Sunteți pe pagina 1din 56

Drept Procesual Penal II DISPOZITII GENERALE Obiectul UP- art. 200 Cpr.pen.

- strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora Exista doua limite - inceperea UP - adoptarea de catre procuror a unei solutii de terminare a UP In general UP se declanseaza de catre organele de UP din oficiu sau ca urmare a unei sesizari. Strngerea probelor necesare = ansamblul activitilor desfasurate de organele de UP n vederea descoperirii, administrrii i conservrii probelor pentru a se stabili dac s-a comis o fapta prevazuta de legea penal. Scopurile strangerii probelor 1) Existenta infractiunilor = existena n materialitatea sa a faptei care mbrac trsturile infraciunii, indiferent dac e vorba de o infraciune consumat / de o tentativ 2) Identificarea faptuitorului/lor = aflarea datelor necesare cunoaterii faptuitorilor sub aspectul participaiei penale 3) Elemente ce stabilesc raspunderea penala a faptuitorilor = materialul probator trebuie s elucideze aspectele legate i de vinovia fptuitorilor si care cere existena unor temeiuri s poat fi trai la rspundere penal 4) Identificarea persoanelor vtmate ( nu e prevazut n art. 200) Actele prin care se concretizeaz activitatea de strngere a probelor 1. Actele procedurale de dispoziie de regul intr n atribuiile procurorului, prin excepie n atribuiile organelor de cercetare penal 2. Actele procedurale care constituie de fapt materialitatea actului procesual se realizeaz de regul de organele de cercetare penal Toate aceste acte se materializeaz n scris ntr-un dosar numit dosar de UP care cuprinde anumite forme i un anumit coninut i care trebuie s garanteze dreptul la un proces echitabil i dr. la aprare. n esen, UP i sunt aplicabile regulile desfurrii procesului penal. n faza de UP se aplic toate regulile de baz ale procesului penal cu anumite particulariti. Regula este rolul activ al organelor de UP ( art. 202 Cpr.pen. ), dar n faza de UP se aplic i reguli specifice. Reguli specifice fazei de urmarire penala 1. Caracterul confidenial, nepublic al UP - e necesar pt. eficientizarea luptei mpotriva infractorilor, pt conservarea unor probe, dejucarea planurilor fptuitorilor de a se sustrage UP. Sunt confideniale coninutul declaraiilor, datele privind svrirea infraciunii, etc. La terminarea UP, organele judiciare sunt obligate la prezentarea materialului de UP ( art. 250 Cpr.pen.). Prezentarea materialului de UP se realizeaz fa de inculpat aducndu-i-se la cunostin toate actele procesuale i procedurale ndreptate mpotriva sa. Momentul la care intervine stoparea acestui caracter confidenial e prevzut de art. 255 Cpr.pen. privind ascultarea nvinuitului nainte de terminarea cercetrii. nvinuitul poate invoca probe n aprare, n raport de probele din dosar. Caracterul confidenial are n vedere i necesitatea de a proteja persoana mpotriva creia se desfoara aceste acte, ca o consecinta a prezumtiei de nevinovatie. 2. Caracterul necontradictoriu al urmaririi penale- este determinat de lipsa de publicitate => nu avem nici acest caracter contradictoriu care sa desfasoare la cele doua activitati publice si de manifestare in faza de judecata.Totusi exista elemente de contradictorialitate, manifestandu-se in anumite limite la diferite activitati procesuale cum ar fi la audieri cand este prezent si aparatorul, la prezentarea materialelor si la diverse activitati specifice, unde aparatorul propune probe in formarea apararii faptuitorului, de asemenea se 1

intalnesc si la obiective prin punere in discutie a partilor cand se pot veni cu anumite completari, acestea efectuandu-se in forma SCRISA. 3. Subordonarea ierarhica in efectuarea actelor de urmarire penala- este caracteristica acesteia in sensul ca cel care conduce sau controleaza activitatea da dispozitii in scris organelor de urmarire penala. Procurorul da dispozitii motivate organelor de cercetare, acestia fiind obligati sa le execute, in cazul in care nu sunt de acord, acestea pot emite observatii, fapt care nu intrerupe punerea in executare a dispozitiilor pana la solutionarea acestora. Procurorul ierarhic superior poate prelua o cauza de la un procuror ierarhic inferior. Este necesar controlul ierarhic pentru buna desfasurare a urmaririi penale. 4. Caracterul preponderent al formei scrise-de obicei procesul de activitate al urmaririi penale se desfasoara in forma scrisa, deoarece urmarirea penala este temelia probatiunii, fiind astfel necesar inscrisul prin proces-verbal de cercetare detaliat, cum ar fi: - Procesul de confruntare al partilor; Cercetarea la fata locului infaptuirii infractiunii sau in alta parte; Organul prin aceste inscrisuri considera avantajul expunerii penale.

Limita iniial a UP -are o importan semnificativ deoarece determin nceputul raporturilor juridice procesuale ntre subiecii care particip la rezolvarea cauzei penale i corespunde cu declanarea procesului penal. Se concretizeaz n actul de ncepere al UP ( proces-verbal; rezoluie ). n funcie de modul de sesizare a organelor de UP, UP ncepe prin: - proces-verbal oraganle de cercetare penal se sesizeaz din oficiu - rezoluie organele de cercetare penal sunt sesizate printr-o plngere / denun Organele de UP ( art. 201 Cpr.pen.) -organele care efectueaz activitatea de UP sunt prevzute la art. 201 Cpr.pen. UP se efectueaz de procurori i de ctre organele de cercetare penal. Organele de cercetare penal sunt ( al.2 ): 1) organe de cercetare penala ale politiei judiciare; 2) organele de cercetare speciale. Organele de cercetare ale poliiei judiciare sunt lucrtori specializai din MAI desemnai nominal de ministrul Adm si Internelor, cu avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lng CCJ i si desfasoara activitatea sub autoritatea procurorului gen. al poliiei de pe lnga CCJ. Retragerea avizului conform al procurorului general al politiei de pe lnga CCJ conduce la ncetarea calitatii de lucrator n cadrul politiei judiciare. Organele de cercetare speciale sunt persoane anume desemnate din MAI: 1. ofierii anume desemnai de ctre comandanii unitilor militare corp aparte i similare 2. ofierii anume desemnai de ctre efii comenduirilor de garnizoan 3. ofierii anume desemnai de ctre comandanii centrelor militare 4. ofierii poliiei de frontier 5. cpitanii porturilor Organele de UP dispun asupra unor msuri procesuale prin ordonane i rezoluii ( art. 203 Cpr.pen. ) Limita final a UP - trimiterea n judecat prin rechizitoriul dat de procuror. Rechizitoriul e actul de sesizare al instanei - soluia netrimiterii n judecat. n cazul n care vinovia nu a fost stabilit, procurorul dispune prin ordonan / rezoluie scoaterea de sub UP ( art. 10, lit a-e ) cnd exist inculpat / nvinuit n cauz 2

- soluia dispus prin ordonan / rezoluie privind ncetarea UP. Actul prin care se dispune ncetarea UP daca aciunea penal a fost pus n micare procurorul se pronunta prin ordonanta daca aciunea penal nu a fost pus n micare procurorul se pronunta prin rezolutie motivata - in caz de clasare a dosarului cnd nu exist nvinuit n cauz actul e ordonana Art. 203 Cpr.pen. ordonana e folosit ntotdeauna atunci cnd legea prevede acest lucru, rezoluia e folosit cnd legea nu prevede expres ordonana ca metod de a dispune asupra actelor / msurilor procesuale. Rezoluia trebuie s fie motivat. COMPETENTA ORGANELOR DE UP Competena organelor de cercetare ale poliiei judiciare 207 Cpr.pen - e o norm de competen general deoarece este incidenta pt orice infraciune care nu e dat, n mod obligatoriu, n competena altor organe de cercetare penal - organele de cercetare ale poliiei judiciare sunt organe de cercetare de dr. comun - competena organelor de cercetare penal nu e condiionat de competena unei anumite instane pt ca nu functioneaz dup criteriul n care e mprit competena instantelor - organele de UP sunt competente teritorial n baza art 30, 31,45 Cpr.pen. si i desfoar activitatea n limitele competenei teritoriale. Desfurarea activitii n afara limitei teritoriale se face cu ntiinarea n prealabil a organelor corespunztoare n raza teritoriului unde se desfoar aceast activitate sau poate dispune efectuarea unui act de procedur prin delegare sau prin comisie rogatorie. - Cazuri urgente- Art. 213. - Organul de cercetare penala este obligat sa efectueze actele de cercetare ce nu sufera amanare, chiar daca acestea privesc o cauza care nu este de competenta lui. Lucrarile efectuate in astfel de cazuri se trimit, de indata, prin procurorul care exercita supravegherea activitatii organului ce le-a efectuat, procurorului competent. Competena organelor de cercetare penal speciale art. 208 - fiecare categorie ndeplinete actele de UP pt infraciunea la care art. 208 face trimitere - Art. 208. - Cercetarea penala se efectueaza si de urmatoarele organe speciale: a) ofiterii anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare corp aparte si similare, pentru militarii in subordine, precum si pentru infractiunile savarsite in legatura cu serviciul de angajatii civili ai acestor unitati. Cercetarea poate fi efectuata si personal de catre comandant; b) ofiterii anume desemnati de catre sefii comenduirilor de garnizoana, pentru infractiunile savarsite de militari in afara unitatilor militare. Cercetarea poate fi efectuata si personal de sefii comenduirilor de garnizoana; c) ofiterii anume desemnati de catre comandantii centrelor militare, pentru infractiunile de competenta instantelor militare, savarsite de persoanele civile in legatura cu obligatiile lor militare. Cercetarea poate fi efectuata si personal de catre comandantii centrelor militare. La cererea comandantului centrului militar, organul de politie efectueaza unele acte de cercetare, dupa care inainteaza lucrarile comandantului centrului militar; d) ofiterii politiei de frontier, anume desemnai pt infractiunile de frontiera; e) capitanii porturilor, pentru infractiunile contra sigurantei navigatiei pe apa si contra disciplinei si ordinii la bord, precum si pentru infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul, prevazute in Codul penal, savarsite de personalul navigant al marinei civile, daca fapta a pus sau ar fi putut pune in pericol siguranta navei sau a navigatiei. In cazurile prevazute la lit. a), b) si c), cercetarea penala se efectueaza in mod obligatoriu de organele speciale acolo prevazute. Competenta procurorului n faza de UP art.209 1) Supravegheaz UP 2) Conduce i controleaz nemijlocit activitatea de cercetare penal a politiei judiciare si a altor organe de cercetare speciale 3) Poate sa efectueze orice acte de UP in cauzele pe care le supravegheaza. 3

Atunci cand urmarirea se efectueaza in mod obligatoriu de procuror nerespectarea dispozitiei atrage nulitatea actelor de UP. UP se efectueaza, in mod obligatoriu, de catre procuror, in cazul infractiunilor prevazute in Codul penal: Atunci cand urmarirea se efectueaza in mod obligatoriu de procuror nerespectarea dispozitiei atrage nulitatea actelor de UP. UP se efectueaza, in mod obligatoriu, de catre procuror, in cazul infractiunilor prevazute in Codul penal: - infraciuni contra siguranei statului (ex.:Tradarea, Actiunile dusmanoase contra statului, Spionajul, Atentatul care pune n pericol siguranta statului, Subminarea puterii de stat, Complotul, Compromiterea unor interese de stat, etc.) - infraciuni contra persoanei (ex.: Omorul, Omorul calificat, Omorul deosebit de grav, Pruncuciderea, Determinarea sau nlesnirea sinuciderii, Lipsirea de libertate n mod ilegal, Sclavia, etc.) - infrciuni contra patrimoniului (Tlharia care a produs consecinte deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei, Pirateria) - infraciuni contra autoritii (Ofensa adusa unor nsemne, Ultrajul) - infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege (Purtarea abuziva, Neglijenta n pastrarea secretului de stat, Conflictul de interese, Luarea de mita, Art. Darea de mita, Traficul de influenta, Arestarea nelegala si cercetarea abuziva, Supunerea la rele tratamente, Nerespectarea regimului materialelor explozive) - infractiuni la regimul stabilit pentru anumite activitti economice (Nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri) - infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea social (Instigarea la discriminare, Asocierea pentru svrsirea de infractiuni) - infractiuni contra pcii si omenirii (Propaganda pentru rzboi, Genocidul, Distrugerea, jefuirea sau nsusirea unor valori culturale) Competenta tribunalului: Tribunalul judeca in prima instanta: b) infractiunile savarsite cu intentie, care au avut ca urmare moartea unei persoane; c) infractiunile privind siguranta nationala a Romaniei prevazute in legi speciale; d) infractiunea de trecere frauduloasa a frontierei de stat, in cazurile in care minimul special al pedepsei este de 2 ani sau mai mare; e) infractiunea de bancruta frauduloasa, daca fapta priveste sistemul bancar; Competenta Curtii de Apel - Curtea de Apel judeca in prima instanta: infractiunile savarsite de judecatorii de la judecatorii si tribunale, de procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante, precum si de notarii publici. Competenta Curtii Supreme de Justitie - Curtea Suprema de Justitie judeca in prima instanta: a) infractiunile savarsite de senatori si deputati; b) infractiunile savarsite de membrii Guvernului; c) infractiunile savarsite de judecatorii Curtii Constitutionale, membrii, judecatorii, procurorii si controlorii financiari ai Curtii de Conturi si de presedintele Consiliului Legislativ; d) infractiunile savarsite de maresali, amirali si generali; e) infractiunile savarsite de sefii cultelor religioase organizate in conditiile legii si de ceilalti membri ai Inaltului Cler, care au cel putin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia; f) infractiunile savarsite de judecatorii si magistratii asistenti de la Curtea Suprema de Justitie, de judecatorii de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, precum si de procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante; g) alte cauze date prin lege in competenta sa; + infraciuni mpotriva proteciei muncii SUPRAVEGHEREA EFECTUATA DE PROCUROR IN ACTIVITATEA DE UP -activitatea de supraveghere e principala sarcin a procurorului ( art. 209, al 1, art. 216-220 ) 4

-activitatea de supraveghere reprezint un complex de activiti specifice desfurate de procuror n scopul aflrii adevrului, putndu-se astfel lmuri cauza sub toate aspectele Trsturi: 1. exercit supravegherea de pe poziia de conductor a UP avnd dr. de control i decizie asupra actelor organelor de UP 2. supravegherea se exercit permanent i complet din momentul nceperii UP i pn la finalizarea ei 3. se exercit n strict consonan cu caracterele UP Obiectul supravegherii- art. 216 Cpr.pen. - procurorul vegheaza ca nici o persoana sa nu fie retinuta sau arestata, decat in cazurile si in conditiile prevazute de lege. - In exercitarea activitatii de supraveghere, procurorul ia masurile necesare sau da dispozitii organelor de cercetare penala ca sa ia asemenea masuri. Procurorul ia masuri si da dispozitii in scris si motivat. Supravegherea vizeaz respectarea dispoziiilor procedurale, a legalitii lor, pt a fi atins scopul procesului penal. Competena procurorului art. 209 al 4 - e competent s efectueze UP i s exercite supravegherea asupra activitii de cercetare penal procurorul de la parchetul corespunztor instanei care potrivit legii judec n prim instan cauza. - incompatibiliti art 209, al 4', 4 Trecerea cauzei de la un organ la altul art. 217 Cpr.pen. - procurorul poate dispune ca UP s fie efectuat de un alt organ de cercetare penal pt motive de obiectivitate i operativitate - lit. de specialitate supravegherea e determinat de circumscripia teritorial - organul de cercetare la care se trece cauza trebuie s fie competent, la fel i procurorul care transfer cauza - actul procedural prin care se dispune tercerea cauzei de la un organ la altul de ctre procuror e ordonana motivat, instituia e delegarea atribuiilor Modaliti de exercitare a supravegherii art. 218 Cpr.pen. Procurorului poate participa direct la UP - poate s efectueze orice act de cercetare penal. verificarea dosarului de cercetare penal, a lucrrilor de cercetare penal efectuate n cauz. Aceste obligaii constau n verificarea oricrui dosar de la organele de cercetare penal, acesta fiind obligat s-l trimit procurorului cu toate actele, materialele i datele privitoare la fapte care formeaz obiectul cercetrii. - deplasarea la sediul organului de cercetare penal cea de-a doua modalitate de exercitare a supravegherii. Prin intermediul acesteia, procurorul verific toate dosarele aflate n curs de cercetare, asigurnd astfel principiul legalitii. - verificarea actelor de cercetare cu ocazia solicitrii de ctre organele de cercetare penal a unei autorizaii prealabile, a unei ncuviinri atunci cnd legea prevedea aceasta. Dispoziii date de procuror art 219. Cpr.pen. - organele de cercetare penal sunt obligate s in seama n mod absolut de dispoziiile date de procuror acestea avnd caracter absolut. Al. 3 instituie ca n situaia nendeplinirii / ndeplinirii n mod defectuos de ctre organele de cercetare penal a dispoziiilor date de procuror, acesta va sesiza conductorul organului de cercatare penal care are obligaia ca n termen de 3 zile de la sesizare s comunice procurorului msurile dispuse. Autorizarea, confirmarea, ncuviinarea i infirmarea actelor i msurilor procesuale de ctre procuror - dac actele nu ndeplinesc prevederile legale procurorul, prin dispoziii obligatorii, poate interveni prin: 1. Autorizarea actului de UP - e prealabil efecturii UP - organul de cercetare penal poate dispune nceperea UP pt o infraciune svrit n afara teritoriului Rom de ctre un cetean strin / o pers fr cetenie care nu domiciliaz pe teritoriul rii, prin care s-a produs o 5

vtmare grav unui cetean romn, ns aceast procedur poate interveni numai cu autorizarea prealabil a procurorului general de la Parchetul de pe lng CCJ 2. Confirmarea actului de UP e o ratificare a acestuia fr de care actul nu produce efecte juridice. E cerut expres de lege si e ulterioara efecturii actului 3. ncuviinarea se refer la acte a cror efectuare e de atribuia organelor de cercetare penal, dar validitatea actului e supus aprobrii procurorului ( ex. exhumare ). Poate fi prealabil dar i posterioar actului ( n caz de urgena ) 4. Infirmarea art. 220 Cpr.pen. cnd un act / o msur procesual a organului de UP nu e dat cu respectarea dispoziiilor legale, procurorul o infirm prin ordonan. Regimul nulitilor art 197 Cprpen EFECTUAREA UP Sesizarea organelor de UP art 221-227 Cpr.pen. Actul de sesizare - mijlocul prin care e informat organul de UP despre svrirea unei infraciuni. - constituie punctul de plecare al UP; fr actul de sesizare nu poate ncepe UP Sesizarea e elementul de informare i temeiul legal de declanare a activitii procedurale Modurile de sesizare a organelor judiciare art 221 Cpr.pen Clasificarea se face dup urmtoarele criterii: 1) Sursa de informare mod de sesizare extern: plngerea i denunul - mod de sesizare intern: din oficiu 2) n raport de organul de UP sesizat moduri de sesizare primar n situaia n care ncunotiinarea despre svrirea unei infraciuni a ajuns pentru prima dat n faa unui organ UP: plngerea, denunul i sesizarea din oficiu - moduri de sesizare complementar n situaia n care cauza a trecut de la un organ la altul prin declinarea competenei prevzut de art. 210 Cpr.pen, al 2 3) n raport de efectele pe care le produc moduri de sesizare general produc efectul de a ncunotiina organul UP, nefiind indispensabile pt nceperea UP pt ca pot fi nlocuite: plngerea, denunul, sesizarea din oficiu - moduri de sesizare special- produc efectul de a ncunotiina organul UP dar sunt indispensabile pt nceperea UP, neputnd fi nlocuite: plngerea prealabil ( difer de plngerea propriu-zis ), la sesizarea sau cu autorizarea organelor prevzute de lege, exprimarea dorinei Guvernului strin n cazul infreciunilor prev. la art. 171 Cpenal Moduri generale de sesizare 1. Plngerea 1. Definiie. n baza art.222 alin.2 plngerea este ncunotinarea fcut de o persoan fizic sau de o persoan juridic referitoare la o vtmare ce i s-a cauzat prin infraciune. 2. Condiii. n privina condiiilor de form, plngerea se poate adresa organului de urmrire penal att n form scris, ct i n form verbal fiind urmat n acest din urm caz de consemnarea plngerii ntr-un proces-verbal de ctre organul de urmrire penal. n privina coninutului, plngerea trebuie s conin urmtoarele elemente: 1. numele, prenumele, calitatea i domiciliul petiionarului; 2. descrierea faptei care formeaz obiectul plngerii; 6

3. indicarea fptuitorului dac este cunoscut; 4. indicarea mijloacelor de prob; 5. semntura. 3. Titulari. Plngerea are ca titular persoana vtmat prin svrirea infraciunii. Ea poate fi fcut personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie s fie special, iar procura rmne ataat plngerii. Pentru persoana lipsit de capacitatea de exerciiu, plngerea se face de reprezentantul su legal. Persoana cu capacitate de exerciiu restrns poate face plngere cu ncuviinarea persoanelor prevzute de legea civil. n egal msur, plngerea poate fi fcut i de un substitut procesual. Astfel, art.222 alin.5 prevede c plngerea se poate face i de ctre unul dintre soi pentru cellalt so, sau de ctre copilul major pentru prini. n aceast ipotez, persoana vtmat poate s declare c nu-i nsuete plngerea. Regimul juridic: plngerea e facultativ. Excepie art.221, al 4: cand prin savarsirea unei infractiuni s-a produs o paguba uneia din unitatile la care se refera art. 145 din Codul penal, unitatea pagubita este obligata sa sesizeze de indata organul de urmarire penala, sa prezinte situatii explicative cu privire la intinderea pagubei, date cu privire la faptele prin care paguba a fost pricinuita si sa se constituie parte civila. Plngerea trebuie s se refere la fapte reale nvinuirea mincinoas e considerat infraciune de denunare mincinoasa prev de art 259 Cprpen. Plngerea greit adresata la organele de UP / institana de judecat se trimite la organul competent 2. Denunul 1. Definiie. n baza art.223, denunul este ncunotinarea fcut de ctre o persoan fizic sau de ctre o persoan juridic despre svrirea unei infraciuni. 2. Condiii. Denunul trebuie s conin aceleai date ca i plngerea. Denunul scris trebuie s fie semnat de denuntor, iar n cazul denunului oral, acesta se consemneaz ntr-un proces-verbal de ctre organul n faa cruia a fost fcut. - 3. Titulari. Denunarea poate fi fcut de orice persoan, chiar de ctre pers. ce a svrit infraciunea (= autodenun- recunoaterea din proprie iniiativ a faptei svrite, constituind o circumstan atenuant acordat fptuitorului ) - Denunul oral se consemneaz ntr-un proces-verbal de ctre organul n faa cruia a fost fcut - Denunul e facultativ dar obligatoriu pentru cei ce au luat la cunotin anumite infraciuni prevzute de art. 170 Cpenal, art. 262 Cpenal, privind nedenunarea unor infraciuni 3. Sesizarea din oficiu 1. Definiie. Sesizarea din oficiu are un caracter intern i const n autosesizarea organelor de urmrire penal ori de cte ori iau cunotin, prin orice mijloc, c s-a svrit o infraciune. 2. Sursele sesizrii din oficiu. Sesizarea din oficiu se realizeaz de regul n urmtoarele situaii: 1) infraciunile flagrante. Este vorba de infraciunea descoperit n momentul svririi sau imediat dup svrire. Este de asemenea considerat flagrant i infraciunea al crei fptuitor, imediat dup svrire, este urmrit de persoana vtmat, de martorii oculari sau de strigtul public, ori este surprins aproape de locul comiterii infraciunii cu arme,instrumente sau orice alte obiecte de natur a-l presupune participant la infraciune. In aceast ipotez, organul de urmrire penal sesizat ntocmete un proces-verbal, n care consemneaz cele constatate cu privire la fapta svrit. 2) constatarea infraciunilor. Svrirea unei infraciuni poate fi constatat fie de organele de urmrire penal, fie de alte organe crora C.pr.pen. le confer atribuii de constatare (art.214, 215). 3) zvonul public 4) mass-media 5) cercetarea altor fapte de ctre organul de urmrire penal 6) activitatea serviciilor de informaii 3. Condiii. n baza art.221 alin.1 teza final sesizarea din oficiu se consemneaz ntr-un proces-verbal. Moduri speciale de sesizare a organelor UP art. 221, al 2, 3, C.pr.pen 1. Plngerea prealabil 7

Plngerea prealabil reprezint sesizarea fcut de persoana vtmat privind svrirea unei infraciuni, sesizare ce reprezint o condiie indispensabil exerciiului aciunii penale. Ea reprezint cea mai cuprinztoare excepie de la principiul oficialitii, n sensul c aciunea penal nu poate fi pus n micare/exercitat fr manifestarea de voin expres a persoanei vtmate. Plngerea prealabil are o natur juridic mixt, fiind att o instituie de drept penal material, ct i de drept procesual penal. Ea reprezint n acelai timp o condiie de pedepsibilitate, ct i o condiie de procedibilitate. Plngerea prealabil are urmtoarele caractere: a) caracter obligatoriu lipsa/retragerea plngerii prealabile nltur rspunderea penal; b) caracter personal dreptul de a formula plngere prealabil aparine doar persoanei vtmate, care l poate exercita personal, prin reprezentant legal (ipoteza persoanelor lipsite de capacitate de exerciiu) sau prin mandatar special. c) caracter indivizibil dac fapta pentru care s-a fcut plngere prealabil a cauzat o vtmare mai multor persoane, condiia de procedibilitate este ndeplinit dac plngerea s-a fcut sau se menine doar de una dintre ele (indivizibilitate activ);dac la svrirea faptei au participat mai multe persoane, condiia de procedibilitate a introducerii plngerii prealabile este ndeplinit dac plngerea sa fcut sau se menine numai cu privire la unele dintre acestea (indivizibilitate pasiv) d) caracter netransmisibil - dreptul de a formula plngere prealabil nu poate fi transmis altei pesoane. Cazuri. Potrivit art. 279 alin.2 plngerea prealabil se adreseaz organului de cercetare penal sau procurorului, potrivit legii. Aceste infraciuni sunt prevzute n Codul penal sau n legi speciale i intr n competena procurorului sau organului de cercetare penal n raport cu normele de competen material sau personal incidente. Ex.: infraciunea de loviri sau alte violene intr n competena organelor de cercetare penal, infraciunea de vtmare corporal comis de un senator este n competena parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie. Potrivit art. 283, plngerea prealabil trebuie s cuprind: descrierea faptei; indicarea autorului; artarea mijloacelor de prob; indicarea adresei prilor i a martorilor; precizarea dac persoana vtmat se constituie parte civil i, atunci cnd este cazul, indicarea persoanei responsabile civilmente; semntura. Titulari. Plngerea prealabil poate fi formulat doar de ctre persoana care a suferit o vtmare fizic, material sau moral prin infraciune. Ea poate fi introdus i prin mandatar cu condiia ca mandatul s fie special sau de ctre reprezentantul legal n ipoteza persoanelor lipsite de capacitate de exerciiu. Plngerea prealabil nu poate fi introdus prin substitui procesuali. Ca excepie, potrivit art. 131 alin.5, n cazul n care cel vtmat este o persoan lipsit de capacitate de exerciiu ori cu capacitate de exerciiu restrns, aciunea penal se pune n micare i din oficiu. Ipoteza este aplicabil doar atunci cnd persoana vtmat, personal sau prin reprezentantul legal, nu depune plngere n termenul stabilit de lege. Termen de introducere. Potrivit art. 284, plngerea prealabil trebuie s fie introdus n termen de 2 luni din ziua n care persoana vtmat a tiut cine este fptuitorul. Cnd persoana vtmat este un minor sau un incapabil, termenul de 2 luni curge de la data cnd persoana ndreptit a reclama a tiut cine este fptuitorul. Potrivit art. 69 alin.2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea i organizarea profesiei de mediator, dac procedura de mediere a fost declanat n termenul prevzut de lege pentru introducerea plngerii prealabile acest termen se suspend pe durata desfurrii medierii. Dac prile aflate n conflict nu s-au mpcat, persoana vtmat poate introduce plngere n acelai termen care i va relua cursul de la data ntocmirii procesului-verbal de nchidere a procedurii de mediere, socotindu-se i timpul scurs nainte de suspendare. Medierea penal. Potrivit art. 67 alin.1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea i organizarea profesiei de mediator, dispoziiile acestei legi se aplic n mod corespunztor i n cauzele penale care privesc infraciuni pentru care, potrivit legii, retragerea plngerii prealabile sau mpcarea prilor nltur rspunderea penal. Procedura medierii reprezint o modalitate alternativ de soluionare a conflictului de drept penal n ipoteza infraciunilor pentru care legea prevede necesitatea plngerii prealabile. n ipoteza n care procedura 8

medierii se deruleaz nainte de sesizarea organelor de urmrire penal i nu se finalizeaz cu mpcarea prilor, partea vtmat are dreptul de a depune plngere prealabil. Atunci cnd procedura medierii se deruleaz dup nceperea procesului penal,urmrirea penal/judecata se suspend, iar n ipoteza n care medierea nu se finalizeaz cu mpcarea prilor, procesul penal se reia din oficiu. Dac ns medierea se finalizeaz n sens pozitiv cu mpcarea prilor, procesul penal nu mai poate fi declanat sau nceteaz n baza art.10 lit.f. 2. Sesizarea la cererea organului competent n baza art.225, atunci cnd legea prevede c nceperea urmririi penale nu poate avea loc fr o sesizare special, aceasta trebuie fcut n scris i semnat de ctre organul competent. n actul de sesizare trebuie s se arate n mod corespunztor datele prevzute n art.222 alin. 2. Lipsa sesizrii mpiedic nceperea urmririi penale n baza art. 10 lit.f., principiul oficialitii fiind limitat. Sistemul romn cunoate cazuri restrnse de sesizare la cererea organului competent, spre exemplu: sesizarea la cererea comandantului navei pentru infraciunile la regimul navigaiei maritime sau fluviale; sesizarea organelor competente ale cilor ferate; sesizarea comandantului pentru infraciunile prevzute de Codul penal n art. 331 - 334,348, 353 i 354, svrite de militari; sesizarea Consiliului Concurenei pentru infraciunea de concuren neloial. 3. Autorizarea prevzut de lege n baza art.221 alin.2, atunci cnd, potrivit legii, punerea n micare a aciunii penale se face numai cu autorizarea organului prevzut de lege, urmrirea penal nu poate ncepe n lipsa acestora. Cazuri. La fel ca i n ipoteza sesizrii la cererea organului competent, sistemul romn cunoate cazuri limitate de autorizare prevzut de lege, spre exemplu, exprimarea dorinei guvernului strin n cazul infraciunilor prevzute n art. 171 C.pen. Sesizarea instanelor de judecat Moduri de sesizare. Sesizarea instanelor de judecat poate fi : 1. originar atunci cnd ncunotiinarea despre svrirea unei infrcaiuni a ajuns pentru prima dat n faa instanei (rechizitoriu) 2. complementar cauza a trecut n faa altei instane de judecat (sentina de declinare a competenei n favoarea altei instane) 3. sesizarea primei instane 4. sesizarea instanei de control judiciar Sesizarea primei instane. Sesizarea primei instane cu judecarea fondului cauzei se realizeaz prin dou modaliti : 1) rechizitoriu act de sesizare ce constutuie regula (pentru detalii, a se vedea, infra, cap. III, sec.VIII, 3) 2) plngerea la instan mpotriva soluiilor procurorului de neurmrire sau de netrimitere n judecat -reprezint act de sesizare a instanei cu judecarea fondului cauzei atunci cnd instana admite plngerea i menine cauza spre judecat (pentru detalii, a se vedea, infra,cap. III, subcap.III.4, 3). URMARIREA PENALA ACTE PREMERGATOARE: reglementare juridica art. 224 C.pr.pen. Actele premergtoare sunt mijloace de investigaie derulate de organele de urmrire penal n vederea strngerii datelor necesare nceperii urmririi penale. De asemenea, n vederea strngerii datelor necesare organelor de urmrire penal pentru nceperea urmririi penale, pot efectua acte premergtoare i lucrtorii operativi din Ministerul de Interne, precum i din celelalte organe de stat cu atribuii n domeniul siguranei naionale,anume desemnai n acest scop, pentru fapte care constituie, potrivit legii, ameninri la adresa siguranei naionale. Coninut. C.pr.pen. nu conine dispoziii exprese privind coninutul actelor premergtoare. Din acest considerent, pot fi efectuate orice fel de acte prevzute n C.pr.pen. (cu excepia celor pentru care este prevzut expres condiia nceperii urmririi penale exemplu:percheziia domiciliar ): nregistrri audiovideo, cercetri la faa locului, precum i acte prevzute n legi speciale (cum ar fi Legea nr.218/2003 9

privind organizarea i funcionarea poliiei): filaje, razii, supravegheri operative, legitimarea i identificarea unor persoane necunoscute. Fiind derulate nainte de nceperea urmririi penale, actele premergtoare au o natur juridic extraprocesual. Limite. Art.224 alin.1 prevede expres c n vederea nceperii urmririi penale, organul de urmrire penal poate efectua acte premergtoare. Astfel, actele premergtoare se limiteaz numai la actele necesare nceperii urmririi penale, ele nemaiputnd fi efectuate atunci cnd s-au strns suficiente date care s fundamenteze o decizie de ncepere a urmririi penale. Procesul verbal de consemnare a actelor premergtoare Toate actele premergtoare efectuate se consemneaz ntr-un proces-verbal. Acest proces-verbal cuprinde informaiile obinute de organul de urmrire penal prin derularea actelor premergtoare i se ncheie n vederea nceperii urmririi penale. El cuprinde toate meniunile prevzute n art. 91 plus date privind coninutul actelor premergtoare efectuate. Valoare probatorie. n baza art. 224 alin. final procesul-verbal prin care se constat efectuarea unor acte premergtoare poate constitui mijloc de prob. Valorificarea procesuluiverbal de consemnare a actelor premergtoare nu poate avea loc dect n msura n care se va ncepe urmrirea penal. Obiectivele actelor premergatoare: - completarea informatiilor organelor de urmarire pen.pentru a le aduce la nivelul unor cunostinte si constatari care sa determine inceperea urmaririi pen.; - verificarea informatiilor deja detinute in baza sesizarii primite; - verificarea existentei/ inexistentei vreunuia dintre cazurile prevz. in art.10 C.pr.pen / a unui caz de nepedepsire a carui incidenta ar putea determina dispunerea inceperii / neiceperii U.P. Caracterele actelor premergatoare: a) facultative, adica daca exista date suficiente in cuprinsul sesizarii pt. a se dispune inceperea U.P. ele nu se mai efectueaza (date suficiente: certificate medico-legale etc.); b) de anterioritate, deriva din aceea ca actele premergatoare sunt prealabile inceperii U.P. (investigatii prealabile). Ansamblul activitatilor ce se pot desfasura in aceasta faza: -activitati ce nu au elemente comune cu regulile procesuale, nefiind regelmantate in C.pr.pen (filajul unor persoane suspecte, efectuarea de razii, legitimarea si identificarea unor persoane necunoscute); -activitati care sub aspect formal pot fi assimilate unor acte procedurale, dar care nu au valoare juridica (verificarea gestiunii); -activitati desfasurate conform regulilor procesuale pen. (cercetare la fata locului, constatarea unei infractiuni flagrante, efectuarea unei constatari medico-legale). Aceste activitati trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de dispozitiile procesului pen. Art.224 impune cerinta consemnarii actelor pen. efectuate intr-un P-V ce poate constitui mijloc de proba. Lipsa acestui P-V determina lipsa de valoare probatorie a actelor. Competenta efectuarii actelor premergatoare art.224(2): -organul de U.P.: procurorul, organele de cercet.pen., respectandu-se regulile competentei; -lucratori operativi desemnati din MAI, altii decat cei ce au atributii de cercet.pen. (cei ce desfasoara operatiile de filaj); -lucratori operativi din celelalte organe de stat anume desmanti in acest scop si pentru fapte ce constituie amenintari la adresa sigurantei nationale (lucratori SRI, SPP, MApN etc.) Actele premergatoare efectuate de investigatorii sub acoperire (lg. 189/2003) Investigatorii sub acoperire sunt lucrtori operativi din cadrul Poliiei Judiciare anume desemnai n acest scop i pot fi folosii numai pe o perioad determinat, n condiiile prevzute n art. 224 - 2 i 224 -3. Ei 10

culeg date i informaii n baza autorizaiei emise potrivit dispoziiilor prevzute n art. 224-2, pe care le pune, n totalitate, la dispoziia procurorului. Investigatorul sub acoperire efectueaz acte premergtoare sub o alt identitate dect cea real. Identitatea real a investigatorilor sub acoperire nu poate fi dezvluit n timpul ori dup terminarea aciunii acestora. Procurorul competent s autorizeze folosirea unui investigator sub acoperire are dreptul s-i cunoasc adevrata identitate, cu respectarea secretului profesional. Condiii. Pentru desfurarea de acte premergtoare de ctre investigatorii sub acoperire trebuie ndeplinite n mod cumulativ urmtoarele condiii: 1. s existe indicii temeinice i concrete c s-a svrit sau c se pregtete svrirea unei infraciuni; 2. indiciile temeinice i concrete trebuie s priveasc svrirea unei infraciuni contra siguranei naionale prevzute n Codul penal i n legi speciale, precum i infraciuni de trafic de stupefiante i de arme, trafic de persoane, acte de terorism, splare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, sau a unei infraciuni prevzute n Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea i sancionarea faptelor de corupie, ori a unei alte infraciuni grave care nu poate fi descoperit sau ai crei fptuitori nu pot fi identificai prin alte mijloace; 3. utilizarea investigatorilor sub acoperire s fie necesar; 4. utilizarea investigatorilor sub acoperire s fie autorizat. n baza art.224-2 alin.1 autorizarea activitii investigatorilor sub acoperire este n competena procurorului care efectueaz sau supravegheaz urmrirea penal. Autorizarea este dat prin ordonan motivat, pentru o perioad de cel mult 60 de zile i poate fi prelungit pentru motive temeinic justificate. Fiecare prelungire nu poate depi 30 de zile, iar durata total a autorizrii, n aceeai cauz i cu privire la aceeai persoan, nu poate depi un an. Ordonana procurorului prin care se autorizeaz folosirea investigatorului sub acoperire trebuie s cuprind, pe lng meniunile prevzute la art. 203, urmtoarele: a) indiciile temeinice i concrete care justific msura i motivele pentru care msura este necesar; b) activitile pe care le poate desfura investigatorul sub acoperire; c) persoanele fa de care exist presupunerea c au svrit o infraciune; d) identitatea sub care investigatorul sub acoperire urmeaz s desfoare activitile autorizate; e) perioada pentru care se d autorizarea; f) alte meniuni prevzute de lege. Valoare probatorie. n baza art.224-3, datele i informaiile obinute de investigatorul sub acoperire pot fi folosite numai n cauza penal i n legtur cu persoanele la care se refer autorizaia emis de procuror. Aceste date i informaii vor putea fi folosite i n alte cauze sau n legtur cu alte persoane, dac sunt concludente i utile. Datele obinute de investigatorul sub acoperire sunt consemnate n rapoarte pe care acesta le nainteaz procurorului. Aceste date vor fi nscrise n procesul-verbal de consemnare a actelor premergtoare. Masuri de protectie a investigatorilor sub acoperire: - identitatea reala nu poate fi dezvaluita nici in timpul, nici dupa terminarea actiunii; identitatea poate fi cunoscuta de procurorul competent. Natura juridica a actelor premergatoare - acte procedurale cu o natura juridica si trasaturi proprii, ce le apropie de actele procedurale propriu-zise, dar le si deosebesc prin aceea ca au o natura si o functionalitate specifica. Sunt acte procedurale pentru ca sunt efectuate de organele de urmarire penala, se situeaza in afara momentului procesual al inceperii UP, au o natura juridica apropiata de cea a actelor de constatare. Scopul inceperea UP. Actele premergatoare pot fi efectuate de organul judiciar competent daca are suficiente informatii in baza carora sa poata dispune inceperea UP, cu exceptia faptelor ce sunt descoperite in cursul UP. Pot fi efectuate pana la inceperea UP. Nenceperea urmririi penale Dac din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergtoare efectuate rezult vreunul din cazurile de mpiedicare a punerii n micare a aciunii penale prevzute n art. 10, cu excepia celui de la lit. b-1 sau i, 11

procurorul, la propunerea organului de cercetare penal sau din oficiu, dispune nenceperea urmririi penale. Dispoziia de nencepere a urmririi penale are valoarea unui act cu caracter extraprocesual i nu reprezint o soluie procesual, deoarece se situeaz nafara procesului penal, n etapa actelor premergtoare. Condiii. Pentru dispunerea nenceperii urmririi penale, trebuie s fie ndeplinite cumulativ urmtoarele soluii: 1) s existe o sesizare i, eventual, s se fi efectuat acte premergtoare; 2) din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergtoare s rezulte vreunul din cazurile de mpiedicare a punerii n micare a aciunii penale prevzute n art. 10, cu excepia celui de la lit. b-1 sau i. Procedura. Pentru dispunerea n condiii de legalitate a nenceperii urmririi penale, se impune respectarea urmtoarelor etape: 1) verificarea condiiilor de ctre organul de cercetare penal; 2) ntocmirea de ctre organul de cercetare penal a unui referat cu propunere de nencepere a urmririi penale pe care mpreun cu dosarul l nainteaz procurorului; 3) n cazul n care procurorul este de acord cu propunerea, dipune nenceperea urmririi penale prin rezoluie motivat. Dac procurorul constat c nu sunt ntrunite condiiile artate n alin. 4, restituie actele organului de urmrire penal, fie pentru completarea actelor premergtoare, fie pentru nceperea urmririi penale; 4) o copie de pe rezoluia de nencepere a urmririi penale se comunic persoanei care a fcut sesizarea, precum i, dup caz persoanei fa de care s-au efectuat acte premergtoare. Desfasurarea UP art.228 C.pr.p. Inceperea UP constituie momentul initial al procesului penal cat si faptul ca implica drepturi si obligatii specifice pentru organele de UP si pentru ceilalati participanti in proces. Este precedata de o sesizare. Modalitatea de incepere a UP: organul de UP sesizat in vreunul din modurile prevz. in art.221 dispune prin rezolutie inceperea UP, cand din cuprinsul actului penal sau al actelor premergatoare efectuate nu rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevz. in art.10, cu exceptia lit.b) indice 1. Conditii pentru inceperea UP: - savarsirea unei fapte prevz. de lg. penala, - existenta unei sesizari a organului de UP, inexistenta vreunuia din cazurile de ipiedicare prevz. la art.10. Inceperea UP se poate dispune de organul ce cercetare penala sau procuror prin: - rezolutia de incepere a UP, in cazul sesizarii (plangere sau denunt). Actiunea simpla in forma si continut cuprinde temeiul legal, dispozitiile de incepere a UP, incadrare juridica, numele si prenumele faptuitorului daca e cunoscut, data si ora la care s-a dispus inceperea UP, semantura organului de urmarire penala, inregistrarea acesteia intr-un registru special; - ordonanata prin care procurorul solutioneaza un conflict de competenta dispunand inceperea UP. Rezolutia emisa de organul de cercetare penala se supune confirmarii motivate a procurorului care exercita supravegherea activitatii de cercetare penala, in termen de cel mult 48 de ore de la data inceperii UP, organele de cercetare penala fiind obligate sa prezinte totodata si dosarul cauzei. Daca din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efecutate dupa primirea plangerii sau denuntului rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevz. in art 10, cu exceptia celui de la lit.b) indice 1, organul de UP inainteaza procurorului actele incheiate ce propunerea de a nu se incepe UP. Daca procurorul constata ca nu sunt intrunite conditiile aratate, restituie actele organului de UP, fie pentru completarea actelor premergatoare, fie pentru inceperea UP. In cazul in care procurorul este de acord cu propunerea, o confirma prin rezolutie motivata. Copie de pe rezoluite se comunica persoanei care a facut sesizarea, precum si dupa caz, persoanei fata de care s-au efectuat acte premergatoare. Impotriva rezoluitei de neincepere a UP se poate face plangere la instanta de judecata, potrivit art.278 indice 1 si urm. Daca ulterior se constata ca nu a existat sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeiaza propunerea de a se incepe UP, procurorul infirma rezolutia si restituie actele organului de UP dispunand inceperea UP. Cand procurorul constata ca in cauza nu e incident vreunul din cazurile prevz la art.10 cu exceptia lit.b) indice 1 restituie actele organelor de UP fie pentru completarea cercetarii fie pentru inceperea UP tinand seama de imprejurarile specifice fiecarui caz. Procurorul sesizat dispune prin ordonanta scoaterea de 12

sub UP si instiinteaza despre aceasta, cand este cazul, persoana care a facut sesizarea. Daca procurorul sesizat constata ca nu este cazul sa scoata de sub urmarire, restituie dosarul organului de cerectare penala pentru continuarea cerectarii penale. Persoana fata de care se efectueaza UP se numeste invinuit cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa. Invinuitul este subiect procesual, nu este parte in proces. Dupa ce e pus sub inculpare, prin punerea in miscare a UP devine parte in proces, devine inculpat. Invinuitului ii sunt recunoscute aceleasi drepturi si are aceleasi obligatii cu ale inculpatului: -dreptul de a da declaratii; -dreptul sa aiba aparator; -dreptul sa dovedeasca lipsa de temeinicie a probelor; -obligatia de a suporta anumite masuri prevz. de lg. (arestarea preventiva) Efectuarea UP Se desfasoara dupa urmatoarele criterii: 1. al cunosterii identitatii faptuitorului UP se desfasoara in rem cand nu se cunoaste identitatea faptuitorului, caz in care se efectueaza acte de UP pentru clarificarea imprejurarilor in care s-a savarsit infractiunea si pentru a se descoperi identitatea persoanei ce a savarsit fapta. - UP se poate desfasura in rem si in persona cand se cunoaste persoana faptuitorului. 2. calitatea procesuala a faptuitorului UP se desfasoara numai fata de invinuit in cazurile simple si daca nu este necesara privarea de libertate a acestuia pe o durata mai mare. La terminarea UP se dispune de procuror punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata prin rechizitoriu cand UP se desfasoara fara punerea in miscare a actiunii penale. Up se poate desfasura si fata de inculpat in cauzele complexe cand exista probe temeinice ca faptuitorul poate fi invinovatit de savarsirea infractiunii fapt ce determina punerea in miscare a actiunii penale anteriro intocmirii rechizitoriului. Efectuarea UP fata de invinuit: - ascultarea invinuitului, a persoanelor vatamate, a martorilor, luarea masurilor asiguratorii. - cand exista probe temeinice ca s-a savarsit fapta org de cerc. pen. dispune retinerea invinuitului. - daca organul de cercetare considera ca sunt intrunite conditiile prevz. de lg pentru luare masurii arestarii preventive a invinuitului, face propuneri in acest sens si le inainteaza procurorului. Daca procurorul, dupa ce examineaza dosarul cauzaei, constata ca este cazul sa se ia masura arestarii preventive a invinuitului, procedeaza potrivit art 146. Daca organul de cerectare penala considera ca sunt temeiuri pentru punerea in miscare a actiunii penale, face prop[uneri in acest sens pe care le inainteaza procurorului. Organul de cercetare penala, daca considera ca sunt intrunite si conditiile prevz. de lg pentru luarea masurii arestarii preventive a inculpatului, procedeaza in acelasi mod. Procurorul se pronunta asupra punerii in miscare a actiunii penale dupa examinarea dosarului. Daca procurorul nu este de acord cu propunerea, pune in miscare actiunea penala prin ordonanta. Aceasta trebuie sa cuprinda pe langa mentiunile aratate la 203, date cu privire la persoana inculpatului, fapta pentru care este invinuit si incadrarea juridica a acesteia. UP fata de inculpat PUNEREA IN MISCARE A ACTIUNII PENALE Este activitatea prin care procurorul sau instanta de judecata declanseaza actiunea penala impotriva invinuitului, care din acest moment devine inculpat. Inculpatul este, spre deosebire de invinuit, parte in proces, cu absolut toate con-secintele legate de aceasta calitate, avand drepturi si obligatii procesuale depline. Calitatea de inculpat marcheaza inceputul procesului penal. Aceasta calitate se dobandeste prin punerea in miscare a actiunii penale, care insemna formularea invi-nuirii sau acuzarii impotriva unei persoane, cu privire la comiterea unei infractiuni. Ea se materializeaza in intocmirea actului de inculpare prevazut de lege. 13

Titularii actiunii penale sunt: 1) Ministerul Public - Este titularul principal si poate pune in miscare actiunea penala fie in cursul urmaririi penale, fie la sfarsitul urmaririi penale. In functie de modalitatea de punere in miscare a actiunii penale exista: a) Urmarirea penala cu actiunea penala pusa in miscare, situatie in care actiunea penala se pune in miscare in cursul urmaririi penale, prin ordonanta. b) Urmarirea penala fara actiunea penala pusa in miscare, situatie in care actiu-nea penala se pune in miscare la sfarsitul urmaririi penale, prin rechizitoriu. La baza acestor reglementari sta regula dupa care nici o persoana nu poate sta in fata unei instante penale decat daca are calitatea de inculpat. In mod exceptional, Ministerul Public poate dispune punerea in miscare a actiunii penale si in cursul judecatii, in caz de extindere a procesului penal pentru alte fapte si, respectiv, pentru alte persoane. In aceasta situatie, procurorul de sedinta pune in miscare actiunea penala printr-o declaratie verbala in fata instantei, care se consemneaza in incheierea de sedinta. 2) Instanta de judecata - Instanta penala se poate autosesiza, dispunand punerea in miscare a actiunii penale in mod exceptional, in caz de extindere a procesului penal pentru alte fapte, nu si pentru alte persoane, daca procurorul lipseste de la sedinta de judecata, situatie in care participarea lui nu este obligatorie potrivit legii. In aceasta ipoteza instanta penala dispune punerea in miscare a actiunii penale prin incheiere de sedinta, prin care extinde procesul penal, daca din actele de cercetare judecatoresti rezulta fapte noi. Din totalul drepturilor si obligatiilor procesuale ale inculpatului se desprind doua esentiale: a) Dreptul inculpatului de a fi ascultat oricand; b) Obligatia pentru organul judiciar penal (atat organul de urmarire penala, cat si instanta judecatoreasca) de a garanta drepturile procesuale ale inculpatului in tot cursul procesului, indeosebi dreptul la aparare ca drept fundamental; Punerea in miscare a actiunii penale este in acest context cel mai important moment al procesului pentru ca are semnificatia inceperii procesului penal. De aceea, procedura este extrem de stricta, incepand cu propunerea organului de cercetare penala, materializata intr-un referat numit Referat cu propunere de punere in miscare a actiunii penale si care se inainteaza procurorului impreuna cu intregul dosar al cauzei, dupa care procurorul se pronunta prin ordonanta, daca admite cererea si dispune punerea in miscare a actiunii penale. Din acel moment, pe de o parte, procurorul se pronunta asupra continuarii urmaririi penale cu inculpatul, iar pe de alta parte, organul de cercetare penala, daca se efectueaza cercetarea penala, cheama in fata sa pe inculpat si il asculta. Ascultarea este obligatorie. Daca se ia si masura arestarii preventive, cu ocazia punerii in miscare a actiunii penale, atunci ascultarea este obligatorie in prezenta aparatorului, sub sanctiunea nulitatii absolute. Legea nu prevede in ce consta temeiul punerii in miscare a actiunii penale. Ea prevede doar ca punerea in miscare a actiunii penale se poate dispune daca exista temeiuri. Pentru existenta temeiurilor trebuie sa existe probe temeinice, nu orice fel de probe, ci probe serioase, probe care au forta juridica a celor care stau la baza ares-tarii. Sub acest aspect se poate spune ca temeiurile de punere in miscare a actiunii penale sunt indisolubil legate de cele ale arestarii. Aceasta rezulta din prevederile art. 334, C.pr.pen. Atunci cand se face propunerea de punere in miscare a actiunii penale, procurorul trebuie sa aprecieze daca sunt sau nu indeplinite conditiile ares-tarii preventive fata de inculpat. Procurorul sesizat, daca pune in miscare actiunea penala si daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lg pentru luarea masurii arestarii preventive a inculaptului, procedeaza conform legii. Dupa aducerea la indeplinire a dispozitiilor, procurorul, daca este cazul, dispune continuarea cercetarii penale. Organul de cerectare penala continua efectuarea actelor de cercetare, fiind obligat sa respecte si dispozitile date de procuror. Procurorul se pronunta asupra punerii in miscare a actiunii penale dupa examinarea dosarului; in acesta situatie ordonanata este act de inculpare in baza caruia invinuitul dobandeste calitatea de inculpat, devenind parte in proces. Prin acesta ordonanta se fixeaza modalitatile de continuare a UP. Procurorul poate infirma propunerea organului de cercetare penala; si infirmarea se realizeaza prin rezolutie, situatie in care va proceda la restituirea dosarului organului de cercetare penala daca considera necesara continuarea cercetarii penale sau poate dispune clasarea, scoaterea de sub urmarire, incetarea UP. Legea prevede activitati specifice in cazul UP fata de inculpat: 14

-obligatia organelor de cercetare penala de a chema inculpatul pentru a i se comunica fapta de care este acuzat si a-i da explicatii cu privire la drepturile si obigatiile pe care le are. Acestea se efectueaza dupa momentul punerii in miscare a actiunii penale. Invinuitul devine inculpat si dobandeste calitate de acuzat, este parte in procesul penal. Daca procurorul a pus in miscare actiunea penala, organul de cercetare penala il cheama pe inculpat, ii comunica fapta pentru care este invinuit si ii da explicatii cu privire la drepturile si obligatiile pe care le are. Atunci cand inculpatul nu locuieste in tara, organul de cercetare penala va tine seama, la fixarea termenului de prezentare in fata acestuia, de reglemantarile speciale privind asistenta judiciara internationala in materie penala. Suspendarea UP Unele activitati procesuale presupun obligatoriu prezenta inculpatului sau invinuitului, confruntarea, reconstituirea. Cand aceasta prezenta nu este posibila are loc suspendarea UP.. Suspendarea UP = intreruperea temporara a procesului penal ca urmare a existentei unei boli grave a inculpaului / invinuitului constata prin expertiza medico-legala. Conditiile ce trebuie indeplinite cumulativ(art 239 C.pr.p.): - boal grava a inculpaului / invinuitului - boala sa fie grava = iresponsabilitate a invinuitului / inculpatului existand inclusiv cand a savarsit fapta penala. - boala sa fie constata prin expertiza medico-legala, in urma constatarii unei boli grave se intocmeste un referat cu propunerea de suspendare a UP. In cazul in care se constata prin expertiza medico-legala ca invinuitul sau inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa ia parte la procesul penal, organul de cercetare penala inainteaza procurorului propunerile sale impreuna cu dosarul, pentru a dispune suspendarea UP. Procurorul se pronunta asupra suspendarii prin ordonanta Dupa ce dispune suspendarea, procurorul, are obligatia: - sa comunice invinuitului / in culpatului, partii vatamate masurile luate, - sa restituie dosarul organului de cercetare penala, care dupa dispunerea suspendarii continua sa efectueze acte a caror indeplinire nu este impiedicata de situatia invinuitului / inculpatului, - sa se informeze periodic daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea UP. Soluii procesuale de neurmrire/netrimitere n judecat Soluiile de neurmrire/netrimitere n judecat se caracterizeaz prin urmtoarele: 1) se dispun de ctre procuror n cursul urmririi penale; 2) nu determin o soluionare a aciunii penale dect n sens negativ; 3) au caracter relativ. Soluiile de neurmrire/netrimitere n judecat sunt urmtoarele: 1) ncetarea urmririi penale 2) scoaterea de sub urmrire penal 3) clasarea Incetarea UP Solutiile de netrimitere in judecata sunt dispuse de procuror cand se constata existenta unui caz prevz. la art.10 C.pr.p., din oficiu sau la propunerea organului de urmarire penala. Incetarea UP reprezinta solutia ce se dispune cand se constata existenta unui caz prevz. in art 10 lit.f-h, i, j cand exista invinuit / inculpat in cazurile / cand exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lg.pen., aceasta situatie fiind reglemantata la lit.i indice 1. e o solutie simetrica inceputuluii procesului penal, pronuntata de instanta. Conditii pentru a se dispune incetarea UP: - trebuie sa existe inculpat / invinuit in cauza; - existenta cazului prevz.la art.11 pct.1 lit.c C.pr.p.: 15

a) lipsete plngerea prealabil a persoanei vtmate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori alt condiie prevzut de lege, necesar pentru punerea n micare a aciunii penale; b) a intervenit amnistia, prescripia ori decesul fptuitorului sau, dup caz, radierea persoanei juridice atunci cnd au calitatea de fptuitor; c) a fost retras plngerea prealabil ori prile s-au mpcat, n cazul infraciunilor pentru care retragerea plngerii sau mpcarea prilor nltur rspunderea penal; d) exist o cauz e nepedepsire prevzut de lege; e) exist autoritate de lucru judecat. Incetarea poate fi totala sau partiala. Este totala cand imprejurarile intervenite determina o stingere in intregime a cauzei penale (exista o singura fapta penala, intervine un impediment in exercitarea UP). Este partiala daca in aceeasi cauza sunt mai multi invinuiti / inculpati sau daca mai multe fapte fac obiectul aceleiasi cauze, iar cauza de impiedicare a exercitatii actiunii penale are aplicabilitate numai la anumiti invinuiti / inculpati ori numai la anumite fapte. In situatia in care organele de cercetare penala constata existenta unui caz de mentionat, inainteaza procurorului dosarul + propunerea de incetare a UP. Pe langa aceasta propunere cuprinsa intr-un referat trebuie sa cuprinda elemente specificate la art.259: fapta retinuta in sarcina inculpatului, probele administrate si incadrarea juridica. Fapta retinuta in sarcina inculpatului trebuie sa se limiteze la ceea ce a constituit obiectul UP si la ultima incadrare juridica. Cand exista mai multi inculpati referatul trebuie sa cuprinda mentiuni cu privire la toti inculpatii si toate faptele. Procurorul poate pronunta: - restituirea dosarului la organele de cercetare pen. cu dispozitia de a se continua cercetarea in cazul in care se constata ca nu e cazul sa se dispuna incetarea UP; - incetarea UP, solutie ce poate imbraca forma unor acte procedurale distincte: ordonanta / rezolutie. Exista ordonanata in cazul in care s-a pus in miscare actiunea penala, si se pronunta prin rezolutie motivata in cazul in care UP se desfasoara fara a fi pusa in miscare actiunea penala. Continutul ordonanatei de incetare a UP: mentiunile prevazute de art.203 + mentiuni speciale prevazute la art.244 si dispozitii complementare (art.245): confiscare licrurilor care conform art.118 sunt supuse confiscarii si restituirea celorlalte lucruri (in situatia in care proprietatea unor lucruri ce au servit ca mijloace de proba este contestata, sunt pastrate de organe pana la hotararea instantei civile); masuri asiguratorii privind reparatiile civile 9in situatia in care parsoana vatamata nu introduce actiune in fata instantei civile in termen de 30 de zile de la terminarea UP se vor considera desfiintate); masuri privind stabilirea cuantumului prejudiciilor; restituirea cautiunii (in cazurile prevz. de lg.). In situatiile in care in caz este un invinuit sau inculpat acuzat in odonanata trebuie sa se faca referire si cu privire la revocarea arestarii preventive, dispusa de catre instanta. In acesta situatie procurorul trebuie sa se pronunte asupra incetarii UP in aceeasu zi in care a primit propunerea de incetare a UP. Instanta se va pronunta in 24 de ore asupra cererii de revocare; masura si punerea in libertate a invinuitului / inculpatului se dispune prin incheiere, dosarul se restituie procurorului in 24 de ore + incheierea prin care s-a dispus. Cand nu exista inculpat / invinuit arestat, legea nu contine precizari privind termenul inauntrul caruia procurorul trebuie sa se pronunte asupra incetarii UP din momentul inregistrarii dosarului. Dupa ce se dispune incetarea UP, procurorul trebuie sa instiinteze despre acesta personele interesate, daca inculpatul / invinuitul este arestat preventiv exista obligatia pentru instanta de a instiinta si locul de detinere. Scoaterea de sub UP - este o soluite similara de achitare pronuntata de catre instanta. Conditii: - sa existe invinuit / inculpat; - sa existe vreunul din cazurile prevazute la art.10 a-e. a) fapta nu exist; b) fapta nu este prevzut de legea penal; c) fapta nu prezint gradul de pericol social al unei infraciuni; d) fapta nu a fost svrit de nvinuit sau inculpat; e) faptei i lipsete unul din elementele constitutive ale infraciunii; f) exist vreuna din cauzele care nltur caracterul penal al faptei. 16

Scoaterea de sub UP este totala, cand are loc stingerea cazului in intregime, sau partiala. Procurorul se pronunta asupra restituirii dosarului la organele de cercetare penala, pentru continuarea urmaririi, sau pronunta scoaterea de sub UP. Exceptie: art.10 lit.b indice 1 - procurorul se pronunta numai prin ordonanta indiferent daca actiunea pen. a fost sau nu pusa in miscare. Conditiile ordonantei, termenele vz. incetarea UP. Art. 10 lit.b indice 1 presupune aplicarea unor sanctiuni cu caracter administrativ. Ordonanata trebuie sa cuprinda si reglementari vizand masurile cu caracter administrativ aplicate. Executarea mustrarii sau mustrarii cu avertisment, in cazul in care s-a luat fata de un minor aceasta se executa de indata, in sedinta in care s-a pronuntat hotararea; cand din orice imprejurare masura nu poate fi executata indata dupa pronuntare, se fixeaza un termen pentru cand se dispune aducerea minorului, citandu-se totodata parintii, ori daca e cazul tutorele sau curatorul ori persoana in ingrijirea sau supravegherea careia se afla minorul. Executarea mustrarii cu caracter administrativ se face de catre procuror de indata, dupa scoaterea de sub UP sau se fixeaza un termen la care se dispune aducerea invinuitului / inculpatului in situatia in care mustrarea nu poate fiexecutata la momentul dispunerii scoaterii de sub UP. Executarea amenzii adiminstrative se face dupa expirarea termenului in care se poate face plangere impotriva ordonantei prin care s-a dispus scoaterea de sub UP. Daca s-a facut plagere, executarea se face dupa respingerea plangerii. Executarea efectiva se face conform art. 442-443 C.pr.pen. de catre procuror. Impotriva ordonantei de scoatere de sub urmarire se poate introduce plangere in termen de 20 de zile de la instiintare, de catre orice persoana interesata. Clasarea Clasarea are loc atunci cnd sunt ndeplinite, cumulativ, urmtoarele condiii: a) s fie nceput urmrirea penal; b) s se constate existena vreuneia din cazurile prevzute de art. 10 din Codul de procedur penal; c) s nu existe nvinuit n cauz. Nu exista inculpat in cauza: - cand organele de urmarire penala nu au date cu privire la persoana ce a savarsit fapta; - cand constata ca urmarea produsa nu se datoreaza faptei unei persoane. Existenta uniui caz prevazut de art. 10 : desi legiuitorul face trimitere la art. 10 nu se pot retine ca temeiuri acele dispozitii ale art. 10 care sunt aplicate intuitu personae (inlocuirea rasapunerii penale, impacarea partilor, decesul etc.). Clasarea se face de procuror din oficiu sau la propunere prin rezolutie motivata. Cand nu exista i nculpat in cauza si nu se constata cazurile de la art. 10 nu se pronunta clasarea, dosarul ramane nesolutionat pana la identificarea autorului. Procedura prezentarii materialului de urmarire penala Dupa punerea in miscare a actiunii penale, daca au fost efectuate actele de urmarire penala necesare, organele de cercetare penala cheama pe inculpat in fata sa si: a). ii pune in vedere ca are dreptul de a lua cunostinta de materialul de urmarire penala, aratandu-i si incadrarea juridica a faptei savarsite; b). ii asigura posibilitatea de a lua de indata cunostinta de material. Daca inculpatul nu poate sa citeasca organul de cercetare penala ii citeste materialul; c). il intreaba, dupa ce a luat cunosinta de materialul de urmarire penala, daca are de formulat cereri noi sau daca voieste sa faca declaratii suplimentare. PMUP este un drept al inculpatului, presupune obligatia organelor de urmarire penala ca la sfarsitul urmaririi penale sa aduca la cunostinta inculpatului sau invinuitului probele administrate in vederea cunoasterii de acesta a intregului material probator si pentru a i se da posibilitatea dre a combate probele in acuzare prin noi cereri sau declaratii suplimentare. -orice acuzat are dreptul sa fie informat in termenul cel mai scurt, intr-o limba pe care o intelege si in mod amanuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse impotriva sa; sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare apararii sale; sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator de el si, daca nu dispune de mijloacele necesare pentru a plati un aparator, sa fie asistate in mod gratuit de un avocat din oficiu atunci cand interesele justitiei o cer; sa intrebe sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si 17

audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii; sa fie asistat in mod gratuit de un inerpret, daca nu intelege sau nu vorbeste limba folosita la audiere. PMUP are loc dupa ce actiunea penala a fost pusa i n miscare si au fost efectuate toate actele necesare. Daca urmarirea penala s-a desfasurat fara actiunea penala pusa in miscare organul de cercetare penala va trimite dosarul procurorului cu propunerea de a pune in miscare actiunea penala. PMUM are loc indiferent ca e vorba de o urmarire penala cu sau fara actiune pe nala fara miscare, inaintea rechizitoriului. Competent a dispune PMUM este procurorul cand actiunea penala nu a fost pusa in miscare , iar pe parcursul urmaririi penale organul de cercetare; procurorul cand exista cazurile prevazute la art. 209 alin. alin 3 . Conditiile PMUP: - cercetarea penala sa fie terminata; - inculpatul sa fie prezent pentru a putea lua contact cu organele de urmarire penala; - inculpatul sa fie chemat (adus cand e in arest sau chemat cand e liber). PMUP nu este posibila cand inculpatul este disparut sau sa sustrage. Referatul de terminare a urmaririi penale va cuprinde si imprejurarile concrete care au determinat ipmobsibilitatea PMUP. In situatia in care inculpatul se prezinta sau este prins sau adus propcurorul procedeaza la aceasta prezentare. Despre aducerea la indeplinire a dispozitiilor prevazute la art. 250 organul de cercetare penala intocmeste proces verbal, in care consemneaza si declaratiile, cererile si raspunrurile nculpatului,. Procesul verbal este obligatoriu semnat de inculpat, de cel care il incheie si de aparatorul inculpatului. Daca inculpatul a formulat cereri noi i n legaura cu urmarirea penala, organul de cercetare penala le examineaza de indata si dispune prin ordonanta admiterea sau respingerea lor . Organul de cercetare dispu ne prin aceeasi ordonanata completarea cercetarii penale, atunci cand din declaratiile suplimentare sau din raspunsurile inculpatului rezulta necesitatea completarii. Prezentarea din nou a materialului de urmarire penala: organul de cercetare penala este obligata sa procedeze din nou la prezentarea materialului, daca a efectuat noi cercetari, sau daca constata ca trebuie sa fie schimbata incadrarea juridica a faptei. Obligatia PMUP este obligatia statului de a asigura informarea. Cand exista mai multi inculpati prezentarea materialului se face individual, separat pentru fiecare inculpat in parte. Prezenta aparatorului este obligatorie. Terminarea urmaririi penale acea etapa a urmaririi in care organul de cercetare penala a administrat toate probele existe nte la dosarul inaintat procurorului pentru ca acesta sa se pronunte conform legii. Nu corespunde cu epuizarea urmaririi penale. Presupue doar terminarea activitatii de urmarire efectuata de organul de urmarire penala. Epuizare urmaririi penale este dispozitia luata de procuror in vederea trimiterii in judecata a inculpatului sau scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale sau clasarea. A. Terminarea urmaririi penale fara actiunea penala pusa in miscare: - daca urmarirea penala s-a efectuat de organele de cercetare penala fara punerea in miscare a actiunii penale exista trei momente prin care se efectueaza: 1. Ascultarea invinuitului inainte de terminarea cercetarii. Dupa efectuarea actelor de cercetare penala daca exista invinuit in cauza si se constata ca impotriva acestuia exista proe suficiente sa procedeaza la o noua ascultare a invinuitului, aducandu-i-se la cunostinta invinuirea si intrebandu-l daca are noi mijloace de aparare.Acest moment prespune indeplinirea conditiilor: existenta invinuitului in cauza (sa fie identificat, sa existe posibilitatea de a se lua legautra cu el), sa se constate ca impotriva invinuitului exista probe suficiente pentru a fi tras la raspundere penala (daca nu sunt probe suficiente nu se mai procedeaza la ascultarea acestuia, dosarul se transmite procurorului pentru a dispune scoaterea de sub urmarire penala.Momentul ascultarii invinuitului de organul de cercetare penala nu trebuie sa se confunde cu PMUP pentru ca inca nu este pusa in miscare actiunea penala. Daca dupa ascultare nu a propus probe noi sau propunerea sa nu a fost gasita temeinica ori daca cercetarea a fost completata potrivit propunerilor facute, cercetarea sa considera terminata. 2. Inaintarea dosarului privind pe invinuit. Actul procedural prin care se dispune inaintarea dosarului este referatul care are acelasi continut ca si referatul intocmit in cazul urmaririi penale cu actiunea pe nala pusa in miscare. 18

3. Prezentarea materialului de catre procuror. Procurorul, pruimind dosarul il cheama pe invinuit si ii prezinta materialul de urmarire penala potrivit dispozitiilor art. 250 si urm., care se aplica in mo corespunzator. B. Terminarea urmaririi penale cu actiunea penala pusa in miscare : - in cauzele i n care actiunea penala a fost pusa in miscare, dupa completarea cercetarii si dupa indeplinirea dispozitiilor privitoare la PMUP, cercetarea penala se considera terminata. Organul de cercetare penala inainteaza de indata procurorului dosarul cauzei insotit de un referat care contine fapta ce a format obiectul actiunii penale, persoana inculpatului, incadrarea juridica a faptei si mijloacele materiale de proba, masurile luate in cursul cercetarii penale cu indicarea locului unde se afala aceste mijloace materiale de proba si masurile asiguratorii privind reparatiile civile, executarea pedepsei amenzii, masurile privind cheltuielile judiciare. In situatia in care urmarirea penala o face procuroul nu exista obligatia intocmirii referatului de terminare a urmaririi penale. In aceasta situatie actul prin care se finalizeaza urmarirea penala este rechizitoriul sau ordonanta, acte ce vor suplini referatul. Trimiterea in judecata. Este momentul ultim al fazei de urmarire penala, intervine in momentul in care urmarirea este complet epuizata, iar organele de urmarire penala se dezinvestec. Inaintat dosarul la instanta, este investita instanta de judecata si incepea faza judecatii. Singurul organ competent sa dispuna trimiterea in judecata este procurorul. Verificrile efectuate de procuror. Potrivit art.261, primind dosarul de la organul de cercetare penal mpreun cu referatul de terminare a urmririi penale, procurorul este obligat ca n termen de cel mult 15 zile s procedeze la verificarea lucrrilor urmririi penale i s se pronune asupra acestora. Rezolvarea cauzelor n care sunt arestai se face de urgen i cu precdere. n ipoteza n care nu s-a efectuat prezentarea materialului de urmrire penal deoarece inculpatul a fost disprut sau s-a sustras, procurorul procedeaz la prezentarea materialului de urmrire penal dac inculpatul se prezint, este prins sau adus dup naintarea dosarului la parchet. Soluia procurorului. Atunci cnd constat c urmrirea penal nu este complet sau c nu au fost respectate dispoziiile legale care garanteaz aflarea adevrului, procurorul dispune: 1) restituirea pentru refacerea cercetrii penale. Dispoziia de restituire intervine atunci cnd n desfurararea cercetrii penale nu au fost respectate dispoziiile legale. n aceast ipotez procurorul poate dispune trimiterea cauzei la un alt organ de cercetare penal pentru a reface actele de urmrire nelegale. 2) restituirea pentru completarea cercetrii penale. Dispoziia de restituire intervine atunci cnd n desfurararea cercetrii penale nu au fost administrate toate probele necesare trimiterii n judecat. n aceast ipotez procurorul poate dispune trimiterea cauzei la un alt organ de cercetare penal pentru a completa actele de urmrire. 3) trimiterea cauzei la organul de cercetare penal competent. Dispoziia de trimitere intervine atunci cnd cercetarea penal a fost efectuat de un organ de cercetare penal necompetent. Potrivit art.266 restituirea sau trimiterea cauzei n vederea refacerii sau completrii cercetrii penale se dispune de procuror prin ordonan. Ordonana de restituire sau de trimitere cuprinde, pe lng meniunile artate n art. 203, indicarea actelor de cercetare penal ce trebuie efectuate ori refcute, a faptelor sau mprejurrilor ce urmeaz a fi constatate i a mijloacelor de prob ce urmeaz a fi folosite. Atunci cnd constat c urmrirea penal este complet i c au fost respectate dispoziiile legale care garanteaz aflarea adevrului, procurorul dispune: 1) netrimiterea n judecat atunci cnd procurorul constat prezena vreuniuia din cazurile prevzute de art. 10 cu excepia lit.i. Potrivit art. 262 pct.2 lit.a procurorul poate da dispoziie de clasare, scoatere de sub urmririe penal sau ncetare a urmririi penale. ntotdeauna, atunci cnd este sesizat cu referat de terminare a cercetrii penale, procurorul se pronun prin ordonan. 2) suspendarea urmririi penale atunci cnd constat existena unei cauze de suspendare 3) trimiterea n judecat atunci cnd din materialul de urmrire penal rezult c fapta exist, c a fost svrit de nvinuit sau de inculpat i c acesta rspunde penal. Astfel: 19

a) dac aciunea penal nu a fost pus n micare n cursul urmririi penale, procurorul prezint materialul de urmrire penal nvinuitului. Dup aceast prezentare, ntocmete rechizitoriu prin care pune n micare aciunea penal i dispune trimiterea n judecat. b) dac aciunea penal a fost pus n micare n cursul urmririi penale, procurorul ntocmete rechizitoriu prin care dispune trimiterea n judecat; Rechizitoriul Potrivit art. 264 rechizitoriul constituie actul de sesizare a instanei de judecat i marcheaz trecerea cauzei spre faza de judecat a procesului penal. Sesizarea instanei de judecat se face de ctre procurorul care a dat rechizitoriul. Totui, att n ipotezele de supraveghere a cercetrii penale, ct i n cazul urmririi penale proprii rechizitoriul este supus confirmrii conductorului parchetului / procurorului ierarhic superior. Astfel, art. 264 alin.4 prevede c procurorul nainteaz, de ndat, rechizitoriul mpreun cu dosarul cauzei conductorului parchetului care, n termen de 48 de ore n cauzele cu arestai preventiv sau n termen de 20 zile n celelalte cauze, verific legalitatea i temeinicia soluiei adoptate. n cazul n care rechizitoriul este ntocmit de de ctre conductorul parchetului el este supus confirmrii procurorului ierarhic superior (conductorul parchetului ierarhic superior). Dac pn la expirarea termenelor artate mai sus rechizitoriul nu a fost infirmat, acesta se nainteaz instanei competente mpreun cu dosarul cauzei i cu un numr necesar de copii de pe rechizitoriu pentru a fi comunicate inculpailor aflai n stare de deinere. Rechizitoriul are urmtorul cuprins: 1) partea introductiv denumirea parchetului, numrul dosarului, data ntocmirii, numele procurorului, datele referitoare la persoana inculpatului i infraciunea care formeaz obiectul cauzei. 2) partea descriptiv expunerea strii de fapt, ncadrarea juridic, indicarea mijloacelor de prob, meniuni privind msurile luate n cursul urmririi penale. 3) partea dispozitiv dispoziia de trimitere n judecat / dispoziia de punere n micare a aciunii penale i trimiterea n judecat. n plus, dispozitivul va conine i meniuni privind cheltuielile judiciare efectuate n cursul urmririi penale, precum i dispoziia procurorului de citare a prilor i a martorilor n faa instanei. n cazul n care procurorul, la ntocmirea rechizitoriului, consider c este necesar arestarea inculpatului, fiind ntrunite condiiile prevzute de lege, nainteaz instanei, n termen de 24 de ore, rechizitoriul i propunerea de arestare a inculpatului. n acelai mod procedeaz procurorul i n cazul n care este necesar luarea msurilor de siguran a obligrii la tratament medical sau internarea medical. n cazul n care procurorul consider c se impune luarea msurii obligrii de a nu prri localitatea / ara dispune aceasta prin rechizitoriu. Continutul rechizitoriului. Rechizitoriul trebuie sa se limiteze la fapta si persoana pentru care s-a efectuat urmarirea penala si trebuie sa cuprinda pe langa mentiunile prevazute in art 203 datele privitoare la persoana inculpatului, fapta retinuta in sarcina sa, incadrarea juridica, probele pe care se bazeaza invinurea, masura preventiva luata si durata acesteia, precum si dispozitia de trimitere in judecata, numele se prenumele persoanelor care trebuie citate in instanta, cu indicarea calitatii lor in proces si locul unde urmeaza a fi citate. Dupa intocmirea rechizitotiului acesta este verificat atat sub aspectul legalitatii cat si al temeiniciei de catre Procurorul General sau Prim Procuror. Daca UP este efectuata de Procurorul General, rechizitoriul este verificat de catre Procurorul ierarhic superior. In situatia in care UP este efectuata de catre un procuror de la ICCJ, rechizitoriul va fi verificat de procurorul sef de sectie, daca UP este efectuata de acesta atunci rechizitotiul va fi verificat de Procurorul General la Romaniei. Acesta verifica in cazurile cu arestati de urgenta si cu precadere; cand rechizitoriul nu este infirmat in urma verificarii se dispune trimiterea dosarului instantei de judecata. In situatia in care rechizitoriul este infirmat se dispune refacerea lui / completarea UP, inlocuirea rechizitoriului cu un alt rechizitoriu daca se justifica / o solutie de netrimitere in judecata. Procurorul intocmeste un singur rechizitoriu, chiar daca lucrarile UP privesc mai multe fapte si faptuitori si chiar daca aceste fapte / faptuitori li se dau rezolvari diferite. Netrimiterea in judectata - cand nu sunt indeplinite conditiile prevz. de lg. se dispune netrimiterea in judecata prin ordonanta - poate fi determinata de incidenta existentei unei cauze de neurmarire penala. Se poate dispune restituirea dosarului pentru refacerea UP in situatia in care UP a fost efectuata cu incalcarea dispozitiilor legale ce 20

garanteaza aflarea adevarului in procesul penal. Actul procedural este ordonanta procurorului care trebuie sa cuprinda indicarea actelor de cercetare penala ce trebuie efectuate in vederea compelatarii / refacerii UP si mentiunile de la 203. Aceasta ordonanata cuprinde indicarea faptelor si imprejurarilor ce urmeaza a fi constatate, indicarea mijloacelor de proba ce urmeaza a fi folosite, dispozitiile privind revocarea / mentinerea masurilor preventive de siguranta / asiguratorii luate in cursul UP / care se impun a fi luate. Daca procurorul constata ca UP nu a fost efectuata de un organ competent, procurorul dispune prin ordonanta efectuarea UP de organul competent. Daca se dispune trimiterea la organul competent raman valabile masurile asiguratorii, masurile procesuale, actele incuviintate de procuror, actele procesuale ce nu pot fi refacute. Organele de UP sesizate de procuror au obligatia de a-l asculta pe invinuit/inculpat, de a dispune refacerea actelor procesulae si a actelor care trebuie completate in situatia in care s-a facut pentru completarea UP. Situatii in care poate interveni reluarea UP (art.270): -incetarea cauzei de suspendare; -restituirea cauzei de catre instanta de judecata in vederea refacerii UP; -redeschiderea UP. Reluarea UP nu poate avea loc daca se constata ca intre timp a intervenit vreunul din cazurile prevazute in art.10. Solutiile pronuntate la epuizarea fazei de UP nu au autoritate de lucru judecat, poate exista posibilitatea ca UP sa fie reluata cu privire la aceleasi persoane si fapte, cu conditia sa nu existe vreun caz prevazut de art.10. Procedura de reluare a UP este o institutie procesuala complementara, cu caracter de exceptie ce are ca scop aducerea procesului penal pe linia de desfasurare normala. 1. Reluarea dupa suspendare - are loc cand se constata ca a incetat cauza care a determinat suspendarea. Organul de cercetare penala care constata ca a incetat cauza de suspendare inainteaza dosarul procurorului pentru a dispune asupra reluarii. Reluarea se dispune prin ordonanta, dosarul se restituie organului de cercetare penala. 2. Reluare in caz de restituire a dosarului Exista situatii in care instanta poate pronunta aceasta solutie, procurorul este obligat sa dispuna efectuarea actelor procedurale conform celor consemnate. Reluarea UP nu e obligatoriu sa fie dispusa de procuror. 3. Redeschiderea UP - redeschiderea UP in cazul in care s-a dispus incetarea UP sau scoaterea de sub urmarire are loc daca ulterior se constata ca nu a existat in fapt cazul care a determinat luarea acestor masuri sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia incetarea / scoaterea de sub urmarire. Redeschiderea are loc de asemenea cand judecatorul a adimis plangerea impotriva ordonantei sau, dupa caz, a rezolutiei procurorului de scoatere de sub UP sau de incetare a UP ori de clasare, si a trimis cauza procurorului in vederea redeschiderii UP. daca instanta a admis plangerea impotriva rezolutiei de neincepere a UP si a trimis cauza procurorului in vederea inceperii UP, acesta dispune inceperea UP in conditiile prevazute de lg. Dispozitiile instantei sunt obligatorii pentru organul de UP, sub aspectul faptelor si imprejurarilor ce urmeaza sa fie constatate si a mijloacelor de proba indicate. In situatia in care exista o solutie de clasare si ulterior se constat ca nu exista imprejurari care sa justifice masura nu se pronunta deschiderea UP, se continua UP in vederea descoperirii faptuitorului. Reluarea UP pe motivul incetarii cauzei de suspendare / a redeschiderii urmaririi si in cazul reluarii UP prin redeschiderea urmaririi, termenul privitor la masura arestarii inculpatului curge de la data luarii acestei masuri. In cazul restituirii cauzei daca inculaptul este arestat, termenul de 30 de zile curge de la data pronuntarii hotararii. Plangerea impotriva masurilor si actelor de UP Acest drept revine oricarei persoane, daca prin aceste masuri si acte s-a adus vatamare intereselor sale legitime. Persoana se adreseaza procurorului care supravegheaza activitatea organuli de cercetare penala 21

si se depune fie direct la acesta fie la organul de cercetare penala. Introducerea plangerii nu suspenda aducerea la indeplinire a masurii sau a actului care formeaza obiectul plangerii. Cand plangerea a fost depusa la organul de cercetare penala, acesta e obligat ca in 48 de ore de la primire sa o inainteze procurorului impreuna cu explicatiile sale, atunci cand acetsea sunt necesare. Procurorul este obligat sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire si sa comunice de indata personei care a facut plangerea modul in care a fost rezolvata. Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel ori de procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie. In cazul in care masurile si actele sunt ale primprocurorului sau ale procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel sau al procurorului sef de sectie al Parchetului de pe langa Curtea suprema de Justitie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozitiilor date de catre acestia, plangerea se rezolva de procurorul ierarhic superior. In cazul rezolutiei de neincepere a UP sau al ordonantei ori, dupa caz, al rezolutiei de clasare, de scoatere de sub UP sau de incetare a UP, plangerea se face in 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanta sau rezolutie persoanlor interesate. Rezolutiile sau ordonantele prin care se solutioneaza plangerile impotriva rezolutiilor sau ordonatelor de neincepere a UP, de clasare, de scoatere de sub UP ori de incetare a UP, se comunica persoanei care a facut plangerea si celorlalte persoane interesate. Dupa respingerea plangerii se poate face plangere de catre orice persoana ale carei interese sunt vatamate in termen de 20 de zile, termen ce curge de la comunicare de catre procuror a modului de rezolvare a plangerii initile. Aceasta se face la judecatorul de la instanta competenta sa judece in prima instanta. Procurorul este obligat sa trimita instantei in 5 zile dosarul in care se pronunta solutia contestata. Persoanele fata de care se dispune neinceperea UP, scoaterea de sub UP, precum si persoana care a facut palngerea se citeaza. Neprezentarea acestor persoane, legal citate, nu impiedica solutionarea cauzei. Cand judecatorul considera ca este absolut necessara prezenta personei lipsa, pot fi luate masuri pentru prezentarea acesteia. La judecarea plangerii prezenta procurorului este obligatorie. La termneul fixat pentru judecarea plangerii, judecatorul da cuvantul persoanei care a facut plangerea, persoanei fata de care s-a dispus neinceperea UP, scoaterea de sub UP sau incetarea UP si apoi procurorului. Judecatorul solutionand plangerea, verifica rezolutia sau ordonanta atacata, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi prezentate. Judecatorul pronunta una din urmatoarele solutii: 1- respinge plangerea, prin sentinta, ca tardiva sau inadmisibila ori, dupa caz, ca nefondata, mentinand rezolutia sau ordonanta atacata; 2- admite plangerea, prin sentinta, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si trimite cauza procurorului, in vederea inceperii sau redeschiderii UP, dupa caz. Judecatorul este obligat sa arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicand totodata faptele si imprejurarile ce ureaza sa fie constatate si prin care anume mijloace de proba; 3- admite plangerea, prin incheiere, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si, cand probele existente la dosar sunt suficiente, retine cauza spre judecare, in complet legal constituit, dispozitiile privind judecata in prima instanta si caile de atac aplicandu-se in mod corespunzator. Hotararea judecatorului pronuntata in situatiile 1 si 2 poate fi atacata cu recurs de procuror, de persoana care a facut plangerea, de persoana fata de care s-a dispus neinceperea UP, scoaterea de sub UP, precum si orice lata persoana ale carei interese legitime sunt vatamate. Cand plangerea se respinge, persoan nu mai poate fi urmarita pentru aceeasi fapta niciodata. Judecatorul este obligat sa rezolve plangerea in termen de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia. Plangerea gresit indreptata se trimite organului judiciar competent. V. JUDECATA Este faza centrala a procesului penal, prin aceast activitate se realizeaza scopul procesului penal orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie trasa la raspundere penala si in acelasi timp nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala. Tragerea la raspundere penala se face numai de instantele de judecata; numai instantele de judecata sunt abilitate sa judece. Obiectul fazei de judecata consta in solutionarea problemei raspunderii celui acuzat, solutionare ce se poate concretiza prin condamnare, in caz de vinovatie si aplicarea unei pedepse proportionale cu gradul de vinovatie / se poate solutiona prin achitarea persoanei / incetarea procesului penal in cazul existentei uni 22

caz de exculdere a raspunderii penale / de inlaturare a acestuia. Instanta va judeca prin actul de sesizare. Functia de acuzare revine Min. Public prin procuror + partea vatamata, in unele cauze. Actele efectuate de instanta de judecata sunt jurisdictionale; aceste acte se aduc la indeplinire in acte procedurale prevz. de lg. Instanta de judecata poate da hotarari ce pot dobandi valoare de adevar si o autoritate de lucru judecat dupa parcurgerea procedurii stabilite de lg. Conflictul de drept penal se solutioneaza prin hotarare definitiva. Activitatea prin care se realizeaza: - verificarea temeiniciei si legalitatii actului de sesizare/acuzare; - elaborarea si emiterea unei hotarari judecatoresti corespunzatoare aspectelor constatate si convingerii formate de instanta de judecata cu privire la actiunea penala si civila declansate in urma sesizarii; - verificarea in caile de atac a legalitatii si temeiniciei hotararilor judecatoresti date de instantele inferioare pentru a dobandi autoritate de lucru judecat. Desfasurarea activitatii se realizeaza prin gradele de jurisdictie si in situatiile proceselor penale romane, judecata se face in 3 grade de jurisdictie: in prima instanta, in apel si in recurs. Exceptie: unele cauze beneficiaza doar de 2 grade de jurisdictie (exista judecata in fond/ prima instanta si una in recurs). Judecata in prima instanta este obligatorie, celelalte intervin daca partile / procurorul exercita caile de atac. In cadrul controlului judecatoresc, se face o verificare a intregii activitati desfasurate in cursul UP si a activitatii desfasurate de instantele inferioare. Fiecare cale de control are sarcini specifice. Principii 1. publicitate 2. nemijlocirea 3. contradictorialitatea 4. oralitatea 1. Publicitatea- reglem. 290Cpr.pen.: consta n posibilitatea oricarei pers. de a asista la desfasurarea judecatii. Locul judecatii e accesibil publicului garantie importanta a obiectivitatii / impartialitatii instantei judecatoresti. Art. 290 C.pr.pen. cuprinde dispozitii viznd participarea la sedinta de judecata: minorii mai mici de 16 ani au o interdictie de a participa la sedinte datorita consecintelor pe care vrsta o are asupra capacitatii lor. De asemenea, daca judecarea n sedinta publica ar putea aduce atingere intereselor de stat, moralei, integritatii unei pers., instanta, din oficiu sau la cererea uneia dintre parti sau a procurorului poate declara sedinta secreta n totalitate / ntr-o faza a procesului ( ex. la audierea martorilor ) Declararea sedintei secrete se face n sedinta publica dupa ce se face solicitarea acestei cereri, motivarea ei de procuror. La sedinta secreta participa partile, reprezentantii partilor, aparatorii, alte pers. chemate de instanta n interesul cauzei. . Acest principiu nu e absolut. Modul n care se realizeaz putand fi diferentiat n functie de particularitatile procedurilor: exista cauze n care s-a pronuntat n sensul admiterii limitarii publicitatii ( n cazul unor minori de 11 ani-pentru a evita inhibarea / intimidarea minorului). Art. 485 C.pr.pen. : sedintele cu infractori minori nu sunt publice; participa anumite categorii de persoane. Art. 197 C.pr.pen: prevede nulitatea absoluta n cazul nerespectarii prevederilor legale referitoare la publicitatea sedintelor de judecata. 2. Principiul nemijlocirii 289 C.pr.pen. - obligatia instantei de a ndeplini n mod direct toate actele procesuale i procedurale ce dau continut sedintelor de judecata. Instanta intra n contact direct cu toate probele ( n faza de UP sunt audiati martori, inculpatul instanta le reia ) si asupra tuturor aspectelor legate de solutionarea cauzei. - Continuitatea completului de judecata ( legea 304/2004 ) - pna la pronuntarea hotrrii. Dup dezbaterea cauzei e inadmisibila schimbarea completului de judecata. Dezbaterea = partile / participantii la pr. penal pun concluzii la fondul cauzei. - e nelegala hotrrea prin care instanta a luat act de renuntarea procurorului la ascultarea unor martori care au fost audiati in faza de urmarire penala. 3. Principiul contradictorialitatii 23

- toate probele administrate n cauz sunt supuse discutiei partilor, procurorului, aparatorilor. Nu se administreaza probe fara a le pune n discutie. Contradictorialitatea = instanta percepe probele instituind un filtru al punctelor de vedere exprimate verbal de toate partile cu interese contrare n solutionarea cauzei penale. Probele administrate n prezenta / sub controlul, contributia directa a partilor. -Acest pr. garanteaza ca partea adversa sa fie instiintata de depunerea oricarei observatii n cauza / sa aiba posibilitatea de a comenta aceste observatii. Autoritatile trebuie sa comunice apararii toate probele acuzarii si sa asigure posibilitatea efectiva pt cel nvinuit / inculpat de a discuta argumentele acuzarii .Curtea a statuat ca acest principiu priveste nu numai partile ntre ele ci si Ministerul Public: au aceeasi posibilitate de a interoga martorii propusi de aparare. - pr. contradictorialitatii presupune participarea personala a inculpatului la judecata, utilizarea martorilor anonimi, agentilor provocatori n anumite conditii care sa nu antreneze ncalcarea acestui principiu, vizeaza modul de prezentare / discutare a probelor n instanta. - prezenta n proces a inculpatului element esential pentru asigurarea pr. contradictorialitatii; acest drept trebuie asigurat efectiv, trebuie luate masuri pentru a se descuraja absentele nejustificate. -Renuntarea acuzatului la acest drept trebuie sa fie neechivoca si sa fie insotita de garantii efective, sa nu-l oblige pe cel acuzat sa probeze acuzarea. Daca inculpatul nu se prezinta, instanta trebuie sa faca raportare la elemente ce dovedeasc expres ca inculpatul nu s-a sustras de la judecare. 4. Principiul oralitatii: presupune posibilitatea participantilor de a formula oral cereri, formula exceptii. n faza de judecata predomina oralitatea sedintei. Reglementari generale privind judecata art. 287-312 C.pr.pen. -reguli comune, norme generale de desfasurare a oricarei judecati indiferent de gradul instantei, natura judecatii: 1) Rolul activ al instantei judecatoresti (art. 287 C.pr.pen.): - instanta e obligta sa si exercite atributiile in mod activ pentru aflarea adevarului 2) Locul desfasurarii judecatii - art 288 C.pr.pen.: - la sediul instantei. Pt motive temeinice instanta poate dispune ca judecta sa se desfoare in alt loc (pentru prevenirea savrsirii unor alte infractiuni de alte persoane: rol educativ) 3) Citarea partilor: - obligatia citarii partilor: nicio judecata nu poate avea loc dect daca partile sunt legal citate si procedura ndeplinita. Neprezentarea partilor citate nu mpiedica judecarea cauzei- art. 291, al 2. Partea prezenta la unul din termene nu mai trebuie sa participe la alte termene, nu mai e citata pentru termene ulterioare. 4) Compunerea instantei de judecata- prevazuta de lege (304/2004) - n prima instanta 1 judecator, apel- 2 judecatori, recurs-3. completul trebuie sa ramna acelasi n tot cursul judecarii cauzei. Exceptii (ex. cauza de incompatibilitate ) completul se poate schimba pn n momentul dezbaterii. Dupa dezbatere orice schimbare n compunerea completului reluarea de la nceput a dezbaterilor. 5) Asigurarea apararii: - in cauzele in care desemnarea unui aparator din oficiu este obligatorie instanta ia masuri pt desemnarea acestuia ( 294 C.pr.pen. ): - ncunostiintarea partilor asupra posibilitatii de a-si asigura un aparator - Dreptul inculpatului/ altei parti de a lua la cunostinta de toate piesele dosarului n tot cursul judecatii. Chiar daca inculpatul e arestat are posibilitatea sa poata studia dosarul sau. Dreptul la aparare: - acuzatul sa se apere singur - acuzatul are dreptul sa fie asistat de un aparator ales de el - acuzatul are dr sa fie asistat gratuit de un aparator ales din oficiu n anumite conditii Responsabilitatea pentru modul n care e asigurat dr. la aparare de avocatul din oficiu apartine aparatorului. Maniera n care avocatul realizeaza apararea nu e responsabilitatea instantei 6) Judecata de urgenta n cauzele cu detinuti: 24

- inculpatii arestati preventiv judecata se face de urgenta, cu precadere chiar daca detinutii sunt n alta cauza - cand instanta gaseste necesar poate dispune disjungerea cauzei daca nu e posibila judecata de urgenta a cazurilor cu detinuti pt nu a nu prejudicia persoanele lipsite de libertate. Obligativitatea verificarii sesizarii instantei: instanta trebuie sa verifice din oficiu regularitatea actului de sesizare la prima zi de nfatisare. Sesizarea nu e facuta potrivit legii dosarul se restituie organului ce a ntocmit actul de sesizare pentru a fi refacut. In situatile in care exista in dosar inculpati arestati, dupa inregistrarea dosarului, instanta este obligata din oficiu sa verifice legalitatea si temeinicia arestarii preventive, inainte de expirarea duratei arestarii preventive, chiar si inainte de de primul termen de judecata fixat. Trebuie sa se pronunte evitandu-se astfel privarea de libertate a unei persoane in mod arbitrar.Acest lucru presupune ca orice persoana are dreptul la libertate si la siguranta. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu exceptia urmatoarelor cazuri si potrivit cailor legale: a) daca este detinut legal pe baza condamnarii pronuntate de catre un tribunal competent; b) daca a facut obiectul unei arestari sau al unei detineri legale pentru nesupunerea la o hotarare pronuntata, conform legii, de catre un tribunal ori in vederea garantarii executarii unei obligatii prevz.de lg.; c) daca a fost arestat sau retinut in vederea aducerii sale in fata autoritatii judiciare competente, atunci cand exista motive verosimile de a banui ca a savarsit o infractiune sau cand exista motive temeinice de a crede in necesitatea de a-l impiedica sa savarseasca o infractiune sau sa fuga dupa savarsirea acesteia; d) daca este vorba de detentia legala a unui minor, hotarata pentru educatia sa sub supraveghere sau despre detentia sa legala, in scopul aducerii sale in fata autoritatii competente; e) daca este vorba despre detentia legala a unei persoane susceptibile sa transmita o boala contagioasa, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman, a unui vagabond; f) daca este vorba despre arestarea sau detentia legala a unei persoane pentru a o impiedica sa patrunda in mod ilegal pe teritoriu sau impotriva careia se afla in curs o procedura de expulzare ori de extradare. Orice persoana care este victima unei arestari sau a unei detineri in conditii contrare dispozitiilor art.5 CEDO are dreptul la reparatii. In cazul in care se constata ca sesizarea nu este facuta potrivit legii, iar neregularitatea nu poate fi inlaturata de indata si nici prin acordarea unui termen in acest scop, dosarul se restituie organului care a intocmit actul de sesizare, in vederea refacerii acestuia. Solutiile pe care le poate pronunta instanta: A. Revocarea arestarii preventive Punerea in libertate a inculpatului, masura dispusa prin incheiere in situatia in care constata ca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat sau ca nu exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate. Temeiuri in baza carora o persoana poate fi arestata preventiv (art.136, art. 143, art.148): - pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal; - pentru a impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la UP,de la judecata ori de la executarea pedepsei; - daca inculpatul a figit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarire, ori exista date ca va incerca sa fuga sau sa se sustraga in orice mod de la UP, de la judecata ori de la executarea pedepsei; - inculpatul a incalcat, cu rea-credinta, masura obligarii de a nu parasi localitatea sau tara ori obligatiile care ii revin pe durata acestor masuri; - exista date ca inculpatul incearca sa zadarniceasca in mod direct sau indirect aflarea adevarului prin influentarea unei parti, a unui martor sau expert, ori prin distrugerea sau sustragerea mijloacelor materiale de proba; - exista date ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni; - inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune; - exista date ca inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamate sau ca incearca o intelegere frauduloasa cu aceasta; 25

- inculpatul a savarsit o infractiune pentru care lg. prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica. B. Mentinerea masurii arestarii preventive Solutia se pronunta prin incheiere motivata cand se constata ca temeiurile care au determinat arestarea impun in continuare privarea de libertate sau ca exista temeiuri noi care justifica privarea de libertate. Procedura judecatii este reglemantata de art. 159: (1) Dosarul cauzei va fi depus la instanta impreuna cu propunerea de prelungire a arestarii preventive intocmita de procurorul care efectueaza sau supravegheaza UP, cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive si va putea fi consultat de aparator. (2) Propunerea de prelungire a arestarii se solutioneaza in camera de consiliu, de un singur judecator, indiferent de natura infractiunii. (3) Inculpatul este adus in fata judecatorului si va fi asistat de aparator. (4) In cazul in care inculpatul se afla internat in spital si din cauza starii sanatatii nu poate fi adus in fata judecatorului sau cand, din cauza de forta majora sau stare de necesitate, deplassarea sa nu este posibila, propunerea va fi examinata in lipsa inculpatului, dar numai in prezenta aparatorului, caria i se da cuvantul pentru a pune concluzii. (5) Participarea procurorului este obligatorie. (6) In cazul in care judecatorul acorda prelungirea, aceasta nu va putea depasi 30 de zile. (7) Judecatorul solutioneaza propunerea si se pronunta asupra prelungirii arestarii preventive, in termen de 24 de ore de la primirea dosarului, si comunica incheierea celor lipsa de la judecata in acelasi termen. (8) Incheierea prin care s-a hotarat asupra prelungirii arestarii poate fi atacata cu recurs de procuror sau de inculpat in 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, sau de la comunicare, pentru cei lipsa. Recursul se solutioneaza inainte de expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior incheierii atacate. (9) Recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus prelungirea arestarii preventive nu este suspensiv de executare. (10) Dispozitiile art.140 alin.3 7 si 9 se aplica in mod corespunzator la judecarea recursului. (11) Masurra dispusa de judecator se comunica administratiei locului de detinere, care esre obligata sa o aduca la cunostinta inculpatului. (12) Daca incheierea judecatorului de la prima instanta nu este atacata cu recurs, instanta este obligata sa restituie dosarul organului de UP in termen de 24 de ore dela expirarea termenului de recurs. (13) Judecatorul poate acorda si alte prelungiri, fiecare neputand depasi 30 de zile. Durata totala a arestarii preventive in cursul UP nu poate depasi un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile. Exista obligatia instantei de a verifica arestarea inculpatului in tot cursul judecatii, atat in cursul judecatii la instanta de fond cat si in cursul judecatii in caile de atac. Verificarea se realizeaza in conditiile art.160: (1) In cursul judecatii, instanta verifica periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestarii preventive. (2) Daca instanta constata ca arestarea preventiva este nelegala sau ca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat sau ni exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate, dispune, prin incheiere motivata, revocarea arestarii preventive si punerea de indata in libertate a inculpatului. (3) Cand instanta onstata ca temeiurile care au determinat arestarea impun in continuare privarea de libertate sau ca exista temeiuri noi care justifica privarea de libertate, instanta dispune prin incheiere motivata, mentinerea arestarii preventive. (4) Incheierea poate fi atacata cu recurs. Nerespectarea obligatiilor este asimilata cu incetarea duratei de arestare preventiva. Desi instanta nu a inceput cercetarea judecatoreasca, procedand la aplicarea dispozitiilor privind restituirea cauzei in vederea refacerii UP, timpul de arestare preventiva scurs in aceasta etapa procesula constituie arestare preventiva in cursul judecatii si nu al UP. Etapa procesuala a judecatii se intinde din momentul sesizarii instantei si pana la ramanerea definitiva a hotararii de dezinvetire a instantei incluzand daca e cazul si caile de atac. 26

Reguli privind pregatirea sedintei de judecata 1. Fixarea termenului de judecata prin sistem informatizat 2. Citarea partilor si a celorlalte parti la judecata. Judecata poate avea loc numai daca partile sunt legal citate si procedura este indeplinita. Neprezentarea partilor citate nu impiedica judecarea cauzei. Cand instanta considera ca este necesara prezenta uneia dintre partile lipsa, poate lua masuri pentru prezentarea acesteia amanand in acest scop judecata. Partea prezenta la un termen nu mai este citata pentru termenele ulterioare, chiar daca ar lipsi la vreunul dintre aceste termene (militarii si detinutii sunt citati la fiecare termen). Cand judecata se amana, martorii, expertii si interpretii prezenti iau la cunostinta noul termen de judecata. 3. Asigurarea apararii, cu desemnarea apararii din oficiu. In cauzele in care desemnarea unui aparator din oficiu este obligatorie, judecatorul cauzei, odata cu fixarea termenului de judecata, ia masuri pentru desemnarea aparatorului. Inculpatul, celelalate parti si aparatorul au dreptul sa ia cunostinta de dosar in tot cursul judecatii. Cand inculpatul se afla in stare de detinere, judecatorul cauzei ia masuri ca acesta sa-si poata exercita dreptul prevazut si sa poata lua contact cu aparatorul sau. 4. Intocmirea si afisarea listei de cauze la instanta cu cel putin 24 de ore inaintea orei de judecata. Presedintele completului de judecata are indatorirea sa ia din timp toate masurile necesare, pentru ca la termenul de judecata fixat judecarea cauzei sa nu sufere amanare. Se ingrijeste ca lista cauzelor fixate pentru judecata sa fie intocmita si afisata la instanta, spre vedere, cu 24 de ore inaintea termenului de judecata. La intocmirea listei se tine seama de data intrarii cauzelor la instanta, dandu-se intaietate cauzelor in care sunt detinuti si celor cu privire la care lg. prevede ca judecata se face de urgenta. 5. Presedintele completului este obligat sa ia orice alte masuri si sa duca la indeplinire orice dispozitii care asigura desfasurarea normala a sedintei de judecata, daca rezolvarea acesteia nu este data in competenta completului de judecata. Reguli privind sedinta de judecata Conducerea sedintei de judecata - este realizata de presedintele completului de judecata, atributii - (art.296): - presedintele conduce sedinta, decide asupra cererilor formulate de parti, daca rezolvarea acestora nu este data in sarcina completului. In cursul judecatii, presedintele poate respinge intrebarile formulate de parti si de procuror, daca acestea nu sunt concludente si utile. - in cursul judecatii are obligatia de a lua masuri pentru asigurarea solemnitatii si ordinii sedintei, procedeaza nemijlocit la administrarea probelor, acorda cuvantul procurorului, partilor, inchide sedinta, pronunta hatararea. Presedintele anunta, potrivit ordinii de pe lista de sedinta, cauza a carei judecare este la rand, dispunand facerea apelului partilor si a celorlalte paersoane citate si constata care din ele s-au prezentat. Partile se pot prezenta si participa la judecata chiar daca nu au primit citatie, presedintele avand indatorirea sa stabileasca identitatea acestora. De asemenea are atributii vizand asigurarea ordinii si solemnitatii - art.298: (1) presedintele vegheaza asupra mentinerii ordinii si solemnitatii sedintei, putand lua masurile necesare in acest scop. (2) presedintele poate limita accesul publicului la sedinta de judecata, tinand seama de marimea salii de judecata. (4) cand o parte sau oricare alta persona tulbura sedinta sau nesocoteste masurile luate, presedintele ii atrage atentia sa respecte disciplina, iar in caz de repetare ori de abateri garve, dispune indepartarea ei din sala. (5) partea indepartata este chemata in sala inainte de inceperea dezbaterilor. Presedintele ii aduce la cunostinta actele esentiale efectuate in lipsa si ii citeste declaratiile celor ascultati. Drepturile procurorului si ale partilor in instanta Participarea procurorului este obligatorie la sedintele de judecata ale judecatoriilor, in cauzele in care instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu, in cauzele in care lg. prevede pentru infractiunea 27

savarsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare ori in cauzele in care unul dintre inculpati se afla in stare de detentie sau cand asistenta juridica este obligatorie iar organul de UP va asigura prezenta aparatorului precum si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii. La sedintele de judecata privind alte infractiuni, procurorul participa cand considera necesar. In sedintele de judecata ale celorlalte instante, participarea procurorului este obligatorie in toate cazurile. Procurorul exercita rolul de acuzare in procesul penal; desi are acest rol, nu are dreptul sa obtina condamnarea cu orice pret. Procurorul trebuie sa exercite un rol activ in aflarea adevarului si a respectarii dispozitiilor legale. Procurorul este liber sa prezinte concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele administrate. Cererile si concluziile procurorului trebuie sa fie motivate. - in cursul judecatii procurorul si oricare dintre parti pot formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii - partea vatamata poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii cu privire la latura penala a cauzei. In caz de concurs de infractiuni sau de conexitate, dreptul partii vatamate se limiteaza la fapta care i-a cauzat vatamarea - partea civila poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii in masura in care acestea au legatura cu pretentiile sale civile. (art.301) Instanta are obligatia de a rezolva chestiunile incidente. In sensul ca este obligata sa puna in discutie in contradictoriu cererile si exceptiile aratate in art.301 sau exceptiile ridicate din oficiu si sa se pronunte asupra lor prin incheiere motivata. Instanta se pronunta prin incheiere motivata si asupra tuturor masurilor luate in cursul judecatii. Suspendarea judecatii - intervine dor in anumite situatii expres prevazute de legiuitor. 1) Cand se constata pe baza unei expertize medico legale ca inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa participe la judecata, instanta dispune, prin incheiere, suspendarea procesului penal pana cand starea sanatatii inculpatului va permite participarea acestuia la judecata. Daca sunt mai multi inculpati, iar temeiul suspendariii priveste numai pe unul din ei si disjungerea nu este posibila, se dispune suspendarea intregii cauze. Incheierea data in prima instanta prin care s-a dispus suspendarea cauzei poate fi atacata separat cu recurs la instanta superioara in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa. Recursul nu suspenda executarea si se judeca in termen de 3 zile. Procesul penal se reia din oficiu de indata ce inculpatul poate participa la judecata. Instanta este obligata sa se informeze periodic daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea procesului penal. 2) Instanta suspenda judecata, prin incheiere motivata, si in cazul in care a fost ridicata o exceptie de neconstitutionalitate, pana la solutionarea exceptiei de catre Curtea Constitutionala. 3) In caz de extradare activa cand, potrivit lgii se cere extradarea unei persoane in vederea judecarii intr-o cauza penala, instanta pe rolul careia se afla cauza poate dispune, prin incheiere motivata, suspendarea judecatii pana la data la acre statul solicitat va comunica hotararea sa asupra cererii de extradare. Incheierea instantei este supusa recursului in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa. Recusul se judeca in termen de 3 zile. Daca se solicita extradarea unui inculpat judecat intr-o cauza cu mai multi inculpati, instanta poate dispune, in interesul unei bune judecati, disjungerea cauzei. Note privind desfasurarea sedintei de judecata: - desfasurarea sedintei de judecata se inregistreaza cu mijloace tehnice audio. In cursul sedintei de judecata grefierul ia note cu privire la desfasurarea procesului. Procurorul si partile pot cere citirea notelor si vizarea lor de catre presedinte. In caz de contestare, de catre participantii la proces, a noteor grefierului, acestea vor fi verificate si, eventual, completate ori rectificate pe baza inregistrarilor din sedinta de judecata. Dupa terminarea sedintei de judecata, participantii la proces primesc, la cerere, cate o copie de pe notele grefierului. Notele grefierului pot fi contestate pana la termenul urmator. Incheierea de sedinta Are 3 parti: partea introductiva, partea descriptiva si dispozitivul (masurile luate in cursul sedintei). 1. Partea introductiva Desfasurarea procesului in sedinta de judecata se consemneaza intr-o incheiere care cuprinde: - ziua, luna, anul si denumirea instantei; 28

- mentiunea daca sedinta a fost publica sau nu; - numele si prenumele judecatorilor, procurorului si grefierului; - numele si prenumele partilor, aparatorilor si ale celorlalte persoane care participa in proces si care au fost prezente la judecata, precum si ale celor care au lipsit - enuntarea faptei pentru care inculpatul a fost trimis in judecata si textele de lege in care a fost incadrata fapta. 2. Partea descriptiva cuprinde: - inscrisurile care s-au citit in sedinta; - cererile de orice natura formulate de procuror, de parti si de ceilalti participanti la proces; - concluziile procurorului si ale partilor. 3. Dispozitivul cuprinde masurile luate in cursul sedintei. Incheierea se intocmeste de grefier in 24 de ore de la terminarea sedintei si se semneaza de presedintele completului de judecata si de grefier. Cand hotararea se pronunta in ziua in care a avut loc judecata, nu se intocmeste o incheiere separata. Solutionarea cauzei (art.306) Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac de indata dupa incheierea dezbaterilor. Pentru motive temeinice, deliberarea si pronuntarea pot fi amanate cel mult 15 zile. Reguli privind solutionarea cauzei Solutionarea cauzei presupune: 1. Deliberarea - la care iau parte numai membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea. Completul de judecata delibereaza in secret. Judecatorii din completul de judecata se sfatuiesc asupra solutiei ce urmeaza sa fie data in cauza, ce presupune administrarea probelor, studierea practicilor in materie si in literatura de specialitate si confruntarea punctelor de vedere. Activitatea nu se desfasoara public, oral si contradictoriu, ci in secret. Secretul deliberarii este prevazut de lg. pentru a nu exista intimidari, presiuni asupra opiniei lor. In procesul deliberarii fiecare membru are un vot egal. 2. Luarea hotararii - trebuie sa fie rezultatul acordului menbrilor completului de judecata asupra solutiilor date chestiunilor supuse deliberarii. Daca unanimitatea nu poate fi intrunita, hotararea se ia cu majoritate. Daca din deliberari rezulta mai mult decat doua pareri, judecatorul acre opineaza pentru solutia cea mai severa trebuie sa se alature celei mai apropiate de parerea sa. Motivarea opiniei separate este obligatorie. Daca completul de judecata este format din 2 judecatori si unanimitatea nu poate fi intrunita, judecarea cauzei se reia in complet de divergenta. 3. Minuta (art.309) rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta, care trebuie sa aiba continutul prevazut pentru dispozitivul hatararii. Minuta se semneaza de menbrii completului de judecata. Intocmirea minutei este obligatorie si in cazurile in care judecatorul sau instanta dispune asupra masurilor preventive. Se intocmeste in doua exemplare originale, din care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se depune, spre conservare, la dosarul de minute al instantei. 4. Pronuntarea hotararii (art.310) - se face in sedinta publica de catre presedintele completuli de judecata asistat de grefier. La pronuntarea hotararii partile nu se citeaza. Hotararea se redacteaza in cel mult 20 de zile de la pronuntare. Sentinta sau decizia se redacteaza de unul dintre judecatorii care au participat la solutionarea cauzei si se semneaza de toti membrii completuli si de grefier. In caz de impiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecata de a semna, hotararea se semneaza in locul acestuia de presedintele completului. Daca presedintele completului este impiedicat sa semneze, hotararea sesemneaza de presedintele instantei. Cand impiedicarea priveste pe grefier, hotararea se semneaza de grefierul sef. In toate cazurile se face mentiunea pe hotarare despre cauza care a determinat impiedicarea. Felurile hotararilor judecatoresti (art.311) Sentinta penala - hotararea prin care cauza este solutionata de prima instanta de judecata sau prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza se numeste. 29

Pe langa acesta situatie se mai pronunta sentinte si in caile de atac in cazul contestatiei in anulare sau in cadrul procedurii de revizuire si in procedurile judiciare desfasurate in fata instantei de executare sau precum si in procedurile speciale (ex. proc. reabilitarii). Decizia - hotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului, recursului, recursului in interesul legii, precum si hotararea pronuntata de instanta de recurs in rejudecarea cauzei se numeste. Toate celelalte hotarari date de instante in cursul judecatii se numesc incheieri. Aceste incheieri nu sunt suprapuse in mod absolut pe incheierile de sedinta. In esenta au acelasi continut, diferenta consta in aceea ca judecatorii au obligatia de argumenteze decizia. Incheierile spre deosebire de sentinte si decizii sunt premergatoare (lidis ordinatori), nu rezolva fondul cauzei si nu dezinvestesc instanta, ci solutioneaza un incident procesual / o chestiune premergatoare fondului, in timp ce sentintele si deciziile, in general, sunt hotarari asupra fondului (lidis decisori) prin care se rezolva conflictul de drept penal substantial adus in fata instantei. Judecata in prima instanta Structura judecii n prim instan Msuri premergtoare Msurile premergtoare sunt acele msuri situate n timp ntre momentul sesizrii instanei i nceputul edinei de judecat efectuate pentru a pune dosarul n stare de judecat. Sunt msuri premergtoare urmtoarele: 1) fixarea termenului de judecat. La fixarea termenului de judecat se ine seama de ordinea intrrii dosarului la instan, precum i de complexitatea cauzei. n plus, trebuie s se in seama de principiul celeritii menionat expres n art. 313 alin.2. Reguli speciale exist n ipoteza cauzelor cu arestai preventiv (termen de pn n 48 ore) i n ipoteza procedurii speciale a infraciunilor flagrante (termen de cel mult 5 zile). 2) desemnarea completului de judecat. Potrivit Desemnarea completului se face n mod aleatoriu n baza art. 11 din Legea nr. 304/2004. Potrivit art. 313 alin.1 n vederea repartizrii pe complete dosarele nou formate vor fi transmise dup nregistrare la persoana desemnat cu repartizarea aleatorie a cauzelor (n principiu, sistem informatic, i ca excepie, sistemul ciclic). 3) citarea prilor. Potrivit art. 313 alin.3 citaia trebuie s fie nmnat inculpatului cu cel puin 5 zile naintea termenului fixat. n cauzele n care inculpatul este arestat preventiv, citarea trebuie s intervin n termenul de 48 de ore impus de art. 313 alin.4. Citarea celorlalte pri nu cunoate reguli particulare. 4) citarea martorilor, experilor i interpreilor 5) asigurarea aprrii. Potrivit art. 294 alin.1 n cauzele n care desemnarea unui aprtor din oficiu este obligatorie, judectorul cauzei, odat cu fixarea termenului de judecat, ia msuri pentru desemnarea aprtorului. 6) ntocmirea i afiarea listei cauzelor. Lista cauzelor trebuie afiat pe ua de la intrarea n sala de edin cu cel puin 24 de ore nainte de termen. edina de judecat edina de judecat n prim instan are urmtoarea structur: nceputul edinei, cercetarea judectoreasc, dezbaterile judiciare i ultimul cuvnt al inculpatului personal. I. nceputul edinei 1) deschiderea edinei de judecat. Procedura deschiderii edinei de judecat este n competena preedintelui completului. 2) strigarea cauzei i apelul celor citai. Dup deschiderea edinei de judecat,preedintele completului d dispoziie grefierului s procedeze la strigarea cauzelor i apoi apelul celor citai ntr-o anumit cauz (inculpatul, celelalte pri,martorii, experii, interpreii). 3) verificri prealabile din oficiu. Potrivit art. 300 i art. 3001, instana este datoare s verifice din oficiu regularitatea actului de sesizare i legalitatea i temeinicia arestrii preventive. 4) unele verificri privind pe inculpat. Potrivit art. 318 dup strigarea cauzei i apelul prilor, preedintele completului verific identitatea inculpatului. n cazul cnd inculpatul se afl n stare de deinere, preedintele se ncredineaz dac a primit n termenul prevzut n art. 313 alin. 4 copia actului de sesizare a instanei. Cnd

30

actul nu a fost comunicat, dac inculpatul cere, judecata se amn, iar preedintele i nmneaz o copie de pe actul de sesizare a instanei, fcndu-se meniune despre aceasta n ncheierea de edin. De asemenea, n ipoteza n care inculpatul este n stare de libertate, judecata se amn la cererea acestuia atunci cnd comunicarea s-a fcut cu mai puin de 5 zile naintea termenului de judecat. 5) unele msuri privind martorii, experii i interpreii. Potrivit art. 319, dup apelul martorilor, experilor i interpreilor, n vederea nlturrii oricrei influene asupra obiectivittii mrturiei, preedintele completului cere martorilor prezeni s prseasc sala de edin i le pune n vedere s nu se ndeprteze fr ncuviinarea sa. n principiu, experii rmn n sala de edin, afar de cazul n care instana dispune altfel. 6) lmuriri, excepii, cereri. Potrivit art. 320, preedintele completului explic persoanei vtmate c se poate constitui parte civil sau c poate participa ca parte vtmat n proces. n egal msur, preedintele ntreab pe procuror i pe pri dac au de formulat excepii (excepii de nelegalitate a urmririi penale, excepia de necompeten a instanei,), cereri (cerere de recuzare, cerere de strmutare,cerere de amnare) sau propun probe noi. Orice cerere se pune n discuia contradictorie a prilor i a procurorului. n cazul cnd se propun noi probe,trebuie s se arate faptele i mprejurrile ce urmeaz a fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se afl aceste mijloace, iar n ce privete martorii i experii, identitatea i adresa acestora. Procurorul i prile pot cere administrarea de probe noi i n cursul cercetrii judectoreti. II. Cercetarea judectoreasc Momentul declanrii. Potrivit art. 321 instana ncepe efectuarea cercetrii judectoreti atunci cnd cauza se afl n stare de judecat (prile sunt prezente sau, dei absente, este ndeplinit procedura de citare i nu exist nici un impediment procesual). Obiect. Cercetarea judectoreasc are drept obiect: 1) readministrarea probelor care au fost administrate n cursul urmririi penale; 2) administrarea oricror altor probe. Ordinea cercetrii judectoreti. Ordinea de efectuare a actelor de cercetare judectoreasc este cea prevzut n dispoziiile art. 322 330: citirea actului de sesizare i explicarea obiectului nvinuirii, ascultarea inculpatului, ascultarea celorlalte pri, ascultarea martorilor, experilor, prezentarea mijloacelor materiale de prob, administrarea de probe noi. Potrivit art. 312 alin.2 instana poate dispune unele schimbri ale ordinii, cnd aceasta este necesar pentru buna desfurare a cercetrii judectoreti. Atunci cnd inculpatul este prezent, schimbarea ordinii nu poate fi dispus dect dup ascultarea acestuia. 1) citirea actului de sesizare, explicarea obiectului nvinuirii i comunicarea drepturilor procesuale. Potrivit art. 322, preedintele completului dispune ca grefierul s dea citire sau s fac o prezentare succint a actului de sesizare a instanei, dup care explic inculpatului n ce const nvinuirea ce i se aduce. Totodat, ntiineaz pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nici o declaraie, atrgndu-i atenia c ceea ce declar poate fi folosit i mpotriva sa, precum i cu privire la dreptul de a pune ntrebri coinculpailor, celorlalte pri, martorilor, experilor i de a da explicaii n tot cursul cercetrii judectoreti, atunci cnd socotete c este necesar. 2) ascultarea inculpatului. Potrivit art. 323 alin.2 inculpatul este lsat s arate tot ce tie despre fapta pentru care a fost trimis n judecat, apoi i se pot pune ntrebri de ctre preedinte i n mod nemijlocit de ceilali membri ai completului, de ctre procuror, de partea vtmat, de partea civil, de partea responsabil civilmente, de ceilali inculpai i de aprtorul inculpatului a crui ascultare se face. Instana poate respinge ntrebrile care nu sunt concludente i utile cauzei. Potrivit art. 323 alin.4 inculpatul poate fi reascultat ori de cte ori este necesar. Declaraiile inculpailor, precum i ale martorilor ori ale altor persoane audiate n cauz, inclusiv ntrebrile adresate acestora de oricare dintre pri sau de instana de judecat, se consemneaz ntocmai n condiiile prevzute de art. 304. 3) ascultarea celorlalte pri. Ascultarea celorlalte pri nu cunoate reguli particulare i se desfoar potrivit dreptului comun. 4) ascultarea martorilor. n vederea ascultrii, martorii sunt chemai pe rnd n sala de edin. Instana trece apoi la ascultarea martorilor potrivit art. 323 i 325, care se aplic n mod corespunztor. Dup ce martorului i s-au pus ntrebri de instan i de procuror, el este ntrebat de partea care l-a propus i apoi de celelalte pri. Dac unul sau mai muli martori lipsesc,instana poate dispune motivat fie continuarea judecii, fie amnarea 31

cauzei. Martorul a crui lips nu este justificat poate fi adus cu mandat de aducere. Dac ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibil,instana dispune citirea depoziiei date de acesta n cursul urmririi penale i va ine seama de ea la judecarea cauzei. Instana dispune citirea declaraiilor anterioare i atunci cnd martorul face declaraii care sunt n contrazicere cu cele date anterior. 5) ascultarea experilor, interpreilor. Experii sunt ascultai atunci cnd trebuie s dea lmuriri suplimentare fa de raportul de expertiz, iar interpreii cu privire la traducerile pe care le-au fcut. 6) prezentarea mijloacelor materiale de prob. Potrivit art. 330, cnd n cauza supus judecii exist mijloace materiale de prob, instana, din oficiu sau la cerere, dispune, dac este necesar, aducerea i prezentarea acestora. 7) efectuarea de procedee probatorii. n cursul cercetrii judectoreti se pot efectua orice alte procedee probatorii: cercetarea la faa locului, reconstituirea, percheziia domiciliar, ridicarea de obiecte i nscrisuri 8) administrarea de probe noi. Potrivit art. 331, dac din cercetarea judectoreasc rezult c pentru lmurirea faptelor sau mprejurrilor cauzei este necesar administrarea unor probe noi, instana dispune fie judecarea cauzei n continuare, fie amnarea ei. Incidente ivite n cursul cercetrii judectoreti. Dei intervin tot n cursul cercetrii judectoreti, incidentele se deosebesc de celelalte acte care constau n esen n administrarea de probe deoarece determin fie o ntrerupere, fie o modificare a cursului iniial. Incidentele sunt prevzute n art.332 337 i sunt de trei feluri: restituirea cauzei la procuror, schimbarea ncadrrii juridice, extinderea obiectului judecaii. Dupa fixarea primului termen de judecata, instanta trebuie sa verifice indeplinirea citarii inculpatului: data fiind pozitia lui procesuala in cauza regula este ca citatia trebuie inmanata inculpatului cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat. In situatia in care inculpatul nu locuieste in tara, legea face trimitere la un text aplicabil si-n faza de UP: in situatia in care inculpatul nu locuieste in tara, se aplica regulile privind asistenta internationala in materie penala, conventiile incheiate cu diferite tari in care este reglementata citarea partilor aflate in alt stat. Verificarea legalitatii masurii arestarii preventive presupune obligatia de fixare a termenului de judecata, care sa nu depaseasca 48 de ore in care se justifica a fi primite citatia, rechizitoriul si exceptia de la 5 zile pentru inmanarea citatiei. Prezenta inculpatului la judecata este obligatorie respectandu-se astfel dreptul la aparare in cazul in care inculpatul se afla in stare de detinere. Judecata nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului, cand acesta se afla in stare de detinere; aducerea inculpatului arestat la judecata este obligatorie. Este obligatorie aducerea inculpatului la judecata chiar si atunci cand este arestat in alta cauza. Participarea procurorului este obligatorie la sedintele de judecata ale judecatoriilor, in cauzele in care instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu, in cauzele in care lg. prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare ori in cauzele in care unul dintre inculpati se afla in stare de detentie sau cand asistenta juridica este obligatorie iar organul de UP va asigura prezenta aparatorului precum si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii. La sedintele de judecata privind alte infarctiuni, procurorul participa cand considera necesar. In sedintele de judecata ale celorlalte instante, participarea procurorului este obligatorie in toate cazurile. Procurorul exercita rolul de acuzare in procesul penal; desi are acest rol, nu are dreptul sa obtina condamnarea cu orice pret. Procurorul trebuie sa exercite un rol activ in aflarea adevarului si a respectarii dispozitiilor legale. Procurorul este liber sa prezinte concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele administrate. Cererile si concluziile procurorului trebuie sa fie motivate. Judecata se margineste la fapta si la persoana aratata in actul de sesizare a instantei, iar in caz de extindere a procesului penal, si fapta si persoana la care se refera extinderea. Instante verifica identitatea partilor pe baza unui act de identitate. Daca este in detinere, presedintele se incredinteaza daca a primit in termen copia actului de sesizare a instantei. Cand actul nu a fost comunicat, daca inculaptul cere, judectata se amana. De asemenea, judecata se amana la cererea inculpatului, cand comunicarea s-a facut cu 3 zile inaintea termenului de judecata. Dupa apelul martorilor, expertilor si interpretilor, presedintele cere martorilo prezenti sa paraseasca sala de sedinta si le pune in vedere sa nu se indeparteze fara incuviintarea sa. Expertii raman in sala de sedinta, afara de cazul in care instanta dispune altfel. Martorii, expertii, interpretii prezenti pot fi ascultati chiar daca nu au primit citatie, insa numai dupa ce s-a stabilit identitatea lor. Ordinea inceperii cerectarii judecatoresti nu e absoluta, poate fi schimbata de instanta. Presedintele dispune grefierului sa dea citire sau sa faca prezentarea 32

succinta a actului de sesizare a instantei, dupa care explica inculpatului in ce consta invinuirea ce i se aduce. Instiinteazza inculpatul cu preivire la drpetul de a nu face nici o declaratie, atragandu-i atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva lui, precum si cu privire la dreptul de a pune intrebari coinculpatilor, celorlalte parti, martorilor, expertilor si de a da explicatii in tot cursul cercetarii judecatoresti, cand socoteste ca este necesar. Instanta procedeaza la ascultarea inculpatului, care este lasat sa arate toto ce stie despre fapta pentru care este trimis in judecata, apoi i se pun intrebari de catre presedinte si in mod nemijlocit de ceilalti membri ai completului, de catre procuror, de partea vatamata, de partea civila, de partea responsabila civilmente, de ceilalati inculpati si de aparatorul inculaptului a carui ascultare se face. Instanta poate respinge intrebarile care nu sunt concludente si utile cauzei. Inculpatul poate fi reascultat ori de cate ori este necesar. Daca sunt mai multi inculpati, ascultarea fiecaruia dintre ei se face in prezenta celorlalti inculpati. Cand interesul aflarii adevarului cere, instanta poate dispune ascultarea vreunuia dintre inculpati, fara ca ceilalti sa fie de fata. Declaratiile luate separat sunt citite in mod obligatoriu celorlalti inculpati, dupa ascultarea lor. Inculpatul poate fi din nou ascultat in prezenta celorlalti inculpati sau a unora dintre ei. Cand inculaptul nu-si mai aminteste anumite fapte sau imprejurari sau cand exista contraziceri, presedintele cere acestuia explicatii, putand da citire in intregime sau in parte, declaratiilor anterioare. Cand inculaptul refuza sa dea declaratii, instanta dispune citirea declaratiilor pe care acesta le-a facut anterior. Se procedeaza si la ascultarea martorilor, expertilor si a interpretului. Daca martorul moare, se iau in considerare declaratiile din faza de UP. Procurorul si instanta pot renunta la administarea unor probe propuse prin actul de sesizare. Conditia este ca renuntarea sa fie pusa in discutie de instanta, cu respectarea pr. contradictorialitatii, iar dispozitia asupra renuntarii apartine instantei care poate dispune ca martorii sa nu mai fie audiati. Instanta poate cenzura probele administrate daca o proba sau un martor este apreciat ca fiind inutil(a), neconcludenta. Daca din probele administrate rezulta necesitatea administrarii unor noi probe, instanta poate amana judecta la un alt termen pentru a administra probele noi. Solutiile pronuntate de instanta in cursul judecatii in prima instanta A) Restituirea pentru refacerea UP Cand se constata inainte de terminarea cercetarii judecatoresti, ca in cauza supusa judecatii s-a efectuat cerectarea pen. de un alt organ decat cel competent, instanta se desesizeaza si restituie cauza procurorului. Cauza nu se restituie atunci cand constatarea are loc dupa incetarea dezbaterilor sau cand instanta, in urma cercetarii judecatoresti, schimba incadrarea juridica a faptrei intr-o alta infractiune pentru care cercetare pen. ar fi revenit alui organ de cercetare. Instanta se desesizeaza si restituie cauza procurorului pentru refacerea UP in cazul nerespectarii dispozitiilor privitoare la competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei, sesizarea instantei, prezenta invinuitului sau a inculpatului si asistarea acestuia de catre aparator. In cazurile in care dispune restituirea, instanta se pronunta si asupra masurilor preventive, asiguratorii si de siguranta. Impotriva hotararii de desesizare se poate face recurs de catre procuror sau si de orice persoana ale carei interese au fost vatamate prin hotarare, in 3 zile de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare pentru cei lipsa. Dosarul se trimite procurorului imediat dupa ramanerea definitiva a hotararii la prima instanta sau in cel mult 3 zile de la pronuntare. Restituirea poate fi ceruta de oricare dintre parti, de instanta sin oficiu, de procuror. Instanta se va pronunta dioar dupa ascultarea participantilorla proces. In caz ca admite cererea va pronunta o sentinta, deoarece se dezinvesteste prin restituire de solutionarea cauzei fara a judeca fondul cauzei. Prin exceptie instanta va fi obligata sa se pronunte si asupra altor aspecte:masuri preventive, asiguratorii, de siguranta. Hotararea e susceptibila de a fi atacata in 30 de zile de la pronuntare / comunicare. Dosarul este trimis imediat procurorului dupa ramanerea definitiva a hotararii sau in cel mult 3 zile de la pronuntarea hotaririi instantei de recurs. Instanta este obligata sa-si motiveze hotararea de dispunere a restituirii cauzei, trebuie sa specifice obligatoriu actele de UP ce trebuie refacute. Efectele hotararii: - instanta este desesizata - procurorul redevine conducatorul procesului penal. 33

- procurorul este obligat sa respecte indicatiile instantei prin sentinta penala de restituire. Indicatiile sunt obligatorii pentru procuror din mometul ramanerii definitive a hotararii. B) Extinderea procesului penal In judecarea unei cauze, instanta este limitata in efectuarea cercetarii judecatoresti la fapta si persoana indicata. In caz de extindere, obiectul judecatii vizeaza si persoanele si faptele ce vizeaza extinderea. Schimbarea incadrarii juridice Daca in cursul judecatii se considera ca incadrarea juridica data faptei prin actul de sesizare urmeaza a fi schimbat, instanta este obligata sa puna in discutie noua incadrare si sa atraga atentia inculpatului ca are dreptul sa ceara lasarea cauzei mai la urma sau eventual amanarea judecatii, pentru a-si pregati apararea. Judecata nu se poate desfasura cu respectarea principiului legalitatii daca faptele cu care a fost sesizata instanta nu au o incadrare juridica exacta. Incadrarea juridica cuprinde norma juridica in care se incadreaza infractiunea tip, stadiul de consumare, variantele de calificare, forma de participare, circumstante atenuante / agravante aplicate acesteia. Extinderea obiectului judecatii prezinta mai multe variante: a) Extinderea actiunii penale pt alte acte materiale b) Extinderea procesului penal pt alte fapte c) Extinderea procesului penal cu privire la alte persoane a) Extinderea actiunii penale pentru alte acte materiale - are loc in cazul in care in timpul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire si la alte acte materiale care intra in continutul infractiunii pentru care a fost trimis in judecata, instanta dispune, prin incheiere, extinderea actiunii penale cu privire si la aceste acte si procedeaza la judecarea infractiunii in intregul ei. In urma administrarii probelor, acestea pot duce la concluzii: ca inculpatul a savrasit si alte acte materiale; daca aceste acte apartin aceleiasi infractiuni constituie indivizibilitate, trebuie reunite si judecate impreuna. Aceasta extindere poate fi invocata din oficiu, solicitata de procuror sau de partile in cauza. Daca cu privire la unele dintre actele care intra in continutul aceleiasi infractiuni s-a pronuntat anterior o hotarare definitiva, instanta reuneste cauza cu cea in care s-a dat hotararea definitiva, pronuntand o noua hotarare in raport cu toate actele care intra in continutul infractiunii si desfiinteaza hotararea anterioara. Instanta este obligata sa puna in discutie actele cu privire la care s-a dispus extinderea, facand aplicatie in ce priveste incadrarea juridica si a dispozitiilor art.334. b) Extinderea procesului penal pentru alte fapte Cand in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire la savarsirea unei alte fapte, prevazuta de lg.penala, avand legatura cu infractiunea pentru care este trimis in judecata, procurorul poate cere extinderea procesului penal si in ce priveste aceasta fapta, iar instanta dupa caz: - daca procurorul declara ca pune in miscare actiunea penala, instanta, atunci cand gaseste cererea intemeiata, procedeaza la extinderea procesului penal si la judecarea cauzei cu privire la fapta descoperita; - daca procurorul declara ca nu pune in miscare actiunea penala, instanta sesizeaza, prin incheiere, organul de UP competent pentru efectuarea de cercetari cu privire la fapta respectiva. Daca procurorul nu participa la judecata, instanta poate extinde din oficiu procesul penal si procedeaza la judecarea cauzei in intregul ei sau poate sesiza organul competent sa efectueze cercetari cu privire la fapta descoperita. c) Extinderea procesului penal cu privire la alte persoane In cursul procesului se descopera date cu privire la: - participarea si unei alte persoane la savarsirea faptei - savarsirea unei fapte prevazute de lg.penala de catre o alta persoana, dar in legatura cu fapta inculpatului, procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acea persoana. (art.336, 337) Procedura este la fel ca in situatia precedenta. Dezbaterile judiciare Dezbaterile judiciare reprezint acea etap a judecii n care procurorul i prile pun concluzii cu privire la chestiunile de fond ale cauzei (aciunea penal i aciunea civil). Potrivit art. 340, se ia cuvntul n dezbateri n urmtoarea ordine: 34

1) procurorul pune concluzii att n latura penal, ct i n latura civil. Potrivit art. 316 alin.3 cnd cercetarea judectoreasc nu confirm nvinuirea sau cnd a intervenit vreuna din cauzele de ncetare a procesului penal prevzute n art.10, procurorul pune, dup caz, concluzii de achitare a inculpatului sau de ncetare a procesului penal. 2) partea vtmat pune concluzii n latura penal. 3) partea civil pune concluzii n latura civil. 4) partea responsabil civilmente pune concluzii n latura civil. 5) inculpatul pune concluzii att n latura penal, ct i n latura civil. Preedintele completului poate da cuvntul i n replic, respectndu-se aceeai ordine. El nu are dreptul de a limita cuvntul participanilor n dezbateri cu excepia ipotezei n care susinerile lor depesc limitele cauzei ce se judec. Dezbaterile judiciare nu pot fi ntrerupte. Ca excepie, pentru motive temeinice dezbaterile pot fi ntrerupte. ntreruperea nu poate fi mai mare de 5 zile. Ultimul cuvnt al inculpatului Ultimul cuvnt al inculpatului se acord dup finalizarea pledoariilor, respectiv dup nchiderea dezbaterilor judiciare, i marcheaz terminarea edinei de judecat. Ultimul cuvnt al inculpatului prezint urmtoarele particulariti: 1) se acord ntotdeauna dup epuizarea dezbaterilor judiciare, chiar dac inculpatul a depus concluzii ultimul; 2) se exercit exclusiv n mod personal de ctre inculpat; 3) inculpatul nu poate fi ntrerupt; 4) inculpatului nu i se pot da replici la ultimul cuvnt i nu i se pot pretinde explicaii n legtur cu cele relatate; 5) inculpatul poate exprima o poziie de ansamblu asupra faptelor i poate s spun tot ce dorete; 6) dac inculpatul relev fapte sau mprejurri noi, i8nstana dispune reluarea cercetrii judectoreti. Concluziile scrise Concluziile scrise reprezint varianta redactat a concluziilor orale din timpul dezbaterilor, i cuprind o detaliere a argumentelor aduse n cadrul acestora cu trimiteri explicite la probele administrate, jurispruden i doctrin. Potrivit art. 342, instana, cnd socotete necesar, poate cere prilor, dup nchiderea dezbaterilor, s depun concluzii scrise. Procurorul i prile pot depune concluzii scrise, chiar dac nu au fost cerute de instan. Rezolvarea cauzei I. Deliberarea Dupa ce se inchid dazbaterile, urmeaza deliberarea - moment in care instanta anlizeaza ce solutie urmaeaza a pronunta in cauza. Se delibereaza mai intai asupra chestiunilor de fapt si apoi asupra celor de drept. Deliberarea asupra: a) chestiunilor de fapt exprima: - convingerea instantei ca fapta dedusa judecatii exista, - ca a fost savarsita de inculpat, -ca indeplineste toate conditiile raspunderii penale, -isi exprima convingerile asupra formelor de comitere si participare, -ca inculpatul sa savarsit fapta cu vinovatie, -analizeaza existenta / inexistenta unor cauze ce inlatura caracterul penal al faptei, -asupra formei de vinovatie, circumstantele in care a fost savarsita fapta, gradul de pericol social al faptei, toate imprejurarile de fapt ce pot determina incadrarea juridica b) chestiunilor de drept: - instanta stabileste daca fapta este prevazuta de lg.penala; - // incadrarea juridica; - // daca opereaza o cauza de inlaturarea a raspunderii penale; - // pedeapsa. Daca in cursul deliberarii instanta gaseste ca o anumita imprejurare trebuie lamurita si ca este necesara reluarea cercetarii judecatoresti, repune cauza pe rol. Daca lamurirea acelei imprejurari se poate face prin reluarea dezbaterilor, instanta o va pune in discutie in aceeasi sedinta, daca este posibil, sau in alta 35

sedinta in continuare. Instanta hotarasete asupra invinuirii aduse inculpatului, pronuntand, dupa caz, condamnarea, achitarea sau incetarea procesului penal. Potrivit art. 343, completul delibereaz mai nti n latura penal a cauzei asupra chestiunilor de fapt i asupra chestiunilor de drept, apoi asupra laturii civile, n aceeai ordine, chestiuni de fapt i chestiuni de drept i, n final, asupra chestiunilor auxiliare. 1) Deliberarea asupra laturii penale a cauzei a) situaia n care instana constat c judecata nu este complet sau c nu au fost respectate dispoziiile legale care garanteaz aflarea adevrului i drepturile procesuale ale prilor Potrivit art. 344, dac n cursul deliberrii instana gsete c o anumit mprejurare trebuie lmurit i c este necesar reluarea cercetrii judectoreti i administrarea unor probe noi, repune cauza pe rol i dispune prin ncheiere administrarea probelor necesare. Dac lmurirea acelei mprejurri se poate face numai prin reluarea dezbaterilor i discutarea contradictorie a unor chestiuni de drept, instana dispune prin ncheiere reluarea dezbaterilor n aceeai edin, dac este posibil, sau n alt edin n continuare. b) situaia n care instana constat c judecata este complet i c au fost respectate dispoziiile legale care garanteaz aflarea adevrului i drepturile procesuale ale prilor n aceast ipotez, completul va rezolva chestiunile de fapt (existena faptei, vinovia inculpatului) i apoi chestiunile de drept (incriminarea penal a faptei, ncadrarea juridic a faptei, ndeplinirea condiiilor rspunderii penale, stabilirea pedepsei principale, auxiliare i complementare, computarea reinerii sau a arestrii preventive). 2) Deliberarea asupra laturii civile a cauzei n latura civil, completul de judecat delibereaz asupra urmtoarelor aspecte: existena vreunui prejudiciu, existena raportului de cauzalitate ntre prejudiciu i fapta ce a constituit obiectul judecii, cuantumul prejudiciului, ndeplinirea condiiilor rspunderii civile delictuale, modalitatea de reparare a prejudiciului. 3) Deliberarea asupra chestiunilor auxiliare n final, completul de judecat delibereaz asupra cheltuielilor judiciare, restituirea cauiunii, meninerea sau revocarea msurilor de ocrotire sau de siguran, luarea, meninerea sau revocarea msurilor arestrii preventive sau orice alt problem privind justa soluionare a cauzei. II. Luarea hotrrii 1) Soluii n latura penal a cauzei Potrivit art. 345 alin.1, n latura penal, instana hotrte asupra nvinuirii aduse inculpatului, pronunnd, dup caz, condamnarea, achitarea sau ncetarea procesului penal. A) Condamnarea. Potrivit art. 345 alin.2 condamnarea se pronun dac sunt ntrunite urmtoarele condiii a.1.fapta exist; a.2. fapta constituie infraciune; a.3. fapta a fost svrit de inculpat. Potrivit art. 357, soluia de condamnare cuprinde urmtoarele aspecte: dispoziia propriu-zis de condamnare prin utilizarea cuvntuluicondamn; datele prevzute n art.70 privitoare la persoana inculpatului ncadrarea juridic a faptei pentru care se dispune condamnarea pedeapsa principal individualizarea executrii pedepsei pedeapsa complementar pedeapsa accesorie msura de siguran msuri cu privire la starea de libertate. Potrivit art. 350 instana are obligaia ca, prin hotrre, s se pronune asupra lurii, meninerii sau revocrii msurii arestrii preventive a inculpatului i asupra lurii sau revocrii msurii obligrii acestuia de a prsi localitatea ori ara, motivnd soluia pronunat. n ipoteza condamnrii, instana dispune punerea de ndat n libertate a inculpatului arestat preventiv, atunci cnd pronun: a) o pedeaps cu nchisoare cel mult egal cu durata reinerii i arestrii preventive; b) o pedeaps cu nchisoare, cu suspendarea condiionat a executrii ori cu suspendarea executrii sub supraveghere sau cu executare la locul de munc; c) amenda; 36

d) o msur educativ. deducerea reinerii sau a arestrii preventive restituirea sumei depuse drept cauiune. B) Achitarea. Potrivit art. 345 alin.2 achitarea se pronun atunci cnd este incident unul din cazurile prevzute de art. 10 lit. a-e. Cnd instana a constatat c exist cazul prevzut n art. 10 lit. b1, o dat cu achitarea face i aplicarea art. 181 alin. 3 din C. pen. Potrivit art. 350 alin.2 n caz de achitare instana dispune punerea de ndat n libertate a incupatului arestat preventiv. C) ncetarea procesului penal. Potrivit art. 345 alin.2 ncetarea procesului penale se pronun atunci cnd este incident unul din cazurile prevzute de art. 10 lit. f-j. Dac instana a dispus nlocuirea rspunderii penale, o dat cu ncetarea procesului penal face aplicarea art. 91 din C. pen. Potrivit art. 350 alin.2 n caz de ncetare a procesului penal instana dispune punerea de ndat n libertate a incupatului arestat preventiv. 2) Soluii n latura civil a cauzei Potrivit art. 346 alin.1 n caz de condamnare, achitare sau ncetare a procesului penal, instana se pronun prin aceeai sentin i asupra aciunii civile. Soluiile ce se vor da aciunii civile depind de cele date aciunii penale referitor la existena infraciunii i vinovia inculpatului. a) Admiterea aciunii civile Instana admite aciunea civil atunci cnd: a.1. sunt ndeplinite condiiile rspunderii civile delictuale i a.2. instana a pronunat n latura penal: condamnarea achitarea n baza art. 10 lit. b1, d, e ncetarea procesului penal n baza art. 10 g, i Potrivit art. 353 alin.1 atunci cnd admite aciunea civil instana se pronun i asupra lurii msurilor asiguratorii privind reparaiile civile dac asemenea msuri nu au fost luate anterior. b) Respingerea aciunii civile Instana admite aciunea civil atunci cnd: b.1. nu sunt ndeplinite condiiile rspunderii civile delictuale sau b.2. instana a pronunat n latura penal: achitarea n baza art. 10 lit. a, c Cnd aciunea civil este respins msurile asiguratorii luate n timpul procesului penal se revoc. c) Situaiile n care instana penal nu soluioneaz aciunea civil Instana nu soluioneaz aciunea civil atunci cnd pronun n latura penal: achitarea n baza art. 10 lit. b ncetarea procesului penal n baza art. 10 f, j, precum i n caz de retragere a plngerii prealabile. Potrivit art. 353 alin.3 atunci cnd instana nu s-a pronunat asupra aciunii civile potrivit art. 346 alin. ultim, msurile asigurtorii se menin. Aceste msuri nceteaz de drept dac persoana vtmat nu introduce aciune n faa instanei civile n termen de 30 de zile de la rmnerea definitiv a hotrrii. 3) Soluionarea chestiunilor privind cheltuielile judiciare Instana va stabili prin sentin cuantumul cheltuielilor judiciare precum i persoanele care urmeaz s le suporte potrivit dispoziiilor art. 191 i 193. Conditii de aplicare a suspendarii conditionate a executarii pedepsei: a) pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda; b) infractorul nu a fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, in afara de cazul cand condmnarea intra inn vreunul din cazurile prevz.la art.38 C.pen (infractiuni savarsite in timpul minoritatii, infractiunile savarsite din culpa, infractinile amnistiate, faptele care nu mai sunt prevz.ca infractiuni de lg. penala); c) se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia. In caz de achitare, incetare a procesului penal, de supendare conditionata cand inculpatul este pus in libertate, instanta comunica aceasta administratiei locului de detinere. Inculpatul condamnat de prima instanta si aflat in stare de detinere este pus in libertate de indata ce durata retienrii si a arestarii devin egale cu durata pedepsei pronuntate, desi hotararea nu este definitiva. Elibertatea se dispune de administratia locului de detinere. In acest scop i se comunica, indata dupa pronuntarea hotararii, o copie dupa dispozitiv sau extras. 37

III. Pronunarea n conformitate cu art. 358 alin.1 ceea ce se pronun este dispozitivul hotrrii sau minuta. Potrivit art. 310 alin.2 hottrea in extenso se redacteaz n termen de 20 de zile de la pronunare. La pronunarea soluiei prile nu se citeaz. Pronunarea se efectueaz de ctre preedintele completului asistat de grefier. n ipoteza n care prile sunt prezente, preedintele completului le explic faptul c pot declara apel sau recurs, dup caz. IV. Comunicarea hotrrii Potrivit art. 360, prilor care au lipsit att la judecat, ct i la pronunare li se comunic copii de pe dispozitivul hotrrii. n plus, inculpatului deinut sau aflat n vreuna dintre situaiile prevzute n art. 171 alin. 2, care a lipsit de la pronunarea hotrrii, i se comunic copia dispozitivului hotrrii. De asemenea, copia dispozitivului hotrrii se comunic administraiei locului de deinere. Dup redactarea hotrrii, inculpailor aflai n aceast categorie li se comunic i copii de pe aceasta. Potrivit art. 360 alin.4 n cazul n care instana a dispus suspendarea executrii pedepsei sub supraveghere, o copie de pe dispozitivul hotrrii se comunic serviciului de protecie a victimelor i reintegrare social a infractorilor. Sentinta reprezinta hotararea primei instante, ce contine solutiile date in solutionarea laturilor civile, penale si a chestiunilor adiacente. Hotararea prin care instanta penala solutioneaza fondul cauzei trebuie sa cuprinda o parte introductiva, o expunere si dispozitivul. Sentina prezint urmtoarele particulariti: 1) este actul procesual prin care se realizeaz pentru prima dat aplicarea legii penale persoanei acuzate de comiterea unei infraciuni; 2) se pronun n numele legii; 3) este, n principiu, fondat; 4) este, de regul, nedefinitiv; 5) are caracter educativ. Cuprins. Potrivit art. 354 hotrrea prin care instana penal soluioneaz fondul cauzei (sentina) trebuie s conin o parte introductiv, o expunere i dispozitivul. A. Partea introductiv (practicaua). Potrivit art. 355, atunci cnd pronunarea are loc n aceeai zi n care au avut loc dezbaterile i, n consecin, nu se mai ntocmete o ncheiere de edin, partea introductiv cuprinde meniunile prevzute n art. 305. Atunci cnd s-a ntocmit ncheiere de edin deoarece s-a amnat pronunarea, partea introductiv se limiteaz numai la urmtoarele meniuni: denumirea instanei care a judecat cauza, data pronunrii hotrrii, locul unde a fost judecat cauza, precum i numele i prenumele membrilor completului de judecat, ale procurorului i ale grefierului, fcndu-se meniune c celelalte date au fost trecute n ncheierea de edin. B. Partea expozitiv (expunerea). Potrivit art. 356, expunerea trebuie s cuprind: a) datele privind identitatea prilor; b) descrierea faptei ce face obiectul nvinuirii, cu artarea timpului i locului unde a fost svrit, precum i ncadrarea juridic dat acesteia prin actul de sesizare; c) analiza probelor care au servit ca temei pentru soluionarea laturii penale a cauzei, ct i a celor care au fost nlturate, motivarea soluiei cu privire la latura civil a cauzei, precum i analiza oricror elemente de fapt pe care se sprijin soluia dat n cauz. n caz de condamnare, expunerea trebuie s mai cuprind fapta sau fiecare fapt reinut de instan n sarcina inculpatului, forma i gradul de vinovie, circumstanele agravante sau atenuante, starea de recidiv, timpul ce se deduce din pedeapsa pronunat i actele din care rezult durata acesteia. Dac instana reine n sarcina inculpatului numai o parte din faptele ce formeaz obiectul nvinuirii, se va arta n hotrre pentru care anume fapte s-a pronunat condamnarea i pentru care ncetarea procesului penal sau achitarea; d) artarea temeiurilor de drept care justific soluiile date n cauz. 38

C. Partea dispozitiv (dispozitivul). Coninutul dispozitivului este identic cu minuta i conine soluia n latura penal i n latura civil, precum i rezolvarea chestiunilor auxiliare. Dispozitivul hotararii trebuie sa cuprinda: - date privitoare la persoana inculpatului; - solutia data de instanta cu privire la infractiune, indicandu-se in caz de condamnare denumira acesteia si textul de lg. in care se incadreaza; - in caz de achitare sau incetare cauza pe care se intemeiaza; - solutia data cu privire la repararea pagubei materiale si a daunelor morale. Se face mentiunea daca cel condamnat va executa pedeapsa in unitatea unde-si desfasoara activitatea sau la alta unitate. Dispozitivul trebuie sa cuprinda, dupa caz, cele hotarate de instanta cu privire la: -deducerea retinerii sau arestarii preventive, indicandu-se partea din pedeapsa executata in acest mod; - masurile preventive; - masurile asiguratorii; - cheltuielile judiciare; - restituirea lucrurilor ce nu sunt supuse confiscarii; - rezolvarea oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei. Dispozitivul trebuie sa cuprinda intotodeauna mentiunea daca hotararea este supusa apelului sau, dupa caz, recursului, cu aratarea termenului in care poate fi exercitat si mentionarea datei cand hotararea a fost pronuntata si ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica. Dispozitivul hotararii se pronunta in sedinta publica de catre presedintele completului de judecata asistat de grefier; dupa pronuntare explica partilor prezente ca pot declara apel sau, dupa caz, recurs. In caz de condamnare, instanta atrage atentia celui condamnat ca nerespectarea dispozitiilor are ca urmare revocarea suspendarii sau a executarii pedepsei la locul de munca sau, dupa caz, face cunoscute masurile de supraveghere la care este supus si obligatiile pe care le are de indeplinit. Copii de pe dispozitivul hotararii se comunica partilor care au lipsit atat la judecata cat si la pronuntare. Inculpatului detinut / minor/ internat intr-un centru de reeducare sau institut medical educativ, care lipseste de la pronunatarea hotrarii, i se comunica copia dispozitivului. De asemenea copia dispozitivului hotararii se comunica administratiei locului de detinere. In cazul in care instanta a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, o copie de pe dispozitivul hotararii se comunica serviciului de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor. Efectele produse prin pronuntarea sentintei 1) Instanta investita cu judecarea cauzei in fond este dezinvestita - nu mai poate dispune cu privire la cauza respectiva, nu mai are dreptul sa intervina si sa dea undicatii cu privire la obiectul judecatii - atat minuta cat si sentintain ansamblul ei nu mai pot fi modificate fiin inscrisuri autentice. Orice modificare in cuprinsul acestora dupa ce a avut loc pronuntarea in sedinta publica nu mai este posibila decat pe calea indreptarii erorilor materiale. 2) Comunicarea hotararii - in cond. Prev. De art. 360 C.p.p. - se comunica partilor care lipsit atat la judecata cat si la pronuntare se comunica numai dispozitivul - se comunica inculpatului detinut sau inculpatului aflat in una din situatiile prev. de art 171 alin. 2 (internat intr-un institut medical-educativ, arestat in alta cauza etc.) chiar daca a fost prezent la judecata si la pronuntare. - dupa redactarea hotararii in extenso se comunica si ale acesteia acelorasi persoane. In situatia in care a fost pronuntata o pedeapsa suspendata sub supraveghere, o copie de pe hotarare se comunica serviciului de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor. 3) Curgerea termenelor pt exercitarea cailor ordinare de atac - din momentul pronuntarii hotararii pt cei prezenti la judecata si la pronuntare - din momentul comunicarii pt partile fata de care exista obligatia comunicarii 4) Inaintarea dosarului la instanta de control judiciar - in situatia in care s-au exercitat cai de atac in cauza - controlul judiciar se exercita numai la initiativa unei parti sau a unui participant la proces 39

5) Executarea unor dispozitii din sentinta - legiuitorul a prevazut obligativitatea executarii unor dispozitii chiar daca hotararea nu e definitiva punerea de indata in libertate a inculpatului arestat preventiv (de exemplu in caz de achitare). Ramanerea definitiva a hotararii primei instante 1) La data pronuntarii - cand hotararea nu este supusa apelului si nici recursului - ex. sentintele de declinare a competentei, procedura de solutionare a cererilor de recuzare si abtinere, incheierea prin care ICCJ dispune asupra stramutarii. 2) La data expirarii termenului de apel - cand apelul nu s-a declarat in termen - cand apelul declarat in termen a fost retras inauntrul termenului 3) La data retragerii apelului - daca aceasta retragere s-a produs dupa expirarea termenului de apel 4) La data expirarii termenului de recurs - in cazul hotararilor nesupuse apelului sau al celor supuse apelului in care apelul a fost respins -exista 2 situatii recursul nu a fost declarat in termen - a fost declarat in termen si retras inauntrul termenului 5) La data retragerii recursului - declarat impotriva hotararilor nesupuse apelului dar daca retragerea s-a produs dupa expirarea termenului de recurs 6) La data pronuntarii hotararii prin care s-a respins recursul - in cazurile mentionate la punctul 4) VI. CAILE DE ATAC ORDINARE Caile de atac sunt o solutie in scopul preintampinarii si inlaturarii erorilor din sfera justitiei. Sunt mijloace procesuale ce permit un nou examen al procesului, remedii procesuale in contra greselilor ce ar putea interveni datorita partilor sau judecatorilor in realizarea actelor de justitie. Judecata in caile de atac este activitatea de control judecatoresc ce se exercita, de regula, de instante superioare in grad celei care a pronunta hotararea. Scopul cailor de atac ordinare este unul preventiv, ajuta la preintampinarea greselilor in conditiile in are instanta stie ca activitatea sa jurisdictionala va fi supusa controlului. Controlul judiciar este o frana importiva arbitrariului si abuzului in aplicarea si interpretarea lg. exista si un control reparator, ce ajuta la inlaturarea erorilor, repararea eventualelor nedreptati comise deoarece prin nr. judecatorilor ce intra in componenta completelor de judecata la instantele de control si prin competenta lor profesionala, atestata de sistemul de promovare prin concurs, au posibilitatea de examinare mai completa si cu o mai mare competenta datele de fapt si de drept ale cauzei. Finaliatatea oricarei cai de atac consta in solutionarea temeinica si legala a cauzei prin conformitate cu realitatea faptelor si prevederile lg. Conditiile exercitarii unei cai de atac: I. Existenta unei hotarari judecatoresti / sa existe obiectul caii de atac, - prin care s-a solutionat fondul cauzei / incident / chestiune pemergatoare rezolvarii cauzei in fond. - Caile de atc nu pot fi folosite decat impotriva actelor jurisdictionele nu si contra unor acte emise de un organ judiciar. Hotararea judecatoreasca poate fi o sentinta / decizie / incheiere. II Calea de atac sa fie prevazuta de lg. in mod expres - legiuitorul trebuie sa prevada expres ca o anumita specie de hotarare este supusa unei cai de atac. Art. 361 Hotararile supuse apelului: sentintele pot fi atacate cu apel. Nu pot fi atacate cu apel: - sentintele privind infactiunile pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate; - sentintele pronuntate de tribunalele militare privind infractiunile contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lg. cu pedepasa inchisorii de cel mult 2 ani; - sentintele pronuntate de curtile de apel si Curtea Militara de Apel; 40

- sentintele pronuntate de sectia penala a Curtii Supreme de Justitie; - sentintele de dezinvestire; - sentintele pronuntate in materia executarii hotararilor penale, precum si cele privind reabilitarea. Incheierile date in prima instanta pot fi atacate cu apel numai o data cu fondul. Apelul declarat impotriva sentintei se socoteste facut si impotriva incheierilor, chiar daca acestea au fost date dupa pronuntarea sentinte. Art. 385 Hotararile supuse recursului: pot fi atacate cu recurs: - sentintele pronuntate de judecatorii in cazurile prevazute de lg.; - sentintele pronuntate de tribunalele militare in cazul infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lg. cu pedepasa inchisorii de cel mult 2 ani; - sentintele pronuntate de curtile de apel si Curtea Militara de Apel; - sentintele pronuntate de sectia penala si sectia militara ale Curtilor Supreme de Justitie; - sentintele privind infractiunile pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face l a plangerea prealabila a persoanei vatamate; - deciziile pronuntate, ca instante de apel, de tribunale, tribunale militare teritoriale, curti de apel si Curtea Militara de Apel; - sentintele pronuntate in materia executarii hatararilor penale, afara de cazul cand lg. prevede altfel, precum si cele privind reabilitarea. Incheierile pot fi atacate cu recurs numai o data cu sentinta sau decizia recurata, cu exceptia cazurilor cand, potrivit lg., pot fi atacate separat cu recurs. Recursul declarat impotriva sentintei sau deciziei se socoteste facut si impotriva incheierilor, chiar daca acestea au fost date dupa pronuntarea hotararii. 1) Regula omissio medio presupune faptul ca nu se poate uzita o cale de atac mai inainte de a se folosi o alta cale de atac la care,potrivit lg., trebuie sa se recurga cu prioritate. 2) Titularii cailor de atac o cale de atac nu poate fi promovata decat de cei prevazuti de lg. 3) Nu se poate pretinde instantei superioare sa primeasca o cale de atac atata timp cat instanta inferioara nu s-a desesizat, deci nu a pronuntat o hotarare. III. Calea de atac sa fie declarata in termenul prevazut de lg. Trebuie exercitate, de regula, intr-un termen prevazut de lg. Acest termen este fix, peremptoriu, dupa expirarea acestuia titularul este decazut din dreptul de a folosi calea de atac respectiva. Caile de atac ordinare sunt supuse unui termen; caile de atac extraordinare nu sunt supuse intotdeauna unui termen, uneori ele putand fi folosite oricand. Clasificarea cailor de atac a) Dupa caracterul definitiv / nedefinitiv al hotararii atacate: - cai de atac ordinare - cai de atac extraordinare. Caile de atac ordinare fac parte din ciclul normal al procesului fiind folosite inainte ca hotararea pronuntat sa intre in puterea lucrului judecat (apel si recurs). Caile de atac extraordinare - sunt cele care nu fac parte din ciclul normal, obisnuit al procesului fiind indreptate impotriva hotararii judecatoresti definitive (contestatia in anulare, revizuirea, recursul in interesul legii). b) Dupa natura chestiunilor asupra carora poarta controlul judecatoresc: - cai de atac de fapt - cai de atac de drept. Apelul este intotdeauna o cale de atac de fapt si de drept; prin declararea sa cauza este supusa in intregime unei noi judecati, efectul devolutiv al apelului fiind total sub aspectul naturii chestiunilor. Recursul are de regula un efect devolutiv partial, limitat numai la chestiuni de drept, in mod exceptional este devolutiv integral atat sub aspectul chestiunilor de fapt cat se de drept, in cazurile in care hotararile nu sunt susceptibile de a fi atacate cu apel. Caile de atac extraordinare au de regula un efect devolutiv partial dupa cum urmeaza: revizuirea (cale de atac de fapt), contestatia in anulare, recursul in interesesul legii (cai de atac de drept). 41

c) Dupa intinderea obiectului - cai de atac comune - cai de atac speciale. Caile de atac comune sunt acelea carepot fi folosite in toate cauzele penale fara nici o limitare. Caile de atac speciale sunt cai ce pot fi exercitate in mod limitat, numai in anumite cazuri. Numai recursul este o cale de atac comuna, intalnita in toate situatiile, existand hotarari judecatoresti nesusceptibile de a fi atacate cu apel. d) Dupa consecintele produse prin admiterea lor - cai de atac de reformare - de anulare - de retractare Respingerea unei cai de atac echivaleaza o confirmare ce intervine atunci cand o cale de atac este tardiva, inadmisibila, cand hotararea atacata este legala si temeinica. Reformarea presupune infirmarea in tot sau in parte de catre o instanta superioara a hotararii atacate in fapt si in drept si darea unei alte rezolvari cauzei. Calea de reformare tipica este apelul; recursul este de reformare numai in situatia in care prezinta si trasaturile apelului; aceasta situatie exista in cazurile in care hotararea nu e susceptibila de a fi atacata cu apel. Anularea hotararii consta in infirmarea de o instanta superioara a hotararii judecatoresti atacate cu consecinta lipsirii ei de efecte in exclusivitate pentru chestiuni de procedura fara a examina si aspecte legate de fondul cauzei. Caile de atac tipice de anulare sunt recursul si contestatia in aulare. Retractarea reprezinta infirmarea hotararii judecatoresti atacate de catre aceeasi instanta pentru motive de fapt noi necunoscute in momentul solutionarii cauzei (fals in inscris, marturie mincinoasa). Calea tipica de retractare este revizuirea. Apelul Apelul este calea de atac ordinara de fapt si de drept ce poate fi folosita impotriva hotararii pronuntate de o instanta inferioara dupa desesizarea acesteia pentru ca pricina sa fie supusa unei noi judecati in vederea reformarii hotararii atacate. - este o cale ordinara pentru ca apartine ciclului obisnuit al procesului, este o cale ordinara de fapt si de drept, produce efecte devolutiv complete, provoaca un control integral. - apartine celui de-al doilea grad de jurisdictie (judecata in apel). - este o cale de reformare pentru ca in cazul adimiterii sale, hotararea atacata si desfiintata in tot / parte, cazul va primi o noua rezolvare data de instanta de apel sau de instanta careia i s-a trimis cauza spre rejudecare. - este o cale de atac ireventioasa, se adreseaza unei instante superioara (tribunal, Curtea de Apel in functie de natura cauzei). Declanseaza o noua judecata in fond; instanta poate da o noua apreciere a probelor sau poate administra noi probe pe care le considera necesare. Conditii de fond ale exercitarii apelului: Obiectul apelului sunt supuse apelului sentintele si incheierile in afara cazurilor exceptate de lege. Sentinte ce nu pot fi supuse apelului: a.-sentintele privind infactiunile pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate; b.- sentintele pronuntate de tribunalele militare privind infractiunile contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lg. cu pedepasa inchisorii de cel mult 2 ani; c.- sentintele pronuntate de curtile de apel si Curtea Militara de Apel; d.- sentintele pronuntate de sectia penala a Curtii Supreme de Justitie; e.- sentintele de dezinvestire; f.- sentintele pronuntate in materia executarii hotararilor penale, precum si cele privind reabilitarea.

42

In primele doua cazuri, legiuitorul s-a orientat spre inlaturarea caii de atac a apelului la infractiunile cu o gravitate mai redusa, concretizata in limitele de pedeapsa / in modalitatile punerii in miscare a actiunii penale. Incheierile date in prima instanta pot fi atacate cu apel numai o data cu fondul. Exista situatii cand incheierile pronuntate pot fi atacate numai cu recurs, exercitarea acestei cai se poate face separat de fondul cauzei. Apelul declarat impotriva sentintei se socoteste facut si impotriva incheierilor, chiar daca acestea au fost date dupa pronuntarea sentintei. Personele care pot face apel: 1. procurorul, in ce priveste latura penala si civila. Apelul procurorului in ce priveste latura civila este inadmisibila in lipsa apelului formulat de partea civila, cu exceptia cazurilor in care actiunea civila se exercita din oficiu; 2. inculpatul, in ce priveste latura penala si civila. Impotriva sentintei de achitare sau de incetare a procesului penal, inculpatul poate declara apel si in ce priveste temeiurile achitarii sau incetarii procesului penal; 3. partea vatamata, in ce priveste latura penala; 4. partea civila si partea responsabil a civilmente, in ce priveste latura civila si penala; 5. martorul, expertul, interpretul si aparatorul, cu privire la cheltuielile judiciare cuvenite acestora; 6. orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei. Pentru 2-6 apelul poate fi declarat si de reprezentantul legal, de aparator, iar pentru inculpat de catre sotul acestuia. Stabilirea calitatii procesuale in exercitarea dreptului la apel este strict conditionata de interesul personelor care au calitatea exercitarii apelului in cauza. Termenul de apel Este de 10 zile, daca lg. nu dispune altfel. El curge diferentiat: - pentru procuror termenul curge de la pronuntare. Daca acesta nu a participat la dezbateri, termenul curge de la inregistrarea la Parchet a dosarului. Dupa redactarea hotararii, instanta este obligata sa trimita de indata dosarul procurorului, iar acesta este obligat sa-l restituie dupa expirarea termenului. - pentru parti, termenul curge de la pronuntare pentru cei prezenti la dezbateri sau la pronuntare; pentru cei care au lipsit atat la dezbateri cat si la pronuntare, pecum si pentru inculpatul detinut / inculpatul militar in termen / militar cu termen redus / rezervist / elev al unei institutii militare de invatamant / pentru inculpatul internat intr-un centru de reeducare sau institut medical-educativ, care au lipsit de la pronuntare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv. - in situatia in care apelul a fost declarat de martor, expert, interpret, aparator, calea de atac poate fi exercitata de indata dupa pronuntarea incheierii prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare si cel mai tarziu in 10 zile de la pronuntarea sentintei prin care s-a solutionat cauza. Judecarea apelului se face numai dupa solutionarea cauzei, afara de cazul cand procesul a fost suspendat. Repunerea in termen Apelul declarat dupa expirarea termenului prevz. de lg. este considerat ca fiind facut in termen, daca sunt indeplinite conditiile: - intarzierea sa fie determinata de o cauza temeinica de impiedicare (inculpatului i s-a comunicat citatia la un alt domiciliu / se afla in stare grava la spital etc.); - promovarea cererii de apel sa fie facuta in cel mult 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagubirilor civile. Pana la solutionarea repunerii in termen, instanta de apel poate suspenda executarea hotararii atacate. Promovarea unei cereri de repunere in termen se solutineaza de instanta prin incheiere, si in raport de faptul ca se admite se solutioneaza apelul pe fond sau se resinge apreciindu-se ca nu exista o cauza temeinica de impiedicare.

43

Apelul peste termen - partea sa fi lipsit la toate termenele de judecata, cat si la pronuntare - impotriva partii sa se incepa executarea pedepsei sau a dispozitiilor privind despaguirile civile. - nu poate fi exercitat decat de inculpat si de partea civila Apelul declarat peste termen nu suspenda excutarea. Instanta de apel poate suspenda excutarea hotararii atacate, dar trebuie sa se pronunte in mod expres, printr-o incheiere de sedinta. Cererea de apel se va depune la instanta a carei hotarari este atacata. Persoana detinuta poate depune cererea de apel si la administratia locului de detinere. In cazul in care apelul este facut oral, aceasta se constat intrun P-V. Renuntarea la apelul declarat Dupa pronuntarea hotararii si pana la expirarea termenului de declarare a apelului, partile pot renunta in mod expres la aceasta cale de atac. Renuntarea poate fi facuta personal de parte sau prin mandatar special. Renuntarea opereaza numai in intervalul cuprins intre momentul pronuntarii hotararii si expirarea termenului de 10 zile. Retragerea apelului Daca partea intelege sa nu mai continue calea de atac, aceasta va proceda la retragerea apelului. Retragerea trebuie facuta personal de parte sau prin mandatar special, iar daca partea se afla in stare de detinere, printr-o declaratie atestata sau consemnata intr-un P-V de catre conducerea locului de detinere. Declaratia de retragere se poate face fie la instanta a carei hotarare este atacata, fie la instanta de apel. Nu este obligatorie motivarea retragerii. Apelul declarat de procuror, poate fi retras de procurorul ierarhic superior. Apelul declarat de procuror si retras poate fi insusit de partea in favoarea careia a fost declarat. Inculpaul minor nu poate retrage apelul declarat personal sau de reprezentantul sau legal. Efectele apelului: 1) Efectul suspensiv (art.370) - este o consecinta prezumtiei de nevinovatie, intrucat hotararea instantei de fond nu este definitiva. - apelul declarat in termen este suspensiv de executare, atat in ce priveste latura penala, cat si latura civila, afara de cazul cand lg. dispune altfel. 2) Efectul devolutiv (art.371) - determina limitele in care poate actiona instanta de apel sau ce anume se remite spre judecata instantei de apel. - devolutia este integrala cand instanta de apel capata dreptul de a examina cazul sub toate aspectele de drept si de fapt si este partiala cand instanta examineaza doar anumite aspecte de drept si de fapt, in functie de persoana care a declarat apelul sau la care se refera. Devolutia integrala este limitata de calitatea persoanei ce a exercitat apelul in cauza si presupune faptul ca instanta este obligata ca, in afara de temeiurile invocate si cererile formulate de apelant, sa examineze cauza sub toate aspectele de fapt si de drept. 3) Neagravarea situaitiei in propriul apel (art.372) - apelul nu poate crea o situatie mai grea pentru cel care a declarat apel. Cand exista mai multi inculpati, iar apelul procurorului vizeaza doar un singur inculpat, nu este posibil a se agrava situatia altor inculpati din cauza, care nu au fost de fapt vizati prin apelul procurorului. 4) Efectul extensiv (art.373) - instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la la partile care nu au declarat apel sau la care aceasta nu se refera, putand hotari si in privina lor, fara sa poata crea acestor persoane o situatie mai grea. Judecarea apelului Motivarea apelului se face in scris sau oral in ziua judecatii. Fixarea termenului de judecata se face de catre presedintele instantei de apel care primeste dosarul. Judecarea apelului se face cu citarea partilor si nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului, cand acesta se afla in stare de detinere. Prezenta procurorului la judecarea apelului este obligatorie, oricare ar fi obiectul cauzei. Ordinea in care se da cuvantul: apelantului, intimatului, procurorului. Daca apelul este exercitat de procuror, acesta va lua primul cuvantul. Daca este 44

invocata necesitatea administrarii de noi probe, acestea trebuie indicate, de asemenea trebuie indicate si mijloacele de proba cu ajutorul carora pot fi obtinute. Procurorul si partile au dreptul la replica cu privire la chestiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor. Instanta judecand apelul poate da urmatoarele solutii: 1. Respinge apelul, mentinand hotararea atacata: a) daca apelul este tardiv sau inadmisibil; b) daca apelul est nefundat; 2. Admite apelul si: a) desfiinteaza sentinta primei instante, pronuntand o noua hotarare si procedeaza la rezolvarea actiunii penale privind judecata in fond; b) desfiinteaza sentinta primei instante si dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintat. Chestiuni complementare: - instanta deliberand asupra apelului, face, cand este cazul, aplicatia despozitiilor privitoare la reluarea dezbaterilor si a celor privitoare la repararea pagubei, la masurile obligatorii, la cheltuielile judiciare si la orice alte probleme de care depinde solutionarea completa a apelului. Instanta va verifica de asemenea daca s-a facut o justa aplicare de catre prima instanta a dispozitiilor privitoare la computarea retinerii si arestarii si aduga, daca este cazul, timpul de arestare scurs dupa pronuntarea hotararii atacate cu apel. Instanta delibereaza si hotaraste asupra oricarei alte probleme de care depinde solutionarea completa a apelului. Daca apelul este admis, hotrarea atacata se desfiinteaza in intregime, dar in limitele efectelor devolutiv al apelului si al neagravarii situatiei in propriul apel. Hotararea poate fi desfiintata numai cu privire la unele fapte sau persoane, ori numai in ce priveste latura penala sau civila, daca acestea nu impiedica justa solutionare a cauzei. Cand prima instanta a dispus arestarea inculpatului, instanta de apel poate mentine masura arestarii in caz de desfiintare a hotararii. Decizia instantei de apel trebuie sa cuprinda partea introductiva, iar expunerea temeiurile de fapt si de drept care au dus la adoptarea solutiei instantei de apel. Instanta de judecata trebuie sa se conformeze hotararii instantei de apel, in masura in care situatia de fapt ramane cea avuta in vedere la solutionarea apelului. Daca hotararea a fost defiintata in apelul procurorului, declarata in defavoarea inculpatului sau in apelul partii vatamate, instanta care rejudeca poate pronunta si o pedeapsa mai grea. Cand hotararea este defiintata numai cu privire la anumite fapte sau persoane, sau numai in ceea ce priveste latura penala sau civila, instanta de rejudecare se pronunta in limitele in care hotararea a fost dsfiintata. Recursul Pot fi atacate cu recurs: - sentintele pronuntate de judecatorii in cazurile prevz. de lg.; - sentintele privind infactiunile pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate; - sentintele pronuntate de tribunalele militare privind infractiunile contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lg. cu pedepasa inchisorii de cel mult 2 ani; - sentintele pronuntate de curtile de apel si Curtea Militara de Apel; - sentintele pronuntate de sectia penala a Curtii Supreme de Justitie; - deciziile pronuntate, ca instante de apel, de tribunale, tribunale militare teritoriale, curti de apel si Curtea Militara de apel; - sentintele pronuntate in materia excutarii hotararilor penale, afara de cazul cand lg.prevede altfel, precum si cele privind reailitarea. Incheierile pot fi atacate cu recurs numai o data cu sentinta sau decizia recurata, cu exceptia cazurilor cand, conform lg.,pot fi atacate separat cu recurs. Recursul declarat impotriva sentintei sau deciziei se socoteste facut si impotriva incheierilor, chiar daca acestea au fost date dupa pronuntarea hotararii.

45

Pot face recurs: 1. procurorul, in ce priveste latura penala si civila. Apelul procurorului in ce priveste latura civila este inadmisibila in lipsa apelului formulat de partea civila, cu exceptia cazurilor in care actiunea civila se exercita din oficiu; 2. inculpatul, in ce priveste latura penala si civila. Impotriva sentintei de achitare sau de incetare a procesului penal, inculpatul poate declara apel si in ce priveste temeiurile achitarii sau incetarii procesului penal; 3. partea vatamata, in ce priveste latura penala; 4. partea civila si partea responsabil a civilmente, in ce priveste latura civila si penala; 5. martorul, expertul, interpretul si aparatorul, cu privire la cheltuielile judiciare cuvenite acestora; 6. orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei. Termenul de recurs Termenul de recurs este de 10 zile daca lg. nu dispune altfel. Pentru procuror termenul curge de la pronuntare. Daca acesta nu a participat la dezbateri, termenul curge de la inregistrarea la Parchet a dosarului. Dupa redactarea hotararii, instanta este obligata sa trimita de indata dosarul procurorului, iar acesta este obligat sa-l restituie dupa expirarea termenului. Pentru parti, termenul curge de la pronuntare pentru cei prezenti la dezbateri sau la pronuntare; pentru cei care au lipsit atat de la dezbateri cat si la pronuntare, pecum si pentru inculpatul detinut / inculpatul militar in termen / militar cu termen redus / rezervist / elev al unei institutii militare de invatamant / pentru inculpatul internat intr-un centru de reeducare sau institut medical-educativ, care au lipsit de la pronuntare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv. In situatia in care recursul a fost declarat de martor, expert, interpret, aparator, calea de atac poate fi exercitata de indata dupa pronuntarea incheierii prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare si cel mai tarziu in 10 zile de la pronuntarea sentintei prin care s-a solutionat cauza. Judecarea recursului se face numai dupa solutionarea cauzei, afara de cazul cand procesul a fost suspendat.

Repunerea in termen Recursul declarat dupa expirarea termenului prevz. de lg. este considerat ca fiind facut in termen, daca sunt indeplinite conditiile: - intarzierea sa fie determinata de o cauza temeinica de impiedicare (inculpatului i s-a comunicat citatia la un lat domiciliu / se afla in stare grava la spital etc.); - promovarea cererii de recurs sa fie facuta in cel mult 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagubirilor civile. Pana la solutionarea repunerii in termen, instanta de recurs poate suspenda executarea hotararii atacate. Promovarea unei cereri de repunere in termen se solutineaza de instanta prin incheiere, si in raport de faptul ca se admite se solutioneaza recursul pe fond sau se resinge apreciindu-se ca nu exista o cauza temeinica de impiedicare. Recursul peste termen Partea care a lipsit la toate termenele de judecata, cat si la pronuntare poate declara recurs si peste termen, dar nu mai tarziu de 10 zile de la data, sau dupa caz, a inceperii executarii pedepsei sau a inceperii excutarii dispozitiilor privind despaguirile civile. Recursul declarat peste termen nu suspenda excutarea. Recursul peste termen poate fi exercitat de inculpat si de partea civila. Recursul se declara prin cerere scrisa, semnata de persoana care face declaratia. Crererea de recurs se depune la instanta a carei hotarare se ataca. Persoana aflata in stare de detinere poate depune cererea si la adiministratia locului de detinere, dac arecursul este declarat oral, acesta se constata intr-un P-V. Renuntarea la recurs Dupa pronuntarea hotararii si pana la expirarea termenului de declarare a recursului, partile pot renunta in mod expres la aceasta cale de atac. 46

Renuntarea poate fi facuta personal de parte sau prin mandatar special. Renuntarea opereaza numai in intervalul cuprins intre momentul pronuntarii hotararii si expirarea termenului de 10 zile. Retragerea recursului Daca partea intelege sa nu mai continue calea de atac, aceasta va proceda la retragerea recursului. Retragerea trebuie facuta personal de parte sau prin mandatar special, iar daca partea se afla in stare de detinere, printr-o declaratie atestata sau consemnata intr-un P-V de catre conducerea locului de detinere. Recursul trebuie motivat in scris. Recursul declarat de procuror, poate fi retras de procurorul ierarhic superior. Recursul declarat de procuror si retras poate fi insusit de partea in favoarea careia a fost declarat. Inculpaul minor nu poate retrage recursul declarat personal sau de reprezentantul sau legal. Efectele recursului 1) Efect suspensiv - recursul este suspensiv de executare atat in ce priveste latura penala, cat si cea civila, afara de cazul cand lg. dispune altfel; 2) Efect devolutiv - instanta judeca recursul numai cu privire la persoana care l-a declarat si la persoana la care se refera declaratiile de recurs si numai in raport cu calitatea pe care recurentul o are in proces - instanta va examina recursul numai in limitele motivelor de casare, in cazurile in care se poate face recurs; 3) Efect extensiv - instanta de recurs va examnina cauza prin extindere si cu privire la partile acre nu au declarat recurs sau la care acesta nu se refera, putand hotari si in privinta lor, far asa poata crea acestora o situatie mai grea. Chiar dupa expirarea termenului de recurs, procurorul poate cere extinderea recursului declarat de el in termen si fata de alte persoane decat acelea la care s-a referit, fara a se putea crea acestora o situatie mai grea; 4) Neagravarea situatiei in propriul recurs - instanta de recurs, solutionand cauza, nu poate crea o situatie mai grea pentru cel care a determinat recursul. In recursul declarat de procuror in favoarea unei parti instanta de recurs nu poate agrava situatia acesteia. Judecarea recursului Recursul trebuie motivat, motivele se formuleaza in scris si se depun la instanta de recurs cu cel putin 5 zile inainte de primul termen de judecata. Judecarea recursului se face cu citarea partilor si nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului, cand acesta se afla in stare de detinere. Prezenta procurorului la judecarea recursului este obligatorie, oricare ar fi obiectul cauzei. Pesedintele instantei de recurs dupa primira dosarului, va fixa un termen pentru judecare, putand delega pe unul dintre judecatorii completului sa intocmeasca un raport scris asupra recursului, ce trebuie sa cuprinda obiectul procesului, solutiile pronuntate de instante si faptele retinute de ultima instanta atunci cand sunt necesare pentru solutionarea recursului. Daca este necesar raportul trebuie sa cuprinda referiri la jurisprudenta CEDO, fara aratarea opiniei raportorului. Raportul va fi depus la dosar inainte cu cel putin 5 zile de primul termen de judecata. Ordinea in care sa da cuvantul: recalmantului, intimantului si in urma procurorului. Daca recursul declarat apartine procurorului, acesta va lua primul cuvantul. In ce privesc chestiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor, partile si procurorul au dreptul la replica. Inculpatul are cel din urma cuvantul. Instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor de recus invocate de procuror si de parti. Solutiile pronuntate: 1. Respinge recursul, mentinand hotararea atacata: a) daca recursul este tardiv sau inadmisibil; b) daca recursul este nefondat; 2. Admite recursul, casand hotararea atacata si: a) mentine hotararea primei instante, cand apelul a fost gresit admis; b) achita pe inculpat sau dispune incetarea procesului penal in cazurile prevz. in art.11; c) dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarari a fost casata. 47

In caz de admitere a recursului, hotararea atacata se caseaza in intregime, dar in limitele efectelor recursului: suspensiv si extensiv si limitativ. Instanta de rejudecare trebuie sa se conformeze hotararii instantei de recurs, in masura in care situatia de fapt ramane cea avuta in vedere la solutionarea recursului. Daca hotararea este desfiintata doar cu privire la unele fapte sau persoane, ori doar in ce priveste latura penala sau civila, instanta de rejudecare se pronunta in limitele in care hotararea a fost casata. CAILE DE ATAC EXTRAORDINARE Consideraii generale Cile extraordinare de atac sunt remedii procesuale menite a repara erorile pe care le conin hotrrile judectoreti rmase definitive. Ele reprezint un compromis necesar ntre aplicarea principiului autoritii de lucru judecat i principiul legalitii i cel al aflrii adevrului. Aceasta deoarece ele aduc atingere regulii non bis in idem, dar n vederea realizrii ultimelor dou principii menionate, n cadrul unor proceduri cu caracter extraordinar, cu aplicare strict n limitele unor condiii bine determinate. Comparaie ntre cile ordinare i cile extraordinare de atac. Asemnri. ntre cile ordinare de atac i cele extraordinare exist urmtoarele asemnri: 1) ambele sunt remedii procesuale care au ca scop verificarea legalitii hotrrii supuse controlului; 2) motivele ce justific exercitarea unei ci extraordinare de atac pot constitui, cu puine excepii, n egal msur motiv de apel sau de recurs; Deosebiri. ntre cile ordinare de atac i cele extraordinare exist urmtoarele deosebiri: 1) cile ordinare de atac au ca obiect o hotrre nedefinitiv, iar cile extraordinare, hotrri definitive; 2) cile ordinare de atac se nscriu n ciclul obinuit al judecii, cile extraordinare declaneaz o judecat cu caracter excepional; 3) motivele ce pot justifica introducerea unei ci extraordinare de atac sunt cu mult mai restrnse dect n ipoteza apelului sau recursului (ex.: contestaia n anulare poate fi introdus doar pentru 5 motive, revizuirea, pentru 6 motive); 4) sfera titularilor ce pot introduce o cale extraordinar de atac este mai restrns dect n ipoteza cilor ordinare; 5) termenul de introducere a unei ci extraordinare de atac difer de obicei de termenul general de 10 zile impus de lege n ipoteza apelului i recursului, avnd o durat mai mare (30 zile, 1 an ) sau chiar o durat nedefinit, calea de atac extraordinar putnd fi introdus oricnd (contestaia n anulare pentru motivul prevzut de art. 386 lit.d,revizuirea n favoarea condamnatului); 6) introducerea unei ci ordinare de atac n termen are un efect suspensiv ope legis, iar cile extraordinare de atac pot avea un asemenea efect doar prin prisma dreptului de apreciere al instanei competente; 7) cile ordinare de atac sunt ci ireverenioase, n sensul c se adreseaz unei instane ierarhic superioare, iar cile extraordinare sunt soluionate de la caz la caz, fie de instana de recurs (contestaia n anulare pentru motivele prevzute de art. 386 lit.a-c,i e), fie de instana care a judecat cauza n prim instan (revizuirea pentru motivele prevzute de art. 394 lit.a-d), fie de nalta Curte de Casaie i Justiie (revizuirea n cazul hotrrilor CEDO, recursul n interesul legii). Contestatia in anulare Contestaia n anulare reprezint o cale extraordinar de atac ce are ca obiectiv nlturarea unor vicii de procedur ce afecteaz o hotrre definitiv, n principal, a instanei de recurs. Ea nu trebuie confundat cu contestaia la executare (art. 461), procedeu jurisdicional menit s soluioneze incidentele ivite odat cu punerea n executare a hotrrilor penale i care nu are natura juridic a unei ci extraordinare de atac. Contestaia n anulare prezint urmtoarele trsturi: a) este o cale de atac extraordinar ce are ca obiect hotrri penale definitive; b) este o cale de atac de anulare pentru motivele prevzute n art. 386 lit. a, b i e. n aceste ipoteze, contestaia n anulare are ca obiectiv desfiinarea hotrrii definitive a instanei de recurs ca o consecin a ndeplinirii unor acte procedurale cu nclcarea legii (greita citare a prii, lipsa ascultrii inculpatului de ctre instana de recurs)

48

c) este o cale de atac de drept avnd ca motive erori procedurale. Pentru motivul prevzut de art. 386 lit.d calea de atac vizeaz o eroare ce afecteaz direct fondul cauzei i anume, nepronunarea instanei de recurs asupra unui caz de ncetare a procesului penal; d) n principiu se adreseaz aceleiai instane care a dat hotrrea i anume, instana de recurs (motivele prevzute de art. 386 lit.a-c, e) sau instana la care a rmas definitiv ultima hotrre (motivul prevzut de art. 386 lit.d) Pentru exercitarea cii de atac a contestaiei n anulare trebuie ndeplinite urmtoarele condiii: a) contestaia n anulare s fie admisibil a.1. hotrrea judectoreasc s fie susceptibil a fi atacat cu contestaie n anulare Pot fi atacate cu contestaie n anulare: decizii definitive ale instanei de recurs (art. 386 lit. a-c, e) sentine ale primei instane sau decizii ale instanei de apel sau de recurs(art. 386 lit. d) a.2. contestaia n anulare s fie introdus de unul din titularii prevzui de lege Potrivit art. 387 alin.1, contestaia n anulare poate fi introdus: 1) pentru motivele prevzute la art. 386 lit.a-e, de oricare dintre pri; 2) pentru motivele prevzute la art. 386 lit.c i d i de ctre procuror. b) contestaia n anulare s fie declarat n termenul prevzut de lege. Potrivit art.388, contestaia n anulare pentru motivele artate n art. 386 lit. a c i e poate fi introdus de ctre persoana mpotriva creia se face executarea, cel mai trziu n 10 zile de la nceperea executrii, iar de ctre celelalte pri n termen de 30 de zile de la data pronunrii hotrrii a crei anulare se cere. Contestaia pentru cazul prevzut n art. 386 lit. d) poate fi introdus oricnd. c) contestaia n anulare s fie motivat n mod limitativ, potrivit art. 386, mpotriva hotrrilor penale definitive se poate face contestaie n anulare n urmtoarele cazuri la care trebuie s se fac referire n cererea de contestaie n anulare: a) cnd procedura de citare a prii pentru termenul la care s-a judecat cauza de ctre instana de recurs nu a fost ndeplinit conform legii; b) cnd partea dovedete c la termenul la care s-a judecat cauza de ctre instana de recurs a fost n imposibilitate de a se prezenta i de a ncunotina instana despre aceast mpiedicare; c) cnd instana de recurs nu s-a pronunat asupra unei cauze de ncetare a procesului penal dintre cele prevzute n art. 10 alin. 1 lit. f) i-1), cu privire la care existau probe n dosar; d) cnd mpotriva unei persoane s-au pronunat dou hotrri definitive pentru aceeai fapt ; e) cnd, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de ctre instana de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 385-14 alin1-1 ori art. 385-16 alin.1. Judecarea contestaiei n anulare Instana competent. Potrivit art. 389, contestaia n anulare pentru cazurile prevzute n art. 386 lit. a- c i lit. e se introduce la instana de recurs care a pronunat hotrrea a crei anulare se cere. Contestaia pentru cazul prevzut n art. 386 lit. d se introduce la instana la care a rmas definitiv ultima hotrre. Procedura de judecat a contestaiei n anulare Procedura de judecat a contestaiei n anulare se distinge n funcie de motivele invocate: I. Procedura de judecat a contestaiei n anulare n cazurile prevzute de art. 386 lit. a-c i e n aceste ipoteze, procedura de judecat a contestaiei n anulare cunoate dou etape: 1. Examinarea n principiu Potrivit art. 391, examinarea n principiu a contestaiei n anulare se realizeaz fr citarea prilor i are ca obiect verificarea respectrii condiiilor de admisibilitate: termenul de introducere; titulari; motivarea contestaiei cu trimitere la motivele strict prevzute de art. 386; invocarea unor dovezi aflate n dosarul cauzei Potrivit art. 390, pn la soluionarea contestaiei n anulare, instana sesizat,lund concluziile procurorului, poate suspenda executarea hotrrii a crei anulare se cere. Efectund aceast examinare n principiu a admisibilitii, instana poate dispune:

49

1) admiterea n principiu a contestaiei n anulare atunci cnd sunt ndeplinite condiiile de admisibilitate prevzute de lege. Admiterea se dispune prin ncheiere, act prin care instana stabilete i termenul pentru soluionarea contestaiei n anulare i dispune citarea prilor. 2) respingerea n principiu a contestaiei n anulare atunci cnd nu sunt ndeplinite condiiile de admisibilitate prevzute de lege. Respingerea se dispune prin decizie definitiv din momentul pronunrii. 2. Judecata propriu-zis a contestaiei n anulare Judecata contestaiei n anulare are loc dup regulile de judecat ale recursului. Ea nu conine o cercetare judectoreasc, ci doar faza dezbateri. Astfel, potrivit art. 392,instana ascult concluziile prilor i ale procurorului. Atunci cnd condamnatul se afl n stare de deinere, judecarea contestaiei n anulare nu poate avea loc dect n prezena sa. n urma dezbaterilor, instana poate dispune: 1) admiterea contestaiei n anulare. Admiterea se dispune prin decizie, act prin care instana desfiineaz hotrrea atacat i fixeaz termen pentru rejudecarea recursului sau pentru rejudecarea cauzei dup casare. 2) respingerea contestaiei. Respingerea se dispune prin decizie. II. Procedura de judecat a contestaiei n anulare n cazurile prevzute de art. 386 lit. d n aceast ipotez, lipsete etapa examinrii n principiu, iar procedura de judecat cunoate doar etapa judecii propriu-zise a contestaiei n anulare. Potrivit art. 392 alin.3,judecarea contestaiei prevzute n art. 386 lit. d se face cu citarea prilor interesate n cauza n care s-a pronunat ultima hotrre. Judecata nu cunoate etapa cercetrii judectoreti. Instana, ascultnd prile i concluziile procurorului, poate dispune: 1) admiterea contestaiei n anulare atunci cnd instana gsete contestaia ntemeiat. n aceast desfiineaz prin decizie sau, dup caz (n funcie de instana la care a rmas definitiv ultima hotrre), prin sentin, ultima hotrre sau acea parte din ultima hotrre cu privire la care exist autoritate de lucru judecat. Sentina dat n contestaie este supus apelului,iar decizia dat n apel este supus recursului. 2) respingerea contestaiei n anulare. Revizuirea Revizuirea Revizuirea este o cale de atac extraordinar ce are ca obiectiv nlturarea unor vicii de fond ce afecteaz o hotrre definitiv. Revizuirea este menit s nlture o eroare ce decurge din inexacta stabilire a situaiei de fapt de ctre instana de fond. n mod special,revizuirea n cazul hotrrilor CEDO are ca obiectiv alinierea sistemului romn la cerinele impuse de CEDO avnd n vederea constatarea de ctre aceast instan prin hotrre definitiv a nclcrii unui drept prevzut de Conv.EDO. Revizuirea prezint urmtoarele trsturi: a) este o cale de atac extraordinar; b) este o cale de atac n principal de fapt. c) este o cale de atac de retractare deoarece se adreseaz n principal instanei care a pronunat hotrrea. Ca excepie, este o cale de atac ireverenioas adresndu-se naltei Curi de Casaie i Justiie n ipoteza revizuirii n cazul hotrrilor CEDO; Pentru exercitarea cii de atac a revizuirii trebuie ndeplinite urmtoarele condiii: a) revizuirea s fie admisibil a.1. hotrrea judectoreasc s fie susceptibil a fi atacat cu cerere de revizuire. Potrivit art. 393, hotrrile judectoreti definitive pot fi supuse revizuirii, att cu privire la latura penal ct i cu privire la latura civil. Avnd n vedere natura juridic a revizuirii rezult c pot fi supuse acestei ci de atac doar hotrrile judectoreti care rezolv fondul cauzei. Ca excepie, revizuirea n cazul hotrrilor CEDO poate avea ca obiect i ncheieri pronunate n proceduri distincte de fond (ex.: ncheierea prin care sa dispus arestarea preventiv). a.2. cererea de revizuire s fie introdus de unul din titularii prevzui de lege. Potrivit art. 396, pot cere revizuirea: a) oricare parte din proces, n limitele calitii sale procesuale; b) soul i rudele apropiate ale condamnatului, chiar i dup moartea acestuia. c) procurorul poate din oficiu. 50

n ipoteza revizuirii n cazul hotrrilor CEDO, potrivit art. 408-1 alin.2 pot cere revizuirea: a) persoana al crei drept a fost nclcat; b) soul i rudele apropiate ale condamnatului, chiar i dup moartea acestuia; c) procurorul. b) revizuirea s fie declarat n termenul prevzut de lege Raportat la termenul de introducere, art. 398 distinge ntre: 1. revizuirea n favoarea condamnatului cererea se poate face oricnd, chiar dup executarea pedepsei sau dup moartea condamnatului 2. revizuirea n defavoarea condamnatului, a celui achitat sau a celui fa de care s-a ncetat procesul penal cererea se face n termen de 1 an care curge: n cazul prevzut n art. 394 lit. a), precum i n cazurile prevzute la lit. b), c) i d) cnd nu sunt constatate prin hotrre definitiv, de la data cnd faptele sau mprejurrile au fost cunoscute de persoana care face cererea; n cazurile prevzute n art. 394 lit. b), c) i d), dac sunt constatate prin hotrre definitiv, de la data cnd hotrrea a fost cunoscut de persoana care face cererea. n ipoteza revizuirii n cazul hotrrilor CEDO, potrivit art. 408-1 alin.4, cererea de revizuire se poate face n termen de 1 an de la data rmnerii definitive a hotrrii CEDO. c) revizuirea s fie motivat Potrivit art. 397, cererea de revizuire se face n scris, cu artarea cazului de revizuire pe care se ntemeiaz i a mijloacelor de prob n dovedirea acestuia. n mod limitativ, potrivit art. 394, revizuirea poate fi cerut cnd: a) s-au descoperit fapte sau mprejurri ce nu au fost cunoscute de instan la soluionarea cauzei. Aceast ipotez constituie motiv de revizuire, dac pe baza faptelor sau mprejurrilor noi se poate dovedi netemeinicia hotrrii de achitare, de ncetare a procesului penal ori de condamnare. b) un martor, un expert sau un interpret a svrit infraciunea de mrturie mincinoas n cauza a crei revizuire se cere. Aceast ipotez constituie motiv de revizuire dac au dus la darea unei hotrri nelegale sau netemeinice. c) un nscris care a servit ca temei al hotrrii a crei revizuire se cere a fost declarat fals. Este valabil condiia de la pct.b. d) un membru al completului de judecat, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penal a comis o infraciune n legtur cu cauza a crei revizuire se cere. Este valabil condiia de la pct.b. e) cnd dou sau mai multe hotrri judectoreti definitive nu se pot concilia. n aceast ipotez toate hotrrile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii. Potrivit art. 395, situaiile care constituie cazurile de revizuire prevzute n art. 394 lit. b, c i d se dovedesc prin hotrre judectoreasc sau prin ordonana procurorului,dac prin acestea s-a dispus asupra fondului cauzei. Cnd organele artate n alin. 1 nu pot sau nu au putut examina fondul cauzei, situaiile menionate se constat n procedura de revizuire. n ipoteza revizuirii n cazul hotrrilor CEDO, cererea trebuie s arate : 1) hotrrea definitiv prin care CEDO a constatat nclcarea unui drept prevzut de CEDO i 2) faptul c gravele consecine ale acestei nclcri continu s se produc i nu pot fi remediate dect prin revizuirea hotrrii pronunate Judecarea cererii de revizuire Instana competent. Potrivit art. 401, competent s judece cererea de revizuire este instana care a judecat cauza n prim instan, indiferent de gradul acesteia (judectorie, tribunal, curte de apel, nalta Curte de Casaie i Justiie). Cnd temeiul cererii de revizuire const n existena unor hotrri ce nu se pot concilia, competena se determin potrivit dispoziiilor art. 35 (competena n caz de indivizibilitate sau conexitate). n ipoteza revizuirii n cazul hotrrilor CEDO, cererea de revizuire se soluioneaz de nalta Curte de Casaie i justiie n complet de 9 judectori. Procedura de judecat a revizuirii Procedura de judecat a revizuirii se distinge n funcie de motivele invocate: I. Procedura de judecat a revizuirii n cazurile prevzute de art. 394 n ipotezele prevzute de art. 394, procedura cunoate dou etape: 1. procedura n faa procurorului 51

Potrivit art. 397, cererea de revizuire se adreseaz procurorului de la parchetul de pe lng instana care a judecat cauza n prim instan. n urma examinrii, dac cererea nu ndeplinete condiiile artate n art. 397 alin. 2 (artarea motivelor de revizuire i a cazurilor pe care se ntemeiaz), procurorul cheam persoana care a fcut cererea n vederea completrii sau precizrii acesteia. Potrivit art.399, n cazul cnd este necesar efectuarea de cercetri pentru a mverifica temeinicia cererii de revizuire, procurorul dispune aceasta prin ordonan. Pentru efectuarea actelor de cercetare procurorul poate delega organul de cercetare penal. Totodat, procurorul cere, dac este necesar, dosarul cauzei. Termenul de efectuare a actelor de cercetare este de 2 luni i curge de la data introducerii cererii de revizuire. Dup efectuarea cercetrilor, procurorul nainteaz ntregul material mpreun cu concluziile sale instanei competente. 2. procedura n faa instanei n faa instanei, soluionarea cererii de revizuire cunoate dou etape: a) msuri premergtoare. Potrivit art. 402, la primirea lucrrilor trimise de procuror, preedintele instanei: fixeaz termen de judecat pentru examinarea cererii de revizuire,n vederea admiterii n principiu, dispune citarea prilor interesate. cnd persoana n favoarea sau defavoarea creia s-a cerut revizuirea se afl n stare de deinere, chiar ntro alt cauz,dispune ncunotinarea acestei persoane despre termen i ia msuri pentru desemnarea unui aprtor din oficiu. n mod obligatoriu, persoana arestat este adus la judecat. b) examinarea n principiu. Examinarea n principiu a cererii de revizuire se caracterizeaz prin urmtoarele: spre deosebire de examinarea n principiu a contestaiei n anulare are loc n prezena prilor; instana verific dac cererea de revizuire este fcut n condiiile prevzute de lege i dac din probele strnse n cursul cercetrii efectuate de procuror rezult date suficiente pentru admiterea n principiu; cunoate n principiu doar faza dezbaterilor, prile i procurorul punnd concluzii raportat la cererea de revizuire. Totui, potrivit art. 403 teza final, instana poate s administreze probe noi; Dup examinare, instana poate dispune: a) admiterea n principiu a cererii de revizuire. Admiterea se dispune prin ncheiere. Soluia de admitere determin rejudecarea cauzei. Potrivit art. 404 alin.1 odat cu admiterea n principiu a cererii de revizuire instana poate suspenda motivat, n tot sau n parte, executarea hotrrii supuse revizuirii. Instana poate de asemenea lua oricare dintre msurile preventive, dac sunt ntrunite condiiile legale. n cazul admiterii n principiu a cererii de revizuire pentru existena unor hotrri ce nu se pot concilia, cauzele n care aceste hotrri au fost pronunate se reunesc n vederea rejudecrii. b) respingerea n principiu a cererii de revizuire. Respingerea se dispune prin sentin. Potrivit art. 407 alin.1 sentina poate fi supus acelorai ci de atac ca i hotrrea la care se refer revizuirea. c) rejudecarea cauzei Potrivit art. 405, rejudecarea cauzei dup admiterea n principiu a cererii de revizuire se face potrivit regulilor de procedur privind judecarea n prim instan, cunoscnd astfel toate etapele acesteia. n plus, instana, dac gsete necesar, administreaz din nou probele care au fost efectuate n cursul primei judeci sau cu ocazia admiterii n principiu a cererii de revizuire. Dup rejudecare, instana poate dispune: a) admiterea cererii de revizuire. Instana anuleaz hotrrea n msura n care a fost admis revizuirea sau hotrrile care nu se pot concilia i pronun o nou hotrre potrivit dispoziiilor art.345 353 (o sentin de achitare, condamnare, ncetare a procesului penal). n egal msur, potrivit art. 406 alin.3, instana dispune,dac este cazul, restituirea amenzii pltite i a averii confiscate,precum i a cheltuielilor judiciare pe care cel n favoarea cruia s-a admis revizuirea nu era inut s le suporte, iar pentru cei condamnai la pedeapsa nchisorii cu executarea la locul de munc, restituirea cotei fcut venit la bugetul de stat i calcularea ca vechime i continuitate n munc a duratei pedepsei executate. Potrivit art. 407, sentina poate fi supus acelorai ci de atac ca i hotrrea la care se refer revizuirea. 52

b) respingerea cererii de revizuire. Instana se pronun prin sentin care nu are cale de atac. II. Procedura de judecat a revizuirii n cazurile prevzute de art. 408-1 n ipoteza revizuirii n cazul hotrrilor CEDO, lipsete etapa examinrii n principiu. Dup depunerea cererii de revizuire la nalta Curte de Casaie i Justiie se dispune citarea prilor i se asigur prezena procurorului la termenul de judecat.Persoana arestat este adus la judecata cererii de revizuire. Potrivit art. 408-1 alin.5, nalta Curte poate dispune din oficiu, la propunerea procurorului sau la cererea prii, suspendarea executrii hotrrii atacate. Procedura de judecat a cererii de revizuire este similar celei a recursului, necunoscnd faza cercetrii judectoreti. Instana ascult concluziile prilor i a procurorului i examineaz cererea n baza actelor dosarului. Dup judecarea cererii de revizuire, instana poate dispune: a) admiterea cererii. Instana se pronun prin decizie i ca soluii adiacente: 1. desfiineaz, n parte, hotrrea atacat sub aspectul dreptului nclcat i, rejudecnd cauza, cu aplicarea dispoziiilor privind judecata n recurs nltur consecinele nclcrii dreptului 2. desfiineaz hotrrea i, cnd este necesar administrarea de probe, dispune rejudecarea de ctre instana n faa creia s-a produs nclcarea dreptului. b) respingerea cererii. Instana pronun prin decizie respingerea atunci cnd: cererea este tardiv cererea este inadmisibil cererea este nefondat Decizia naltei Curi de Casaie nu este supus nici unei ci de atac. Recursul in interesul legii Recursul n interesul legii este o cale de atac extraordinar ce are ca obiectiv interpretarea i aplicarea unitar a legilor penale i de procedur penal pe ntreg teritoriul rii. Aceast cale de atac nu se ndreapt mpotriva unei anume hotrri, ci are ca premis o soluionare diferit a chestiunilor de drept de ctre instanele judectoreti. Soluia se pronun numai n interesul legii i nu are efect asupra hotrrilor judectoreti examinate i nici cu privire la situaia prilor din acele procese. Recursul n interesul legii prezint urmtoarele trsturi: a) nu reprezint o cale de atac extraordinar n sensul propriu al termenului ntruct nu are ca obiect o anumit hotrre definitiv, ci mai multe hotrri pronunate n cauze diferite ce pun n valoare o lips de interpretare unitar din partea instanelor a legii penale sau procesual penale; b) este o cale de atac ireverenioas ntruct se soluioneaz ntotdeauna de nalta Curte de Casaie i Justiie n Secii Unite. c) este o cale de atac de drept ntruct soluioneaz doar chestiuni de interpretare a legii. Art. 414-2 prevede doar condiii de admisibilitate raportat la titularii recursului n interesul legii. Astfel, acetia pot fi: a) Procurorul General al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie b) Ministrul Justiiei, prin intermediul Procurorului General al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie c) Colegiile de conducere ale curilor de apel i ale parchetelor de pe lng aceste instane Potrivit art. 414-2 aceti titulari au obligaia sesizrii naltei Curi n vederea asigurrii unei interpretri unitare a legilor penale i de procedur penal. Judecarea recursului n interesul legii Instana competent este nalta Curte de Casaie i Justiie n Secii Unite. Aceasta se pronun prin decizie ce se public n M. Of. al Romniei Partea I, precum i pe pagina de internet a naltei Curi de Casaie i Justiie i se aduce la cunotina instanelor i prin intermediul Ministerului Justiiei. Soluia naltei Curi de Casaie i Justiie n dezlegarea dat problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instane.

53

INFRACTIUNI FLAGRANTE (PROCEDURA SPECIALA: CAZURI DE APLICARE SI CAZURI IN CARE NU SE APLICA) - infraciunea flagrant este infraciunea descoperit n momentul svririi sau imediat dup svrire. Este, de asemenea, considerat flagrant i infraciunea al crei fptuitor, imediat dup svrire, este urmrit de persoana vtmat, de martorii oculari sau de strigtul public ori este surprins aproape de locul comiterii infraciunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natur a-l presupune participant la infraciune [art. 465 alin. (2)]. Starea de flagran presupune, ntotdeauna, i prezena fptuitorului, n lipsa acestuia neputndu-se constata existena infraciunii flagrante. 1. Cazurile de aplicare a procedurii speciale de urmrire i judecare a unor infraciuni flagrante Potrivit art. 465 alin. (1), este flagrant infraciunea descoperit n momentul svririi sau imediat dup svrire. Din coninutul art. 466, rezult c aceast procedur special privind urmrirea i judecarea unor infraciuni flagrante se aplic numai atunci cnd sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii: a) infraciunea s fie flagrant; b) infraciunea s fie pedepsit prin lege cu nchisoare mai mare de un an i cel mult 12 ani, precum i formele agravate ale acestor infraciuni; c) infraciunea s fie svrit n municipii sau orae, n mijloace de transport n comun, blciuri, trguri, porturi, aeroporturi sau gri, chiar dac nu aparin unitilor teritoriale artate mai sus, precum i n orice loc aglomerat. Astfel, legea interzice aplicarea procedurii speciale n cazul infraciunilor cu un pericol social sczut i pentru care legea prevede o pedeaps mai mic de un an. De asemenea, se interzice aplicarea acestei proceduri i unor infraciuni complexe i cu un pericol social foarte ridicat pentru care legea prevede o pedeaps mai mare de 12 ani, deoarece n cazul lor se impune o cercetare mai ampl n scopul evitrii unor eventuale erori judiciare (uneori, datorit complexitii situaiei sau existenei unei conexiti cu alte infraciuni, procedura urgent ar putea duna bunei rezolvri a cauzei). Ultima condiie care trebuie ndeplinit pentru a se putea aplica aceast procedur special privete anumite locuri unde infraciunea urmeaz s se comit. Astfel, aceste locuri pot fi: municipii sau orae, mijloace de transport n comun, blciuri, trguri, porturi, aeroporturi sau gri, precum i orice loc aglomerat. 3. Cazuri cnd nu se aplic procedura special Apar situaii cnd, cu toate c infraciunea este flagrant i sunt ndeplinite condiiile pentru aplicarea procedurii urgente, legea interzice soluionarea cauzei respective dup procedura special. Potrivit art. 479 (aa cum a fost modificat prin Legea nr. 104/1992 i Legea nr. 356/2006), reiese c aceast procedur special nu se aplic: a) Infraciunilor svrite de minori; n cazul infraciunilor svrite de minori, chiar dac sunt flagrante, n scopul ocrotirii intereselor acestora, se va aplica procedura special specific lor. b) Infraciunilor pentru care este necesar plngerea prealabil a persoanei vtmate pentru punerea n micare a aciunii penale; dei aceast interdicie nu este prevzut expres, ea rezult din interpretarea alin. (2), art. 479. Astfel, n cazul infraciunilor pentru care punerea n micare a aciunii penale se face numai la plngerea prealabil a persoanei vtmate, dac acestea sunt flagrante i svrite n condiiile prevzute n art. 466, constatarea svririi lor este obligatorie i se face potrivit art. 467. Procedura special de urmrire i judecare se aplic numai dac persoana vtmat a introdus n termen de 24 de ore de la svrirea infraciunii flagrante plngerea prealabil la organul de urmrire penal. n acest scop, persoana vtmat este chemat la organul de urmrire penal i ntrebat dac nelege s fac plngere n termenul mai sus artat. c) nu se aplic infraciunilor de competena seciilor maritime i fluviale ale judectoriilor i tribunalelor din Constana i Galai. PROCEDURA IN CAZURILE CU INFRACTORI MINORI Urmrirea penal n cauzele cu infractori minori se desfoar dup procedura obinuit completat cu dou dispoziii speciale, prevzute n art. 481 i art. 482, referitoare la: 54

- chemarea unor persoane la ascultarea minorilor; - obligativitatea referatului de evaluare. Persoanele chemate la ascultarea minorilor - Serviciul de protecie a victimelor i reintegrare social a infractorilor de la domiciliul minorului - prini. tutore, curator sau persoana n ngrijirea ori supravegherea creia se afl minorul. Citarea persoanelor respective nu este obligatorie, ci se face numai dac organul de urmrire penal consider necesar. Citarea persoanelor enumerate anterior este ns obligatorie la efectuarea prezentrii materialului de urmrire penal Neprezentarea persoanelor legal citate la ascultarea sau confruntarea minorului ori la prezentarea materialului de urmrire penal nu mpiedic efectuarea acestor acte de urmrire penal. Referatul de evaluare n cauzele cu infractori minori, organul de urmrire penal sau instana de judecat are obligaia s dispun efectuarea referatului de evaluare de ctre Serviciul de protecie a victimelor i reintegrare social a infractorilor de la domiciliul minorului, potrivit legii [art. 482 alin. (1)]. Pentru organul de urmrire penal, obligaia de a dispune efectuarea referatului de evaluare exist ntotdeauna cnd n procesul penal se efectueaz urmrirea penal. Din acest considerent, dac instana constat c urmrirea a fost ncheiat fr efectuarea referatului de evaluare, va trebui s restituie cauza organului de urmrire penal pentru a ndeplini aceast activitate obligatorie. i n cauzele n care s-a efectuat urmrirea penal, dac datele culese n referatul de evaluare sunt incomplete, instana poate dispune efectuarea unui supliment de referat de evaluare. Referatul de evaluare const n strngerea de date cu privire la: -purtarea pe care minorul o are n mod obinuit; -starea fizic i profilul psihologic ale minorului; -dezvoltarea intelectual i moral a minorului; -mediul familial i social n care a trit i s-a dezvoltat minorul; -factorii care influeneaz conduita minorului i care au favorizat comportamentul infracional al acestuia; -antecedentele sale, comportamentul minorului nainte i dup comiterea faptei. n general, se evalueaz orice elemente care pot servi la luarea unei msuri sau la aplicarea unei sanciuni fa de minor. Serviciul de protecie a victimelor i reintegrare social a infractorilor poate consulta medicul de familie al minorului, profesorii acestuia, precum i orice alte persoane care pot furniza date despre persoana minorului [art. 482 alin. (4)]. n practica judiciar, s-a apreciat c obligaia efecturii referatului de evaluare se menine i n cauzele n care, pn la sesizarea instanei, inculpatul a devenit major, deoarece cunoaterea datelor respective este necesar n vederea unei corecte individualizri a sanciunii ce se va aplica pentru o infraciune svrit n timpul minoritii1. Judecata n cauzele cu infractori minori se desfoar conform procedurii obinuite, care se completeaz cu dispoziiile speciale. Derogrile n cazul judecrii minorilor de instan se refer la: compunerea instanei, persoanele chemate la judecarea minorului, desfurarea judecii i aprarea exercitat n cazul inculpatului minor, cuprinse n art. 483-486. Punerea n executare a msurilor aplicabile minorilor Dac se stabilete c infractorul minor poate s rspund penal, fa de el se poate lua o msur educativ sau i se poate aplica o pedeaps. Msurile educative care pot fi luate fa de minor sunt: Mustrarea - const n dojenirea minorului, n artarea pericolului social al faptei svrite, n sftuirea minorului s se poarte n aa fel nct s dea dovad de ndreptare, atrgndu-i-se totodat atenia c, dac va svri din nou o infraciune, se va lua fa de el o msur mai sever sau I se va aplica o pedeaps (art. 102 C.pen.). Aceasta se execut de ndat, n edina n care s-a pronunat hotrrea. Msura libertii supravegheate const n lsarea minorului n libertate pe timp de un an, sub supraveghere deosebit [art. 103 alin. (1) C.pen.]. Aceast supraveghere poate fi ncredinat, dup caz, prinilor minorului, celui care l-a nfiat sau tutorelui; dac acetia nu pot asigura supravegherea n condiii satisfctoare, instana dispune ncredinarea supravegherii minorului unei persoane de ncredere, de 55

preferin unei rude mai apropiate, la cererea acesteia, ori unei instituii legal nsrcinate cu supravegherea minorilor. Msura internrii ntr-un centru de reeducare (art. 104 C.pen.) - cnd instana constat c celelalte msuri educative sunt nendestultoare. Aceast msur se ia n scopul reeducrii minorului, cruia i se asigur posibilitatea de a dobndi nvtura necesar i o pregtire profesional potrivit cu aptitudinile sale. Instana poate dispune, prin aceeai hotrre prin care a dispus luarea msurii internrii ntr-un centru de reeducare, i punerea n executare de ndat a msurii luate. Msura internrii ntr-un institut medical-educativ (art. 105 C.pen.) - fa de minorul care, din cauza strii fizice sau psihice, are nevoie de un tratament medical i de un regim special de educaie. Ridicarea, prelungirea sau nlocuirea msurii internrii ntr-un institute medical-educativ se dispun de judectoria sau tribunalul care l-a judecat n prim instan pe minor [art. 491 alin. (2)]. Revocarea sau meninerea msurilor educative, precum i a msurii liberrii minorului dintr-un centru de reeducare, nainte de a deveni major, sau dintr-un institut medical-educativ, cnd minorul a svrit din nou o infraciune, se dispune de instana competent s judece acea infraciune (art. 492).

56

S-ar putea să vă placă și