CAPITOLUL 1 MATERIALE DE VOPSIRE 1.

Generalitati
Materialele de vopsire reprezint totalitatea materialelor care se aplic pe suprafaa unui material pentru protecie anticorosiv (corosiunea este aciunea distructiv datorat luminii, umiditii, agenilor corosivi). Prin aplicarea acestor materiale de vopsire se formeaz o pelicul aderent, care are dou funcii: 1. protecia anticorosiv a suprafeelor; 2. aspect estetic, comercial. 1. 2. 3. Materialele de vopsire au la baz urmtoarele componente: Liantul component lichid; Pigmenii component solid; materialele de umplutur component solid.

Clasificarea materialelor de vopsire

Dup natura liantului: uleiuri vegetale; derivai celulozici; rini naturale i sintetice; liani solubili n ap. Dup ordinea de aplicare: grunduri; chituri; vopsele; emailuri; lacuri de finisare. Dup modul de aplicare: vopsire prin pensulare; vopsire prin tobare; vopsire prin imersie; vopsire prin pulverizare; vopsire n pat fluidizat.

2. Componentele materialelor de vopsire

n componena materialelor de vopsire intr urmtoarele materii prime: lianii pigmenii materialele de umolutur dizolvanii plastifiantii.

2.1 Lianii Drept liani pot fi folosite uleiurile, sicativii sau rinile. Uleiurile se utilizeaz dup o prelucrare prealabil (polimerizare, oxidare). La fabricarea lacurilor i vopselelor se utilizeaz uleiuri vegetale, sicative i semisicative. Sicativii. n componena uleiurilor determin reducerea timpului de uscare, timpul de formare a peliculei de vopsea Ex: sruri de cobalt, mangan sau plumb. Rinile sunt substane naturale (copal, colofoniu, elac) sau sintetice (rini aldehidice, fenolice, vinilice). 2.2 Pigmenii Sunt substane colorate, insolubile. Au rolul de a da culoare materialului de vopsire. Fineea lor este dat de gradul de mcinare. Pigmenii pot fi: anorganici sau organici, naturali sau sintetici, pulberi metalice. 2.3 Materialele de umplutur Au putere de acoperire i colorare slab. Se folosesc sub form de pulberi fine. 2.4 Dizolvanii Sunt lichide de natur organic, volatile. Au rolul de a dizolva liantul, dup aplicare se evapor, determinnd formarea peliculei de protecie. 2.5 Plastifianii Aceste substane rmn n pelicula format determinnd o anumit flexibilitate i maleabilitate a acesteia. 3.

Produsele auxiliare ale materialelor de vopsire

Produsele auxiliare au rolul de a influena unele deficiene specifice materiilor prime utilizate si de a mpiedica unele procese nefavorabile. Dup funciile pe care le ndeplinesc in obinerea materialelor de vopsire si in aplicarea lor , materialele auxiliare se clasifica in mai multe grupe : a) ageni stabilizatori -au rolul de a mpiedica fenomenele de sedimentare , de decatare a pigmenilor b) ageni de dispersie -sunt substane care au rolul de a uura desfacerea compuilor solizi care se afla in suspensie in vopsea Agenii de dispersie buni sunt uleiurile : -uleiul polimerizat -uleiul de in sulfonat -uleiul de ricin etc. c) ageni de umectare -sunt substane care contribuie la buna umezire a unui corp solid , fin divizat , aflat intr-un lichid . d) ageni antispumant

La fabricarea lacurilor si vopselelor precum si in timpul aplicrii acestora pe diferite suprafee exista tendina de a se forma spuma , fie din cauza procesului de fabricaie , fie din cauza folosirii diferitelor utilaje la aplicarea lacurilor si vopselelor sau din cauza presiunii de pulverizare a temperaturii etc. e) ageni antioxidani se utilizeaz pentru a mpiedica formarea de pelicule groase solide pe suprafaa lacurilor si vopselelor in timpul depozitarii , chiar si la ambalajele nchise. f)ageni de matisaresunt cazuri in care se care ca pelicula de lac sau de vopsea sa nu fie lucioasa dup uscare .Aceasta se poate realiza fie acionndu-se asupra cantitii si formei pigmentului din vopsea , fie prin adugare de mici cantitatea din unele substane ca : ceruri naturale sau sintetice , spunuri metalice , etc. g)ageni impotriva scurgerii actioneaza prin intarzierea oxidarii liantului sau prin intarzierea evaporarii dizolvantului

4. Principalele produse de vopsire

Lacurile sunt soluii de derivai celulozici , maini naturale sau sintetice in dizolvani organici cu sau faa adaos de uleiuri vegetale Emailurile sunt lacuri in care s-au introdus pigmeni metalici organici sau anorganici Grundurile sunt dispersii de pigmeni si materiale de umplutura in lacuri sau uleiuri Chiturile suprafaa obiectelor grunduite poate sa prezinte cavitai sau denivelri datorate obiectului sau rezultate de la manipulari , temporari etc. pentru eliminarea neregularitailor si obtinerea unor suprafee netede in vederea vopsirii se folosesc chiturile. Grundurile de culoare numite si vopsele intermediare , sunt obisnuite prin dispresarea pigmentilor si a materialelor de umplutura in lacuri si ulei Vopselele sunt dispersii de pigmenti sau de pigmenti si materiale de umplutura in diferite substante peliculogene Diluatii sunt amestecuri de dizolvanti care servesc la diluarea lacurilor , emailurilor si vopselelor gata fabricate pentru a le duce la vascozitatea prescrisa de tehnologie Materialele de slefuit sunt materiale abrazive sub forma de piatra , pasta sau fixate pe un suport de hartie sau panza care servesc pentru netezirea si uniformizarea suprafetelor dupa chituire Materiale de lustruit sunt emulsii de ceruri in apa care contin diferite adaosuri de substante de defergente si substante usor abrazive . 5.

Caracteristici generale ale materialelor de vopsire

-culoarea este importanta pentru obtinerea aspectului placut al obiectului vopsit -finetea-calitatea unui email sau vopsea este cu atat mai buna cu cat pigmentul este folosit la fabricare este mai fin -capacitatea de intindere-proprietatea unui lac sau vopsea de a da o pelicula uniforma ca grosime dupa un timp oarecare de la aplicare -puterea de acoperire reprezinta capacitataea unui email sau vopsea de a acoperi suprafetele pe care sunt aplicate -vascozitatea este o carcateristica importanta . gradul de vascozitate are o mare importanta atat la aplicarea cat si la obtinerea protectiei dorite -timpul de uscare este o caracteristica importanta reprezentand timpul in care un lac sau o vopsea trece din stare lichida in stare solida dupa aplicare -mirosul si toxicitatea-sunt conferite in special de dizolvanti si diluanti care sunt volatili

6.Ambalarea, marcarea si conservarea materialelor de vopsire.

Natura ambalajului (metal,sticla,material plastic) este influentata de natura materialului de vopsire.Ambalajul metalic se confectioneaza din tabla de otel protejata prin acoperire galvanica.Ambalajul din sticla are o utilizare redusa datorita fragilitatii.Ambalajul din material plastic are o pondere mare. Diluantii se transporta in cisterne auto si se livreaza in comert in ambalaje din material plastic(recipiente). Ambalajele se marcheaza corespunzator pe baza unor standarde .Materialele inflamabile au inscriptia inflamabil. Marcarea prezinta date referitoare la: identificarea produsului,data produsului,termenul de garantie.

7.Masuri de protectie.
Materialele de vopsire se transporta in conditii speciale(pericol de incendiu,de explozie).Temperatura la depozitare trebuie sa fie intre 5-20 0 C.In depozite se prevad masuri corespunzatoare: interzicerea fumatului, a flacarii descoperite.Acestea se doteaza cu echipament pentru stingerea incendiilor. Inainte de deschidere,ambalajele se curata de impuritati(praf).Se interzice diluarea vopselelor in spatiul depozitului. Constructiv,depozitul se realizeaza din materiale rezistente la foc.Depozitul este prevazut cu sistem de ventilatie. La pregatirea materialelor de vopsire se utilizeaza echipament de protectie corespunzator.In acest mod,se evita actiunea nociva a vaporilor toxici pri cele trei cai:pe cale respiratorie, pe cale digestiva si prin piele. Materiale de vopsire 10

8.Documentatia te

1.Factori care determina o buna vopsire

Alegerea materialelor de vopsire. Industria de lacuri si vopsele produce o gama variata de sortimente,fiecare tip de vopsea fiind necesar pentru un anumit scop,deoarece nu exista vopsele universal corespunzatoare,care sa poata aplicate pe orice tip de obiect si in orice conditii de exploatare.

Rezulta ca alegerea materialelor de vopsire trebuie sa include un studiu al conditiilor de exploatare a produsului si sa tina seama de specificul acestuia .De asemenea, trebuie sa se tina seama de posibilitatile tehnologice pe care le impune vopseaua aleasa ( de exemplu daca o vopsea necesita uscare la cuptor, nu trebuie uscata natural chiar daca produsul manifesta o tendinta aparenta de uscare la aer etc.). Studiul conditiilor de exploatare ale obiectului supus vopsiri trebuie sa tina seama de o serie de factori : daca obiectul va fi utilizat in exterior (in atmosfera libera) sau an interior(in incaperi) ;cum se prezinta climatul (cel temporar este cel putin agresiv pentru pelicule; solicitarea aste mult mai mare in zonele reci si mai ales in zonele tropicale, uscate si umede) ; daca produsele vin in contact cu substante chimice (acizi, baze, saruri, uleiuri, dizolvanti etc.),pe ce durata ,la ce concentratii,temperature etc.Pentru acoperiri rezistente la umiditate se recomanda emailuri pe baza de bitum sip e baza de rasini fenolice; pentru acoperiri rezistente la agenti externi se utilizeaza emailuri alchidice si epoxidice, cu uscare la aer sau la cuptor, precum si emailuri ureoformaldechidice si melaminice,cu uscare numai la cuptor ; pentru acoperiri rezistente la chimicale sunt indicate emailurile pe baza de ciarura de polivinil; pentru vopsiri rezistente la temperaturi mai ridicate (pana la 500C ),emailurile siliconice dau rezultate cele mai bune etc. La realizarea unui nou produs, o data cu proiectarea trebuie rezolvata si problema vopselei celei mai potrivite. Operatiile principale ale vopsirii.

2.Alegerea procedeului tehnologic

Depinde de calitatea suprafetei si de materialul din care este confectionat obiectul, de calitatea materialelor de vopsire care trebuie aplicate si de gradul de finisare urmarit.Tehnologia trebuie sa asigure, prin operatiile si fazele preconizate, realizarea tuturor acestor conditii si sa cuprinda toate operatiile, ancepand cu pregatirea suprafetelor, continuand cu grunduirea, chituirea, vopsirea si terminand cu uscarea si transportul. Se precizeaza cum se pregateste suprafata, cu ce materiale, cum se aplica gundul, vopseaua, viscozitatea optima de aplicare, diluantul, cate straturi intermediare si finale trebuie depuse, grosimea lor, timpul necesar pentru uscarea fiecarui strsat si modul de uscare(in aer liber sau la cuptor).Pentru chituire, trebuie date detalii in legatura cu felul chitului, numarul de straturi, grosimea lor etc. De asemenea, se indica presiunea aerului (la pulverizarea pneumatica), temperatura vopselei, eventual si alte caracteristici, daca sunt necesare (rezistivitatea pentru emailuri electrostatice, prepararea grundurilor formate din doua componente etc.). Pentru instalatiile de vopsire mecanizate este necesar sa se arate cum vor fi deplasate piesele, cum vor fi agatate de lantul transportor etc. O tehnologie este bine intocmita cand asigura realizarea operatiilor, fara deosebire de la o, piesa de alta, de o inalta calitate si cu o productivitate ridicata. Ceilalti factori care determina o buna vopsire sunt pregatirea suprafetelor cu utilaje adecvate si organizarea corecta a sectiei de vopsitorie. Operatiile principale ale vopsirii.

3.Pregatirea suprafetelor
Un sistem de vopsire corect ales, dar aplicat pe o suprafata suficient pregatita, va avea ca rezultat formarea unei pelicule mai putin rezistenta chiar decat cele obtinutecu vopsele de calitate mai slaba , insa aplicate pe suprafete corect pregatite. Pregatirea suprafetelor, inainte de vopsire, constituie o operatie de cea mai mare importanta, atat pentru protectia anticoroziva cat si pentru aderenta buna la suport a materialelor peliculogene. Lucrarile anterioare operatiei de vopsire (ambutisarea, sudarea si, in general toate prelucrarile mecanice) trebuie executate cu multa grija, pentru a se asigura realizarea unei suprafete cat mai netede. Este gresita conceptia ca defectele de suprafata aparute dupa prelucrarile anterioare pot fi corectate prin chituiri excesive. Defectele mentionate trebuie inlaturate inainte de vopsire, prin indreptare, sudare, polizare etc. Scop: ndeprtarea petelor de rugin underelor bavurilor straturilor vechi de vopsea impuritilor Metode de curire a materialelor metalice: manual (scule:rzuitoare, perii srm, polizoare, abrazivi)
Suport abraziv Discuri lamelare frontale Hrtie Burei abrazivi Rondele abrazive Rol Burei abrazivi Hrtie abraziv Hrtie abraziv Rondele pe suport pnz

3.Vopsirea
Operatiile anterioare au avut ca scop crearea conditiilor optime pentru ca pelicula finala de vopsea (email sau lac) sa prezinte cat mai putine defecte. Uneori, se aplica numai unul sau mai multe straturi de vopsea, alteori peste vopsea se depune stratul de email si exsta cazuri cand peste email se depune si un strat de lac. Emailul se poate aplica si fara strat intermediar de vopsea, in schimb. lacul necesita sa fie o vopsea, fie un email, care sa asigure uniformitatea culorii fondului. In cazut lemnului, pentru a se scoate in evidenta textura, lacul se aplica direct pe grund ( care nu este pigmentat, daca este transparent. Vopsirea prin tamburare Fig. 3.1 Vopsirea prin imersie Fig. 3.2 Operatiile principale ale vopsirii.

Vopsirea electroforetica Vopsirea prin reflux Vopsirea in pat fluidizat Vopsirea prin pulverizare Operatiile principale ale vopsirii.

Vopsirea electrostatica Operatiile principale ale vopsirii.

4.Uscarea
xecuta o uscare naturala (in aer liber) sau artificiala (in cuptoare). Uscarea artificiala, pe langa reducerea considerabila a duratei, conduce la obtinerea unor pelicule superioare. Uscarea se aplica fiecarui strat de materialele vopsite,in parte. Nu se recomanda ca pe pelicule uscate la aer sa se aplice pelicule care vor si uscate la cuptor. Operatiile principale ale vopsirii.

10

5.Vopsirea si lacuirea
Vopsirea si lacuirea reprezinta operatiile de acoperire cu unul sau mai multe pelicule de vopsea, email sau lac, in urma carora obiectul capata culoarea si aspectul exterior necesar; se executa, in general, pentru piese care anterior au fost grunduite, eventual chituite slefuite. Pentru vopsirile decorative, se poate aplica vopseaua direct pe metal, fara substrat de grund. Grosimea peliculei si numarul de straturi sunt conditionate de o serie de factori, cei mai importanti fiind redati in cele ce urmeaza. Capacitatea de acoperire a vopselei determina grosimea minima necesara. Se stie ca vopselele pigmentate cu negru de fum, pulbere (bronz) de aluminiu, miniu de fier, oxid de crom, avand capacitati bune de acoperire, necesita pelicule destul de subtiri, pentru a face sa nu se mai vada pelicule sau metalulsuport: vopsele albe si toate celelalte culori pastel necesita, in general, pelicule mai groase, pentru a avea o capacitate de acoperire satisfacatoare: la folosirea acestor vopsele este necesara acoperirea suprafetelor cu minimum doua pelicule de vopsea. Continutul in liant al vopselei determina, de asemenea, grosimea stratului. Vopselele pe baza de rasini sintetice, cu un continut in corp de circa 50% se aplica intr-un numai de straturi de jumate din cel necesar la aplicarea vopselelor nitrocelulozice, cu un continut in corp de 15-25%, pentru a se obtine totusi pelicule de aceeasi grosime. Necesitatea de a acoperi suprafata cu mai multe pelicule de vopsea mai este determinata si de alte cauze. Astfel, stratul de vopsea trebuie sa posede si anumite proprietati de protectie; cu cat grosimea peliculei este mai mare, pana la o anumita valoare optima circa 100 , cu atat cresc si posibilitatile de protectie Operatiile principale ale vopsirii.

11

deoarece se micsoreaza permeabilitatea. Peste anumite grosimi, desi permeabilitatea se reduce in continuare , se inrautatesc alte proprietati (elasticitatea, flexibilitatea, duritatea, aderenta etc.) Relatia dintre grosimea peliculelor si numarul lorinfluenteaza, de asemenea, vopsirea; o pelicula groasa, obtinuta intr-un singur strat, este calitativ inferioara fata de doua pelicule, a caror grosime totala este egala cu prima. Oricat de ingrijit s-ar executa vopsirea, este exclus sa nu se formeze si anumiti pori. In cazul a doua sau mai multe pelicule, este foarte putin probabil ca pori sa se suprapuna exact, deci continuitatea filmului este mult mai bine asigurata si an consecinta proprietatile anticorozive cresc. Proprietatea vopselelor de a se usca uniform reprezinta o alta cauza care impune vopsirea in cateva straturi suprapuse, numai cand sunt aplicate in straturi subtiri. In marea majoritate a cazurilor, fie din cauza combinarii cu oxigenul din aer, fie din cauza transmiterii caldurii de la exterior spre interior, se formeaza pe suprafata peliculei o pielita fina, mai avansata din punctul de vedere al uscarii decat restul, ceea ce impiedica evacuarea componentelor volatile si difuziunea oxigenului (ce tinde sa intre in toate grosimea peliculei) ; la o pelicula subtire, aceste actiuni actiuni cu efecte contrarii sunt mai importante. Limitarea grosimii peliculei mai este conditionata si de faptul ca pentru vopselele cu componente putin volatile o depasire a grosimii optime conduce la scurgeri pe suprafetele verticale si inclinate. Stratul urmator de vopsea se aplica numai in momentul cand pelicula anterioara a fost uscata. Deoarece peliculele de finisare sunt lucioare, ceea ce aduce prejudicii aderentei stratului urmator, inainte de aplicare, acestea se reslefuiesc, pentru a le matisa, marindu-se astfel aderenta peliculei.

12

In ultimul timp, se aplica tot mai larg vopsirea dupa Operatiile principale ale vopsirii.

13

procedeul umed pe umed prin care se reuseste sa se realizeze o grosime maxima posibila, pentru un anumit tip de vopsea, efectuandu-se, totusi, o singura uscare. Grosimea unei singure pelicule, in stare uscata, este de 25-35 . pentru vopselele pe baza de rasini sintetice. Tehnologia. Procedeele de aplicare a vopselelor si lacurile sunt foarte variate. Conditia de acuratete in care se desfasoara procesul de vopsire finala o constituie o particularitate comuna tuturor procedeelor de vopsire. In timp de la toate peliculele anterioare vopsirii propriu-zise exista posibilitatea remedierii prin slefuire, pentru acestea din urma, fara un consum suplimentar de manopera si materiale, aceasta posibilitate, este exclusa. Se asigura o calitate ireprosabila a suprafetei peliculei, daca, pe langa o vopsea buna, fara impuritati, se asigura prin utilaje si instalati o atmosfera lipsita de praf. Lustruirea. Unele materiale de vopsire, dupa aplicare (in special in mai multe straturi), nu prezinta o suprafata lucioasa; de exemplu, emailurile nitrocecelulozice formeaza mici proeminente, care nu numai ca nu poseda luciu, dar constituie si o denivelare accentuata. Majoritatea peliculelor, sub actiunea intemperiilor (in special sub actiunea razelor ultravilotele), prezintza o puternica tendinta de imbatranire, care se manifeasta prin pierderea luciului. Operatiile principale ale vopsirii.
23 2009

14

Tehnologia chituirii
. Chituirea

de cutit sau spaclu se aplica local sau general. Se incepe cu chituirea celor mai accidentate locuri sh se termina, eventual, cu chituirea generala. Nu se aplica straturi mai groase de o,5 mm pentru o singura faza de lucru. Dupa fiecare strat, se lasa sa se usuce. Exista chituri pentru uscare la cuptor si chituri pentru uscare la aer. Din categoria chiturilor cu uscare la aer fac parte si chiturile rapide (de obicei, nitrocelulozice), care se utilizeaza pentru lucrarile de reparatii provizorii. Chitul se aplica cu spaclul de otel sau de celuloid; se urmareste ca, prin aceasta operatie, chitul nu numai sa astupe denivelaera, ci sa o si umple, fara sa lase goluri de aer. Astuparea denivelarilor cu aliaje de lipit se realizeaza dupa tehnologia clasica a lipirii. Anterior, suprafata se curata de grasimi si oxizi (cu solutie acid de clorura de zinc, cu paste decapante etc.), dupa care aliajul se topeste cu ciocanul de lipit, pentru suprafetele verticale si cu lampa de benzina, pentru cele orizontale. Chiturile din doi componenti (exopodice, poliesterice etc.) se prepara numai in momentul utilizarii. Se aplica intocmai ca si chiturile obisnuite. Ele se livreaza sub forma de doi componenti separati; un component este constituit din liant, materialele de umplutura si pigment iar celalalt, din intaritorul propriu-zis. Exista produse la care intaritorul nu se prezinta ca un lichid, ci este amestecat si el cu materialul de umplutura, formand un fel de pasta. Din acest motiv, in timp ce intaritorul lichid se amesteca cu celalalt component, in proporbie (in greutate) de sub 10% in cazul intaritorului-pasta, proportia poate ajunge Operatiile principale ale vopsirii.

15

chiar la 50% ; dupa amestecare, se intaresc in decurs de 1/2 ha pana la 3 h, la temperatura normala. Din acest motiv, se prepara numai in cantitatile strict necesare si se utilizeaza cat mai repede posibil. Exista procedee prin care denivelarule se umplu cu material plastic topit. Principiul de lucru este asemanator sudurii cu flacara; exista un arzator cu gaz, prin flacara caruia se insufla materialul plastic sub forma de pulbere,cu un curent de aer comprimat. Pulberea de material plastic, trecand prin flacara, se topeste si, in aceasta stare, ajungand pe piesa, se lipeste si apoi se solidifica. Chiturile de stropire se aplica pe suprafetele a caror chituire cu cutitele s-a terminat, iar straturile de chit au fost slefuite; rolul acestor chituri este de a umple cele mai fine goluri si denivelari. Tocmai de aceea se aplica prin stropire, procedeu prin care se asigura o finete a lucrului mai mare decat prin aplicarea cu spaclul. Exista, de asemenea, chituri de stropire cu uscare la aer si la cuptor (superioare celor cu uscare naturala). Dupa fiecare chituire, si in special dupa cele finale, se executa slefuirea. Operatiile principale ale vopsirii.

16

Avantaje si dezavantaje
. Prin chituire se reuseste sa se acopere toate neregularitatile si denivelarile suprafetelor, realizanduse suprafete netede, frumoase ca aspect. Chituirea nu se preteaza mecanizarii, de aceea nu este insotita de un mare costum de manopera. Daca se executa cu chituri clasice, poroase, cu mult material de umplutura, desi se imbunatateste aspectul, calitatea anticorosiva este mult mai prejudiciata. Chituirea, chiar cu chituri exopodice (sau similare), nu se recomanda decat pentru suprafetele rigide, nesupuse vibratiiloe si deformarilor. Slefuirea. Oricat de ingrijit se executa chituirea, raman totusi asperitati, care dupa uscare trebuie inlaturare prin slefuire. Slefuirea este o operatie foarte raspandita nu numai la pregatirea suprafetei pentru vopsire, ci si la vopsirea insasi, deoarece asperitatii raman si dupa grunduire si vopsire. Pentru slefuire se utilizeaza atat materile abrazive naturale (piatra ponce, corindon, smirghel etc.) cat si materiale abrazive sintetice (carborund, piatra ponce sintetica, corindon sintetic etc.) La slefuire, muchiile ascutite,taietoare, ale granulelor de abraziv, aschiaza, in primul rand, punctele proeminente si dupa aceea scot si tot stratul superior. Pe suprafata slefuita se formeaza o retea de zgarieturi (rizuri), din forma si dimensiunea carora se deduc granulatia si gradul de slefuire. Suprafata slefuita are un aspect mat. Daca rizurile sunt grosolane, urmele lor se vad cu ochiul liber. Prin palpare cu varful degetelor, suprafetele slefuite par netede insa prin simtul Operatiile principale ale vopsirii. 26 2009

17

tactil, nu se pot percepe rizurile fine. Rizurile mari se detecteaza si cu unghia. Rizurile ramase de la slefuire, pana la marimea la care se afecteaza aspectul, sunt de dorit, deoarece imbunatatesc aderenta. Nu orice fel de pelicule slefuite. Cele dure si friabile se slefuiesc usor, pe cand cele moi si elastice, in loc sa fie aschiate, la contactul cu abazivul se deformeaza si apoi isi reiau forma initiala. Din acest motiv, peliculele nitrocelulozice, de exemplu se slefuiesc usor, in timp ce peliculele de ulei nu sunt slefuibile. . Prin lustruire, se asigura obtinerea unor suprafete lucioare si netede. Datorita consumului suplimentar de manopera (in mai multe locuri mecanizarea nu este posibila, iar lustruirea manuala are o productivitate foarte mica), costul vopsirii devine costisitor, de aceea se practica numai atunci cand realizarea unui aspect optim este un scop anume urmarit. Lustruirea distruge patua superficiala de lac in care sunt inglobati pigmentii, ceea ce aduce prejudicii impremeabilitatii si creeaza posibilitatea imbacsirea cu impuritati.
Observatii: Instructiuni pentru utilizarea chiturilor: o Se alege chitul care se adapteaza mai bine la suprafata, otel, plastic, galvanizare cu aluminiu, etc. Acestea trebuie sa fie mereu slefuite si degresate. o Sa nu se chituiasca pe grunduri acide, grunduri 1K sau vopsea temoplastica. o Timpul de aplicare depinde de temperatura si de cantitatea de activator sau catalizator. o Este foarte importanta pregatirea corecta nainte de aplicarea chiturilor, realiznd o slefuire cu abrazivul cel mai adecvat. o Aplicarea corecta a chiturilor micsoreaza timpul necesar pentru slefuirea lor ulterioara. o Uscarea se poate accelera cu un aport de caldura. o Slefuirea se face uscat deoarece produsele de poliester absorb apa, ceea ce ar putea produce basici dupa vopsire. o nainte de aplicarea stratului de finisaj, trebuie sa se foloseasca mereu un pregatitor peste chituri evitnd astfel absortiile. Norme de securitate pentru folosirea chiturilor:

18

o Realizarea slefuirii chiturilor cu echipamente care au un sistem de aspirare a prafului si utilizarea mastilor de protectie pentru prafuri fine. o Evitarea contactului produsului cu pielea si cu ochii, protectie cu manusi si ochelari adecvati. o Chiturile aplicabile cu pistolul se ntaresc repede, de aceea echipamentele utilizate la aplicare trebuie sa fie curatate dinainte cu un dizolvant, pentru a evita nfundarea orificiilor interne ale pistolului.

19