Sunteți pe pagina 1din 25

CONCEPTUL DE ORGANIZARE SI CONDUCERE AL ACTIVITATII DE PRODUCTIE DE CONSTRUCTIE.

Conceptele de organizare si conducere a activitatii de productie au existat din cele mai vechi timpuri fiind legate de modul de organizare a activitatii umane. Instrumente de activizare, dinamizare, armonizare si eficientizare a productiei au aparut ca urmare a dorintei tuturor celor angrenati in activitate de a gasi solutii, cai si mijloace care sa conduca la limitarea sau chiar anularea risipei si a ineficientei muncii. Organizarea si conducerea constituie 2 laturi distincte ale procesului productiv. Organizarea =ansamblu de masuri privind stabilirea, asigurarea ai coordonarea mijloacelor de productie si a fortei de munca in vederea desfasurarii productiei cu maximum de eficienta. - se refera la aspectele de structura a unui sistem; - pune in evidenta anatomia sistemului; - reprezinta statica unui sistem. Organizarea activitatilor productive - trateaza rezolvarea problemelor legate de ansamblul factorilor de productie; Organizarea activitatii de conducere se refera la stabilirea si dimensionarea structurii organizatorice, la repartizarea si concretizarea sarcinilor, responsabilitatilor si atributiilor, precum si la asigurarea unui cadru ordonat in care sa se manifeste factorii de productie. Conducerea =a organiza si dirija ansamblul tuturor resurselor impicate in procesul de productie, cu preponderenta a resurselor umane, pentru realizarea obiectivelor propuse, purtand intreaga responsabilitate in domeniu. - se refera la aspectele functionale ale sistemului; - pune in evidenta fiziologia sistemului; - reprezinta dinamica unui sistem; CONCEPTUL DE MANAGEMENT Managementul=stiinta si arta organizarii si conducerii, ce are la baza legitati , metode si tehnici specifice care, impletite cu cele de natura economica si de marketing, contribuie la realizarea obiectivelor prestabilite in conditii de eficienta sporita. Managerul este persoana care are cunostintele si talentul necesar pentru a valorifica profitabil resursele umane, financiare si materiale ale unei activitatii. Managementul este o stiinta pluridisciplinara. Ea parcurge, ca urmare a naturii conceptelor, mai multe scoli: 1. Scoala clasica 2. Scoala sociologica relatiilor social umane; 3. Scoala cantitativa - viziune profund matematico-statistica; 4. Scoala sistematica - viziune globala. 5. Scoala contextuala (oponentii scolii sistematice)-sustine ca nu exista o solutie toate situatiile; 6. Scoala romaneasca - viziune profund economica; - considera managementul la nivelul viziunii

buna de conducere pentru

CONCEPTUL DE SISTEM Sistemul caracteristici proprii Pentru a avea un sistem trebuie sa existe cele doua componente: 1.- elementele - trebuie sa aiba caracteristici proprii dar care nu confera neaparat caracterisitici sistemului. Elementele la randul lor pot fi considerate sisteme cu caracteristici proprii, fiind pentru sistemul integrator subsisteme. 2.- relatiile intre elemente sistemului. - definesc si delimiteaza sistemul in raport cu alte sisteme; - pot fi: directe, inverse, succesive, simultane. - are o serie de caracteristici: 1. Integralitatea - caracteristicile sistemului de a avea proprietati proprii; 2. Autocorectarea comportamentului stabilite; - capacitatea sistemului de reglare permanenta a propriu in vederea pastrarii caracteristicilor = legaturile sau rapoartele dintre elementele componente ale =multime de elemente ce interactioneaza intre ele formand un tot organizat cu

3. Auto-organizarea - capacitatea de a-si crea noi stari stabile in cadrul schimbarilor de mediu. PARTICULARITATIILE SISTEMULUI PRODUCTIV DE CONSTRUCTII Procesul productiv de constructii prezinta o serie de particularitati, in raport cu procesele industriale, ceea ce ii atesta si caracterul de activitate si ramura distinctiva intr-o economie nationala. 1. Procesul productiv este mobil produsul este fix Procesul productiv in constructii se manifesta in diferitele faze de executie a lucrarilor prin deplasarea muncitorilor, utilajelor si a materialelor, atat pe orizontala cat si pe verticala, de la un obiect de constructii la altul, de la un santier la altul. Pentru diminuarea efectelor nedorite ale mobilitatii se pot lua o serie de masuri specifice: organizarea de santier proprie fiecarui obiect si locatie; planificarea executiei lucrarilor; dotarea masinilor si utilajelor cu sisteme care sa permita deplasarea, demontarea si remontarea; aprovizionarea tehnico-materiala; structura diferita a cheltuielilor (organizare de santier, materiale, transport, forta de munca,samd). 2. Complexitatea generata de : - diversitatea meseriilor; - gama mare de tipuri si capacitati de mijloace mecanice; - gama mare de sorto-tipo-dimensiuni ale materialelor. - diversitatea solutiilor constuctive si a tehnologiilor de executie; Acest caracter complex genereaza probeleme legate de: atestarea si agrementarea produselor materiale si mecanice; solutii tehnice si tehnologii de executie optime. 3. Caracterul unicat al produselor de constructii, chiar si in cazul tipizarii.

Unicitatea este data, in primul rand, de caracteristicile geofizice ale amplasamentului constructiei. Problemele ce apar sunt: alegerea amplasamentului pe baza unei analize; proiectare distincta pentru fiecare constructie; autorizare distincta pentru fiecare constructie; asigurarea finantarii pentru fiecare constructie; documentatii proprii pentru fiecare constructie; organizare de santier distincta pentru fiecare constructie.

4. Influentele factorilor atmosferici Procesul productiv de constructii este desfasurat preponderent in aer liber. Aceasta impune realizarea unor sisteme de conservare si protejare a materialelor, de protectie a personalului si a utilajelor. 5. Durata relativ mare Durata relativ mare de executare a lucrarilor de constructie impune luarea unor masuri: planificarea executiei lucrarilor; efecte nedorite datorate blocarii fondurilor.

6. Greutatea mare a produselor inglobate in constructii presupun consumuri mari de combustibil, manopera si utilaje. 7. Lucrarile de extindere/modernizare/renovare/reparatii/consolidari ridica probleme de ordin tehnic, organizatoric si economic. SECTORUL DE CONSTRUCTII CA SISTEM -este vizualizat prin prisma activitatii de productie. Sectorul de constructii se considera in abordarea sa sistematica ca: sistem deschis - pentru ca are legaturi multiple si interactiuni permanente cu mediul exterior, din care primeste resurse materiale, umane, mecanice, financiare, informationale, energetice, factori atmosferici s.a.m.d.; sistem dinamic; - capacitatea de a-si modifica in timp legaturile cu mediul pastrandu-si integrabilitatea; sistem social-economic - pentru ca reuneste mijloacele de munca si obiectele muncii cu forta de munca prin intermediul careia isi realizeaza functionarea.

PRODUSUL CONSTRUCTIE CA SISTEM COMPLEX Produsul constructie luat in ansamblu este un sistem complex atat sub aspectul structurii diverselor componente, cerintelor conceptuale, tehnice si functionale, dar si sub aspectul organizarii procesului productiv de construire. - ca sistem complex cuprinde doua subsisteme intercorelate, ce pot la randul lor sa fie considerate sisteme: o Produsul constructie ca sistem tehnic Produsul constructie apreciat in totalitatea sa este unul tehnic pentru ca prezinta mai multe nivele ierarhice de structurare, cuprinzand subdiviziuni fizice si subsisteme functionale ce se pot defini astfel: 1.Obiect de investitie = ansamblul de obiecte de constructie grupate dupa functiuni si servicii, pe care le desfasoara in comun pentru a asigura functionalitatea obiecivului proiectat. 2.Obiect de constructie = este o constructie delimitata spatial, distincta, independenta din punct de vedere al utilizarii ei. 3.Parte de obiect de c-tie = orice componenta a unui obiect de constructie delimitata spatial, executabila in una sau mai multe etape in timpul procesului

de productie, avand o functie precisa, si care impreuna cu celalalte parti de obiect de constructie ii asigura acesteia integritatea fizica si functionala proiectata. 4.Stadiu fizic = partea de obiect de constructie realizata de executant, masurabila intr-o unitate de masura convenabila, cu un anumit grad de independenta. 5.Ansamblul de constructie = gruparea de subansambluri sau elemente cu functii omogene sau cu continut similar de lucrari, ce se identifica cu o categorie de lucrari sau cu o specialitate. 6.Subansamblul de c-tie = reprezinta o parte de obiect de constructie alcatuita din gruparea elementelor similarece se realizeaza de o anumita specialitate sau care se incadreaza intr-o anumita categorie de lucrari, si care poate fi executata intr-o singura etapa tehnologica de executie; - pot fi elemente de constructie propriu-zis, de instalatii, de izolatii si de finisaj. 7.1.Elemente de c-tie = este cea mai mica parte componenta a unui obiect de constructie, cu forma geometrica si dimensiuni specifice, caracterizata de un rol functional bine determinat; - contine articole analitice de lucrari realizabile cu continuitate intr-un anumit stadiu fizic; - cuprind mai multe componente numite articole de lucrari; 7.2.Elemente de instalatie = orice parte componenta a unei instalatii de profil; - cuprind mai multe componente numite articole de lucrari; 7.3.Elemente de finisaj = este o componenta a finisajelor de profil, reprezentand un element de acoperire a elementelor de constructie, de instalatii sau de izolatii, cu scop de protectie sau de imbunatatire a calitatii, scop decorativ sau imbunatatirea confortului. - cuprind mai multe componente numite articole de lucrari; o Produsul constructie ca subsistem de lucrari 1.Categorie de lucrari = cuprinde ansamblurile de lucrari din cadrul unui obiect de constructie care au acelasi specific de executie si care, de regula, sunt cuprinse in acelasi indicator de norme de deviz; - sunt organizare pe capitole de lucrari; 2.Capitol de lucrari = grupeaza mai multe articole de lucrari astfel: - capitole de lucrari ce contin toate articolele de deviz corespunzatoare unui singur articol de lucrare; - capitole de lucrari ce contin toate articolele de deviz corespunzatoare unui singur articol de lucrare dar si articolele de deviz corespunzatoare unor procese tehnologice ajutatoare; - capitole de lucrari ce contin toate articolele de deviz corespunzatoare la doua sau mai multe articole de lucrari apropiate. 3.Articole de lucrare - se defineste in doua maniere pornind de la cele 2 subsistem: = reprezinta o parte componenta distincta ce intra in alcatuirea unui element de constructie care are un rol functional determinat in cadrul acestuia; = reprezinta o lucrare elementara simpla de constructie, ce cuprinde operatii ce se executa de catre muncitori de aceiasi meserie, imbracand factorii de productie pe un anumit loc de munca, dotat cu mijloace de munca adecvate si urmarind o tehnologie specifica. - se defineste printr-o unitate de masura fizica;

Indicatoarele de norme de deviz seria 1981, reeditate si completate in 2000, sunt subgrupate in 41 de volume + 8volume de indicatoare ajutatoare pentru completarea operatiilor tehnologice necuprinse in indicatoarele de baza. Fiecarui indicator de norme de deviz, corespunzator categoriei de lucrari, ii revine un cod format dintr-o litera sau un grup de litere. Capitolele de lucrari sunt codificate in indicatoarele de norme corespunzatoare categoriei de lucrari din care fac parte printr-o litera, de la A la Z, ce insoteste codul categoriei. Fiecarui articol de lucrare ii corespunde un cod format din doua cifre, de la 01 la 99, ce insoteste codul categoriei si capitolului unde se incadreaza. Varianta de lucrare se codifica printr-o litera, de la A la Z, ce insoteste codul categoriei, capitolului si articolului in care se gaseste. Uneori codul variantei poate fi insotit si de o cifra, de la 1 la 9, ce diferentiaza calitatea materialului sau uneori chiar dimensiunea. Exemplu: TsA02C2

TRAIECTORIA ONTOGENETICA A PRODUSULUI CONSTRUCTIE PE FAZE I. Faza de proiectare 1. Studiu de prefezabilitate = documentul care cuprinde datele tehnice si economice prin care autoritatea contractanta fundamenteaza necesitatea si oprotunitatea realizarii lucrarilor; - contine: A. Parti scrise: a. Date generale; b. Evaluari privind eleborarea studiului de pre si de fezabilitate; c. Date tehnice ale lucrari; d. Finantarea investitiei. B. Piese desenate: a. Plan de amplasare in zona; b. Plan general. - este supus avizarii si aprobarii. 2. Studiul de fezabilitate = documentul ce cuprinde caracteristicile principale si indicatorii tehnico-economici a investitiei prin care se aigura utilizarea rationala si eficienta a cheltuielilor de capital si materiale pentru satisfacerea cerintelor economice si sociale prin prin realizarea produsului. - contine: A. Parti scrise: a. Date generale; b. Date tehnice ale lucrari; c. Date privind forta de munca ocupata dupa terminarea investitiei; d. Deviz general estimarea valorii totale a obiectului de investitie; e. Indicatori tehnico-economici; f. Finantarea investitiei; g. Avize si acorduri. B. Piese desenate: a. Plan de amplasare in zona; b. Plan general; c. Planuri de arhitectura. - fundamenteaza proiectul ce va fi trimis in faza de avizare si aprobare. vor desfasura lucrarile 3. Proiectul tehnic si caietele de sarcini = documentatia scrisa si desenata pe baza careia se de constructii. - trebuie sa fie complet si suficient de clar; - contine: A. Parti scrise: a. Date generale;

b. Caiete de sarcini pe specialitati; c. Lista cuprinzand cantitatile de lucrari; d. Graficul de executie al lucrarilor. B. Piese desenate: a. Planuri generale; b. Planse principale ale obiectelor; c. Arhitectura; d. Structura; e. Instalatii; f. Dotari tehnologice; g. Dotari de mobilier. - trebuie in mod obligatoriu avizat si aprobat atat intern cat si extern.

4. Faza de licitatie-ofertare Licitatie metodologiei si a documentelor adjudecarii executiei lucrarilor in favoarea celui = concurs prin care investitorul invita ofertantii, pe baza licitatiei, sa-si prezinte ofertele in scopul mai competitiv ofertant.

Modalitati privind ofertarea: - licitatie - pentru valori mai mari de 750.000E; - poate fi: - deschisa - pentru orice ofertant; - restransa - preselectie pentru licitatia propriu-zisa. - negociere participanti; - cu o singura sursa participant. - cerere de oferta- pentru valori mai mici de 100.000E. - concurs de solutii - cumparare directa pentru valori mai mici de 1500E. Principiile unei licitatii sunt: principiul concurentei libere; Principiul eficientei utilizarii fondurilor publice; Principiul transparentei; Principiul tratamentului egal; Principiul confidentialitatii. Ofertarea conformitate cu caietului de sarcini si a legii 10 pricina. = angajament ferm al ofertantului, reprezinta vointa acestuia, ca in documentele licitatiei si cu cerintele proiectului tehnic, a privind calitatea in constructii, sa execute lucrarile cu cu un singur - pentru valori intre 100.000-750.000E; - poate fi: - competitiva cu mai multi

se oferteaza preturi unitare pe categorii de lucrari; are la baza principiile liberei concurente, transparentei, tratamentului egal si confidentialitatii.

La ofertare sunt prevazute: proiectul propriu de organizare de santier; programul de control privind sistemul de asigurare al calitatii;

conditii de protectie a muncii; durata de executie.

Evaluarea si compararea de oferte are la baza: oferta cea mai avantajoasa tehnico-economica stabilita pentru oferta ce acumuleaza punctajul maxim. Punctajul este realizat in functie de capacitatea tehnica, capacitatea economico-financiara, cuantificari privind durata de executie, calitatea executiei; pretul cel mai scazut. Dupa clasament se trece la adjudecarea ofertei si semnarea contractului, respectiv, depunerea unei garantii de buna executie de 5-10%. cerintele proiectului 5. Faza de executie - consta in materializarea produsului constructie in conformitate cu si a caietelor de sarcini; - se desfasoara sub directa supraveghere a dirigintilor de santier atestati cat si a responsabililor tehnici cu executia atestati. Acestia sunt reprezentantii investitorului pe fiecare specialitate. Documente necesare: autorizatia de cconstruire; proiect tehnic; caiete de sarcini pe specialitati; documentatie contractuala; proiectul de organizare de santier; sistemul de control privind conducerea si asigurarea calitartii in constructii; graficul de executie aprobat; avizele si acordurile incheiate cu administratia publica.

o o o o o o o o

Decontarea executiei lucrarilor se realizeaza pe baza de masuratori, situatii de lucrari, a caietelor cu dispozitii de santier, respectiv pe baza situatiilor de plata. Receptia lucrarilor- constituie certificarea realizarii produsului constructie pe baza examinarii nemijlocite a acestuia in conformitate cu proiectul tehnic si a caietelor de sarcini; - constituie o componenta a certificarii calitatii este actul prin care beneficiarul declara ca accepta sa preia lucrarea, cu sau fara rezerve, si ca aceasta poate fi data in folosinta certifica faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile; - receptia se face de catre o comisie numita de investitor, formata din minim cinci membrii (investitorul, un reprezentant al administratiei publice, persoane de specialitate, proiectantul si executantul); - se face in doua etape: - receptia la finalizarea lucrarilor; - receptia finala la expirarea perioadei de garantie; - se incheie printr-un proces verbal de receptie in care se consemneaza observatiile si concluziile comisiei de receptie. La receptie se prezinta si cartea tehnica a constructiei.
Cartea tehnica a constructiei contine: 1. 2. 3. 4. 5. Fisa de date sintetice Cap.A: Documentatia privind proiectarea; Cap.B: Documentatia privind executia; Cap.C: Documentatia privind exploatarea; Jurnalul evenimentelor

6. Faza de utilizare are rolul de mentinere a calitatii in timp (exploatare, intretinere, reparatii) 7. Faza de post utilizare se refera la lucrarile de dezafectare, demolare/demontare, recuperare produse, reintegrare deseuri in mediu. Aceste lucrari se realizeaza pe baza unui proiect, pe baza caruia se emite de catre primarie o autorizatie de Dezafectare-Demolare.

DOCUMENTATIA ECONOMICA DE DEVIZ = documentatia tehnico-economica prin care se estimeaza costul produsului constructie. -se compune dintr-un ansamblu de piese scrise: o antemasuratori; o devize; o liste cuprinzand consumurile de resurse; o liste cuprinzand utilajele si echipamentele tehnice necesare. Parametrii utilizati in elaborarea documentatiei de deviz sunt: 1.Articolul de deviz definitii: =Incadrarea articolului de lucrare in indicatoare de norme de deviz corespunzator categoriei de lucrari, precum si in liste de preturi unitare pe articole de deviz aferente, transforma articolul de lucrare in articol de deviz. (unui articol de lucrare ii pot corespunde unul sau mai multe articole de deviz) =Atasarea la articolul de lucrare a consumurilor specifice de resurse corespunzatoare normei de deviz pentru realizarea sa, precum si a preturilor unitare de deviz ale acestora, transforma articolul de lucrare in articol de deviz.
Stadiul fizic (02 Fundatii) Pozitia articolului in cadrul stadiului fizic, stabilita pe criterii tehnologice (04 Turnare b.a. in cuzinet) Categoria de lucrari in care se incadreaza articolul (C Constructii) Capitolul de lucrari in care se incadreaz articolul (A Turnari betoane) Articolul de lucrare (02 Turnari) Denumirea articolului de deviz rezulta prin copierea completa si exacta a textului din indicatorul de norme de deviz corespunzator

- in functie sistemul la care ne raportam (tehnic sau de lucrari) are doua

02.04. CA 02 C1. 791 252 01.03.00

Varianta adoptata pentru realizarea lucrarii ( C1 Fundatii continue) Cod numeric utilizat in sistemele computerizate

Turnarea betonul armat clasa in elementel constructiilor, exclus cele executate in cofraje glisante, in fundatii continue. UM:mc
cantitatea de lucrare aferenta unitatii de articol de deviz

V02.04=Qi= hci* bci* Lci=12.576mc Rotund=12.60mc


a

rotunjirea se realizeaza intotdeauna in plus asupra celei detreia cifra numerotata de la stanga la dreapta

Volumul de lucrare se obtine pe baza masurarilor planseulor de profil din proiectul tehnic

2.Norma de deviz

= specificatie tehnico-economica aferenta unui proces de lucru elementar, articol de lucrare sau pentru operatii simple, punand in evidenta consumurile specifice medii de resurse necesare executarii unei unitati de masura din articolul de deviz aferent lucrarii considerate. - sunt grupate in Indicatoarele de norme de deviz corespunzator categoriilor de lucrari, fiind defalcate pe capitole, articole si varianta de lucrari;

Consumurile specifice medii de resurse se refera la consumurile de materiale, manopera si de utilaje. o Consumurile specifice de materiale cuprind materialele necesare executarii unitatii de masura a articolului de deviz, considerate dupa: - consumul net; - pierderi tehnologoce- rezultate prin prelucrare si punere in opera; - pierderi netehnologice cauzate de transport/manipulare/depozitare - sunt apreciate la valori medii, pe baza de scenarii in cadrul aceleasi tehnologii. o Consumurile specifice de forta de munca cuprind consumul integral de manopera necesar efectuarii operatiilor ce intervin in procesul tehnologic de executie al lucrarii, fiind exprimat in ore si fractiuni centezimale, defalcate pe: - meserii; - categorii de calificare; - trepte de salarizare, pentru fiecare membru component al formatiei normate ce participa la realizarea unitatii de masura a lucrarii; - se exprima si sub forma unei valori toatale ce exprima timpii de participare ai tuturor membrilor formatiei normate ce executa unitatea de lucrare NTi - sunt stabilite pe baza normelor de munca aferente activitatii de constuctii si adoptate corespunzator posibilitatilor fiecarei firme executante. o Consumul specific de ore-utilaj se stabileste pe baza executiei lucrarilor la nivelul normelor de utilizare a utilajelor din constructii, considerandu-se utilaje medii conventionale; - este exprimat in ore sau fractiuni centezimale pe functionare efectiva a utilajului. 3. Pretul unitar pe articolul de deviz - reprezinta pretul executarii unei unitati de masura dintr-un articol de deviz stabilit pe baza normei de deviz. PUi= consumurile specifice medii de resurse X preturile de deviz ofertate conform normei de deviz aferente ale acestor resurse [lei/UM articol]

Nu exista nici o impunere privind elaborarea preturilor unitare pe articol de deviz. Acestea se stabilesc printr-o analiza de pret intocmite de ofertant.

Documentele aferente documentatiei de aviz sunt: 1. Antemasuratoarea = piesa scrisa prin care se stabilesc cantitatile de lucrari pentru fiecare articol de lucrare ce urmeaza a se executa la o categorie de lucrari din cadrul unui obiect de constructie. - reprezinta piesa scrisa ce sta la baza elaborarii documentatiei de deviz. - cuprinde articole ce se refera la: - articole de deviz propriu-zise; - articole de diferente; - articole de procurare. - prin antemasuratoare se precizeaza si alte elemente necesare intocmirii documentatie de aviz, ca: - nominalizarea variantelor de articole de deviz; - completarea unor articole cu preturi incomplete; - stabilirea unor diferente si elemente de calcul la cheltuielile de transport si manipulare; - stabilirea unor sporuri la manopera si la ore functionare utilaj. - se intocmeste de catre proiectant pe parti de obiect de constructie, corespunzator stadiilor fizice si in ordinea etapelor tehnologice si organizatorice de realizare; - se realizeaza pe baza analizarii si masurarii proiectului tehnic; Calitatea antemasuratorii depinde foarte mult de incadrarea articolelor de lucrare in indicatoarele de norme de deviz aferente si de corecta evaluare/masurare a cantitatilor de lucrari. 2. Liste cu consum de resurse In activitatea de constructii resursele constituie totalitatea mijloacelor necesare realizarii lucrarilor in vedere obtinerii produsului constructie. Aceste resurse sunt: - materiale; - umane;

- mecanice; - financiare; - diverse. - se elaboreaza pe parti de obiect de constructie de catre proiectant. - se determina pe baza cantitatilor de lucrari evaluate in antemasuratori.

Lista cuprinzand consumurile de resurse materiale: Nr. Denumirea Crt. resursei materiale 0 1 i TOTAL UM Consumurile Pret cuprinse in unitar oferta (fara TVA) Lei/UM 2 3 4 (M) Mii lei Euro Valoarea Furnizorul (fara TVA) Lei (3x4) 5 6 ( ) ( ) Grutatea [tone] 7

Lista cuprinzand consumurile de resurse umane: Nr. Denumirea Crt. meseriei 0 i TOTAL 1 Consumurile Tariful orar Om-ore cu manopere directe Lei/ora 2 3 (m) Mii lei Euro Valoarea Procentul (fara TVA) Lei (2x3) 4 5 ( ) ( )

Lista cuprinzand consumurile de resurse umane: Nr. Denumirea Crt. utilajului 0 i TOTAL 1 Consumurile Tariful orar de ore functionare utilaj Lei/ora 2 3 (U) Mii lei Valoarea (fara TVA) Lei (2x3) 4 ( )

Euro Lista cuprinzand consumurile de resurse materiale: Nr. Tipul de Crt. transport 0 1 i TOTAL Tone Kilometrii de parcursi transport 2 3 ( t)

( )

Ore de Tariful unitar Valoare Valoare functionare a) lei/(t*km) (fara TVA) (fara TVA) b) lei/ora functionare (C2xC3xC5a) (C4xC5b) 4 5 6a 6b Mii lei Euro ( ) ( ) ( ) ( )

DEVIZUL GENERAL =documentatie economica prin care se stabileste valoarea totala estimativa a cheltuielilor necesare realizarii obiectelor de investitii sau a cheltuielilor asimilitate investitiilor, necesare realizarii lucrarilor de interventii la constructii sau instalatii. - se intocmeste in faza de proiectare studiu de fezabilitate si se actualizeaza dupa incheierea contractelor de achizitie publica; - este structurat pe capitole si subcapitole de cheltuieli, precinzandu-se cele care, conform legii, sunt supuse unei proceduri de achizitie publica. In cadrul fiecarui capitol sau subcapitol de cheltuieli se inscriu obiectele de investitie si natura cheltuielilor. - valuarea cheltuielilor din capitole si subcapitole se exprima in mii lei si in euro, cu specificarea datei la care au fost elaborate; Totalul general al devizului reprezinta suma cheltuielilor investitiei, cu precizarea cotei aferente lucrarilor de constructii-montaj. Compensarea cheltuielilor intre capitolele/subcapitolele de cheltuieli cuprinse in devizul general, pe parcursul derularii investitiei, se face prin actualizarea devizului general, cu avizul autoritatii contractante si cu respectarea legislatiei in vigoare. Structura devizului general: PARTEA 1 Capitolul 1: Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului 1.1. Obtinerea terenului - cuprinde cheltuieli pentru: cumpararea terenului, plata concesiunii pe durata lucrarilor, exproprieri, despagubiri, scoaterea temporara sau definitiva din circuitul agricol, alte cheltuieli de aceasi natura; 1.2. Amenajarea terenului- cuprinde cheltuieli facute la inceputul lucrarilor pentru pregatirea amplasamentului (demolari, defrisari, dernari, epuismente, etc.); Capitolul 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului Capitolul 3: Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1. Studii de teren

- geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice, topografice, de stabilitate, fotogrammetrice. 3.2. Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii -certificatul de urbanism; - avize si acorduri pentru racorduri si bransamente la retelele publice; - obtinerea certificatului de nomenclatura stradala si adresa; - obtinerea numarului cadastral provizoriu si inregistrarea terenului in cartea funciara; - obtinerea avizului PSI; - altele; 3.3. Proiectare si inginerie- elaborarea tuturor fazelor de proiectare; - verificarea tehnica a proiectelor; - elaborarea documentatiei necesare obtinerii acordurilor, avizelor si autorizatiilor; - expertiza tehnica (daca este cazul). 3.4. Organizarea procedurilor de achizitie publica - cheltuieli pentru intocmirea documentatiei pentru elaborarea si prezentarea ofertei; - cheltuielile cu membrii desemnati in comisiile de evaluare; - cheltuielile in legatura cu procedurile de organizare de achizitie publica 3.5. Consultanta 3.6. Asistenta tehnica - cheltuieli cu asigurarea supravegherii executiei prin inspectori de santier; - cheltuieli cu plata specialistilor pe baza de contract conform HG906/2001.

Capitolul 4: Cheltuieli pentru investitia de baza 4.1. Constructii si instalatii - cheltuieli aferente executiei tuturor obiectelor cuprinse in obiectivul de investitie; 4.2. Montaj utilaj tehnologic - cheltuieli aferente montajului utilajelor tehnologice si a utilajelor incluse in instaltiile functionale, inclusiv retelele aferente; 4.3. Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj; 4.4. Utilaje fara montaj si echipamente de transport 4.5. Dotari - cheltuieli pentru procurarea de bunuri care, conform legii, intra in categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar (mobilier, dotari PSI, etc.);

Capitolul 5: Alte cheltuieli 5.1. Organizare de santier

- lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier; - cheltuieli conexe organizarii santierului (obtinerea autorizatiei de executie a lucrarilor de organizare de santier, taxa de amplasament, contracte de utilitati, etc.); 5.2. Comisioane, taxe legale, cote legale, costuri de finantare - comisioane, taxe legale, cote legale, costuri de finantare; - costul creditului. 5.3. Cheltuieli diverse si neprevazute estimarea acestora se face procentual la capitolele/subcapitolele 1.2, 2, 3 si 4 ale devizului general, in functie de natura si complexitatea lucrarilor: - constructii noi, reparatii capitale, extinderi, modificari <5% - lucrari de consolidare <15%

Capitolul 6: Cheltuieli pentru darea in exploatare 6.1. Pregatirea personalului de exploatare 6.2. Probe tehnologice PARTEA 2 VALOAREA RAMASA ACTUALIZATA A MIJLOACELOR FIXE EXISTENTE INCLUSE IN CADRUL OBIECTIVULUI CE SE CONSTRUIESTE este o evaluare de patrimoniu si se face de catre investitor; este o valuare care nu se finanteaza si serveste la stabilirea indicatorilor de eficienta economica din cadrul studiului de prefezabilitate. PARTEA 3 FONDUL DE RULMENT NECESAR PENTRU PRIMUL CICLU DE PRODUCTIE asigurarea stocurilor necesare de materiale si materii prime; energie; transporturi; salariile personalului direct productiv; piese de schimb. DEVIZ GENERAL Conform HG nr.1179/2002 Privind cheltuielile necesare realizarii.. in RON si Euro, Euro la data de
Nr. Crt. DENUMIREA CAPITOLELOR SI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Valoarea (Inclusiv TVA) din care TOTAL supusa proc.de achizitie publica RON PARTEA 1 Capitolul 1: Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului 1.1. Obtinerea terenului 1.2. Amenajarea terenului Capitolul 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului Capitolul 3: Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica 3.1. Studii de teren. 3.2. Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 3.3. Proiectare si inginerie 3.4. Organizarea procedurilor de achizitie publica 3.5. Consultanta 3.6. Asistenta tehnica Capitolul 4: Cheltuieli pentru investitia de baza 4.1. Constructii si instalatii 4.2. Montaj utilaj tehnologic 4.3. Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj 4.4. Utilaje fara montaj si echipamente de transport 4.5. Dotari Capitolul 5: Alte cheltuieli 5.1. Organizare de santier 5.1.1. Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier; 5.1.2Cheltuieli conexe organizarii santierului EURO RON EURO

5.2. Comisioane, taxe legale, cote legale, costuri de finantare 5.2.1. Comisioane, taxe legale, cote legale, costuri de finantare 5.2.2 Costul creditului 5.3. Cheltuieli diverse si neprevazute Capitolul 6: Cheltuieli pentru darea in exploatare 6.1. Pregatirea personalului de exploatare 6.2. Probe tehnologice TOTAL din care C+M PARTEA 2 VALOAREA RAMASA ACTUALIZATA A MIJLOACELOR FIXE EXISTENTE INCLUSE IN CADRUL OBIECTIVULUI CE SE CONSTRUIESTE PARTEA 3 FONDUL DE RULMENT NECESAR PENTRU PRIMUL CICLU DE PRODUCTIE TOTAL GENERAL din care C+M Devizul oferta a obiectului de investitii Nr. Crt. Grupa de obiecte Valoarea a (fara TVA) [RON] 2 din care C+M contractantul Total 4 C+M 5 din care (dupa caz) asociatul i Total 6 C+M 7 subcontractantul i Total 8 C+M 9

0 1

2 3

4 5 6

1 Proiectare (doar daca executantul lucrarii a contractat si partea de proiectare) Amenajarea terenului Amenajari pentru protectia mediului Realizarea infrastructurii Investitia de baza Organizare de santier Total valuare RON (fara TVA) Euro TVA 24% RON Total RON Proiectant

Procentul. Lucrarea se incadreaza in grupa. Ofertant

CHELTUIELILE Cheltuielile directe 1. Cheltuielile pentru materiale M = cheltuielile aferente consumurilor cu resurse materiale, in care se cuprinde valoarea materialelor calculata cu preturile de la furnizor fara TVA; 2. Cheltuielile cu manopera m= cheltuielile aferete consumurilor cu mana de lucru, in care se cuprinde valoarea manoperei muncitorilor direct productivi; - din acesti bani se platesc salariile muncitorilor; 3. Cheltuielile pentru utilaj U = cheltuielile aferente consumurilor cu utilajele de constructie; - rezulta din totalul orelor de functionare a utilajelor, respectiv din tariful mediu orar corespunzatoare acestora pentru ora de functionare; 4. Cheltuielile cu transportul t = cheltuielile aferente consumurilor privind transportul; - se structureaza astfel: - valoarea transporturilor auto-cai ferate- navale ale materialelor, de la furnizor la depozitul intermediar si de la depozitul intermediar la locul de punere in opera, inclusiv taxele aferente acestor transporturi. - valoarea transportului cu utilajele de constructie de la baza la santier si retur; - valoarea transporturilor tehnologice (daca nu sunt prevazute in articole distincte). 5. Alte cheltuieli - acestea sunt reglementate prin prevederi guvernamentale. CAS contributia la asigurarile sociale; SOMAJ contributia la bugetul asigurarilor de somaj; CASS contributia la asigurarile sociale de sanatate; FONDUL DE RISC contributia la asigurarile pentru accidente de munca si boli profesionale 6. Alte cheltuieli conform prevederilor legale Cheltuieli indirecte 1. Cheltuieli de interes general si de executare a lucrarilor - plata salariilor personalului de conducere, inclusiv impozitul si contributile - cheltuieli cu protectia muncii; - cheltuieli cu normele PSI; - cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe de interes general; - cheltuieli privind transportul muncitorilor;

- cheltuieli pentru situatii speciale (calamitati, ); - cheltuieli pentru costurile de intretinere (deratizari, ); - cheltuieli pentru intretinerea santierului; - s.a.m.d. 2. Cheltuieli administrativ-gospodaresti - cheltuieli cu produsele de birou; - cheltuieli cu mijloacele de comunicare; - cheltuieli pentru utilitati; - cheltuieli cu mentenanta cladirilor. 3. Cheltuieli neproductive - cheltuieli pentru intreruperi; - cheltuieli pentru lipsurile din inventar. 4. Cheltuieli privind asigurarea lucrarilor de constructii

DECONTAREA EXECUTIEI LUCRARILOR SI REACTUALIZAREA ACESTORA Decontarea executiei lucrarilor se realizeaza pe baza urmatoarelor documente: 1. Situatii de lucrari = masuratori efectuate pe lucrare, punand in evidenta cantitatile de lucrari reale evidentiate; - au forma antemasuratorilor dar sunt completate cu cantitatile executate; - se elaboreaza lunar, o data cu decontarea executiei lucrarilor de constructii privind plata salariilor.

2. Situatii de plata =devize elaborate pe baza cantitatilor de lucrari incrise in situatiilr de lucrari; - au o structura identica cu cea a devizelor analitice pe stadii fizice sau categorii de lucrari. 3. Devizele oferta pentru preluarea preturilor ofertate Toate documentele emise privind decontarea executiei lucrarilor sunt vizate de dirigintele de santier autorizat. Actualizarea situatiilor de plata in vederea decontarii acestora Formulele de actualizare sunt stabilite de catre autoritatea contractanta si au rolul de a aduce la zi cheltuielile de productie in raport cu cheltuielile de la data ofertarii. Modelul 1 V=V0*KA , unde: V0 valoarea situatiei de plata intocmita la nivelul preturilor declarate in oferta; KA=E/ E0 raportul intre cursul Euro de la data decontarii lucrarilor si cel de la data ofertarii lucrarii. V=V0*KA , unde: V0 valoarea situatiei de plata intocmita la nivelul preturilor declarate in oferta; KA= a1*k1+ a2*k2+ a3*k3+ a4*k4 To valoarea totala a cheltuielilor directe declarate in oferta; Mo,mo,Uo,to- valoarea resurselor din oferta;

Modelul 2

a1=Mo/To a2=mo/To a3=Uo/To a4=to/To a1+a2+a3+a4=1

k1=M SP/ M`o

k2=S/ So k3=0.8*(U2/U1)+0.2*(S/ So)

M SP valoarea cheltuielilor cu materialele din situatia de plata cu preturile unitare din luna de decontare; M`o valoarea corespunzatoare aceleasi situatii de plata, la nivelul preturilor declarate in oferta; S salariu mediu brut la data decontari S0 salariu mediu brut la ofertare. Ui valoarea cheltuielilor cu utilajele termice si electrice; U2=(Vut.termice*C+Vut.electrice*E)/( Vut.termice+Vut.electrice) U1=(Vut.termice*Co+Vut.electrice*Eo)/( Vut.termice+Vut.electrice) C pret carburant in luna de decontare; Co- pret carburant in luna ofertarii; E pret energie electrica in luna de decontare; Eo- pret energie electrica in luna ofertarii;

K4=0.8*(C/Co)+0.2*(S/ So) Datele se preiau din Buletinul lunar al Institutului National de Statistica PLANIFICAREA SI ORGANIZAREA EXECUTIEI LUCRARILOR DE CONSTRUCTII Planificarea executiei lucrarilor de constructii privind executia produsului constructie reprezinta un proces de proiectare a desfasurarii lucrarilor de constructii in timp si spatiu , in baza unor principii si parametrii ce fundamenteaza metode, tehnici si proceduri specifice. Principii utilizate in sistemele de planificare: 1. Principiul continuitatii considera ca executia si desfasurarea proceselor productive de constructii trebuie sa se faca continuu in timp si spatiu, fara intreruperi sau asteptari la nivelul fortei de munca, a mijloacelor de munca, cat si a obiectelor muncii.

2. Principiul uniformitatii - presupune ca realizarea productiei de constructii trebuie sa se realizeze printr-o solicitare si o utilizare cat mai uniforma a factorilor de productie, evitandu-se variabilitatea in timp a acestora; - incearca sa evite varfurile si golurile in utilizarea resurselor; Datorita particularitatii procesului de constructii, principiul uniformitatii este greu de respectat, drept pentru care se abordeaza o realizare mai flexibila a cerintelor principiului. Astfel, in constructii se recomanda, prin procese de optimizare, obtinerea unor profile a resurselor cat mai uniforme pe perioade determinate de timp. 3. Principiul ritmicitatii - reprezinta o modalitate de desfasurare in timp a fiecarui proces de constructii pe succesiunea de sector care sa asigure executia si predarea lucrarilor la intervale de timp egale si in cantitati pe cat posibil constante.

Pentru respectarea principiului se urmareste structurarea obiectului de constructie in sectoare de lucru cu volume de lucrari si implicit de munca egale, obtinandu-se pentru fiecare proces durate de timp egale pe succesiunea sectoarelor. 4. Principiul sincronizarii - asigura executia pe sectoare succesive, in mod simultan, a cat mai multor procese constructive, fiecare realisandu-se pe alt sector; - incearca sa evite doua situatii nedorite: - inversarea tehnologica in derularea executiei proceselor; - suprapunerea formatiilor de lucru pe acelasi sector. - incearca sa asigure ocuparea cat mai rapida a fiecarui front de lucru liber. In activitatea de constructii respectarea celor 4 principii este dificil de realizat. Astfel se merge pe valori curente si prin iterarii succesive se ajunge la un optim.

Parametrii utilizati in planificarea si organizarea executiei lucrarilor de constructii se pot grupa astfel: 1. Parametrii organizatorici cantitativi 1.1. Volumul de lucrari pe obiect pentru procesul i" Qi = cantitatea de lucrari pe obiectul de constructie pentru procesul i stabilita prin antemasuratoarea proiectului de executie, pe articole de deviz, exprimata in unitati de masura naturale procesului i analizat. 1.2. Volumul de lucrari pe sectorul pentru procesul i" Qi = cantitatea de lucrari pentru procesul i existenta pe un sector oarecare . - se determina in doua feluri: a) Obiect de constructie structurat in sectoare asemanatoare Qi =Qi /n , unde n numarul de sectoare asemanatoare sau egale din punct de vedere al volumului de lucru si al cantitatilor de lucrari; b) Obiect de constructie structurat in sectoare diferentiate Qi se determina prin antemasuratoarea proiectului de executie aferent sectorului si procesului i. 1.3. Volumul de munca pe obiect pentru procesul i V i = reprezinta cantitatea de manopera ce se consuma pentru executarea volumului de lucrari pe obiect - Qi - se exprima in om-ore sau om-zile. Trecerea de la Qi la Vi se face prin intermediul normelor de timp - NTi - si a normelor de productie - NPi - aferente produselor. Norma de timp pentru executia procesului "i" reprezinta volumul de munca necesar executarii unui volum unitar de lucrari din cadrul procesului "i" sau reprezinta timpul necesar unei formatiuni normate pentru a realiza unitatea de masura a procesului "i". Norma de productie pentru procesul "i" reprezinta volumul de lucrari ce se realizeaza in urma consumarii in procesului "i" a unui volum unitar de munca sau reprezinta cantitatea de lucrare ce se executa in unitatea de timp. - pentru procese manuale avem: Vi= Qi* NTi Vi= Qi/ NPi

- pentru procese mecanice avem: Vi= Qi* NTUi Vi= Qi/ NPUi 1.4. Volumul de munca pe sector pentru procesul i Vi = reprezinta cantitatea de manopera necesara pentru executarea volumului limitat de lucrari Qi - pentru procese manuale avem: Vi= Qi* NTi Vi= Qi/ NPi - pentru procese mecanice avem: Vi= Qi* NTUi Vi= Qi/ NPUi 1.5. Numarul de muncitori din formatia de lucru ce executa procesul "i" pe un sector oarecare "" - ri Vi= ri * ti * pi , unde: pi = 0.90...1.20 - indice mediu planificat de realizare a normei; ti - durata de executie a procesului "i" pe sectorul "" - ritmul; => ri, nec= Vi /(ti, ales * pi ,max) , unde: Vi= Qi* NTi pi ,max=1.20 ti, ales - ii atribuim valori => ri, nec - se rotunjeste superior la numar intreg => ri, efectiv => piefectiv= Vi /(ti, ales * ri, efectiv) ri, efectiv ri, max = Sli/ loi , unde Sli - sectorul de lucru pentru procesul "i" loi - loc optim de lucru pentru un muncitor ce isi desfasoara activitatea de executie in cadrul procesului "i", in conditii de randament maxim si deplina protectie a muncii. 2. Parametrii de organizare in spatiu 2.1. Zona de lucru a santierului - Zli = spatiul pe care se desfasoara lucrarile de executie a obiectului constructie; - este spatiul imprejmuit, semnalat si semnalizat, aflat la dispozitia santierului.

2.2. Frontul de lucru pentru procesul "i" - Fli = spatiul din cadrul santierului pe care sunt create conditii constructive, tehnologice si de protectie a muncii pentru desfasurarea normala a executiei procesului Fli total - spatiul total pentru procesul "i" pentru care sunt create conditii constructive, tehnologice si de protectie a muncii pentru realizarea intregii cantitati de lucrari Qi, in conformitate cu proiectul de executie; - Fli partial - spatiul din cadrul spatiului total aferent procesului "i" pe care sunt create conditii constructive, tehnologice si de protectie a muncii necesare realizarii unui volum limitat de lucrari Qi din procesul considerat. 2.3. Sectorul de lucru - Sli = spatiul dintr-un obiect de constructie stabilit pe considerente constructive si organizatorice, pe care o formatie de lucru ataca si executa un volum limitat de lucrari Qi dintr-un proces "i", intr-un interval de timp ti;

Structurarea in sectoare este la aprecierea analistului de sistem planificator. Marirea sectorului de lucru duce la reducerea duratei de executie, nu prin reducerea duratelor aferente proceselor, ci prin eliberarea mai devreme a frontului de lucru, permitand formatiei urmatoare sa intre in functiune. In general se urmareste sectorizarea unei constructii in sectoare pe cat posibil asemanatoare.

2.4. Nivelul de lucru - Nli

= diviziunea pe veticala dintr-un obiect de constructie ce corespunde unui sector pe care un proces "i" se poate executa fara a fi necesara schimbarea conditiilor tehnologice si organizatorice de lucru;

2.5. Marimea locului de lucru pentru executia procesului "i" - Lli = spatiul limitat dintr-un sector unde isi desfasoara activitatea o formatie de lucru pentru a executa procesul "i". Lli= (ri * NPi * pi * ts)/ qi [mp/zi] [ml/zi] , unde: ri - numar de muncitori in formatie; ts - durata schimbului de lucru pe zi (8..10ore); qi - cantitatea de lucrari din procesul "i" ce revine pe unitatea de masura a frontului de lucru. Lli= ri *loi , unde: loi - marimea locului optim de lucru [mp/om-zi] 3. Parametrii de organizare in timp 3.1. Ritmul de lucru - ti =durata de executie a procesului "i" pe un sector oarecare ""

Vi= ri * ti * pi , unde ri- ales in raport cu marimea locului optim de lucru, cu suprafata sectorului si cu unele recomandari; ti= Vi /(ri,ales * pi) ti, nec=Vi/(ri,ales * pi, max)=>rotunjire superior la intreg=> ti,ef => piefectiv= Vi /(ti, ef * ri, ales) 3.2. Pasul lantului -Ki - se gaseste in trei ipostaze: a) executie cu continuitate b) executie cu decalare b) executie cu suprapunere 3.3. Modulul de ritmicitate - Ki= ti ; - Ki= ti +di ; - Ki= ti -si ; = intervalul de timp intre inceperea a doua procese succesive "i" si "i+1" pe acelasi sector "";

= intervalul de timp intre inceperea respectiv terminarea aceluiasi proces "i"

METODE DE PLANIFICARE SI ORGANIZARE A PROCESELOR DE PRODUCTIE IN CONSTRUCTII Prin folosirea metodelor de organizare a proceselor de producie n construcii-montaj se urmrete luarea unor msuri distincte de determinare, asigurare i coordonare a mijloacelor de munc, a obiectelor muncii i a forei de munc, n scopul realizrii lucrrilor la timp, n cantitatea i calitatea prevzut n documentaia de execuie i cu o eficien economic maxim. n construcii-montaj se folosesc urmtoarele metode de organizare a proceselor de producie: 1.Metoda succesiva - presupune executarea tuturor lucrrilor n aa fel nct trecerea formaiei de munc i a utiliajului la in proces simplu sau complex urmtor, de pe un sector pe altul, s se fac numai dup executarea integral a procesului simplu sau complex anterior. Trecerea se face fr ntrerupere, ceea ce presupune existena unei singure formaii de munc i a unui singur utilaj, asigurnd continuitatea execuiei i uniformitatea realizrii sarcinilor de producie. ti= ti+1 ; - neritmica: ti ti+1 ; Avantaje : - continuitatea i uniformitatea desfurrii procesului de producie ; - solicit fronturi mici de lucru ; - necesit un numr mic de muncitori i utilaje, ceeea ce reduce spaiile pentru servirea personalului, pentru pstrarea i nterinerea utilajelor, pentru pstrarea materialelor, micoreaz puterea electric instalat pe antier i cea a transformatoarelor electrice, debitele de ap, cldur, aer comprimat etc. Dezavantaj:- aplicarea ei duce la realizarea celei mai mari durate de execuie, n comparaie cu celelalte metode de organizare a produciei de construcii-montaj. - pot fi cu executare: - ritmica: 2. Metoda paralel - presupune organizarea proceselor simple sau complexe n aa fel nct toate lucrrile, de pe toate sectoarele de lucru, s nceap n acelai moment i s se desfoare concomitent. Aplicarea metodei implic respectarea anumitor restricii i anume, n cazul proceselor simple, existena unui numr de fomaii de munc sau de utilaje egal cu numrul de sectoare, precum i existena fronturilor de lucru libere pe toate sectoarele. Metoda nu poate fi aplicat la construciile ce se desfoar pe nlime, din cauza imposibilitii crerii fronturilor de lucru libere pe toate sectoarele deodat (cele mai multe sectoare de lucru se creaz n timp), ns metoda poate fi aplicat cu succes la lucrrile liniare (ci ferate, drumuri, reele etc). Dezavantaje: - solicit, nc de la deschiderea lucrrilor, toate fronturile de lucru libere;

- aglomerarea antierul cu for de munc, utilaje i materiale; - amplific lucrrile i cheltuielile de organizare de antier; - mpiedic desfurarea normal a fluxurilor de materiale i de for de munc; - amplific activitile de condudere, organizare, planificare, programare etc. 3. Metoda combinat - presupune organizarea proceselor simple sau complexe n condiiile existenei unui numr de formaii de munc sau de utilaje mai mic dect numrul sectoarelor, sau n cazul imposibilitii asigurrii tuturor fronturilor de lucru libere, concomitent. n aceste condiii, se urmrete s se repartizeze formaiilor volume de munc aproximativ egale. Metoda combinat de organizare a proceselor de producie n construciimontaj atenueaz dezavantajele celorlalte dou metode de organizare, ns diminueaz i avantajele acestora. Aceast metod este cel mai frecvent folosit n practic. 4. Metoda de organizare n lan - este specific proceselor de producie complexe i asigur o organizare n flux continuu i o bun folosire n timp a tuturor resurselor, permind specializarea formaiilor de munc i a utilajelor. Pentru organizarea n lan, proceselor complexe urmeaz s fie mprite n procese simple ce pot fi repatizate formaiilor specializate. De modul n care se realizeaz mprirea proceselor complexe n procese simple, cu ritmuri de lucru egale sau inegale, depinde dac lanul proiectat va fi ritmic sau neritmic. n practic, lanurile ritmice se obin destul de greu, fie datorit volumelor de lucrri diferite de la un proces la altul, fie datorit volumelor de lucrri diferite de la un sector la altul pentru acelai proces simplu. Pentru proiectarea unui lan ritmic trebuie s se respecte simultan urmtoarele trei principii fundamentale : 1. Continuitatea activitii formaiilor de lucru - se poate asigura prin creare, n permanen , a fronturilor de lucru libere pentru formaiile demunc ce termin un proces simplu pe un sector. Conform acestui principiu, o formaie de munc urmeaz s treac fr ntrerupere de la un sector la altul, pn la epuizarea sectoarelor cuprinse n organizarea n lan, dup care formaia de munc va fi antrenat la o alt lucrare. 2. Uniformitatea realizrii sarcinilor de producie - presupune realizarea unui volum constant de lucrri n unitatea de timp. Uniformitatea realizrii sarcinilor de producie se poate asigura prin meninerea efectivului formaiei de munc n condiiile aceleai productiviti a muncii, sau micorarea acestuia - n cazul creterii productivitii muncii. 3. Sincronizarea proceselor de lucru - (n condiiile organizrii lucrrilor de construcii-montaj n lan) presupune ocuparea imediat a tuturor fronturilor de lucru create. Acest principiu nu poate fi respectat dect la organizarea n lan ritmic (cu ritmuri de lucru egale) sau n lan modulat. La organizarea n lan neritmic acest principiu se realizeaz cel puin un sector i pe cel meul "n-1" sectoare.

METODE DE PLANIFICARE SI ORGANIZARE A PROCESELOR SIMPLE Procesul simplu = aceea parte a precesului de productie din constructii care: - se executa intr-un intervar de timp; - se executa de catre un executant individual sau un grup; - se executa pe un anumit loc de munca, prevazut cu mijloace de munca adecvate; - se executa actionand asupra unor obiecte ale muncii caracterisitice, in cadrul unor tehnologii specifice. - pot fi cu executare: - ritmica: - neritmica: ti= ti+1 ; ti ti+1 ;

1. Metoda succesiunii - consta in faptul ca procesul simplu se realizeaza prin trecerea formatiei de lucru in mod succesiv si continuu pe toate sectoarele, de la primul la ultimul. Pentru procesele simple ce sunt cu executare: Avantaje: - ritmica: - neritmica: ti= ti+1 => tli= n*ti ; ti ti+1 => tli=ti ;

- asigura continuitatea executiei productiei; - asigura uniformitatea procesului la nivelul procesului ritmic; - numar redus de muncitori;

Dezavantaje: - durata mare de executie; - cheltuieli indirecte mari; - efecte nedorite privind mobilitatea fondurilor; 2. Metoda in paralel - executia procesului simplu are loc concomitent pe mai multe sectoare; Pentru procesele simple ce sunt cu executare: Avantaje: - ritmica: - neritmica: ti= ti+1 => tli= ti ; ti ti+1 => tli=max(ti );

- scurtarea duratei de executie a lucrarilor; - reducerea cheltuielilor indirecte; - micsorarea efectului imobilizarii fondurilor;

Dezavantaje: - folosirea unui numar mare de formatii de lucru; - numar mare de muncitori; - cresterea cheltuielilor cu organizarea de santier; 3. Metoda combinata = metoda lantului elementar divizat ritmic; tli= (n/bi)* ti ;

METODE DE PLANIFICARE SI ORGANIZARE A PROCESELOR COMPLEXE Procesele complexe de constructii - sunt procese alcatuite din mai multe procese simple legate pe considerente tehnice sau organizatorice Procesul simplu se poate identifica cu o lucrare elementara (tamplarii, tencuieli, etc.) Procesul complex este un ciclu de lucrari (fundatii, subsol, etc.)