PT Peregu Mare - Signed

AMENAJARE TROTUARE ÎN COMUNA PEREGU MARE
TIMIŞOARA NR. PROIECT: 111/ 2020
S.C. LONGHERSIN S.R.L.

TIMIŞOARA
PROIECT NR. 111 / 2020
AMENAJARE TROTUARE IN COMUNA

PEREGU MARE
Volumul IA
Piese scrise
PTh + CS + DE
APRILIE 2020
Digitally signed by Emeric
Emeric
Kovacs
C=RO, S=Arad, L=Peregu
Mare, O=Comuna Peregu Mare,
E=imrekovacs68@yahoo.com,
SERIALNUMBER=201104209E
Kovacs K16, G=Emeric, SN=Kovacs,

CN=Emeric Kovacs
Certificare autenticitate
Computerul meu
2020.07.26 15:50
TIMIŞOARA NR. PROIECT: 111/ 2020 PAG.2
FOAIE DE CAPĂT
DENUMIREA
OBIECTIVULUI DE AMENAJARE TROTUARE IN COMUNA
INVESTIŢII: PEREGU MARE
AMPLASAMENTUL JUDEŢUL ARAD, Peregu Mare, Peregu Mic
TITULARUL
PRIMĂRIA PEREGU MARE
INVESTIŢIEI:
BENEFICIARUL
INVESTIŢIEI:
ELABORATORUL
PROIECTULUI: S.C. LONGHERSIN S.R.L. TIMIŞOARA
FAZA: PTh + CS + DE
TERMEN DE
PREDARE: APRILIE 2020
COLECTIV DE ELABORARE
ŞEF PROIECT: ing. Cristian HERMAN
PROIECTANŢI: ing. Atilla PÉNZES
ing. Bogdan BOCICU

DECLARAŢIE DE CONFORMITATE
S.C. LONGHERSIN S.R.L. TIMIŞOARA cu sediul in Timişoara str.

Timiş nr. 14, Bl. 36, sc. A, ap. 6 declarăm că:
Proiectul 111/2020: “ AMENAJARE TROTUARE IN COMUNA
PEREGU MARE”
la care se referă această declaraţie este în conformitate cu:
1. Ordin M.F. nr. 1013/06.06.2001
2. Ordin M.L.P.T.L. nr. 873/12.06.2001
3. STAS 10144-2/1991 Străzi. Trotuare, alei de pietoni şi piste de
ciclişti
PROIECTANT
S.C. LONGHERSIN S.R.L.
TIMIŞOARA
BORDEROU
Volumul 1-Piese scrise și desenate
1. Piese scrise
Foaie de capăt
Colectiv de elaborare
Declaraţie de conformitate
Borderou
Descriere generală
Memoriu tehnic
Calculul cantităţilor de lucrări rutiere:
Caiet de sarcini de execuţie
Program pentru controlul calităţii lucrărilor
Graficul de eşalonare al investiţiei
Liste cu cantităţilor de lucrări
1. SPARGERI ŞI DESFACERI
2. TROTUARE
3. PODEŢE
Centralizator obiect
- lista consumului de materiale
- lista consumului de forţă de muncă
- lista ore funcţionare utilaj
- lista transporturi auto
3. Piese desenate
PEREGU MARE
Plan de încadrare in zonă general Planşa - PIZ/PM GEN
Plan de încadrare în zonă Planşa - PIZ/PM/01
Plan de situaţie str. DJ 709J Planşa - PS/PM/A,B,C
Plan de situaţie str. DJ 709J Planşa - PS/PM/C,E,F
Plan de situaţie str. DJ 709J Planşa - PS/PM/G,H
PEREGU MIC
Plan de încadrare in zonă general Planşa - PIZ/Pm GEN
Plan de încadrare în zonă Planşa - PIZ/Pm/01
Plan de situaţie str. DJ 709J Planșa - PS/Pm/A,B
Plan de situaţie str. DJ 709J Planșa - PS/Pm/A,B

Plan de situaţie str. DJ 709J Planşa - PS/Pm/C
Plan de situaţie str. 1 Planşa - PS/S1/A,B,C
Plan de situaţie str. 2 Planşa - PS/S2/A,B
Plan de situaţie str. 4 sector A Planşa - PS/S4/A,B
Plan de situaţie str. 4 sector B Planşa - PS/S4/A,B
Plan de situaţie str. 6 Planşa - PS/S6/A
Plan de situaţie str. 9 Planşa - PS/S9/A,B
Plan de situaţie str.13 Planşa - PS/S13/A,B,C
Profil transversal tip, detalii structura Planşa – PTT01
Podet tubular Ø400 mm. la treceri de pietoni Planşa – Pod01
Volumul 2 – Caiete de sarcini
2. Caiete de sarcini pe categorii de lucrări:
- 01Lucrări de terasamente
- 02 Lucrări fundații din balast și balast stabilizat
- 03 Piatră spartă și/sau piatră spartă amestec optimal
- 04 Lucrări de pavaje;
- 05 Lucrări de podeţe;
- 06 Beton de ciment în fundația bordurilor și montaj borduri
SECŢIUNEA I: MEMORIU TEHNIC
Cap. 1 INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE

INVESTIȚII:
Prezenta documentaţie în faza PTh+CS+DE (proiect tehnic, caiete de
sarcini şi detalii de execuţie) tratează lucrările aferente proiectului
“AMENAJARE TROTUARE ÎN COMUNA PEREGU MARE, JUD.ARAD”
La baza elaborării documentaţiei, au stat următoarele:
 Tema de proiectare;
 Precizările cuprinse în H.G. nr. 28/09.01.2008, privind
aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente
investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a
devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii;
 Ridicarea topografică a fost pusă la dispoziție de către
beneficiar.
Cap. 1.1 AMPLASAMENTUL:
Comuna Peregu Mare se află aşezată în partea de vest a judeţului

Arad,la 38 km distanţă de municipiul Arad, la 18 km distanţă faţă de oraşul
Pecica, la 15 km distanţă faţă de oraşul Nădlac, iar în partea de est la 16
km distanţă faţă de comunele Semlac şi Şeitin.
Comuna este compusă din două localităţi, respectiv Peregu Mare

care este reşedinţă de comună şi Peregu Mic care este sat aparţinător.
Localitatea Peregu Mic este aşezată în partea de nord faţă de centrul de
comună, la o distanţă de 2 km.
Din punct de vedere istoric, localităţile comunei sunt atestate

documentar din anul 1241, din perioada invaziei mongole. După ce tătarii
au invadat Ungaria, s-au îndreptat spre Arad, lăsând neatins oraşul NOVA
VILLA, al cărui nume a fost PERG (actualmente PEREG ). În vara anului
1241 tătarii ajung totuşi, în părţile Perg-ului, cuceresc oraşul, măcelărind
populaţia care nu a reuşit să se refugieze în cetăţile învecinate.
Cap. 1b ACTUL ADMINISTRATIV PRIN CARE A FOST

APROBAT, ÎN CONDIȚIILE LEGII, STUDIUL DE
FEZABILITATE/DOCUMENTAȚIA DE AVIZARE ALUCRĂRILOR DE
INVESTIȚII:
Cap. 1.4 ORDONATORUL PRINCIPAL DE CREDITE:

Cap. 1.5 INVESTITORUL:

Cap. 1.6 BENEFICIARUL INVESTIȚIEI:

Cap. 1.7 ELABORATORUL PROIECTULUI TEHNIC DE

INVESTIȚIE:
S.C. LONGHERSIN S.R.L. TIMIŞOARA
Cap. 2 PREZENTAREA SCENARIULUI/OPȚIUNII APROBAT(E) ÎN

CADRUL STUDIULUI DE FEZABILITATE/DOCUMENTAȚIEI DE
AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INVESTIȚII
Cap. 2a DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI:
Comuna Peregu Mare se află aşezată în partea de vest a judeţului

Arad,la 38 km distanţă de municipiul Arad, la 18 km distanţă faţă de oraşul
Pecica, la 15 km distanţă faţă de oraşul Nădlac, iar în partea de est la 16
km distanţă faţă de comunele Semlac şi Şeitin.
Comuna este compusă din două localităţi, respectiv Peregu

Mare care este reşedinţă de comună şi Peregu Mic care este sat
aparţinător. Localitatea Peregu Mic este aşezată în partea de nord faţă de
centrul de comună, la o distanţă de 2 km.
Cap. 2b TOPOGRAFIA:
Studiile topografice întocmite în sistem STERO 70, au fost puse la
dispoziţia proiectantului de către beneficiar.
Cap. 2c CLIMA ŞI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI:

Hidrografia zonei
Comuna Peregu Mare aparţine bazinului hidrografic al râului Mureş.
Acesta îşi pune amprenta atât pe evoluţia reţelei hidrografice de suprafaţă
cât şi a celei subterane.
Regimul climatic şi pluviometric
Comuna Peregu Mare se încadrează în climatul temperat
continental moderat, caracteristic Câmpiei Aradului, cu unele influenţe
submediteraneene şi oceanice.
Condiţiile climatice din zonă se caracterizează prin următorii
parametri:
 media lunară minimă: –1,0oC – Ianuarie;
 media lunară maximă: +21,0oC –Iulie-August;
 temperatura minimă absolută: -30,1oC (05.02.1954);

 temperatura maximă absolută: +40,4oC (16.08.1952);
 temperatura medie anuală: +10,8oC;
Aflându-se predominant sub influenţa maselor de aer maritim dinspre
nord-vest, zona Peregu Mare are o medie anuală a precipitaţiilor de 577
mm.
Regimul precipitaţiilor are însă un caracter neregulat, cu ani mult mai
umezi decât media şi ani cu precipitaţii foarte puţine.
Din punctul de vedere al căilor de comunicaţie din zonă, STAS
1709/1 – 90 (Fig. 2) situează amplasamentul în zona de tip climatic I, cu
valoarea indicelui de umiditate Im = -20 … 0.
Regimul eolian
Masele de aer dominante, în timpul primăverii şi verii, sunt cele
temperate, de provenienţă oceanică, care aduc precipitaţii semnificative.
În mod frecvent, chiar în timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase
de aer umed, aducând ploi şi zăpezi însemnate, mai rar valuri de frig.
Din septembrie până în februarie se manifestă frecvente pătrunderi
ale maselor de aer polar continental, venind dinspre est. Cu toate acestea,
se resimte puternic şi influenţa ciclonilor şi maselor de aer cald dinspre
Marea Adriatică şi Marea Mediterană, care iarna generează dezgheţ
complet, iar vara impun perioade de căldură înăbuşitoare.
Regimul eolian indică o frecvenţă mai mare a vânturilor din sector
nordic şi vestic şi viteze medii de 3-4 m/s. La staţia Arad vântul dominant
bate din sector nordic (13,0 %) şi sudic (12,4 %). Frecvenţa cea mai slabă
este cea din sector estic (3,8 %).
Ca intensitate, vânturile ating uneori gradul 10 (scara Beaufort),
furtunile cu caracter ciclonal venind totdeauna dinspre vest, sud-vest
(1929, 1942, 1960, 1969, 1994).
Adâncimea de îngheţ
Adâncimea de îngheţ în zona cercetată este de 70 ... 80 , conform
STAS 6054 – 77.
Valoarea maximă a indicelui de îngheţ este I30max = 525, valoarea
medie pentru cele mai aspre trei ierni este I3/30max = 460, iar pentru cele mai
aspre cinci ierni dintr-o perioadă de 30 ani este I5/30max = 365, conform
STAS 1709/1 – 90, prin hărţile prezentate în fig. 3…5.
Adâncimea de îngheţ în pământul de fundaţie, Z, se stabileşte în
funcţie de tipul climatic în care este situat amplasamentul - tipul climatic I,
de tipul pământului - P5 (argile prăfoase, argile) şi de condiţiile hidrologice
ale amplasamentului – MEDIOCRE conform STAS 1709/2-90.
Cap. 2d GEOLOGIA, SEISMICITATEA:

Din punct de vedere geologic, Peregu Mare se situează în sectorul
românesc al Depresiunii Panonice. Depresiunea Panonică reprezintă o
unitate geologică cu extensie mare, (600 km lungime şi 400 km lăţime)
dezvoltată, de la vest spre est, pe teritoriile Austriei, Ungariei, Cehiei,
Slovaciei, Ex-Iugoslaviei şi României. Sectorul românesc al acesteia ocupă
partea vestică a teritoriului României, fiind limitat spre est şi nord de
structurile Munţilor Carpaţi, iar spre vest şi sud de frontiera României cu
Ungaria şi Serbia.
Evoluţia acestei unităţi geologice, ca arie depresionară intramontană,
s-a făcut începând din neogen, simultan cu ridicarea unităţilor carpatice.
Această situaţie a condus la separarea a două etaje structurale distincte,
care se regăsesc în toată Depresiunea Panonică.
Etajul inferior, constituit din formaţiuni preneogene, prezintă o
structură complexă, ca urmare a consolidării în mai multe cicluri tectono-
genetice şi a evoluţiei ulterioare îndelungate , în regim subaerian.
Etajul superior, constituit din formaţiuni neogen, prezintă o structură
mai simplă, determinată de răspunsul casant al etajului inferior la eforturile
tectonice şi de viteza de subsidenţă diferită a blocurilor rezultate.
Grosimea depozitelor cuaternare este apreciată la cca. 80 m, fără
însă a exista o confirmare a acesteia pe baze biostratigrafice. Importanţa
deosebită a seriei superioare a ciclului sedimentar ponţian - cuaternar
rezidă în importantele acvifere pe care le cantonează în depozitele de
pietrişuri şi nisipuri, acvifere ce sunt în comunicaţie hidrodinamică, pe cca.
500 m din grosimea seriei. Aceasta se datorează caracterului discontinuu
al straturilor de argile şi marne , ce apar în succesiunea litologică, caracter

ce le împiedică să se constituie în ecrane ale acviferelor.
Conform COD DE PROIECTARE SEISMICĂ P 100-2006, acceleraţia
terenului pentru proiectare la cutremure de pământ cu un interval minim de
recurenţă IMR = 100 ani este ag = 0,12 g, iar perioada de colţ este Tc =
0,70 sec.
Încadrarea în zonele de risc în conformitate cu legea 575 / 2001
Conform legii 575 privind aprobarea „Planului de amenajare a
teritoriului naţional – Sesiunea a V-a – Zone de risc natural” – ANEXA 5 –
Inundaţii, amplasamentul cercetat nu se regăseşte în lista cu unităţile
administrativ teritoriale afectate de inundaţii.
teritoriului naţional – Sesiunea a V-a – Zone de risc natural” – ANEXA 7 –
Alunecări de teren, amplasamentul cercetat nu se regăseşte în lista cu
unităţile administrativ teritoriale afectate de alunecări de teren.
teritoriului naţional – Sesiunea a V-a – Zone de risc natural” – ANEXA 3,
amplasamentul cercetat nu este situat în zone URBANE pentru care
intensitatea seismică echivalată pe baza parametrilor de calcul privind
zonarea României, este minim VII grade pe scara MSK a intensităţii
cutremurelor.
Cap. 2e DEVIERIL ȘI PROTEJĂRILE DE UTILITĂȚI AFECTATE:

Executarea lucrărilor propuse nu necesită consum şi/sau protejare de
utilităţi în / din zonă.
Cap. 2f SURSELE DE APĂ, ENERGIE ELECTRICĂ, GAZE,TELEFON ȘI

ALTELE ASEMENEA PENTRU LUCRĂRI DEFINITIVE ȘI PROVIZORII:
Executarea lucrărilor propuse nu necesită consum şi/sau protejare de
utilităţi în/din zonă.
Cap. 2g CĂILE DE ACCES PERMANENTE, CĂILE DE COMUNICAȚII ȘI

ALTELE ASEMENEA:
Pe timpul execuţiei lucrărilor se vor utiliza căile de comunicaţii
existente, nu sunt necesare amenajări de căi de comunicaţii suplimentare
pentru deservirea lucrărilor propuse.
Cap. 2h CĂILE DE ACCES PROVIZORII:

Nu este cazul.
Cap. 2i BUNURI DE PATRIMONIU CULTURAL IMOBIL:

Nu este cazul.
Cap. 2.2 SOLUȚIA TEHNICĂ CUPRINZÂND:
Cap. 2.2a CARACTERISTICI TEHNICE ȘI PARAMETRI SPECIFICI

OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII:
Străzile care fac obiectul prezentei documentaţii, sunt amplasate pe

raza comunei Peregu Mare și a localității aparținătoare Peregu Mic, pe
traseul existent al străzilor, aparțin domeniului public administrat de
Comuna Peregu Mare.
Suprafața ocupată este de cca. 4912 m2 iar lungimea totală a
străzilor este de 3768 m.
Strada Lungime Sup.Trotuar Sup.Acc

[denumire] stg.[m] dr.[m] Stg.[m2] Dr.[m2] Stg.[m2] Dr.[m2]
b 270 270 306 294 35 36
PEREGU c 190 237 25
MARE DJ 709J d 245 299 30
e 265 325 21
f 135 150 17
d 135 165 0
DJ 709J e 165 200 18
g 170 214 14
b 38 45
Strada 1 c 170 211 32
PEREGU MIC
d 115 148 0
a 90 139 17
Strada 2
b 215 248 12
a 310 385 21
Strada 4
b 255 299 26
Strada 6 b 155 183 18
Strada 9 210 238 29
d
Strada 13 365 403 72
e
1953 1815 2327 2162 181 242
3768 4489 423
4912
Cap. 2.2b VARIANTA CONSTRUCTIVĂ DE REALIZARE
În vederea transpunerii situaţiei proiectate, sunt necesare o serie de

lucrări premergătoare :
 spargeri şi desfaceri de suprafeţe betonate/dalate la trotuarele;
 desfaceri de fundaţii din agregate.
Materialele rezultate din desfaceri vor fi încărcate în mijloace de
transport şi evacuate din zonă.
Lucrările de amenajare trotuare constau din:
 realizarea săpăturii casetei necesare structurii rutiere noi şi
evacuarea excesului;
 după pregătirea patului trotuaului, se va aşterne stratul de
fundaţie de balast compactat inclusiv sub fundaţiile bordurilor proiectate se
vor monta bordurile de beton de 10 x 15 cm pozate pe o fundaţie de 20 x
10 cm din beton C12 / 15 inclusiv la bordurile de delimitare a acceselor;
 după montarea bordurilor, se va aşterne stratul de balast
stabilizat cu ciment (cilindrat corespunzător) pe zona acceselor.
 după atingerea gradului de compactare a stratului de balast

și/sau stabilizat, se va realizat pavajul din dale prefabricate de beton de 6
cm grosime în traseu curent respectiv 8 cm în zona acceselor la proprietăţi,
aşezat pe un substrat de 2-3 cm de nisip pilonat.
PODEŢE
Lucrările pentru amenajarea podeţelor tubulare sunt:
 realizarea săpăturii şi evacuarea excesului;
 aşternerea drenului şi a betonului de poză C8/10
 montarea tuburilor ;
 cofrarea şi execuţia timpanelor din beton C16/20, decofrare;
 realizarea umpluturii cu pământ compactat
 realizarea structurii rutiere de trotuar
Cap. 2.2c TRASAREA LUCRĂRILOR:

Trasarea se va face conform planului de situație. Trasarea se va
executa pe marginea exterioara, spre carosabil, si este alcătuită din
aliniamente si frânturi.
Cap. 2.2d PROTEJAREA LUCRĂRILOR EXECUTATE ȘI A

MATERIALELOR DIN ȘANTIER:
Toate materialele şi semifabricatele se vor pune în operă numai după
verificarea de către conducătorul tehnic al lucrării a corespondentei lor cu
prevederile şi specificaţiile din standardele în vigoare. Verificările se fac pe
baza documentelor care însoţesc materialele la livrare, prin examinare
vizuală şi prin încercări de laborator făcute prin sondaj. Se vor verifica
dimensiunile, marca, clasa şi calitatea în funcţie de condiţiile tehnice cerute
pentru fiecare material.
În orice condiţii de amplasament, regional sau local, sunt necesare
protecţii ale lucrărilor executate şi a materialelor de şantier în momentul în
care, din motive obiective şi neimputabile antreprenorului şi instituţiei

achizitoare, lucrările sunt stopate pe diferite perioade de timp. Cu atât mai
mult acest lucru este necesar cunoscându-se zona meteo şi climatică atât
de variabilă în timp şi spaţiu, specifică prezentului amplasament.
Depozitarea materialelor de construcţii trebuie făcută în spaţii sau
depozite special amenajate
Cap. 2.2e ORGANIZAREA DE ȘANTIER:

Organizarea de şantier se va limita la rulote pentru scule şi vestiar
muncitori. Rulotele se vor parca în zona adiacentă - afară din carosabil
,fără a perturba circulaţia, asigurându-se în permanenţă accesul
autovehiculelor de aprovizionare şi de intervenţie (pompieri, salvare, poliţie
,etc.) în zonă.
Materialele necesare se vor aduce pe şantier numai pe măsura
punerii lor în operă .
Materialele rezultate din scarificare şi săpături vor fi imediat evacuate
din zonă.
În cadrul lucrărilor de organizare a punctelor de lucru se vor lua
măsuri privind siguranţa circulaţiei, semnalizarea pe timp de noapte şi de zi
a punctelor periculoase şi de dirijare a traficului.
Semnalizarea punctelor de lucru se va executa conform normelor în
vigoare.
SECŢIUNEA II: MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂŢI

a) Memoriu de arhitectură
Nu este cazul.
b) Memorii corespondente domeniilor/subdomeniilor de

construcții
TROTUARE
În plan
Lucrările proiectate au o lungime de cca. 3768 m. Ele se suprapun și
pe traseul trotuarelor existente și urmăresc încadrarea în specificul zonei
limitrofe, asigurarea fluenţei circulaţiei pietonale, eliminarea
disfuncţionalităţilor cât şi ocuparea corespunzătoare a terenului aferent. Au
o lățime de 1,20 m pe aproximativ 80% din totalul lungimii,exceptând
fronturile stradale, unde trotuarul se întinde pana la clădiri.
În profilul transversal
În profil transversal curent, lăţimea trotuarelor va fi de 1.20 m pe toate
străzile.
Panta transversală va fi de min. 1,0% spre zonele vezi spre şanţuri.
Structura rutieră
Structura rutieră a trotuarelor pietonale în traseu curent este
următoarea :
 6 cm dale prefabricate de beton;
 2-3 cm nisip pilonat;
 10 cm balast cilindrat;
În zona acceselor la proprietăţi pe o lungime de 3,00 m structura
rurieră va fi următoarea:
 8 cm dale prefabricate de beton;
 2-3 cm nisip pilonat;
 10 cm balast stabilizat cu 4% ciment;
 15 cm balast cilindrat;
Încadrarea pavajului
Încadrarea pavajului de regulă se va face pe ambele laturi ale
trotuarului cu borduri de beton de 10 x 15 cm, montate pe fundaţie de 20 x
10 cm (beton C12 / 15),în zona clădirilor pavajul trotuarului se va închide
pe construcție prin colmatarea rostului cu mastic bituminos, iar accesele
vor fii delimitate cu borduri de beton de 10 x 15 cm, montate pe fundaţie
de 20 x 10 cm (beton C12 / 15), montate la cota pavajului proiectat.
Cota trotuarului va fii ridicată față de terenul sistematizat dinspre șanț
cu min. 2cm. Zona acceselor începe la limita exterioară a trotuarului și se
va închide la limita de proprietate.
Racordul la suprafeţe existente
Cota pavajului proiectat se va corela cu cotele existente la trotuarele
laterale, accesele la proprietăţi.
Delimitarea dintre pavajul trotuarelor şi suprafeţele carosabile se va
face cu borduri de beton de 10 x 15 cm montate pe fundaţie de 20 x 10 cm
(beton C12 / 15), fixate la cota carosabilului existent
Podețe
Pentru asigurarea continuităţii scurgerii apelor pe şanţurile existente
în zona intersecţiilor, s-au proiectat podeţe tubulare noi cu diametrul de
400 mm şi lungimea de 1,50 m, în număr de 27 bucăţi.
Strada Podete
[denumire] Stg. [buc] Dr. [buc]
b 3 3
PEREGU
c 1
MARE
DJ 709J d 2
e
f
d 3
DJ 709J e 2
g 2
b
Strada 1 c 2
PEREGU MIC
d 2
a 1
Strada 2
b
a 1
Strada 4
b 3
Strada 6 b
Strada 9
d
Strada 13 2
e
14 13
27
c) Memorii corespondente specialităților de instalații, cu

precizarea echipării și dotării specifice funcțiunii
Nu este cazul.
SECŢIUNEA III: BREVIAR DE CALCUL
Nu este cazul.
SECŢIUNEA IV: CAIET DE SARCINI
CAIET DE SARCINI PRIVIND EXECUŢIA LUCRĂRILOR

Prezentul caiet de sarcini are în vedere execuţia propriu-zisă a
lucrărilor rutiere aferente lucrărilor de amenajare trotuare în comuna
PEREGU MARE.
Un rol deosebit trebuie să îl aibă semnalizarea corespunzătoare a
punctelor de lucru şi a celor periculoase, pe timp de zi cât şi de noapte. Se
va demara limita săpăturilor prin folie reflectorizantă şi stâlpi pentru
dirijarea circulaţiei, măsuri completate de iluminare pe timpul nopţii. Din
dotarea executantului, se vor amplasa bariere metalice sau din lemn, iar
circulaţia rutieră va fi dirijată prin indicatoare caracteristice : alte pericole,
lucrări, drum cu denivelări, limitare de viteză, etc.
Trasarea elementelor geometrice se va face prin jalonări, alinieri,
măsurări distanţe cu ruleta.
Punctele caracteristice vor fi materializate prin bare metalice, ţăruşi
de lemn sau marcare cu vopsea şi vor fi reperate faţă de cel puţin două
puncte fixe, situate în afara zonei de lucru (stâlpi, pomi, garduri, etc.).
În vederea transpunerii situaţiei proiectate, sunt necesare o serie de
lucrări premergătoare :
 spargeri şi desfaceri de suprafeţe betonate/dalate la
trotuarele;
 desfaceri de fundaţii din agregate.
Materialele rezultate din desfaceri vor fi încărcate în mijloace de
transport şi evacuate din zonă.
Lucrările de amenajare trotuare constau din:
 realizarea săpăturii casetei necesare structurii rutiere noi

(inclusiv sub borduri ) şi evacuarea excesului;
 după pregătirea patului trotuaului, se va aşterne stratul de
fundaţie de balast compactat inclusiv sub fundaţiile bordurilor proiectate se
vor monta bordurile de beton de 10 x 15 cm pozate pe o fundaţie de 20 x
10 cm din beton C12 / 15 inclusiv la bordurile de delimitare a acceselor;
 după montarea bordurilor, se va aşterne stratul de balast
stabilizat cu ciment (cilindrat corespunzător) pe zona acceselor.
 după atingerea gradului de compactare a stratului de balast
și/sau stabilizat, se va realizat pavajul din dale prefabricate de beton de 6
cm grosime în traseu curent respectiv 8 cm în zona acceselor la proprietăţi,
aşezat pe un substrat de 2-3 cm de nisip pilonat.
PODEŢE
Lucrările pentru amenajarea podeţelor tubulare sunt:
 realizarea săpăturii şi evacuarea excesului;
 aşternerea drenului şi a betonului de poză C8/10
 montarea tuburilor ;
 cofrarea şi execuţia timpanelor din beton C16/20, decofrare;
 realizarea umpluturii cu pământ compactat
 realizarea structurii rutiere de trotuar
Executantul lucrărilor va ţine seama şi de prevederile caietelor de
sarcini pe categorii de lucrări, care însoţesc şi completează prezentul caiet
de sarcini.
Întocmit
Dr.Ing.Herman Cristian
AVIZAT:
I.S.C.ARAD
PROGRAMUL DE CONTROL AL CALITĂŢII LUCRĂRILOR

PROIECTATE ŞI ÎN CURS DE EXECUŢIE
Investiţia : AMENAJARE TROTUARE ÎN LOCALITAEA PEREGU

MARE
Obiectul supus controlului : LUCRĂRI RUTIERE
Beneficiar: PRIMĂRIA ORAȘULUI PEREGU MARE
Proiectant: S.C. LONGHERSIN S.R.L.
Executant:
În conformitate cu:
 Legea nr. 10/1995 ‘‘ Legea privind calitatea în construcţii ‘‘

 C56-85 – Normativ privint verificarea calităţii lucărilor de construcţii şi
instalaţii aferente
 HG 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare şi expertiză
tehnică de calitate a proiectelor , a execuţiei construcţiilor, completat cu îndrumătorul de
aplicare MLPTL nr. 777N/1996.
 HG nr. 272/1994 referitor la Regulamentul privind controlul de stat în
construcţii
 HG 261/1994 pentru aprobarea Regulamentul privind conducerea şi
asigurarea calităţii în construcţii – Regulamentul privind stabilirea categoriei de
importanţă a construcţiilor
 HG 273/1994 privind Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente.
 OG nr. 63/2001 privind Infiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii
 HG 278/1994 – Regulamentul privind certificarea calităţii produselor
folosite în construcţii.
 GH 456-1994 privind ‘‘ regulamentul de recepţie a lucrărilor de montaj
utilaje, instalaţii tehnologice şi a punerii în funcţiune a capacităţiilor de producţie‘‘
Parti
Faza din lucrare supusă obligatoriu Documentele de
cipă la
. crt controlului atestare a controlului
control
B,E, P.V.R
Predare primire amplasament
P măsurători
TERASAMENTE
B,E, P.V.
Trasare
P măsurători
P.V.F.D.
Terminare săpături-cote şi B,E,
măsurători, buletin
recepţie teren de fundare P
analize
Recepţie grad de compactare P.V.L.A.
B,E
pentru fiecare strat de umplutură măsurători
B,E, P.V.F.D.
Recepţie terasamente
P observare
P.V.L.A.
Pregătire pat B,E
măsurători
INFRASURASTRUCTURA ŞI
P.V.L.A.
Fundaţii de balast B,E
SUPRASTRUCTURA
măsurători
B,E, P.V.L.A.
Fundaţii din balast stabilizat
P măsurători
P.V.F.D.
B,E,
Recepţie fundaţii măsurători, buletin
P
analize
P.V.R.
B,E,
Strat de uzură pavaj buletin analize,
0 P
observare
B,E, P.V.R.
Recepţia preliminară
1 P observare
B,E, P.V.R.
Recepţia finală
2 P observare
P.V.L.A.
Pregătire pat B,E
3 măsurători
P.V.F.D.
Execuţie fundaţii –montare B,E,
măsurători, buletin
PODEȚE
4 tuburi P
analize
P.V.L,A.
B,E,
Măsurători,Buletin
5 Execuţie elevaţii P
analize
B,E, P.V.R.
Recepţia preliminară
6 P observare
B,E, P.V.R.
Recepţia finală
7 P observare
NOTAȚII
P.V. - proces verbal
P.V.R. - proces verbal de observare;
P.V.L.A. - proces verbal de recepţie lucrări ascunse
P.V.F.D. - proces verbal de recepţie fază determinantă
B - beneficiar
E - executant
P - proiectant
I - I.S.C. teritorială
NOTĂ
Conform reglementărilor în vigoare, executantul şi beneficiarul are
obligaţia de a anunţa, cu cel puţin 10 zile înaintea fazei determinante pe cei
care trebuie sa participe la realizarea controlului şi întocmirea actelor;
Beneficiarul va lua toate măsurile pentru aducerea la îndeplinire a
obligaţiilor ce+i revin conform Legii 10-1995.
Un exemplar din prezentul program şi actele mai sus menţionate
precum şi proiectul se vor anexa la Cartea tehnică a construcţiei.
Proiectant Beneficiar Executant
S.C. LONGHERSIN S.R.L. PRIMĂRIA COMUNA

TIMIȘOARA PEREGU MARE
7,0,ù2$5$ NR. PROIECT: 111/ 2020 PAG.25
S(&ğ,81($9: /,67(&8&$17,7Ă‫܉‬,'(/8&5Ă5,
6XQWDWD‫܈‬DWHvQDQH[D
6(&ğ,81($9,: GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A

,19(67,‫܉‬,(,38%/,&(
AN 1
'HQXPLUHDOXFUăULORU
L1 L2 L3
&RQVXOWDQ‫܊‬ă
$VWHQĠăWHKQLFăGLQSDUWHDSURLHFWDQWXOXL
$VLJXUDUHDVXSUDYHJKLHULLSULQLQVSHFWRULGHúDQWLHU
63$5*(5,ù,'(6)$&(5,
TERASAMENTE
PODETE
,1)5$6758&785Ă)81'$‫܉‬,,
PAVAJ TROTUARE
ÎNTOCMIT,
Dr.Ing.Herman Cristian
ANEXA 1
OBIECTIV: AMENAJARE TROTUARE IN LOCALITATEA PEREG
MARE
Beneficiar: Peregu Mare
Proiectant: SC LONGHERSIN SRL
Executant: ________________________________________
FORMULARUL F1 - CENTRALIZATORUL
cheltuielilor pe obiectiv
Nr. cap./ Valoarea

Din care:
subcap. cheltuielilor pe
Denumirea capitolelor de cheltuieli obiect C+M
deviz general
(exclusiv TVA)
lei lei
1 2 3 4
1.2 Amenajarea terenului
1.3 Amenajari pentru protectia mediului si aducerea terenului la
starea initiala
1.4 Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilitatilor
2 Realizarea utilitatilor necesare obiectivului
3.5 Proiectare
3.5.1 Tema de proiectare
3.5.2 Studiu de prefezabilitate
3.5.3 Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrarilor de
interventii si deviz general
3.5.4 Documentatiile tehnice necesare in vederea obtinerii
avizelor/acordurilor/autorizatiilor
3.5.5 Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a
detaliilor de executie
3.5.6 Proiect tehnic si detalii de executie
4 Investitia de baza
4.1.1 [0129.1] Peregu Mare DJ709J sector b stg
4.1.2 [0129.2] Peregu Mare DJ709J sector b dr
4.1.3 [0129.3] Peregu Mare DJ709J sector c dr
4.1.4 [0129.4] Peregu Mare DJ709J sector d dr
4.1.5 [0129.5] Peregu Mare DJ709J sector e stg
4.1.6 [0129.6] Peregu Mare DJ709J sector f stg
4.1.7 [0129.7] Peregu Mic DJ709J sector d stg
4.1.8 [0129.8] Peregu Mic DJ709J sector e stg
4.1.9 [0129.9] Peregu Mic DJ709J sector g stg
4.1.10 [0129.10] Peregu Mic strada 1 sector b stg
4.1.11 [0129.11] Peregu Mic str 1 c dr
4.1.12 [0129.12] Peregu Mic str 1 d dr
4.1.13 [0129.13] Peregu Mic str2 sector a dr
4.1.14 [0129.14] Peregu Mic str2 sector b dr
4.1.15 [0129.15] Peregu Mic str4 sector a stg
4.1.16 [0129.16] Peregu Micstrada 4 sector b stg
4.1.17 [0129.17] Peregu Mic strada 6 sector b dr
4.1.18 [0129.18] Peregu Mic str 9 stg
4.1.19 [0129.19] Peregu Mic str 13 sector d-e dr
5.1 Organizare de santier
6.2 Probe tehnologice si teste
TOTAL VALOARE (exclusiv TVA)

TVA 19 %
TOTAL VALOARE (inclusiv TVA)
CENTRALIZATORUL cheltuielilor pe obiectiv: AMENAJARE TROTUARE IN LOCALITATEA PEREGU MARE
1 2 3 4
1 euro = lei, curs la data de
Beneficiar, Proiectant
Raport generat cu ISDP , www.devize.ro, e-mail: suport@intelsoftdeviz.ro, tel.: 0236 477.007

MARE
Executant: ________________________________________
FORMULARUL F2 - CENTRALIZATORUL
cheltuielilor pe obiect si categorii de lucrari
Nr. Valoare
cap./subcap. (exclusiv TVA)
Cheltuieli pe categoria de lucrari
deviz general lei
1 2 3
I. Lucrari de constructii si instalatii
4.1.1 [0129.1] Peregu Mare DJ709J sector b stg
4.1.1.1 [0129.1.1] DESFACERI, TERASAMENTE
4.1.1.2 [0129.1.2] TROTUARE
4.1.1.3 [0129.1.3] PODET
4.1.2 [0129.2] Peregu Mare DJ709J sector b dr
4.1.2.2 [0129.2.2] TROTUARE
4.1.2.3 [0129.2.3] PODET
4.1.3 [0129.3] Peregu Mare DJ709J sector c dr
4.1.3.2 [0129.3.2] TROTUARE
4.1.3.3 [0129.3.3] PODET
4.1.4 [0129.4] Peregu Mare DJ709J sector d dr
4.1.4.2 [0129.4.2] TROTUARE
4.1.4.3 [0129.4.3] PODET
4.1.5 [0129.5] Peregu Mare DJ709J sector e stg
4.1.5.2 [0129.5.2] TROTUARE
4.1.6 [0129.6] Peregu Mare DJ709J sector f stg
4.1.6.2 [0129.6.2] TROTUARE
4.1.7 [0129.7] Peregu Mic DJ709J sector d stg
4.1.7.2 [0129.7.2] TROTUARE
4.1.7.3 [0129.7.3] PODET
4.1.8 [0129.8] Peregu Mic DJ709J sector e stg
4.1.8.2 [0129.8.2] TROTUARE
4.1.8.3 [0129.8.3] PODET
4.1.9 [0129.9] Peregu Mic DJ709J sector g stg
4.1.9.2 [0129.9.2] TROTUARE
4.1.9.3 [0129.9.3] PODET
4.1.10 [0129.10] Peregu Mic strada 1 sector b stg
4.1.10.2 [0129.10.2] TROTUARE
4.1.10.3 [0129.10.3] PODET
1 2 3
4.1.11 [0129.11] Peregu Mic str 1 c dr
4.1.11.2 [0129.11.2] TROTUARE
4.1.11.3 [0129.11.3] PODET
4.1.12 [0129.12] Peregu Mic str 1 d dr
4.1.12.2 [0129.12.2] TROTUARE
4.1.12.3 [0129.12.3] PODET
4.1.13 [0129.13] Peregu Mic str2 sector a dr
4.1.13.2 [0129.13.2] TROTUARE
4.1.13.3 [0129.13.3] PODET
4.1.14 [0129.14] Peregu Mic str2 sector b dr
4.1.14.2 [0129.14.2] TROTUARE
4.1.15 [0129.15] Peregu Mic str4 sector a stg
4.1.15.2 [0129.15.2] TROTUARE
4.1.15.3 [0129.15.3] PODET
4.1.16 [0129.16] Peregu Micstrada 4 sector b stg
4.1.16.2 [0129.16.2] TROTUARE
4.1.16.3 [0129.16.3] PODET
4.1.17 [0129.17] Peregu Mic strada 6 sector b dr
4.1.17.2 [0129.17.2] TROTUARE
4.1.18 [0129.18] Peregu Mic str 9 stg
4.1.18.2 [0129.18.2] TROTUARE
4.1.19 [0129.19] Peregu Mic str 13 sector d-e dr
4.1.19.2 [0129.19.2] TROTUARE
4.1.19.3 [0129.19.3] PODET
TOTAL I
II. Montaj utilaje si echipamente tehnologice
4.2 Montaj utilaje, echipamente tehnologice si functionale
TOTAL II
III. Procurare
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj
4.4 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care nu necesita montaj si
echipamente de transport
4.5 Dotari
4.6 Active necorporale
TOTAL III
IV. Probe tehnologice si teste
6.2 Probe tehnologice si teste
TOTAL IV
TOTAL VALOARE (exclusiv TVA):

TVA 19%:
TOTAL VALOARE:
1 2 3

MARE
Executant: ________________________________________
F3 - LISTA cuprinzand cantitatile de lucrari

- lei -
SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA
Nr. Capitolul de lucrari U.M. Cantitatea
0 1 2 3 4 5=3x4
OBIECTUL: Peregu Mare DJ709J sector b stg
STADIUL FIZIC: DESFACERI, TERASAMENTE
1 DG01A1 Desfacere de pavaje sau fundatii din piatra mp 288.00
bruta, bolovani sau alicarie din piatra bruta material:
sau din bolovani asezate pe nisip; manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 37.44
2 TSC03G1 Sapatura mecanica cu excavatorul de 100 0.80
0.40-0.70 mc,cu motor cu ardere interna si mc material:
comanda hidraulica,in :...pamant cu manopera:
umiditate naturala,descarcare in
utilaj:
autovehicule teren catg 3
transport:
3 TSA01D1 Sapatura manuala de pamant in spatii mc 31.00
inchise la deblee,in canale deschise,in material:
gropi de imprumut la indepartarea stratului manopera:
vegetal de 10-30 cm grosime etc....in
utilaj:
pamant cu umiditate natuala aruncarea in
transport:
depozit sau vehicul la H<0.6 teren foarte
tare
manopera ore 71.30
4 TSC35B3 Excavat,transport,cu incarcator frontal,la 100 0.60
distante de :...incarcare in autovehicul cu mc material:
incarcator frontal pe pneuri de 1.5-4.0 manopera:
mc,pamant din teren categoria 2 la distanta
utilaj:
< 10 m
transport:
5 TRA01A05 Transportul rutier tona 252.00
al...materialelor,semifabricatelor cu material:
autobasculanta pe dist.= 5 km. manopera:
utilaj:
transport:
6 TSD02A1 Imprastierea pamantului afanat provenit 100 1.00
din teren categoria 1 sau 2,executata cu mc material:
buldozer pe tractor cu senile de 65-80 manopera:
CP,in straturi cu grosimea de:...15-20 cm
utilaj:
transport:
procent material manopera utilaj transport total
Cheltuieli directe:
Recapitulatia: Recap 1 ianuarie 2019
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Total Inclusiv Cheltuieli Directe:
Cheltuieli indirecte
Total Inclusiv Cheltuieli indirecte:
Profit
Total Inclusiv Profit:
STADIUL FIZIC: TROTUARE
0 1 2 3 4 5=3x4
1 TSE06B1 Pregatirea platformei de pamant in vederea 100 4.10
asternerii unui strat izolator sau de mp material:
reparatie dni nisip sau balast,prin nivelarea manopera:
manuala si compactarea cu rulou
utilaj:
compresor static autopropulsat,de 10-12
transport:
t,in:...pamant coeziv
greutate materiale tone 4.10
manopera ore 37.04
2 DA06B1 Strat de agregate naturale cilindrate mc 27.00
(balast), avand functia de rezidenta filtranta, material:
izolatoare, antigeliva si anticapilara, cu manopera:
asternere mecanica;
utilaj:
transport:
manopera ore 9.99
3 DA06A1 Strat de agregate naturale cilindrate mc 12.00
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 13.92
4 DA10B1 Strat rutier din materiale mc 2.50
granulare,stabilizate cu ciment sau var si material:
zgura granulata prin metoda amestecarii in manopera:
statii fixe,executata cu asternere mecanica;
utilaj:
transport:
manopera ore 2.20
5 DA10A1 Strat rutier din materiale mc 1.10
statii fixe,executata cu asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 1.58
6 DZ01A1 Prepararea in statii fixe a amestecurilor mc 3.60
pentru straturi rutiere stabilizate executate material:
din : balast cu 4 % ciment manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 1.39
7 DE10A1 Borduri prefabricate din beton pentru m 400.00
trotuare 20 x 25cm,pe fundatie din beton 30 material:
x 15 cm manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 234.40
8 CZ0106A1 Beton marca B 200, cu agregate grele, mc 12.00
sortate cu granulatia pâna la 16 mm, material:
pentru beton armat in elemente cu manopera:
sectiunea redusa sau armaturi foarte dese
utilaj:
si în piloti Franki, preparat cu ciment M 30
transport:
în instalatii centralizate;.
manopera ore 1.02
0 1 2 3 4 5=3x4
9 TRA06A40 Transportul rutier al betonului-mortarului cu tona 29.40
autobetoniera de...5,5 mc dist.=40 km material:
manopera:
utilaj:
transport:
10 DD01A1 Pavaj executat cu calupuri calitatea 1 pe un mp 341.00
strat de nisip;(ASIMILAT) material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 245.52
11 2205329 Calupuri bazalt 18x18x30 cm kg -65,813.00
material:
manopera:
utilaj:
transport:
greutate materiale tone -65.81
12 20020605 Pavaj din beton grosime 6 cm mp 306.00
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
14 TRI1AC02F3 Incarcare...materiale tona 54.40
gr.c-ambalate,10-50kg deplas.prin purtare material:
pina la 10m,fragil rampa,teren-auto ctg manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 27.20
15 TRI1AC13F3 Descarcare...materiale tona 54.40
gr.c-ambalate,10-50 kg deplas.prin purtare material:
pina la 10m,frag..auto-rampa,teren ctg manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 27.20
utilaj:
transport:
17 TRB01C13 Transportul...materialelor cu roaba pe tona 46.00
pneuri inc aruncare desc rasturnare material:
grup1-3 distanta 30m manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 31.10
Cheltuieli directe:
0 1 2 3 4 5=3x4
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
STADIUL FIZIC: PODET
limitate,avand sub 1.00 m sau peste 1.00 material:
m latime,executata fara sprijini,cu taluz manopera:
vertical,la
utilaj:
fundatii,canale,subsoluri,drenuri,trepte de
transport:
infratire etc....in pamant necoeziv sau slab
coeziv adancime ,0.75m teren foarte tare
manopera ore 7.95
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 0.23
5 PC02A1 Cofraje pentru beton elevatie si ziduri sprij. mp 6.00
din panouri cu placaj p cu suprafete...plane material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 5.71
6 PB07A1 Turnare beton simplu b150 in arce,bolti mc 0.20
podete...tubularemanual material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.64
6.L 2100945 Beton de ciment B 150 stas 3622 mc 0.20
7 2804541 Tub bet.s.circ.talpa cep si buza 400x1000 buc 5.00
s816 material:
manopera:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
8 DC04B1 Taierea cu masina cu discuri diamantate a m 6.00
rosturilor de contractie si dilatatie in material:
betonul de uzura la : drumuri; manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 1.76
utilaj:
transport:
10 PB06A1 Turnare beton simp. b100 in elev. mc 1.10
culei,aripi,zid,timpan...manual material:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 2.63
11 TSD01B1 Imprastierea cu lopata a pamant. mc 1.00
afinat,strat uniform 10-30cm. gros cu material:
sfarim. bulg. teren...teren mijlociu manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.31
12 TSD05B1 Compactarea cu maiul mecanic de 100 0.01
150-200 Kg a umpluturilor in straturi mc material:
succesive de 20-30 cm grosime,exclusiv manopera:
udarea fiecarui strat in parte,umpluturile
utilaj:
executandu-se din :...pamant coeziv
transport:
manopera ore 0.09
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.81
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
OBIECTUL: Peregu Mare DJ709J sector b dr
0 1 2 3 4 5=3x4
1 DG06B1 Spargerea si desfacerea betonului de mc 19.20
ciment pe suprafete limitate, pentru material:
pozarea cablurilor, conductelor, podetelor manopera:
si gurilor de scurgere etc, executate in :
utilaj:
alei, trotuare sau fundatii de drumuri.
transport:
manopera ore 64.90
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
tare
manopera ore 69.00
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
utilaj:
transport:
manopera ore 37.04
0 1 2 3 4 5=3x4
asternere mecanica;
utilaj:
transport:
manopera ore 9.99
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 13.92
utilaj:
transport:
manopera ore 2.29
utilaj:
transport:
manopera ore 1.58
utilaj:
transport:
manopera ore 1.42
x 15 cm manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 294.17
utilaj:
transport:
manopera ore 1.28
manopera:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 237.60
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 28.05
utilaj:
transport:
manopera ore 28.05
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 31.77
Cheltuieli directe:
0 1 2 3 4 5=3x4
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
vertical,la
utilaj:
transport:
manopera ore 7.95
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 0.23
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 5.71
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.64
s816 material:
manopera:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
manopera ore 1.76
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 2.63
utilaj:
transport:
manopera ore 0.31
utilaj:
transport:
manopera ore 0.09
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.81
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
OBIECTUL: Peregu Mare DJ709J sector c dr
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
manopera ore 67.60
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
tare
manopera ore 55.20
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
utilaj:
transport:
manopera ore 28.01
0 1 2 3 4 5=3x4
asternere mecanica;
utilaj:
transport:
manopera ore 7.77
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 10.44
utilaj:
transport:
manopera ore 1.58
utilaj:
transport:
manopera ore 1.15
utilaj:
transport:
manopera ore 1.00
x 15 cm manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 175.21
utilaj:
transport:
manopera ore 0.77
manopera:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 188.64
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 20.75
utilaj:
transport:
manopera ore 20.75
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 23.66
Cheltuieli directe:
0 1 2 3 4 5=3x4
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
vertical,la
utilaj:
transport:
manopera ore 2.65
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 0.01
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 1.90
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.32
s816 material:
manopera:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
manopera ore 0.59
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.86
utilaj:
transport:
manopera ore 0.12
utilaj:
transport:
manopera ore 0.04
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.30
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
OBIECTUL: Peregu Mare DJ709J sector d dr
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
manopera ore 66.25
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
tare
manopera ore 69.00
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
utilaj:
transport:
manopera ore 36.14
0 1 2 3 4 5=3x4
asternere mecanica;
utilaj:
transport:
manopera ore 9.62
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 13.92
utilaj:
transport:
manopera ore 1.85
utilaj:
transport:
manopera ore 1.30
utilaj:
transport:
manopera ore 1.19
x 15 cm manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 242.02
utilaj:
transport:
manopera ore 1.05
manopera:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 236.88
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 26.55
utilaj:
transport:
manopera ore 26.55
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 30.42
Cheltuieli directe:
0 1 2 3 4 5=3x4
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
vertical,la
utilaj:
transport:
manopera ore 5.30
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 0.16
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 3.81
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.39
s816 material:
manopera:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
manopera ore 1.18
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 1.79
utilaj:
transport:
manopera ore 0.22
utilaj:
transport:
manopera ore 0.62
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.59
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
OBIECTUL: Peregu Mare DJ709J sector e stg
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
tare
manopera ore 71.30
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
utilaj:
transport:
manopera ore 37.94
asternere mecanica;
utilaj:
transport:
manopera ore 9.99
0 1 2 3 4 5=3x4
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 13.92
utilaj:
transport:
manopera ore 1.32
utilaj:
transport:
manopera ore 1.01
utilaj:
transport:
manopera ore 0.85
x 15 cm manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 279.52
utilaj:
transport:
manopera ore 1.22
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 249.12
0 1 2 3 4 5=3x4
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 28.35
utilaj:
transport:
manopera ore 28.35
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 31.77
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
OBIECTUL: Peregu Mare DJ709J sector f stg
0 1 2 3 4 5=3x4
DG01A1 Desfacere de pavaje sau fundatii din piatra mp 108.00
utilaj:
transport:
manopera ore 14.04
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
tare
manopera ore 34.50
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
utilaj:
transport:
manopera ore 18.97
0 1 2 3 4 5=3x4
asternere mecanica;
utilaj:
transport:
manopera ore 5.18
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 6.96
utilaj:
transport:
manopera ore 1.06
utilaj:
transport:
manopera ore 0.86
utilaj:
transport:
manopera ore 0.69
x 15 cm manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 159.39
utilaj:
transport:
manopera ore 0.70
manopera:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 120.24
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 14.45
utilaj:
transport:
manopera ore 14.45
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 16.22
Cheltuieli directe:
0 1 2 3 4 5=3x4
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
OBIECTUL: Peregu Mic DJ709J sector d stg
utilaj:
transport:
manopera ore 13.52
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
tare
manopera ore 34.50
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
manopera ore 17.89
asternere mecanica;
utilaj:
transport:
manopera ore 4.81
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 6.96
x 15 cm manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 130.09
utilaj:
transport:
manopera ore 0.57
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 118.80
material:
manopera:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 13.25
utilaj:
transport:
manopera ore 13.25
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 14.87
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
vertical,la
utilaj:
transport:
manopera ore 7.95
utilaj:
< 10 m
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 0.23
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 5.71
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.64
s816 material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 1.76
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 2.63
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
manopera ore 0.31
utilaj:
transport:
manopera ore 0.09
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.81
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
OBIECTUL: Peregu Mic DJ709J sector e stg
utilaj:
transport:
manopera ore 17.16
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
tare
manopera ore 46.00
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
utilaj:
transport:
manopera ore 23.85
asternere mecanica;
utilaj:
transport:
manopera ore 6.29
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 9.28
utilaj:
transport:
manopera ore 1.14
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
manopera ore 0.86
utilaj:
transport:
manopera ore 0.73
x 15 cm manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 178.14
utilaj:
transport:
manopera ore 0.78
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 156.96
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
manopera ore 18.00
utilaj:
transport:
manopera ore 18.00
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 20.28
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
vertical,la
utilaj:
transport:
manopera ore 5.30
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 0.16
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 3.81
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.39
s816 material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 1.18
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 1.79
utilaj:
transport:
manopera ore 0.22
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
manopera ore 0.62
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.59
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
OBIECTUL: Peregu Mic DJ709J sector g stg
utilaj:
transport:
manopera ore 45.97
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
tare
manopera ore 48.30
utilaj:
< 10 m
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
utilaj:
transport:
manopera ore 24.84
asternere mecanica;
utilaj:
transport:
manopera ore 6.66
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 9.28
utilaj:
transport:
manopera ore 0.88
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
manopera ore 0.72
utilaj:
transport:
manopera ore 0.58
x 15 cm manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 178.14
utilaj:
transport:
manopera ore 0.78
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 164.88
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
manopera ore 18.60
utilaj:
transport:
manopera ore 18.60
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 20.96
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
vertical,la
utilaj:
transport:
manopera ore 5.30
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 0.16
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 3.81
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.39
s816 material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 1.18
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 1.79
utilaj:
transport:
manopera ore 0.22
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
manopera ore 0.62
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.59
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
OBIECTUL: Peregu Mic strada 1 sector b stg
utilaj:
transport:
manopera ore 11.83
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
tare
manopera ore 9.20
utilaj:
< 10 m
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
utilaj:
transport:
manopera ore 5.15
asternere mecanica;
utilaj:
transport:
manopera ore 1.48
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 2.32
x 15 cm manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 45.12
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
manopera ore 0.20
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 32.40
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 3.90
utilaj:
transport:
manopera ore 3.90
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 4.73
Cheltuieli directe:
0 1 2 3 4 5=3x4
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
vertical,la
utilaj:
transport:
manopera ore 5.30
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 0.16
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 3.81
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.39
s816 material:
manopera:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
manopera ore 1.18
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 1.79
utilaj:
transport:
manopera ore 0.22
utilaj:
transport:
manopera ore 0.62
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.59
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
OBIECTUL: Peregu Mic str 1 c dr
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
manopera ore 54.08
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
tare
manopera ore 50.60
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
utilaj:
transport:
manopera ore 25.57
0 1 2 3 4 5=3x4
asternere mecanica;
utilaj:
transport:
manopera ore 7.40
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 10.44
utilaj:
transport:
manopera ore 2.02
utilaj:
transport:
manopera ore 1.44
utilaj:
transport:
manopera ore 1.27
x 15 cm manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 157.05
utilaj:
transport:
manopera ore 0.69
manopera:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 174.96
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 19.25
utilaj:
transport:
manopera ore 19.25
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 22.31
Cheltuieli directe:
0 1 2 3 4 5=3x4
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
vertical,la
utilaj:
transport:
manopera ore 5.30
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 0.16
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 3.81
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.39
s816 material:
manopera:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
manopera ore 1.18
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 1.79
utilaj:
transport:
manopera ore 0.22
utilaj:
transport:
manopera ore 0.62
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.59
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
OBIECTUL: Peregu Mic str 1 d dr
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
manopera ore 14.95
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
tare
manopera ore 29.90
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
utilaj:
transport:
manopera ore 16.26
0 1 2 3 4 5=3x4
asternere mecanica;
utilaj:
transport:
manopera ore 4.07
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 5.80
x 15 cm manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 123.06
utilaj:
transport:
manopera ore 0.54
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 106.56
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
manopera ore 12.05
utilaj:
transport:
manopera ore 12.05
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 13.52
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
vertical,la
utilaj:
transport:
manopera ore 5.30
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 0.16
0 1 2 3 4 5=3x4
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 3.81
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.39
s816 material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 1.18
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 1.79
utilaj:
transport:
manopera ore 0.22
utilaj:
transport:
manopera ore 0.62
0 1 2 3 4 5=3x4
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.59
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
OBIECTUL: Peregu Mic str2 sector a dr
utilaj:
transport:
manopera ore 5.46
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
tare
manopera ore 25.30
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
utilaj:
transport:
manopera ore 12.56
asternere mecanica;
utilaj:
transport:
manopera ore 4.07
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 5.34
utilaj:
transport:
manopera ore 1.06
utilaj:
transport:
manopera ore 0.86
utilaj:
transport:
manopera ore 0.69
0 1 2 3 4 5=3x4
x 15 cm manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 91.42
utilaj:
transport:
manopera ore 0.40
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 95.76
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 10.70
utilaj:
transport:
manopera ore 10.70
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 12.84
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
vertical,la
utilaj:
transport:
manopera ore 2.65
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 0.01
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 1.90
0 1 2 3 4 5=3x4
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.32
s816 material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.59
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.86
utilaj:
transport:
manopera ore 0.12
utilaj:
transport:
manopera ore 0.04
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.30
0 1 2 3 4 5=3x4
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
OBIECTUL: Peregu Mic str2 sector b dr
utilaj:
transport:
manopera ore 51.04
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
tare
manopera ore 52.90
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
manopera ore 29.09
asternere mecanica;
utilaj:
transport:
manopera ore 7.77
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 10.44
utilaj:
transport:
manopera ore 0.79
utilaj:
transport:
manopera ore 0.58
utilaj:
transport:
manopera ore 0.50
x 15 cm manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 243.78
utilaj:
transport:
manopera ore 1.06
0 1 2 3 4 5=3x4
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 187.20
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 22.10
utilaj:
transport:
manopera ore 22.10
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 25.01
Cheltuieli directe:
0 1 2 3 4 5=3x4
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
OBIECTUL: Peregu Mic str4 sector a stg
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
tare
manopera ore 82.80
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
utilaj:
transport:
manopera ore 44.36
0 1 2 3 4 5=3x4
asternere mecanica;
utilaj:
transport:
manopera ore 11.84
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 16.24
utilaj:
transport:
manopera ore 1.32
utilaj:
transport:
manopera ore 1.01
utilaj:
transport:
manopera ore 0.85
x 15 cm manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 331.68
utilaj:
transport:
manopera ore 1.45
manopera:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 292.32
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 33.30
utilaj:
transport:
manopera ore 33.30
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 37.18
Cheltuieli directe:
0 1 2 3 4 5=3x4
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
vertical,la
utilaj:
transport:
manopera ore 2.65
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 0.01
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 1.90
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.32
s816 material:
manopera:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
manopera ore 0.59
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.86
utilaj:
transport:
manopera ore 0.12
utilaj:
transport:
manopera ore 0.04
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.30
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
OBIECTUL: Peregu Micstrada 4 sector b stg
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
manopera ore 10.82
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
tare
manopera ore 66.70
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
utilaj:
transport:
manopera ore 35.86
0 1 2 3 4 5=3x4
asternere mecanica;
utilaj:
transport:
manopera ore 9.62
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 13.92
utilaj:
transport:
manopera ore 1.67
utilaj:
transport:
manopera ore 1.15
utilaj:
transport:
manopera ore 1.04
x 15 cm manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 281.28
utilaj:
transport:
manopera ore 1.22
manopera:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 234.00
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 27.25
utilaj:
transport:
manopera ore 27.25
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 31.10
Cheltuieli directe:
0 1 2 3 4 5=3x4
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
vertical,la
utilaj:
transport:
manopera ore 7.95
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 0.23
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 5.71
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.64
s816 material:
manopera:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
manopera ore 1.76
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 2.63
utilaj:
transport:
manopera ore 0.31
utilaj:
transport:
manopera ore 0.09
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.81
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
OBIECTUL: Peregu Mic strada 6 sector b dr
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
manopera ore 19.50
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
tare
manopera ore 41.40
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
utilaj:
transport:
manopera ore 21.68
0 1 2 3 4 5=3x4
asternere mecanica;
utilaj:
transport:
manopera ore 5.92
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 8.12
utilaj:
transport:
manopera ore 1.14
utilaj:
transport:
manopera ore 0.86
utilaj:
transport:
manopera ore 0.73
x 15 cm manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 152.95
utilaj:
transport:
manopera ore 0.67
manopera:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 144.72
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 16.35
utilaj:
transport:
manopera ore 16.35
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 18.93
Cheltuieli directe:
0 1 2 3 4 5=3x4
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
OBIECTUL: Peregu Mic str 9 stg
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
tare
manopera ore 55.20
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
utilaj:
transport:
manopera ore 29.18
0 1 2 3 4 5=3x4
asternere mecanica;
utilaj:
transport:
manopera ore 8.14
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 11.60
utilaj:
transport:
manopera ore 1.85
utilaj:
transport:
manopera ore 1.30
utilaj:
transport:
manopera ore 1.16
x 15 cm manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 218.58
utilaj:
transport:
manopera ore 0.95
manopera:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 192.24
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 22.20
utilaj:
transport:
manopera ore 22.20
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 25.69
Cheltuieli directe:
0 1 2 3 4 5=3x4
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
OBIECTUL: Peregu Mic str 13 sector d-e dr
utilaj:
transport:
manopera ore 32.31
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
tare
manopera ore 98.90
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
manopera ore 52.58
asternere mecanica;
utilaj:
transport:
manopera ore 14.80
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 19.72
utilaj:
transport:
manopera ore 4.49
utilaj:
transport:
manopera ore 3.17
utilaj:
transport:
manopera ore 2.81
x 15 cm manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 418.40
utilaj:
transport:
manopera ore 1.83
0 1 2 3 4 5=3x4
manopera:
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 342.00
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
material:
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 40.65
utilaj:
transport:
manopera ore 40.65
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 46.64
Cheltuieli directe:
0 1 2 3 4 5=3x4
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
vertical,la
utilaj:
transport:
manopera ore 5.30
utilaj:
< 10 m
transport:
utilaj:
transport:
asternere manuala;
utilaj:
transport:
manopera ore 0.16
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 3.81
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.39
s816 material:
manopera:
utilaj:
transport:
0 1 2 3 4 5=3x4
utilaj:
transport:
manopera ore 1.18
utilaj:
transport:
manopera:
utilaj:
transport:
manopera ore 1.79
utilaj:
transport:
manopera ore 0.22
utilaj:
transport:
manopera ore 0.62
manopera:
utilaj:
transport:
utilaj:
transport:
manopera ore 0.59
Cheltuieli directe:
Contributie
asiguratorie pentru
munca (CAM)
Profit
0 1 2 3 4 5=3x4
Cheltuieli directe:
Recapitulatie:
TOTAL GENERAL (faraTVA):
TVA:
TOTAL GENERAL:

TIMIŞOARA
CAIETE DE SARCINI GENERALE
” AMENAJARE TROTUARE
IN COMUNA PEREGU MARE”
VOLUMUL II
PROIECT 111/2020
CUPRINS
Nr. 1. - LUCRĂRI DE TERASAMENTE

Nr. 2. - FUNDAŢII DE BALAST ŞI/SAU DE BALAST
STABILIZAT
Nr. 3. - PIATRĂ SPARTĂ ŞI/SAU PIATRĂ SPARTĂ
AMESTEC OPTIMAL
Nr. 4. - LUCRĂRI DE PAVAJE
Nr. 5. - LUCRĂRI DE PODEȚE
Nr. 6. - BETON DE CIMENT ÎN FUNDAŢIA BORDURILOR
ȘI MONTAJ BORDURI
TIMIŞOARA
CAIETE DE SARCINI
CAIET DE SARCINI NR. 1
LUCRÃRI DE TERASAMENTE
2
CAIET DE SARCINI
CUPRINS
pag.
CAP.I. GENERALITÃTI 4
ART. 1. DOMENIU DE APLICARE 4

ART. 2. PREVEDERI GENERALE 4
CAP.II. MATERIALE FOLOSITE 5
ART. 3. PÃMÂNT VEGETAL 5

ART. 4. PÃMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE 5
ART. 5. APA DE COMPACTARE 8
ART. 6. PÃMÂNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE 9
ART. 7. VERIFICAREA CALITÃTII PÃMÂNTURILOR 9
CAP.III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR 10
ART. 8. PICHETAJUL LUCRÃRILOR 10

ART. 9. LUCRÃRI PREGÃTITOARE 11
ART.10. MISCAREA PÃMÂNTULUI 12
ART.11. GROPI DE ÎMPRUMUT SI DEPOZITE 14
ART.12. EXECUTIA DEBLEURILOR 16
ART.13. PREGÃTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI 19
ART.14. EXECUTIA RAMBLEURILOR 20
14.1. Prescriptii generale 20
14.2. Modul de executie a rambleurilor 20
14.3. Compactarea rambleurilor 21
14.4. Controlul compactãrii 23
14.5. Profiluri si taluzuri 23
14.6. Prescriptii aplicabile pãmânturilor sensibile la apã 25
14.7. Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stâncos 26
3
pag.
14.8. Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase 27

14.9. Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrãrilor
de artã 27
14.10. Protectia împotriva apei 28
ART.15. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR 28
ART.16. FINISAREA PLATFORMEI 28
ART.17. ACOPERIREA CU PÃMÂNT VEGETAL 29
ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE 29
ART.19. ÎNTRETINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE
GARANTIE 30
ART.20. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRÃRILOR 30
CAP.IV. RECEPTIA LUCRÃRILOR 34
ART.21. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 34

ART.22. RECEPTIA PRELIMINARÃ, LA TERMINAREA
LUCRÃRILOR 36
ART.23. RECEPTIA FINALÃ 36
ANEXÃ – DOCUMENTE DE REFERINTA 37

4
CAPITOLUL I
GENERALITÃTI
ART.1. DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplicã la executarea terasamentelor pentru modernizarea,
constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce
trebuie sã fie îndeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor,
compactarea, nivelarea si finisarea lucrãrilor, controlul calitãtii si conditiile de receptie.
ART.2. PREVEDERI GENERALE

2.1 La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 si alte
standarde si normative în vigoare, la data executiei, în mãsura în care acestea completeazã si
nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unitãti
de specialitate, efectuarea tuturor încercãrilor si determinãrilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat sã efectueze, la cererea beneficiarului, si alte verificãri
suplimentare fatã de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sã asigure adoptarea mãsurilor tehnologice si
organizatorice care sã conducã la respectarea strictã a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat sã tinã evidenta zilnicã a terasamentelor executate, cu
rezultatele testelor si a celorlalte cerinte.
2.6. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul
poate dispune întreruperea executiei lucrãrilor si luarea mãsurilor care se impun, pe
cheltuiala Antreprenorului.
5
C A P I T O L U L II
MATERIALE FOLOSITE
ART.3. PÃMÂNT VEGETAL

Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeazã a fi însãmântate sau plantate se foloseste
pãmânt vegetal rezultat de la curãtirea terenului si cel adus de pe alte suprafete locale de
teren, cu pãmânt vegetal corespunzãtor.
ART.4. PÃMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE

4.1. Categoriile si tipurile de pãmânturi clasificate conform STAS 1243 care se
folosesc la executarea terasamentelor sunt date în tabelele 1.a si 1.b.
4.2. Pãmânturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice conditii climaterice si
hidrologice, la orice înãltime de terasament, fãrã a se lua mãsuri speciale.
4.3. Pãmânturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate în orice conditii
climaterice, hidrologice si la orice înãltime de terasament, compactarea lor necesitând o
tehnologie adecvatã.
4.4. Pãmânturile prãfoase si argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când conditiile
hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea
prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind actiunea fenomenului de înghet-dezghet la lucrãri de
drum.
4.5. În cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în pãmânturi
rele sau foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate în stare uscatã compactatã mai
micã de 1,5 g/cmc, vor fi înlocuite cu pãmânturi de calitate satisfãcãtoare sau vor fi
stabilizate mecanic sau cu lianti (var, cenusã de furnal, etc.). Înlocuirea sau stabilizarea se
vor face pe toatã lãtimea platformei, la o adâncime de minimum 20 cm în cazul pãmânturilor
rele si de minimum 50 cm în cazul pãmânturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate în
stare uscatã compactatã mai micã de 1,5 g/cmc. Adâncimea se va considera sub nivelul
patului drumului si se va stabili în functie de conditiile locale concrete, de cãtre Inginer.
Tabel 1a
Materiale pentru terasamente

Categoriile si tipurile de pãmânturi clasificate conform STAS 1243-88
Granulozitate Coeficient Indice de Umflare Calitate

Continut în pãrti fine de neuni- plasticitate liberã material
Denumirea si caracterizarea principalelor tipuri de pãmânturi Simbol în % din masa totalã pt: formitate Ip pentru pentru
fractiunea terasa-
d<0,005 min d<0,05 min d<0,25 min Un sub 0,5 mm UI% mente
1. Pãmânturi necoezive cu foarte putine pãrti fine,
grosiere fractiunea mai mare neuniforme (granulozitate
de 2 mm continuã)
reprezintã mai mult de 50% insensibilitate la înghet- 1a >5 Foarte
Blocuri, bolovãnis, pietris dezghet si la variatiile de bunã
umiditate
<1 <10 <20 0
idem 1a, însã uniforme Foarte

(granulozitate continuã) 1b <5 bunã
2. Pãmânturi necoezive medii cu pãrti fine, neuniforme
si fine (fractiunea mai micã (granulozitate continuã)
de 2 mm reprezintã mai mult sensibilitate mijlocie la înghet-
de 50%) dezghet, insensibile la
variatiile de umiditate Foarte
Nisip cu pietris, nisip mare 2a >5 bunã
mijlociu sau fin
<6 <20 <40 <10
idem 2a, însã uniforme

(granulozitate discontinuã) 2b <5 Bunã
3. Pãmânturi necoezive medii cu multe pãrti fine, foarte
si fine (fractiunea mai micã sensibile la înghet-dezghet,
de 2 mm reprezintã mai mult fractiunea finã prezintã 3a - <40 Mediocrã
de 50%) cu liant constituit din umflare liberã (respectiv
pãmânturi contractie) redusã
coezive. Nisip cu pietris, nisip >6 >20 >40 >10
mare, mijlociu sau fin cu liant
prãfos sau argilos idem 3a, însã fractiunea finã
prezintã umflare liberã medie 3b - >40 Mediocrã
sau mare
NOTÃ: În terasamente se poate folosi si material provenit din derocãri, în conditiile arãtate în prezentul tabel.
7
Tabel 1b
Materiale pentru terasamente

Categoriile ºi tipurile de pãmânturi clasificate conform STAS 1243-88
Indice de Umflare Calitate

Granulozitate plasticitate liberã material
Denumirea ºi caracterizarea principalelor tipuri de pãmânturi Simbol Ip pentru pentru
Conform nomogramei Casagrande fracþiunea terasa-
sub 0,5 mm UI% mente
4. Pãmânturi coezive: anorganice cu compresibilitate ºi umflare
nisip prãfos, praf nisipos, liberã reduse, sensibilitate mijlocie la îngheþ- 4a <10 <40 Mediocrã
nisip argilos, praf dezgheþ
praf argilos nisipos,
praf argilos, argilã prãfoasã anorganice cu compresibilitate mijlocie ºi
nisipoasã, argilã prafoasã, umflare liberã reduse sau medii, foarte
argilã, argilã grasã sensibile la îngheþ-dezgheþ 4b <35 <70 Mediocrã
70
Wc=50%
60
anorganice (MO > 5%)* cu compresibilitate ºi
Indice de plasticitate lp
Wc=30%
umflare liberã reduse ºi sensibilitate mijlocie 4c 50
<10 <40 Mediocrã
la îngheþ-dezgheþ 4d
40 )
20
4a c=
W
anorganice cu compresibilitate ºi umflare 30 3(
0, 7
4b l p=
liberã mare, sensibilitate mijlocie la îngheþ- 4d 20 >35 >70 Rea
dezgheþ 4f
10
anorganice (MO > 5%)* cu compresibilitate 4c
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
mijlocie ºi umflare liberã redusã sau medie, 4e <35 <75 Rea
foarte sensibile la îngheþ-dezgheþ Limita de scurgere Wc%
anorganice (MO > 5%)* cu compresibilitate

mare, umflare liberã medie sau mare, foarte 4f - >40 Foarte rea
sensibile la îngheþ-dezgheþ
*: Materiile organice sunt notate cu MO

Pentru pãmânturile argiloase, simbolul 4d, se recomandã fie înlocuirea, fie stabilizarea lor
cu var, vaar-ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau când
pãmântul din patul drumului are umiditatea relativã Wo>0,55 se va executa un strat de separatie
din geotextil, rezistent si permeabil.
W - umiditate naturalã
Wo =
WL - limita de curgere
4.6. Realizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizeazã pãmânturi simbol 4d
(anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a cãror calitate conform tabelului 1b este rea,
este necesar ca alegerea solutiei de punere în operã si eventualele mãsuri de îmbunãtãtire sã fie
fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.
4.7. Nu se vor utiliza în ramblee pãmânturile organice, mâluri, nãmoluri, pãmânturile
turboase si vegetale, pãmânturile cu consistentã redusã (care au indicele de consistentã sub
0,75%), precum si pãmânturile cu continut mai mare de 5% de sãruri solubile în apã. Nu se vor
introduce în umpluturi, bulgãri de pãmânt înghetat sau cu continut de materii organice în
putrefactie (brazde, frunzis, rãdãcini, crengi, etc).
ART.5. APA DE COMPACTARE

5.1. Apa necesarã compactãrii rambleurilor nu trebuie sã fie murdarã si nu trebuie sã
continã materii organice în suspensie.
5.2. Apa sãlcie va putea fi folositã cu acordul “Inginerului”, cu exceptia compactãrii
terasamentelor din spatele lucrãrilor de artã.
5.3. Eventuala adãugare a unor produse, destinate sã faciliteze compactarea nu se va face
decât cu aprobarea Beneficiarului, aprobare care va preciza si modalitãtile de utilizare.
9
ART.6. PÃMÂNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE

Pãmânturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile
trebuie sã aibe calitãtile pãmânturilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse
nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pãmânturi nu trebuie sã aibã elemente cu dimensiuni
mai mari de 100 mm.
ART.7. VERIFICAREA CALITÃTII PÃMÂNTURILOR

7.1. Verificarea calitãtii pãmântului constã în determinarea principalelor caracteristici ale
acestuia, prevãzute în tabelul 2.
Tabel 2
Nr. Caracteristici care se verificã Frecvente minime Metode de

crt determinare
conform STAS
1 Granulozitate În functie de heterogenitatea pãmântului 1913/5-85
2 Limita de plasticitate utilizat însã nu va fi mai micã decât 1913/4-86
3 Densitate uscatã maxima o încercare la fiecare 5.000 mc 1913/3-76
4 Coeficientul de neuniformitate 730-89
5 Caracteristicile de compactare Pentru pãmânturile folosite în rambleurile din 1913/13-83
spatele zidurilor si pãmânturile folosite
6 Umflare libera la protectia rambleurilor, o încercare la fiecare 1913/12-88
1.000 mc
7 Sensibilitate la înghet, dezghet O încercare la fiecare: - 2.000 mc pãmânt pentru 1709/3-90
rambleuri
- 250 ml de drum in debleu
8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82
7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinãrilor

de laborator.
10
C A P I T O L U L III
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
ART.8. PICHETAJUL LUCRÃRILOR

8.1. De regulã, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele
importante ale traseului prin picheti cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de beton legati
de reperi amplasati în afara amprizei drumului. Pichetajul este însotit si de o retea de reperi de
nivelment stabili, din borne de beton, amplasati în afara zonei drumului, cel putin câte doi reperi
pe km.
8.2. În cazul când documentatia este întocmitã pe planuri fotogrametrice, traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeazã sã se facã la începerea
lucrãrilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi
si a reperilor de pe teren.
8.3. Înainte de începerea lucrãrilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la
restabilirea si completarea pichetajului în cazul situatiei arãtate la pct.8.1. sau la executarea
pichetajului complet nou în cazul situatiei de la pct.8.2. În ambele cazuri trebuie sã se facã o
pichetare detaliatã a profilurilor transversale, la o distantã maximã între acestea de 30 m în
aliniament si de 20 m în curbe.
Pichetii implantati în cadrul pichetajului complementar vor fi legati, în plan si în profil în
lung, de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
8.4. Odatã cu definitivarea pichetajului, în afarã de axa drumului, Antreprenorul va
materializa prin tãrusi si sabloane urmãtoarele:
- înãltimea umpluturii sau adâncimea sãpãturii în ax, de-a lungul axului drumului;
- punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- înclinarea taluzelor.
8.5. Antreprenorul este rãspunzãtor de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si
are obligatia de a-i restabili sau de a-l reamplasa dacã este necesar.
11
8.6. În caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrãrilor este efectuatã de cãtre
Antreprenor, pe cheltuiala si rãspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisã a Inginerului, cu
notificare cu cel putin 24 ore în devans.
8.7. Cu ocazia efectuãrii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si
aeriene, aflate în ampriza lucrãrilor în vederea mutãrii sau protejãrii acestora.
ART.9. LUCRÃRI PREGÃTITOARE

9.1. Înainte de începerea lucrãrilor de terasamente se executã urmãtoarele lucrãri
pregãtitoare în limita zonei expropriate:
- defrisãri;
- curãtirea terenului de resturi vegetale si buruieni;
- decaparea si depozitarea pãmântului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin îndepãrtarea apelor de suprafatã si adâncime;
- demolarea constructiilor existente.
9.2. Antreprenorul trebuie sã execute în mod obligatoriu tãierea arborilor, pomilor si
arbustilor, sã scoatã rãdãcinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, în
caz cã este necesar, în conformitate cu legislatia în vigoare.
Scoaterea buturugilor si rãdãcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu înãltime mai micã
de 2 m precum si la debleuri.
9.3. Curãtirea terenului de frunze, crengi, iarbã si buruieni si alte materiale se face pe
întreaga suprafatã a amprizei.
9.4. Decaparea pãmântului vegetal se face pe întrega suprafatã a amprizei drumului si a
gropilor de împrumut.
9.5. Pãmântul decapat si orice alte pãmânturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi
transportate si depuse în depozite definitive, evitând orice amestec sau impurificare a
terasamentelor drumului. Pãmântul vegetal va fi pus în depozite provizorii, în vederea reutilizãrii.
12
9.6. Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de gardã care sã colecteze si sã evacueze apa în
afara amprizei drumului. În general, dacã se impune, se vor executa lucrãri de colectare, drenare
si evacuare a apelor din ampriza drumului.
9.7. Demolãrile constructiilor existente vor fi executate pânã la adâncimea de 1,00 m sub
nivelul platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grijã, pentru a fi reutilizate conform
indicatiilor precizate în caietele de sarcini speciale sau în lipsa acestora, vor fi evacuate în groapa
publicã cea mai apropiatã, transportul fiind în sarcina Antreprenorului.
9.8. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate dupã scoaterea buturugilor
si rãdãcinilor, etc. vor fi umplute cu pãmânt bun pentru umpluturã, conform prevederilor art.4 si
compactate pentru a obtine gradul de compactare prevãzut în tabelul nr.5 punctul b.
9.9. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor înainte ca Beneficiarul sã
constate si sã accepte executia lucrãrilor pregãtitoare enumerate în prezentul capitol.
Aceastã acceptare trebuie sã fie în mod obligatoriu mentionatã în registrul de santier.
ART.10. MISCAREA PÃMÂNTULUI

10.1. Miscarea terasamentelor se efectueazã prin utilizarea pãmântului provenit din
sãpãturi, în profilurile cu umpluturã ale proiectului. La începutul lucrãrilor, Antreprenorul trebuie
sã prezinte Consultantului spre aprobare, o diagramã a cantitãtilor ce se vor transporta (inclusiv
un tabel de miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea
terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.).
13
10.2. Excedentul de sãpãturã si pãmânturile din debleuri care sunt improprii realizãrii
rambleurilor (în sensul prevederilor din art.4) precum si pãmântul din patul drumului din zonele
de debleu care trebuie înlocuite (în sensul art.4) vor fi transportate în depozite definitive.
10.3. Necesarul de pãmânt care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de
împrumut.
10.4. Recurgerea la debleuri si rambleuri în afara profilului din proiect, sub formã de
supralãrgire, trebuie sã fie supusã aprobãrii Beneficiarului.
10.5. Dacã, în cursul executiei lucrãrilor, natura pãmânturilor provenite din debleuri si
gropi de împrumut este incompatibilã cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului
de sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea si
conditiile de executie a rambleurilor, Antreprenorul trebuie sã informeze Beneficiarul si sã-i
supunã spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pãmântului pentru umpluturã, pe
bazã de mãsurãtori si teste de laborator, demonstrând existenta realã a materialelor si evaluarea
cantitãtilor de pãmânt ce se vor exploata.
10.6. La lucrãrile importante, dacã beneficiarul considerã necesar, poate preciza, completa
sau modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini. În acest caz, Antreprenorul poate
întocmi, în cadrul unui caiet de sarcini speciale, “Tabloul de corespondentã a pãmântului” prin
care se defineste destinatia fiecãrei naturi a pãmântului provenit din debleuri sau gropi de
împrumut.
10.7. Transportul pãmântului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor, “Tabelul
de miscare a pãmântului” care defineste în spatiu miscãrile si localizarea finalã a fiecãrei cantitãti
izolate de pãmânt din debleu sau din groapa de împrumut. El tine cont de “Tabloul de
corespondentã a pãmântului” stabilit de Beneficiar, dacã aceasta existã, ca si de punctele de
trecere obligatorii ale itinerariului de transport si de prescriptiile caietului de sarcini speciale.
Acest plan este supus aprobãrii Beneficiarului în termen de 30 de zile de la notificarea ordinului
de începerea lucrãrilor.
ART.11. GROPI DE ÎMPRUMUT SI DEPOZITE DE PÃMÂNT

14
11.1. În cazul în care gropile de imprumut si depozitele de pãmânt nu sunt impuse prin
proiect sau în caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul
Beneficiarului. Acest acord va trebui sã fie solicitat cu minimum opt zile înainte de începerea
exploatãrii gropilor de împrumut sau a depozitelor. Dacã Beneficiarul considerã cã este necesar,
cererea trebuie sã fie însotitã de:
 un raport privind calitatea pãmântului din gropile de împrumut alese, în spiritul
prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si
analizele de laborator executate pentru acest raport fiind în sarcina Antreprenorului;
 acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau
pentru gropile de împrumut;
 un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut si planul de refacere a
mediului.
11.2. La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respecta urmãtoarele reguli:
 pãmântul vegetal se va îndepãrta si depozita în locurile aprobate si va fi refolosit conform
prevederilor proiectului;
 crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizatiei prealabile a
Beneficiarului, sã fie la o depãrtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
 taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu ale
drumului cu conditia ca fundul sãpãturii, la terminarea extragerii, sã fie nivelat pentru a
asigura evacuarea apelor din precipitatii, iar taluzurile sã fie îngrijit executate;
 sãpãturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicatã în debleuri sau
sub cota santului de scurgere a apelor, în zona de rambleu;
 în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului,
amenajând o banchetã de 4,00 m lãtime între piciorul taluzului drumului si groapa de
împrumut;
 fundul gropilor de împrumut va avea o pantã transversalã de 1...3% spre exterior si o pantã
longitudinalã care sã asigure scurgerea si evacuarea apelor;
15
 taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului, se vor executa cu înclinarea

de 1:1,5...1:3; când între piciorul taluzului drumului si marginea gropii de împrumut nu se
lasã nici un fel de banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3.
11.3. Surplusul de sãpãturã din zonele de debleu, poate fi depozitat în urmãtoarele moduri:
 în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul depozitat fiind
nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului;
suprafata superioarã a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelatã la o cotã cel mult egalã
cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat;
 la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în executie sau ale
celor existente si în afara firelor de scurgere a apelor; în ambele situatii este necesar sã se
obtinã aprobarea pentru ocuparea terenului si sã se respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmãri ca prin executia acestora sã nu se
provoace înzãpezirea drumului.
16
11.4. Antreprenorul va avea grijã ca gropile de împrumut si depozitele sã nu compromitã

stabilitatea masivelor naturale si nici sã nu riste antrenarea terasamentelor de cãtre ape sau sã
cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare.
În acest caz, Antreprenorul va fi în întregime rãspunzãtor de aceste pagube.
11.5. Beneficiarul se va opune executãrii gropilor de împrumut sau depozitelor, susceptibie
de a înrãutãti aspectul împrejurimilor si a scurgerii apelor, fãrã ca Antreprenorul sã poatã pretinde
pentru acestea fonduri suplimentare sau despãgubiri.
11.6. Achizitionarea sau despãgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de
pãmânturi ca si ale celor necesare gropilor de împrumut, rãmân în sarcina Antreprenorului.
ART. 12. EXECUTIA DEBLEURILOR

12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregãtire a
amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale sã fi fost
verificat si recunoscut ca satisfãcãtor de cãtre Beneficiarul lucrãrii.
Aceste acceptãri trebuie, în mod obligatoriu sã fie mentionate în registrul de santier.
12.2. Sãpãturile trebuiesc atacate frontal pe întreaga lãtime si pe mãsurã ce avanseazã, se
realizeazã si taluzarea, urmãrind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.
12.3. Nu se vor creea supraadâncimi în debleu. În cazul când în mod accidental apar
asemenea situatii se va trece la umplerea lor, conform modalitãtilor pe care le va prescrie
Beneficiarul lucrãrii si pe cheltuiala Antreprenorului.
12.4. La sãparea în terenuri sensibile la umezealã, terasamentele se vor executa progresiv,
asigurându-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizãrii
echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea
pãmânturilor. Toate lucrãrile preliminare de drenaj vor fi finalizate înainte de începerea
sãpãturilor, pentru a se asigura ca lucrãrile se vor executa fãrã a fi afectate de ape.
12.5. În cazul când terenul întâlnit la cota fixatã prin proiect nu va prezenta calitãtile
stabilite si nu este de portanta prevãzutã, se va putea prescrie realizarea unui strat de formã pe
cheltuiala Beneficiarului. Compactarea acestui strat de formã se va face la gradul de compactare
17
de 100% Proctor Normal. În acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de
compactare la 97% Proctor Normal.
12.6. Înclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Dacã acesta diferã de
prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sã aducã la cunostinta Beneficiarului
neconcordanta constatatã, urmând ca acesta sã dispunã o modificare a înclinãrii taluzurilor si
modificarea volumului terasamentelor.
12.7. Prevederile STAS 2914 privind înclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi de
maximum 12,00 m sunt date în tabelul 3, în functie de natura materialelor existente în debleu.
Tabel 3
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU ÎNCLINAREA TALUZURILOR
Pãmânturi argiloase, în general argile nisipoase sau prãfoase, nisipuri 1,0 : 1,5
argiloase sau prafuri argiloase
Pãmânturi mãrnoase 1,0:1,0...1,0:0,5
Pãmânturi macroporice (loess si pãmânturi loessoide) 1,0:0,1
Roci stâncoase alterabile, în functie de gradul de alterabilitate si de 1,0:1,5...1,0:1,0
adâncimea debleurilor
Roci stâncoase nealterabile 1,0:0,1
Roci stâncoase (care nu se degradeazã) cu stratificarea favorabilã în ce de la 1,0:0,1 pânã la pozitia
priveste stabilitatea verticalã sau chiar în consola
În debleuri mai adânci de 12,00 m sau amplasate în conditii hidrologice nefavorabile (zone
umede, infiltratii, zone de bãltiri) indiferent de adâncimea lor, înclinarea taluzurilor se va stabili
printr-un calcul de stabilitate.
12.8. Taluzurile vor trebui sã fie curãtate de pietre sau de bulgãri de pãmânt care nu sunt
perfect aderente sau încorporate în teren ca si rocile dislocate a cãror stabilitate este incertã.
18
12.9. Dacã pe parcursul lucrãrilor de terasamente, masele de pãmânt devin instabile,

Antreprenorul va lua mãsuri imediate de stabilizare, anuntând în acelasi timp Beneficiarul.
12.10. Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotã, se vor compacta pânã la 100% Proctor
Normal, pe o adâncime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c).
12.11. În terenuri stâncoase, la sãpãturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul
va trebui sã stabileascã si apoi sã adapteze planurile sale de derocare în asa fel încât dupã explozii
sã se obtinã:
 degajarea la gabarit a taluzurilor si platformei;
 cea mai mare fractionare posibilã a rocii, evitând orice risc de deteriorare a lucrãrilor.
12.12. Pe timpul întregii durate a lucrului va trebui sã se inspecteze, în mod frecvent si în
special dupã explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, în scopul de a se
înlãtura pãrtile de rocã, care ar putea sã fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze.
Dupã executia lucrãrilor, se va verifica dacã adâncimea necesarã este atinsã peste tot.
Acolo unde aceasta nu este atinsã, Antreprenorul va trebui sã execute derocarea suplimentarã
necesarã.
12.13. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata
de 3 m sunt date în tabelul 4.
Tabel 4
Profilul Tolerante admise
Roci necompacte Roci compacte
Platformã cu strat de formã +/- 3 cm +/- 5 cm
Platformã fãrã strat de formã +/- 5 cm +/- 10 cm
Taluz de debleu neacoperit +/- 10 cm variabil în functie de natura rocii
12.14. Metoda utilizatã pentru nivelarea platformei în cazul terenurilor stâncoase este
lãsatã la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adâncime suplimentarã, apoi
de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pãmânt, pentru aducerea la cote, care va trebui
compactat asa cum este arãtat în art.14.
12.15. Dacã proiectul prevede executarea rambleurilor cu pãmânturile sensibile la
umezealã, Beneficiarul va prescrie ca executarea sãpãturilor în debleuri sã se facã astfel:
 în perioada ploioasã: extragerea verticalã
19
 dupã perioada ploioasã: sãpãturi în straturi, pâna la orizontul al cãrui continut în apã va fi
superior cu 10 puncte, umiditãtii optime Proctor Normal.
12.16. În timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sã conducã lucrãrile astfel
ca pãmânturile ce urmeazã sã fie folosite în realizarea rambleurilor sã nu fie degradate sau
înmuiate de apele de ploaie. Va trebui, în special sã se înceapã cu lucrãrile de debleu de la partea
de jos a rampelor profilului în lung.
Dacã topografia locurilor permite o evacuare gravitationalã a apelor, Antreprenorul va
trebui sã mentinã o pantã suficientã pentru scurgere, la suprafata pãrtii excavate si sã execute în
timp util santuri, rigole, lucrãri provizorii necesare evacuãrii apelor în timpul excavãrii.
ART.13. PREGÃTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI

Lucrãrile pregãtitoare arãtate la art.8 si 9 sunt comune atât sectoarelor de debleu cât si celor
de rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrãri pregãtitoare.
13.1. Când linia de cea mai mare pantã a terenului este superioarã lui 20%, Antreprenorul
va trebui sã execute trepte de înfrãtire având o înãltime egalã cu grosimea stratului prescris pentru
umpluturã, distantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu înclinarea de 4% spre
exterior.
Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de “Beneficiar”.
20
13.2. Pe terenurile remaniate în cursul lucrãrilor pregãtitoare prevãzute la art.8 si 9, sau pe

terenuri de portantã scazutã se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o
adâncime minimã de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor Normal conform
tabelului 5.
ART.14. EXECUTIA RAMBLEURILOR

14.1. Prescriptii generale
14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregãtirile terenului,
indicate în caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sã fie verificate si acceptate de
“Inginer”. Aceastã acceptare trebuie sã fie, în mod obligatoriu, consemnatã în caietul de santier.
14.1.2. Nu se executã lucrãri de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
14.1.3. Executia rambleurilor trebuie sã fie întreruptã în cazul când calitãtile lor minimale
definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de
intemperii.
Executia nu poate fi reluatã decât dupã un timp fixat de “Beneficiar” sau reprezentantul
sãu, la propunerea Antreprenorului.
14.2. Modul de executie a rambleurilor

14.2.1. Rambleurile se executã în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului,
pe întreaga lãtime a platformei si în principiu pe întreaga lungime a rambleului, evitându-se
segregãrile si variatiile de umiditate si granulometrie.
Dacã dificultãtile speciale, recunoscute de “Benefiar”, impun ca executia straturilor
elementare sã fie executate pe lãtimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din
benzi alãturate, care împreunã acoperã întreaga lãtime a profilului, urmãrind ca decalarea în
înãltime între douã benzi alãturate sã nu depãseascã grosimea maximã impusã.
14.2.2. Pãmântul adus pe platformã este împrãstiat si nivelat pe întreaga lãtime a platformei
(sau a benzii de lucru) în grosimea optimã de compactare stabilitã, urmãrind realizarea unui profil
longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.
21
Suprafata fiecãrui strat intermediar, care va avea grosimea optimã de compactare, va fi

planã si va avea o pantã transversalã de 3…5% cãtre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea
panta prescrisã conform articolului 16.
14.2.3. La realizarea umpluturilor cu înãltimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza
acestora, blocuri de piatrã sau din beton cu dimensiunea maximã de 0,50 m cu conditia respectãrii
urmãtoarelor mãsuri:
- împãnarea golurilor cu pãmânt;
- asigurarea tasãrilor în timp si luarea lor în considerare;
- realizarea unei umpluturi omogene din pãmânt de calitate corespuzãtoare pe cel putin 2,00
m grosime la partea superioarã a rambleului.
14.2.4. La punerea în operã a rambleului se va tine seama de umiditatea optimã de
compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinãri ale umiditãtii la sursã si se
vor lua mãsurile în consecintã pentru punerea în operã, respectiv asternerea si necompactarea
imediatã, lãsând pãmântul sã se zvânte sau sã se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea pânã
cât mai aproape de cea optimã, sau din contrã, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la
valoarea umiditãtii optime.
14.3. Compactarea rambleurilor

14.3.1. Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare
Proctor Normal prevãzut în STAS 2914, conform tabelului 5.
22
Tabel 5
Pãmânturi
Zonele din terasamente (la care se prescrie Necoezive Coezive
gradul de compactare) Îmbrãcãminti Îmbrãcãminti Îmbrãcãminti Îmbrãcãminti
permanente semipermanente permanente semipermanente
a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un

rambleu, cu înãltimea: h  2,00 m 100 95 97 93
h > 2,00 m 95 92 92 90
b. În corpul rambleurilor, la adâncimea sub
patul drumului: h  0,50 m 100 100 100 100
0,5 < h  2,00 m 100 97 97 94
h > 2,00 m 95 92 92 90
c. În debleuri, pe adâncimea de 30 cm sub

patul drumului 100 100 100 100
NOTÃ: Pentru pãmânturile necoezive, strâncoase cu granule de 20 mm în proportie mai mare

de 50% si unde raportul dintre densitatea în stare uscatã a pãmântului compactat nu
se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare
Proctor Normal, când dupã un anumit numãr de treceri, stabilit pe tronsonul
experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasã urme vizibile la
controlul gradului de compactare.
14.3.2. Antreprenorul va trebui sã supunã acordului Beneficiarului, cu cel putin opt zile
înainte de începerea lucrãrilor, grosimea maximã a stratului elementar pentru fiecare tip de
pãmânt, care poate asigura obtinerea (dupã compactare) a gradelor de compactare arãtate în
tabelul 5, cu echipamentele existente si folosite pe santier.
În acest scop, înainte de începerea lucrãrilor, va realiza câte un tronson de încercare de
minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pãmânt. Dacã compactarea prescrisã nu poate fi
obtinutã, Antreprenorul va trebui sã realizeze o nouã plansã de încercare, dupã ce va aduce
modificãrile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor încercãri trebuie
sã fie mentionate în registrul de santier.
23
În cazurile când aceastã obligatie nu va putea fi realizatã, grosimea straturilor succesive nu

va depãsi 20 cm dupã compactare.
14.3.3. Abaterile limitã la gradul de compactare vor fi de 3% sub îmbrãcãmintile din beton
de ciment si de 4% sub celelalte îmbrãcãminti si se acceptã în max. 10% din numãrul punctelor
de verificare.
14.4. Controlul compactãrii

În timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupã cum urmeazã:
a) controlul va fi pe fiecare strat;
b) frecventa minimã a testelor trebuie sã fie potrivit tabelului 6.
Tabel 6
Denumirea încercãrii Frecvenãa minimalã a Observatii

încercãrilor
Încercarea Proctor 1 la 5.000 m3 Pentru fiecare tip de pãmânt
Determinarea continutului de apã 1 la 250 ml de platformã pe strat
Determinarea gradului de 3 la 250 ml de platformã pe strat
compactare
Laboratorul Antreprenorului va tine un registru în care se vor consemna toate rezultatele

privind încercarea Proctor, determinarea umiditãtii si a gradului de compactare realizat pe fiecare
strat si sector de drum.
Antreprenorul poate sã cearã receptia unui strat numai dacã toate gradele de compactare
rezultate din determinãri au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceastã receptie va trebui,
în mod obligatoriu, mentionatã în registrul de santier.
14.5 Profiluri si taluzuri

14.5.1 Lucrãrile trebuie sã fie executate de asa manierã încât dupã cilindrare profilurile din
proiect sã fie realizate cu tolerantele admisibile.
Taluzul nu trebuie sã prezinte nici scobituri si nici excrescente, în afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
24
Profilul taluzului trebuie sã fie obtinut prin metoda umpluturii în adaos, dacã nu sunt
dispozitii contrare în caietul de sarcini speciale.
14.5.2 Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portantã
corespunzãtoare vor avea înclinarea 1 : 1,5 pânã la înãltimile maxime pe verticalã indicate în
tabelul 7.
Tabel 7
Natura materialului în rambleu H

(max m)
Argile prãfoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrisuri sau balasturi 10
Panta taluzurilor trebuie verificatã si asiguratã numai dupã realizarea gradului de

compactare indicat în tabelul 5.
14.5.3. În cazul rambleurilor cu înãltimi mai mari decât cele arãtate în tabelul 7, dar numai
pânã la maxim 12,00 m, înclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului în jos, va fi de 1:1,5,
iar pe restul înãltimii, pânã la baza rambleului, înclinarea va fi de 1:2.
14.5.4. La rambleuri mai înalte de 12,00 m, precum si la cele situate în albiile majore ale
râurilor, ale vãilor si în bãlti, unde terenul de fundatie este alcãtuit din particule fine si foarte fine,
înclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de
stabilitate de 1,3....1,5.
14.5.5. Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portantã
redusã, vor avea înclinarea 1:1,5 pânã la înãltimile maxime, h max. pe verticalã indicate în tabelul
8, în functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.
25
Tabel 8
Caracteristicile terenului de fundatie

Panta a) Unghiul de frecare internã în grade
terenului 5o 10o 15o
de fundatie b) coeziunea materialului KPa
30 60 10 30 60 10 30 60 80
Înãltimea maximã a rambleului, h max. (m)
0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00
1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00
1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00
1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00
14.5.6. Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmãtoarele:

- platformã fãrã strat de formã +/- 3 cm
- platformã cu strat de formã +/- 5 cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelãrile sunt mãsurate sub lata de 3 m lungime.
Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fatã de cea proiectã este de + 50 cm.
14.6. Prescriptii aplicabile pãmânturilor sensibile la apã

14.6.1. Când la realizarea rambleurilor sunt folosite pãmânturi sensibile la apã,
Beneficiarul va putea ordona Antreprenorului urmãtoarele:
- asternerea si compactarea imediatã a pãmânturilor din debleuri sau gropi de împrumut cu
un grad de umiditate convenabil;
- un timp de asteptare dupã asternere si scarificarea, în vederea eliminãrii apei în exces prin
evaporare;
- tratarea pãmântului cu var pentru reducerea umiditãtii;
26
- practicarea de drenuri deschise, în vederea reducerii umiditãtii pãmânturilor cu exces de

apã.
Când umiditatea naturalã este mai micã decât cea optimã se vor executa stropiri succesive.
Pentru aceste pãmânturi Beneficiarul va putea impune Antreprenorului mãsuri speciale
pentru evacuarea apelor.
14.7. Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stâncos

14.7.1. Materialul stâncos rezultat din derocãri se va împrãstia si nivela astfel încât sã se
obtinã o umpluturã omogenã si cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinatã în functie de dimensiunea materialului
si posibilitãtile mijloacelor de compactare. Aceastã grosime nu va putea, în nici un caz, sã
depãseascã 0,80 m în corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine
blocuri mai mari de 0,20 m.
Blocurile de stâncã ale cãror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor
fi fractionate. Beneficiarul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor
în depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sã fie omogenã.
Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stâncoase, prezentând un
procentaj de goluri ridicat, este interzisã.
14.7.2. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu
utilaje cu senile de 25 tone cel putin. Aceastã compactare va fi însotitã de o stropire cu apã,
suficientã pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactãrii va fi efectuat prin mãsurarea parametrilor Q/S unde:
Q- reprezintã volumul rambleului pus în operã într-o zi, mãsurat în mc dupã compactare;
S- reprezintã suprafata compactatã într-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu
viteza stabilitã pe sectoarele experimentale.
27
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilitã cu ajutorul unui tronson de încercare controlat

prin încercãri cu placa. Valoarea finalã va fi cea a testului în care se obtin module de cel putin
500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15.
Încercãrile se vor face de Antreprenor într-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi
înscrise în registrul de santier.
14.7.3. Platforma rambleului va fi nivelatã, admitându-se aceleasi tolerante ca si în cazul
debleurilor în material stâncos, art.12 tab.4.
Denivelãrile pentru taluzurile neacoperite trebuie sã asigure fixarea blocurilor pe cel putin
jumãtate din grosimea lor.
14.8. Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase

14.8.1. Rambleurile din materiale nisipoase se realizeazã concomitent cu îmbrãcarea
taluzurilor, în scopul de a le proteja de eroziune. Pãmântul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi
compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupã corectarea
granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactãrii prescrise.
14.8.2. Straturile din pãmânturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea
unei umiditãti omogene pe întreaga grosime a stratului elementar.
14.8.3. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitându-se tolerantele arãtate la art.12
tab.4. Aceste tolerante se aplicã straturilor de pãmânt care protejeazã platforma si taluzurile
nisipoase.
14.9. Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrãrilor de artã

(culei, aripi, ziduri de sprijin, etc.)
14.9.1. În lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele
lucrãrilor de artã vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite în patul drumului, cu
exceptia materialelor stâncoase. Pe o lãtime minimã de 1 metru, mãsuratã de la zidãrie, mãrimea
maximã a materialului din carierã, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii.
28
14.9.2. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 si cu asigurarea

integritãtii lucrãrilor de artã.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobãrii Beneficiarului sau
reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de artã întinderea zonei lor de
folosire.
14.10. Protectia împotriva apelor

Antreprenorul este obligat sã asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si
inundatiilor provocate de ploi, a cãror intensitate nu depãseste intensitatea celei mai puternice
ploi înregistrate în cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizatã de cea mai apropiatã
statie pluviometricã.
ART.15. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR

Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se
sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sã rãmânã constant, paralel cu piciorul taluzului. În nici un caz nu
va fi tolerat ca acest paralelism sã fie întrerupt de prezenta masivelor stâncoase. Paramentele
santului sau ale rigolei vor trebui sã fie plane iar blocurile în proeminentã sã fie tãiate.
La sfârsitul santierului si înainte de receptia finalã, santurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgãri si blocuri cãzute.
ART.16. FINISAREA PLATFORMEI

16.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectând
cotele în profil în lung si în profil transversal, declivitãtile si lãtimea prevãzute în proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date în tabelul 5, respectiv, în tabelul
4.
29
În ce priveste lãtimea platformei si cotele de executie abaterile limitã sunt:

- la lãtimea platformei:
+/- 0,05 m, fatã de ax
+/- 0,10 m, pe întreaga lãtime
- la cotele proiectului:
+/- 0,05 m, fatã de cotele de nivel ale proiectului.
16.2. Dacã executia sistemului rutier nu urmeazã imediat dupã terminarea terasamentelor,
platforma va fi nivelatã transversal, urmãrind realizarea unui profil acoperis, în douã ape, cu
înclinarea de 4% spre marginea acestora. În curbe se va aplica deverul prevãzut în piesele
desenate ale proiectului, fãrã sã coboare sub o pantã transversalã de 4%.
ART.17. ACOPERIREA CU PÃMÂNT VEGETAL

Când acoperirea cu pãmânt vegetal trebuie sã fie aplicatã pe un taluz, acesta este în
prealabil tãiat în trepte sau întãrit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a
le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pãmânt vegetal.
Terenul vegetal trebuie sã fie fãrâmitat, curãtat cu grijã de pietre, rãdãcini sau iarbã si
umectat înainte de rãspândire.
Dupã rãspândire pãmântul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrãrilor de îmbrãcare cu pãmânt vegetal este în principiu, suspendatã pe timp
de ploaie.
ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE

Antreprenorul nu este obligat sã construiascã drenuri în cazul în care apele nu pot fi
evacuate gravitational.
30
Lucrãrile de drenarea apelor subterane, care s-ar putea sã se dovedeascã necesare, vor fi
definite prin dispozitii de santier de cãtre “Beneficiar” si reglementarea lor se va face, în lipsa
unor alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale.
ART.19. ÎNTRETINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE

În timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sã execute în timp util si pe
cheltuiala sa lucrãrile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sã mentinã scurgerea apelor, si sã
repare toate zonele identificate cu tasãri datoritã proastei executii.
În afarã de aceasta, Antreprenorul va trebui sã execute în aceeasi perioadã, la cererea scrisã
a Beneficiarului, si toate lucrãrile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este
rãspunzãtor.
ART.20. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRÃRILOR

20.1. Controlul calitãtii lucrãrilor de terasamente constã în:
- verificarea trasãrii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare;
- verificarea pregãtirii terenului de fundatie (de sub rambleu);
- verificarea calitãtii si stãrii pãmântului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor asternute;
- verificarea compactãrii umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului.
20.2. Antreprenorul este obligat sã tinã evidenta zilnicã, în registrul de laborator, a
verificãrilor efectuate asupra calitãtii umiditãtii pãmântului pus în operã si a rezultatelor obtinute
în urma încercãrilor efectuate privind calitatea lucrãrilor executate.
31
Antreprenorul nu va trece la executia urmãtorului strat dacã stratul precedent nu a fost

finalizat si aprobat de Inginer.
Antreprenorul va întretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pânã la acoperirea
acestora cu stratul urmãtor.
20.3. Verificarea trasãrii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de
trasare
Aceastã verificare se va face înainte de începerea lucrãrilor de executie a terasamentelor
urmãrindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibilã fiind de +/-
0,10 m în raport cu reperii pichetajului general.
20.4. Verificarea pregãtirii terenului de fundatie (sub rambleu)
20.4.1. Înainte de începerea executãrii umpluturilor, dupã curãtirea terenului, îndepãrtarea
stratului vegetal si compactarea pãmântului, se determinã gradul de compactare si deformarea
terenului de fundatie.
20.4.2. Numãrul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de
compactare este de 3 încercãri pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.
Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 m3 umpluturã.
20.4.3. Verificãrile efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calitãtii
lucrãrilor ascunse, specificându-se si eventuale remedieri necesare.
20.4.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin mãsurãtori cu deflectometru cu pârghii,
conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitãtii
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
20.4.5. Mãsurãtorile cu deflectometrul se vor efectua în profiluri transversale amplasate la
max. 25 m unul dupã altul, în trei puncte (stânga, ax, dreapta).
20.4.6. La nivelul terenului de fundatie se considerã realizatã capacitatea portantã necesarã
dacã deformatia elasticã, corespunzãtoare vehiculului etalon de 10 KN, se încadreazã în valorile
din tabelul 9, admitându-se depãsiri în cel mult 10% din punctele mãsurate. Valorile admisibile
ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie în functie de tipul pãmântului de fundatie sunt
indicate în tabelul 9.
32
20.4.7. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face în corelatie cu

mãsurãtorile cu deflectometrul, în punctele în care rezultatele acestora atestã valori de capacitate
portantã scazutã.
20.5. Verificarea calitãtii si stãrii pãmântului utilizat pentru umpluturi
Verificarea calitãtii pãmântului constã în determinarea principalelor caracteristici ale
pãmântului, conform tabelului 2.
20.6. Verificarea grosimii straturilor asternute
Va fi verificatã grosimea fiecãrui strat de pãmânt asternut la executarea rambleului.
Grosimea mãsuratã trebuie sã corespundã grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul
de pãmânt respectiv si utilajele folosite la compactare.
20.7. Verificarea compactãrii umpluturilor
20.7.1. Determinãrile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat
de pãmânt pus în operã.
În cazul pãmânturilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafata, mijlocul si baza
stratului, când acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului
când grosimea este mai micã de 25 cm. În cazul pãmânturilor necoezitive se va preleva o singurã
probã din fiecare punct, care trebuie sã aibã un volum de min. 1000 cm3, conform STAS 2914.
Pentru pãmânturile stâncoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitãtii în stare uscatã a
acestor probe cu densitatea în stare uscatã maximã stabilitã prin încercarea Proctor, STAS
1913/13.
Verificarea gradului de compactare realizat, se va face în minimum trei puncte repartizate
stânga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 m2 de strat compactat.
La stratul superior al rambleului si la patul drumului în debleu, verificarea gradului de
compactare realizat se va face în minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta. Aceste
puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.
20.7.2. În cazul când valorile obtinute la verificãri nu sunt corespunzãtoare celor prevãzute
în tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactãrii, fie scarificarea si recompactarea stratului
respectiv.
33
20.7.3. Nu se va trece la executia stratului urmãtor decât numai dupã obtinerea gradului de
compactare prescris, compactarea ulterioarã a stratului ne mai fiind posibilã.
20.7.4. Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu
deflectometrul cu pârghie.
20.8. Controlul caracteristicilor patului drumului
20.8.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupã terminarea executiei
terasamentelor si constã în verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitãtii, cu
ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelul patului drumului.
20.8.2. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m
fatã de prevederile proiectului. În ce priveste suprafatarea patului si nivelarea taluzurilor,
tolerantele sunt cele arãtate la pct.12.13 (Tabelul 4) si la pct.14.5.6 din prezentul caiet de sarcini.
Verificãrile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distantã.
20.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin mãsurãtori cu deflectometrul cu
pârghie.
Conform Normativului CD 31, capacitatea portantã necesarã la nivelul patului drumului se
considerã realizatã dacã, deformatia elasticã, corespunzãtoare sub sarcina osiei etalon de 115 KN,
are valori mai mari decât cele admisibile, indicate în tabelul 9, în cel mult 10% din numãrul
punctelor mãsurate.
34
Tabel 9
Tipul de pãmânt conform STAS 1243 Valoarea admisibilã a deformatiei
elastice 1/100 mm
Nisip prãfos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argilã prãfoasã, argilã nisipoasã, argilã prafoasã nisipoasã,
argilã 450
Când mãsurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilã,

Antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer.
În cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevãzutã în STAS 2914/4,
frecventa încercãrilor va fi de 3 încercãri pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m lungime.
C A P I T O L U L IV
RECEPTIA LUCRÃRII
Lucrãrile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze
de excutie), unei receptii preliminare si unei receptii finale.
ART.21. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

21.1. În cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrãri ascunse) se efectueazã conform
Regulamentului privind controlul de stat al calitãtii în constructii, aprobat cu HG 272/94 si
conform Procedurii privind controlul statului în fazele de executie determinante, elaboratã de
MLPAT si publicatã în Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica dacã partea de
lucrãri ce se receptioneazã s-a executat conform proiectului si atestã conditiile impuse de
normativele tehnice în vigoare si de prezentul caiet de sarcini.
35
21.2. În urma verificãrilor se încheie proces verbal de receptie pe faze, în care se confirmã
posibitatea trecerii executiei la faza imediat urmãtoare.
21.3. Receptia pe faze se efectueazã de cãtre “Beneficiar” si Antreprenor, iar documentul
ce se încheie ca urmare a receptiei va purta ambele semnãturi.
21.4. Receptia pe faze se va face în mod obligatoriu la urmãtoarele momente ale lucrãrii:
- trasarea si pichetarea lucrãrii;
- decaparea stratului vegetal si terminarea lucrãrilor pregãtitoare;
- compactarea terenului de fundatie;
- în cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din înãltimea de umpluturã si la realizarea
umpluturii sub cota stratului de formã sau a patului drumului;
- în cazul sãpãturilor, la cota finalã a sãpãturii.
21.5. Registrul de procese verbale de lucrãri ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control, cât si a comisiei de receptie preliminarã sau finalã.
21.6. La terminarea lucrãrilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la
efectuarea receptiei preliminare a lucrãrilor, verificându-se:
- concordanta lucrãrilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini
speciale si a proiectului de executie;
- natura pãmântului din corpul drumului.
21.7. Lucrãrile nu se vor receptiona dacã:
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevãzute în proiect;
- nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului cât si pe fiecare strat
în parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze);
- lucrãrile de scurgerea apelor sunt necorespunzãtoare;
- nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;
- se observã fenomene de instabilitate, începuturi de crãpãturi în corpul terasamentelor,
ravinãri ale taluzurilor, etc.;
- nu este asiguratã capacitatea portantã la nivelul patului drumului.
36
Defectiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care se va stabili si modul si

termenele de remediere.

LUCRÃRILOR
Receptia preliminarã se face la terminarea lucrãrilor, pentru întreaga lucrare, conform
Regulamentului de receptie a lucrãrilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu
HGR 273/94.
ART. 23. RECEPTIA FINALÃ

La receptia finalã a lucrãrii se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele si
dacã acestea au fost întretinute corespunzãtor în perioada de garantie a întregii lucrãri, în
conditiile respectãrii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273.
37
ANEXÃ
CAIET DE SARCINI GENERALE
DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de

publicat în MO 397/24.08.2000 închidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de
circulatie în vederea executãrii de lucrãri în zona drumului
public si/sau pentru protejarea drumului.
NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.
NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si întretinerea drumurilor si

podurilor.
Ordin MAI nr. 163/2007 - Norme generale de apărare împotriva incendiilor si dotarea
cu mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrãri de
întretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.
II. REGLEMENTARI TEHNICE
CD 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si

deflectometrie a capacitãtii portante a drumurilor cu
structuri rutiere suple si semirigide.
III. STANDARDE
SR EN ISO 14688-1:2004 - Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea

pământurilor. Partea 1: Identificare şi descriere
SR EN ISO 14688-2:2005 - Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea
pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare
38
STAS 1709/1 - Actiunea fenomenului de înghet-dezghet la lucrãri de

drumuri. Adâncimea de înghet în complexul rutier.
Prescriptii de calcul.

drumuri. Prevenirea si remedierea degradãrilor din înghet-
dezghet. Prescriptii tehnice.

drumuri. Determinarea sensibilitãtii la înghet a
pãmânturilor de fundatie. Metoda de determinare.
STAS 1913/1 - Teren de fundare. Determinarea umiditãtii.
STAS 1913/3 - Teren de fundare. Determinarea densitãtii pãmânturilor.
STAS 1913/4 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
STAS 1913/5 - Teren de fundare. Determinarea granulozitãtii.
STAS 1913/12 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si

mecanice ale pãmânturilor cu umflãri si contractii mari.
STAS 1913/13 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de

compactare. Încercarea Proctor.
STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greutãtii volumice pe

teren.
STAS 2914 - Lucrãri de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale

de calitate.
TIMIŞOARA
CAIETE DE SARCINI
FUNDAŢII DE BALAST ŞI/SAU

DE BALAST AMESTEC OPTIMAL
2
CAIET DE SARCINI
FUNDATII DE BALAST SI/SAU

DE BALAST AMESTEC OPTIMAL
CUPRINS
pag.
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 4

ART.2. PREVEDERI GENERALE 4
CAP.II. MATERIALE 5
ART.3. AGREGATE NATURALE 5

ART.4. APA 8
ART.5. CONTROLUL CALITÃTII BALASTULUI SAU A
BALASTULUI OPTIMAL 8
CAP.III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 9
ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 9

ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 9
CAP.IV. PUNEREA ÎN OPERÃ A BALASTULUI 10
ART.8. MÃSURI PRELIMINARE 10

ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERÃ A
BALASTULUI 10
ART.10. PUNEREA ÎN OPERÃ A BALASTULUI 12
ART.11. CONTROLUL CALITÃTII COMPACTÃRII
BALASTULUI 13
3
pag.
CAP.V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE 14
ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE 14

ART.13. CONDITII DE COMPACTARE 15
ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI
DE FUNDARE 16
CAP.VI. RECEPTIA LUCRÃRILOR 16
ART.15. RECEPTIA PE FAZA DE EXECUTIE 16

LUCRÃRII 17
ART.17. RECEPTIA FINALÃ 17

4
CAPITOLUL 1
GENERALITÃTI
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si
receptia straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal din sistemele
rutiere ale drumurilor publice si ale strãzilor.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sã fie îndeplinite de materialele de
constructie folosite, prevãzute în SR 662 si de stratul de fundatie realizat conform
STAS 6400.

2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeazã într-unul sau
mai multe straturi, în functie de grosimea stabilitã prin proiect si variazã conform
prevederilor STAS 6400, între 15 si 30 cm.
2.2. Antreprenorul este obligat sã asigure mãsurile organizatorice si
tehnologice corespunzãtoare pentru respectarea strictã a prevederilor prezentului
caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un
laborator autorizat, efectuarea tuturor încercãrilor si determinãrilor rezultate din
aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sã efectueze, la cererea “Beneficiarului”,
verificãri suplimentare fatã de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,
“Beneficiarul” va dispune întreruperea executiei lucrãrilor si luarea mãsurilor care se
impun.
5
MATERIALE
ART.3. AGREGATE NATURALE

3.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast
amestec optimal, cu granula maximã de 63 mm.
3.2. Balastul trebuie sã provinã din roci stabile, nealterabile la aer, apã sau
înghet, nu trebuie sã continã corpuri strãine vizibile (bulgãri de pãmânt, cãrbune,
lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
3.3. În conformitate cu prevederile SR 662, pct. 2.3.4.2 balastul si balastul
amestec optimal, pentru a fi folosite în stratul de fundatie, trebuie sã îndeplineascã
caracteristicile calitative arãtate în tabelul 1.
Tabel 1
CONDITII DE ADMISIBILITATE METODE DE
AMESTEC FUNDATII COMPLETAREA VERIFICARE
CARACTERISTICI
OPTIM RUTIERE SISTEMULUI CONFORM
RUTIER LA
ÎNGHET-DEZGHET
-STRAT DE FORMÃ-
Sort 0-63 0-63 0-63 -
Continut de fractiuni % STAS
1913/5
Sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3
Sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-33
0-1 mm 12-22 4-38 4-53
0-4 mm 26-38 16-57 16-72
0-8 mm 35-50 25-70 25-80 STAS
0-16 mm 48-65 37-82 37-86 4606
0-25 mm 60-75 50-90 50-90
0-50 mm 85-92 80-98 80-98
0-63 mm 100 100 100
Granulozitate Conform figurii
Coeficient de neuniformitate (Un) minim - 15 15
Echivalent de nisip (EN) minim 30 30 30 STAS
Uzura cu masina tip Los Angeles 30 50 50 730
(LA) % max.
6
3.4. Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor
0-8, 8-16, 16-25, 25-63, fie direct din balast, dacã îndeplineste conditiile din tabelul
1.
3.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total în cazul balastului amestec
optimal sunt arãtate în tabelul 2.
Tabel 2
Domeniu de Limita Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ... in mm
granulozitate 0,02 0,2 1 4 8 25 63
Inferioarã 0 4 12 28 35 60 100
0-63
superioarã 3 10 22 38 50 75 100
3.6. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp,
în depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitãtii
acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în operã se va face numai dupã
efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dacã agregatele din
depozite îndeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupã aprobarea
Inginerului.
3.7. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitãtii balastului sau
balastului amestec optimal astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
- într-un registru (registru pentru încercãri agregate) rezultatele determinãrilor
efectuate de laborator.
3.8. Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în
functie de cantitatea necesarã si de esalonarea lucrãrilor.
3.9. În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si
depozitarea acestora se va face astfel încât sã se evite amestecarea materialelor
aprovizionate din surse diferite.
3.10. În cazul în care la verificarea calitãtii balastului sau a balastului amestec
optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul
7
8
1 aceasta se corecteazã cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea

conditiilor calitative prevãzute.
ART.4. APA
Apa necesarã compactãrii stratului de balast sau balast amestec optimal poate
sã provinã din reteaua publicã sau din alte surse, dar în acest din urmã caz nu trebuie
sã continã nici un fel de particule în suspensie.
ART.5. CONTROLUL CALITÃTII BALASTULUI SAU A

BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL ÎNAINTE DE
REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
Controlul calitãtii se face de cãtre Antreprenor, prin laboratorul sãu, în
conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 3.
Tabel 3
Frecventa minimã Metoda de
Actiunea, procedeul de verificare determinare
sau caracteristici ce se verificã La aprovizionare La locul de punere în conform
operã
0 1 2 3 4
1 Examinarea datelor înscrise în La fiecare lot
certificatul de calitate sau aprovizionat - -
certificatul de garantie
O probã la fiecare lot STAS
2 Determinarea granulometricã. aprovizionat, de 4606
Echivalentul de nisip. 500 tone, pentru STAS
Neomogenitatea balastului fiecare sursã (dacã - 730
este cazul pentru
fiecare sort)
O probã pe schimb (si
sort) înainte de
3 Umiditate - începerea lucrãrilor si STAS
ori de câte ori se 4606
observã o schimbare
cauzatã de conditii
meteorologice
Rezistente la uzura cu masina tip O probã la fiecare lot STAS
4 Los Angeles (LA) aprovizionat pentru - 730
fiecare sursã (sort) la
fiecare 5000 tone
9
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec
optimal se stabilesc de cãtre un laborator de specialitate acreditat înainte de
începerea lucrãrilor de executie.
Prin încercarea Proctor modificatã, conform STAS 1913/13 se stabileste:
du max.P.M.= greutatea volumicã în stare uscatã, maxima exprimatã în g/cmc
Wopt P.M. = umiditate optimã de compactare, exprimatã în %.
ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

7.1. Caracteristicile efective de compactare se determinã de laboratorul
santierului pe probe prelevate din lucrare si anume:
du ef = greutatea volumicã, în stare uscatã, efectivã, exprimatã în g/cmc
W ef = umiditatea efectivã de compactare, exprimatã în %
în vederea stabilirii gradului de compactare gc.
d.u.ef.
gc. = ---------------- x 100
du max.PM
7.2. La executia stratului de fundatie se va urmãri realizarea gradului de

compactare arãtat la art.13.
10
PUNEREA ÎN OPERÃ A BALASTULUI
ART.8. MÃSURI PRELIMINARE

8.1. La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se
va trece numai dupã receptionarea lucrãrilor de terasamente, sau de strat de formã, în
conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrãri.
8.2. Înainte de începerea lucrãrilor se vor verifica si regla utilajele si
dispozitivele necesare punerii în operã a balastului sau balastului amestec optimal.
8.3. Înainte de asternerea balastului se vor executa lucrãrile pentru drenarea
apelor din fundatii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub
acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea, precum si
alte lucrãri prevãzute în acest scop în proiect.
8.4. În cazul straturilor de fundatie prevãzute pe întreaga platformã a
drumului, cum este cazul la autostrãzi sau la lucrãrile la care drenarea apelor este
prevãzuta a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura în prealabil
posibilitatea evacuãrii apelor în orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra
santului sau în cazul rambleelor deasupra terenului.
8.5. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua
mãsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în
functie de sursa folositã, acestea fiind consemnate în registrul de santier.
ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERÃ A BALASTULUI

SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
9.1. Înainte de începerea lucrãrilor, Antreprenorul este obligat sã efectueze o
experimentare pe un tronson de probã în lungime de minimum 30 m si o lãtime de
cel putin 3,40 m (dublul lãtimii utilajului de compactare).
11
Experimentarea are ca scop stabilirea, în conditii de executie curentã pe

santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia,
pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum si
reglarea utilajelor de rãspândire, pentru realizarea grosimii din proiect si pentru o
suprafatare corectã.
9.2. Compactarea de probã pe tronsonul experimental se va face în prezenta
Inginerului, efectuând controlul compactãrii prin încercãri de laborator, stabilite de
comun acord si efectuate de un laborator de specialitate.
În cazul în care gradul de compactare prevãzut nu poate fi obtinut,
Antreprenorul va trebui sã realizeze o nouã încercare, dupã modificarea grosimii
stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste încercãri au drept scop stabilirea parametrilor compactãrii si anume:
- grosimea maximã a stratului de balast pus în operã;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitãtii utilajelor de compactare si
intensitatea de compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q= volumul de balast pus în operã, în unitatea de timp (orã, zi, schimb), exprimat
în mc
S= suprafata compactatã în intervalul de timp dat, exprimatã în mp.
În cazul folosirii de utilaje de acelasi tip, în tandem, suprafetele compactate de
fiecare utilaj se cumuleazã.
9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va
servi ca sector de referintã pentru restul lucrãrii.
Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna în registrul de
santier, pentru a servi la urmãrirea calitãtii lucrãrilor ce se vor executa.
12
ART.10. PUNEREA ÎN OPERÃ A BALASTULUI SAU A BALASTULUI

AMESTEC OPTIMAL
10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleazã balastul sau
balastul amestec optimal într-unul sau mai multe straturi, în functie de grosimea
prevãzutã în proiect si de grosimea optimã de compactare stabilitã pe tronsonul
experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea lãtimilor si pantelor
prevãzute în proiect.
10.2. Cantitatea necesarã de apã pentru asigurarea umiditãtii optime de
compactare se stabileste de laboratorul de santier tinând seama de umiditatea
agregatului si se adaugã prin stropire.
Stropirea va fi uniformã evitându-se supraumezirea localã.
10.3. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal
se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se
componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea
Q/S de compactare.
10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeazã pe întreaga
lãtime a platformei, acostamentele se completeazã si se compacteazã odatã cu stratul
de fundatie, astfel ca acesta sã fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se
totodatã si mãsurile de evacuare a apelor, conform pct. 8.3.
10.5. Denivelãrile care se produc în timpul compactãrii straturilor de fundatie,
sau care rãmân dupã compactare, se corecteazã cu materiale de aport si se
recompacteazã. Suprafetele cu denivelãri mai mari de 4 cm se completeazã, se
reniveleazã si apoi se compacteazã din nou.
10.6. Este interzisã folosirea balastului înghetat.
10.7. Este interzisã asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de
zãpadã sau cu pojghitã de gheatã.
13
ART.11. CONTROLUL CALITÃTII COMPACTÃRII BALASTULUI

SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
11.1. În timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec
optimal se vor face, pentru verificarea compactãrii, încercãrile si determinãrile
arãtate în tabelul 4.
Tabel 4
NR. DETERMINAREA, PROCEDEUL DE FRECVENTE MINIME LA LOCUL METODE DE
CRT.
VERIFICARE SAU CARACTERISTICA, DE PUNERE ÎN OPERÃ VERIFICARE
CARE SE VERIFICÃ CONFORM
1 Încercare Proctor modificatã - STAS 1913/13

2 Determinarea umiditãtii de compactare si zilnic, dar cel putin un test la fiecare STAS
corelatia umiditãtii 250 m de banda de circulatie 4606
3 Determinarea grosimii stratului minim 3 probe la o suprafatã de
compactat 2.000 mp de strat -
4 Verificarea realizãrii intensitãtii de
compactare Q/S zilnic -
5 Determinarea gradului de compactare zilnic în minim 3 puncte pentru STAS
prin determinarea greutãtii volumice în suprafete < 2.000 mp si minim 5 1913/15
stare uscatã puncte pentru suprafete > 2.000 mp STAS
de strat 12.288
6 Determinarea capacitãtii portante la În câte douã puncte situate în
nivelul superior al stratului de fundatie profiluri transversale la distante de Normativ
10 m unul de altul pentru fiecare CD 31
bandã cu lãtime de 7,5 m
În ce priveste capacitatea portantã la nivelul superior al stratului de balast,

aceasta se determinã prin mãsurãtori cu deflectometrul cu pârghie, conform
Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitãtii
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.
11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmãtoarele evidente privind
calitatea stratului executat:
- compozitia granulometricã a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat
(umiditate optimã, densitate maximã uscatã)
14
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate

portantã).
CAPITOLUL V
CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE

12.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast amestec optimal
este cea din proiect.
Abaterea limitã la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se
strãpunge stratul, la fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media mãsurãtorilor obtinute pe fiecare
sector de drum prezentat receptiei.
12.2. Lãtimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este
prevãzutã în proiect.
Abaterile limitã la lãtime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea lãtimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale
proiectului.
12.3. Panta transversalã a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este
cea a îmbrãcãmintii sub care se executã, prevãzutã în proiect. Denivelãrile
admisibile sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbrãcãmintea
respectivã si se mãsoarã la fiecare 25 m distantã.
12.4. Declivitãtile în profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limitã la cotele fundatiei din balast, fatã de cotele din proiect pot fi
de +/- 10 mm.
15
ART.13. CONDITII DE COMPACTARE

Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate
pânã la realizarea urmãtoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare
uscatã maximã determinatã prin încercarea Proctor modificatã conform STAS
1913/13-83:
 pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III
 100%, în cel putin 95% din punctele de mãsurare;
 98%, în cel mult 5% din punctele de mãsurare la autostrãzi si/în toate
punctele de mãsurare la drumurile de clasa tehnicã II si III;
 pentru drumurile din clasele tehnice IV si V
 95%, în toate punctele de mãsurare.
Capacitatea portantã la nivelul superior al stratului de fundatie se considerã
realizatã dacã valoarile deflexiunilor mãsurate nu depãsesc valoarea deflexiunilor
admisibile indicate în tabelul 5 (conform CD 31).
Tabel 5
Grosimea Valorile deflexiunii admisibile
stratului de Stratul superior al terasamentelor alcãtuit din:
fundatie din Strat de formã Pãmânturi de tipul (conform STAS 1243)
balast sau balast Conform Nisip prãfos, Praf nisipos, Argilã prãfoasã,
amestec optimal STAS 12.253 nisip argilos praf argilos-nisipos, argilã nisipoasã,
h (cm) (P3) praf argilos (P4) argilã prãfoasã nisipoasã (P5)
10 185 323 371 411
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227
45 95 165 190 213
50 89 156 179 201
Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie sã îndeplineascã conditiile de admisibilitate din
SR 662 si STAS 6400.
16
Mãsurãtorile de capacitate portantã se vor efectua în conformitate cu

prevederile Normativului CD 31.
Interpretarea mãsurãtorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkerman
efectuate în scopul calitãtii executiei lucrãrilor de fundatii se va face prin examinarea
modului de variatie la suprafata stratului de fundatie, a valorii deflexiunii
corespunzãtoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) si a
valorii coeficientului de variatie (Cv).
Uniformitatea executiei este satisfãcãtoare dacã, la nivelul superior al stratului
de fundatie, valoarea coeficientului de variatie este sub 35%.
ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE

FUNDATIE
Verificarea denivelãrilor suprafetei fundatiei se efectueazã cu ajutorul latei de
3,00 m lungime astfel:
- în profil longitudinal, mãsurãtorile se efectueazã în axul fiecãrei benzi de
circulatie si nu pot fi mai mari de + 2,0 cm;
- în profil transversal, verificarea se efectueazã în dreptul profilelor arãtate în
proiect si nu pot fi mai mari de + 1,0 cm.
În cazul aparitiei denivelãrilor mai mari decât cele prevãzute în prezentul caiet
de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.
C A P I T O L U L VI
RECEPTIA LUCRÃRILOR
ART.15. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTÃ

Receptia pe faza determinantã, stabilitã în proiect, se efectueazã conform
Regulamentului privind controlul de stat al calitãtii în constructii aprobat cu HG
273/94 si conform Procedurii privind controlul statului în fazele de executie
17
determinante, elaboratã de MLPAT si publicatã în Buletinul Constructiilor volum

4/1996, atunci când toate lucrãrile prevãzute în documentatii sunt complet terminate
si toate verificãrile sunt efectuate în conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12, 13,
si 14.
Comisia de receptie examineazã lucrãrile si verificã îndeplinirea conditiilor de
executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatãrile
consemnate pe parcursul executiei de cãtre organele de control.
În urma acestei receptii se încheie “Proces verbal” în registrul de lucrãri
ascunse.

LUCRÃRILOR
Receptia preliminarã se face odatã cu receptia preliminarã a întregii lucrãri,
conform Regulamentului de receptie a lucrãrilor de constructii si instalatii aferente
acestora, aprobat cu HG 273/94.
ART.17. RECEPTIA FINALÃ

Receptia finalã va avea loc dupã expirarea perioadei de garantie pentru
întreaga lucrare si se va face în conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu
HGR 273/94.
18
ANEXÃ
CAIET DE SARCINI GENERALE
FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL
I. ACTE NORMATIVE

publicat în MO 397/24.08.2000 închidere a circulatiei si de instruire a
restrictiilor de circulatie în vederea executãrii
de lucrãri în zona drumului public si/sau
pentru protejarea drumului.
NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si întretinerea

drumurilor si podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si

dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii

pentru lucrãri de întretinere, reparare si
exploatare a drumurilor si podurilor.
II. REGLEMENTARI TEHNICE
20. CD 31 - Normativ pentru determinarea prin

deflectografie si deflectometrie a capacitãtii
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple
si semirigide.
19
III. STANDARDE
SR 662 - Lucrãri de drumuri. Agregate naturale de

balastierã. Conditii tehnice de calitate.
STAS 730 - Agregate naturale pentru lucrãri de cãi ferate

si drumuri. Metode de încercare.
STAS 1913/5 - Teren de fundare. Determinarea granulozitãtii.
STAS 1913/13 - Teren de fundare. Determinarea

caracteristicilor de compactare. Încercarea
Proctor.
STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greutãtii

volumice pe teren.
STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare si

betoane cu lianti minerali. Metode de
încercare.
STAS 6400 - Lucrãri de drumuri. Straturi de bazã si de

fundatie. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 12288 - Lucrãri de drumuri. Determinarea densitãtii

straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si
nisip.
TIMIŞOARA
CAIETE DE SARCINI
FUNDATII DE PIATRÃ SPARTÃ ŞI/SAU

DE PIATRÃ SPARTÃ AMESTEC OPTIMAL
2
CAIET DE SARCINI
FUNDATII DE PIATRÃ SPARTÃ SI/SAU

DE PIATRÃ SPARTÃ AMESTEC OPTIMAL
CUPRINS
pag.
ART. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 4

ART. 2. PREVEDERI GENERALE 4
CAP.II. MATERIALE 5
ART. 3. AGREGATE NATURALE 5

ART. 4. APA 11
ART. 5. CONTROLUL CALITÃTII AGREGATELOR ÎNAINTE
DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 11
CAP.III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 13
ART. 6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 13

ART. 7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 13
CAP.IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 14
ART. 8. MÃSURI PRELIMINARE 14

ART. 9. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE
FUNDATIE 14
ART.10. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE 16
A. Fundatii din piatrã spartã mare 63-80 pe un strat de balast 16
B. Fundatii din piatrã spartã amestec optimal 18
ART.11. CONTROLUL CALITÃTII COMPACTÃRII
STRATURILOR DE FUNDATII 19
3
pag.
CAP.V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 20
ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE 20

ART.13. CONDITII DE COMPACTARE 21
FUNDATIE 22
CAP.VI. RECEPTIA LUCRÃRILOR 23
ART.15. RECEPTIA PE FAZA DE EXECUTIE 23

ART.16. RECEPTIA FINALÃ, LA TERMINAREA LUCRÃRILOR 23
AER.17. RECEPTIA FINALÃ 23

4
CAPITOLUL I
GENERALITÃTI
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si
receptia straturilor de fundatie din piatrã spartã sau piatrã spartã amestec optimal din
sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strãzilor.
El cuprinde conditiile tehnice prevãzute în SR 667 si SR 662 care trebuie sã
fie îndeplinite de materialele folosite si în STAS 6400 de stratul de piatrã executat.

2.1. Fundatia din piatrã spartã amestec optimal 0-63 se realizeazã într-un
singur strat a cãrui grosime este stabilitã prin proiect.
2.2. Fundatia din piatrã spartã 40-80, se realizeazã în douã straturi, un strat
inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatrã spartã de 12 cm,
conform prevederilor STAS 6400.
2.3. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de formã sau
realizarea unor mãsuri de îmbunãtãtire a protectiei patului, iar acesta este constituit
din pãmânturi coezive, stratul de fundatie din piatrã spartã amestec optimal 0-63 se
va realiza în mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi:
- substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupã cilindrare;
- substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupã cilindrare.
Când stratul inferior al fundatiei rutiere este alcãtuit din balast, asa cum se
prevede la pct.2.2., acesta preia si functia de substrat drenant, asigurându-se
conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si mãsurile de evacuare a
apei.
5
2.4. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un

laborator autorizat efectuarea tuturor încercãrilor si determinãrilor rezultate din
aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat sã efectueze, la cererea Inginerului, verificãri
suplimentare fatã de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.6. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,
Inginerul va dispune întreruperea executiei lucrãrilor si luarea mãsurilor care se
impun.
MATERIALE
ART.3. AGREGATE NATURALE

3.1. Pentru executia fundatiilor din piatrã spartã se utilizeazã urmãtoarele
agregate:
a. Pentru fundatie din piatrã spartã mare, 40-80:
- balast 0-63 mm în stratul inferior;
- piatrã spartã 40-80 mm în stratul superior;
- split 16-25 mm pentru împãnarea stratului superior;
- nisip grãuntos sau savurã 0-8 mm ca material de protectie.
b. Pentru fundatie din piatrã spartã amestec optimal 0-63 mm
- nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, în cazul când pãmântul din
patul drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de formã
sau balast 0-63 mm, pentru substratul drenant;
- piatrã spartã amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grãuntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeazã când
stratul superior este de macadam sau de beton de ciment.
6
3.2. Agregatele trebuie sã provinã din roci stabile, adicã nealterabile la aer,
apã sau înghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau
sistoase.
3.3. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sã
îndeplineascã conditiile de admisibilitate arãtate în tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sã
continã corpuri strãine vizibile (bulgãri de pãmânt, cãrbune, lemn, resturi vegetale)
sau elemente alterate.
Tabel 1
NISIP - Conditii de admisibilitate conform SR 662
CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate pentru:
strat izolant strat de protectie
Sort (ochiuri pãtrate) 0-4 4-8
Granulozitate
- continut de fractiuni sub 0,1 mm, %, max. 14 -
- continut de fractiuni sub 0,02 mm, %, max. 5
- conditii de filtru invers 5 d15 p <d15 f < 5 d85 p -
Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min. 6 x 10-3 -
Tabel 2
BALAST - Conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662
CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate
Sort (ochiuri patrate) 0-63
Continut de fractiuni, %, max.:
- sub 0,02 mm 3
- 0...63 mm 100
Granulozitate Conform figurii 1
Coeficient de neuniformitate (Un), min. 15
Echivalent de nisip (EN), min. 30
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %, max. 50
C a ie t d e s a r c in i: F u n d a tii p ia tra s p a r ta
S it e c u o c h iu ri p a t ra te c o n fo rm S R E N 9 3 3 -2 , m m
(d = 0 .8 0 d Ř )
100 98 100
90 90 90
82
80
7
80 80
70
70 70
Treceri % de masa
60 57 60
Rest % de masa
50
7
50 50
40 38 40
37
30 30
25
20 18 20
16
10 10
3 3 4
0 0
S ite c u o c h iu ri p a t ra te ,m m C iu ru ri c u o c h iu r i ro tu n d e Ř , m m
( d Ř = 1 .2 5 d )
S c a ri l o g a r itm ic e
F ig u r a 1 - Z o n a g ra n u lo m e tr ic a p re s c r is a p e n t ru b a l a s tu l d i n s tra tu l in fe ri o r d e fu n d a tie
8
Tabel 3
PIATRÃ SPARTÃ - Conditii de admisibilitate conform SR 667
Sort Savura Piatrã spartã (split) Piatrã spartã mare
Conditii de admisibilitate
Caracteristica 0-8 8-16 16-25 25-40 40-63 63-80
Continut de granule:
- rãmân pe ciurul superior
(dmax), %, max. 5 5 5 5
- trec prin ciurul inferior
(dmin), %, max. - 10 10 10
Continut de granule alterate,
moi, friabile, poroase si - 10 10 -
vacuolare, %, max.
Forma granulelor:
- coeficient de formã, %, max. - 35 35 35
Coeficient de impuritãti:
- corpuri strãine, %, max. 1 1 1 1
- fractiuni sub 0,1 mm,%, max. - 3 nu este cazul
Uzura cu masina tip Los - 30 corespunzãtor clasei rocii
Angeles, %, max. conform tabelelor 2 si 3
din SR 667
Rezistenta la actiunea repetatã
a sulfatului de sodiu (Na2SO4) - 6 3 nu este
5 cicluri, %, max. cazul
3.4. Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea
sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-40 si 40-63, fie direct de la concasare, dacã
îndeplineste conditiile din tabelul 4 si granulozitatea conform tabelului 5 si figurii 2.
Amestecul pe santier se realizeazã într-o instalatie de nisip stabilizat prevãzutã
cu predozator cu patru compartimente.
9
Tabel 4
PIATRÃ SPARTÃ AMESTEC OPTIMAL - Conditii de admisibilitate
CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate
Sort 0 - 40 0 - 63
Continut de fractiuni, %, max.:
- sub 0,02 mm 3 3
- sub 0,2 mm 3...14 2...14
- 0...8 mm 42...65 35...55
- 16…40 mm 20…40 -
- 25...63 mm - 20…40
Granulozitate sã se înscrie între limitele din tabelul 5 si
conform figurii 2
Echivalent de nisip (doar în cazul nisipului natural)
(EN), min. 30
Uzura cu masina tip Los Angeles
(LA) %, max. 30
Rezistenta la actiunea repetatã a sulfatului de sodiu 6 pentru split
(Na2SO4), 5 cicluri, %, max. 3 pentru piatrã spartã mare 40-63
Tabel 5
PIATRÃ SPARTÃ AMESTEC OPTIMAL - Granulozitate
Domeniu de Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de .... in mm
granulozi- Limita
tate 0,02 0,1 0,2 1 4 8 16 25 40 63
0 .... 40 infer. 0 2 3 12 28 42 60 75 90 -
super. 3 10 14 30 50 65 80 90 100 -
0 .... 63 infer. 0 1 2 8 20 31 48 60 75 90
super. 3 10 14 27 42 55 70 80 90 100
Conditiile de admisibilitate privind coeficientul de formã, continutul de

granule alterate si continutul de impuritãti pentru piatrã spartã amestec optimal sunt
cele indicate în tabelul 3 (pentru piatrã spartã).
3.5. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozitul santierului pentru a se
asigura omogenitatea si constanta calitãtii acestora.
Aprovizionarea agregatelor la locul punerii în operã se va face numai dupã ce
analizele de laborator au arãtat cã acestea au calitatea corespunzãtoare.
10
Caiet de sarcini: Fundatii piatra sparta
Site cu ochiuri patrate conform SREN 933 - 2, mm

( d =0,8dØ )
0.02 0.1 0.2 0.63 0.8 1 2.5 4 6.3 8 12.5 16 20 25 31 40 50 63

100 100 00
90
90 90 10
80
80 20
Treceri % din masa
75
70 65 30
Rest % de masa
60 60 40
50
50 50
40 42 60
30
30 70
28
20 80
14
10
10 12 90
3
00 2 3 100
0
0.02 0.1 0.2 0.63 1 1.25 3.15 5 8 10 16 20 25 31 40 50 63 80
Site cu ochiuri patrate , mm Ciururi cu ochiuri rotunde Ø, mm

( d Ø =1.25d )
Zona granulometrica a amestecului optimal de piatra sparta 0 - 40 mm
Site cu ochiuri patrate conform SREN 933 - 2, mm

( d =0,8dØ )
0.02 0.1 0.2 0.63 0.8 1 2.5 4 6.3 8 12.5 16 20 25 31 40 50 63

100 100
00
90
90 10
90
80
80 20
Treceri % din masa
70 75
70 30
Rest % de masa
60 55 60 40
50 50
42 48
40 60
30 27 31 70
20 80
14 20
10
10 90
3 8
00 0 1 2 100
0.02 0.1 0.2 0.63 1 1.25 3.15 5 8 10 16 20 25 31 40 50 63 80
Site cu ochiuri patrate , mm Ciururi cu ochiuri rotunde Ø, mm

( d Ø =1.25d )
Zona granulometrica a amestecului opimal de piatra sparta 0 - 63 mm
Figura 2 - Zone granulometrice pentru piatra sparta amestec optim

11
3.6. În timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitãrii, agregatele

trebuie ferite de impurificãri. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat
pe sorturi si pãstrate în conditii care sã le fereascã de imprãstiere, impurificare sau
amestecare.
3.7. Controlul calitãtii agregatelor de cãtre Antreprenor se va face în
conformitate cu prevederile tabelului 6.
3.8. Laboratorul santierului va tine evidenta calitãtii agregatelor astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;
- într-un registru (registru pentru încercãri agregate) rezultatele determinãrilor
efectuate de laboratorul santierului.
3.9. În cazul în care la verificarea calitãtii amestecului de piatrã spartã amestec
optimal aprovizionatã, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din
tabelul nr.5, acesta se corecteazã cu sorturile granulometrice deficitare pentru
îndeplinirea conditiilor calitative prevãzute.
ART.4. APA
Apa necesarã realizãrii straturilor de fundatie poate sã provinã din reteaua
publicã sau din alte surse, dar în acest din urmã caz nu trebuie sã continã nici un fel
de particule în suspensie.
ART.5. CONTROLUL CALITÃTII AGREGATELOR ÎNAINTE DE

REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
Controlul calitãtii se face de cãtre Antreprenor prin laboratorul sãu în
conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 6.
12
Tabel 6
AGREGATE
ACTIUNEA, PROCEDEUL DE FRECVENTA MINIMÃ METODE DE

VERIFICARE SAU
CARACTERISTICILE CARE la aprovizionare la locul de punere DETERMINARE
SE VERIFICÃ în operã CONF.
Examinarea datelor înscrise în la fiecare lot aprovizionat

certificatul de calitate sau - -
certificatul de garantie
Corpuri strãine: În cazul în care se observã Ori de câte ori apar
- argilã bucãti prezenta lor factori de STAS 4606
- argilã aderentã impurificare
- continut de cãrbune
Continutul de granule alterate, O probã la max. 500 mc
moi, friabile, poroase si pentru fiecare sursã - SR 667
vacuolare
Granulozitatea sorturilor O probã la max. 500 mc
pentru fiecare sort si sursã - STAS 730
Forma granulelor pentru piatrã O probã la max. 500 t
spartã pentru fiecare sort si - STAS 730
Coeficient de formã fiecare sursã
Echivalentul de nisip (EN numai O probã la max. 500 mc
la produse de balastierã) pentru fiecare sursã - STAS 730
Rezistenta la actiunea repetatã a O probã la max. 500 mc
sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 pentru fiecare sursã - STAS 4606
cicluri
Rezistenta la sfãrâmare prin O probã la max. 500 mc
compresiune la piatrã spartã în pentru fiecare sort de - STAS 730
stare saturatã la presiune normalã piatrã spartã si sursã
Uzura cu masina tip Los Angeles O probã la max. 500 mc
pentru fiecare sort si - STAS 730
fiecare sursã
13
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU
STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU
STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRÃ SPARTÃ AMESTEC
OPTIMAL
ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului
optimal de piatrã spartã se stabilesc de cãtre un laborator de specialitate acreditat
înainte de începerea lucrãrilor de executie.
Prin încercarea Proctor modificatã, conform STAS 1913/13 se stabileste:
du max. P.M.- greutate volumicã în stare uscatã, maxima exprimatã în g/cm3
Wopt P.M. - umiditatea optimã de compactare, exprimatã în %
ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

7.1. Caracteristicile efective de compactare se determinã de laboratorul
santierului pe probe prelevate din lucrare si anume:
duef- greutatea volumicã în stare uscatã efectivã, exprimatã în g/cm3
Wef - umiditatea efectivã de compactare, exprimatã în %
în vederea stabilirii gradului de compactare, gc.
duef
gc = ------------------ x 100
dumax P.M.
7.2. La executia stratului de fundatie se va urmãri realizarea gradului de

compactare arãtat la art. 13.
14
REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
ART.8. MÃSURI PRELIMINARE

8.1. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupã receptionarea
lucrãrilor de terasamente sau de strat de formã, în conformitate cu prevederile
caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrãri.
8.2. Înainte de începerea lucrãrilor de fundatie se vor verifica si regla toate
utilajele si dispozitivele necesare punerii în operã a straturilor de fundatie.
8.3. Înainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa
lucrãrile pentru drenarea apelor din fundatie - drenuri transversale de acostament,
drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordãrile stratului de
fundatie la acestea - precum si alte lucrãri prevãzute în acest scop în proiect.
8.4. În cazul straturilor de fundatie prevãzute pe întreaga platformã a
drumului, cum este cazul la autostrãzi sau la lucrãrile la care drenarea apelor este
prevãzutã a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura în prealabil
posibilitatea evacuãrii apelor în afara suprafetei de lucru, în orice punct al traseului,
la cel putin 15 cm deasupra santului sau deasupra terenului în cazul rambleelor.
8.5. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu
piatrã spartã se vor lua mãsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita
tronsoanele de drum în lucru, functie de sursa folositã, acestea fiind consemnate în
registrul de santier.
ART.9. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE

FUNDATIE
9.1. Înainte de începerea lucrãrilor Antreprenorul este obligat sã efectueze
experimentarea executãrii straturilor de fundatie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie - strat de
fundatie din piatrã spartã mare 63-80 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundatie
15
din piatrã spartã amestec optimal 0-63, cu sau fãrã substrat de nisip în functie de
solutia prevãzutã în proiect.
În cazul fundatiei din piatrã spartã mare 63-80 experimentarea se va face
separat pentru stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatrã
spartã mare.
În toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de probã în lungime
de min. 30 m cu lãtimea de cel putin 3,50 m (dublul lãtimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, în conditii de executie curentã pe
santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia,
pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, dacã grosimea
prevãzutã în proiect se poate executa într-un singur strat sau douã si reglarea
utilajelor de rãspândire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare
corectã.
9.2. Compactarea de probã pe tronsoanele experimentale se va face în
prezenta Inginerului, efectuând controlul compactãrii prin incercãri de laborator sau
pe teren, dupã cum este cazul, stabilite de comun acord.
În cazul în care gradul de compactare prevãzut nu poate fi obtinut,
Antreprenorul va trebui sã realizeze o nouã încercare, dupã modificarea grosimii
stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit.
Aceste încercãri au drept scop stabilirea parametrilor compactãrii si anume:
- grosimea maximã a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitãtii utilajelor de compactare si
intensitatea de compactare a utilajului).
9.3. Intensitatea de compactare = Q/S
Q- volumul materialului pus în operã, în unitatea de timp (ore, zi, schimb),
exprimat în mc
S- suprafata compactatã în intervalul de timp dat, exprimatã în mp
16
În cazul când se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele

compactate de fiecare utilaj se cumuleazã.
9.4. În cazul fundatiei din piatrã spartã mare 63-80, se mai urmãreste stabilirea
corectã a atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare usoare si
rulouri compresoare mijlocii, a numãrului minim de treceri ale acestor rulouri pentru
cilindrarea uscatã pânã la fixarea pietrei sparte 63-80 si în continuare a numãrului
minim de treceri, dupã asternerea în douã reprize a splitului de împãnare 16-25, pânã
la obtinerea înclestãrii optime.
Compactarea în acest caz se considerã terminatã dacã rotile ruloului nu mai
lasã nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatrã spartã, iar alte pietre cu
dimensiunea de cca. 40 mm aruncate în fata ruloului nu mai pãtrund în stratul de
fundatie si sunt sfãrâmate, fãrã ca stratul de fundatie sã sufere dislocari sau
deformãri.
9.5. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca
sector de referintã pentru restul lucrãrilor.
Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna în registrul
de santier pentru a servi la urmãrirea calitãtii lucrãrilor ce se vor executa.
ART.10. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE

A. FUNDATII DIN PIATRÃ SPARTÃ MARE 63-80 PE UN
STRAT DE BALAST
a. Executia stratului inferior din balast
10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleazã balastul, într-un
singur strat, având grosimea rezultatã pe tronsonul experimental astfel ca dupã
compactare sã se obtinã 10 cm.
Asternerea si nivelarea se vor face la sablon, cu respectarea lãtimilor si
pantelor prevãzute în proiect.
17

agregatului si se adaugã prin stropire.
Stropirea va fi uniformã, evitându-se supraumezirea localã.
10.3. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare
stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenta atelierului, viteza de
compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
10.4. Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeazã pe întreaga
de fundatie, astfel ca stratul de fundatie sã fie permanent încadrat de acostamente,
asigurându-se totodatã si mãsurile de evacuare a apelor, conform pct.8.3.
10.5. Denivelãrile care se produc în timpul compactãrii stratului de fundatie
sau care rãmân dupa compactare, se corecteazã cu material de aport si se
recompacteazã.
Suprafetele cu denivelãri mai mari de 4 cm se completeazã, se reniveleazã si
apoi se compacteazã din nou.
10.6. Este interzisã executia stratului de fundatie cu balast înghetat.
10.7. Este interzisã de asemenea asternerea balastului, pe patul acoperit cu un
strat de zãpadã sau cu pojghitã de gheatã.
b. Executia stratului superior din piatrã spartã mare 63-80

10.8. Piatra sparta mare se asterne, numai dupã receptia stratului inferior de
balast, care, prealabil asternerii, va fi umezit.
10.9. Piatra sparta se asterne si se compacteazã la uscat în reprize. Pânã la
înclestarea pietrei sparte, compactarea se executã cu cilindri compresori netezi de 6 t
dupã care operatiunea se continuã cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14
tone. Numãrul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul
experimental.
18
10.10. Dupã terminarea cilindrãrii, piatra sparta se împãneazã cu split 16-25,

care se compacteazã si apoi urmeazã umplerea prin înnoroire a golurilor rãmase
dupã împãnare, cu savurã 0-8 sau cu nisip.
10.11. Pânã la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din
piatrã spartã mare astfel executat, se acoperã cu material de protectie (nisip grãuntos
sau savurã).
În cazul când stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai
face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatrã spartã mare.
B. STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATRÃ SPARTÃ AMESTEC

OPTIMAL
10.12. Pe terasamentele receptionate, realizate din pãmânturi coezive si pe
care nu se prevãd în proiecte îmbunatãtiri ale patului sau realizarea de straturi de
formã, se va executa în prealabil un substrat de nisip de 7 cm.
Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon, cu respectarea lãtimilor si
pantelor prevãzute în proiect pentru stratul de fundatie.
Nisipul asternut se umecteazã prin stropire si se cilindreazã.
10.13. Pe substratul de nisip realizat, piatra spartã amestec optimal se asterne
cu un repartizor-finisor de asfalt, cu o eventualã completare a cantitãtii de apã,
corespunzãtoare umiditãtii optime de compactare.
Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea lãtimilor si pantelor
prevãzute în proiect.
agregatului si se adaugã prin stropire uniformã evitându-se supraumezirea localã.
10.15. Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare
stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenta atelierului, viteza de
deplasare a utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
19
10.16. La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeazã pe întreaga

de fundatie, astfel ca acesta sã fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se
totodatã si mãsurile de evacuare a apelor conform pct.8.3.
10.17. Denivelãrile care se produc în timpul compactãrii sau care rãmân dupã
compactarea straturilor de fundatie din piatrã spartã mare sau din piatrã spartã
amestec optimal se corecteazã cu material de aport si se recompacteazã.
Suprafetele cu denivelãri mai mari de 4 cm se decapeazã dupã contururi
regulate, pe toatã grosimea stratului, se completeazã cu acelasi tip de material, se
reniveleazã si apoi se cilindreazã din nou.
10.18. Este interzisã executia stratului de fundatie cu piatrã spartã amestec
optimal înghetatã.
10.19. Este interzisã de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal, pe
patul acoperit cu un strat de zãpadã sau cu pojghitã de gheatã.
ART.11. CONTROLUL CALITÃTII COMPACTÃRII STRATURILOR

DE FUNDATIE
11.1. În timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatrã spartã mare
63-80, sau din piatrã spartã amestec optimal, se vor face verificãrile si determinãrile
arãtate în tabelul 7, cu frecventa mentionatã în acelasi tabel.
În ce priveste capacitatea portantã la nivelul superior al stratului de fundatie
aceasta se determinã prin mãsurãtori cu deflectometrul cu pârghie conform
Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitãtii
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.
11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmãtoarele evidente privind
calitatea stratului executat:
20
- compozitia granulometricã a agregatelor

- caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat
(umiditate optimã, densitate maximã uscatã)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate
portantã).
Tabel 7
Nr. DETERMINAREA, PROCEDEUL DE FRECVENTE MINIME METODE DE
crt VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE LA LOCUL DE PUNERE VERIFICARE
CARE SE VERIFICÃ ÎN LUCRU CONFORM
1. Încercarea Proctor modificatã

- strat balast
- strat piatrã spartã amestec optimal - STAS 1913/13
2. Determinarea umiditãtii de compactare minim 3 probe la o suprafatã de
- strat balast 2000 mp de strat STAS 1913/1
- strat piatrã spartã amestec optimal
3. Determinarea grosimii stratului compactat minim 3 probe la o suprafatã de
- toate tipurile de straturi 2000 mp de strat -
4. Verificarea realizãrii intensitãtii de compactare Q/S

- toate tipurile de straturi zilnic -
5. Determinarea gradului de compactare prin minim 3 pct. ptr. suprafete <
determinarea greutãtii volumice pe teren 2000 mp si minim 5 pct. pt. STAS 1913/15
- strat balast suprafete > 2000 mp de strat STAS 12288
- strat piatrã spartã amestec optimal
6. Verificarea compactãrii prin încercarea cu p.s. în fata minim 3 încercãri la o suprafatã
compresorului de 2000 mp STAS 6400
7. Determinarea capacitãtii portante la nivelul superior în câte douã puncte situate în

al stratului de fundatie profiluri transversale la distante
- toate tipurile de straturi de fundatie de 10 m unul de altul pt. fiecare Normativ
bandã cu lãtime de 7,5 m CD 31
CAPITOLUL V
CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE

12.1. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.
Abaterea limitã la grosime poate fi de maximum ±20 mm.
21
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se

strãpunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafatã de
drum.
Grosimea stratului de fundatie este media mãsurãtorilor obtinute pe fiecare
sector de drum prezentat receptiei.
12.2. Lãtimea stratului de fundatie este cea prevãzutã în proiect.
Abaterile limitã la lãtime pot fi ±5 cm.
Verificarea lãtimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale
proiectului.
12.3. Panta transversalã a stratului de fundatie este cea a îmbrãcãmintii sub
care se executã, prevãzutã în proiect.
Abaterea limitã la pantã este ±4%, în valoare absolutã si va fi mãsuratã la
fiecare 25 m.
12.4. Declivitãtile în profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale
îmbrãcãmintilor sub care se executã.
Abaterile limitã la cotele fundatiei, fatã de cotele din proiect pot fi ±10 mm.
ART.13. CONDITII DE COMPACTARE

13.1. Straturile de fundatie din piatrã spartã mare 63-80 trebuie compactate
pânã la realizarea înclestãrii maxime a agregatelor, care se probeazã prin supunerea
la strivire a unei pietre de aceeasi naturã petrograficã, ca si a pietrei sparte utilizate la
executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm, aruncatã în fata utilajului cu
care se executã compactarea.
Compactarea se considerã corespunzãtoare dacã piatra respectivã este strivitã
fãrã ca stratul sã sufere dislocãri sau deformãri.
13.2. Straturile de fundatie din piatrã spartã amestec optimal trebuie
compactate pânã la realizarea urmãtoarelor grade de compactare minime din
densitatea în stare uscatã maximã determinatã prin încercarea Proctor modificatã,
conform STAS 1913/13:
22
 pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III

 98%, în cel mult 5% din punctele de mãsurare la autostrãzi si/în toate
punctele de mãsurare la drumurile de clasa tehnicã II si III;
 pentru drumurile din clasele tehnice IV si V
 95%, în toate punctele de mãsurare.
13.3. Capacitatea portantã la nivelul superior al straturilor de fundatie se
considerã realizatã dacã valorile deformatiilor elastice mãsurate, nu depãsesc
valoarea deformatiilor elastice admisibile, care este de 250 sutimi de mm.

FUNDATIE
Verificarea denivelãrilor suprafetei fundatiei se efectueazã cu ajutorul
dreptarului de 3,00 m lungime astfel:
- în profil longitudinal verificarea se efectueazã în axul fiecãrei benzi de
circulatie si denivelãrile admise pot fi de maximum ± 2,0 cm, fatã de cotele
proiectate;
- în profil transversal, verificarea se efectueazã în dreptul profilelor arãtate în
proiect si denivelãrile admise pot fi de maximum ± 1,0 cm, fatã de cotele
proiectate.
În cazul aparitiei denivelãrilor mai mari decât cele prevãzute în prezentul caiet
de sarcini, se va face corectarea suprafetei fundatiei.
23
C A P I T O L U L VI
RECEPTIA LUCRÃRILOR
ART.15. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTÃ

Receptia pe faza determinantã, stabilitã în proiect, se efectueazã conform
Regulamentului privind controlul de stat al calitãtii în constructii, aprobat cu HG
272/94 si conform Procedurii privind controlul statului în fazele de executie
determinante, elaboratã de MLPAT si publicatã în Buletinul Constructiilor volum
4/1996, atunci când toate lucrãrile prevãzute în documentatie sunt complet terminate
si toate verificãrile sunt efectuate în conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13 si
14.
Comisia de receptie examineazã lucrãrile si verificã îndeplinirea conditiilor de
executie si calitative impuse de proiecte si de caietul de sarcini, precum si
constatãrile consemnate pe parcursul executiei de cãtre organele de control.
În urma acestei receptii se încheie “Proces verbal” de receptie pe fazã în
registrul de lucrãri ascunse.

LUCRÃRILOR
Receptia preliminarã se face la terminarea lucrãrilor, pentru întreaga lucrare,
conform Regulamentului de receptie a lucrãrilor de constructii si instalatii aferente
acestora, aprobat cu HG 273/94.
ART.17. RECEPTIA FINALÃ

Receptia finalã va avea loc dupã expirarea perioadei de garantie pentru
întreaga lucrare si se va face în conditiile respectãrii prevederilor Regulamentului
aprobat cu HG 273/94.
24
ANEXÃ
CAIET DE SARCINI GENERALE NR. 6
FUNDATII DE PIATRÃ SPARTÃ SI/SAU DE PIATRÃ SPARTÃ
AMESTEC OPTIMAL
I. ACTE NORMATIVE

publicat în MO 397/24.08.2000 închidere a circulatiei si de instruire a
restrictiilor de circulatie în vederea executãrii
de lucrãri în zona drumului public si/sau
pentru protejarea drumului.
NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si întretinerea

drumurilor si podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si

dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii

pentru lucrãri de întretinere, reparare si
exploatare a drumurilor si podurilor.
II.REGLEMENTARI TEHNICE
CD 31 - Normativ pentru determinarea prin

deflectografie si deflectometrie a capacitãtii
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple
si semirigide.
25
III. STANDARDE
SR 662 - Lucrãri de drumuri. Agregate naturale de

balastierã. Conditii tehnice de calitate.
SR 667 - Agregate naturale si piatrã prelucratã pentru

lucrãri de drumuri. Conditii tehnice de
calitate.
SR EN 12620+A1:2008 - Agregate pentru beton
STAS 730 - Agregate naturale pentru lucrãri de cãi ferate
si drumuri. Metode de încercare.
STAS 1913/13 - Teren de fundare. Determinarea

caracteristicilor de compactare. Încercarea
Proctor.
STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greutãtii

volumice pe teren.
STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare si

betoane cu lianti minerali. Metode de
încercare.
STAS 6400 - Lucrãri de drumuri. Straturi de bazã si de

fundatie. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 12.288 - Lucrãri de drumuri. Determinarea densitãtii

straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si
nisip.
TIMIŞOARA
LUCRĂRI DE PAVAJE
LUCRÃRI DE PAVAJE
CUPRINS
pag.
1. GENERALITÃTI 3
2. MATERIALE FOLOSITE 3
3. EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDAŢIE 3
4. EXECUTAREA PAVAJELOR 4
5. VERIFICAREA LUCRĂRILOR 6
6. RECEPŢIA LUCRĂRILOR 7
LUCRĂRI DE PAVAJE
1. GENERALITĂŢI
Prezentul caiet de sarcini se referă la execuţia, verificarea în timpul execuţiei

şi recepţia lucrărilor de pavaje.
Standarde conexe:
 STAS 4032-1-90 Lucrări de drumuri. Terminologie.
 SR 6978-95 Pavaje din piatră naturală, pavele normale, pavele
abnorme şi calupuri.
 STAS 9095-90 Pavaje din piatră brută sau bolovani.
Pavajele se folosesc la realizarea de trotuare, alei pietonale, platforme
pietonale, platforme de parcare, accese carosabile locale.
2. MATERIALE FOLOSITE
Pavajele se pot executa din piatră cubică sau din piatră brută care pot avea
diferite forme, dimensiuni, culori, acestea fiind stabilite de către beneficiarul lucrării
și ale căror toleranțe sunt conform STAS 667-90 pct. 2.3.1 (pentru piatră brută),
respectiv STAS 6978-90 – Tabelul 1.
După destinaţia lor, pavajele pot fi pietonale sau carosabile, în funcţie de
destinaţia lor, dimensionarea structurii se poate face prin calcul sau conform
“Normativ privind alcătuirea structurilor rutiere rigide și suple pentru străzi”,
indicativ NP 116-2004 – Anexa 2. Calupurile se execută de producători specializaţi
prin fasonarea pietrei brute. Coloratura se obţine utilizarea de piatră vulcanică de
origine mineralogică diferită.
3. EXECUŢIA STRATURILOR DE FUNDAŢIE
În funcţie de caracterul lor (pietonal sau carosabil) piatra se aşează pe o

fundaţie din balast, balast și piatră spartă, balast şi beton sau balast şi stabilizat cu 5
%. Fundaţia se execută la pantele care rezultă din proiect, cu respectarea condițiilor
prevăzute în STAS 6978-90 cap. 2.1.
4. EXECUŢIA PAVAJELOR
Suprafeţele din dale se încadrează cu borduri din beton sau piatră naturală. La
racordul cu un alt sistem rutier (îmbrăcăminte bituminoasă sau beton), delimitarea
se va face printr-o bordură montată la nivelul carosabilului, bordură aşezată pe o
fundaţie din beton. La racordul pavajului cu bordurile de încadrare, pavelele, funcţie
de forma lor, se vor tăia cu maşina cu discuri diamantate pentru a se realiza linia de
racord.
Pavelele se aşează pe fundaţia dinainte pregătită prin intermediul unui
substrat de nisip în grosime de 2-3 cm după pilonare. Stratul de poză va fi alcătuit
din nisip de râu sau de concasaj, din materiale de carieră de mare rezistenţă.
Materialul nu trebuie să conţină mâl, argilă.
Panta în profil transversal va fi conform prevederilor proiectului.
Piatra se va aşeza cu interspaţii de cca. 3 mm, în fucție de dimensiuni și
calitatea acesteia și la o cotă mai înaltă cu 2-3 cm înainte de compactare pentru a se
obține cota prevăzută în proiect.
Pentru a împiedica mișcarea pavelelor sub trafic, mai ales în cazul unor
sectoare cu pantă mare în profil longitudinal se recomandă dispunerea pavelelor sub
formă de boltă, conform figurii de mai jos:
Până ce pavajul nu a fost compactat nu va fi supus la alte încărcări în afară de
trecerea pavatorului şi utilajelor sale. În timpul pozării dalelor, nu se va deranja
stratul de poză, şantierul fiind astfel organizat ca pavatorii şi aprovizionarea să
treacă peste pavajul deja executat.
SUPRAFAȚA FINISATĂ A
SENS DE ÎNAINTARE
INFRASTRUCTURII
STRAT DE POZA TASAT SAU NETASAT

După aşezarea dalelor şi baterea lor se verifică suprafaţa cu dreptarul şi şablonul
corectându-se eventualele denivelări. Apoi se execută compactarea cu o placă
vibratoare prevăzută cu o placă de protecţie pentru a nu degrada dalele.
Umplerea rosturilor dintre dale se realizează cu un nisip diferit de cel utilizat pentru
stratul de poză, nisip uscat de origine aluvionară, sau dacă acesta este de concasaj să
fie alcătuit din elemente de piatră rezistentă cu granulometria de 0,8...2 mm, lipsit de
impurităţi.
ELIMINAREA
ÎNTINDEREA NISIPULI NISIPULUI ÎN
PENTRU COMPLECTAREA EXCES
ROSTURILOR
Se începe cu o primă colmatare înainte de vibrocompactare cu scopul de a accelera şi

îmbunătăţi umplerea rosturilor. Apoi se aşterne din nou nisipul de colmatare şi se
freacă cu peria pentru a împinge nisipul în rosturi. Întrucât colmatarea rosturilor este
graduală se recomandă să nu se efectueze imediat curăţirea finală.
5. VERIFICAREA LUCRĂRILOR
Înainte de începerea lucrărilor de execuţie, se vor verifica materialele pentru a

corespunde condiţiilor tehnice prevăzute în funcţie de caracterul lor: pietonale sau
carosabile.
Verificările care nu pot fi executate pe şantier vor fi executate de un laborator de
specialitate. Înainte de începerea lucrărilor de pavaj se va verifica dacă fundaţia
îndeplineşte condiţiile prevăzute în proiect - cote de nivel şi gradul de compactare.
Verificarea cotelor pavajului se va face în plan transversal şi longitudinal cu un
dreptar de 3 m lungime, denivelările maxime admise fiind 8..12 mm pentru pavajele
din piatră cubică și de 15 mm pentru pavajele de piată brută.
Rezultatele verificărilor se vor trece în evidentele de şantier - cartea
construcţiei, carnet de îndrumător.
6. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Recepţia preliminară a lucrărilor de pavaje se face în condiţiile respectării

prevederilor din prezentul caiet de sarcini şi SR 6978-95.
Comisia de recepţie examinează lucrările faţă de prevederile proiectului
precum şi constatările consemnate în cursul execuţiei.
În urma acestei recepţii se încheie procesul verbal de recepţie preliminară.
Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie.
NOTĂ IMPORTANTĂ
Caietele de sarcini au fost întocmite pe baza prescripţiilor tehnice de bază (STAS-
uri, normative, instrucţiuni tehnice, etc), în vigoare la data elaborării proiectului.
Orice modificări ulterioare în conţinutul prescripţiilor indicate în cadrul caietului de
sarcini, ca şi orice noi prescripţii apărute după data elaborării proiectului, sunt
obligatorii, chiar dacă nu concordă cu prevederile din cadrul prezentului caiet de
sarcini.
1
TIMIŞOARA
LUCRĂRI DE PODEȚE
2
CAIET DE SARCINI Nr. 5
LUCRĂRI DE PODEȚE
CUPRINS
pag.
CAP.I. LUCRĂRI DE COFRAJE 3
ART.1. ÎNTOCMIREA FIŞELOR TEHNOLOGICE 3

ART.2. PREGĂTIREA LUCRĂRILOR 4
ART.3. MONTAREA COFRAJELOR 4
ART.4. CONTROLUL ŞI RECEPŢIA COFRAJELOR 4
CAP.II. LUCRĂRI DE ARMĂTURI 5
ART.5. MATERIALE UTILIZATE PENTRU ARMĂTURI 5

ART.6. CONTROLUL CALITĂŢII ARMĂTURILOR 5
ART.7. FASONAREA ARMĂTURILOR 6
ART.8. MONTAREA ARMĂTURILOR 6
ART.9. VERIFICAREA LUCRĂRILOR LA ARMĂTURI 7
CAP.III. BETON SIMPLU ŞI BETON ARMAT 7
ART. 10. PREGĂTIREA PREPARĂRII BETONULUI 8

ART. 11. PREPARAREA ŞI TRANSPORTUL BETONULUI 8
ART. 12. PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI 8
ART. 12.1 PREGĂTIREA TURNĂRII BETONULUI 8
ART. 12.2 REGULI DE BETONARE ŞI COMPACTARE 9
ART. 12.3 CONTROLUL CALITĂŢII LA LUCRĂRI
DIN BETON ŞI BETON ARMAT 11
3
CAPITOLUL I
LUCRĂRI DE COFRAJE
Cofrajele şi susţinerile lor trebuie să fie astfel alcătuite încât să îndeplinească

următoarele cerinţe:
 să asigure obţinerea formei şi dimensiunile prevăzute în proiect; abaterile
admisibile ale cofrajelor şi elementelor din beton şi beton armat după
decofrare sunt cele prevăzute în anexa III.1, tabelul III 1.1. din indicativul NE
012/07;
 să fie etanşe, stabile şi rezistente sub încărcări;
 să asigure ordinea de montare şi demontare fără a se degrada elementele din
beton sau componentele de cofraje şi susţineri;
 să permită, la decofrare o preluare treptată a încărcării de către elementele
care se decofrează.
Cofrajele se vor confecţiona din lemn, produse din lemn sau metal.
Realizarea lucrărilor de cofraje presupune, în mod obligatoriu, parcurgerea
următoarelor operaţii: întocmirea fişelor tehnologice, pregătirea lucrărilor, montarea
cofrajelor, controlul şi recepţia lucrărilor de cofraje.
ART.1 ÎNTOCMIREA FIŞELOR TEHNOLOGICE
Fişele tehnologice vor cuprinde toate datele privitoare la lucrările de cofraje

(lucrări pregătitoare; utilajele şi materialele necesare; formaţiile de lucru şi
supraveghere a lucrului; fazele, ordinea şi ritmul de lucru; organizarea tehnologică a
punctului de lucru; programul de control al calităţii lucrărilor, măsuri P.S.I. şi de
protecţia muncii, etc.), precum şi dimensiunile cofrajelor (secţiuni, rigle, dulapi, popi,
etc.), se vor dimensiona conform precizărilor date în “Ghidul pentru proiectarea şi
utilizarea cofrajelor”.
4
ART.2 PREGĂTIREA LUCRĂRILOR
Înainte de începerea operaţiei de montare a cofrajelor se vor curăţi şi pregăti

suprafeţele de beton care vor veni în contact cu betonul proaspăt turnat şi se va verifica
şi corecta poziţia armăturilor de legătură sau continuitate, precum şi a benzilor de rost.
Se vor respecta precizările din fişa tehnologică privitoare la această fază.
ART.3 MONTAREA COFRAJELOR
Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii:

 trasarea poziţiei cofrajelor;
 asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;
 verificarea şi corectarea poziţiei panourilor;
 încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor.
În cazul în care susţinerile cofrajelor se reazemă pe teren, se va asigura repartizarea
solicitărilor la teren, ţinând seama de gradul de compactare şi posibilităţile de înmuiere
(prin umezire sau prin îngheţ-dezgheţ), în scopul evitării tasărilor.
Pentru a reduce aderenţa între beton şi cofraje, acestea se vor unge cu agenţi de
decofrare pe feţele care vin în contact cu betonul, după o curăţirea prealabilă şi înainte
de fiecare folosire.
Manipularea şi depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite deformarea
şi degradarea lor.
ART.4 CONTROLUL ŞI RECEPŢIA COFRAJELOR
La executarea lucrărilor de cofraje se vor efectua:

- controlul preliminar pentru lucrările pregătitoare şi pentru elementele de cofraje
şi susţineri;
- controlul în cursul execuţiei, verificându-se trasarea şi poziţia cofrajelor în raport
cu trasarea;
5
- controlul final (alcătuire, etanşeitate, siguranţă, dimensiuni, poziţia golurilor, etc.)

şi recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor în “Registrul de procese verbale
pentru verificarea lucrărilor ce devin ascunse”.
La executarea lucrărilor de cofraje indicativ NE 012 – 99 se vor respecta
prevederile normativului C56-85.
CAPITOLUL II
LUCRĂRI DE ARMĂTURI
Lucrările de armături constau în totalitatea operaţiilor de pregătire, fasonare,

montare şi verificare finală.
ART.5 MATERIALE UTILIZATE PENTRU ARMĂTURI
La lucrările proiectate în cadrul proiectului se utilizează numai armături

nepretensionate realizate din oţel OB 37 (STAS 438/1-89); se poate accepta şi utilizarea
unor oţeluri din import, dar numai pe baza certificatului de calitate emis de unitatea care
a importat oţelul sau cea care asigură desfacerea acestuia.
Certificatul de calitate va menţiona tipul corespunzător de oţel din STAS 438/1-89
şi STAS 438/2-91, echivalarea fiind făcută prin luarea în considerare a tuturor
parametrilor de calitate.
Livrarea oţelului beton se va face conform reglementărilor în vigoare şi însoţită de
certificat de calitate.
Depozitarea oţelului pentru armături se va face separat pe tipuri şi diametre, în
spaţii amenajate corespunzător, în scopul evitării coroziunii, a murdăririi cu pământ sau
alte materiale şi cu scopul unei identificări uşoare a fiecărui sortiment şi diametru.
ART.6 CONTROLUL CALITĂŢII ARMĂTURILOR

6
Operaţiile de control pe fiecare cantitate şi sortiment aprovizionat, sunt conform

indicativ NE 012-1999, anexa VI. 1 pct. A.5, A.6;
- constatarea existenţei certificatului de calitate;
- verificarea dimensiunilor secţiunii, se vor efectua conform STAS 10107/0-1990;
- examinarea aspectului;
- verificarea prin îndoire la rece.
În caz de dubii asupra calităţii oţelului aprovizionat, se va trece la verificarea
caracteristicilor mecanice prin încercarea la tracţiune şi sudabilitate (după caz).
ART.7 FASONAREA ARMĂTURILOR
Fasonarea barelor şi confecţionarea carcaselor de armătură se vor efectua în strictă

conformitate cu detaliile din proiectul de execuţie. Armăturile care se fasonează trebuie
să fie curate şi drepte, îndepărtându-se eventualele impurităţi şi rugina de pe suprafaţa
barelor (prin frecare cu perii de sârmă – în cazul petelor de rugină, numai în zonele în
care barele urmează a fi înnădite prin sudură).
După îndepărtarea ruginii, reducerea dimensiunilor secţiunii barelor nu trebuie să
depăşească abaterile limită, la diametru, prevăzute în anexa II.2. din indicativ NE 012-
1999.
Oţelul beton livrat în colaci sau bare îndoite trebuie să fie îndreptat înainte de a se
trece la fasonare. La întinderea cu troliul, lungimea maximă nu va depăşi 1 mm/m.
Fasonarea ciocurilor şi îndoirea armăturilor se execută cu o mişcare lentă, fără
şocuri.
La fasonarea armăturii, se admit înnădiri sudate, dar numai cu acordul scris al
proiectantului solicitat acestuia, în mod obligatoriu înaintea executării înnădirilor.
ART.8 MONTAREA ARMĂTURILOR
Montarea armăturilor va începe numai după recepţionarea calitativă a cofrajelor şi

acceptarea de către proiectant a fişei tehnologice de betonare în cazul elementelor sau
7
părţilor de structură al căror volum depăşeşte 100 m3 şi este necesar să fie prevăzute
rosturi de turnare (lucrările de infrastructură).
La montarea armăturii se vor adopta măsuri pentru asigurarea bunei desfăşurări a
turnării şi compactării betonului prin:
crearea spaţiilor necesare între armături pentru pătrunderea liberă a betonului sau a
furtunului de descărcare a betonului, respectiv pentru pătrunderea vibratorului (min. 2,5
x vibrator, la interval de max. 5 ori grosimea elementului);
ART.9 VERIFICAREA LUCRĂRILOR LA ARMĂTURI
La terminarea montării armăturilor se vor consemna în procesul verbal constatările

rezultate în urma verificărilor efectuate cu privire la:
numărul, diametrul şi poziţia armăturilor în diferite secţiuni ale elementelor de
construcţie;
distanţa dintre etrieri, diametrul şi modul de legare a acestora;
numărul şi calitatea legăturilor dintre bare şi a sudurilor de prindere a etrierilor de
scheletul metalic;
dispozitivele de fixare a armăturii pe timpul betonării;
toleranţele de execuţie a lucrărilor de armături (fasonare şi montare) sunt cele
prevăzute în indicativ NE 012-1999 anexa II. 2.
La executarea lucrărilor de armare se vor respecta prevederile normativelor C 56-
85; C 28-83 şi indicativ NE 012-1999 şi fişele tehnologice întocmite de către executant.
CAPITOLUL III
BETON SIMPLU ŞI BETON ARMAT
Lucrările de beton şi beton armat constau în totalitatea operaţiilor de pregătire a

preparării, a preparării şi transportului, a punerii în operă a betonului, precum şi a
controlului pe timpul turnării şi a verificării calităţii betonului pus în operă.
8
ART.10 PREGĂTIREA PREPARĂRII BETONULUI
Pregătirea preparării betonului constă în totalitatea operaţiilor de livrare şi

transport, depozitare şi control a calităţii pentru materialele componente: ciment,
agregate, apă, aditivi.
ART.11 PREPARAREA ŞI TRANSPORTUL BETONULUI
La prepararea betonului se are în vedere: starea tehnică a staţiilor de betoane,

dotarea laboratoarelor din staţiile de betoane, stabilirea compoziţiei betoanelor, dozarea
materialelor, amestecarea betonului şi încărcarea în mijlocul de transport.
Transportul betonului constă în transportul de la staţia de betoane la obiect şi
transportul local, în şantier.
Lucrările prevăzute la pct. A şi B de mai sus se vor executa în conformitate cu
prevederile indicativului NE 012-1999, cap. 9 şi 12, respectându-se de asemenea toate
actele normative şi legale aflate în vigoare cu privire la transportul acestuia.
Pentru transportul în şantier executantul lucrărilor va întocmi fişe tehnologice
specifice.
Compoziţia betoanelor se stabileşte de către laboratorul unităţii tutelare a staţiei de
betoane în conformitate cu prevederile din indicativ NE 012-1999, anexa I. 4.
Compoziţiile de betoane se vor aproba de către conducerea unităţii care tutelează
laboratorul.
La stabilirea compoziţiei betoanelor se va respecta cap. 5 din indicativ NE 012-
1999.
ART.12 PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI
ART.12.1 PREGĂTIREA TURNĂRII BETONULUI

Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
9
 fişa tehnologică pentru betonarea obiectului în cauză (întocmită de către

unitatea executantă a lucrării) a fost acceptată de către beneficiar;
 sunt realizate măsurile pregătitoare (cu referire la materiale, buna
funcţionare a utilajelor şi toate celelalte aspecte prevăzute în fişele
tehnologice);
 sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru în ceea ce priveşte tehnologia de
execuţie, precum şi asupra măsurilor privind securitatea muncii şi paza
contra incendiilor;
 au fost recepţionate calitativ lucrările de cofraje şi armături, conform cap. 1,
2, din prezentul caiet de sarcini;
 suprafeţele de beton turnat anterior şi întărit, care vor veni în contact cu
betonul proaspăt sunt curăţate de pojghiţa de lapte de ciment, nu prezintă
zone ne - compactate sau segregate şi au rugozitatea asigurării unei bune
legături între cele două betoane;
 în cazul fundaţiilor se vor lua măsuri de dirijare şi evacuare a eventualelor
ape provenite din precipitaţii.
Pe baza verificării acestor condiţii (pct. 1 - 6), se va consemna aprobarea începerii
betonării, de către reprezentantul beneficiarului, conform precizărilor din programul de
control pe şantier.
În cazul în care au intervenit evenimente de natură să modifice situaţia constată la
data aprobării sau betonarea nu a început în interval de 10 zile scurse de la data
aprobării, se va reconfirma aprobarea începerii betonării pe baza unor noi verificări.
Înainte de începerea betonării se va verifica starea tehnică a utilajelor, pentru
transportul local (macarale, bene, pompe pentru beton, etc.) şi compactarea betonului
(vibratare).
ART.12.2 REGULI DE BETONARE ŞI COMPACTARE

Betonarea oricărei părţi din construcţie va fi condusă nemijlocit de şeful punctului
de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea respectarea strictă
a fişei tehnologice şi a normelor tehnice legale aflate în vigoare.
10
La executarea lucrărilor de turnare a betonului se vor respecta prevederile fişei

tehnologice şi prevederile indicativului NE 012-1999 pct. 12.2 şi 12.3.
La 2 – 4 ore de la terminarea betonării unei zone şi în funcţie de stadiul de întărire ,
se va proceda la protejarea suprafeţei libere a betonului cu materiale care să asigure
evitarea evaporării apei din beton şi răcirea rapidă (saltele alcătuite din rogojini între
folii de polietilenă, strat de nisip, etc.); protecţia va fi îndepărtată după minimum 7 zile
şi numai dacă între temperatura suprafeţei betonului şi cea a mediului nu este o diferenţă
mai mare de 12o C.
Compactarea betonului se va face de regulă mecanic, prin vibrare. În toate cazurile
se va utiliza procedeul de vibrare internă folosind vibratoare de interior (previbratoare).
Se vor lua măsuri de eliminare a apei (în exces provenită din spălare) din cofraj.
Pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire şi pentru a reduce deformaţiile de
contracţie, se va asigura menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile după turnare,
protejând suprafeţele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protecţie;
- stropirea periodică cu apă;
- aplicarea de pelicule de protecţie.
În cazul în care temperatura mediului este mai mică decât + 5oC, nu se va proceda
la stropirea cu apă, ci se vor aplica materiale sau pelicule de protecţie.
Pe timp ploios suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de
polietilenă atâta timp cât, prin căderea precipitaţiilor există pericolul antrenării pastei de
ciment.
Decofrarea elementelor din beton sau beton armat se va face pe baza fişei
tehnologice şi a prevederilor indicativului NE 012-1999.
Abaterile maxime admise la executarea lucrărilor de beton şi beton armat monolit
sunt cele prevăzute în planşele de execuţie, respectiv cele prevăzute în indicativul NE
012-1999, anexa III. 1.
În cazul executării de lucrări de betoane, pe timp friguros, se vor respecta în
totalitate prevederile normativului C 16-84, cap. 8.
11
“Zi friguroasă” este ziua în care temperatura aerului exterior, măsurată la 2,0 m
înălţime de la sol şi la distanţă de minimum 5,0 m de clădire la ora 8oo, este inferioară
valorii de + 5oC şi nu are tendinţa de urcare.
ART.12.3 CONTROLUL CALITĂŢII LA LUCRĂRI DIN BETON ŞI

BETON ARMAT
În cursul betonării elementelor din beton şi beton armat monolit se va asigura dacă:
 datele înscrise, bonurile de transport ale betonului corespund comenzii şi nu s-
a depăşit durata maximă de transport;
 lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute în fişele tehnologice;
 condiţiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte;
 se respectă frecvenţa de efectuare a încercărilor şi prelevărilor de probe,
conform indicativului NE 012-1999 anexa VI. 1;
 sunt corespunzătoare măsurile adoptate de menţinere a poziţiei armăturilor
dimensiunilor şi formei cofrajelor;
 se aplică măsurile de protecţie a suprafeţelor libere ale betonului proaspăt.
În condica de betoane se vor consemna:
 - bonurile de transport corespunzătoare betonului pus în lucrare;
 - locul unde a fost pus în lucrare;
 - ora începerii şi terminării betonării;
 - probele de beton prelevate;
 - măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt;
 - evenimente intervenite (intemperii, întreruperi, etc.);
 - temperatura mediului;
 - personalul care a supravegheat betonarea.
În cazul în care se prepară betonarea pe şantier, este obligatorie verificarea calităţii
cimentului, agregatelor şi a eventualilor aditivi, precum şi modul de dozare, amestecare
şi transport, conform cap. 4 din indicativ NE 012-1999.
12
Aceste constatări se vor înscrie în condica de betoane. Responsabil pentru acest

gen de lucrări este conducătorul punctului de lucru.
La decofrarea elementelor din beton şi beton armat se va verifica:
 aspectul elementelor (existenţa unor rosturi de betonare, zone cu beton
necompactat, segregat, etc.);
 dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor;
 distanţele dintre diferitele elemente;
 poziţia golurilor din pereţi şi radieri;
 poziţia pieselor metalice înglobate;
 poziţia armăturilor care urmează a fi înglobate în elemente ce se toarnă
ulterior.
Rezultatele verificărilor vor fi consemnate în procesul verbal, ţinând seama de
precizările din proiect şi indicativul NE 012-1999 pct. 17.2.2.2.
În cazul constatării unor defecte ce depăşesc limitele de acceptare conform
indicativ NE 012-1999, anexa III. 2 se va trece la executarea remedierilor conform C
149/87 şi pe baza soluţiilor propuse de proiectant.
La terminarea montării elementelor prefabricate se va verifica:
 poziţia în plan a axelor elementelor;
 respectarea cotelor de nivel;
 orizontalitatea elementelor;
 respectarea lungimilor de rezemare ale grinzilor;
 respectarea dimensiunilor spaţiilor de monolitizare;
 respectarea armaturii în îmbinări.
De asemenea , se vor respecta prevederile indicativului NE 012-1999, anexa 17.2
şi C 56-85, cu privire la asigurarea calităţii lucrărilor din beton (înainte de betonare şi a
betonului pus în lucrare) şi la recepţia structurii de rezistenţă.
1
TIMIŞOARA
BETON DE CIMENT ÎN FUNDAŢIA BORDURILOR

ȘI MONTAJ BORDURI
2
BETON DE CIMENT ÎN FUNDAŢIA BORDURILOR

ȘI MONTAJ BORDURI
CUPRINS
pag.
1. GENERALITĂŢI 3
2. NATURA ŞI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE 3
3. COMPOZIŢIA BETONULUI 11
4. PREPARAREA BETONULUI 12
5. PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI 20
6. RECEPŢIA LUCRĂRILOR 33
3
1. GENERALITĂŢI
Prezentul caiet de sarcini se referă la condiţiile tehnice care trebuie îndeplinite la

prepararea, transportul, punerea în operă şi controlul calităţii materialelor şi a betonului la
realizarea fundaţiei din beton pentru montarea bordurilor și montarea bordurilor.
Betonul de ciment la fundaţie se realizează într-un singur strat.
Antreprenorul este obligat să asigure toate măsurile organizatorice şi tehnologice
corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va sigura, prin laboratoarele sale, sau prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul
va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.
Standarde de referinţă
 SR EN 197-1:2002 CIMENT PORTLAND
 STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali.
Metode de încercare.
 SR EN 1340/2004 borduri de beton condiții tehnice de calitate
 SR EN 1008 apa pentru betoane și mortare
2. NATURA ŞI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
2.1. Cimenturi -ADAOSURILE DIN COMPOZITIA CIMENTURILOR

În baza standardului SR EN 197-1:2002, la fabricarea cimenturilor se poate folosi o mare
varietate de adaosuri; de fapt, din cele 27 de tipuri de cimenturi uzuale, posibil a fi
fabricate în baza standardului menţionat, 26 de tipuri sunt cimenturi cu adaosuri de
fabricație. Prezenta acestor adaosuri (singure sau în combinaţii) în ciment influenţează
comportarea betonului proaspăt și întărit.
Rezultatele cercetărilor experimentale desfășurate pe plan naţional, experiența
internaţională, apariţia a numeroase documente naţionale fac posibila elaborarea
documentului naţional aplicativ al Normei EN 206-1. Apariţia pe piaţa româneasca a noi
tipuri de cimenturi impune o perioada de adaptare si informare, de înţelegere a rolului si
importantei prezentei adaosurilor în ciment.
Utilizarea cimenturilor cu conţinut ridicat de adaosuri (CEM II/B, CEM III) în betoane
armate, în conformitate cu experiența internațională și documentele naţionale aplicative ale
EN 206-1 din diferite țari reprezintă perspectiva și în România. Modificarea NE 012-1999
in CP 012/1 sau NE 012/1 (apariţia pe baza experienţei naţionale a documentului aplicativ
al SR EN 206-1) va fi pasul decisiv, din acest punct de vedere.
Cimentul este un liant hidraulic fin măcinat care amestecat cu apa formează o pasta care
face priza si se întăreşte în timp datoria reacţiilor si proceselor de hidratare ce au loc în
prezenta apei.
Aceasta pasta întărita îşi menţine rezistenta si stabilitatea în timp chiar si sub apa.
4
Cimenturile fabricate în România, în marea lor majoritate, se produc în baza standardului

SR EN 197-1:2002 care reprezintă versiunea româneasca obținută prin traducerea
Standardului European EN 197-1:2000.
Aceste cimenturi au primit denumirea de “cimenturi uzuale”, fiind destinate realizării de
betoane simple, armate si armate dispers, cu o gama extinsa de utilizare în domeniul
construcțiilor civile, drumurilor, prefabricatelor etc.
SR EN 197-1:2002 este armonizat cu Directiva Europeana 89/106 - Produse pentru
construcții și înlocuiește următoarele standarde naţionale:
• SR 388:1995 – Ciment Portland;
• SR 1500:1996 – Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV si V;
• SR 6232:1996 – Cimenturi, adaosuri minerale si aditivi;
Standardul SR EN 197-1:2002 (Ciment. Partea 1: Compoziţie, specificaţii si criterii de
conformitate ale cimenturilor uzuale) prezintă condițiile fizice, chimice si mecanice
necesar a fi îndeplinite de 27 de tipuri uzuale de ciment considerate tradiţionale si bine
verificate de către organismele naţionale de standardizare din Comitetul European de
Standardizare. Din aceste 27 de tipuri uzuale de ciment, 26 de tipuri sunt cimenturi în care
proporția de clincher variază între 5 si 94% restul fiind reprezentat de adaosuri de
fabricație (incluzând aici si componentele auxiliare minore).
Cele 27 produse din familia cimenturilor uzuale sunt grupate în cinci tipuri principale de
ciment (CEM I, CEM II, CEM III, CEM IV si CEM V);
Cimentul Portland unitar (fără adaosuri) este un ciment realizat din 95-100% clincher
Portland si 0-5% componente auxiliare minore.
Cimenturile cu adaosuri de fabricație au în compoziţie clincher între 5 - 94%, adaosuri de
fabricație între 6 – 95% si 0-5% componente auxiliare minore. Procentele ridicate de adaos
în ciment, peste 55%, sunt specifice utilizării zgurii de furnal.
Pentru reglarea timpului de priza în cimenturi, indiferent daca au sau nu adaosuri, se
introduce cca. 4% sulfat de calciu sub forma de ghips, semihidrat sau anhidrit. Clincherul
Portand se obţine prin arderea în cuptoare rotative până la 1450°C a unui amestec de
materii prime (calcar, marna, argila etc.) atent controlate din punct de vedere chimic si
dozate împreuna cu cenușa de pirita. Clincherul de ciment la ieșirea din cuptor este răcit
rapid si stocat.
Adaosurile de fabricație ale cimentului pot fi: materiale minerale anorganice naturale sau
derivate din procesul de fabricare a clincherului; zgura de furnal (S), puzzolane naturale
(P) sau naturale calcinate (Q), cenușa silicoaluminoasă (V) sau calcica (W), silice ultrafină
(D), şisturi calcinate (T), calcar (L) etc.
Zgura bazica, cel mai cunoscut si utilizat adaos din cimenturile româneşti, este un sub-
produs din industria siderurgica obţinut prin topirea minereului de fier în furnal. Din punct
de vedere chimic, zgura bazica este în cea mai mare parte un amestec de oxizi de calciu,
magneziu, siliciu si aluminiu.
Cenuşile sunt materiale de compoziţie silicioasa sau silico-aluminoasa care nu se întăresc
de la sine prin amestecarea cu apa, însa prezintă proprietatea hidraulice latente, respectiv
atunci când sunt măcinate fin reacţionează la temperatura mediului ambiant.
5
În prezenta apei, acestea reacţionează chimic cu hidroxidul de calciu pus în liberate la

hidratarea cimentului si formează compuşi pe baza de silicat de calciu și aluminat de calciu
care dezvolta rezistenta. Aceşti compuşi sunt similari cu aceia care se formează la întărirea
materialelor hidraulic active.
Utilizarea adaosurilor la producerea cimentului se practica încă de la începutul secolului
trecut din dorinţa de a folosi în deplina siguranța diferite sub-produse industriale si de a
reduce dozajul de clincher (material puternic energofag). În acest moment, aproximativ
90% din cimenturile folosite în mod uzual într-o staţie de betoane sunt cimenturi cu adaos
de zgura de furnal.
La prepararea betoanelor se va utiliza unul din următoarele tipuri de ciment care
trebuie să corespundă condiţiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor
respective: ciment Portland cu adaos de zgură SR EN 197-1:2002.
Este indicat ca şantierul să fie aprovizionat de la o singură fabrică de ciment. Dacă
antreprenorul propune utilizarea a mai mult de un singur tip de ciment, este necesar a
obţine aprobarea beneficiarului în acest scop fiecare tip de ciment va fi utilizat pe porţiuni
distincte ale lucrării, indicate şi aprobate de către diriginte.
Condiţiile tehnice de recepţie, livrare şi control a cimenturilor trebuie să corespundă
prevederilor standardelor respective.
Depozitarea se face în celule tip siloz, corespunzătoare din punct de vedere al
protecţiei împotriva condiţiilor meteorologice. Fiecare transport de ciment se va depozita
separat pentru a asigura recunoaşterea şi controlul acestuia.
Cimentul care se consideră că s-a alterat, se va evacua, fiind interzis a fi utilizat la
prepararea betoanelor.
Laboratorul şantierului va ţine evidenţa calităţii cimentului astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;
- într-un registru (registru pentru ciment) rezultatele determinărilor efectuate în
laborator.
Clase de expunere a betonului pentru alegerea tipului de ciment
CLASE DE EXPUNERE COROZIUNEA ATAC DIN CLORURI

(ATAC ASUPRA ARMATURILOR PRIN
ARMATURII) CARBONATAREA
BETONULUI APA DE ALTE
MARE CLORURI
XC1 XC2 XC3 XC4 XS1 XS2 XS3 XD1 XD2 XD3
CEM I 42.5 R Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da
CEM II/A-S 32.5 R, CEM II/A- Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da

S 42.5R
CEM II/A-LL 32.5R Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da
CEM II/B-S 32.5 R Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da
CEM III A 32.5 R Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da
6
CLASE DE EXPUNERE ATAC DIN INGHET ATAC PRIN ATAC CHIMIC

(ATAC ASUPRA DEZGHET ABRAZIUNE
BETONULUI)
XF1 XF2 XF3 XF4 XM1 XM2 XM3 XA1 XA2* XA3*
CEM I 42.5 R Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da
CEM II/A-S 32.5 R, CEM II/A- Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da
S 42.5R
CEM II/A-LL 32.5R Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da
CEM II/B-S 32.5 R Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da
CEM III A 32.5 R Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da
* Cu excepţia atacului sulfatic.
Clase de expunere in care poate fi utilizat (continuare):
Tabelul 1 - Valorile limită pentru clasa de expunere XA corespunzătoare la atacul chimic
al solurilor naturale şi apelor subterane
Caracteristici Metode de încercări
chimice de referinţă XA1 XA2 XA3
Ape de suprafaţă şi subterane
SO4 2" [mg/l] SR EN 196-2 > 200 şi < 600 > 600 şi < 3000 >3000 şi < 6000
Ph SR ISO 4316 < 6,5 şi > 5,5 < 5,5 şi > 4,5 < 4,5 şi > 4,0
CO2 agresiv [mg/l] SR EN 13577 > 15 şi < 40 > 40 şi < 100 > 100 pana la saturaţie
SR ISO 7150-1 sau > 15 şi < 30 > 30 şi < 60 > 60 şi < 100
NH4+ [mg/l[] SR ISO 7150-2
Mg2+ [mg/l] SR ISO 7980 > 300 şi < 1000 > 1000 şi < 3000 > 3000 pana la
saturaţie
SO42- [mg/kg]a , SR EN 196-2b > 2000 şi < > 3000c şi < 12000 > 12000 şi < 24000
total 3000c
> 200 Baumann
Aciditate [ml/kg] DIN 4030-2 Gully Nu sunt întâlnite in practica
a
Solurile argiloase a căror permeabilitate este inferioară la 10-5 m/s, pot să fie clasate
într-o clasă inferioară.
b
Metoda de încercare prevede extracţia SO42- cu acid clorhidric; alternativ este posibil
de a proceda la această extracţie cu apă, dacă aceasta este admisă pe locul de utilizare a
betonului.
c
Limita trebuie să rămână de la 3000 mg/kg până la 2000 mg/kg în caz de risc de
7
NOTĂ - Valorile limită pentru clasele de expunere corespunzătoare atacului chimic a

pământurilor naturale şi apelor subterane indicate în tabelul de mai sus se aplică şi apelor
supraterane în contact cu suprafaţa betonului.
► Informaţii suplimentare:
Tip ciment Sensibilitate Degajare de Recomandare Observaţii

a la frig căldura utilizare particulare
Redusa Beton, beton Betonul proaspăt
CEM II B-S 32.5 R Sensibil armat turnat necesita o
tratare prelungita
► Tabel combinaţii de clase de expunere:
Component Elemente Elemente Construcţii Elemente exterioare
/Construcţie protejate exterioare hidrotehnice supuse la îngheţ-dezgheţ
împotriva şi agenţi de dezgheţare
îngheţului (în
Combinaţii de clase XC1, XC2, XC, XF1 XC, XF3 XC, XD, XF2, XF4
de expunere XC3, XC4
CEM II/B-S 32.5 R Da Da Da Da
Component Structuri Atac chimic* Zone cu trafic Abraziune fără îngheţ-

/Construcţie marine dezgheţ
Combinaţii de clase XC, XS, XF2, XA1, XA2*, XF4, XM XM
de expunere XF4 XA3*
CEM II/B-S 32.5 R Da Da Da Da
*Cu excepţia atacului sulfatic;

In primele zile de la turnarea betonului se degaja, oricum si indiferent de tipul cimentului,
o anumita cantitate de căldura ca efect al hidratării compuşilor mineralogici ai clincherului
Portland. În volume mari de beton (baraje, fundaţii de dimensiuni mari), unde grosimea
elementelor turnate depășește 0,8 m, aceasta căldura de hidratare nu se disipează cu
uşurinţa (betonul este izolator termic in acest caz) si este posibil sa apăra diferenţe mari de
temperatura intre fetele libere ale betonului turnat si interiorul acestuia. Aceste diferenţe de
temperatura din masa betonului pot conduce la apariţia de fisuri de contracţie termica;
prezenta acestor fisuri, in special la elementele de beton cu rol de etanşare, este de
neacceptat.
Sub aspectul prevenirii apariţiei fisurilor de contracţie termica in masa betonului si a
rezistentei la agresiuni chimice, utilizarea cimentului CEM II/B-S 32.5R este mai
avantajoasa comparativ cu a CEM II/A-S32
8
Denumirea Descrierea mediului Exemple informative ilustrând alegerea claselor de

clasei înconjurător expunere
Coroziunea datorata carbonatării
XC1 Uscat sau permanent umed Beton în interiorul clădirilor unde gradul de umiditate a
mediului ambiant este redus (inclusiv bucătăriile, băile şi
spălătoriile clădirilor de locuit)
XC2 Umed, rareori uscat Beton imersat
Suprafeţe permanent
de beton în apă
în contact cu apa pe termen lung (de
exemplu elemente ale rezervoarelor de apă)
XC3 Umiditate moderată Un mare
Beton număr de clădirilor
în interiorul fundaţii unde umiditatea mediului
ambiant este medie sau ridicată (bucătării, băi, spălătorii
profesionale altele decât cele ale clădirilor de locuit)
Beton la exterior, însă la adăpost de intemperii (elemente la
care aerul din exterior are acces constant sau des, de
XC4 Alternanţă umiditate - Suprafeţe supuse contactului cu apa, dar care nu intră în
uscare clasa de expunere XC2 (elemente exterioare expuse
intemperiilor)
Coroziunea datorată clorurilor având altă origine decât cea marină
XD1 Umiditate moderată Suprafeţe de beton expuse la cloruri transportate de curenţi
de aer (de exemplu suprafeţele expuse agenţilor de
dezgheţare de pe suprafaţa carosabilă, pulverizaţi şi
XD2 Umed, rar uscat transportaţi
Piscine, de curenţii de aer, la garaje, etc.)
rezervoare
Beton expus apelor industriale conţinând cloruri
XD3 Alternanţă umiditate - Elemente ale podurilor, ziduri de sprijin, expuse stropirii
uscare apei conţinând cloruri
Şosele, dalele parcajelor de staţionare a vehiculelor
Coroziunea datorată clorurilor din apa de mare
XS1 Expunere la aerul ce Structuri pe sau în apropierea litoralului (agresivitatea
vehiculează săruri marine, atmosferica marina acţionează asupra construcţiilor din
însă nu sunt în contact beton, beton armat pe o distanta de circa 5 km de ţărm)
direct cu apa de mare
XS2 Imersate în permanenţă Elemente de structuri marine
XS3 Zone de variaţie a Elemente de structuri marine
nivelului mării, zone
supuse stropirii sau ceţei
Atac din îngheţ-dezgheţ cu sau fără agenţi de dezgheţare
XF1 Saturaţie moderată cu apă Suprafeţe verticale ale betonului expuse la ploaie şi la
fără agenţi de dezgheţare îngheț
XF2 Saturaţie moderată cu apă, Suprafeţe verticale ale betonului din lucrări rutiere expuse
cu agenţi de dezgheţare la îngheț şi curenţilor de aer ce vehiculează agenţi de
dezgheţare
XF3 Saturaţie puternică cu apă, Suprafeţe orizontale ale betonului expuse la ploaie şi la
fără agenţi de dezgheţare îngheţ
XF4 Saturaţie puternică cu apă, Şosele şi tabliere de pod expuse la agenţi de dezgheţare
cu agenţi de dezgheţare Suprafeţele verticale ale betonului expuse la îngheţ şi
sau apă de mare supuse direct stropirii cu agenţi de dezgheţare Zonele
structurilor
Atac chimicmarine expuse la îngheţ şi supuse stropirii cu
XA1 Mediu înconjurător cu agresivitate chimică slabă, conform tabelului 1
9
XA2 Mediu înconjurător cu agresivitate chimică moderată, conform tabelului 1
XA3
Mediu înconjurător cu agresivitate chimică intensă, conform tabelului 1
Solicitarea mecanică a betonului prin uzură
XM1 Solicitare moderată de Elemente din incinte industriale supuse la circulaţia
uzură vehiculelor echipate cu anvelope
XM2 Solicitare intensă de uzură Elemente din incinte industriale supuse la circulaţia
stivuitoarelor echipate cu anvelope sau bandaje de cauciuc
XM3 Solicitare foarte intensă de Elemente din incinte industriale supuse la circulaţia
uzură stivuitoarelor echipate cu bandaje de elastomeri / metalice
sau maşini cu şenile
Caracteristici fizico-mecanice si chimice:Condiţii tehnice de calitate;

Cimentul CEM II / B-S 32.5R este produs in conformitate cu prevederile
Standardului.SR.EN197-1/2002,care-înlocuieşte-SR-1500:1996
Timp iniţial de priza Minim 75 min.

Stabilitate (expansiune) Maxim 10 mm.
Rezistenta la compresiune : Minim 10N/mm2
Rezistenta iniţiala după 2 zile: Minim 32.5N/mm2
Rezistenta standard la 28 zile: Maxim 52.5 N/mm2
Conţinut de sulfaţi (sub forma de Maxim 3.5%

SO )
Conţinutul in cloruri Maxim 0.10%
Compoziţie (procente de masa):

Clincher Portland 65 - 79%
Zgura de furnal 21 - 35% Termen de
valabilitate:
Valabilitate 60 de zile de la data însăcuirii sau livrării (pentru vrac) in condiţiile
transportului si depozitarii la utilizator conform SR EN 197-2/2002, SR 13510-2006 , SR
206-1/2002 si NE 013/2002.
Livrare:
Saci sau vrac in mijloace de transport auto
10
2.2. Agregate
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza următoarele sorturi de agregate:

- nisip sorturile 0-4; 4-8 sau 0-8 mm;
- pietriş sorturile 8-16; 16-22; 16-32 mm .
- agregate de carieră concasate – cribluri – sorturile: 8-16; 16-25 şi split 25-40
sau amestec 16-40;
- agregate de balastieră concasate – sorturile: 8-16; 16-25 şi 25-40.
Agregatele trebuie să provină din roci stabile, adică nealterabile la aer, apă sau
îngheţ. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau şistoase.
La staţia de betoane agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separat pe
sorturi şi păstrate în condiţii care să la ferească împrăştiere, impurificare sau amestecare cu
alte sorturi.
Compoziţia granulometrică a agregatelor utilizate la prepararea betonului
Compoziţia granulometrică a agregatelor care se utilizează la prepararea betoanelor
este descrisă prin procentul de volum al agregatului trecut prin sitele cu ochiuri pătrate cu
dimensiuni de 0,125 mm, 0,25 mm, 0,5 mm, 1 mm, 2 mm, 4 mm, 8 mm, 16 mm, 22 mm
respectiv 32 mm şi 63 mm. Compoziţiile granulometrice ale agregatelor individuale sau
compuse sunt determinate având în vedere SR EN 933-1 pe site conform SR ISO 3310.
Site cu ochiuri pătrate (mm)

Figura K.2 - Zone de granulozitate pentru dimensiunea maximă a agregatelor de,16
Legendă
1defavorabilă
2 utilizabilă
3 favorabilă
4 favorabilă pentru compoziţie granulometrică discontinuă
5defavorabilă
11
Site cu ochiuri pătrate (mm)

Figura K.3 - Zone de granulozitate pentru dimensiunea maximă a agregatelor de 22 mm
Legendă
1defavorabilă
2 utilizabilă
3-4 favorabilă pentru compoziţie granulometrică discontinuă
5defavorabilă
2.3. Apa
Apa utilizată la prepararea betoanelor poate să provină dintr-o reţea publică sau
dintr-o altă sursă, dar în acest din urmă caz trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice
prevăzute în SR EN 1008.
Apa de amestec
Aptitudinea generală de utilizare este stabilită pentru apa de amestec şi apele de spălare
recuperate de la producţia betonului, conform SR EN 1008.
2.4.Aditivi
Aptitudinea generală este stabilită pentru aditivi conform SR EN 934-2.
NOTĂ - Compatibilitatea aditivilor cu cimenturile utilizate trebuie verificată prin încercări
preliminare.
2.5.Adaosurile (inclusiv filerele minerale şi pigmenţii)

Aptitudinea generală de utilizare ca adaos de tip I este stabilită pentru:
- filere conform SR EN 12620;
- pigmenţi conform SR EN 12878.
Aptitudinea generală de utilizare ca adaosuri de tip II este stabilită pentru:
- cenuşi volante conform SR EN 450;
- silicea ultrafină conform SR EN 13263.
3. COMPOZIŢIA BETONULUI
Compoziţia betonului va fi astfel alcătuită încât, în condiţiile unui dozaj minim de
ciment, să asigure realizarea caracteristicilor necesare în ceea ce priveşte lucrabilitatea,
densitatea şi rezistenţele mecanice ale betonului întărit.
12
Stabilirea compoziţiei se va face:

- la intrarea în funcţiune a staţiei de betoane;
- la schimbarea tipului de ciment, agregate sau aditivi;
- ori de câte ori se apreciază că este necesară reexaminarea compoziţiei utilizate.
La stabilirea compoziţiei betonului se vor respecta prevederile privind clasa
betonului:
- tipul de ciment;
- natura agregatelor.
Compoziţia betonului depinde de dozajul de ciment în funcţie de clasa betonului,
raportul A/C (apă-ciment), dozarea aditivului antrenor de aer şi de granulozitatea
agregatelor.
4. PREPARAREA BETONULUI
SPECIFICAŢIA BETONULUI
Generalităţi
Elaboratorul specificaţiei betonului, trebuie să se asigure că toate cerinţele, pentru
obţinerea proprietăţilor necesare ale betonului, sunt incluse în specificaţia dată
producătorului. Elaboratorul trebuie de asemenea să prevadă toate cerinţele asupra
proprietăţilor betonului, care sunt necesare la transportul după livrare, la punerea în operă,
la compactare, la tratamentul iniţial şi toate tratamentele ulterioare. Specificaţia trebuie să
includă, dacă este necesar, toate cerinţele speciale (de exemplu pentru obţinerea unui
aspect arhitectonic).
Elaboratorul trebuie să ia în considerare:
- utilizarea betonului proaspăt şi întărit;
- condiţiile de tratare;
- dimensiunile structurii (dezvoltarea căldurii de hidratare);
- agresiunile mediului înconjurător la care va fi expusă structura;
- toate cerinţele pentru agregatele aparente sau la finisarea suprafeţelor;
- toate cerinţele referitoare la grosimea de acoperire cu beton a armăturilor sau la grosimea
minimă a secţiunilor, de exemplu dimensiunea maximă nominală a agregatelor;
- toate restricţiile de utilizare a materialelor componente cu aptitudine de utilizare stabilită,
de exemplu pentru clasele de expunere.
NOTA 1 - Prevederile valabile pe locul de utilizare a betonului pot conţine cerinţe pentru
câteva din consideraţiile de mai sus.
Betonul trebuie specificat fie ca beton cu proprietăţi specificate şi se referă în

general la clasificare , fie ca beton cu compoziţie prescrisă specificând compoziţia
.Specificarea proprietăţilor betonului sau a compoziţiei trebuie să se facă pe baza
rezultatelor încercărilor iniţiale ,sau a informaţiilor obţinute dintr-o lungă experienţă
acumulată cu un beton comparabil, luând în considerare condiţiile de bază asupra
materialelor componente şi compoziţia betonului
13
Pentru betonul cu compoziţia prescrisă este în responsabilitatea elaboratorului de

specificaţie de a se asigura că prescripţiile sunt conforme cu cerinţele generale ale SR EN
206-1 şi compoziţia prescrisă este capabilă să atingă performanţele aşteptate pentru beton
atât în stare proaspătă cât şi întărit. Elaboratorul trebuie să ţină şi să aducă la zi
documentaţia referitoare la prescripţii, pentru obţinerea performanţelor aşteptate .
În cazul betonului având compoziţia prescrisă într-un standard, această sarcină este
responsabilitatea organismului naţional de standardizare.
NOTA 2 - Pentru betonul având compoziţia prescrisă, evaluarea conformităţii este
bazată numai pe conformitatea compoziţiei prescrise şi nu pe performanţele aşteptate de
elaboratorul specificaţiei.
In cazuri particulare (de exemplu betonul aparent, beton de înaltă rezistenţă la uzură,
beton turnat sub apa etc.) producătorul, utilizatorul şi beneficiarul trebuie să se pună de
acord cu cerinţele particulare privind compoziţia betonului şi specificaţiile de aplicare a
materialelor în beton.
Specificaţia betonului proiectat (cu proprietăţi specificate)
Generalităţi
Specificaţia betonului proiectat (cu proprietăţi specificate) trebuie indicate în toate cazurile
şi al condiţiilor suplimentare care trebuie indicate atunci când sunt cerute.
Date de bază
Specificaţia trebuie să cuprindă:
a) cerinţe de conformitate cu NE 012-1:2007 / SR EN 206-1;
b) clasa de rezistenţă la compresiune;
c) clasele de expunere;
d) dimensiunea nominală maximă a agregatelor;
e) clasa de cloruri conţinute funcţie de tipul utilizării betonului (beton nearmat, armat,
precomprimat);
În plus pentru betonul uşor:
f) clasa de masă volumică sau masa volumică specificată; pentru betonul greu:
g) masa volumică specificată;
În plus pentru betonul gata de utilizare şi betonul de şantier:
h) clasa de consistenţă, sau în cazuri speciale valoarea specificată a consistenţei.
Cerinţe suplimentare
Punctele următoare pot fi specificate prin cerinţe de performanţă şi prin metodele de
încercări dacă sunt adecvate:
- tip sau clase speciale de ciment (de exemplu ciment cu căldură de hidratare redusă);
- tip sau clase speciale de agregat.
NOTA 1 - În acest caz, compoziţia betonului, pentru a reduce la minimum efectele
dăunătoare ale reacţiei alcalii-silice este în responsabilitatea elaboratorului specificaţiei .
- caracteristicile cerute pentru rezistenţa la îngheţ-dezgheţ, de exemplu: conţinutul de aer (a
se vedea 5.4.3);
NOTA 2 - Când conţinutul de aer este specificat la livrare, trebuie ca elaboratorul
specificaţiei să ţină seama de pierderile eventuale de aer la operaţiile de pompare, punere
în operă, compactare, etc. ulterior livrării.
14
- cerinţele pentru temperatura betonului proaspăt când ele diferă de cele de la 5.2.8;
- evoluţia rezistenţei ;
- degajarea căldurii în perioada hidratării;
- priza întârziată;
- rezistenţa la penetrarea apei;
- rezistenţa la abraziune;
- rezistenţa la tracţiune prin despicare;
- alte cerinţe tehnice (de exemplu, cerinţele legate de realizarea aspectului final sau de
metode speciale de punere în operă).
-
4.1. Staţia de betoane
Distanţa maximă dintre staţia de betoane şi punctul de lucru va corespunde unui

timp de transport al betonului de maxim 45 de minute.
Staţia de betoane trebuie să dispună de:
- depozit de agregate;
- silozuri de ciment cu capacitate corespunzătoare;
- instalaţie de preparare, rezervoare şi dozatoare pentru aditivi;
- instalaţii pentru spălarea agregatelor;
- centrala sau centrale de beton în bună stare de funcţionare;
- buncăre de descărcare a betonului proaspăt;
- laborator amenajat şi dotat corespunzător;
- dotări privind protecţia muncii şi de P.S.I.
Centrala de beton trebuie să fie de tip discontinuu de dozare şi malaxare cu
funcţionare automată, cu următoarele caracteristici:
- precizia cantităţilor citite sau înregistrate;
- înregistrarea cântăririlor;
- dozarea aditivilor;
- măsurarea continuă a umidităţii materialelor.
4.2. Prepararea propriu-zisă a betonului
Este interzisă prepararea betonului în centrale cu instalaţii de dozare defecte.

Cantitatea de apă corespunzătoare unui amestec se va corecta ţinând seama de
umiditatea agregatelor astfel încât să se respecte raportul A/C.
Ordinul de introducere a materialelor componente în malaxor se face conform
prevederilor cărţii tehnice a utilajului respectiv.
Se va evita golirea malaxoarelor direct în mijloacele de transport, recomandându-se
folosirea de buncăre intermediare. Nu se admite menţinerea betonului în buncăr mai mult
de 15 minute.
Temperatura betonului proaspăt, măsurată în mijloacele de transport înaintea plecării
de la staţie, trebuie să fie întotdeauna mai mică de + 30 0C.
15
LIVRAREA BETONULUI PROASPĂT

4.2.1.Informaţii de la utilizatorul betonului pentru producător
Utilizatorul trebuie să se pună de acord cu producătorul asupra:
- datei, orei şi ritmului livrării;
şi dacă este necesar, să informeze producătorul asupra:
- distanţelor de transport;
- gabaritului, accesului, transporturilor speciale pe şantier;
- metodelor speciale (utilizate) de punere în operă (inclusiv prin pompare);
- volumului betonierelor pentru a se putea respecta programul de punere in opera a
betonului;
- limitărilor asupra tipului de vehicule de livrare; exemplu de tip: echipament cu sau fără
agitare, dimensiuni, înălţime sau greutate totală.
4.2.2.Informaţii de la producătorul de beton pentru utilizator
Utilizatorul poate să ceară, când emite comanda, informaţii privind compoziţia betonului,
ca să poată pune în operă corect betonul proaspăt, să-i aplice metoda de tratare adecvată şi
să evalueze evoluţia rezistenţei. Astfel de informaţii trebuie furnizate, la cerere, de
producător înaintea livrării. Informaţiile următoare trebuie furnizate pentru betoanele cu
performanţe specificate la cerere:
a) tipul şi clasa de rezistenţă a cimentului şi tipul de agregate;
b) tipul de aditivi, tipul şi conţinutul aproximativ de adaosuri, dacă este cazul;
c) raport apă/ciment specificat;
d) rezultatele încercărilor efectuate recent, pentru acest beton, de exemplu: cele de
control, al producţiei sau încercări iniţiale;
e) evoluţia rezistenţei;
f) sursa materialelor componente.
g) pentru betonul în care se adaugă aditiv pe şantier: clasa de consistenţă sau consistenţa
prevăzută înainte şi după adăugarea aditivului.
În cazul betonului gata de utilizare, informaţiile pot de asemenea să fie furnizate,
când ele sunt cerute, prin referinţă la, catalogul de compoziţii de beton al producătorului
unde se găsesc informaţii detaliate referitor la clasele de rezistenţă, clasele de consistenţă,
greutatea amestecurilor şi alte date utile.
Pentru determinarea duratei de tratare, informaţiile referitoare la evolutia rezistenţei
betonului pot să fie prezentate sub forma unor date, sau sub forma unei curbe de evoluţie a
rezistenţei la 20 0C între 2 zile şi 28 zile.
Raportul rezistenţelor indică evoluția rezistenţei, corespunzătoare raportului între
rezistenţa medie la compresiune la 2 zile (fcm2) şi rezistenţa medie la compresiune la 28
zile (fcm28), determinate prin încercările iniţiale sau pe baza performanţelor cunoscute ale
unui beton având compoziţie comparabilă.
Pentru aceste încercări iniţiale, epruvetele destinate determinării rezistenţei trebuie
prelevate, confecţionate, conservate şi încercate conform SR EN 12350-1 şi SR EN 12390-
1; SR En 12390-2 şi SR EN 12390-3.
Producătorul trebuie să informeze utilizatorul despre riscurile de sănătate la care se
expune manipulând betonul proaspăt, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
16
4.2.3. Bon de livrare pentru betonul gata de utilizare

La livrarea betonului, producătorul trebuie să emită utilizatorului un bon de livrare
pentru fiecare şarjă de beton pe care sunt imprimate, ştampilate sau înscrise cel puţin
informaţiile următoare:
- numele centralei de fabricare a betonului gata de utilizare;
- numărul de serie a betonului;
- data şi ora de încărcare, aceasta înseamnă momentul primului contact între ciment şi apă;
- numărul autovehiculului sau identificarea vehiculului;
- numele cumpărătorului;
- numele şi localizarea şantierului;
- detalii sau referinţe referitor la specificaţii, de exemplu numărul de cod, numărul de
comandă;
- cantitatea de beton în metri cubi;
- declaraţia de conformitate cu referinţe la specificaţii şi la SR EN 206-1;
- numele sau marca organismului de certificare dacă este cazul;
- ora de sosire a betonului pe şantier;
- ora de începere a descărcării;
- ora de terminare a descărcării.
În plus, bonul de livrare trebuie să furnizeze detaliile următoare:
a) pentru betonul cu proprietăţi specificate:
- clasa de rezistenţă;
- clasele de expunere (clasele de expunere sau categoriile de beton cu indicarea
combinaţiilor de clase de expunere);
- clasa de conţinut de cloruri;
- clasa de consistenţă sau valoarea specificata;
- valorile limită de compoziţie a betonului, când sunt specificate (inclusiv conţinutul de apa
al agregatelor);
- tipul şi clasa de rezistenţă a cimentului, când sunt specificate;
- tipul aditivilor şi adaosurilor, dacă sunt specificate;
- proprietăţile speciale, dacă au fost cerute;
- dimensiunea nominală maximă a agregatelor;
- pentru betonul uşor sau betonul greu, clasa de masă volumică sau masa volumică
specificată;
b)pentru betonul având compoziţia prescrisă:
- detalii referitoare la compoziţie, de exemplu dozajul de ciment şi dacă este cerut, tipul de
aditivi;
- fie raportul apă/ciment, fie consistenţa în termen de clasa sau de valoarea specificată în
funcţie de cerinţe;
- dimensiunea nominală maximă a agregatului.
In cazul în care se adaugă aditiv pe şantier, ora exactă la care s-a adăugat, cantitatea
care s-a adăugat, volumul de beton din malaxor si timpul de amestecare trebuie specificate
în copiile bonului de livrare.
17
4.4.4.Informaţii la livrare pentru betonul de şantier

Este de asemenea important de a utiliza informaţiile corespunzătoare, pentru bonul de
livrare în cazul betonului fabricat pe şantier, pentru şantiere mari când sunt utilizate mai
multe tipuri de beton, sau când producătorul de beton nu este cel responsabil de punerea sa
în operă.
4.4.5.Consistenţa la livrare
Adaosul de apă este interzis la livrare. În cazuri speciale, aditivii pot fi adăugaţi, această
acţiune fiind în responsabilitatea producătorului, în vederea aducerii consistenţei la
valoarea specificată, sub rezerva că valorile limită permise prin specificaţie nu sunt
depăşite şi că această adăugare de aditiv este prevăzută prin proiectarea compoziţiei
betonului. Toată cantitatea suplimentară de aditivi din camionul malaxor trebuie
înregistrată în bonul de livrare, în toate cazurile.
NOTĂ - Dacă cantitatea de aditiv adăugată pe şantier în camionul malaxor conduce la
depăşirea cantităţii admise prin specificaţie, trebuie ca şarja de beton să fie înregistrată ca "
neconformă ", pe bonul de livrare. Partea care solicită acest adaos este responsabilă de
consecinţe şi este de acord ca să fie
4.4.6. Controlul calităţii betonului
Laboratorul executantului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea betonului
preparat:
- compoziţia betonului realizat;
- caracteristicile betonului proaspăt (lucrabilitatea, conţinut de aer oclus, densitate,
temperatură);
- confecţionarea epruvetelor de beton pentru determinarea rezistenţelor mecanice în
care se vor înscrie şi rezultatele obţinute.
Şeful punctului de lucru va ţine evidenţa betonului turnat zilnic.
Dispoziţii pentru evaluarea, supravegherea şi certificarea controlului producţiei

4.4.6.1 Generalităţi
Aici sunt prezentate prevederile pentru evaluarea, supravegherea şi certificarea
controlului producţiei de către organisme aprobate .
4.4.6.2 Sarcinile organismului de inspecţie
4.4.6.2.1 Evaluarea iniţială a controlului producţiei
O inspecţie iniţială a staţiei de beton şi a controlului de producţie trebuie efectuată de
organismul de inspecţie. Inspecţia iniţială are ca scop să determine dacă condiţiile
esenţiale, în cea ce priveşte personalul şi echipamentele pentru o producţie corectă şi
pentru controlul corespunzător al producţiei sunt asigurate.
Organismul de inspecţie trebuie, între altele, să examineze şi să verifice:
- manualul de control al producţiei de la producător şi să evalueze prevederile pe care
aceasta le conţine. În special el trebuie să verifice dacă aceste prevederi sunt conforme cu
cerinţele pentru controlul producţiei de la capitolul 9 din NE 012-1 şi dacă el ţine seama
de cerinţele acestei reglementări;
- disponibilitatea la locurile prevăzute şi la persoanele implicate a documentelor elaborate,
necesare, pentru inspecţia echipamentelor şi care sunt la dispoziţia personalului centralei;
- dacă toate mijloacele şi echipamentele necesare sunt disponibile pentru efectuarea
18
inspecţiilor şi încercărilor necesare asupra echipamentelor, materialelor componente şi

betonului;
- cunoştinţele, pregătirea şi experienţa personalului de producţie şi de control a producţiei;
- dacă o încercare iniţială a fost bine efectuată în conformitate cu anexa A din NE 012-1 a
acestei reglementări şi dacă ea a fost raportată de o manieră adecvată.
Dacă se efectuează încercări indirecte, sau, dacă conformitatea pentru rezistenţă a fost
stabilită pe bază de rezultate transpuse din conceptul de familie, producătorul trebuie să
demonstreze organismului de inspecţie de o manieră satisfăcătoare, corelarea sau relaţia
fiabilă între încercările directe şi indirecte.
Pentru a da încredere în rezultatele controlului producţiei, organismul de inspecţie trebuie
să efectueze încercări punctuale în paralel cu cele ale producătorului. Astfel de încercări
pot fi înlocuite printr-o supraveghere aprofundată a datelor producătorului şi a sistemului
de control când laboratorul de încercări al producătorului este acreditat şi este sub
supravegherea unui organism de certificare.
Toate aspectele semnificative ale inspecţiei iniţiale, în special în ceea ce priveşte
echipamentul pe locul de producţie, sistemul de control al producţiei şi evaluarea acestui
sistem trebuie consemnate într-un raport de evaluare.
Când unitatea de producţie a trecut de inspecţia iniţială în condiţii satisfăcătoare,
organismul de inspecţie trebuie să elibereze un raport de evaluare din care să rezulte
conformitatea controlului producţiei cu prevederile capitolului 9 din NE 012-1
Acest raport va fi transmis producătorului şi organismului de certificare aprobat.
NOTĂ - Pe baza acestui raport, organismul de certificare aprobat, va decide
certificarea Controlului de producţie.
4.4.6.2.2 Supravegherea continuă a controlului producţiei

4.4.6.2.2.1 Inspecţiile periodice
Inspecţiile periodice efectuate de organismul de inspecţie au ca obiective principale
verificarea menţinerii condiţiilor iniţiale pentru producţie şi pentru controlul producţiei.
Raportul de evaluare a inspecţiei iniţiale este utilizat ca o declaraţie pentru controlul de
producţie.
Producătorul este responsabil de menţinerea sistemului de control al producţiei. Dacă au
fost aduse schimbări semnificative la locul de producţie, sistemului de control al producţiei
sau manualului de control al producţiei, producătorul trebuie să notifice aceste schimbări
organismului de inspecţie care poate să ceară repetarea inspecţiei.
În cursul inspecţiilor periodice, organismul de inspecţie trebuie să evalueze cel puţin:
- procedurile de producţie, de eşantionare şi de încercări;
- datele înregistrate ;
- rezultatele obţinute la încercările de control al producţiei în timpul perioadei de inspecţie;
- că încercările cerute au fost efectuate prin procedurile şi cu frecvenţa adecvate;
- că echipamentele de producţie au fost verificate şi întreţinute conform prevederilor;
- că aparatura de încercare a fost întreţinută şi etalonată conform programării;
- acţiunile întreprinse în cazul neconformităţii produselor;
- trebuie de asemenea verificate bonurile de livrare şi declaraţiile de conformitate ale
19
produselor.
Pentru a da încredere în eşantionarea şi încercările ce se efectuează în cadrul controlului
producţiei efectuate de către producător, organismul de inspecţie trebuie să preleveze, în
timpul inspecţiei periodice, eşantioane din producţia curentă în vederea încercării acestora.
Prelevarea eşantioanelor în acest caz nu trebuie anunţată în prealabil. Organismul de
inspecţie trebuie să stabilească frecvenţa corespunzătoare pentru fiecare unitate de
producţie, pentru care este indicat să conducă aceste încercări ţinând seama de condiţiile
speciale. Astfel de încercări, în condiţii adecvate, pot să fie înlocuite printr-o supraveghere
a datelor producătorului şi a sistemului de control când laboratorul de încercări al
producătorului este acreditat şi este sub supravegherea unui organism de certificare.
Betoanele cu performanţe specificate trebuie încercate pentru proprietăţile specificate, de
exemplu: rezistenţa, consistenţa. Pentru betoanele având compoziţia prescrisă, încercările
trebuie să acopere numai consistenţa şi compoziţia.
Rezultatele încercărilor curente ale producătorului trebuie să fie comparate cu cele ale
organismului de inspecţie.
Organismul de inspecţie trebuie să examineze periodic relaţiile fiabile între încercările
directe şi indirecte ca şi relaţiile între membrii familiilor de beton.
Rezultatele inspecţiilor periodice trebuie consemnate într-un raport care este transmis
producătorului şi organismului de certificare.
Inspecţiile periodice trebuie efectuate cel puţin de două ori pe an, exceptând situaţiile în
care procedurile de verificare sau regulile de certificare definesc scheme pentru reducerea
sau sporirea frecvenţei acestora.
4.4.6.2.2.2 Inspecţii excepţionale

O inspecţie excepţională este necesară:
- dacă au fost detectate deficienţe importante la controlul periodic (reinspectare);
- dacă producţia a fost întreruptă în timpul unei perioade superioare de 6 luni;
- dacă este cerută de producător, de exemplu datorită schimbării condiţiilor de producţie;
- dacă este cerută de organismul de certificare şi justificată cu documente.
Conţinutul, tipul şi perioada inspecţiei excepţionale, depind de specificul situaţiei.
4.4.6.3 Sarcinile organismului de certificare
4.4.6.3.1 Certificarea controlului de producţie
Organismul de certificare trebuie să certifice controlul producţiei pe baza raportului
organismului de inspecţie, care a stabilit că unitatea de producţie a trecut de evaluarea
iniţială a controlului de producţie.
Organismul de certificare trebuie să decidă asupra valabilităţii certificatului pe bază de
rapoarte de supraveghere continuă a controlului producţiei.
4.4.6.3.2 Măsuri în caz de neconformitate
Dacă organismul agreat identifică neconformităţi ale betonului cu specificaţia sau dacă au
fost constatate deficienţe ale procesului de producţie sau ale controlului producţiei şi
producătorul nu a reacţionat corect în momentul constatării (a se vedea NE 012-1 ),
organismul agreat trebuie să ceară producătorului remedierea deficienţelor într-un timp
suficient de scurt. Acţiunile producătorului trebuie verificate de organismul de inspecţie.
20
Trebuie procedat la inspecţia excepţională şi la încercări suplimentare în caz de

neconformitate, în ceea ce priveşte:
- rezistenţa;
- raportul apă/ciment;
- limitările de bază impuse compoziţiei;
- densitatea în cazul când este specificată la proiectarea betonului uşor şi greu;
- reţeta specificată în cazul betoanelor cu compoziţia prescrisă.
Dacă rezultatele inspecţiei excepţionale nu sunt satisfăcătoare sau dacă încercările
suplimentare nu au satisfăcut criteriile, organismul de certificare trebuie să suspende sau să
retragă certificatul de conformitate a controlului producţiei.
NOTĂ - După suspendarea sau retragerea certificatului de conformitate a controlului
producţiei, producătorul nu trebuie să mai facă referinţă la certificatul de conformitate.
În cazul unor erori minore, organismul de certificare poate considera că nu este cazul
de a proceda la o inspecţie excepţională şi poate accepta dovezi documentate care atestă că
erorile au fost corectate. Aceste dovezi trebuie confirmate în timpul inspecţiei periodice
următoare.
5. PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI
5.1. Transportul betonului

Transportul betonului se va face cu autobasculanta sau cu autobetoniera; în cazul
transportului cu autobasculanta se vor asigura:
- acoperirea cu prelată pe timp de arșiță;
- durata maximă de transport nu va depăşi 45 minute.
Circulaţia autovehiculelor de transport pe stratul de beton slab se va admite numai
după atingerea a 70 % din rezistenţa la 28 de zile a betonului slab.
5.2. Punerea în operă propriu-zisă

La locul de punere în operă, descărcarea betonului se va face în cordoane din mers,
pentru a obţine omogenitatea şi înfoierea uniformă a betonului pe toată întinderea.
Aşternerea betonului se va face manual.
Compactarea şi nivelarea betonului la executarea îmbrăcăminţilor se va face cu
ajutorul vibratoarelor.
Grosimea stratului de beton necompactat trebuie să fie de 1,15 … 1,35 ori mai mare
decât grosimea finală, funcţie de lucrabilitatea betonului.
Punerea în operă a betonului se va face fără întreruperi.
5.3. Măsuri în cazul condiţiilor meteorologice nefavorabile

Lucrările de punere în operă a betonului vor fi întrerupte atunci când se ivesc
următoarele condiţii meteorologice.
- temperatura aerului mai mică decât + 5 0C;
- ploaie intensă care poate conduce la degradarea caracteristicilor suprafeţei
betonului.
21
5.4. Declarații de conformitate borduri

Exemplu de:
FIȘĂ TEHNICĂ și declarație de conformitate ELEMENTE DE BORDURI DE BETON
Culori: roşu , negru si gri , si au

Dimensiuni : (L x l x h ) : 50 x 20 x 7 cm
Domenii de utilizare :
Bordurile de beton se folosesc pentru trotuare stradale , trotuare si spatii in curţi
interioare, spatii verzi , alei pietonale , pieţe si terase comerciale , parcări auto , cai de
acces in parcuri si locuri de agrement si piste pentru biciclişti .
Declarația de conformitate
Caracteristici Standardul de Prevederile din Rezultate

încercări standard obţinute
Dimensiuni SR EN 1340:2004 Abateri admise
+2,5mm
Aspect vizual SR EN 1340:2004 Fără exfolieri, fisuri
sau relaminări
Grosimea SR EN 1340:2004 Fără suprafață
stratului de texturată
suprafață
Rezistenta la SR EN 1340:2004 Min. 4,7 MPa
încovoiere
Rezistenta la SR EN 1340:2004 < 20 000 mmł
uzura 5 000 mm, clasa
Absorbţia de apă SR EN 1340:2004 <6 %
Produsul este certificat in conformitate cu SR EN 1340 :2004 .

Clasa betonului este C 22/25 .
Elementele de borduri din beton se depozitează in stive de cel mult 1,5 m înălțime . Intre
rânduri se recomanda sa se aşeze șipci .
Livrarea se face după 28 de zile de la confecţionare .
Este interzisa încărcarea sau descărcarea bordurilor prin aruncare sau rostogolire , precum
si depozitarea sau transportul acestora in grămada .Transportul se face cu orice mijloc de
transport descoperit , Luandu-se masuri de asigurare a integrităţii produselor.
Fiecare livrare va fi însoţita de declaraţia de conformitate.
Termenul de garanţie 10 ani de la data livrării în condiții de ambalare, depozitare și
transport corespunzător.
Manager , Sef calitate ,

22
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CE Nr………./Data……
Tip:……
Locul de producţie: ………….
Culoare / cod culoare:
Data fabricaţiei:..
Nr. lot / cantitate:.
Data la care bordurile sunt apte pentru utilizare:…..
Dispoziţie de livrare:…..
Aviz de însoțire marfă sau Factura nr.:….
In conformitate cu Directiva 89/106/CEE privind armonizarea legilor,
reglementărilor şi a prevederilor administrative ale Statelor Membre referitoare la produse
pentru construcţii, cu Ordonanţa nr. 20 din 18.08.2010 privind stabilirea unor măsuri
pentru aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii Europene care armonizează condiţiile de
comercializare a produselor şi cu Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 cu modificările şi
completările ulterioare privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor
pentru construcţii, S.C. ……SA. declară pe proprie răspundere că a fost efectuată atestarea
conformităţii bordurilor din beton pentru utilizarea prevăzută şi că acestea pot fi puse in
operă conform instrucțiunilor de utilizare conţinute în documentația produsului.
Conformitatea este demonstrată având ca referinţă: EN 1340:2004; SR EN
1340/AC:2007 - Elemente de borduri de beton.
Condiţii şi metode de încercări
Descrierea produsului:
bordurile de beton sunt realizate prin vibropresare, în două straturi (de rezistenţă şi
de,uzură), de diverse dimensiuni.
Bordurile de beton pot fi colorate în stratul de uzură sau necolorate.
Utilizare:încadrarea suprafeţelor pavate la interior si exterior destinate zonelor de
circulație pietonala și vehiculelor.
Denumirea, adresa organismului notificat pentru atestarea conformităţii şi numărul
certificatului: nu este,cazul - sistem de atestare a conformităţii
Denumirea şi adresa laboratorului care efectuează încercările: SC ……….SA, situat
in…………, str. …………, nr. …, acreditat de ………., in conformitate cu SR EN
ISO/CEI 17025:2005, Certificat de acreditare nr. ………… valabil pana la……
Laboratorul central…, acreditat…… - Certificat de acreditare nr. . valabil pana la …….,
determină “Rezistenta la îngheț-dezgheț”.: - Se vor respecta instrucţiunile de manipulare,
depozitare, conservare anexate și se vor avea în vedere recomandările privind protecția
mediului, specificate pe verso. Se anexează instrucțiuni de utilizare și montaj pentru
borduri din beton.
CONTROL CALITATE DIRECTOR GENERAL
23
Performanțele produsului
Standardul Prevederile din standard Valori
Caracteristici de încercări declarate
Rezistenţa la SR EN Rezistenţa la încovoiere caracteristică nu trebuie să fie minim 3,5
încovoiere 1340 / 2004 mai mică de 3,5 N/mm2. Nici unul din rezultatele N/mm2
individuale nu trebuie să fie mai mic de 2,8 N/mm2
Durabilitatea SR EN In condiţii normale de expunere, bordurile de beton Nu s-au constatat
rezistenţei 1340 / 2004 vor continua să furnizeze rezistenţe corespunzătoare, scăderi ale
cu condiţia să fie supuse unei întreţineri normale rezistenţei în
timp
Rezistenţa la SR EN Bordurile de beton au o rezistenţă la Nu este cazul
alunecare / derapare 1340 / 2004 alunecare/derapare corespunzătoare cu condiţia ca
întreaga lor suprafaţă superioară să nu fie mărunţită
şi/sau polizată pentru a produce o suprafaţă foarte
netedă
Emisie de azbest SR EN Azbestul sau materiale conţinând azbest nu trebuie Nu conţine
1340 / 2004 utilizate azbest în reţeta
de fabricaţie
Reacţie la foc SR EN Bordurile de beton utilizate ca materiale de acoperire Clasa A1
1340 / 2004 se consideră că satisfac condiţiile pentru performanţă
la foc exterior fără a necesita încercarea lor
Conductivitate SR EN Se utilizează datele de proiectare din SR EN 13369 1,3 W / mK
termică 1340 / 2004
Rezistenţa la SR EN Clasa 2: Absorbție de apă (% din masă) < 6 maxim 6%
acţiunea factorilor 1340 / 2004 Clasa 3: Pierderea de masa după încercarea de îngheț- maxim 1 kg / m2
climatici dezgheț * (kg / m2 ) < 1,0; nici o valoare individuala
> 1,5
Rezistenţa la SR EN Clasa 4: Rezultatele trebuie să fie <18000 mm3 /5000 <18000 mm3
abraziune 1340 / 2004 mm2 /5000 mm2
Emisie de substanţe - Nu conțin materiale contaminate cu substanțe periculoase sau care
periculoase emit substanțe periculoase
24
SISTEMUL DE CONTROL AL PRODUCŢIEI

SC …………. SA are implementat si certificat sistemul de management
al calității in conformitate cu standardul de referința ISO 9001:2008.
Organismul de certificare: ………………….Nr. certificat: …………….., valabil pana la
………………..
PROTECTIA MEDIULUI
SC ………….. SA are implementat si certificat sistemul de management al mediului in
conformitate cu standardul de referința ISO 14001:2004 si își desfășoară activitățile in
conformitate cu cerințele legislației in vigoare.
Organismul de certificare: …………..Nr. certificat: ………… / .………., valabil pana la …………...
In activitățile sale de producție si comercializare S.C. ………….. S.A. si-a propus sa utilizeze
eficient resursele naturale, materiile prime si materialele inclusiv cele utilizate la fabricarea
ambalajelor.
Modul de valorificare a deșeurilor de ambalaje. Deșeurile de banda polipropilenica si de folie se
valorifica prin agenții economici autorizați, pentru,colectarea si reciclarea deșeurilor din materiale
plastice..Paleții se returnează la societate, sau se valorifica prin firme autorizate in colectarea
deșeurilor de lemn;
Modul de eliminare a deșeurilor de beton. Bordurile din beton nu conțin substanțe periculoase pentru
mediu. Deșeurile de beton generate in activitatea de punere in opera de către firmele de construcții
(încadrarea suprafețelor pavate, la separarea aleilor pietonale si a trotuarelor de suprafețele nepavate,
precum si la delimitarea spatiilor verzi, etc.) trebuie predate la agenți economici autorizați pentru
eliminarea controlata a acestora.
SECURITATE ŞI SĂNĂTATE OCUPAŢIONALĂ
Pentru a elimina sau minimiza riscurile de accidentare si îmbolnăvire profesionala ale

angajaților si
ale parților interesate (clienți, furnizori, etc.) la care aceștia pot fi expuși, SC…. SA a implementat si
certificat un Sistem de Management al Securității si Sănătății
Ocupaționale in conformitate cu specificația OHSAS 18001:2007.
Organismul certificare: ……………, nr. certificat:………., valabil până la:……………….
Produsele care fac obiectul acestei declarații nu constituie o amenințare pentru igiena si sănătatea
oamenilor. In activitatea de exploatare a construcțiilor in care sunt înglobate produsele, acestea nu
prezintă riscuri de accidentare, precum alunecare, cădere, lovire.
Sc…………, strada ………, .….. EN 1340 Borduri din beton
Tip / culoare : conform declarației de conformitate nr .... / ................................
Utilizare preconizata: Încadrarea suprafețelor pavate la interior si exterior destinate zonelor de circulaţie
pietonală şi vehiculelor.
Rezistenţa la încovoiere: min. 3,5 N / mm2
Performanta la foc exterior: nu este cazul pentru utilizările preconizate
Reacție la foc: clasa A1 __________________________________________________________
Conductivitate termica: 1,3 W / mK ________________________________________________
Emisie de azbest: nu conține azbest in rețeta de fabricație
Rezistenta la alunecare / derapare: corespunzătoare ____________________________________
Durabilitate: corespunzătoare
Emisii de substanțe periculoase: nu conțin materiale contaminate cu substanțe periculoase sau care
emit substanțe periculoase
25
GARANȚIE
SC …… SA asigura garanție de …ani bordurilor din beton de la data

achiziționării, cu condiția ca beneficiarul sa respecte prescripțiile de manipulare, transport,
depozitare si conservare specificate mai jos cat si recomandările pentru montaj anexate la
declarația de conformitate. Durata medie de utilizare a bordurilor din beton este de 30 de
ani.
Înainte si după montaj, la bordurile din beton poate sa apară fenomenul de
eflorescenta (pete albicioase pe suprafața pavajului). Eflorescentele sunt eliminări de
carbonați (se produce o reacție chimica a cimentului nehidratat in prezenta apei si a
dioxidului de carbon, care poate duce la apariția vizibilă a carbonatului de calciu). După o
perioada de cca.1 - 2 ani fenomenul de eflorescenta dispare. Nu se exclude apariția
diferențelor de culoare . Motivul îl reprezintă variațiile de culoare ale materiilor prime
(agregate:nisip, pietriș; ciment). Recomandam ca bordurile sa fie luat in timpul montajului
din mai mulți paleți si din mai multe rânduri, pentru a se obține o mai buna uniformizare
încadrării suprafeței pavate. Eflorescentele si diferențele de culoare nu reprezintă
deficiente de calitate, nu influențează performantele produsului si nu fac obiectul
garanției.
INSTRUCŢIUNI PENTRU MANIPULARE, DEPOZITARE ŞI CONSERVARE

BORDURI DIN BETON
Manipulare, transport
Bordurile din beton se livrează paletizat.
Încărcarea în mijloacele de transport se face cu motostivuitorul sau cu instalaţii de ridicat
echipate cu dispozitive tip furcă.
Descărcarea din mijloacele de transport se face mecanizat cu motostivuitorul, instalaţii de
ridicat echipate cu dispozitiv tip furcă sau manual în cazul în care cumpărătorul nu dispune
de aceste mijloace. Se interzice transportul bordurilor în vrac precum şi descărcarea
acestora prin basculare sau aruncare. Se recomandă evitarea şocurilor în timpul
transportului.
Depozitare, conservare
Paleţii cu borduri se depozitează pe suprafețe plane, de preferinţă betonate, fără denivelări
sau tasări neuniforme.
Întreținerea elementelor de pavaj
Pentru buna comportare în exploatare se recomandă să nu se utilizeze clorura de sodiu
(sare) sau unelte metalice de tipul lopeţilor, târnăcoapelor sau răngilor pentru dezgheţarea
şi înlăturarea poleiului format în timpul iernii pe suprafeţele pavate cu elemente de pavaj.
NOTĂ: manipularea, depozitarea si întreținerea bordurilor din beton în altfel de condiţii
decât cele precizate îl exonerează pe furnizor de orice răspundere, pagubele rezultate ca
urmare a nerespectării acestei clauze căzând în sarcina clientului.
26
INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE.
RECOMANDARI DE MONTAJ A BORDURILOR DIN BETON
Bordurile tip BDZ, BDZR si BDZN, sunt utilizate la trotuarele adiacente părții carosabile
si la încadrarea pârtii carosabile a străzii cu borduri denivelate, când trotuarele sunt
separate prin fâșii verzi de partea carosabila sau când nu se prevăd trotuare.
Din aceasta categorie fac parte următoarele tipuri de borduri:
BDZ 100x15x25cm;
BDZ 50x15x25cm;
BDZR 100x15x25cm;
BDZN 100x20x25cm;
BDZN 50x20x25cm;
BDZN 33x20x25cm.
Bordurile tip BDZT se utilizează pentru încadrarea suprafețelor pavate, la separarea aleilor
pietonale si a trotuarelor de suprafețele nepavate, precum si la delimitarea spatiilor verzi.
Din aceasta categorie fac parte următoarele tipuri de borduri:
BDZT1 - 50x 8x25cm;
BDZT2 - 50x 5x18cm;
BDZT3 - 50x10x15cm.
PUNEREA IN OPERA A BORDURILOR SE FACE CONFORM DOCUMENTAŢIILOR

DE PROIECTARE SAU CAIETELOR DE SARCINI.
TRASAREA FUNDAŢIEI
Când pavajul se montează pe strat de baza din beton se trasează conturul exact al suprafeţei
pe care se toarnă stratul de beton cu ajutorul țărușilor de lemn (sau bare de hotel) si sforii.
Atunci când pavajul se montează pe strat de baza de pietriș se trasează șanțul pentru
fundația bordurilor după așezarea si compactarea pietrișului. Pentru trasare se folosesc
țăruși de lemn (sau bare de otel) si sfoara.
REALIZAREA FUNDATIEI
In cazul pavajului montat pe strat de beton, acesta constituie si fundația pentru borduri.
Pentru pavajul montat pe suport flexibil din pietriș se realizează o săpătura de fundație
continua cu adâncimea de 100-150 mm si se toarnă betonul de regula pana la nivel cu
stratul de pietriș. Lățimea fundației trebuie sa fie mai mare cu minim 100 mm decât lățimea
bordurii pentru a se permite incastrarea ei. Pentru fundație se folosește beton clasa C16/20.
MONTAREA SI ALINIEREA BORDURILOR
Pe fundația de beton întărit se toarnă un strat de mortar de 25 mm grosime (1:3
ciment:nisip) pe care se așează bordurile. Bordurile sunt așezate la nivel si aliniate cu
ajutorul unui ciocan de cauciuc.
ÎNCASTRAREA BORDURILOR
Betonul de incastrare se toarnă pe fundația (de beton) bordurii. Se compactează si se
netezește cu mistria.
Lățimea incastrării trebuie sa fie egala cu cel puțin lățimea bordurii sau:
- 75 mm pentru trotuarele aleilor pietonale;
- 100 mm pentru drumuri;
27
- 100-150 mm pentru autostrăzi, astfel încât aceasta sa poată prelua împingerile din zona
pavata.
Înălțimea incastrării este pana la 25-50 mm de fata superioara a bordurii.
Pentru incastrare se folosește beton clasa C16/20.
ROSTURI INTRE BORDURI
Bordurile se pot monta cu rosturi de 8-10 mm umplute cu mortar (1:4 - ciment:nisip).
Rosturile trebuie completate in întregime si bine compactate.
Rosturile de dilatare din betonul de incastrare a bordurilor se realizează de aproximativ 10
mm grosime, din 15 m in 15 m umplute cu mortar bine compactat.
Bordurile se pot monta si cu rosturi neumplute (cap la cap) de 2-3 mm.
La fabricarea elementelor de borduri din beton trebuie utilizate numai materiale a căror
aptitudine de utilizare a fost stabilita in termeni de caracteristici si de performante.
Condiţiile necesare pentru materialele utilizate trebuie indicate in documentaţia de control
al producţiei producătorului.
Condiţiile de performanta ale elementelor de bordura din beton sunt definite prin clase care
sunt asociate cu notările de marca.
Bordurile pot fi fabricate dintr-un singur tip de beton sau din betoane diferite pentru fata si
corpul bordurii.
Atunci când bordurile sunt fabricate cu un strat de finisare, acesta trebuie măsurat si sa
prezinte o grosime minima de 4 mm peste suprafaţa ceruta. Particulele izolate de agregate
care pătrund in stratul de finisare trebuie ignorate. Stratul de finisare face parte integranta
din bordura.
O muchie înclinata la unghi mai mare de 2 mm trebuie descrisa ca o teșitura. Dimensiunile
trebuie declarate de producător.
Bordurile pot fi fabricate cu profile funcţionale si/sau decorative, care nu se includ in
dimensiunile de fabricaţie ale bordurii.
Suprafaţa bordurilor poate fi texturata, prelucrata secundar sau tratata chimic; aceste
finisări sau tratamente trebuie descrise si declarate de producător.
Bordurile pot fi fabricate cu extremități plane sau cu forme ce facilitează îmbinarea sau
stratificarea.
Forma si dimensiunile bordurilor sunt dimensiuni de fabricaţie.
28
La montarea bordurilor, mărimea spaţiului alocat bordurii trebuie sa cuprindă spaţiul

pentru îmbinări si abaterile admise.
Conform SR EN 1340, lungimea recomandata a bordurii drepte care cuprinde si îmbinarea
este de 1000mm.
Exemple de tipuri de borduri si de îmbinări sunt prezentate in standardul european
menţionat.
CONDIŢII TEHNICE
Abateri admisibile
Tolerantele la dimensiunile de fabricaţie declarate de producator sunt:
Lungime: ± 1% pana la cel mai apropiat milimetru, cu un minim de 4mm si maximi0 mm ;
Pentru fete văzute: ± 3% pana la cel mai apropiat milimetru, cu un minim de 3mm si un
maxim 5 mm;
Pentru alte parţi: ± 5% pana la cel mai apropiat milimetru, cu un minim de 3mm si un
maxim 10 mm.
Diferenţa dintre oricare doua măsurători ale aceleiaşi dimensiuni la o singura bordura
trebuie sa fie < 5 mm
Pentru fetele văzute ca fiind plate si muchii descrise ca rectilinii, abaterile admisibile ale
planeităţii si liniarităţii muchiilor sunt indicate in tabelul 1.
Tabelul 1 Abateri admisibile ale planeităţii si ale liniarităţii muchiilor
Lungimea etalonului, mm Abaterile admisibile, mm

300 ± 1,5
400 ±2,0
500 ±2,5
800 ±4,0
Caracteristici fizice si mecanice

Bordurile trebuie sa îndeplinească condiţiile arătate in tabelul 2 in momentul in care
producătorul le-a declarat apte de a fi utilizate.
Calitatea este exprimata prin clase si mărci.
Atunci când, datorita geometriei lor, accesoriile complementare bordurilor ( parte din
bordura care este utilizata ca piesa de tranziţie pentru schimbarea direcţiei, formei sau
înălțimii) nu pot fi încercate conform prezentului Caiet de sarcini, acestea se considera
conforme cu valorile impuse, cu condiţia ca betonul din care sunt confecţionate sa aibă
caracteristicile din tabelul 2
29
Tabelul 2. Caracteristici si metode de încercare

Nr. Caracteristica Clasa Marcare Condiţia Metoda de
crt. de încercare
rezist.
1 Rezistenta la acţiunea factorilor 1 A Nici o SR EN 1340
climatici: 2 B performanta (anexa)
- absorbţia de apa , % din masa In medie ± 6,0
- rezistenta la îngheț-dezgheț,1 3 D < 1,0 (anexa D)
(pierdere de masa după îngheț- Nici o valoare
dezgheț, kg/mp) indiv. > 1,5
2 Rezistenta la încovoiere, MPa Caracteristica / (anexa F)
1 S Minima
3,5/ 2,8
2 T 5,0/ 4,0
3 U 6,0/ 4,8
3 Rezistenta la uzura: 1 F Nici o (anexa G)
- metoda cu discul lat, mm 3 H performanta
4 I < 23
< 20
- metoda cu maşina Bohme, 1 F Nici o (anexa H)

mm3/mm2 3 H performanta
4 I < 20000/5000
< 18000/5000
4 Rezistenta la alunecare/derapare - - satisfăcătoare (anexa I)
5 Aspect vizual: Fata bordurii nu (anexa J)

-infatisare trebuie sa
prezinte crăpături
sau solzi
- textura - - nici o diferenţa
- culoare cu eşantionul
aprobat de
cumpărător
30
5.4.1. Condiții prealabile

 Asigurarea pe șantier a documentației de execuție aferente lucrării precum si a prezentei
proceduri.
 Instruirea personalului care concura la realizarea lucrărilor de montare borduri in scopul
însușirii proiectelor de execuție, caietelor de sarcini, standardelor, normativelor si
procedurilor care se refera la faza respectiva de lucru.
 Asigurarea pe șantier a materialelor necesare executării montării bordurilor care
trebuiesc sa fie agreate de consultant.
 Existenta certificatelor de calitate pentru bordurile ce vor fi puse in opera si a proceselor
verbale de recepție calitativa.
 Existenta formularelor tipizate si a înregistrărilor de calitate făcute in urma verificării
bordurilor de către comisia de recepție materiale.
 Existenta rapoartelor de încercări, a declaraţiei de conformitate, precum si determinarea
regulilor pentru verificarea calității bordurilor si anume :
 Verificările zilnice constau din:
- Verificarea formei si dimensiunilor ;
- Verificarea aspectului;
 Verificările periodice se fac la 4 zile de producţie si constau din :
- Verificarea rezistentei la încovoiere pe min 8 borduri;
 Existenta înregistrărilor de calitate pentru patul bordurii (terasamente), si încheierea
procesului verbal de recepție calitativa si eventual faza determinata.
 Existenta utilitarilor si anume:
- Drumuri de acces corespunzătoare.
- Mijloace adecvate de transport pentru borduri (sa asigure integritatea bordurilor in timpul
transportului ) .
- Spatii de depozitare ( bordurile se depozitează in rânduri , pe stive de max. 1.5 m înălțime
– între rânduri se recomanda a se așeza șipci . Bordurile nu se livrează de furnizor decât daca
au 28 de zile de la data turnării sau daca au atins rezistenta corespunzătoare la încovoiere .
 Este interzisa încărcarea sau descărcarea bordurilor prin rostogolire sau aruncare.
Bordurile se vor așeza pe paleți, care vor fi încărcat si descărcate cu mijloace mecanice pentru
a nu se degrada in timpul manipulărilor .
 Maiuri mecanice – pentru compactarea terasamentelor de sub borduri .
 Placi vibrante – 500 mm, cilindri compactori cu lățimea de 1m si rulouri compactoare
manuale.
 Motocompresoare cu debit de aer corespunzător si accesorii (furtune de 25-30m,
picamere).
 Panouri si indicatoare de semnalizare pentru circulație conform planului de management
al traficului.
 Asigurarea forţei de munca (echipe de muncitori), a formaţiei topo si supravegherii
tehnice.
 Dotarea echipelor de lucru cu unelte specifice: lopeţi, cazmale târnăcoape, etc. precum
si cu mijloace de măsura necesare (metru, ruleta, teuri, sfoara ).
31
 Echipele de lucru vor fi dotate cu echipament de protecție specific: salopeta, casca, cizme
de cauciuc etc. conform normelor SSM in vigoare.
5.5. Masuri preventive

 Se va urmări instruirea si respectarea de către executant a normelor de protecție SSM si a
normelor pentru execuția lucrărilor sub circulație specifice lucrărilor desfășurate.
5.6. Actiuni implicate

 Lucrări pregătitoare.
 Recepţionarea bordurilor la furnizor .
 Transportul bordurilor, manipularea, depozitarea se vor face conform SR EN 1340/2004.
 Demontarea bordurilor degradate ( in situația de reabilitare a străzii ).
 Compactarea si nivelarea patului bordurii.
 Pozarea betonului de legătura cu bordura .
 Montarea bordurii cu rosturi de minim 10mm .
 Rostuirea rostului cu mortar de ciment M100.
5.7. Tehnologia de lucru
 Lucrări pregătitoare la execuția montajului bordurilor se va face numai după efectuarea
următoarelor operații:
 Recepţionarea lucrărilor de terasamente ( patul de fundare bordurii din pământ sau balast),
in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucruri.
 Nu se va folosi pentru fundații balast înghețat si nu se va așterne balastul peste pământ
înghețat sau/si acoperit cu zăpada sau gheata.
 Verificarea topo la cota finala a patului de pozare a betonului, întocmirea înregistrărilor de
calitate (procese verbale de recepție calitativa pe faze de lucrări – conform caiet de sarcini).
 Executarea lucrărilor pentru drenarea apelor din fundații: drenuri transversale de
acostament, drenuri longitudinale de acostament si racordările stratului de fundații la
dispozitivele de colectare si evacuare a apelor.
5.8. Transportul bordurilor

 Bordurile se transporta cu autocamioane .
 Bordurile se vor depozita in spatii amenajate, se vor încărca si descărca din autovehicule
cu mijloace mecanice, fără a fi rostogolite sau aruncate.
5.9. Așternerea si nivelarea betonului

Așternerea si nivelarea betonului pentru fundaţia bordurii se executa in conformitate
cu caietul de sarcini .
Betonul trebuie sa respecte rețeta stabilita si vizata de consultanta, tasarea stabilita in
caietul de sarcini, pentru a fi ușor manevrabil si pentru a permite compactarea mecanica .
Cantitatea de apa necesara pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte de
laborator ținând seama de umiditatea agregatului si se adăuga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitându-se supraumezirea.
32
Responsabilul topo va verifica si transmite cotele si trasarea longitudinala a betonului

de poza si a bordurilor .
5.10. Montarea bordurilor

Transportul bordurilor din depozit la locul de punere in opera se executa mecanizat
având grija pentru a păstra integritatea acestora .
Pe tronsoane delimitate cu ajutorul sforii se pozează bordurile la cota si se va respecta
linearitatea fetei văzute a bordurii .
In situația in care bordura nu se așează corespunzător se mai completează cu beton de
aceeași marca , care se compactează corespunzător .
Pentru pozarea bordurii se vor folosi ciocane , răngi mici si bucati de cauciuc , pentru
protejarea muchiilor si a fetei văzute .
Seful coordonator va verifica permanent linearitatea si încadrarea in cotele transmise
de responsabilul topo .
Rosturile dintre borduri se vor mata cu mortar de ciment M 100 conform caietului de
sarcini .
Betonul de poza si mortarul M100 in special pe timpul verii va fi udat in permanenta
pana la atingerea clasei din proiect.
5.11. RESPONSABILITATI
 Seful de lucrare răspunde de aplicarea întocmai a prezentei instrucțiuni de lucru , a
documentației de execuție , de întocmirea înregistrărilor de calitate si evidenta acestora.
 Responsabilul CQ. urmărește aplicarea întocmai a prezentei proceduri, a proiectului de
execuție, întocmirea corecta a înregistrărilor de calitate si evidenta acestora.
 Seful compartimentului mecanizare-transport-mentenanță răspunde de asigurarea si buna
funcționare a mașinilor si utilajelor necesare execuției lucrării.
 Responsabilul topo este răspunzător de trasarea si încadrarea in axele si cotele proiectate .
5.12. INREGISTRARI
 Bon de comandă beton si mortar.
 Bon de transport borduri, beton, mortar .
 Rapoarte de încercare asupra gradelor de compactare obţinute la fundaţia terasamentului,a
rezistentelor la încovoiere , a rezistentei la îngheț-dezgheț, determinarea uzurii, la borduri.
 Proces verbal de recepție calitativa pe faze de lucrări .
 Declarații de conformitate pentru borduri
5.13. MARCARE, DEPOZITARE SI LIVRARE

Bordurile se marchează cel puţin una la 50 de bucăți, pe o fata neaparenta, cu marca
fabricii si standardul cu care este conforma.
Bordurile se depozitează in rânduri, pe stive de maximum 1,5 m înălțime. Intre rânduri se
recomanda a se aşeza şipci.
Bordurile se livrează la vârsta de 28 zile, sau daca au atins rezistenta corespunzătoare la
încovoiere.
33
Este interzisa încărcarea sau descărcarea bordurilor prin rostogolire sau alunecare.
Fiecare lot trebuie sa fie însoţit de documentul de certificare a calităţii, întocmit conform
dispoziţiilor legale in vigoare.
6. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
6.1. Recepţia la terminarea lucrărilor

Recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute
în documentaţii sunt complet terminate şi toate verificările sunt efectuate.
Comisia de recepţie examinează lucrările faţă de prevederile proiectului privind
condiţiile tehnice şi de calitate ale execuţiei de către organele de control (beneficiar,
proiectant, diriginte, etc.). În urma admiterii acestei recepţii se încheie procesul-verbal de
recepţie la terminarea lucrărilor.
6.2. Recepţia finală

Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie şi se va face în
condiţiile respectării prevederilor legale în vigoare, precum şi prevederilor din prezentul
caiet de sarcini.
NOTĂ IMPORTANTĂ
Caietul de sarcini a fost întocmit pe baza prescripţiilor tehnice de bază (stas-uri, normative, instrucţiuni
tehnice, etc.) în vigoare la data elaborării proiectului.
Orice modificări ulterioare în conținutul prescripţiilor indicate în cadrul caietului de sarcini, ca şi orice
noi prescripţii apărute după data elaborării proiectului, sunt obligatorii, chiar dacă nu concordă cu
prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.

PT Peregu Mare - Signed

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PT Peregu Mare - Signed

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AMENAJARE TROTUARE ÎN COMUNA PEREGU MARE

TIMIŞOARA NR. PROIECT: 111/ 2020

S.C. LONGHERSIN S.R.L.

PROIECT NR. 111 / 2020

AMENAJARE TROTUARE IN COMUNA

Kovacs K16, G=Emeric, SN=Kovacs,

TIMIŞOARA NR. PROIECT: 111/ 2020 PAG.2

TIMIŞOARA NR. PROIECT: 111/ 2020 PAG.3

ŞEF PROIECT: ing. Cristian HERMAN

PROIECTANŢI: ing. Atilla PÉNZES

ing. Bogdan BOCICU

TIMIŞOARA NR. PROIECT: 111/ 2020 PAG.4

S.C. LONGHERSIN S.R.L. TIMIŞOARA cu sediul in Timişoara str.

TIMIŞOARA NR. PROIECT: 111/ 2020 PAG.5

TIMIŞOARA NR. PROIECT: 111/ 2020 PAG.6

Plan de situaţie str. DJ 709J Planșa - PS/Pm/A,B

TIMIŞOARA NR. PROIECT: 111/ 2020 PAG.7

Volumul 2 – Caiete de sarcini

2. Caiete de sarcini pe categorii de lucrări:

TIMIŞOARA NR. PROIECT: 111/ 2020 PAG.8

SECŢIUNEA I: MEMORIU TEHNIC

Cap. 1 INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE

Cap. 1.1 AMPLASAMENTUL:

Comuna Peregu Mare se află aşezată în partea de vest a judeţului

Comuna este compusă din două localităţi, respectiv Peregu Mare

Din punct de vedere istoric, localităţile comunei sunt atestate

TIMIŞOARA NR. PROIECT: 111/ 2020 PAG.9

Cap. 1b ACTUL ADMINISTRATIV PRIN CARE A FOST

Cap. 1.4 ORDONATORUL PRINCIPAL DE CREDITE:

Cap. 1.5 INVESTITORUL:

Cap. 1.6 BENEFICIARUL INVESTIȚIEI:

Cap. 1.7 ELABORATORUL PROIECTULUI TEHNIC DE

TIMIŞOARA NR. PROIECT: 111/ 2020 PAG.10

Cap. 2 PREZENTAREA SCENARIULUI/OPȚIUNII APROBAT(E) ÎN

Cap. 2a DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI:

Comuna Peregu Mare se află aşezată în partea de vest a judeţului

Comuna este compusă din două localităţi, respectiv Peregu

Cap. 2c CLIMA ŞI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI:

TIMIŞOARA NR. PROIECT: 111/ 2020 PAG.11

 temperatura minimă absolută: -30,1oC (05.02.1954);

TIMIŞOARA NR. PROIECT: 111/ 2020 PAG.12

Cap. 2d GEOLOGIA, SEISMICITATEA:

TIMIŞOARA NR. PROIECT: 111/ 2020 PAG.13

al straturilor de argile şi marne , ce apar în succesiunea litologică, caracter

Cap. 2e DEVIERIL ȘI PROTEJĂRILE DE UTILITĂȚI AFECTATE:

Cap. 2f SURSELE DE APĂ, ENERGIE ELECTRICĂ, GAZE,TELEFON ȘI

TIMIŞOARA NR. PROIECT: 111/ 2020 PAG.14

Cap. 2g CĂILE DE ACCES PERMANENTE, CĂILE DE COMUNICAȚII ȘI

Cap. 2h CĂILE DE ACCES PROVIZORII:

Cap. 2i BUNURI DE PATRIMONIU CULTURAL IMOBIL:

Cap. 2.2 SOLUȚIA TEHNICĂ CUPRINZÂND:

Cap. 2.2a CARACTERISTICI TEHNICE ȘI PARAMETRI SPECIFICI

Străzile care fac obiectul prezentei documentaţii, sunt amplasate pe

TIMIŞOARA NR. PROIECT: 111/ 2020 PAG.15

Strada Lungime Sup.Trotuar Sup.Acc

Cap. 2.2b VARIANTA CONSTRUCTIVĂ DE REALIZARE

În vederea transpunerii situaţiei proiectate, sunt necesare o serie de

TIMIŞOARA NR. PROIECT: 111/ 2020 PAG.16

 după atingerea gradului de compactare a stratului de balast

Cap. 2.2c TRASAREA LUCRĂRILOR:

Cap. 2.2d PROTEJAREA LUCRĂRILOR EXECUTATE ȘI A

TIMIŞOARA NR. PROIECT: 111/ 2020 PAG.17

care, din motive obiective şi neimputabile antreprenorului şi instituţiei