezistente la compresiune
minim N/mmp
• la 2 zile 17 10 - -
• la 28 zile 40 35 30 35
Condiţiile tehnice de recepţie, livrare şi control ale cimentului trebuie să corespundă prevederilor
standardelor respective.
In timpul transportului de la fabrica de şantier (sau depozit intermediar) manipulării şi depozitării pe
şantier, cimentul va fi ferit de umezeala şi impurificări cu corpuri străine.
Depozitarea cimentului se va face numai după constatarea existenţei certificatului de calitate. Durata de
depozitare a cimentului nu va depăşi 45 zile de la data livrării de către producător.
Cimentul rămas în depozit un timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuinţat decât după verificarea
stării de conservare a rezistenţelor mecanice la 2 (7) zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistenţe mecanice inferioare limitelor prescrise mărcii respective,
vor fi declasare şi utilizate corespunzător.
Cimentul care se constată că s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat de
prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala
antreprenorului.
Controlul calităţii cimentului de către executant se face în conformitate cu prevederile tabelului nr.23.
Agregate
Pentru prepararea mortarelor şi a betoanelor de cimnent se folosesc:
• agregate naturale nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7
balast pentru betoane 0-31 sau 0-71
sau
• agregate concasate nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8
piatră spartă 8-25 sau 8-40
Agregatele trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ; se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau şistoase.
Agregatele trebuie să fie inerte şi să nu conducă la efecte dăunătoare asupra cimentului
folosit la prepararea betonului sau mortarului.
Nisipul trebuie să fie aspru la pipăit.
Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescripţii speciale.
Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietriş sau piatră spartă trebuie să
îndeplinească condiţiile din tabelul 4.
Tabelul 4
Caracteristici Condiţii minime de admisibilitate Observaţii
Forma granulelor Agregatele care nu îndeplinesc aceste
197
b/a 0,66 condiţii vor putea fi folosite numai după o

c/a 0,33 încercare prealabilă a betonului
Din punct de vedere al conţinutului de impurităţi agregatele trebuie să respecta prevederile din
tabelul 5.
Tabelul 5.
Denumirea impurităţii Condiţii de admisibilitate
Nisip natural sau Pietriş sau
de concasaj piatră spartă
Corpuri străine-resturi animale sau vegetale, păcura, uleiuri Nu se admit Nu se admit
Pelicula de argilă sau alt material aderent pe granulele Nu se admit Nu se admit
agregatelor
Mică, % max. 1% -
Cărbune 0,5 -
Humus (culoarea soluţiei de hidroxid de sodiu) galbenă galbenă
Argilă în bucăţi, %, max. 1% 0,25
Părţi levigabile, %, max 2% 1
Sulfaţi sau sulfuri Nu se admit Nu se admit
Observaţii:
In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia în nisip şi pietriş
verificându-se încadrarea în condiţiile tehnice din tabel.
Caracteristicilefizico-mecanice ale agregatelor se îndeplinesc condiţiile de admisibilitate indicate în
tabelul 6.
Tabelul 6
Caracteristici fizico-mecanice Condiţii de admisibilitate
Densitate aparentă: kg/mc, min. 1.800
Densitate în grămadă în stare afânată sau uscată, kg/mc, min. 1.200
Porozitate totală pentru piatră spartă %, max.: 2
Porozitate aparentă pentru pietriş sau piatră spartă, max. 2
Volum de goluri în stare afânată pentru:
• nisip, % max. 40
• pietriş, % max. 45
• piatră spartă, % max 55

Rezistenţa la strivire %
• în stare saturată, min. 60
• în stare uscată, max. 15
Coeficientul de înmuiere după saturare,min. 0,80
Rezistenţa la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi sau cilindri 90
în stare saturată, N/mmp, min.
Rezistenţa la îngheţ-rezgheţ exprimată prin pierderea procentuală faţă de 10
masa iniţială, %max.
Sorturile de agregate trebuie să fie caracterizate prin granulozitate continuă, iar conţinutul în
granule care trec respectiv rămân pe ciucurile sau sitele ce delimitează sortul nu trebuie să
depăşească 10%, dimensiunea maximă a granulelor ce rămân pe ciurul superior nu trebuie să
depăşească 1,5 d max.
Granulozitatea nisipului este dată în tabelul 7.
In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie să îndeplinească condiţiile din
tabelul 8.
198
Tabelul 7
Sortul de nisip Treceri, în % prin sita sau ciurul de:
0,2 0,5 1 3,15 3,15 7,0
0-2 min. - 10 45 90 - -
max. - 50 85 100 - -
0-3 min. 5 - 35 - 90 -
max. 30 - 75 - 100 -
0-7 min. 2 - 20 - 56 100
max. 21 - 70 - 87 100
Tabelul 8
Balastul pentru betoane Treceri în %, prin site sau ciurul de :
3,15 5 16 20 d max.
0-31 min. 20 - 55 - 80
max. 50 - 85 - 100
0-71 min. 10 - 35 - 80
max. 30 - 65 - 100
0-40 min. - 30 - 55 80
max. - 60 - 85 100
0-63 min. - 25 - 45 80
max. - 25 - 80 100
Agregatele se vor aproviziona din timp în depozite pentru a asigura omogenitatea şi constanţa
calităţii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai după ce analizele de laborator au arătat ca
acestea sunt corespunzătoare.
Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi şi păstrate în condiţii care să le
ferească de impurificare.
Controlul calităţii agregatelor de către executant se face în conformitate cu prevederile tabelului nr.19.
Laboratorul antreprenorului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel:
• într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
• într-un registru rezultatele determinărilor efectuate de laborator.
Apa
Apa utilizată la prepararea betoanelor şi mortarelor poate să provină din reţeaua publică sau
din altă sursă, dar în acest din urma caz trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în
tabelul 9, conform STAS 790-84.
Modelele de determinare sunt reglementate prin STAS nr.790-84. Verificarea se va face de
către un laborator de specialitate la începerea lucrărilor.
In timpul utilizării pe şantier se va evita ca apa să se polueze cu detergenţi, materii organice,
uleiuri vegetale, argile, etc.
Tabelul 9
Caracteristici chimice şi fizice Condiţii de admisibilitate
Conţinutul total de săruri gr/l max. 4
Sulfaţi gr.S042/litru max. 2
Substanţe organice gr/litru max. 0,5
Cloruri gr.Cl/litru max. 0,5
Azotaţi gr.NO3/dmc max. 0,5
Magneziz gr.Mg2/dmc max. 0,5
199
Materii în suspensie gr. max. 3
Oţel beton
Armăturile pentru beton armat turnat pe şantier sau elementele prefabricate din beton armat
realizate pe şantier se vor realiza din oţel beton cu profil neted OB37 sau din oţel beton cu profil
periodic PC52 conform prevederilor proiectului. Aceste oţeluri trebuie să îndeplinească condiţiile
tehnice prevăzute în STAS 438/1-89.
La livrare oţelul beton va fi însoţit de certificatul de calitate emis de producător. Oţelurile
vor fi stocate în locuri speciale clasate pe categorii şi diametre.
Suprafeţele de stocare trebuie să fie curate. Barele nu vor fi în contract cu solul, cu materiale
sau cu obiecte susceptabile de a antrena umiditatea.
Armăturile fasonate sau fasonate şi asamblate vor fi transportate în aşa fel încât nici un
element să nu sufere deformaţii permanente în timpul transportului sau manipulării.
Controlul calităţii oţelului se face pe fiecare cantitate şi sortiment aprovizionat.
MATERIALE PENTRU PEREURI ŞI ZIDĂRII DE PIATRĂ BRUTĂ ŞI BOLOVANI
Nisip pentru pereuri uscate
Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie să aibă
conţinut de fracţiuni sub 0,09mm de max. 12%.
Pentru împănarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7mm sau savura. Piatră brută
pentru pereuri şi zidării.
Piatra brută folosită la pereuri şi zidării trebuie să provină din roci fără urme vizibile de
dezagregare fizică, chimică sau mecanică, trebuie să fie omogene în ce priveşte culoarea şi
compoziţia mineralogică, să aibă o structură compactă.
Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie să corespundă prevederilor din tabelul 10.
Tabelul 10.
Caracteristici Condiţii de admisibilitate
2
Rezistenţa la compresiune pe epruvete în stare uscată, N/mm , min. 80
Rezistenţa la îngheţ - dezgheţ: • coeficient de gelivitate, la 25 0,3
cicluri pe piatră spartă, % max.
• coeficient de înmuiere pe epruvete, % max. 25
Forma şi dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este arătată în tabelul 11.
Tabelul 11.
Caracteristici Condiţii de amisibilitate
Forma neregulată, apropiată de un trunchi de piramida sau de o pană
Inălţimea, mm 140... 180
Dimensiunile bazei, mm:
• lungime egală sau mai mare ca lăţimea
• lăţimea 80...150
Piatră necorespunzătoare 1
dimensiunilor, % max.
Piatră brută pentru zidării va avea forma neregulată, aşa cum rezultă din cariera având dimensiunea
minimă de cel puţin l00 mm şi o greutate care să nu depăşească 25 kg.
Pentru zidărie cu rosturi orizontale se va folosi piattră brută stratificată care are două feţe aproximativ
paralele.
Pentru zidărie de piatră brută opus incertum pietrele trebuie să aibă o faţă văzută destul de mare; cu
muchiile de cel puţin 15 cm, fără ca muchia cea mai lungă să depăşească mai mult de 1 1/2 dimensiunea
celei mai mari.
200
Bolovani pentru pereuri şi zidării

Bolovanii de râu trebuie să provină din roci nealterate, negelive şi omogene ca structura şi compoziţie.
Nu se admit bolovani din roci conglomerate şi nici bolovani cu fisuri de feţe de clivaj.
Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui să fie după cum urmează:
• rezistenţa la sfarmare prin compresiune min. 60%
• rezistenţa la uzura cu maşina Deval min. 11
Dimensiunile bolovanilor folosiţi la pewreuri trebuie să variere în limitele arătate în tabelul 12.
Tabelul 12.
Dimensiuni Condiţii de admisibilitate
• lungime, lăţime a feţei, mm 80...140
• înălţime 120...1650
Piatră necorespunzătoare dimensiunilor, % din masă, max. 15
Bolovanii folosiţi la zidării au dimensiunile în medie cuprinse în limitele 80...200mm.
MATERIALE ŞI TUBURI PENTRU DRENURI
Material pentru filtre
Ca metarial drenant se foloseşte balastul 0-71 mm care trebuie să aibă un echivalent de nisip (En)
superior lui 40.
Balastul trebuie să fie curat, să nu continuă elemente vegetale, hunus, detriitusuri. Trebuie să aibă o
grannulometrie continuă pentru a preintampina contaminarea lui de către terenul natural prin antrenarea
acestuia printre granulele corpului drumului. Trebuie să se supună regulei filtrelor lui TERZAGHI. D
15>4d85,unde:
D 15 = dimensiunea ciurului care lasă să treacă 15% din materialul filtrant
d 85 = dimensiunea ciurului care lasă să treacă 85% din materialele filtrelor
Pietriş ciuruit 7-40mm conform STAS 662-89 aşezat în zona tubului perforat al drenului de adâncime.
Ca filtru invers se foloseşte geotextilul Terasin 200.
Caracteristicile geotextilului trebuie să corespundă prevederilor "Normelor tehnice privind
utilizarea geotextilelor", aprobat de ICCPDC indicativ C 227-88.
Tuburi pentru drenuri
Pentru colectarea şi evacuarea apelor din drenuri se pot folosi:
 tuburi rigide de policlorură de vinil (P.V.C.) STAS 6675-2-86;
• tuburi din polietilena (PE) STAS 10617/2-84;
• tuburi ondulate riflate perforate din PE N.I. 8500-80 tip IPMP Buzău
Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt arătate în tabelul 13.
Tabel 13
Dimensiuni STAS 6675/2-86 STAS 10617/2-84 NI 8500-80 IPMP Buzău
Tub PVC rigid Tub PE rigid Tub PVC
Diametrul exterior mm 75 110,0 75 110,0 65,0 80,5
Grosimea nominală mm 3,6 5,3 4,3 6,3 0,6 0,7
Lungimea ml 6,0 6,0 5-12 5-12 140 170
Greutatea Km/ml 1220 2610 0,972 2,080 0,220 0,325
Suprafaţa activă cmp/ml 24-45 neperforat 24-45 neperforat 24-45 24-45
Tuburile riflate din PVC (NI 8500-80 tip Buzău) de 80,5mm se folosesc la drenuri săpate
şi la drenuri forate tubate, învelite în Netesin 200.
Tuburile rigide perforate PVC sau PE de 75mm se folosesc la drenuri forate
netubate. Tuburile neperforate din PE sau PVC de 110 mm se folosesc la:
• intrări şi ieşiri din căminele drenurilor
201
• la cap de dren
• la cap de aerisire
• între chesoane pentru evacuarea apelor
Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile l,0x8,0mm trebuie să fie într-un număr care
să realizeze o suprafaţă activă (de intrarea apei în tuburi) de 24-45cmp pe ml de tub.
Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton
cu secţiuni circulare cu cep şi buză, fără talpa D=200mm şi lungime de l,00m, conform STAS
816-80 tabel 15.
Geotextil terasin 200 sau 400
Caracteristicile geotextilului trebuie să corespundă prevederilor "Normelor tehnice
privind utilizarea geotextilelor" aprobate de ICCPDC indicativ C 227-88.
Se va accepta materialul care prezintă defecte de cel mult 10% din suprafaţă. Zonele cu
defecte se vor înlătura la punerea în operă.
ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR,

ŞANŢURILOR ŞI CASIURILOR DE TALUZ
La amenajarea rigolelor, şanţurilor şi casiurilor de taluz din elemente prefabricate se
vor folosi elementele prevăzute în proiectul de execuţie care pot fi cele indicate în STAS
10796/1-79 sau alte tipuri. Elementele prefabricate vor fi realizate pe şantier din beton clasa Bel 5
respectând întocmai elementele geometrice date în detaliile de execuţie şi condiţiile impuse în
caietul de sarcini speciale.
In lipsa unor detalii ale proiectului de executie amenajarea şanţurilor poate fi făcută fie cu
elemente prefabricate din beton de un tip agregat de diriginte, fie din beton turnat pe loc a
căror caracteristici trebuie precizate în caietul de sarcini speciale.
CONTROLUL CALITĂŢII MATERIALELOR
Conţinutul calităţii materialelor
Materialele propuse de antreprenor sunt supuse încercărilor preliminare de informare şi
încercărilor de reţetă definitivă conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrărilor rutiere.
Incercările preliminare de informare sunt executate pe eşantioane de materiale provenind
din fiecare balastieră, carieră sau uzină propusă de antreprenor. Natura lor şi fecvenţa cu care
sunt efectuate sunt arătate în tabelul 23 completat cu dispoziţiile din caietul de sarcini speciale.
Rezultatul acestor încercări va trebui să fie conform specificaţiilor prevăzute în prezentul
Memoriu Tehnic, eventual completat prin dispoziţiile din caietul de sarcini speciale.
Consistenţa încercărilor de reţeta şi frecvenţa lor sunt stabilite pentru fiecare material în parte în tabelul
23 completat eventual de dispoziţiile din caietul de sarcini speciale.
Nici o altă toleranţă decât cele care sunt precizate în prezentul Memoriu Tehnic, completate
eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisă.
Materialele care nu vor corespunde condiţiilor impuse vor fi refuzate şi puse în depozit în afara
şantierului prin grija dirigintelui.
ÎNCERCĂRI PRELIMINARE ŞI ÎNAINTE DE UTILIZARE A MATERIALELOR
Tabel 23
Materialul încercări sau caracteristici Metode Frecvenţa încercărilor
care se verifică conform încercarea de încercare înainte
STAS informare de utilizare
Examinarea datelor din - La fiecare lot -
certificatul de calitate
Constante de volum 227/3-86 O determinare la fiecare lot -
C aprovizionat, da rnu mai
I puţin de 100t pe o probă
M Timpul de priză 227/4-86 medie -
202
E Rezistenţe mecanice la 2 (7) 227/6-86 O probă la la lOOt sau la -

N zile fiecare siloz la care s-a
T Rezistenţe mecanice la 28 zile 227/6-86 depozitat lotul aprovizionat -
Starea de conservare numai 227/8-86 Două determinări
dacă s-a depăşit termenul de pe siloz (sus şi
depozitare sau au întârziat jos)
factorii de alterare
Examinarea datelor din - La fiecare lot aprovizionat -
Parte levigabilă 4606-80 - O determinare pe
A lot de l00mc
G Humus 4606-80 La schimbarea sursei -
R Corpuri străine, argilă în 4606-80 O determinare pe
E bucăţi, argilă aderenţi lotdel00mc
G conţinut de carburanţi mică
A Granulozitatea sorturilor 4606-80 O probă la maxim 500mc O determinare pe
T pentru fiecare sort şi sursă lot de l00mc
E Echivalentul de nisip 730-89 O determinare pentru O determinare pe
fiecare sursă lot de 50mc
Rezistenţa la uzura cu maşina 730-89 O determinare la maxim
tip Los Angeles 500m pentru fiecare lot şi
sursă
ŞI ZIDĂRII
BRUTAPT.
PEREURI
PIATRĂ
Rezistenţa la compresiune a 6200/5-71 O încercare pe un
rocii pe epruvete în stare lot de l00mc
uscată
Incercări sau caracteristici Metode Frecventa încercărilor

DE PIATRA
Materialul
care se verifică conform încercarea de încercare înainte

STAS informare de utilizare
Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ 6200/15-83 - O încercare pe un
lot del00mc
Examinarea abaterilor din - La fiecare lot aprovizionat -
PEREERI ŞI
BOLOVANI
PENTRU
ZIDARII
Rezistenţa la sfărâmare prin 730-89 - O încercare pe un

compresiune lot de l00mc
Rezistenţa la uzura cu maşina 730-89 - O încercare pe un
Deval lot del00mc
Analiza chimică 790-89 Pentru apa potabilă nu este Ori de câte ori se
A cazul. Pentru apa care nu schimbă sursa sau
P provine din reţeaua publică când apar condiţii
A de apă potabilă o analiză de poluare
pentru fiecare sursă
OŢEL Examinarea datelor din - La fiecare cantitate -
BETON certificatul de calitate aprovizionată
M D Examinarea datelor din La fiecare lot aprovizionat
A R certificatul de calitate
T E
E N Echivalentul de nisip 730-89 O determinare pentru O determinare pe
R AI fiecare sursă lot de l00mc
203
NA Granulometrie 4606-80 O probă pentru fiecare O determinare pe

TL sursă lotdel00mc

DRENURI
PVC SAU
TUBURI
P.E. PT.
Suprafaţa activă Trei determinări pe fiecare

lot aprovizionat

TUBURI BETON PENTRU
Dimensiuni (diametre şi 816-80 Determinări obligatorii O serie de

grosimi) ecarturi dacă cantitatea este mai determinări pe
CANALIZARE
mare de l00ml şi pentru fiecare lor de

fiecare sursă l00ml
Examinarea vizuală a 816-80 La fiecare lot aprovizionat
suprafeţelor interioare

Dimensiuni 1139-87 încercări obligatorii dacă 0 încercare pe

TROTUARE DIN
cantitatea este mai mare de fiecare lot de

BORDURI DE
500ml şi pentru fiecare 500ml

BETON
sursă
Rezistenţa la încovoiere 1139-87 încercări obligatorii dacă 0 încercare pe
cantitatea este mai mare de fiecare lot de
500ml şi pentru fiecare 500ml
sursă
MODUL DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR

PICHETAREA ŞI EXECUŢIA SĂPĂTURILOR
Pichetarea lucrărilor
Pichetarea lucrărilor constă în materializarea axei şi limitele fundaţiilor sau a amprizelor lucrărilor, în
funcţie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului, precum şi de implementarea unor repere de
nivelment în imediata apropiere a lucrărilor.
Pichetarea se face de către antreprenor pe baza planurilor de execuţie, pe care le va respecta întocmai şi se
aprobă de către diriginte consemnându-se în registrul de şantier.
Execuţia săpăturilor
Săpăturile pentru fundaţii vor fi executate conform desenelor de execuţie care vor fi vizate"Bun pentru
execuţie". Ele vor fi duse până la cota stabilită de diriginte în timpul execuţiei lucrărilor.
Săpăturile pentru şanţuri şi rigole vor fi executate cu respectarea strictă a cotei, pantei şi a profilului din
planşele cu detalii de execuţie (lăţimea fundului, înălţimea şi înclinarea taluzelor), precum şi a
amplasamenbtului acestora faţă de axul drumului sau de muchia taluzelor în cazul şanţurilor de gardă.
Săpăturile pentru drenuri şi canalizări vor fi executate cu respectarea strictă a lăţimii tranşeei, a înclinării
204
taluzelor, a cotei şi pantei precizate în planşele de execuţie.

Săpăturile vor fi executate pe cât posibil pe uscat. Dacă este cazul de epuismente acestea cad în sarcina
antreprenorului în limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
Pământul rezultat dinsăpătură va fi evacuat şi pus în depozitul stabilit de diriginte la o distanţă, care
nu va putea depăşi lkm decât în cazul unor prevederi în acest sens în caietul de prescripţii speciale.
In cazul canalizărilor, dacă este nevoie de sprijiniri, antreprenorul le va executa pentru a evita
ebulmentele şi a asigura securitatea personalului realizând susţineri joantive sau cu interspaţii, în funcţie de
natura terenurilor, care însă nu pot depăşi dublul lăţimii medii a elementelor de susţinere.
Pământul pentru umplerea transeelor va fi curăţat de pietre a căror dimensiune depăşeşte 15cm.
Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maximă a fiecărui strat elementar nu va
depăşi după tasare 20cm. Densitatea uscată a rambleului va trebui să atingă 95% din densitatea
optimă uscată, Proctor Normal.
COMPOZIŢIA ŞI UTILIZAREA MORTARELOR ŞI A BETOANELOR
Compoziţia şi utilizarea mortarelor
Mortarele vor avea următoarea compoziţie şi întrebuinţare.
• Mortar M50: Destinat zidăriilor şi pereurilor din piatră brută sau bolovani având un
dozaj de 30kg ciment la mc de nisip.
• Mortar Ml00: Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidării de piatră sau
prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare având un dozaj de 400kg ciment M30 sau Pa35
la mc de nisip.
Prepararea mortarelor de ciment

Pentru dozarea compoziţiei mortarului, nisipul este măsurat în lădiţe sau în roabe a căror
capacitate prezintă un raport simplu cu numărul de saci de liant de folosit.
Mortarul este preparat manual, amestecul nisip şi ciment se face la uscat, pe o suprafaţă plană
şi orizontală din scânduri sau panouri metalice până la omogenizare perfectă. Se adaugă atunci, în
mod progresiv, cu o stropitoare, mestecând cu lopata, cantitatea de apă strict necesară. Amestecarea
continuă, până când mortarul devine perfect omogen.
In toate cazurile mortarul trebuie să fie foarte bine amestecat pentru că, frământat cu mână, să
formeze un bulgăre uşor umezit ce nu curge între degete. Pentru anumite folosinţe, ca mortare pentru
protecţii, pentru matări, ş.a., delegatul beneficiarului poate să accepte şi alte consistente.
Mortarul trebuie să fie folosit imediat după prepararea lui. Orice mortar care se va usca va începe să facă
priză trebuie să fie aruncat şi nu va trebui niciodată amestecat cu mortarul proaspăt.
Clasificarea şi utilizarea betoanelor.
Clasificarea după rezistenţa a betoanelor este indicată în tabelul nr.24 în care sunt indicate rezistenţele
pe care trebuie să le ateste aceste betoane, precum şi consumurile minime de ciment
Tabel 24
Clasa betonului Marca Densitatea betonului Rezistenţa Cantitatea
betonului caracteristică minimă de
RbK ciment mc.
N/mm2
BC3,5 B50 Beton de umplutură 3,5 115
BC5 B75 Brton în fundaţii masive 5 150
BC7,5 B100 Beton în fundaţii sau elevaţii 7,5 180
BC10 B150 Beton simplu în elevaţii şi beton 10,0 240
slab armat
BC15 B200 Beton armat 15,0 300
BC20 B250 Beton armat prefabricat 20,0 350
205
Compoziţia betoanelor
Compoziţia betoanelor este definită de proporţia în volume a diverselor categorii de agregate uscate,
greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat şi volumul apei. Dacă caietul de sarcini
speciale prevede proporţiile agregatelor trebuie să fie determinate în greutate. Cantităţile necesare pe fiecare
component al betonului vor fi determinate înainte de a începe prepararea acestuia de către antreprenor:
• fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa Bc7,5;
• fie prin comparaţii cu compoziţii deja folosite, cu materiale identice, dacă dirigintele
acceptă.
In aceste două cazuri, antreprenorul trebuie să prezinte dirigintelui pentru acceptare, într-un termen de
minimum 15 zile înainte de data prevăzută pentru începerea lucrărilor de betoane, studiul compoziţiei
şi justificările necesare.
La stabilirea compoziţiei betonului se va ţine seama de prevederile "Normativului pentru executarea
lucrărilor din beton şi beton armat C.140", luând în considerare:
• dozajul minim de ciment, conform tabelului 24;
• lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 25;
• cantitatea orientativă de apă de amestecare, conform tabelului 26;
rezistenţele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate, conform tabelului 28.
Tabel 25
Nr. Tipul de elemente de beton Mijloc de Lucrabilitate
crt. transport Notări Tasare CM
1. Fundaţii din beton simplu sau slab basculante L2 3+1
armat, elemente masive
2. Idem sau fundaţii de beton armat, tălpi, autoagitator L3 8+2
grinzi, pereţi
3. Elemente sau monolitizări cu aglomerări autoagitator L4 12+2
de armături sau dificultăţi de compactare
cu secţiuni reduse
Tabel 26
CLASA BETONULUI APA, l/m3 PENTRU LUCRABILITATE
L2 L3 L4
Bc 3,5 ... Bc 7,5 160 170 -
Bc 10 ... Bc 25 170 185 200
Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt aratate in tabelul
27. Tabel 27
Agregat Limite % Treceri în masă prin site sau ciurul de:
02 1 3 7 16 25 31 40 71
A. PENTRU BETOANE DE CLASA ≤Bc7,5
0-31 max. 10 25 42 60 80 - 100 - -
min. 2 18 32 50 70 - 95 - -
0-40 max. 10 28 38 52 74 - 90 100 -
min. 2 16 28 42 64 - 82 95 -
0-70 max. 8 18 32 45 16 70 77 84 100
min. 1 6 13 22 38 50 57 68 95
B. PENTRU BETOANE DE CLASA Bcl 5
0-31 max. 8 22 37 55 76 - 100 - -
206
min. 1 14 27 45 66 - 95 - -
0-40 max. 8 20 33 47 69 - 88 100 -
min. 1 12 23 37 59 - 80 95 -
0-70 max. 8 18 32 45 61 70 77 84 100
min. 1 6 13 22 38 50 57 68 95
C. PENTRU BETOANE DE CLASA ≥Bc20
0-31 max. 7 18 32 50 72 - 100 - -
min. 1 10 22 40 62 - 95 - -
0-40 max. 6 16 28 42 64 - 86 100 -
min. 1 8 18 32 54 - 78 95 -
Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza:

 Pentru fiecare sort de agregat +3%
 Pentru ansamblul de agregate +2%
 Pentru ciment +2%
 Pentru apa totala +5%
Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de diriginte in
momentul betonarii.
Rezistenţele minime la încercările preliminare trebuie să fie conform prevederilor din tabelul
28.
Tabelul 28
Vârsta Rezistenţa la compresiune N/mm2
BC10 Bcl5 Bc20 Bc22,5
7 zile 11,7 15,3 18,8 20,8
28 zile 18 23,5 29,6 32,0
COFRAJE
Cofraje
Stabilirea soluţiei de cofrare şi întocmirea detaliilor de execuţie este sarcina antreprenorului.
Cofrajele proiectate trebuie să fie capabile să suporte sarcinile şi suprasarcinile fără să se
deformeze.
Toate cofrajele trebuie să fie nivelate în toate punctele cu o toleranţă de +lcm.
Lăţimile sau grosimile între cofraje ale diferitelor părţi ale lucrării nu treb uie să
prezinte reduceri mai mari de 5mm.
Scândurile sau panourile cu care se realizează cofrajele trebuie să fie îmbinate la nivel şi
alăturate în mod convenabil, ecranul tolerat la rosturi fiind de 2mm, iar denivelarea maximă
admisă în planul unui parament între două scânduri alăturate de 33mm.
OŢEL DE ARMĂTURĂ
Fasonarea şi montarea armăturii
Armăturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de execuţie şi apoi montate în cofraj.
Fasonarea în cofraje nu este admisă, decât cu autorizaţia dirigintelui şi aceasta pentru
închiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12mm.
Barele lăsate în aşteptare între două faze de betonare vor fi protejate împotriva oricărei
deformaţii accidentale. îndoirea şi îndreptarea barelor lăsate în aşteptare este interzisă.
Verificarea montării corecte a armăturii trebuie să fie făcută de diriginte sau delegatul
acestuia înainte de betonare. Dirigintele poate ordona ţinând seama de importanţa lucrării ca
betonarea să nu aibe loc decât după aceasta verificare.
207
BETON
Prepararea betonului
Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituenţilor în
malaxorul betonierei. Agregatele vor fi introduse în betonieră în ordinea următoare:
• agregatele cu cele mai mari dimensiuni
• cimentul
• nisipul
• agregatele cu cele mai mici dimensiuni
• apa
Duratele minimale ale malaxării corespund următoarelor numere de tururi:
• malaxor cu axă verticală 10 tururi
• malaxor cu axă orizontală 20 tururi
• betonieră cu axă orizontală 20 tururi
• betonieră cu axă înclinată 30 tururi
Duratele maximale nu trebuie să depăşească de 3 ori duratele minimale.
La betoanele de claca Bc10, cantitatea de apă introdusă în betonieră va fi determinată
ţinând cont de umiditatea nisipurilor şi agregatelor, care vor trebui să fie măsurată cel puţin o
dată pe zi.
Utilajele de fabricaţie trebuie sa permită măsurarea agregatelor, liantului şi apei în limitele

toreranţelor stabilite la art.22 pct.22.4.
Modul de transport al betonului pe şantier va trebui supus aprobării dirigintelui înainte de execuţie.
Punerea în operă a betonului
Betoanele curente sunt puse în operă prin batere sau vibrare, conform prescripţiilor caietului de
sarcini speciale.
Betonul trebuie pus în operă înainte de a începe priza, dirigintele va fixa un interval maxim de
timp pentru punerea în operă a betonului după fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus în
intervalul stabilit sau la care se va dovedi că a început priza, va fi îndepărtat din şantier.
Betonul trebuie să fie ferit de segregaţii în momentul punerii în operă. Dacă în timpul transportului
nu a fost amestecat, el poate fie amestecat manual la locul de folosire înainte de turnare.
Dacă este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie să fie puse în operă
prin vibrare şi modul cum trebuie să fie făcută această operaţiune.
La reluarea betonării, suprafaţa betonului întărit este ciupită dacă este cazul, şi bine curăţată.
Suprafaţa este abundent udată astfel ca vechiul beton să fie saturat înainte de a fi pus în contact cu
betonul proaspăt.
Parametrele necofrate trebuie să prezinte formele şi poziţiile prevăzute în desenele de execuţie.
Ele vor fi reglate şi finisate în timpul turnării fără aport de beton după începerea prizei şi fără aport de
mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obţine corecţia geometrică a suprafeţei va fi vibrat cu
aceleaşi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesupt, dacă din urma a fost pus în operă prin
vibrare.
Prin caietul de sarcini speciale sau în lipsa acestuia, dirigintele, se va stabili, ţinând seama de
situaţia lucrărilor sub care turnarea betonului este interzisă sau nu este autorizată decât sub rezerve
folosirii mijloacelor şi procedeelor care previn degradările de îngheţ.
Aceste mijloace, fie că sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie că sunt covenite pe
şantier cu acordul dirigintelui, trebuie să menţină în toate punctele betonului o temperatură de
cel puţin +10°Cti mpde72ore.
Când este posibil să se reia turnarea betonului întreruptă datorită frigului va trebui, în prealabil,
să se demoleze betonul deteriorat şi apoi să se aplice măsurile arătate la pct. 20.5.
Antreprenorul va trebuie să ia măsurile necesare pentru ca temperatura betonului în cursul
primelor ore să nu depăşească 35°C. Cu număr oarecare de precauţiuni elementare vor fi luate în
acest scop, ca:
208
• temperatura cimentului nu trebuie să depăşească 40°C;

• utilizarea apei reci;
• evitarea încălzirii agregatelor la soare prin acoperire;
• protecţia betonului proaspăt turnat împotriva insolaţiei.
Dacă aceste precauţiuni nu permit să se menţină temperatura betonului sub 35°C, dirigintele va
întrerupe betonarea.
După terminarea prizei, suprafeţele de beton se tratează prin stropire cu apă. Dirigintele va stabili
durata tătarii pentru fiecare parte a lucrării în funcţie de calitatea betonului şi condiţiile climatice.
Incercarea şi controlul betoanelor
In scopul de a verifica corectitudinea fabricării betonului, dirigintele poate, în orice moment, să
ordone încercări de control.
Pentru controlul rezistenţelor la lucrările cu cantităţi importante de betoane, va fi prelevat, pentru
fiecare parte din lucrarea în execuţie, la ieşirea din betoniera sau din malaxor şi de fiecare dată cînd
dirigintele o va considera necesar, un minim de 12 probe în vederea următoarelor încercări:
la 7 zile la 28 zile
• compresiune 3 3
• întindere 3 3
Dacă încercările la 7 zile conduc la rezistenţe inferioare rezistenţelor corespunzătoare acestei vârsta
dirigintele va trebui să oprească lucrările de betonare convenindu-se pentru ameliorarea calităţilor
materialului sau a condiţiilor de fabricaţie (sau unele şi altele) şi de a proceda la o noua încercare
înainte de a relua lucrările de betonare.
Rămâne la latitudinea dirigintelui de a decide dacă, ţinând seama de rezultatele obţinute, de
destinaţia lucrării şi de condiţiile sale ca şi de toate elementele de apreciere de care dispune,
lucrarea astfel executată poate să fie acceptată, trebuie să fie modificată sau consolidată. El
poate subordona acceptării sale, lucrarea sau părţi de lucrare în cauza, cu o re facere la un cost
total care poate să atingă 20%.
Dacă rezistenţele obţinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, dirigintele va putea să
ordone demolarea lucrării sau o parte din lucrarea în cauză pe cheltuiala antreprenorului.
Consistenţa-betoanelor va fi măsurată cu conului Abrams. Ea va trebui să se situeze între
0,8-1,0 din tasarea obţinută cu betonul de probă corespunzător. în caz contrar cantitatea de apă va fi
modificată pentru a reveni la tasarea de referinţă, încercarea va putea fi repetată ori de câte ori
dirigintele o va considera necesar.
Toleranţe la lucrările executate din beton
Toleranţa asupra oricărei dimensiuni măsurată între parametrele opuse sau între muchii sau
între intersecţiile muchiilor este dată în funcţie de aceasta dimensiune în tabelul nr.29.
Tabelul 29
Dimensiuni în m Toleranţe în cm
0,10 0,5
0,20 0,7
0,50 1
1,00 2
2,00 2
5,00 3
Devierea maximă admisă a unui element cu direcţie apropiată de verticală este dată în
funcţie de înălţimea şi natura acestui element de tabelul 30.
Tabelul 30
Inălţimea în m Tolerante în cm:
a b c
209
1 1,5 1,8 2,3

2 2 2,3 2,9
3 2,2 2,7 3,3
5 2,6 3,2 4
10 3,3 4 5
NOTA:
• toleranţe a pentru elemente portante verticale
• toleranţe b pentru elemente portante cu fruct
• toleranţe c pentru elemente neportante
Toleranţa de liniaritate asupra unei muchii rectilinii sau asupra oricărui generatoare rectilinii
a unei suprafeţe plane sau riglete fiind sau nu ofertă, este caracterizată de săgeata maxim ă admisibilă
pe întregul segment de lungime "1" a acestei muchii sau a acestei generatoare.Această săgeată este
egală cu cea mai mare dintre valorile:
• 1/300
• un centimetru
ZIDĂRII DIN PIATRA BRUTĂ SAU BOLOVANI

Zidării din piatră brută sau bolovani
În momentul folosirii, piatra brută trebuie să fie uşor umezită fapt pentru care grămezile de piatră
brută sunt în prealabil stropite cu apă, din abundenţă.
Înainte de folosire, mortarul trebuie să fie întotdeauna depozitat în jghiaburi sau pe platforme de
lemn, metalice sau din materiale plastice adăpostite de ploaie sau de căldură, este interzis ca să fie
înmuiat prin adăugiri de apă.
Pietrele sau bolovanii sunt aşezaţi cu mână pe un strat abundent de mortar şi potrivite prin
alunecare în aşa fel ca să se obţină o tasare a rosturilor şi o refulare a mortarului la suprafaţă prin toate
rosturile. Rosturile şi spaţiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aşchii de piatră sau bolovan,
precum şi aşchiile înfipte, să fie acoperite în întregime cu mortar. Rosturile de pe faţă văzută a
zidăriei de piatră brută sau de bolovani nu vor fi garnisite cu aşchii de piatră şi se va căuta că aceste
rosturi să aibă o grosime redusă care nu trebuie să depăşească 3cm în cazul pietrei brute.
Faţa văzută a zidăriei va fi realizată din pietre brute sau bolovani bibe aleşi şi bine aşezaţi.
La execuţia zidurilor, cu o grosime mai mică de 40cm, se va căuta să se folosească pietre care
să cuprindă întreaga grosime a podului, în număr de cel puţin două bucăţi pe metru pătrat.
Paramentul văzut al zidăriei, dacă Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui să fie rostuit.
Când paramentul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi îndepărtat cu grija fără
bavuri şi bine netezite cu mistria.
Când paramentul unei zidării noi trebuie să fie rostuit se curăţă rosturile, înainte de a face priza
mortarul pe 3 cm adâncime. înainite de a proceda la rostuire se va uda suprafaţa cu o perie.
Suprafeţele rostuite sunt adâncite faţă de planul zidăriei cu circa lcm.
Când rostuirea este făcută pentru consolidarea unei zidării vechi, curăţirea rosturilor se face pe
o adâncime până la 5cm şi curăţate cu apă multă. Mortarul este pus în loc cu mistria şi netezit sau
prin procedee mecanice.
Pe timp uscat, zidăriile sunt umezite uşor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapidă. Zidăriilr
trebuie apărate prin toate mijloacele împotriva uscăciunii, ploii şi îngheţului.
Dacă zidăriile ăn construcţii trebuie să fie întrerupte ca urmare a intemperiilor, executantul va
lua măsuri de acoperire la partea superioară cu rogojini, pământ sau nisip de lOcm grosime cel
puţin. La reluarea lucrărilor orice zidărie varianta este demolată şi reconstruită.
Când se aplică o zidărie nouă pe o zidărie veche, suprafeţele de contact a acesteia vor fi curăţate,
udate şi la nevoie desfăcute şi refăcute.
AMENAJAREA ŞANŢURILOR, RIGOLELOR ŞI CASIURILOR
Prescripţii generale de amenajare
Dimensiunile şi forma şanţurilor şi rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate în
proiectul de execuţie, stabilite de la caz la caz în funcţie de relief, debit şi viteza apei, natura
terenului, mijloacele de execuţie condiţiile de circulaţie, pentru evitarea accidentelor şi ele trebuie
210
respectate întocmai de către antreprenor.

Extrem de important este să se respecte cotele şi pantele proiectate. Panta longitudinală minimă va
fi:
• 0,25% în teren natural
• 0,1 % în cazul şanţurilor şi rigolelor pereate.
Protejarea şanţurilor şi rigolelor este obligatorie în condiţiile în care panta lor depăşeşte panta
maximă admisă pentru evitarea eroziunii pământului.
Pantele maxime admise pentru şanţuri şi rigole neprotejate sunt date în tabelul 31.
Pe porţiunile în care şanţurile sau rigolele au pante mai mari decât cele indicate în tabelul 32, se
vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate în tabel. Rigolele de acostament
sunt obligatorii în următoarele situaţii:
• la rambleele cu înălţimea 3....5,Om, în cazul curbelor convertite sau supraînălţate
• la rambleele peste 5,Q0m
Descărcarea apelor din rigolele de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.
Şanţurile de gardă se recomandă să fie pereate indiferent de pantă.
Amplasarea şanţurilor de gardă se va face la distanţa minimă, de 5,00m de muchia taluzului
debleului, iar când este la piciorul rambleului la distanţa minimă de 1,50 - 2,00m, banda de
teren dintre piciorul rambleuilui şi şanţul de gardă va avea pante de 2% spre şanţ.
Antreprenorul va executa lucrarea în soluţia în care este prevăzută în proiectul de execuţie.
Acolo însă unde se constată pe parcursul execuţiei lucrărilor o neconcordanţa între prevederile
proiectului şi realitatea de pe teren privind natura pămâmtului şi panta de scurgere, situaţia va fi
semnalată dirigintelui lucrării care va decide o eventuală modificare a soluţiei de protejare a
şanţurilor şi rigolelor de scrugere prin dispoziţii de şantier.
Execuţia pereurilor uscate
Peste terenul bine nivelat se aşterne un strat de nisip grăunţos şi aspru de 5cm după pilonare.
Tabelul 31
Denumirea principalelor tipuri de pământuri Panta maximă admisă
Pământuri coezive cu compresibilitate mare 0,5
Pământuri coezive cu compresibilitate redusă:
• nisipuri prăfoase şi argiloase 1
• prafuri argiloase nisipoase 2
• argile prăfoase şi nisipoase 3
Pământuri necoezive grosiere
• pietriş (2-20mm) 3
• bolovaniş (20-200mm) 4
• blocuri (peste 200mm) 5
Pământuri necoezive şi granulaţie mijlocie şi fină
• nisip făinos şi fin (0,05...0,25mm) 0,5
• nisip mijlociu mare (0,25.. .2,0mm) 1
• nisip cu pietriş 2
Pantele maxime admise pentru şanţuri şi rigole protejate sunt date în tabelul 32.
Tabelul 32
Tipul protejării şanţului rigolei sau Panta maximă admixă %
Pereu uscat din piatră brută negelivă rostuit
casiului 5
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de
maximum 5cm grosime, betonul fiind:
• clasa BC 7,5 10
• clasa BC 10 12
Pereu zidit din piatră brută negelivă cu mortar de ciment 15
sau pereu din dale de beton simplu clasa BC 10 pe pat
de beton
211
Casiuri pe taluze înalte din pereu zidit din piatră brută 67

cu mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu
amenajare corespunzătoare la piciorul taluzei
Peste stratul de nisip pilonat se aşterne stratul de nisip afânat, de aceeaşi calitate, în care se aşează
pietrele sau bolovanii. Grosimea iniţială a acestui strat este de 8 cm.
Pietrele se împlintă vertical în stratul de nisip afanat, unele lângă altele, bătându-se deasupra şi lateral
cu ciocanul, astfel ca fiecare piatră să fie bine strânsă de pietrele vecine. Pietrele se aşează cu rosturile
ţesute.
Pentru a se asigura o bună rezemare între pietre, ele vor fi cioplite din gros pe feţele de contact.
După execuţia pereului se procedează la o primă batere cu maiul pe uscat pentru aşezarea pietrelor. Se
aşterne apoi un strat de nisip de l-l,5cm grosime, pentru împănare care se udă şi se împinge cu periile
în golurile dintre pietre până le umplu, după care se bate din nou cu maiul până la refuz.
Suprafaţa pereului trebuie să fie regulată, neadmitându-se abateri de peste 2 cm faţă de suprafaţă
teoretică a taluzului, refacrea făcându-se prin scoaterea pietrei şi reglarea stratului de nisip de sub aceasta.
Execuţia pereurilor rostuite cu mortar de ciment
Execuţia acestui tip de pereu este aceeaşi ca la art. 0 cu excepţia ca după prima pilonare umplerea
rosturilor nu se face cu nisip ci cu mortar de ciment, M l00 după care se pilonează până la refuz înainte de a
începe priza mortarului.
Suprafaţa pereului trebuie protejată contra uscării prin udare imp de 3 zile. Execuţia pereului în mortar de
ciment Peste terenul bine nivelat se aşterne un strat de nisip grăunţos şi aspru, în grosime de 5cm după
pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se aşterne un strat abundent de mortar de ciment Ml00 în care se
împlintă pietrele sau bolovanii şi se pootrivesc prin alunecare în aşa fel ca să se obşină o tasare a
rosturilor şi o refulare a mortarului la suprafaţă prin toate rosturile.
Se continuă apoi cu umplerea cu mortar a golurilor rămase între pietre şi nivelarea suprafeţei prin
pilonare după care mortarul este netezit cu mistria.
Suprafaţa pereului trebuie protejată contra uscării prin udare timp de 3 zile şi prin acoperire cu rogojini sau
saci timp de 7 zile.
Condiţiile pentru suprafaţare sunt cele de la pct. 0.
Pereu de piatră brută sau bolovani de fundaţie de beton
Peste terenul bine nivelat se toarnă stratul de fundaţie în grosimea prevăzută în proiectul de execuţie din
beton de ciment Bl00 şi până să înceapă priza betonului se trece la execuţia pereului din piatră brură sau
bolovani şi colmatarea rosturilor cu mortar de ciment Ml00 în condiţiile arătate la pct. 0.
Condiţiile de suprafaţare sunt cele de la pct.0.
Pereu din beton turnat pe loc
Peste terenul bine nivelat se toarnă direct pe pământ stratul de beton BclO sau Bel5 în grosimea
prevăzută în proiect pe tronsoane de 1,50ml cu rosturi de 2 cm.
Betonul turnat trebuie protejat împotriva soarelui sau a ploii începând din momentul când începe prinza prin
acoperire şi după ce priza este complet terminată prin stropire cu apă, atât cât este nevoie, în funcţie de
condiţiile atmosferice.
Pereu din elemente prefabricate din beton
Elementele prefabricate din beton vor fi aşezate fie pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat de beton
Bl00 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de sxecuţie.
Forma şi dimensiunile elementelor prafebricate vor fi cele prevăzute în documentaţia de execuţie sau
elemente similare propuse de antreprenor şi acceptate de dirigintele lucrării.
DRENURI ŞI DISPOZITIVE DE COLECTAREA ŞI EVACUAREA APELOR DIN
212
CORPUL DRUMULUI
Prescripţii generale
Evacuarea apei din substratul inferior al fundaţiei se realizează în funcţie de posibilităţile de
scurgere prin:
• drenuri transversale de acostament
• strat drenant continuu
• dren longitudinal sub acostament
Drenurile transversale de acostament au o lăţime de 25...30cm şi adâncime de 30...50cm situate
la o distanţa de 10...20m în funcţie de panta longitudinală a drumului.
Panta longitudinală a acestor drenuri este de 4-5% şi se execută normal pe axa drumului când
declivitatea în profil longitudinal al drumului este mai mică de 2% cu înclinarea de cca.60 grade în
direcţia pantei când declivitatea este mai mare de 2%.
Stratul drenant continuu are o grosime de 15cm la taluzurile drumui, el se recomandă în special
la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulaţie.
Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant continuu prin
taluzurile drumului, se face cu cel puţin 15cm deasupra fundului şanţurilor sau în cazul ramleelor
deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnante în zonă.
Nu se prevăd măsuri de evacuarea apelor din corpul drumului în cazul rambleelor executate
din pământuri necoezive sau permeabile.
Drenurile longitudinale sub acostament sau sub rigole se prevăd în zonele de debleu sau la
nivelul terenului unde nu există posibilitatea evacuării apelor prin şanţuri.
în acest caz stratul inferior de fundaţie va fi prelungit până la dren, iar panta longitudinală
a drenului va fi de minimum 0,3%.
Realizarea drenurilor de acostament
După executarea stratului de fundaţie şi complementarea acostamentelor cu pământ la nivelul
acesteia, înainte de cilindrare se vor realiza săpăturile în acostament la dimensiunile, înclinarea faţă
de axe, panta prescrisă şi distanţe între ele arătate la punctul 0.
Pământul va fi evacuat în afară amprizei şi în locul acestuia se va pune materialul drenant din
balast 0-71, realizându-se continuitatea materialului granular şi racordarea cu cotă inferioară a
fundaţiei.
Odată terminate aceste operaţii se trece la cilindrarea fundaţiei cu acostamente şi drenuri le
executate cărora trebuie să li se asigure evacuarea la o cotă superioară şanţului cu cel puţin 15cm.
Realizarea stratului drenant continuu
Această se realizează odată cu stratul inferior al fundaţiei conform prevederilor Caietului
nr.4. Realizarea drenului longitudinal sub acostament sau rigolă.
Săpătura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat.
Dacă se sapă manual betonarea acestuia va fi în funcţie de ad-ncime şi
anume:
• pentru H= 1,00-1,50 lăţimea= 0,60m
• pentru H= 1,50-200 lăţimea= 0,80m
• pentru H= 2,00-4,00 lăţimea= l,20m
În cazul drenului săpat mecanizat lăţimea va fi în funcţie de lăţimea cupei, dar minimum 25
m.
În cazul săpăturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 4...6m lungime din aval către
amonte, sprijinite corespunzător, cu asigurarea permanentă a scurgerii apelor colectate. Tronsonul
următor se atacă numai după ce tronsonul precedent a fost umplut, cel puţin până la jumătatea
adâncimii lui, cu corpul drenant.
În cazul executării drenului prin săpare mecanică, este necesar că se coordoneze săparea şi
executarea corpului drenului astfel încât să nu se ţină săpătura deschisă.
Săpăturile se vor executa cu pereţi verticali, fără sprijiniri până la adâncimi de:
• 1,00m în pământuri vârtoase şi nisipuri în stare îndesată
213
• 1,50m în pământuri tari

Când adâncimea săpăturilor depăşeşte aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va săpa cu taluze.
Este interzis să se menţină săpăturile deschis. Corpul drenurilor se execută imediat ce săpătura a
juns la cota prevăzută.
Materialul rezultat din săpătura se va îndepărta de la locul săpăturii la o distanţă mai mare de
0,50m.
În funcţie de soluţia prevăzută în documentaţia se va realiza radierul rigid din beton Bc7,5, la
cota prevăzută în documentaţia de execuţie care poate avea o pantă longitudinală de 0,2-10% sau
radierul elastic prin compactarea terenului din talpa sau din balast, care nu poate avea o pantă mai
mare decât şanţurile şi rigolele neprotejate.
Pe radierul pregătit se pozează tubul de drenaj, cu talpa din PVC având diametrul de 80-150mm
sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150mm conform prevederilor din proiectul de
execuţie.
Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietriş se face prin mijloace mecanice sau direct
prin aruncare. Corpul drenant se realizează prin compactare în straturi de 30...40cm grosime şi pe
măsura ce se execută acesta se demontează sprijinirile dacă acestea există.
Se interzice întreruperea lucrărilor în stadii care pot periclita lucrările executate, stabilitatea
terenului sau a construcţiilor existente în vecinătatea lor.
în cazul săpăturilor mecanizate, lucrările de săpare şi umplere se succed astfel încât să nu
rămână săpături deschise la sfârşitul zilei de lucru.
Capacul de închidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatră brută sau bolovani cu mortar de
ciment sau dintr-un pereu din dale prefabricate de beton simplu turnat pe loc sau din dale
prefabricate.
BORDURI ŞI RIGOLE PREFABRICATE
Montarea bordurilor
Lăţimea săpăturii va fi egală cu lăţimea elementului majorată cu 0,20m.
Fundul săpăturii este adus cu grija la cotele prevăzute în proiect şi este compactat, dacă este
nevoie, ca să atingă 95% din densitatea optimă Proctor normal.
în cazul unei săpături mai adânci faţă de cota prescrisă, antreprenorul trebuie s ă compenseze
diferenţa de cotă prin creşterea grosimii fundaţiei bordurii şi rigolei. Când lucrările sunt
montate per pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.
Caietul de sarcini speciale sau dirigintele stabileşte condiţiile de depozita re provizorii de
refolosire sau de evacuare a pământului rezultat din săpături.
Bordurile şi rigolele prefabricate sunt montate pe o fundaţie de nisip sau beton de minimum
lOcm grosime.
Caietul de sarcini speciale sau plnurile de excuţie stabilesc natura ş i dimensiunile fundaţiei,
precum şi un eventual element de sprijinire a bordurii şi a dispozitivului destinat să asigure
scurgerea apelor infiltrare în corpul drumului.
Rosturile nu vor trebui să aibă mai mult de 2cm grosime şi vor fi rostuite cu mortar M50.
Bordurile şi rigolele prefabricate sunt puse urmărind cotele, aliniamentele şi declivităţile stabilite
prin detaliile de execuţie.
Toleranţele admise la montarea bordurilor şi rigolelor vor fi mai mici de 5mm faţă de cotele
precizate în profilele transversale corespunzătoare şi în profilul în lung.
ÎNCERCĂRI ŞI CONTROALE
Controlul de calitate şi recepţia lucrărilor
Independent de încercările preliminare de informare şi încercărilor de reţeta privind calitatea
materialelor elementare care intervin în construcţia lucrărilor şi fac obiectul pct. 0 al prezentului
caiet, se va proceda la:
A. încercări preliminare de informare
Aceste încercări care cuprind studii de compoziţie a betoanelor, precum şi încercări de
214
studii sunt efectuate înainte începerii fabricării betoanelor.

B. încercări de control de calitate
încercările de control de calitate sunt efectuate în cursul lucrărilor în condiţiile de frecvenţa
speficificate în tabelul nr.33 completat cu dispoziţiile caietului de sarcini speciale.
C. încercări de control de recepţie
încercările de control de recepţie sunt efectuate fie la sfârşitul execuţiei uneia din fazele
lucrării, fie în momentul recepţiei provizorii a lucrării, în condiţiile precizate în tabelul
nr.33, completate prin dispoziţiile caietului de sarcini speciale.
Tabelul 33
Denumirea Natura încercării Categoria de Frecvenţa
lucrării control
A B C
Betoane Bel 0 -studiul compoziţiei X X -pentru betoane de clase

-încercări la compresiune X X -pe părţi de lucrări
X BclO
-încercări la întindere X X X
Betoane Bc 10 -încercarea la compresiune X -pe părţi de lucrări la
cererea dirigintelui
-încercarea de plasticitate X -pe părţi de lucrări la
cererea dirigintelui
Cofraje —controlul dimensiunilor de X —înaintea betonării
amplasare şi soliditate fiecărui element
Armătura -controlul poziţiei x
armăturilor
Lucrările executate -controlul dimensiunilor şi X -la fiecare lucrare
din beton sau zidărie încadrării în toleranţe
din piatră sau
bolovani
-controlul corectei finisări a X
feţei văzute
Lucrări de protejare a -amplasamentul lucrărilor X X -la fiecare lucrare
şanţurilor, rigolelor
şi casiurilor
-dimeniunile şi calitatea X X
lucrărilor
-profilul longitudinal, X X
secţiunea şi grosimea
protejării
Denumirea Natura încercării Categoria de Frecvenţa

lucrării control
A B C
Drenuri -amplasamentul şi înclinarea X

transversale de
acostament
215
-dimensiunile X la fiecare lucrare

-posibilitatea de scurgere în X
şanţ
Drenuri -amplasamentul şi înclinarea X
longitudinale
—dimensiunile X la fiecare lucrare
—posibilitatea de scurgere în X
şanţ
Drenuri -amplasament X X
longitudinale
-cotele radierului X
-realizarea corectă a filtrului X la fiecare lucrare
-amplasarea camerelor de X X
vizitare
—controlul funcţionării X X
Canalizare -amplasamentul X X
-cotele radierului X
-pozarea corectă a tuburilor X
şi realizarea îmbinării între
ele
-realizarea corectă a X
umpluturii
-amplasarea şi execuţia X X la fiecare lucrare
corectă a gurilor de scurgere şi
a căminelor de vizitare
-racordarea între gurile de X
scurgere şi canalizare
-controlul funcţionării
Borduri de trotuar -amplasamentul X X
-realizarea corectă a fundaţiei X la fiecare lucrare
-respectarea cotelor X X
A - încercări preliminare de informare
B - încercări de control de calitate
C - încercare de control de recepţie
RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Lucrările privind scurgerea şi evacuarea apelor de suprafaţă vor fi supuse de regulă unei
recepţii preliminare şi unei recepţii finale, iar acolo unde sunt lucări ascunse, care necesită să
fie controlate şi recepţionate, înainte de a se trece la faza următoare de lucru cum sunt
lucrările de drenaj, canalizare ş.a., acestea vor fi supuse şi recepţiei pe faze de execuţie.
RECEPŢIA PE FAZE
În cadrul recepţiei pe fază (de lucrări ascunse), se va verifica dacă partea de lucrare ce se recepţionează s-a
executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţia de execuţie şi de prezentul Memoriu
Tehnic.
În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care se confirmă posibilitatea
trecerii execuţiei la faza imediat următoare.Recepţia pe fază se efectuează de către dirigintele lucrării şi şeful de
lot, documentul se încheie ca urmare a recepţiei şi poartă ambele semnături.
Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la umătoarele momente ale lucrării:
a) Pentru drenuri:
• tasarea şi amplasarea căminelor;
• executarea săpăturii la cotă;
216
• realizarea radierului şi pozarea tubului drenant;

• la realizarea umpluturii drenante
b) Pentru canalizări:
• tasarea canalului şi amplasarea gurilor de scurgere şi căminelor de vizitare;
• executarea săpăturii, la cote la canal şi cămine;
• pozarea tuburilor şi realizarea îmbinărilor dintre acestea;
• realizarea radierului din gurile de scurgere şi cămine de vizitare;
• realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru înălţime şi realizarea umpluturii la cota finală
c) Pentru lucrări din beton şi zidării: şanţuri ramforsate, şanţuri zidite, camere de cădere ş.a.
• trasarea;
• execuţia săpăturilor la cote;
• executarea cofrajului;
• montarea armăturii
d) Drenuri transversale de acostament:
• la realizarea acestora;
Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de control, cât şi
comisiei de recepţie preliminară sau finală.
RECEPŢIA PRELIMINARĂ
La terminarea lucrărilor sau a unor părţi din acestea se va proceda la efectuarea recepţiei preliminare a
lucrărilor, verificându-se:
• concordanţa cu prevederile prezentului Memoriu Tehnic, caietului de sarcini speciale şi a
proiectului de execuţie;
• dacă verificările prevăzute în prezentul Memoriu Tehnic au fost efectuate în totalitate;
• dacă au fost efectuate recepţiile pe faze şi rezultatul acestora;
• condiţiile tehnice şi de calitate ale execuţiei, precum şi constatările consemnate în cursul execuţiei
de către organele de control (beneficiar, diriginte etc)
În urma acestei recepţii se încheie Procesul verbal de recepţie preliminară şi în care se consemnează
eventualele remedieri necesare, termenul de execuţie a acestora-stieoswndări cu privire la modul de
ţinere sub observaţie unde s-au constatat unele abate prezentului Memoriu Tehnic.
RECEPŢIA FINALĂ
La recepţia finală a lucrărilor, dupa expirarea termenului de Perioada de Garantie Acordata Lucrarilor
(60 luni calendaristice) se va consemna modul în care s-au comportat lucrarile.
TROTUARE AMENAJATE
Art.1. Obiect şi domeniu de aplicare
Art. 2. Conditii generale
Antreprenorul va ţine evidenţa calităţii lucrărilor prin întocmirea şi ţinerea la zi a dosarului cu

certificate de calitate şi a registrului cu rezultatele încercărilor realizate în laborator. Când este
necesar, la cererea dirigintelui de şantier, antreprenorul este obligat să efectueze verificări
suplimentare faţă de prevederile acestui caiet de sarcini.
În cazul în care se constată abateri de la cerinţele de calitate prevăzute în caietul de sarcini,

beneficiarul va dispune întreruperea lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.
Art.3. Soluţia tehnică adoptată
217
- Trotuarele vor avea caracteristicile dimensionale şi se vor amplasa conform pieselor

desenate ale proiectului tehnic.
Deoarece pe unele porţiuni traseul galeriilor edilitare are acelaşi amplasament cu trotuarele,
aceste lucrări (realizarea galeriilor) se vor executa înaintea trotuarelor (vezi şi menţiunile din memoriul
tehnic).
Problemele care fac obiectul unui caiet de sarcini pentru execuţia trotuarelor pe aceste
porţiuni vor fi tratate separat.
- Soluţie constructivă :
- strat de uzură din strat BA8 4 cm
- strat de agregate naturale stabilizate cu ciment 10cm ;
- strat de fundatie din balast 15cm
Porţiunile de trotuare care se execută în trepte vor fi mărginite de bordurile „mari” (20 x 25
cm) spre carosabil şi de borduri „mici” (10 x 15 cm) la marginea fiecărei trepte.
Toate bordurile folosite vor fi finisate.
4.1. procurare materiale/semifabricate şi punere în operă
4.1.1. Borduri – procurare, transport, depozitare
Transportul bordurilor se va face cu vehicule deschise, avându-se grijă să nu existe pericolul de

deteriorare.
Operaţiunile de încărcare-descărcare se vor realiza cu atenţie, fiind interzisă manipularea prin

rostogolire sau aruncare.
Bordurile ce se vor utiliza vor fi prefabricate, realizate din beton de ciment şi vor respecta
condiţiile STAS 1139-87.
Caracteristicile bordurilor vor trebui să fie atestate printr-un certificat de calitate

ce va însoţi fiecare livrare. Certificatul va cuprinde:
- marca de fabrică;
- numărul şi data;
- numărul şi tipul bordurilor;
- caracteristicile mecanice;
- semnătura delegaţilor serviciului de control tehnic al calităţii din firma ce le-a confecţionat.
La livrare, se va urmări de asemenea respectarea caracteristicilor geometrice (planeitate, unghi
al muchiilor), precum şi defectele de suprafaţă.
Tipuri de borduri utilizate:

- bordură dreaptă finisată din beton C 25/30 (100 (33) x 25 x 20 cm), cu muchia dinspre
carosabil teşită;
- bordură dreaptă finisată din beton C 25/30 (75 (50) x 15 x 10 cm), utilizată la zonele
verzi şi la trotuarele în trepte.
Depozitarea bordurilor se va face în stive de cel mult 1,5 m înalţime, fiind recomandată amplasarea
de şipci între rânduri.
218
4.1.2. Borduri - punere în operă
La punerea în operă este necesar să se urmărească respectarea cotelor de nivel şi a

amplasamentului, conform proiectului tehnic şi detaliilor de execuţie.
Pentru racordarea trotuarului în dreptul intersecţiilor se utilizează borduri prefabricate 20 x 25

x 33 cm.
Bordurile se vor poza într-o fundaţie din beton C8/10, de dimensiuni conform detaliilor şi
profilelor transversale tip. După executarea săpăturilor necesare pentru turnarea betonului fundaţiilor
bordurilor, stratul suport al acestor fundaţii va fi compactat cu mijloace care pot realiza această
operaţie în spaţii înguste (maiuri mecanice).
După pozarea bordurilor se efectuează rostuirea cu mortar de ciment.
Se va urmări ca pasul la bordura care mărgineşte carosabilul să fie de 12 cm.

Pasul bordurilor de la trotuarele în trepte este cel prevăzut în detaliile de execuţie.
Toate aspectele legate de prepararea, transportul şi punerea în operă a betoanelor de ciment

utilizate la lucrările de borduri sunt cuprinse în caietul de sarcini nr. 7.
4.1.3. Straturile trotuarelor
Operaţiile preliminare cuprind:

- verificarea cotelor de nivel ale stratului de fundaţie din balast;
- în caz de neconcordanţe cu prevederile proiectului se vor face completările cu balast
necesare, care se vor compacta.
Se toarnă straturile de beton conform proiectului tehnic şi detaliilor de execuţie.
Art.5. Natura Şi calitatea materialelor folosite
5.1. Materiale componente - condiţii de calitate, preparare şi transport
5.1.1. Beton de ciment pentru stratul de rezistenţă
Betonul de ciment de clasa C 8/10 se confecţionează din agregate de tipul nisip şi pietriş de
râu, sau din balast spălat, conform STAS 662-82. Ca material de adaos se poate utiliza cenuşa de
termocentrală cu caracteristici ce respectă prevederile STAS 8819/1-80 şi 8819/2-86.
Liantul utilizat este cimentul tip PA 35 (II/A), cu caracteristici conforme SR 1500-96.
Ca aditiv de fluidificare se poate utiliza flubet.
Compoziţia betonului şi dozajele de materiale componente se stabilesc în laboratorul de

specialitate pe bază de încercări preliminare, prin comparaţii cu compoziţii deja folosite, cu materiale
identice. La stabilirea compoziţiei se va ţine seama de prevederile "Codului de practică pentru
executarea lucrărilor din beton şi beton armat, ind. NE 012 – 99, partea A".
Prepararea betonului se efectuează mecanizat, în staţii de betoane, conform reţetei stabilite în

laborator. Dozarea agregatelor şi cimentului se face gravimetric, iar a apei şi aditivului, volumetric.
Betonul de ciment preparat în staţia de betoane se transportă cu autobasculante cu benă
amenajate corespunzător, ferit de condiţii atmosferice defavorabile (ploi, vânt, soare), durata de
transport fiind de maximum 30 min.
219
5.1.2. Punere în operă
Aşternerea straturilor de beton pentru trotuare se face manual la o temperatură a aerului ce

depăşeşte valoarea de + 5 0C. Se urmăreşte ca betonul adus la locul de punere în operă să nu prezinte
fenomenul de segregare.
Se asigură compactarea betonului proaspăt prin vibrare cu echipamente adecvate (plăci

vibratoare).
Nivelarea/finisarea suprafeţei stratului de uzură al trotuarului se va putea face manual, cu o
grindă metalică, efectuându-se şi o striere transversală a suprafeţei.
Se acordă atenţie protejării betonului proaspăt, la început, până la completa zvântare, prin
acoperire cu prelate, folii, etc.
Art.6. Control de calitate Şi recepŢie
6.1. Controlul calităţii
Pe parcursul realizării lucrării este obligatorie verificarea în toate fazele de execuţie a

amplasamentului lucrării, a dimensiunilor şi calităţii lucrării.
6.2. Recepţia lucrării
Recepţia pe faze se face atunci când lucrările prevăzute în documentaţie sunt complet
terminate şi toate verificările sunt efectuate. În urma verificărilor se încheie
proces verbal de recepţie pe faze care confirmă posibilitatea trecerii la următoarea
fază. Se efectuează de dirigintele de şantier şi antreprenor.
La recepţia preliminară, comisia examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de

execuţie şi calitative impuse de proiect şi caietul de sarcini, precum şi constatările consemnate pe
parcursul execuţiei de către organele de control. Astfel, se încheie "Procesul verbal de recepţie
preliminar".
Se vor verifica în cadrul acestei operaţii de recepţie următoarele:

- amplasamentul lucrărilor conform proiectului de execuţie;
- calitatea materialelor conform standardelor respective;
- dimensiunile, pantele şi calitatea execuţiei lucrărilor.
Recepţia finală are loc după expirarea perioadei de garanţie şi se va face în condiţiile
respectării prevederilor legale în vigoare, precum şi a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
SEMNALIZARE RUTIERA – EXECUTIA MARCAJELOR
GENERALITATI
CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE

Vopselele de marcaj de culoare alba, sunt formate intr-un singur component realizând pelicula prin
uscare la aer. Nu se admite vopseaua lichida in amestec cu microbile.
220
Vopseaua de marcaj se aplica pe drum, urmata imediat de pulverizarea pe suprafata acesteia, a

microbilelor de sticla. Pulverizarea cu microbile se executa pe suprafata de vopsea proaspat aplicata,
pentru a asigura o buna fixare a microbilelor. Operatiile de pulverizare vopsea si microbile se executa
practic concomitent, cu aceeasi masina de marcaj.
Calitatea vopselei si peliculei de marcaj se apreciaza pe baza datelor din anexele 1 si 2.
CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE DE STICLA

Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile de sticla, tratate la suprafata.
Tipul si dozajul de microbile, va fi recomandat de fabricantul de vopsea de marcaj, conform certificatului
de omologare al vopselei. Ambalarea microbilelor se face in saci etansi.
Timpul de depozitare in ambalaj este de minim 12 luni.
TIPURI DE MARCAJE
1. Marcaje longitudinale care la rândul lor se subdivid in marcaje pentru:
- separarea sensurilor de circulatie;
- delimitarea benzilor;
- delimitarea partii carosabile.
Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin:
- linie simpla sau dubla;
- linie discontinua simpla sau dubla;
- linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua.
Dimensiuni si moduri de pozare a marcajelor longitudinale functie de diverse situatii sunt
prezentate in plansa nr. 1 a, b, c, d.
Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulatie se executa de regula din linie
discontinua simpla iar in unele cazuri se folosesc linii continue sau linii formate dintr-o linie continua mod
prezentat in plansa nr. 1 a, c.
Marcaje longitudinale de delimitare se executa când latimea unei benzi de circulatie este de
minimum 3,0 m prin linii discontinue simple având segmentele si intervalele aliniate in profil transversal
pe sectoarele din aliniament.
In apropierea intersectiilor se aplica linii continue simple sau duble.
Marcajele longitudinale de delimitare a partii carosabile se executa pe banda de incadrtare, in
exteriorul limitei partii carosabile:
- linii continue simple la exteriorul curbelor deosebit de periculoase;
- linii discontinue simple pe drumuri publice sau in intersectii.
Acest tip de marcaje sunt prezentate la fig. 2 din plansa nr. 1 a.
Marcajele longitudinale pentru locuri periculoase, in mod special pentru sectoare de drum cu
vizibilitate redusa in plan prin profil longitudinal se executa marcaje axiale cu linii continue care
inlocuiesc sau dubleaza liniile discontinue atunci când distanta de vizibilitate d min este inferioara
valorilor date in plansa nr. 1 c.
Pe drumurile cu cel putin patru benzi de circulatie, marcajul se executa ca si in cele curente.
Pe sectoarele de drum cu obstacole pe partea carosabila marcajele se executa conform plansei nr. 1
b.
2. Marcaje transversale
a. de oprire - linie continua având latimea de 0,40 m, astfel incât locul de oprire sa fie asigurata
vizibilitatea in intersectie (vezi plansa nr. 1 d fig. 7)
b. de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata de un triunghi cu
dimensiunile din plansa nr. 2
- de traversare pentru pietoni se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 60 cm iar
lungimea lor fiind de 3 sau 4 m functie de viteza de circulatie pe zona respectiva mai mica de 60 km/h nu
mai mare de 60 km/h
221
In intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa marcajele trecerilor de pietoni pot fi

completate prin sageti indicând semnele de traversare.
- de traversare pentru biciclete se executa prin doua linii intrerupte având dimensiuni conform
plansei nr. 2 b fig. 11.
3. Marcaje diverse
- de ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze in
traversarea intersectiei;
- pentru spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o linie continua
realizate conform plansei nr.2c
- pentru interzicerea stationarii;
- pentru locurile de parcare pe partea carosabila:
a. transversala pe axa sau marginea caii;
b. inclinata fata de axa sau marginea caii;
c. paralela cu axa sau marginea caii;
- curbele deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi pot fi precedate de marcaje de
reducere a vitezei constituite din linii transversale cu latime de 0,40 m conform plansa nr. 3 a fig.
19.
4. Marcaje prin sageti si inscriptii
Aceste marcaje dau indicatii privind destinatia benzilor directiilor de urcat spre o anumita
localitate, limitari de viteza etc., si au dimensiuni diferentiate functie de locul unde se aplica si viteza de
apropiere care poate fi mai mare de 60 km sau mai mica sau egala cu 60 km/h.
Dimensiuni si tipuri de sageti sunt date in schitele plansei nr. 3 b, c, d, e.
Culoarea utilizata la executia marcajelor este alba.
Marcajele se executa in general mecanizat cu masini si dispozitive adecvate. Marcajele prin sageti,
inscriptii, figuri precum si alte marcaje de volum redus se pot executa manual cu ajutorul sabloanelor
corespunzatoare.
La executia marcajelor cu vopsea suprafata partii carosabile, trebuie sa fie perfect uscata iar
temperatura mediului ambiant sa fie de min. +15oC astfel incât sa se asigure functionarea dispozitivelor de
pulverizare fara adaos de diluant iar intensitatea vântului sa fie suficient de redusa incât sa nu perturbe
jetul de vopsea.
APLICAREA MECANICA
Vopselele cu un continut mic de solvent se aplica cu masini de marcaj capabile sa realizeze

performantele inscrise in anexele 1 si 2.
PREGATIREA SUPRAFETEI DE MARCAJ
- Se stabileste itinerariul de marcaj si se caracterizeaza suprafata

- bituminoasa
- beton de ciment
- Suprafetele de marcaj murdare de grasime, se sterg cu toluen.
- Aplicarea marcajului se face cu vopsele de marcaj, având calitati tehnice conform Capitol 2.
La inceperea lucrului si pe parcurs de câte ori se considera necesar, se fac verificari ale dozajelor
de vopsea proaspat aplicata si microbile, corelat cu masuratori de grosimede film ud.
EXECUTIA MARCAJULUI RUTIER
La executia marcajului rutier, se va tine seama de urmatoarele:

- Tipul imbracamintii rutiere si rugozitatea suprafetei
- Cartea marcajului corectata cu ultimele situatii ale drumului
- Grafic de executie
222
- Tehnologia de marcaj (premarcaj, pregatire utilaj, pregatire suprafata, pregatire vopsea)

- Dozaj ud si uscat de vopsea, dozaj de microbile
- Executia lucrarilor se face cu ajutorul esalonului de lucru astfel:
- Presemnalizarea lucrarii cu echipaj auto al politiei
- Asigurarea de spatii libere pe drum, pentru a se asigura masini de marcaj, vitezza de lucru
corespunzatoare
- Pozare conuri pentru protectia vopselei ude
- Autovehiculul de incheiere a esalonului protejeaza vopseaua aplicata, pâna la darea in
circulatie si apoi recupereaza conurile
- Esalonul semnalizeaza cu indicatoare si mijloace de avertizare luminoase operatiunile de
marcaj
- Oprirea lucrarilor de marcaj trebuie sa se faca in conditii care sa nu pericliteze
continuitatea traficului rutier
- Fiecare categorie de marcaj se executa conform STAS 1848/7-85
- In timpul executarii marcajului rutier se executa verificari ale dozajului de vopsea si
microbile
- Banda de marcaj trebuie sa aibe un contur clar delimitat, cu microbile repartizate uniform
pe lungimea si latimea benzii de vopsea
- In timpul efectuarii marcajului pot apare defecte de pelicule. Aceste defecte de pelicula
obliga personalul care executa marcajul, sa treaca la remedierea imediata a cauzelor care le
genereaza.
CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR DE MARCAJ

Utilajele folosite pentru marcaj trebuie sa fie capabile sa execute lucrarile in conformitate cu
caietele de sarcini.
Probele martor sigilate, se pastreaza in locuri adecvate, conform timpului de viata in ambalaj,
recomandat de fabricant. In caz de litigiu, probele martor se analizeaza intr-un laborator neutru, pentru
obtinerea unui buletin de analiza necesar lamuririi litigiului.
Controlul cantitatilor si al calitatii marcajului va fi efectuat de Inginer.

Antreprenorul va trebui sa furnizeze in oferta sa un plan de asigurare a calitatii, precizând
organizarea mijloacelor materiale si din punct de vedere al personalului utilizat pentru efectuarea
controlului.
Controlul calitatii vopselei si a microbilelor trebuie efectuat de un laborator calificat desemnat de
Beneficiar iar plata va fi suportata de Constructor.
In caz de nerespectare a conditiilor impuse de caietele de sarcini, materialele (vopseaua,
microbilele) vor fi refuzate fara ca Antreprenorul sa pretinda vreo indemnizatie.
De altfel, Inginerul va putea efectua controlul calitatii materialelor in orice moment, cheltuielile
intrând in sarcina Antreprenorului.
Antreprenorul va respecta dozajele date de laboratorul de omologare, corectata in functie de trafic,
tipul si caracteristicile suprafetei drumului, tipul de vopsea utilizata si conditiile de mediu. Laboratorul
desemnat se va alatura controlului dozajului la fata locului.
In caz de nerespectare a dozajelor Antreprenorul va trebui sa refaca marcajul pe cheltuiala proprie
si in conditiile impuse de Inginer.
Inginerul este responsabil pentru calitatea controlului.
RECEPTIA LUCRARILOR DE MARCAJ

- Receptia lucrarilor de marcaj pentru vopsele cu durata de viata de pâna la 2 ani, se face in 2 faze:
. Engineer desemnat de Beneficiar va verifica reteta pentru vopsele, microbile si grosimea stratului
de vopsea executata.
223
. Se verifica geometria benzii de marcaj, conform prevederilor STAS 1848/7-85. Se verifica

constatarile privind dozajele de vopsea si microbile si grosimile peliculei ude, facute in timpul
executiei
. Se determina Coeficientul de Retroreflexie, Factorul de luminanta, Coeficient SRT si grad de
uzura, care trebuie sa corespunda cu CEN/TC 226 WG-2
. Deficientele de calitate de tipul: aspect, proprietati optice, dozaje de vopsea si microbile, se
propun pentru remediere
EXECUTIA PREMARCAJULUI
Premarcajul va fi efectuat in conditiile urmatoare:
- pe un sector vizibil, adica la limita vizibilitatii
Va trebui determinat axul drumului care sa fie marcat in raport cu marginile drumului, apoi se
va face un control vizual al axului determinat. In cazul aliniamentelor lungi, daca metoda vizuala nu
este satisfacatoare se vor folosi metode topografice.
VERIFICAREA CALITATII PREMARCAJULUI
Premarcajul va fi efectuat de Antreprenor in conditiile prevazute la Cap. 10 si va fi verificat de

Inginer. In cazul respingerii premarcajului de catre Inginer, Antreprenorul va trebui sa-l refaca pe
cheltuiala proprie.
Executia marcajului va incepe numai dupa acordul Inginerului privind executia premarcajului.
ANEXA NR. 1
FISA TEHNICA
1. Subiectul:
- Vopsea de marcaj rutier alba monocomponenta, in solvent organic, pe care se pulverizeaza

microbile de sticla, aplicabila pe beton bituminos sau beton de ciment
2. Denumire vopsea:
3. Caracterizare vopsea lichida

- Tip liant ....................................................................acrilic
- Densitate ................................................................min. 1,5 kg/l
- Substante nevolatile ...............................................min. 75%
- Vâscozitate (sec or UK) la 20oC.............................Valoarea determinata a
vopselei cu 75%
substante nevolatile
- Temperatura de inflamare ......................................(-7oC ... +2oC)
- Continut de cenusa la 450oC ..................................min. 54%
- Timp de depozitare in ambalaj inchis ermetic .......12 luni
224
4. Caracteristici peliculogene
4.1 Buletin de omologare Bast pentru grosimi de film ud de min. 300 si
rulaj de pâna la 0,6 Mi0
* Retroreflexie (mcd/1x.m2) ..........................min. 150
* Factor de luminanta (B) .............................min. 0,30
* Coeficient SRT ...........................................min. 45
* Uzura ..........................................................min. 85%
* Dozaje vopsea uda (gr/m2)...............conform grosime film ud la
omologare
* Dozaje microbile (gr/m2)...................conform grosime film ud la
omologare
* Tip microbile ................................ .conform fisa tehnica a
producatorului
4.2 Coordonate cromatice X Y Z............corespunzatoare CEN/TC-226 WG2
4.3 Spectrul IR al vopselei de marcaj
4.4 Timp de uscare (functie de grosime film,
la 20oC - 25oC si cca. 65% (HR)................................max. 30 minute
4.5 Asigurarea verificarii identitatii vopselei
de marcaj ................................................. Buletin LOYD sau LGA
5. Conditii de aplicare:
- Temperatura de aplicare
* aer .............................................................min. +5oC
* sol ...................................................... min. +5oC
- Higrometrie (HR %) .......................................... max. 85%
- Dilutie
* Tip diluant ............................................... Toluen
* Cantitate in functie de temperatura
mediului ambiant ................................ max. 3%
- Masina de marcaj
* Tip masina
* Presiune pistol vopsea
* Presiune pistol microbile
* Viteza masinii de marcaj la aplicare de vopsea si microbile
6. Toxicitate .............................................. In conformitate cu HGR 340/1992
7. Reguli de siguranta la transport, pentru vopsea, diluant

depozitare si aplicare si microbile
8. Expediere........................................... Tip de ambalaj si capacitate

netto, mijloc de transport
225
ANEXA NR. 2
FISA TEHNICA
1. Obiectul:
- Vopsea de marcaj rutiera alba, monocomponenta, diluabila cu apa, pulverizata cu microbile de
sticla, cu uscare la aer, aplicabila pe beton bituminos sau beton de ciment
2. Denumire vopsea:
3. Caracterizare vopsea lichida
- Tip liant ................................................................. ......acrilic

- Densitate .............................................................. ......min. 1,6 kg/l
- Substante nevolatile .......................................................min. 75%
- Vâscozitate (sec) ....................................... ....Valoarea determinata a
(cupa cu diametru 5 mm sau 6 mm) vopselei cu 75% substante
nevolatile la 20oC
- Depozitare in ambalaj la temperaturi
mai mari de 0oC............................................. ...............min. 6 luni
4. Caracteristici peliculogene
4.1 Buletin de omologare Bast pentru grosimi de film ud de min. 300 si
rulaj de pâna la 0,6 Mi0
* Retroreflexie (mcd/1x.m2) .......................................min. 150
* Factor de luminanta (B) ..........................................min. 0,30
* Uzura .................................................... ............min. 85%
* Coeficient SRT ........................................ ............min. 40
* Dozaje microbile (gr/m2)............. .....conform grosime film ud la
omologare
* Tip microbile ....................... ..........conform fisa tehnica a
producatorului
4.2 Coeficient X Y Z.................................corespunzator CEN/TC-226 WG2
4.3 Spectrul IR al vopselei de marcaj
4.4 Timp de uscare (in functie de grosime)
conform.............................................Buletin Bast la grosimi de 300 -400 timp de uscare
de max. 4 minute. La grosimi de 600 timp
de uscare de maximum 10 minute
4.5 Rezistenta la ploaie................................Rezista, daca pelicula se lasa dupa uscare inca
20-30 minute inainte de a fi udata
5. Conditii de aplicare:
- Temperatura de aplicare
* aer .................................................................min. +5oC
* sol .................................................................min. +5oC
- Higrometrie (HR %) .....................................................max. 85%
- Dilutie..........................................................calitatea apei de dilutie
cantitate %
- Masina de marcaj
* Tip masina
* Viteza de marcaj
* Presiune la pistol vopsea si microbile
6. Asigurarea verificarii, identitatea,
226
vopselei livrate...................................................Buletine LOYD sau LGA
7. Toxicitate ............................................. .In conformitate cu HGR 340/1992
8. Reguli de siguranta la transport, pentru vopsea, diluant

depozitare si aplicare si microbile
9. Expediere......................................................Tip de ambalaj, capacitate

netto si mijloc de transport
INDICATOARE RUTIERE
GENERALITATI
ART. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia indicatoarelor si la receptia acestui gen de lucrari.
■ Acesta cuprinde clasificari dupa dimensiuni, simboluri, forme, prescriptii tehnice precum si
alte conditii ce trebuie sa fie indeplinite de indicatoare in vederea utilizarii lor pentru semnalizarea
rutiera a drumurilor europene ce urmeaza a se reabilita.
ART. 2. PREVEDERI GENERALE
227
Confectionarea indicatoarelor - calitatea acestora trebuie sa corespunda prevederilor standardelor

respective aflate in vigoare.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului verificari suplimentare fata de
cele prevazute in prezentul caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a operatiunilor cu
rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
In cazul când se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul va dispune
refacerea lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
TIPURI DE INDICATOARE - CONFORM STAS 1848/1-85

ART.1. FORME, CULORI, SEMNIFICATII ALE INDICATOARELOR
A. Indicatoare de avertizare a pericolului
Acest tip de indicatoare se prezinta in urmatoarele doua forme: de triunghiuri echilaterale si de
drePtunghiuri.
Triunghiurile echilaterale au chenar rosu prezentând o figura desenata in culoarea neagra pe fond
alb.
Dreptunghiurile sunt de marimi diferite prezentând pe fond alb sageti rosii care indica sensul
virajului sau benzi inclinate descendente spre partea carosabila.
B. Indicatoare de reglementare
* de prioritate
Formele cele mai variate sunt intâlnite la acest tip de indicatoare:
- sageti, pentru semnalarea unei treceri de cale ferata, de culoare alba cu chenar rosu;
- triunghi echilateral alb cu chenar rosu;
- octogon de culoare rosie având inscrisa inscriptia STOP;
- patrat galben prezentând un chenar alb pentru a indica drum cu prioritate;
- indicator circular cu chenar rosu având pe fondul alb reprezentate doua sageti una rosie si alta
neagra;
- patrat pe fond albastru având reprezentate doua sageti rosie si alba.
* de interzicere sau restrictie
Cu singura exceptie care se prezinta sub forma patrata, toate celelalte figuri sunt de forma
circulara cu chenar rosu, in marea lor majoritate afisând diverse inscriptii, desene pe fond alb sau albastru.
* de obligatie
Sunt in totalitate circulare, pe fond albastru prezentând sageti albe, reprezentari schematice, valori
pentru viteze de circulatie.
C. Indicatoare de orientare si informare
Indicatoare de orientare
Forma in care se prezinta acest gen de indicatoare este cea dreptunghiulara si cea cu sageata,
majoritatea având fond albastru pe care sunt inscrise cu diverse caractere, denumiri de localitati, etc., cu
culoare alba.
Indicatoare de informare
Acest tip de indicatoare au forme patrate sau dreptunghiulare de culoare albastra (fondul) pe care
sunt prezentate simbolic diverse utilitati din imediata apropiere a drumului european, cum ar fi: treceri
pietoni, punct sanitar, autostrada, restaurant, telefon, service si altele.
D. Semne aditionale
Acest tip de indicator are forma dreptunghiulara dar cu câteva exceptii si pe cea patrata, sunt
montate sub indicatoarele prezentate mai sus cu scopul de a atentiona conducatorii autovehiculelor asupra
unor particularitati ale tronsoanelor de drum.
228
ART. 2. CONFECTIONAREA SI VOPSIREA INDICATOARELOR

Indicatoarele se vor confectiona din aluminiu astfel incât sa se realizeze cu precizie formele si
dimensiunile prevazute in prezentul caiet de sarcini.
Indicatoarele de forma triunghiulara, rotunda, dreptunghiulara cu laturi sub 1,0 m si cele in forma
de sageata - se vor executa din tabla de aluminiu cu grosimea de min. 2,0 mm, având conturul ranforsat
prin dubla indoire sau cu profil special din aluminiu.
Panourile dreptunghiulare sau patrate având latura cea mai mica de cel putin 1,0 m se executa din
profile speciale imbinate pe verrticala.
Nu se admit prinderi prin sudura sau nituire.
Suruburile utilizate trebuie protejate anticoroziv.
Spatele indicatorului si rebordul se vopsesc in culori gri.
Folia reflectorizanta se aplica pe suport din aluminiu.
Pregatirea suprafetei indicatoarelor in vederea aplicarii foliei reflectorizante se face dupa cum
urmeaza:
- degresarea suprafetei pentru a indeparta petele de ulei cu apa si detergenti la temperatura de
aproximativ 25oC;
- inlaturarea urmelor de praf cu o cârpa moale curata si stergerea cu o cârpa inmuiata in alcool;
- dupa zvântare se aplica folia reflectorizanta.
Aplicarea foliei reflectorizante
Folia ce se va utiliza este de tip clasa 2 (tip high intensity grade). Foliile trebuie sa corespunda
calitativ conditiilor mentionate in cap. "Metode de testare a foliei reflectorizante".
Aplicarea foliei se poate face "la rece" atunci când se foloseste folie cu adeziv la presiune sau "la
cald" atunci când se utilizeaza folie cu adeziv activat la cald.
ART. 3. DIMENSIUNILE INDICATOARELOR

Dimensiunile indicatoarelor vor fi in conformitate cu reglementarile Comunitatii Europene.
Dimensiunile date in continuare sunt cele considerate “mari” in legislatia romana.
A. Avertizare, reglementare si obligare
a) Indicatoare triunghiulare
Indicatorul “Cedeaza trecerea” fig. 34
latura = 1200
latimea chenarului = 150
latime banda = 13
Alte indicatoare triunghiulare
latura = 900
b) Indicatoare circulare
diametrul = 800
c) Indicator de forma octogonala
inaltimea = 950
d) Indicator de forma patrata
latura = 650
e) Indicatoare dreptunghiulare
Indicator “Curba periculoasa” fig. 5a
lungime = 1200
latimea = 650
Indicator “Trecere la nivel cu CF” fig. 31
lungime = 1000
latimea = 300
B. Indicatoare de orientare (si informare)
a) Dimensiunile necesare vor rezulta din continutul informatiilor de pe indicator.
229
Aceste indicatoare sunt fig. 82a, 82b, 82c, 82e, 86, 92a, 92b, 93, 94, 95b, 96a, 97a, 98a, 98b, 99,
100, 101, 102, 103a, 103b.
Forma poate varia intre un patrat si dreptunghi cu raportul lungime/latime cuprins intre 2 si 2,5.
b) Dimensiunile indicatoarelor care nu implica scrieri.
Indicatorul “Presemnalizarea traseului de urmat in vederea efectuarii virajului la stanga” fig. 85.
lungime = 650
latime = 500
Indicatorul “Banda rezervata circulatiei mijloacelor de transport in comun” fig.86.
“Presemnalizarea traseului de urmat pentru anumite categorii de vehicule” fig. 88 “Selectarea
circulatiei” fig. 89, 90, 91
lungime = 650
latime = 500
Indicator “Identificarea drumurilor” fig. 97a
lungime = 550
latime = 330
Indicator “Deschis traficului international” fig. 98a
lungime = 550
latime = 330
Indicatoare “Trecerea subterana pentru pietoni” fig. 106, “Politia” fig. 107 si “Post de prim ajutor”
fig. 109.
lungime = 650
latime = 500
Indicatoare “Autostrada” fig. 112 si 113
lungime = 650
latime = 500
Indicatoare “Post depanare” fig. 117, “Telefon” fig. 118, “Statie de benzina” fig. 119, “Hotel sau
Motel” fig. 120, “Restaurant” fig. 121,”Bufet sau Coetarie” fig. 122, “Teren pentru camping” fig. 123,
“Teren pentru caravane” fig. 124, “Teren pentru camping si caravane” fig. 125, “Cabana pentru turisti”
fig. 126, “Parcarea” fig. 127a.
lungime = 650
latime = 500
“Indicarea lungimii unui sector periculos” fig. g si “Trecerea la nivel cu calea ferata” fig.s
lungime = 600
latime = 200
“Directia drumului cu prioritate” fig. n si o
lungime = 600
latime = 600
ART. 4. METODE DE TESTARE A FOLIEI REFLECTORIZANTE

1. Prezentul caiet de sarcini stabileste metodele de testare pentru folii reflectorizante inainte de a fi
folosite la confectionarea indicatoarelor de circulatie rutiere permanente si temporare, precum si pentru
indicatoarele de circulatie retroreflectorizante, instalabile pe drumuri europene.
2. Generalitati
Materialele retroreflectorizante vor fi clasa 2 (high intensity grade).
2.1 Materiale din clasa 2 (high intensity grade)
Foliile care apartin acestei clase detin o inalta performanta de retroreflexie. Aceste folii sunt
constituite din microbile de sticla aderente la o rasina sintetica, incapsulate de catre o suprafata plana la
exterior.
2.2. Clasificarea vizuala
Foliile retroreflectorizante sunt marcate de catre producatorul lor.
Semnele de marcare sunt integrate in folii in timpul fabricatiei si nu pot fi indepartate prin metode
fizice sau chimice, fara a nu provoca distrugerea sistemului de retroreflexie.
Modelul si locul de aplicare a semnelor de identificare vizuala permite identificarea
230
producatorului si numarul anilor de utilizare a foliei retroreflectorizante. Semnele de identificare vizuala

pot fi vizibile la lumina retroreflectata, când suprafata foliei reflectorizante este iluminata perpendicular.
3. Metodele de testare pentru folii retroreflectorizante si indicatoare de circulatie
retroreflectorizante constau din metode de testare fotometrice, metode de testare a caracteristicilor
mecanice si metode de testare la medii agresive. Necesitatile de calitate pe baza testelor de calitate se vor
prezenta in continuare separat, pentru folii retroreflectorizante si indicatoare de circulatie
retroreflectorizante.
4. Folii retroreflectorizante
Foliile retroreflectorizante din clasa 2 destinate realizarii indicatoarelor de circulatie
retroreflectorizante se pregatesc, se conditioneaza si interpreteaza rezultatele testarii si se testeaza conform
urmatoarelor proceduri:
4.1 Pregatirea mostrelor
Mostrele de folii reflectorizante, inainte de a fi testate, se aplica pe placute de aluminiu cu
grosimea de 2 mm sau pe aliaje de aluminiu de calitate asemanatoare cu Al2MG2MnO3.
Suprafata placutei metalice trebuie sa fie plana, iar dimensiunile si metoda de testare trebuie sa fie
in concordanta cu testul care se executa si recomandarile facute de producatorul de folie retro-
reflectorizanta.
4.2 Conditionarea mostrelor
Mostrele de folii retroreflectorizante din materiale din clasa 1 si clasa 2, se vor conditiona timp de
24 ore la temperatura de 23oC ± 2oC si 50 RH + 5%.
4.3 Rezultatele testarii se exprima ca o marime medie, provenita din cel putin trei determinari a
trei mostre testate in conditii asemanatoare.
4.4 Analize fotometrice
4.4.1 Coeficient de retroreflexie
Coeficientul de retroreflexibilitate R permite sa se determine nivelul de calitate al vizibilitatii pe
timp de noapte pentru un semnal retro-reflectorizant. Coeficientul de retroreflexibilitate R se exprima in
CD/LX.M2 si se masoara cu aparate special denumite retroreflectomere.
Determinarea se executa pe mostre de dimensiuni de 15x15 cm aplicate pe suport din aluminiu, la
unghiuri de incidenta ß a sursei luminoase de 5o, 30o, 40o in raport cu normala si la unghiuri de receptie α
de 0,2o - 0,33o, 1o, 2o, in raport cu fascicolul incident.
Valoarea coeficientului de retroreflexie R, rezulta ca o medie a citirilor efectuate in diferite puncte
pe toata suprafata mostrei de folie retroreflectorizanta.
4.4.2 Culoare
Culoarea foliilor reflectorizante se determina pe mostre având dimensiunile de 5x5 cm, aplicate pe
placute de aluminiu (pct.4.1).
Masurarea culorii se face cu Colormeter, proba fiind iluminata cu o sursa de iluminare Standard
D65, sub un unghi de 45o fata de suprafata normala si cu o directie de masurare de 0o (Geometrie de
masurare 45/0).
4.5 Teste de verificare a caracteristicilor mecanice
4.5.1 Adeziunea la suport
Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o buna aderenta la suport, indepartarea prin jupuire
neputând fi posibila fara distrugerea materialului retroreflectorizant.
Testul de adeziune se executa pe esantioane având dimensiunile de 10x15 cm, conditionate
conform 4.2.
4.6 Teste de verificare a rezistentei la mediu
4.6.1 Rezistenta la coroziune
Se determina rezistenta la ceata salina produsa prin atomizarea la 35oC ± 2oC, a unei solutii de 5
parti greutate clorura de sodiu dizolvata in 95 parti greutate apa distilata. Mostrele de testat au
dimensiunile de 15x15 cm si sunt supuse actiunii cetii salina la min. doua cicluri de câte 22 ore fiecare
ciclu. Ciclurile vor fi separate printr-un interval de 2 ore la temperatura camerei, timp in care mostrele pot
fi uscate. Dupa testare, mostrele vor fi spalate cu apa distilata si uscate cu o pâsla in vederea examinarii.
Testul de rezistenta la coroziune poate fi considerat corespunzator daca mostrele testate nu
prezinta defecte de suprafata de tip fisuri, decolorari, etc.
231
4.6.2 Rezistenta la intemperii

Mostrele de folii retroreflectorizante, cu exceptia culorilor oranj si maro, se expun in diferite zone
climatice, timp de 2 ani, cu fata catre sud si inclinate la 45o.
In vederea testarii mostrelor se spala, se usuca cu cârpa moale sau burete si apoi se spala cu apa
distilata.
Testul se considera corespunzator daca mostrele de folii reflectorizante:

- Nu prezinta defecte de suprafata de tipul basici, cojiri fisuri sau maxim 0,8 mm contractii,
intinderi sau desprinderi de suport
4.7 Suprafata total uda - Determinarea coeficientului de retroreflexie
Performantele de retroreflectibilitate ale unei folii pe timp de ploaie, se simuleaza in laborator.
Mostrele de testat având dimensiuni de 15x15 cm, trebuie sa aiba intreaga suprafata de sus in jos,
acoperita cu un film de apa.
Aceasta se realizeaza prin variatia presiunii apei de la furtun.
Determinarea coeficientului de retroreflexie se face in conditiile in care apa cade pe suprafata
foliei.
Testul se considera corespunzator, daca coeficientul de retroreflexie pastreaza minim 90% din
valoare.
ART. 5. INDICATOARE DE CIRCULATIE RUTIERA

5.1 Generalitati
5.1.1 Prezentele specificatii pentru indicatoare de circulatie rutiera, permit instalarea de
indicatoare de circulatie rutiera retroreflectorizante optime si durabilitate in timp, pentru a fi utilizate pe
drumuri.
5.1.2 Foliile retroreflectorizante din materiale destinate indicatorului de circulatie rutiera, vor fi
testate de catre un laborator specializat.
5.1.3 La fabricarea indicatorului de circulatie din folii retroreflectorizante, foliile
retroreflectorizante trebuiesc aplicate corect, pe suport de aluminiu sau otel zincat.
Alte conditii de aplicare se vor realiza in conformitate cu recomandarile producatorului de
materiale retroreflectorizante.
5.1.4 Indicatoarele de circulatie rutiera terminate sunt marcate durabil si clar, pe spate, cu
urmatoarele date:
. Numele, marca fabricii sau alte date de identificare a producatorului sau vânzatorului;
. Tipul de materiale retroreflectorizante folosite in constructie;
. Luna si anul de asamblare a panoului.
5.2 Metode de testare fotometrica
5.2.1 Determinarea coeficientului de retroreflexie
5.2.1.1 Coeficientul de retroreflexie R' exprimat prin CD/Lx.M2, se poate determina cu
retroreflectometre fixe in laborator.
Scopul determinarii coeficientului R' este urmatorul:
- Determinarea nivelului de calitate al vizibilitatii pe timp de noapte, pentru panouri de semnalizare
retroreflectorizante;
- Urmarirea nivelului de retroreflexie in timp;
5.2.1.2 Pentru testare se aplica metoda prezentata la punctul 4.4. Citirea se face in mai multe
puncte ale suprafetei indicatorului de circulatie.
5.2.2 Culoarea
Culoarea indicatoarelor de circulatie retroreflectorizante se determina conform procedurii descrise
la punctul 4.4.2.
5.3 Teste de verificare a caracteristicilor mecanice
5.3.1 Adeziunea la suport
Testarea se face pentru a pune in evidenta legatura care exista intre folia retroreflectorizanta si
suportul indicatoarelor de circulatie, indepartarea foliei de suport nefiind posibila decât prin distrugerea
232
foliei.
5.3.2 Rezistenta la soc
O mostra de folie retroreflectorizanta de 15x15 cm decupata din indicatorul de circulatie este
asezata pe o rama având laturile de 10x10 cm. De la o inaltime de 25 cm cade o bila de otel cu diametrul
de 51 mm, având greutatea de 540 gr.
Testul se considera corespunzator daca folia nu se separa de suport sau nu prezinta crapaturi.
5.3.3 Rezistenta la caldura uscata
Mostrele de testare, având simendiunile 7,5x15 cm se mentin 24 ore in etuva, la temperatura de
71 C ± 3oC. Se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei si apoi se interpreteaza testul. Testul este
o
considerat corespunzator, daca mostra nu prezinta defecte de tipul fisuri, cojiri sau lipsa adeziunii.
5.3.4 Rezistenta la frig
Mostrele de testare având dimensiuni de 7,5x15 cm se expun timp de 72 ore in congelator, la
temperatura de -35oC ± 3oC. Apoi se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei si se interpreteaza testul.
Testul este considerat corespunzator daca mostra nu prezinta defecte de tipul fisuri, cojiri sau lipsa
adeziunii.
5.4 Teste de verificare a rezistentelor la intemperii
Indicatoarele de circulatie confectionate din materiale retro-reflectorizante trebuie sa reziste 10
ani.
Tipul de folie utilizata trebuie sa fie insusit de Inginer in care scop ofertantul trebuie sa prezinte un
certificat de calitate eliberat de un laborator specializat.
CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR DE SUSTINERE - CONFECTIONARE

Stâlpii pentru sustinerea indicatoarelor metalice au lungimea de 3,5 m si se confectioneaza dupa
cum urmeaza:
a) Pentru stâlpii indicatoarelor de forma triunghiulara, rotunda, sageti precum si pentru cele in
forma de patrat sau dreptunghi având latura cea mai mica sub 1,0 m, se foloseste teava de otel cu
diametre de 48-51 mm si grosimea peretilor de minim 3 mm
Se pot utiliza si alte tipuri de stâlpi daca acestea sunt aprobate de Inginer.
b) Pentru dispozitivele de sustinere ale panourilor din profile speciale de aluminiu se foloseste teava
sau profile de otel si sunt dimensionate in functie de suprafata panoului, pe raspunderea
ofertantului.
Caracteristicile acestor sustineri se precizeaza in cadrul ofertei.
VOPSIRE
Dispozitivele de sustinere a indicatoarelor se protejeaza cu grund de fier sau plumb si se vopsesc
in culoare gri.
CONTROLUL CALITATII PANOURILOR

Verificarea va fi facuta de Inginer.
Conditiile de verificare sunt urmatoarele:
Furnizorul va trebui sa-si asigure colaborarea unui laborator competent in domeniu. Cheltuielile
vor fi integrate in costul Antreprenorului.
Furnizorul va trebui sa furnizeze in propunerea sa un plan de control al calitatii, cuprinzând toate
testele ce se vor efectua in uzina.
CONTROLUL CANTITATILOR
Controlul cantitatilor va fi facut de Inginer care va avea ca sarcina:
- receptia marfii
- verificarea prin sondaj in depozit inainte de instalare
- controlul testelor furnizate odata cu panourile
- respectarea programului de instalare si verificare a conditiilor de calitate dupa instalare.
233
Atasat prezentului formular dar si pentru a corespunde cerintei de conformitate a propunerii tehnice,
anexam in continuare documentele urmatoare:
- Procedurile Tehnice de Executie (PTE)

- Planul calitatii (PC);
- Planul de Control Calitate Verificare si Incercare;
DEGI KAROLY, in calitate de reprezentant imputernicit autorizat sa semnez oferta pentru si in

numele ASOCIERII S.C. D&D INSTAL S.R.L.-SC EDIOC S.R.L-SC CONFORT DESIGN SRL.
prin Liderul de asociere
S.C. D&D INSTAL S.R.L.
ADMINISTRATOR
DEGI KAROLY
234

Metodologia de Realizare A Lucrarilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodologia de Realizare A Lucrarilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASOCIEREA SC D&D INSTAL SRL-SC EDIOC SRL-SC CONFORT DESIGN SRL

METODOLOGIA PENTRU REALIZAREA EXECUTIEI LUCRARILOR

MEMORIU TEHNIC PRIVIND METODOLOGIA DE LUCRU PROPUSA

Metodele de lucru propuse

In cadrul prezentului document se trateaza cerintele de ordin tehnic prevazute in cadrul

1.1. Denumirea obiectivului de investitii: “CANALIZARE MENAJERĂ A ORAȘULUI

1.2. Amplasamentul: ORAS UNGHENI, JUDETUL MURES

2. AMPLASAMENTUL LUCRARILOR CE URMEAZA A FI EXECUTATE:

2.a. Amplasamentul: (judetul, localitatea, strada, numarul): ORAS UNGHENI, JUDETUL

Prezentarea optiunii aprobate in documentatia de aviare a lucrarilor

c) Caracterizarea zonei de amplasamnet;

Condiţiile geotehnice ale amplasamentului

d) Devierile si protejarile de utilitati afectate

In cazul in care pozitia retelelor subterane nu corespunde cu cea indicata in proiect, se va

f) Căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea;

Accesul in zona se face pe caile de comunicaţii existente. Antreprenorul general va

g) Căile de acces provizorii nu este cazul

h) Bunuri de patrimoniu cultural imobil nu este cazul

2.2. Soluţia tehnică

a) Caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii;

Apa epurată este deversată în emisar – râul Niraj.

Necesitatea realizării investiţiei constă în:

b) Varianta constructivă de realizare a investiţiei

responsabile de la serviciul public, studiul topografic cu ridicări la scara 1:1000 anexat la

- Sistem transmitere de date GSM/GPRS

- Modul citire/ transmitere parametrii electrici (Putere, tensiune, curenti, etc)

SR 1846-1/2006 - Canalizări exterioare. Prescripţii de proiectare. Partea 1: Determinarea

METODOLOGIA PROPUSA PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR

Cadrul de aplicare al Metodologiei de realizare a lucrarilor

Conditiile existente sunt prezentate in memoriul tehnic.

in conformitate cu prevederile paragrafului anterior.

1.14.2. Biroul personalului tehnic al santierului

1.18.2. Responsabilul de proiect si Autoritatea Contractanta vor notifica Contractantului ziua si

LUCRARI IN ZONA DRUMURILOR JUDETENE/NATIONALE/EUROPENE:

Pentru: Executia lucrarilor pentru obiectivul “CANALIZARE MENAJERĂ A ORAȘULUI UNGHENI ȘI

Lucrarile in zonele drumurilor nationale/judetene/europene se vor executa numai dupa ce s-a

lucru pe perioada executiei lucrarii.

Traversari spatii verzi si drumuri modernizate

panoului de identificare a investiţiei. Contractantul va trebui să se conformeze, în materie de organizare

METODOLOGIE DE EXECUTIE A RETELELOR DE CANALIZARE

şanţului. De asemenea se plantează ţăruşi pe porţiunile de aliniament, din 50 în 50 m, pe axul

Respectarea întocmai a cotelor de pozare şi a pantelor conductei prevăzute în proiect prezintă o

În terenuri alunecătoare săpăturile se deschid pe tronsoane relativ scurte, de max.

La executarea săpăturilor, depozitarea pământului se va face la cel puţin 0,50 m

La execuţia săpăturilor se vor folosi sprijiniri corespunzătoare naturii terenului întâlnit.

În zona reţelelor subterane existente se vor executa numai săpături manuale.

Lăţimea şanţurilor se prevede de min.0,75m, adâncimea fiind variabilă funcţie de

Adâncimea minimă de îngropare a conductelor din PVC este determinată de adâncimea

Amenajarea şanţului trebuie să fie sub cota determinată de profilul longitudinal şi să

B = D + 0,50 m (B = 0,25 + 0,5 = 0,75 m).

Necesitatea executării patului de susţinere se decide în funcţie de calitatea solului de la fundul

Ca material pentru patul se susţinere pot fi utilizate solurile uşor compactabile,

După poziţionarea tuburilor în săpătură, deasupra acestora se aşterne un strat de pământ

Pentru compactarea manuală se recomandă utilizarea bătătorului din lemn cu muchii

Partea superioară a şanţului se va reumple cu materiale rezultate din săpătură curăţat de

Compactarea mecanizată, cu bătătoare mecanice grele, poate fi practicată numai de la

Îmbinările elastice (demontabile – etanşare cu inele de cauciuc elastomerice) se recomandă

La realizarea îmbinărilor se recomandă respectarea prescripţiilor producătorului în ceea ce

Îndoirea conductelor se poate executa la cald, după cum urmează:

La verificarea tranşeei şi a patului de nisip a conductei se va urmări adâncimea tranşeei,

Se admit următoarele abateri limită la montajul conductei:

Verificarea hidraulică, de rezistenţă şi de etanşeitate se va face înainte de executarea

Nu se admite încercarea pneumatică. Încercarea se face pe porţiuni de conducte pe care au