Sunteți pe pagina 1din 39

1.

Enumerati 5 elemente comune focalizate de met JIT, MRP, TQM, Learn, manifactoring si Six Sigma y Focalizarea de la inceputul procesului managerial pana la momentul evaluarii performantelor clientului care este centrul structurii organizationale. y Focalizarea procesului care creaza si adauga valoare penru clienti. y Managementul se bazeaza pe fapte , cifre si nu aprecieri arbitraree y Managementul are un caracter proactiv si nu reactiv y Colaborarea pe scara larga intre toti membri organizatiei y Obiectivele fundamentale sunt cresterea profitului, diminuarea costurilor si imbunatatirea calitatii; 2. Care sunt modalitatile de folosire a metodei coeficientilor organizometrici ? E utilizata pe scara larga, in sist de prod deoarece se bazeaza pe masurarea prognozata si cea efectiva a unor marimi de tipul: Coeficienti organizometrici sunt : - Coef indeplinirii productiei fizice - Coef indeplinirii cifrei de afaceri - Coef indepliniri pragului pe sortimente - Coef ritmicitatii procesarii - Coef folosirii fondului de timp disponibil al lucratorilor - Coef folosirii fondului de timp disponibil al utilajelor - Coef folosirii potentialului productiv (capacitatea de procesare) - Coef vitezei de rotatie a activelor circulante - Coef costurilor aplicarii metodei MOP ca raport intre marimea acestora si total Costuri - Ponderea cheltuieilor neeconomice( care nu creaza valoare in total costuri) Marim enumerate pot fi fol in mod individual sau se pot agrega prin intermediul unei medii aritmetice simple, ponderate sau chiar a mediei geom.

3. Care sunt deosebirile dintre metoda entropiei informationale si metoda energiei informationale Entropia inf = o masura a incertitudinii, a dezorganizarii sist Energie inf=metoda prin care se poate aprecia starea de organizare a sistemului. Metoda energiei inf e o metoda considerata mai apropiata de cerintele practicii. Spre deosebire de metoda entropiei informationale care se bazeaza pe conceptia factorilor care asigura stabilitate si unitate in cadrul organizatiilor , dar si a factorilor aleatori care destabilizeaza sistemul organizational, energia informationala creste odata cu starea de organizare a sistemului 4. Standardul de aprecierea a eficientei si eficacitatii MOP se stabileste compehtorii de clasa medie sau de clienti ? Standardul de aprecierea a eficientei si eficacitatii MOP asigura satisfacerea tuturor clientilor pe intervale relativ reduse si minimizeaza intervalul aflat in procesare. 5. Prezentati 5 elemente de analiza comparativa intre GIT si MRP (comparati MRP cu GIT -3 elem de comparatie ) a) MRP se bazeaza pe sistemul programului master (M.P.S.), listele de materiale (B..O.M) si documentul inventarului, JIT pe programul master si kanban. b) obiectivele operationale ale MRP sunt planificare- programare si control , iar ale JIT imbunatatirea continua. c) implicarea in procese a MRP e pasiva , fara a face eforturi pentru schimbari , iar la JIT e activa , imbunatatirea si schimbarea sistemului, inventar redus. d) informatiile necesare ale MRP sunt detaliate , de mare acuratete, iar la JIT sunt reduse , cu tendinte de a fi vizualizate. e) operationalizarea MRP se face prin informatizare , iar la JIT e simpla , control manual al fluxurilor de plilda Kanban.

6. Analizati comparativ urmatoarele instrumente de programare : Graficul Gannt, ciclograma si PERT-CPM. Ciclograma de produs se elaboreaza in special pentru productia de serie mica si individuala cu scopul determinarii devansarilor calendaristice pe faze de fabricare a produsului respectiv fata de termenul de livrare. Dezavantajele ciclogramei sunt : - gradul de detaliere redus - posibilitati minime de adaptare in cazul aparitie factorilor perturbatori - stabilirea concomitenta a duratelor de executie si a aborescentei produselor Graficul Gannt permite sa se vizualizeze avansarea lucrarilor, componenta cu previziunile. PERT este o metoda de optimizare care permite sa se minimizeze timpul total de realizare a proiectului si sa se puna in evidenta rezervele de timp a unor activitati necritice.CPM poate fi folosita mai eficient la lucrarile executate pe baza de proiect-tip pentru care s-a calculat norme de munca exacte pe cand PERT la lucrari de unicat unde factorii pertubatori ce actioneaza in procesele pde productie nu permit determinarea exacta a duratei activitatii. Pentru a controla timpul sunt folosita in general 2 metode : Gannt si PERT. 17. In ce consta controlul cantitativ pe verticla, dar cel pe orizontala? Urmarirea pe orizontala are ca obiect un produs indiferent de unitatea structurala de productie (sectie,atelier) in care se afla .Urmarirea pe veriticala are ca obiect o singura unitate structurala de productie (sectie,atelier) si o multitudine de produse.Alegerea uneia sau alteia din cele 2 forme se face pe baza conditiei de fabricatie (tipul de productie ,procesul tehnologic,nomenclatura de fabricatie).

7. In ce consta unitatea metodelor MOP ?

Continutul unei metode MOP e identic sau asemanator la nivelul fiecarei functii manageriale. Astfel la nivelul fct de programare, procesarea unor produse complexe cu cicluri mari presupune pogramarea pe baza metodelor devansarilor calendaristice. In cadrul MOP, tehnicile si metodele se diferentiaza de la o unitate la alta in functie de tipul de productie, procesul de fabricatie, etc, in timp ce instrumentele manageriale au caracter unitar. Astfel, functia de organizarea presupune constituirea grupelor omogene de masini cellule flexibile de fabricatie sau linile de productie polivalene. Coordonarea determina durata ciclului de fabricatie pe baza devansarilor si se calculeaza parametrii de management operational. Antrenarea asigura declansarea procesului de fabricatie la nivelul subunitatilor, lucrarile cu complexitate ridicata fiind desemnate executatntilor cu inalta calificare. Momentele de lansare in fabricatie se determina pe baza de devansari, regasite in reprezentarile grafice, iar controlul presupune verificarea datelor inscrie in programele de productie sau grafice de executie pentru 2 niveluri: programat si executat.

Obiectivele lansarii sunt: -elaboreaza in mod esalonat in functie de programe documentele de lansare -contribuie la dimensionarea cheltuielilor cu materiile prime si manopera -minimizeaza deplasarile executantilor directi pentru procesarea documentelor economice si tehnice folosind metoda activa -rationalizeaza documentele economice de lansare prin includerea datelor calendaristice sau a prioritatilor de executie in continutul acestora -promovarea unor sisteme eficiente de lansare bazate pe produse informatice

8.Cu ce se identifica antrenarea in procesele MOP ?In ce consta aceasta ? Antrenarea in procesele operationale consta in transmiterea de catre subiectul conducator obiectului condus a sarcinilor ce urmeaza a fi executate. Acest proces se realizeaza prin lansarea in executie care desemneaza eleborarea, multiplicarea si difuzarea documentelor economice care asigura declansarea executiei pe baza datelor calendaristice sau prioritatiilor determinate in cadrul functiei de programare.

9.Comparati prioritatea cu datele calendaristice in procesele MOP. In ce conditii cele 2 marimi sunt egale In conditii eficiente, prioritatea care desemneaza sucesiunea in executie si nu termenele calendaristice, poate fi egala cu data calendaristica de procesare. Conditiile sunt urmatoarele : - cuprinderea in durata ciclului de productie a tuturor elementelor componente ( durata de procesare , activitati auxiliare, timp de asteptare) - asigurarea corelatiei dintre necesar si disponibil pe intregul itinerariu de procesare. Metoda priorit ilor este o metod de lansare n fabrica ie bazat pe stabilirea priorit ilor, cu un caracter simplu, continuu i operativ, cu aplicabilitate larg n industria prelucr toare, care folose te ca element de baz prioritatea, din con inutul c reia decurg toate tehnicile i avantajele sale. No iunea de prioritate desemneaz o valoare ce se ob ine n urma parcurgerii unui algoritm sau regul e prioritate ce se atribuie unei opera ii tehnologice care se efectueaz la un obiect. Valoarea numeric de prioritate rezult dintr-un calcul n care sunt inclu i diferi i parametri care caracterizeaz o comand , un produs sau o parte component a acestuia, cum ar fi: valoarea comenzii, ciclurile de fabrica ie, termenul final de fabrica ie, m rimea imobiliz rilor de mijloace circulante etc. M rimile numerice sunt concretizate aplic rii multiplicative a regulilor de prioritate.

10. Prezentati 5 elemente de analiza comparativa intre GIT si MRP (comparati MRP cu GIT -3 elem de comparatie ) a) MRP se bazeaza pe sistemul programului master (M.P.S.), listele de materiale (B..O.M) si documentul inventarului, JIT pe programul master si kanban. b) obiectivele operationale ale MRP sunt planificare- programare si control , iar ale JIT imbunatatirea continua. c) implicarea in procese a MRP e pasiva , fara a face eforturi pentru schimbari , iar la JIT e activa , imbunatatirea si schimbarea sistemului, inventar redus. d) informatiile necesare ale MRP sunt detaliate , de mare acuratete,iar la JIT sunt reduse , cu tendinte de a fi vizualizate. e) operationalizarea MRP se face prin informatizare , iar la JIT e simpla , control manual al fluxurilor de plilda Kanban. 11. Ce modalitati de corelare calendaristica si cantitativa folositi pentru productie cu un caracter continuu. Dar pentru cele cu un caracter discontinuu. Pentru productie cu caracter continuu la nivelul liniilor tehnologice pentr organziarea in timp se foloseste metoda de stabilire a programului in lant potrivit careia variabila independenta in raport de care se stabileste programul este linia finilizatoare care obtine produsul finit. La nivelul fluxurilor reglementate contact impus organizarea in timp presupune folosirea graficului circulant al produselor in functie de operatie, masina, tact. Fluxurile cu caracter discontinuu cu tact liber utilizeaza pentru organizarea in timp graficul alternant pentru fiecare perioada de repetare in executie. Corelarea cantitativa si calendaristica dintre operatii se realizeaza prin intermediul inventarului.

12. Care sunt cerintele unei productii ritmice . Cerin ele produc iei ritmice sunt: a) produc ia programat (Pp) trebuie s asigure utilizarea superioar a m rimii capacit ii de produc ie (Cp), ceea ce se poate exprima astfel: Pp tinde Cp b) produc ia ob inut (R) s fie cel pu in egal cu cea programat : R > Pp c) men inerea acelea i varia ii a indicelui de ndeplinire a programului: dR /dt=C unde: t = reprezint variabila timp, iar C = 0 sau C = ax + b n care m rimea ax + b define te dreapta de varia ie a ndeplinirii programului de produc ie, Ip(t). Aceste cerin e definesc o produc ie ritmic n condi iile ndeplinirii ntocmai a planului (programului), dar i n situa ia dep irii acestuia. 13. Perioada de repetare in executie egala cu durata ciclului de procesare a unui lot. Cu cine este egala marimea inventarului/stocului ? DCF=R Is=L*nL nL= DCF/R nL=1 Is=L nL este numarul mediu de loturi sub forma de producie neterminata. L este marimea unui lot. Is marimea stocului. Deci, rezulta ca marimea stocului este egala cu marimea unui lot.

14. Fie o linie de procesare cu n=20 (numar operatii). La fiecare operatie exista un loc de munca Mj. Ce marime are inventarul tehnologic ? Dar cel de transport ? Stocul tehnologic al liniei este reprezentat de obiectele (piesele, subansamble) aflate n lucru n orice moment la diferitele locuri de munc ale liniei, inclusiv la locurile CTC. n expresie fizic , m rimea acestora se determin dup rela ia: Stocul tehnologic (Steh)= (de la j=1 pana la n)Mj=20 Stocul de transport (Str) este reprezentat de obiectele care se afl permanent n transport de la o opera ie la alta, rolul s u fiind acela de a preveni ntreruperile de la opera iile urm toare, n a teptarea obiectelor de la opera ia anterioar . Dac trasportul se face bucat cu bucat , m rimea acestui stoc se determin cu rela ia: Str=Nop-1=20-1=19 unde: Nop reprezint num rul opera iilor ce se execut pe linie. 15. Perioada de repetare < decat durata ciclului de procesare a unui lot. Cu cine este egala marimea inventarului (stocul). R<DCF In aceasta situatie se identifica cea mai mare imobilizare a activelor Is=L*nL L= Is/nL L=Is*R/DCF nL= DCF/R DCF este durata ciclului de procesare R est eperioada de repetare Is este marimea stocului L este marimea unui lot nL este numarul mediu de loturi sub forma de producie neterminata

16. Subunitatea I livreaza produsele subunitatii I+1. I sufera o cadere. Cum se poate calcula inventarul de siguranta dintre cele 2 subunitati. (epsilon)=ti/ Ftdi (Subunintatea i) Si/i+1= ((L-1)( ii+1=ti+1/Ftdi+1 i+1))/ i+1

i produsul ti timp pentru un produs Ftdi fond de timp disponibil Ssis = Tit/Tb Tit reprezinta timpul mediu de intreruperi la linia furnizoare Tb tactul liniei beneficiare 18. Enumerati cerintele unui program calendaristic MASTER (eficient) Cerintele programului calendaristic MASTER sunt : - determinarea produselor programate - cantitatile programate din fiecare produs - prioritatea ce trebuie acordata fiecarei cantitati de produse programate - termenele de livrare - valorea productiei marfa programate Programul calendaristic prin prezentarea sarcinilor de fabricatie constituie o sursa de informare pentru compartimentul de aprovizionare, cu privire la calculul necesarului de materii prime.

17. Cum se dimensioaneza marimea specifica unui lot (care este categoria determinata in aprecierea acesteia ? care este raportul dintre aceste si marimea lotului). Esential in dimensionarea lotului este timpul de pregatire incheiere care genereaza un cost de pregatire incheiere. In cadrul acestuia se includ : - timpul pentru eleborarea, multplicarea si difuzarea documenelor comune de lansare in excutie - timpul pentru asigurarea locurilor de munca cu cele necesare fabricatiei - timpul pentru instruierea lucrarilor sau insusirea documentelor de executie de catre acestea - timpul pentru relgarea utilajelor - timpul pentru executia uneia sau mai multor piese de proba - timpul pentru reducerea locului de munca la stadiul initial relansarii exercitiului de munca. In practica marimea lotului se coreleaza cu durata ciclului de productie (DCF) L=Is*R/DCF R perioada de repetare Is marimea stocului Marimea specifica unui lot se dimensioneaza prin : a) factorii externi intreprinderii ( realizarea unui volum de productie intr-o perioada determinta potrivit cerintelor pietei ; nivelul si formele de specializare si cooperare ale intreprindrii ; situatia aprovizionarii tehnico materiale) b) factorii interni intreprinderii( factori de natura tehnica, organizatorica si financiara)

19. Care este esenta armonizarii resurselor cu obiectivele de productie ? Da-ti exemple pentru fiecare resursa. Armonizarea resurselor cu obiectivele de productie trebuie sa asiguare desfasurarea ritmica a fabricatiei. Pentru a realiza insa o defalcare, care sa creeze premisele unei desfasurari ritmice a productiei, este necesar sa se reexamineze acesta defalcare in functie de valoarea productiei repartizata pe perioadele de programare. Acesta presupune evaluarea productiei cu ajutorul pretului pe unitatea de produs, astfel : Xi=xi*Qi, in care : Xi - reprezinta valoarea productiei in planul anual al intreprinderii din tipul de produs xi pretul pe unitatea de produs i Qi cantitatea anuala planificata din tipul de produs i 21. Analizati comparativ cererea dependent cu cea independent in procesele MOP. In procesul MOP ,nivelul inventarului de produse aflate in procesare si in mod deosebit al celor dintre subunitatile structurale de fabricatie este influentat direct de caracterul independent sau dependent al cererii finale sau intermediare. Cererea dependenta este rezultatul direct al necesitatilor pentru alte produse din care acestea fac parte. Cererea independenta nu este corelata cu nicio o alta cantitate dorita sau determinate separate.

22.Care sunt restrictiile unui probleme de ordonantare (marimile folosite de aceasta)? Ce deficient sunt in determinarea acestor marimi? Marimile care sunt folosite in acest process sunt: timpul de procesare al fiecarui produs I la nivelul fiecarui edm j (tij), termenul final de fabricatie (tfi) sau termenul de lansare (tliv i), timpul de asteptare a fiecarui produs inaintea procesarilor la o operatie k (tak), timpul pt eliberarea unui produs pt a fi procesat (tei). Ordonantarea are si anumite limite: se considera ca fiecare produs formeaza o entitate cu un timp de procesare independent de marimea lotului, operatiile sunt cunoscute in avans si itinerariul nu se poate modifica, masinile sunt disponibile la momentul sosirii produselor. 7. Comparati marimea numerica de prioritate cu regula de prioritate Regula de prioritate ne permite determinarea ordinei de lansare in fabricatie dar nu si a momentului pe cand marimea numerica de prioritate reprezinta o data calendaristica exacta in functie de care putem determina ordinea de lansare in fabricatie.

20. In procesul de programare calendaristica folosind conceptul pull sau push. Explicati optiunea. Care sunt efectele ? In sistemul Push, produsul este impins pe parcursul procesului de fabricatie, in loturi suficient de mari pentru a: y Satisface cererile prezente si viitoare y Compensa problemele aparute pe parcursul procesului. Lansarea in productie se planifica pe baza comenzilor existente si estimate. In sistemul Pull produsul este tras pe parcursul procesului de productie, in ritmul impus de cererea clientului; produsele finite se realizeaza printr-o serie de stocuri tampon tactice (kanban), care ofera control asupra stocului de productie neterminata. Lansarea in productie se face la achizitia produselor de catre client. In procesul de programare calendaristica alegem sistemul pull deoarece este un program de productie generat de cerere, iar strategiile programarii se refera la urmarirea cererii. Efectele acestui sistem sunt urmatoarele : -reducerea duratei ciclului de productie -reducerea nivelului cheltuielilor operationale( nu se mai comanda la fel de multe materiale ca inainte, nu se mai stocheaza atat de multe produse finite) - imbunatatiri ale calitatii produselor (defectele nu mai sunt multiplicate la nivel de lot de productie si sunt mai usor de observat) -imbunatatiri in ergonomie (cosurile cu piese sunt mai mici si mai putin numeroase, devenind mai usor de transportat) -imbunatatiri in ceea ce priveste siguranta proceselor

Algoritmii de ordonantare a lansarilor in fabricatie pp stabilirea de lansare a n produse pe unul, doua sau 3 utilaje. In cazul unui utilaj complex care necesita o durata mai mare pentru reglaj in conditiile trecerii de executarea unui reper pentru reglaj in conditiile trecerii de la executarea unui reper la altul (strung automat, semiautomat, presa de ambutisare, etc) utilizarea eficienta a acestuia impune stabilirea unei succesiuni optime care sa duca la minimizarea timpului total afectat activitatii de reglare a acestuia. Problemele generate de ordonantare este de tip n/m: n= nr de produse care sunt procesate; m= nr de executanti directi, lucratori, utilaje. Asupra marimii n informatiile suplimentare sunt: termenele de eliberare pt procesare; itinerariul tehnologic, inclusiv durata fiecarei activitati, operatii. Asupra m, informatiile suplimentare sunt: termenele de primire pt noi comenzi, despre vizibilitatea acestora, nr posturilor care pot asigura prelucrarea, etc. Algoritmii recomandati si folositi in procese sunt: A) Regula Next-Best, aplicata in urmatoarele variante: 1) N.B. cu origine fixa; 2) N.B. cu reducere de coloane; 3) N.B. cu origine variabila. Se aplica in cazul unui singur utilaj (m=1) care controleaza procesarea la nivelul unei subunitati, iar produsele care se executa necesita timp de trecere (pregatire- incheiere, setare de mari dimensiuni). Modelele de ordonantare opereaza in cele mai multe cazuri cu marimi statice care in realitate au un caract. dinamic, datorita variabilei timp.

23. In practica se utilizeaza algoritmi optimali sau procedurali (euristici) in ordonantarea executarii produselor? Motivati optiunea.

24. Comparati regulile de prioritate in procesul MOP (folositi doua reguli recomandate de literature de specialitate). Care sunt modalitatile de folosire a acestora? Regulile de prioritate comparate sunt: primul sosit primul servit, primul lansat in executie produsul cu cea mai mica durata de executie. Prima regula ordoneaza produsele in functie de aparitia acestora iar cea de-a doua in functie de durata de executie. Ele se folosesc pt det timpului mediu petrecut de un produs in atelier si a timpului mediu de intarziere a unui produs. Indiferent de regula folosita timpul mediu de asteptare este acelasi. Dintre cele doua metode se recomanda metoda a doua deoarece timpul de intarziere este mai mic. 25. Enumerati functiile obiectiv intr-un process de odonantare. Alegeti pe cea eficace si eficienta si motivate optiunea. Functiile obiectiv intr un proces de ordonantare sunt: y minimizarea termenului final de executie y minimizarea timpului petrecut de un produs in atelier y minimizarea avansului sau a intarzierii in executie y minimizarea timpului de alocare 26. Care sunt principiile comune ale met de control cantitativ? Urmarirea si controlul cantitativ al productiei se poate face pe baza de: program-grafic, documente si stocuri. Principii comune: a) Consemnarea stadiului de executie a produselor la un loc de munca sau alta subunitate structurala de fabricatie; b) In raport de nivelul programat; c) Pe acelasi raport informational (document, grafic etc.); d) In raport de variabila de timp.

27. In ce consta fluxul informational piramidal in controlul cantitativ? FLUXUL INFORMATIONAL reprezinta un ansamblu de informatii necesare desfasurarii unei anumite operatii, actiuni sau activitati ce se transmite intre emitent si destinatar, cu precizarea punctelor intermediare de trecere. El este caracterizat prin continut, volum, frecventa, calitate, directie, forma, etc. . Circuitul informational strict al datelor cu privire la programarea productiei cuprinde: fluxul informational descendent, care informeaza organele operative si executantii directi asupra sarcinilor de executat si fluxul informational ascendant care informeaza factorii de management asupra modului cum s-au executat sarcinile de productie. In timp ce fluxul informational ascendent formeaza obiectul urmaririi si controlului indeplinirii sarcinilor de productie, cel descendent, pe al programarii. O directie importanta in organizarea urmaririi si controlului productiei este inlocuirea sistemului orizontal de informare si raportare cu cel pyramidal sau selective. Ac lucru pp o selectionare atenta a info care sa permita eliminarea celor inutile nesemnificative sau paralele care maresc inutil volumul de date, rapesc mult timp pt culegerea, prelucrarea si transmiterea lor si in, final, diminueaza gradul de operativitate facand ca datele furnizate sa nu mai aiba capacitatea de a inlesni interventia prompta a managementului operativ.

28. Ce considerati esential in manag prin exceptie in procesul MOP. Dar in folosirea met manag. prin obiective? Managementul prin excep ie s-a impus ca urmare a sporirii volumului informa iilor i a complexit ii proceselor manageriale. Prin aplicarea sa sunt afectate mai multe func ii ale managementului, reg sindu-se printre metodele generale ale acestuia. Metoda porne te de la ideea c procesul de management trebuie simplificat n a a fel nct un manager s aib posibilitatea de a- i concentra aten ia, cu prec dere, asupra acelor probleme care reclam interven ia sa determinat de nivelul ierarhic la care se afl i s fie eliberat de problemele de rutin care ar putea fi rezolvate de c tre subordona ii s i. Esen a metodei const n modul de a defini excep iile i a reglementa func ionarea sistemului de management pe baza lor. Fazele metodei de management prin exceptii: masurarea, selectia, observarea, comparatia si actiunea, pot fi considerate in totalitate pasi ai functiei de control din orice unitate. Managementul prin obiective se bazeaz pe determinarea riguroas a acestora pn la nivelul executan ilor, care particip nemijlocit la stabilirea lor i pe corelarea strns a recompenselor i a sanc iunilor cu nivelul realiz rii obiectivelor prestabilite. Aceast metod a fost generat de nevoia ordon rii ac iunilor pornind de la ideea c succesul n aplicarea unei strategii de dezvoltare a unit ii depinde de corelarea obiectivelor generale ale acesteia cu cele ale subdiviziunilor organizatorice i a intereselor ntregului personal din unitatea economic . Prin obiective se n eleg elurile, scopurile cuantificabile pe care un manager i le propune s le realizeze ntr-un termen stabilit, cu mijloace precizate. Esen a acestei metode const n stabilirea precis i corect a unor obiective pentru fiecare nivel ierarhic i subdiviziune organizatoric din unitate corelate cu obiectivele generale ale acesteia. Fiecare manager trebuies cunoasc att obiectivele generale ale unit ii ct i cele ce revin domeniului s u de activitate (obiectivele par iale).

29.Care e var de programare agregat pura ce conduce la cel mai mic cost?Care sunt efectele ac?Dar costul cel mai mare?Care sunt efectele ac? Var pura cu cel mai redus extracost este bazata pe angajari si demiteri, este specifica ec de piata dar nu poate fi practicata decat o per limitata de 12 saptamani, aceasta de asemenea elimina protectia sociala si intelegerea dintre patron si lucrator. Var bazata pe sistem de procesare mediu, fara urmarirea cererii conduce la cel mai ridicat extracost ceea ce conduce la actiuni nedorite in econ de piata. Modelul general al programarii agregat se fundamenteaza pe baza a 3 variabile principale: y Cantitatea produsa in perioada t; y Nivelul cererii de produse in perioada t; y Nivelul stocului de produse finite(inventarul) la sfarsitul perioadei t. Variabilele modelului implica mai multe categorii de costuri, care au un continut tipic (le putem define extracosturi): a) Costul de intretinere a stocului de produse finite; b) Costul de supramunca; c) Costul de inactivitate; d) Costul deficitului de produse; e) Costul angajarii si demiterii. Raspunsul la intrebarile a si b sunt: - a) Strategia de tip A - b) Strategia de tip B Intre multiplele strategii de planificare agregat, care pot fi modelate, se evidentiaza doua strategii de baza denumite si strategii pure, acestea fiind: A. strategii de urmarirea cererii, unde productia trimestriala programata este identica cu cererea estimata pt aceeasi perioada. Aceasta se poate realiza prin:

y Ore suplimentare, cand se depaseste posibilitatea de productie, sau nefolosirea integrala a fortei de munca (timp de inactivitate) y Anagajari sau concedieri de personal in functie de cresteeasi respectiv, de scaderea cererii

Avantejele constau in lipsa inventarului de produse finite, cu exceptia celor de siguranta si in acoperirea integrata a cererii in functie de fiecare trimestru (inexistenta pierderilor din cauza deficitului de produse) B. Strategia de progarmare a unei productii trimestriale constante, egala cu cererea trimestriala medie. Acesta se realizeaza prin acoperirea cererii din stocurile de produse finite normate in trimestrele in care productia constanta programata a fost mai mare decat cererea , sau prin amanarea satisfacerii cererii pt o parte sau toate produsele. In cazul in care se amana satisfacerii cererii pt o parte sau toate produsele, productia constanta programata este mai mica decat cererea iar stocurile de produse finite formate anterior sunt insuficiente sau inexistente. Dezavantajul consta in in faptul ca acesta strategie este influentata de si de momentul (trimestru) in care intreprinderea patrunde pe piata, prin implicatiile asupra evolutiei stocurilor de produse finite.

30. Prezentati 3 var de programare agregat care se pot aplica in practica.Aratati contextul de aplicare a uneia dintre ele. Cele 3 variante sunt: a) Costul de supramunca; b) Costul deficitului de produse; c) Costul angajarii si demiterii. Costul angajarii si demiterii apare atunci cand managerii hotarasc corelarea stricta intre cerere, productia programata si numarul de muncitori. El cuprinde cheltuielile pe care le presupune organizare activitatii de recrutare si cheltuielile care privesc organizarea activitatii de formare a noilor angajati, taxele de somaj suportate de intreprindere etc. Costul de angajare si de concediere, pe care il presupune realizarea unei strategii, se calculeaza conform urmatoarei formule, dupa ce s-a estimat costul trimestrial unitar (pe muncitor) de angajare si de concediere. Ct = ct x Nmt Nmt = (QtS + QtD) / Qm 33. Flexibilitatea sau JIT permite prelucrarea loturilor discrete? Argumentati raspunsul. Loturile de marime redusa pp dezordine minima la locurile de munca, iar aparitia unor probl de calitate se elimina prin costuri mici de verificare, remaniere, etc., aceste loturi care asigura si flexibilitate in procesul de programare necesita reducerea timpului de pregatire-incheiere. Deci JIT permite prelucrarea loturilor discrete.

31. In procesul de programare agregat, extracostul intretinerii este o variabila constanta; ce se cuprinde in acest extracost? Dar costul de subcontractare (al deficitului de produse) cu ce se poate aprecia? Extracostul total de intretinere a stocului in trimestrul t (sau extracostul intretinerea de inventar) se calculeaza dupa cum urmeaza: C1 = c1t ( QSt QDt + St 1 ) , unde QSt QDt = St C1 se determina doar daca rezulta C1 = 0 St + St 1 > 0, altfel daca c + St 1 = 0

Elementele constitutive a acestui extracost sunt dupa cum urmeaza: c1t = cost unitar de intrtinerea stocului pe unitatea de produs echivalent; QSt = productia programata in trimestrul t comform strategiei alese; QDt = cererea etimata in trimestrul t; St 1 = stocul de produse finite la sfarsitul trimestrului anterior; St = stocul de produse finite la sfarsitul trimestrului t ;

32. Ordonarea comenzilor intr-un program MASTER se poate realize pe baza unui calcul matriceal; aceasta modalitate poate fi inlocuita de met ELECTRE?
Stabilirea priorit ilor comenzilor, n scopul ordon rii cerin elor pie ei, se face prin calcule care au la baz teoria deciziilor multicriteriale. Aceasta se bazeaz pe teoria utilit ilor, utilitatea fiind o func ie ce ia valori n intervalul [0,1]. Plecndu-se de la considerentul c deciziile de fabrica ie se iau ntr-un mediu care implic riscul i incertitudinea, se impune ca num rul criteriilor decizionale utilizate de manageri s fie ct mai mare. Din mul imea acestor criterii se pot enumera: profitul, clien ii, costul, valoarea comenzilor, nc rcarea centrelor de produc ie, adaptabilitatea, pie ele poten iale etc. Se stabilesc coeficien ii de importan pentru fiecare criteriu (suma acestora trebuie s fie egal cu unitatea), apoi se elaboreaz matricea utilit ilor i se determin vectorul de prioritate a comenzilor (produselor), ale c rui componente se ordoneaz n ir descresc tor. Problema generala de ordonantare este stabilirea unei succesiuni a produselor-activitati, care este de ordinul n!, la nivelul celor m executanti , in conditiie restrictiilor tehnologice si ale respectarii criteriilor de performanta. Practic se pune problema unei decizii multicriteriale. ELECTRE reprezinta o familie de metode de Analiza Multicriteriala a Deciziei avand ca scop rezolvarea de probleme legate de sortare ordonantare precum si de alegere. Metodologia ELECTRE poate fi utilizata pentru problematica ordonantarii comenzii intrucat presupune corelarea unor seturi de criterii, in functie de importanta unor anumiti factori. Importanta unui criteriu precum si influenta lui asupra altuia se realizeaza prin intermediul unei functii de influenta (numita weight function de tipul w:A R+ ) Fiind data o serie de valori ce prezinta o eterogenitate a componentelor sale, cum este practic o problema de ordonantare, metoda ELECTRE prin intermediul aparatului sau matematic poate furniza decizia optima de adoptat.

34. In mediul / domeniul MOP exista reprogramare si nu programare, afirma un manager de unitate structural; are dreptate? De ce?
In sistemul activitatilor de productie un loc central il ocupa fabricatia produselor. Arborele motor al fabricatiei, care asigura si managementul operational al principalelor activitati productive de baza, este programarea, pregatirea si urmarirea productiei.

Sistemul de programare a productiei se constituie ca o unitate de 3 subsisteme, programare propriu-zisa, lansare si control. Ultimul subsistem asigura reprogramarea continua, ca urmare a stabilirii abaterilor ( ) fata de standardele initiale. In aceste conditii termenul practic este de reprogramare si nu programare. Aceasta conceptie este conturata de mediul turbulent, specific si proceselor de productie. Abordarea managementului operational pe baza turbulentei mediului conduce la constientizarea faptului ca modelele propuse sunt supuse mediului de afaceri in care evolueaza firma. Concluzia rezultata este ca prima cerinta ce se impune managementului operational este flexibilitatea. Managerul de subunitate structurala nu are dreptate. Afirmatia sa sugereaza faptul ca programarea, realizarea programului de productie, nu se poate respecta in timp datorita multitudinilor de schimbari ce pot surveni. Contrar credintelor acestuia, programul de productie calendaristic coordonator este constituit de asemenea natura incat permite actualizari ale planului initial si armonizari agregate ale comenzilor facute de clienti cu resursele de productie. Actualizarile se fac pe baza factorilor perturbatori externi unitatii. Masurile ce pot fi luate sunt de natura urgentarii, reesalonarii ale progarmului de aprovizionare sau poate imbrca forma demiterii anagajarii reevaluarii de personal. Totodata subunitatile structurale trebuie sa dispuna , pt buna desfasurare activitatii, de programe de productie proprii acestea din urma fiind elaborate pe baza principiului obiect de fabricatie ori celui tehnologic. O buna realizare a programarii va lua in considerea factorii perturbatori externi unitatii precum va prevede si mijloacele de armonizarea a acestora cu agrenajul proceselor efectate de intreprindere.

35. Un manager de subunit. cu productie polivalenta (multiobiect) a det in mod riguros marimea lotului de fabricatie si apoi frecventa de lansare in executie. A gandit corect?Argumentati. Liniile polivalente sau multiobiect fol in procesul organiz in timp stabilirea urmatorilor parametrii: frecventa de lansare in executie sau numarul de locuri lansate, marimea lotului si succesiunea de procesare a produselor diferite ca nomenclatura dar asemanatoare constructive si tehnologic. Pentru a putea stabili marimea lotului trebuie cunoscuta frecventa de lansare dupa relatia: Li=Pi/nL. (nL=frecv de lans, Pi=progr annual pt prod i). 36. Enumerati 4 domenii in care se formuleaza misiunea, ob. si politicile MOP Se fol in: domeniul economic, industrial,agricol,productive,tehnologic. Politicile operationale de productie nu vizeaza domenii cum ar fi: strategiile de marketing. 38. Fie afirmatia Cea mai eficienta marime a lotului=1. Este corecta?In ce cond se poate practica?

Comensurarea lotului optim presupune evaluarea rationala a elementelor componenete (costul de pregatire-incheiere, programul de productie generat de cerere, imobilizarea activelor circulante in productie). Productia in loturi este prea lenta pentru a satisface termenele de livrare cerute de client, determina stocuri prea mari si nu permite detectarea defectelor intr-o faza initiala a procesului de productie. Daca lotul de produse este egal cu unu vom putea comesura, optimiza, evalua urmatorii factori: costul materiilor prime pe produs, costul salarial pe produs, costul fix pe produs, costul de pregatireincheiere, pierderea din imobilizarea activelor circulante. Din aceste considerente se recomanda productia in flux continuu (productia in loturi de un produs).

39. Prez variante ale obiectivului fundamental al MOP cand folosim o var sau alta Obiectivul fundamental il constituie indeplinirea prog productiei fizice dpdv al termenelor de livrare cantitatilor si structurilor sortimentale contractate.Realizarea obiectivului fundamental pp indeplinirea celui principal si anume asigurarea ritmicitatii fabricatiei, Obiectivul esential intr-un proces MO este indeplinirea obiecti operationale dpdv calitativ, cantitativ si al termenelor de procesare si livrare. Obiectivul care rezulta din cel esential e asigurarea ritmicitatii sist de procesare care pp obtinerea unei proportii dintre necesar si disponibil la niv fiecarui resurse si perioada programata care in conditii eficiente tinde catre cifra 1.asigurarea ritmicitatii pp un alt obiectiv si anume folosirea eficienta a sistemului productiv utilizarea maxima a bazei informationale, folosirea superioara a fortei de munca 40. Mediul turbulent al organizatiei reprez o variabila dependent sau independent a procesului Mop? Mediul turbulent al organizatiei reprezinta o variabila dependent de procesul de productie intr-u cat in aceste conditii intreg sistemul de programare , strategiile, prognozare si planificare agregat se modeleaza intr-o maniera diferita luand in calcul alte conditii si riscuri

24. Strategii de programare agregata Strategii de urmarire a cererii productia trimestriala programata este identica cu cererea estimata pentru aceeasi perioada. Poate fi realizata prin : 1. ore suplimentare efectuate de muncitori atunci cand a. cererea depaseste posibilitatile de productie b. nefolosirea integrala a fortei de munca in situatia inversa (timp de inactivitate) 2. angajari/concedieri de personal in functie de cresterea sau scaderea cererii Avantaje : - lipsa inventarului de produse finite, exceptie cel de siguranta - inexistenta pierderilor din cauza deficitului de produse Strategia de programare a unei productii trimestriale constante, egala cu cererea trimestriala medie este influentata de momentul patrunderii firmei pe piata, prin implicatiile asupra evolutiei stocurilor de produse finite. Modalitati de actiune practica a strategiilor agregat - se prevede un nivel al productiei constant, iar marimea stocului de produse finite asigura satisfacerea cererii in cazul abaterii fabricatiei de la marimea acesteia - se prevede o productie cu un nivel fluctuant, in raport cu cererea, iar marimea minima a stocului corecteaza greselile de previziune in domeniul cererii - se prevede un program mixt, deoarece asigura cheltuieli obisnuite de productie si cheltuieli minime de : o angajare sau demitere a lucratorilor o de plata a timpului suplimentar lucrat o de reorientare a personalului

25. Caracteristicile unui program calendaristic centralizator master. - Se elaboreaza pe o perioada de la 1 la 3 luni,incepand cu subunitatea finalizatoare si tinand seama de activitatea centrelor de productie situate in amonte - Se bazeaza pe ritmul de productie pe t lung, impartit pe fiecare an, luna si zi lucratoare - Urmareste stabilirea uniforma a programelor - Incarcarea uniforma a centrelor se face dc ac asigura asamblarea finala - Succesiunea finala tb sa conduca la costuri de trecere cat mai apropiate de zero. - Se transmite centrelor de productie si furnizorilor - In fiecare zi / subunit de timp, prevede o cant exacta ce nu poate fi modificata ( dc cota zilnica este d 7 ore , productia este oprita, dc prod este in urma se practica supramunca/ ore suplimentare) - Se bazeaza pe sistemul de circulatie de tip Pull ( atragere , preluare) - obiectele muncii s misca in sis d prod ca rasp la cererea de la centrul op urmator - Intocmit pe baza cererilor constante, asigura golirea munctii centrelor de prod si furnizorilor ( exista un niv min de inventar, pt ca prod nu e instantanee)
Programele calendaristice eficiente sunt de tip multiobiect si nu monoobiect,opereaza cu loturi discrete si nu economice,iar nivelul programului e nivelat pe intervale relativ reduse.productia multiobiect este mai eficienta decat cea monoobiect deoarece asigura satisfacerea cererii la un numar mare de clienti indiferent de perioada.loturile de marimi discrete sunt de marimi reduse iar marimea ideala este 1.productia nivelata urmareste folosirea rationala in

cadrul unei organizatii.

26. Criterii de repartizare a sarcinilor de productie pe executanti directi: Un rol important in programarea si urmarirea productiei in cadrul sectiilor de fabricatie il are modul de repartizare il are modul de repartizare a sarcinilot de repartizare a sarcinilor de productie pe executanti directi .Aceasta trebuie sa se realizeze dupa urmatoarele criterii: 1.Crit tehnologic 2.Crit organizatoric 3.Crit economic 1.Acest crit impune repartizarea sarcinilor de fabricatie astfel incat ciclul de fabricatie a produsului respectiv sa fie cat mai mic 2.Impune corelarea categ muncitorului cu cea a lucrarii 3.Impune repartizarea sarcinilor de fabricatie astfel incat timpul de asteptare a produsului si a utilajelor pe fluxul de fabricatie sa fie cat mai mic 27. 28. Programarea productiei individuale in cadrul sectiilor de fabricatie se desfasoara pe baza mai multor metode care se stabilesc in raport de rezultatele testului preferential tip ABC. Testul ABC Cele 3 zone au urmatoarele caracteristici : Zona A a testului preferential de tip ABC se refera la situatia in care 75% dintre elementele din nomenclator corespund la 15% din volumul productiei. Zona B a testului preferential de tip ABC se refera la situatia in care 20% dintre elementele din nomeclator corespund la 35% din volumul produtiei. Zona C a testului preferential de tip ABC se refera la situatia in care 5% dintre elementele din nomenclator corespund la 50% din volumul productiei.

- zona A pentru programarea sarcinilor se utilizeaza metode fundamentale pe date calendaristice (aplicam marimile numerice de prioritate). Reperele conducatoare sunt caracterizate prin cicluri si costuri mari. - zona B componentele produselor se programeaza pe baza de prioritati ce desemneaza ordinea, succesiunea de lansare in fabricatie a produselor. Piesele sau reperele sunt caracterizate prin costuri si cicluri de fabricatie medii. - zona C reprele cu dimensiuni reduse, costuri mici si cicluri scurte, se programeaza pe baza de stocuri la punctul comenzii. 29. Metode de determinare a tipologiei de productie. ???????? Managementul operativ al activitatii de productie si, in primul rand, a celei de fabricatie, este puternic influentata de tipul de productie existent in cadrul fiecarei unitati structurale de fabricatie. Aceasta impune determinarea tipului de productie pentru fiecare loc de munca, atelier, sectie, pentru a allege metoda de management cea mai eficienta. Literatura de specialitate formuleaza mai multe metode care se pot grupa in metode cantitative si metode calitativ-cantitative. Criteriul principal folosit de metodele cantitative pentru aprecierea tipului de productie se refera la indicatorul numarul de obiectiveoperatie (No) ce de executa la un loc de munca. In raport cu marimea acestui indicator, determinat in mod experimental, sistemul de productie este apreciat dupa cum urmeaza: No=1 tip de productie de masa 2<No<6 tip de productie de serie mare 6<No<10- tip de productie de serie mijlocie 10<No<20 tip de productie de serie mica No>20 tip de productie individuala. O astfel de metodologie masoara exact tipul de productie numai in doua cazuri:

a) Cand la un loc de munca se executa continuu unu singur obiectiv-operatie; b) Cand la un loc de munca se executa mai multe obiectiveoperatii ale caror volume de munca sunt repartizate uniform pe timpl maxim diponibil. n afara acestor dou cazuri, n practic poate fi ntlnit i cazul referitor la executarea pe un loc de munc a mai multor obiecte-opera ii, ale c ror volume de munc sunt repartizate neuniform n fondul s u de timp maxim disponibil. n aceste situa ii, cu o mai mare frecven n practic , indicatorul num r de obiecteopera ie nu mai permite o apreciere exact a tipului de produc ie. nl turarea acestor deficien e impune utilizarea unui indicator sintetic, care, incluznd toate cazurile particulare, s permit o caracterizare unitar a tipului de produc ie. Determinarea tipului de produc ie se face n func ie de limitele coeficientului tipului de produc ie determinat cu rela iile de mai sus, astfel: 0,0000 Ktp < 0,2864 0,2864 Ktp < 2,5872 2,5872 Ktp < 3,3220 3,3220 Ktp < 4,3220 Ktp > 4,3220 - tip de produc ie de mas ; - tip de produc ie de serie mare; - tip de produc ie de serie mijlocie; - tip de produc ie de serie mic ; - tip de produc ie individual .

n timp, tipul de produc ie se poate schimba, datorit cre terii volumului de produse care deplaseaz tipul de produc ie spre cel de mas ,ct i datorit sc derii timpilor de opera ie, ca urmare a specializ rii utilajelor, introducerii tehnicilor noi, etc., care ac ioneaz n sensul deplas rii tipului de produc ie c tre produc ia de serie mic . Din acest motiv, periodic, este necesar recalcularea tipului de produc ie, pentru a alege formele i metodele adecvate de organizare a produc iei i pentru a modifica utilajele, echipamentele tehnologice, regimurile de lucru, etc.

30. Definiti lotul de fabricatie Lotul de fabricatie reprezinta cantitatea de produse identice lansate simultan in fabricatie, care se prelucreaza pe aceleasi locuri de munca si care consuma un singur timp de pregatire incheiere. 31. Factorii care influenteaza marimea lotului de fabricatie 1. factori externi intreprinderii - realizarea unui volum de productie intr-o perioada determinata, potrivit cerintelor pietei - nivelul si formele de specializare si cooperare ale intreprinderii - situatia aprovizionarii tehnico-materiala 2. factori interni intreprinderii a. actori de natura tehnica b. factori de natura organizatorica factori de natura financiara 32. Criterii de dimensionare a marimii optime a loturilor de fabricatie.  Criteriu economic
y Dimensionare loturilor de fabricatie dupa criteriul economic consta in stabilirea unei astfel de marimi a lotului, denumita marime optima, care conduce la costul unitar minim.

 Criteriul tehnico-economic Acest criteriu se utilizeaza in fabricatie acelor produse pentru care timpul de pregatire-incheiere (unde o pondere mai mare o are timpul de reglare a utilajelor) inregistreaza valori ridicate. Este cazul prelucrarii produselor la masini automate si semiautomate, cazul matritarii la prese prevazute cu matrite complicate etc. Esenta acestui criteriu este stabilirea unor

raporturi intre timpul de pregatire-incheiere si timpul de lucru al utilajui.  Criteriul disponibil Determinarea marimii loturilor de fabricatie dupa acest criteriu se aplica in cazul proceselor care necesita un timp de pregatire-incheiere si de lansare in fabricatie rellativ redus.  Criteriul tehnologic Marimea lotului indicate de acest criteriu este egala cu numarul de produse prelucrate intre doua reascutiri successive ale sculelor. Acest criteriu este folosit pentru productia de serie mare si de masa.  Criteriul financiar Marimea lotului este data in acest caz de un nivel acceptabil al mijloacelor circulante imobilizate in productia nedeterminata. Criteriul se aplica oricarui tip de productie , intrepinderea stabilind prin planul sau financiar, cota de mijloace care poate fi imobilizata, iar apoi se va determina pentru loturile de fabricatie periodicitatea care va mentine o cota sub cea stabilita.  Criteriul findului de timp Utilizand acest criteriu, intreprinderea studiaza timpii de pregatire-incheiere a fabricatiei si apoi detremina o perioada de repetare in fabricatie suficient de mare, asigurandu-se astfel fondul de timp necesar indeplinirii programelor de productie. Pe baza periodicitatii se determina marimea lotului. Se aplica produse care se fabric ape utilaje si masini cu unu numar strict de ore de functionare.

 Criteriul seriilor standard Marimea loturilor este, in cazul acestui criteriu, este egala cu o fractiune fixa (1/1; ; ; 1/8 etc.) din planul de productie annual. Acest criteriu se aplica productiei repetitiva de serie mica pentru a nu impiedica continuitatra procesului de fabricatie.  Criteriul perioadei contabile Marimea lotului determinata in aces caz este egala cu cantitatea de produse ce se poate fabrica intr-o perioada contabila ( luna, trimestru, semestru)  Criteiul periodictatii Dimensiunea lotului data de acest criteriu este egala cu cantitatea de produse ce se executa in intervalul de timp dat de perioada se repetare in fabricatie. Se recomanda acest criteriu in caul acelei productii care se livreaza si se consuma cu o ritmicitate prestabilita.  Criteriul transferului Loturile de fabricatie determinate pe baza creteriului transferului se mai numesc si loturi cilcice. Un astfel de lot poate fi prelucrat in mod succesiv la un numar de operatii tehnologice. Urmarind reducerea ciclului de fabricatie si, implicit, a produtiei nedeterminate imobilizate, este indicat ca trecerea produselor de la o operatie la alta sa se faca inainte de terminarea lucrarii intergale a lotului cyclic care poate trece imediat la operatiunea urmatoare din procesul tehnilogic.

33. Periodicitatea lansarii loturilor in fabricatie Periodicitatea lansarii loturilor in fabricatie reprezinta un parametru al managementului operational al productiei de serie care desemneaza intervalul de timp dintre doua lansari consecutive in fabricatie. Avand continutul prezentat, acest parametru poate caracteriza, in buna masura, ritmicitatea fabricatiei in cadrul productie respective. Periodicitatea lansarii loturilor in fabricatie se determina ca un raport intre fondul de timp aferent producerii loturilor (T) si nr de loturi (nL) : R=T/nL . Numarul de loturi se determina astfel : nL=N/Lo, unde N-reprezinta programul anual pentru produsul caruia ii calculam periodicitatea; si Lo- marimea optima a lotului de fabricatie. Periodicitatea lansarii loturilor in fabricatie se poate afla, in raport de marimea ciclului de fabricatie Tc, in urmatoarele situatii: a) R=Tc , b) R>Tc, c) R<Tc. In cazulin care programul de fabricatie este diferit de la o perioada la alta, este necesar a se lua in calcul acel interval de timp (T) pentru care este valabila expresia : dN/dT=0, in care N reprezinta programul de fabricatie in cadrul perioadei T de timp; pentru respectarea conditie , N trebuie sa fie constant in intervalul T. Pentru a urmari si respecta ritmicitatea fabricatiei cu ajutorul perioadei de repetare in fabricatie, este necesar sa se stabileasca in mod riguros momentul lansarii loturilor.

34. Documentele utilizate in lansarea in fabricatie Modulele subsistemului de lansare in fabricatie suunt in principal urmatoarele:  Bonuri de materiale sau fisele limita . Au ca scop stabilirea cantitatilor de materii prime si materiale necesare executarii articolelor cuprinse in programele de productie operative. Informatiile de intrare necesare provin in principal din : o Subsitemul de elaborarea a programelor de productie si , in special, din modul programul operativ, referitoare la cantitatile programate, termenele de incepere si terminare etc; o Activitatea de pregatire tehnica, referitoare la caracteristicile materiilor prime, consumuri specific pe articole. In urma prelucrarii acestor informatii rezulta purtatorii de informatii: bonuri de materiale sau fise limita, ce curpind informatii referitoare la cantitatile de materii prime necesare exectarii programelor de productie.  Fisele de insotire si dispozitiile de lucru. Se elaboreaza cu scopul informarii executantilor asupra operatiilor ce urmeaza a se executa, ale operatiilor SDV-urilor necesare formatiei de lucru, categoria de incadrare etc. Informatiile cu intrare porvin din : o Modulul program operativ, referitoare la cantitatile programate, termenele de incepere si terminare etc; o Activitatea de pregatire tehnica referitoare la: caracteristicile tehnice ale produselor, tehnologiei de fabricatie etc. In urma prelucrarii, rezulta purtatorii de informatii fisa de insotire si dispozitiile de lucru, cu informatii de iesire necesare executantilor directi.

35. Obiectivele lansarii in fabricatie Lansarea in fabricatie desemneaza ansamblul lucrarilor cu privire la elaborarea, multiplicarea si difuzarea documntelor, in vederea declansarii executiei sarcinilor de productie, la nivelul centrelor efectorii (locuri de munca). Se atribuie lansarii in fabricatie urmatoarele obiective: y Stabilirea cheltuielilor normate cu material prima si manopera pe unitatea de produs si total produse cuprinse in programele de fabricatie;
y Asigurarea esalonata, in functie de cerintele subactivitatii de programare, a tuturor informatiilor necesare locurilor de muncapentru exectia produselor; y Rationalozarea documentatiei executantii directi;

economice

care

circula

la

y Reducerea deplasarii executantilor directi pentru procurarea si restituirea documentatiei; y Utilizarea unor sisteme modern de lansare a produselor in fabricatie care sa asigure reducerea costului de productie si cresterea operativitatii in asigurarea informatiilor necesare executiei si dimensionarii cheltuielilor de productie.

36. Algoritmi de ordonantare Algoritm de ordonantare NEXT BEST - NB cu origine fixa dat fiind primul reper care se executa, se va alege urmatorul reper acela care corespunde celui mai mic timp de reglare a utilajului, dupa executarea reperului anterior - NB cu origine variabila conform careia se va considera ca primul reper se prelucreaza oricare dintre cele ce urmeaza a fi fabricate pe utilajul respectiv, iar pentru celelalte urmandu-se procedura de la NB cu origine fixa - NB cu reducerea coloanelor presupune stabilirea in cadrul matricei a timpului minim de pe fiecare coloana si scaderea acestuia din toate elementele coloanei respective Algoritmul de ordonantare JOHNSON - se va lansa primul reper in fabricatie, acela care are timpul de prelucrare pentru un lot sau pentru intreg consumul de productie minim pe primul utilaj - se repeta pasii pana la stabilirea ordinii de lansare in fabricatie a tuturor reperelor care se prelucreaza pe cele doua utilaje 37. Controlul calitativ - al indeplinirii programelor de productie - consta in culegerea, prelucrarea si transmiterea informatiilor primare cu privire la functionarea utilajelor si desfasurarea procesului de productie, in scopul de a evidentia stadiul in care sarcinile de productie lansate in fabricatie au fost executate - al sarcinilor de productie reflecta concret modul in care se executa si programeaza productia programata si lansata in fabricatie Pentru realizarea obiectivelor de baza este necesar a compara continuu sarcinile programate cu cele realizate.

38. Evolutia sistemului MRP MRP are posibilitatea de a : - planifica necesarul de materiale - programa si controla capacitatea de productie - planifica toate resursele utilizate de o firma Niveluri de aplicare : - ca un sistem de control al stocurilor - ca un sistem de control al productiei si stocurilor - ca un sistem de planificare si programare a resurselor pentru activitati de productie si a capacitatii de productie Detalierea MRP se fundamenteaza pe : - programarea agregat - programarea cererii - comenzile firmei de la clienti Functiile MRP: - planul indistrial si comercial - programul director de productie - calculul incarcarilor globale - calculul nevoilor dependente - calculul incarcarilor detaliate - urmarirea si controlul fluxului incarcarii - controlul executiei - buclele de reglaj