Sunteți pe pagina 1din 4

Proiecția 1

 Denumirea metodei/tehnicii: Metoda consfătuirilor

 Prezentarea metodei/tehnicii identificate(o succintă descriere a acesteia):

Această metodă reprezintă, modalităţi de coordonare a activităţii, şi de popularizare,


sau clarificare a anumitor probleme administrative. Consfătuirile consumă o mare parte din
timpul de lucru, mai ales al funcţionarilor de conducere. Uneori, conducătorii nu mai au
timp pentru a transmite subordonaţilor recomandările făcute la asemenea întruniri; or,
funcţionarii necunoscând acele recomandări, îşi declină competenţa privind rezolvarea
problemelor. Lucrările aşteaptă să fie rezolvate de conducătorul instituţiei, în timp ce acesta
participă la alte consfătuiri, ceea ce înseamnă că activitatea lui nu este bine
organizată.Numărul consfătuirilor trebuie să fie raţional. În limitele raţionale, ele se
dovedesc a fi utile în activitatea administraţiei, facilitând realizarea unui acord rapid între
cei implicaţi. Consfătuirile simplifică rezolvarea problemelor şi facilitează colaborarea
organelor administrative şi, ca urmare, rolul lor se amplifică. Ele dau rezultate eficiente dacă
sunt pregătite şi organizate temeinic, cu un scop precis şi clar stabilit.

 Motivele identificării (de ce ați ales anume această metodă/tehnică):

Pentru realizarea unei administrări eficiente este necesar de a folosi metodele de administrare
în complex, selectiv. În dependenţă de circumstanţe, caracterul situaţiei şi nivelul de
comportament al angajaţilor. Este necesară o capacitate de adaptare în condiţii de permanentă
schimbare, pentru că orice metodă, odată aplicată, tinde să capete un caracter mecanic, astfel
punându-se la îndoială dacă mai este utilă, dacă nu cumva există (sau au apărut) alte metode mai
eficiente, rezultând de aici, necesitatea explorării viitorului pentru a face faţă provocărilor  care
pot surveni.

1
Proiecția 2
 Denumirea metodei/tehnicii : Conducerea în bază de rezultate

 Prezentarea metodei/tennicii identificate (o succintă descriere a acesteia):

Conducerea în bază de rezultate este metoda prin care fiecare conducător din
administraţia publică locală, indiferent de nivelul ierarhic la care se situează, are
responsabilitatea obţinerii rezultatelor fixate subdiviziunii pe care o conduce. Rezultatele ce
revin unei subdiviziuni pot fi obţinute făcându-se apel atât la totalitatea resurselor atribuite, cât şi
la pregătirea, experienţa şi capacitatea conducătorului. Această metodă se poate defini drept un
mod organizat de obţinere a unor rezultate, ca urmare a desfăşurării şi evaluării activităţii
conducătorului, în procesul de realizare a unor obiective. Spre deosebire de metoda conducerii
prin obiective, această metodă pune accentul doar pe rezultatul final. În ceea ce priveşte
conducerea superioară, trebuie menţionat că funcţiile de planificare şi control capătă o
importanţă deosebită; controlând rezultatele şi controlând periodic realizările, conducerea este
permanent la curent cu mersul activităţii având posibilitate de a acţiona rapid, prin măsuri
corespunzătoare.

Caracteristicile principale ale acestei metode includ:


 rezultatele scontate de la o subdiviziune se stabilesc în aşa fel încât să fie în concordanţă
cu obiectivele generale ale administraţiei publice locale;
 întregul aparat administrativ trebuie să fie încărcat în mod echitabil cu sarcini pentru ca
efortul pe care-l presupune atingerea rezultatelor să fie uniform repartizat;
 remunerarea personalului trebuie să se realizeze în directă legătură cu gradul de
îndeplinire a sarcinilor, simultan de către întregul colectiv şi de către fiecare membru al
său în parte. Această trăsătură asigură realizarea unei înalte concordanţe, în domeniul
remunerării, între interesele întregii autorităţi a administraţiei publice locale şi cele
individuale – important obiectiv al conducerii moderne.

 Motivele identificării (de ce ați identificat anume această metodă/tehnică):

Motivul alegerei acestei metode este anume că implementarea metodei respective se realizează în
baza unui program care cuprinde, în principal: responsabilii, modul de înregistrare a rezultatelor,
modalităţile de control ale progresului în implementarea metodei şi de evaluare a rezultatelor.
Metoda se bazează pe creativitatea şi arta conducătorilor, pe cunoştinţele şi personalitatea lor,
pentru că rezultatele se stabilesc, dar, mai ales, se ating de către aceștia. Metodele de
administrare nu constituie un scop în sine, ci reprezintă, la fiecare etapă, pârghii eficiente de
valorificare a activităţii administraţiei publice locale, de canalizare a eforturilor spre realizarea
obiectivelor fundamentale ale progresului autorităţilor locale. Oricărei metode de administrare îi
este specific un mod deosebit de a pune în acţiune anumite energii, forţe.

2
Proiecția 3
 Denumirea metodei/tehnicii : Metoda Brainstorming

 Prezentarea metodei/tehnicii identificate (o succintă descriere a acesteia):

Este metoda cea mai frecvent evocată, chiar dacă ea nu este încă atât de mult folosită în
ţara noastră. A fost concepută de Alexander Osborne de la Universitatea Buffalo, la începutul
anilor ’50.
Principiile care stau la baza acesteia sunt:
 nu există restricţii privind emiterea ideilor; orice idee este luată în evidenţă,
considerându-se că nu poate fi găsită calitatea, decât dacă se caută mai întâi cantitatea de
idei (principiu “cantitatea naşte calitate”);
 complementaritatea (de vârstă, specialişti, temperamente) conferă colectivului o eficienţă
deosebită în elaborarea ideilor;
 grupul poate fi considerat ca un rezervor de idei; el acţionează ca un stimulent pentru
fiecare dintre participanţi. O idee, chiar deplasată, este reţinută, fără a fi criticată, întrucât
ea poate sugera celorlalţi membri ai grupului, idei valoroase. Critica ideilor este cu
desăvârşire interzisă;
 se poate obţine un număr dublu de idei bune (în acelaşi interval de timp) dacă se amână
emiterea unei judecăţi asupra unei probleme până după întocmirea unei liste care include
toate soluţiile posibile elaborate (principiul “amânarea judecăţii”).

O variantă a brainstormingului o constituie “Tehnica carnetului colectiv”, care oferă mai


mult timp pentru documentare şi reflecţie asupra problemei în dezbatere. Fiecare membru al
grupului notează, pe un carnet, timp de o lună, ideile sale referitoare la rezolvarea unei probleme,
face un rezumat al ideilor principale şi apoi predă carnetul conducătorului grupului de
creativitate. Acesta, la rândul lui, efectuează o sinteză a ideilor principale, pe care, împreună cu
carnetele participanţilor, le supune dezbaterii în grup. În urma discuţiilor se prefigurează şi se
selectează cele mai bune idei privitoare la rezolvarea problemei.

 Motivele identificării (de ce ați ales anume această metodă/tehnică):

Cea de a treia metodă este brainstorming este considerată o metodă simplă şi universal
integrabilă în structura celorlalte metode. În aplicarea metodei brainstorming, pentru a rezolva
probleme prin analiza valorii trebuie asigurate o serie de condiţii:
- grupul trebuie să aibă o structură eterogenă, compusă din specialişti;
- asigurarea unui climat creativ;
- reuniunea trebuie condusă de un lider dinamic şi competent.

3
4

S-ar putea să vă placă și