PARTEA I
Anul 190 (XXXIV) — Nr. 850 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE
Nr.
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Decizia nr. 249 din 5 mai 2022 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 57 alin. (7) și (8)
din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și
procurorilor, în redactarea anterioară modificării prin
Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea
Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și
procurorilor, a dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2)
și alin. (3) și a sintagmei „pretențiile părții civile”
cuprinse în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005
pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în
redactarea anterioară modificării prin Legea
nr. 55/2021 privind modificarea și completarea Legii
nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii
fiscale, și a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea
nr. 241/2005, în redactarea anterioară modificării prin
Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii
nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și
pentru modificarea și completarea unor acte normative
care cuprind dispoziții procesual penale ....................
ORDONANȚE ȘI HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
30. — Ordonanță privind reglementarea unor măsuri
financiar-fiscale și bugetare........................................
1.071. — Hotărâre privind trecerea unor imobile din domeniul
public al statului și administrarea Serviciului de
Informații Externe în domeniul privat al statului și
administrarea Serviciului de Informații Externe, în
vederea scoaterii din funcțiune și casării....................
Marți, 30 august 2022
SUMAR
Pagina Nr. Pagina
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
148. — Ordin al președintelui Agenției Naționale Anti-Doping
privind aprobarea Procedurii de selecție a membrilor
Comisiei de audiere .................................................... 11–12
244. — Ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale
privind completarea anexei la Ordinul ministrului
agriculturii și dezvoltării rurale nr. 406/2017 pentru
aprobarea Normelor privind recunoașterea
organizațiilor de producători și a altor forme asociative
din sectorul fructelor și legumelor și modul de
accesare a sprijinului financiar de către acestea........ 13
4.351. — Ordin al ministrului educației privind extinderea
sediului unității de învățământ preuniversitar particular
Grădinița „Rița Veverița” din municipiul București ...... 14
ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI
26. — Circulară privind lansarea în circuitul numismatic a
2–6 unei monede din argint cu tema 150 de ani de la
nașterea lui Gheorghe Petrașcu ................................ 15
ACTE ALE AUTORITĂȚII NAȚIONALE
DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI
7–9 112. — Ordin privind prorogarea termenului pentru
raportarea datelor aferente lunii iulie 2022 prevăzut la
art. 23 alin. (6) din Metodologia de monitorizare a
sistemului de promovare a producerii energiei electrice
din surse regenerabile de energie, aprobată prin
Ordinul președintelui Autorității Naționale de
10 Reglementare în Domeniul Energiei nr. 52/2021 ...... 16
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 850/30.VIII.2022

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 249
din 5 mai 2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 57 alin. (7) și (8)
din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în redactarea anterioară
modificării prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, a dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) și alin. (3)
și a sintagmei „pretențiile părții civile” cuprinse în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005
pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în redactarea anterioară modificării
prin Legea nr. 55/2021 privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea
și combaterea evaziunii fiscale, și a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005,
în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare
a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea
și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale
Valer Dorneanu — președinte alin. (3) și ale art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru
Cristian Deliorga — judecător prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată
Marian Enache — judecător de Adrian Sârbu și Societatea Mediafax Group — S.A. din
Daniel Marius Morar — judecător București cu ocazia soluționării unei cauze penale.
Mona-Maria Pivniceru — judecător 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii
Gheorghe Stan — judecător acesteia susțin că dispozițiile art. 57 alin. (7) și (8) din Legea
Livia Doina Stanciu — judecător nr. 303/2004 încalcă prevederile constituționale ale art. 1
Elena-Simina Tănăsescu — judecător alin. (5), deoarece nu cuprind referiri concrete cu privire la
Varga Attila — judecător momentul la care încetează delegarea procurorilor și la
Daniela Ramona Marițiu — magistrat-asistent procedura de încetare a delegării. Apreciază că dispozițiile
criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate. Fac
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror referire la o „notă a Secției de resurse umane și documentare”,
Nicoleta-Ecaterina Eucarie. arătând că aceasta este considerată de organele de urmărire
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate penală ca fiind un act normativ, ceea ce contravine prevederilor
a dispozițiilor art. 57 alin. (7) și (8) din Legea nr. 303/2004 privind constituționale ale art. 73 alin. (1) și alin. (3) lit. l). Susțin că
statutul judecătorilor și procurorilor, precum și ale art. 9 alin. (1) „modalitatea în care operează prelungirea succesivă și
lit. c), alin. (2) și alin. (3) și ale art. 10 din Legea nr. 241/2005 nesfârșită a delegărilor procurorilor, cu consecința evidentă a
pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție inexistenței unei încetări efective a delegării, este reglementată
ridicată de Adrian Sârbu și Societatea Mediafax Group — S.A. exclusiv în nota Secției de Resurse Umane a P.I.C.C.J.,
din București în Dosarul nr. 2.270/2/2016/a1** al Curții de Apel document care nu are forța juridică a unei legi”.
București — Secția I penală. Excepția formează obiectul 6. În continuare, invocând criteriile obligatorii pentru
Dosarului Curții Constituționale nr. 714D/2019. adoptarea oricărui act normativ reflectate în legea privind
normele de tehnică legislativă, arată că dispozițiile criticate nu
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de
respectă aceste cerințe. Invocă jurisprudența Curții
înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă
Constituționale în ceea ce privește claritatea și previzibilitatea
asupra notelor scrise depuse la dosar de către autorii excepției
legii, reflectată, de exemplu, prin Decizia nr. 553 din 16 iulie
prin care se solicită admiterea acesteia. 2015, Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, sau Decizia nr. 448 din
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă 29 octombrie 2013. În acest context, apreciază că orice text de
cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită lege trebuie să fie accesibil și previzibil. În ceea ce privește
respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate accesibilitatea, susțin că nota Secției de resurse umane a
a dispozițiilor art. 57 alin. (7) și (8) din Legea nr. 303/2004, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu
apreciind că acestea nu au legătură cu soluționarea cauzei. îndeplinește acest criteriu. În ceea ce privește claritatea, arată
În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a că însăși existența acestei note reliefează o lipsă a clarității
dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) și alin. (3) și ale art. 10 textului de lege criticat.
alin. (1) din Legea nr. 241/2005, în redactarea anterioară, 7. Se face referire la Decizia nr. 588 din 21 septembrie 2017
invocând jurisprudența Curții Constituționale, solicită prin care Curtea Constituțională a admis excepția de
respingerea acesteia ca neîntemeiată. neconstituționalitate a dispozițiilor art. 58 alin. (1) din Legea
nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a
C U R T E A, constatat că soluția legislativă care nu precizează condițiile
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: încetării detașării judecătorilor sau procurorilor este
4. Prin Încheierea din 5 martie 2019, pronunțată în Dosarul neconstituțională.
nr. 2.270/2/2016/a1**, Curtea de Apel București — Secția I 8. În ceea ce privește dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. c) din
penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de Legea nr. 241/2005, arată că acestea definesc evaziunea fiscală
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 57 alin. (7) și (8) din ca o infracțiune de pericol, dar în practică s-a considerat că
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și evaziunea fiscală este o infracțiune de rezultat. Astfel, nu poate
procurorilor, precum și ale art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) și fi stabilit momentul consumării infracțiunii de evaziune fiscală.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 850/30.VIII.2022
Definirea evaziunii fiscale ca infracțiune de pericol determină
posibilitatea ca organele judiciare să poată aprecia, chiar la
momentul „evidențierii”, că respectiva „evidențiere” s-a realizat
„în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale”, într-o
modalitate arbitrară. Așa fiind, apreciază că textul criticat este
lipsit de claritate și previzibilitate, fapt ce a forțat organele
judiciare să ofere o „interpretare personală” dispozițiilor criticate,
fiind trase la răspundere penală doar acele persoane care, prin
faptele lor, au produs un prejudiciu efectiv bugetului general
consolidat. Or, din moment ce legea nu prevede condiția
existenței unui prejudiciu, modalitatea actuală de redactare a
dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 conduce
către ideea că o persoană poate săvârși infracțiunea de
evaziune fiscală chiar dacă nu a existat o fraudă, un prejudiciu
efectiv adus bugetului de stat. Prezintă scurte considerații
personale referitoare la forma pe care dispozițiile criticate ar
trebui să o aibă.
9. În continuare, apreciază că sintagma „cheltuielilor care nu
au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni
fictive” este lipsită de claritate și previzibilitate. Se susține că
„cheltuielile care nu au la bază operațiuni reale” reprezintă doar
o formă de „operațiune fictivă”. Arată că instanța de contencios
constituțional face o diferențiere între cele două noțiuni, aspect
ce duce la concluzia că sintagmele respective sunt lipsite de
claritate și previzibilitate. Susțin că dispozițiile art. 9 alin. (1)
lit. c), alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, în redactarea
anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021, și cele ale art. 10
alin. (1) din Legea nr. 241/2005, în redactarea anterioară
modificării prin Legea nr. 255/2013, au ca referință moneda euro
și cursul de schimb valutar euro-leu, ceea ce determină
imprevizibilitatea acestor texte. Astfel, nu se poate determina
momentul la care se realizează calculul pentru a stabili
„echivalentul monedei naționale”.
10. Susțin că dispozițiile criticate se raportează la o serie de
valori și indici exteriori legii penale, încălcându-se prevederile
constituționale ale art. 23 alin. (12) și ale art. 73 alin. (3) lit. h).
Invocă Decizia nr. 363 din 7 mai 2015. În continuare, reiau cele
anterior menționate, consemnând diverse exemple ce ar putea
apărea în practică, precum și diverse decizii ale Curții
Constituționale.
11. În ceea ce privește dispozițiile art. 10 din Legea
nr. 241/2005, în redactarea anterioară modificării prin Legea
nr. 55/2021, susțin că un motiv de neconstituționalitate îl
reprezintă modalitatea contradictorie de interpretare și aplicare
a acestora. Arată că dispozițiile criticate se raportează la
existența unui prejudiciu, exprimat prin pretențiile părții civile,
dar cu trimitere la o infracțiune considerată de pericol. Pe de altă
parte, în cazul în care nu există pretenții ale părții civile,
făptuitorul nu va beneficia de această cauză de reducere a
limitelor de pedeapsă. Apreciază că dispozițiile art. 10 din Legea
nr. 241/2005, atât în redactarea anterioară modificării prin Legea
nr. 55/2021, cât și în redactarea anterioară modificării prin Legea
nr. 255/2013, încurajează existența și producerea unui
prejudiciu, deoarece, în cazul descoperirii faptei și al acoperirii
acestui prejudiciu, făptuitorul va beneficia de cauza specială de
reducere/înlăturare a pedepsei. În final, se reiau cele susținute
anterior referitor la utilizarea de către legiuitor a monedei euro și
a cursului de schimb valutar euro-leu ca referință pentru
aplicarea prevederilor de lege criticate, menționând diverse
exemple ale aplicării acestora, precum și decizii ale Curții
Constituționale.
12. Curtea de Apel București — Secția I penală apreciază
că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 57 alin. (7)
și (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și
procurorilor este neîntemeiată, acestea îndeplinind condițiile
calitative necesare, fiind suficient de clare și precise pentru a
putea fi aplicate. Astfel, dispozițiile criticate, în forma „în vigoare
la momentul criticat”, prevedeau că procurorii pot fi delegați
pentru o perioadă de cel mult 6 luni și ulterior pot prelungi
delegarea pentru încă maximum 6 luni, neexistând dubii cu
3
privire la termenele în discuție. În ceea ce privește invocarea
Deciziei Curții Constituționale nr. 588 din 21 septembrie 2017,
apreciază că situația juridică avută în vedere de către instanța
de contencios constituțional cu ocazia pronunțării acestei decizii
este diferită de cea invocată de autorul excepției. În concret,
dispozițiile art. 58 din Legea nr. 303/2014 nu prevedeau
condițiile încetării detașării anterior duratei pentru care aceasta
s-a dispus, astfel că se putea decide, în mod arbitrar, cu privire
la cariera magistratului prin încetarea detașării, anterior duratei
pentru care se dispusese, fără a exista o cerere din partea
magistratului în cauză.
13. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și
combaterea evaziunii fiscale, apreciază că aceasta este
neîntemeiată. Face referire la Decizia Curții Constituționale
nr. 258 din 5 mai 2016.
14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise
depuse la dosar, dispozițiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține
următoarele:
16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl
constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 57
alin. (7) și (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, precum și
dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) și alin. (3) și ale art. 10
din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea
evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005. În ceea ce privește dispozițiile
art. 57 alin. (7) și (8) din Legea nr. 303/2004, din motivarea
autorilor rezultă că aceștia formulează critici de
neconstituționalitate în ceea ce privește aceste dispoziții, în
redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 242/2018 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018.
18. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) și alin. (3) din Legea
nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale,
Curtea reține că la art. 9, partea introductivă a alin. (1) a fost
modificată prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 55/2021 privind
modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea
și combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 332 din 1 aprilie 2021. Cu toate acestea,
având în vedere că instanța de contencios constituțional a fost
sesizată înainte de aceste modificări, obiectul excepției de
neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. c),
alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 în redactarea
anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021.
19. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005, Curtea reține că
aceste prevederi au fost modificate prin articolul unic pct. 3 din
Legea nr. 55/2021. Ulterior, acestea au fost modificate și prin
art. XXIX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021
privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene,
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 850/30.VIII.2022
precum și pentru modificarea și completarea unor acte
normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 1.202 din 18 decembrie 2021. Cu toate acestea, având în vedere
că instanța de contencios constituțional a fost sesizată înainte de
aceste modificări, obiectul excepției de neconstituționalitate îl
reprezintă dispozițiile art. 10 din Legea nr. 241/2005, în redactarea
anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021.
20. Din analiza motivării excepției de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005, în redactarea
anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021, rezultă că autorii
acesteia apreciază ca fiind neconstituțională sintagma
„pretențiile părții civile” cuprinsă în acest articol. Astfel, Curtea
constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl
constituie sintagma „pretențiile părții civile”, cuprinsă în art. 10
alin. (1) din Legea nr. 241/2005.
21. De asemenea, referitor la dispozițiile art. 10 alin. (1) din
Legea nr. 241/2005, Curtea reține că din motivarea autorilor
excepției rezultă că aceștia critică atât forma în vigoare de la
momentul ridicării excepției de neconstituționalitate, cât și forma
anterioară acestei date, adică modificările aduse prin art. 79
pct. 2 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii
nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru
modificarea și completarea unor acte normative care cuprind
dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013.
22. Așa fiind, Curtea constată că obiectul excepției de
neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 57 alin. (7) și (8)
din Legea nr. 303/2004, în redactarea anterioară modificării prin
Legea nr. 242/2018, dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) și (3)
și sintagma „pretențiile părții civile”, cuprinsă în art. 10 alin. (1)
din Legea nr. 241/2005, în redactarea anterioară modificării prin
Legea nr. 55/2021, și dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea
nr. 241/2005, în redactarea anterioară modificării prin Legea
nr. 255/2013.
Dispozițiile criticate au următorul conținut:
— Art. 57 alin. (7) și (8) din Legea nr. 303/2004, în redactarea
anterioară modificării prin Legea nr. 242/2018: „(7) În interesul
serviciului, procurorii pot fi delegați, cu acordul scris al acestora,
inclusiv în funcții de conducere, de către procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la
parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel
mult 6 luni.
(8) Delegarea procurorilor poate fi prelungită, cu acordul scris
al acestora, cel mult încă 6 luni.”;
— Art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) și (3) din Legea nr. 241/2005,
în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021:
„(1) Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc
cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi
următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la
îndeplinirea obligațiilor fiscale: []
c) evidențierea, în actele contabile sau în alte documente
legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori
evidențierea altor operațiuni fictive; []
(2) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un
prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei
naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita
maximă a acesteia se majorează cu 5 ani.
(3) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un
prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei
naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita
maximă a acesteia se majorează cu 7 ani.”;
— Art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, în redactarea
anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021: „(1) În cazul
săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8
și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la
primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral pretențiile
părții civile, limitele prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se
reduc la jumătate.”;
— Art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, în redactarea
anterioară modificării prin Legea nr. 255/2013: „(1) În cazul
săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de
prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății,
până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul
acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute
de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate. Dacă
prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până
la 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate
aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și
recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în
echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune
administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.”
23. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textele
criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1
alin. (5) potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a
supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 11 referitor la
dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele
internaționale privind drepturile omului și art. 21 alin. (3) potrivit
căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea
cauzei într-un termen rezonabil. De asemenea, sunt invocate
prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale și ale art. 47 alin. (2) privind dreptul la o cale de
atac eficientă și la un proces echitabil din Carta drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene.
24. Examinând excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 57 alin. (7) și (8) din Legea nr. 303/2004 privind
statutul judecătorilor și procurorilor, în redactarea anterioară
modificării prin Legea nr. 242/2018, Curtea constată că, prin
Decizia nr. 588 din 21 septembrie 2017, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 20 octombrie 2017,
paragrafele 24 și 25, referitor la art. 1 alin. (5) din Constituție, a
statuat că una dintre cerințele principiului respectării legilor
vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie
2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123
din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a
constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să
îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea
numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta
trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat;
astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ
permite persoanelor interesate — care pot apela, la nevoie, la
sfatul unui specialist — să prevadă într-o măsură rezonabilă, în
circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act
determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de
o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se
dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă
previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții
Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia
Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august
2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau
Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013).
25. De asemenea, Curtea a statuat că o dispoziție legală
trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare,
previzibile și accesibile, a căror aplicare să nu permită arbitrarul
sau abuzul. Norma juridică trebuie să reglementeze în mod
unitar, uniform, să stabilească cerințe minimale aplicabile tuturor
destinatarilor săi (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 17 din
21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015).
26. Aplicând aceste considerente la speța de față, Curtea
reține că textele de lege criticate — în redactarea anterioară
modificării prin Legea nr. 242/2018 — prevedeau că, în interesul
serviciului, procurorii pot fi delegați, cu acordul scris al acestora,
inclusiv în funcții de conducere, de către procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 850/30.VIII.2022
parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel
mult 6 luni, iar această delegare putea fi prelungită, cu acordul
scris al acestora, cel mult încă 6 luni.
27. Așa fiind, Curtea constată că dispozițiile criticate
reglementau posibilitatea delegării, în interes de serviciu, a
procurorilor, atât în funcții de execuție, cât și în funcții de
conducere. În ceea ce privește perioada pentru care se putea
dispune delegarea, Curtea observă că legiuitorul a stabilit că un
procuror poate fi delegat pe o perioadă inițială de cel mult 6 luni
[art. 57 alin. (7)], urmată de încă o perioadă de cel mult 6 luni,
cu condiția exprimării acordului scris al acestuia [art. 57 alin. (8)].
Curtea reține că în ambele alineate, atât în cazul delegării
inițiale, cât și în cazul prelungirii acesteia, legiuitorul a utilizat
sintagma „cel mult”. Potrivit Dicționarului explicativ al limbii
române, locuțiunea adverbială „cel mult” are înțelesul de
„maximum”.
28. Având în vedere cele anterior menționate, Curtea
apreciază că dispozițiile de lege criticate nu au o formulare
ambiguă, neclară și imprevizibilă, astfel că nu sunt încălcate
cerințele de claritate, accesibilitate și previzibilitate a legii impuse
de art. 1 alin. (5) din Constituție.
29. În ceea ce privește documentul „Notă a Secției de
resurse umane și documentare” a Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție, Curtea apreciază că verificarea
legalității adoptării și aplicării acestuia nu intră în competența
Curții Constituționale, aceasta fiind, în temeiul art. 146 lit. d) din
Constituție și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, îndrituită să
decidă asupra neconstituționalității unei legi sau ordonanțe ori a
unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță.
30. Referitor la invocarea Deciziei nr. 588 din 21 septembrie
2017, precitată, Curtea reține că prin aceasta a admis excepția
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 58 alin. (1) din Legea
nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a
constatat că soluția legislativă care nu precizează condițiile
încetării detașării judecătorilor sau procurorilor este
neconstituțională. Prin decizia anterior menționată, instanța de
contencios constituțional a sancționat din perspectivă
constituțională lipsa reglementării unor condiții clare ale încetării
detașării judecătorilor sau procurorilor. Or, în prezenta cauză,
problema de neconstituționalitate ridicată de autorii excepției
vizează lipsa unui termen clar și previzibil pentru care se poate
dispune delegarea într-o funcție de execuție sau de conducere
a procurorului. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată
că cele reținute prin Decizia nr. 588 din 21 septembrie 2017,
precitată, nu sunt aplicabile în prezenta cauză.
31. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) și alin. (3) din Legea
nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale,
în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021, și
ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, în redactarea
anterioară modificării prin Legea nr. 255/2013, Curtea apreciază
că nici aceasta nu este întemeiată. Astfel, Curtea s-a mai
pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate,
dintr-o perspectivă identică, de exemplu, prin Decizia nr. 855 din
26 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 409 din 19 aprilie 2021, Decizia nr. 673 din
17 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 193 din 20 martie 2017, Decizia nr. 510 din 4 iulie
2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897
din 15 noiembrie 2017, Decizia nr. 450 din 22 iunie 2017,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din
9 noiembrie 2017, și Decizia nr. 435 din 22 iunie 2017, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din
18 octombrie 2017.
32. Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că dispozițiile
art. 23 alin. (12) din Constituție impun garanția reglementării prin
lege a incriminării faptelor și stabilirea sancțiunii
corespunzătoare și, în mod implicit, obligația în sarcina
legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerințele de
calitate ale acestora, care se circumscriu principiului legalității
5
prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție. Având în vedere
jurisprudența proprie și pe cea a Curții Europene a Drepturilor
Omului referitoare la condițiile pe care o lege trebuie să le
îndeplinească pentru a fi conformă Constituției și Convenției,
Curtea a statuat că o lege îndeplinește condițiile calitative
impuse atât de Constituție, cât și de Convenție numai dacă
norma este enunțată cu suficientă precizie pentru a permite
cetățeanului să își adapteze conduita în funcție de aceasta,
astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în
materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă,
față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta
dintr-o anumită faptă și să își corecteze conduita. Totodată,
Curtea, având în vedere principiul generalității legilor, a reținut
că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și
o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit,
suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii.
33. În continuare, Curtea a reținut că se constituie în
infracțiunea de evaziune fiscală săvârșirea faptelor în
modalitățile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a)—g) din Legea
nr. 241/2005, sub aspectul laturii subiective presupunând
intenția directă calificată prin scop, și anume sustragerea de la
îndeplinirea obligațiilor fiscale. În cazul infracțiunii prevăzute de
dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, elementul
material al acesteia constă în evidențierea, în actele contabile
sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază
operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive.
34. Referitor la dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea
nr. 241/2005, Curtea a reținut că formulările speciale ce se
regăsesc în materia contabilității și fiscalității impun
contribuabililor obligații punctuale în ceea ce privește
înregistrarea operațiunilor comerciale și a veniturilor obținute.
Curtea a reținut că, de principiu, contribuabilul este obligat să
își înregistreze toate aceste operațiuni în evidențele sale
contabile, iar pe unele dintre acestea și în alte documente
legale. De exemplu, vânzările, ca, de altfel, și cumpărările, se
înregistrează atât în contabilitatea societății în ordine
cronologică, potrivit prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din
18 iunie 2008, cât și în decontul de T.V.A., document special
pentru stabilirea, calcularea și virarea sumelor datorate de
contribuabil bugetului de stat, și invers. Totodată, aceste
operațiuni se înregistrează și în jurnalul de vânzări, și în jurnalul
de cumpărări. Astfel, omisiunea evidențierii operațiunilor
comerciale poate consta fie în neîntocmirea documentelor
justificative pentru venitul realizat, fie în neînscrierea
documentelor justificative întocmite în celelalte documente
contabile sau în alte documente legale, fie în înregistrarea unor
venituri mai mici decât cele realizate în realitate. Necalcularea,
neînregistrarea și neraportarea acestor operațiuni determină, în
final, pagube la bugetul de stat, prin nefacturarea veniturilor
încasate și neplata obligațiilor fiscale aferente acestora. Având
în vedere aceste aspecte, Curtea a apreciat că sintagma „în
actele contabile ori în alte documente legale” este clar definită
de lege, întrunind condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și
accesibilitate circumscrise principiului legalității prevăzut de
dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, indivizii putându-și da
seama din conținutul dispozițiilor legale incidente care sunt
actele sau omisiunile care angajează răspunderea penală a
acestora.
35. Totodată, Curtea observă că, prin Decizia nr. 258 din
5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 638 din 19 august 2016, a reținut că, potrivit art. 3 din Codul
penal, „legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în timpul
cât ea se află în vigoare”. Aceasta presupune că legea penală
nu se aplică faptelor comise înainte de intrarea ei în vigoare și
nici faptelor săvârșite după ieșirea ei din vigoare, aspecte care,
la nivel constituțional, se traduc în reglementarea principiului
neretroactivității și al legalității. Curtea constată că, în baza
principiului activității legii penale, consacrat de art. 3 din Codul
penal, legea penală are putere de a se aplica de la data nașterii
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 850/30.VIII.2022

raportului juridic penal de conflict, precum și la data soluționării
lui pe cale judecătorească. Astfel, legea penală își produce
efectele juridice pe perioada cât este activă, ceea ce presupune
că faptelor care se săvârșesc cât timp legea penală este în
vigoare li se aplică această lege, cu excepția aplicării retroactive
a legii penale mai favorabile.
36. În ceea ce privește legea penală aplicabilă unei fapte,
Curtea a reținut că aceasta trebuie să respecte anumite cerințe
pentru a fi respectat principiul legalității incriminării. Aceasta
trebuie să fie clară, previzibilă, astfel încât orice persoană să își
poată da seama dacă acțiunea sau inacțiunea interzisă sau
ordonată intră sub incidența sa, și accesibilă, ceea ce
presupune posibilitatea oricărei persoane interesate de a lua
cunoștință de existența și conținutul normei penale.
37. În continuare, Curtea a observat că infracțiunile de
evaziune fiscală sunt infracțiuni de prejudiciu, acestea având ca
urmare imediată producerea unei pagube bugetului general
consolidat, aceste infracțiuni consumându-se în momentul în
care s-a produs rezultatul prevăzut în norma de incriminare.
Infracțiunile de evaziune fiscală fiind infracțiuni de prejudiciu,
momentul nașterii prejudiciului este momentul comiterii faptei,
această împrejurare având consecințe în ceea ce privește cursul
valutar aplicabil. Astfel, Curtea constată că stabilirea întinderii
prejudiciului cauzat ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni de
evaziune fiscală produce consecințe asupra încadrării juridice a
faptei, dar și asupra altor aspecte, cum ar fi posibilitatea de
exercitare a cauzei de nepedepsire/de reducere a pedepsei
prevăzută de art. 10 din Legea nr. 241/2005, sau asupra
întinderii măsurilor asigurătorii aplicate în vederea recuperării
prejudiciului.
38. Din perspectiva cursului valutar aplicabil, Curtea a
observat că singura posibilitate care respectă cerințele mai sus
arătate este calculul prejudiciului prin aplicarea cursului valutar
de la momentul săvârșirii faptei. Luarea în considerare și
aplicarea unui curs valutar valabil în alt moment — momentul
emiterii rechizitoriului sau al sesizării instanței de judecată — ar
determina o imprevizibilitate a normei și, posibil, o îngreunare a
situației făptuitorului. Totodată, ar echivala cu posibilitatea
alegerii în mod aleatoriu, fără niciun criteriu obiectiv, a cursului
valutar, curs necunoscut de făptuitor la data săvârșirii infracțiunii,
ceea ce ar determina imposibilitatea acestuia de a-și norma
conduita.
39. Neintervenind elemente noi, care să determine
modificarea acestei jurisprudențe, soluția adoptată în deciziile
citate, precum și considerentele acestora sunt valabile și în
cauza de față.
40. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a
sintagmei „pretențiile părții civile”, cuprinsă în art. 10 alin. (1) din
Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii
fiscale, în redactarea anterioară modificării prin Legea
nr. 55/2021, Curtea observă că, prin Decizia nr. 867 din
14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 325 din 1 aprilie 2022, a admis excepția de
neconstituționalitate și a constatat că sintagma „pretențiile părții
civile”, cuprinsă în dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea
nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în
redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021 privind
modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea
și combaterea evaziunii fiscale, este neconstituțională.
41. Având în vedere soluția de admitere pronunțată de
Curtea Constituțională prin Decizia nr. 867 din 14 decembrie
2021, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I,
a deciziei anterior menționate — 1 aprilie 2022 — și ținând cont
de data sesizării Curții Constituționale cu excepția de
neconstituționalitate în prezenta cauză, respectiv 5 martie 2019,
aceasta urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în
temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu
pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind
neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții
Constituționale.

42. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii
D E C I D E:
1. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Adrian Sârbu și Societatea Mediafax Group — S.A.
în Dosarul nr. 2.270/2/2016/a1** al Curții de Apel București — Secția I penală și constată că dispozițiile art. 57 alin. (7) și (8) din
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 242/2018 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, ale art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) și alin. (3),
în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021 privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea
și combaterea evaziunii fiscale, și ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în
redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură
penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, sunt constituționale în
raport cu criticile formulate.
2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „pretențiile părții civile”, cuprinsă în
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în redactarea anterioară modificării prin
Legea nr. 55/2021 privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție
ridicată de aceiași autori în același dosar al aceleiași instanțe.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București — Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 5 mai 2022.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,
în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă
coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea
și funcționarea Curții Constituționale, semnează Magistrat-asistent,
MARIAN ENACHE Daniela Ramona Marițiu
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 850/30.VIII.2022
ORDONANȚE ȘI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
ORDONANȚĂ
privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale și bugetare
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 1 pct. I.5 din Legea nr. 186/2022 privind abilitarea
Guvernului de a emite ordonanțe,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță.
Art. I. — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2022
privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM INVEST PLUS
și a componentelor acesteia — IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO
IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT,
INNOVATION și RURAL INVEST, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 655 din 30 iunie 2022, se modifică și
se completează după cum urmează:
1. La articolul 1 alineatul (2), literele d) și e) se modifică
și vor avea următorul cuprins:
„d) GARANT CONSTRUCT, destinată proiectelor privind
îmbunătățirea eficienței energetice, investiții în domeniul
energiei verzi și aliniere la obiectivele de mediu implementate
de IMM-urile și întreprinderile mici cu capitalizare de piață medie
din sectorul construcțiilor și unitățile administrativ-teritoriale, cu
două subcomponente:
1. subcomponenta de susținere a proiectelor de investiții
pentru IMM-urile și întreprinderile mici cu capitalizare de piață
medie din sectorul construcțiilor;
2. subcomponenta de susținere a proiectelor de investiții de
scară mică pentru unitățile administrativ-teritoriale, care
presupun finanțarea unor activități din sectorul construcțiilor;
e) INNOVATION, în vederea sprijinirii întreprinderilor mici și
mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie
care dețin o componentă de inovare, a celor care realizează
invenții și inovații, și a susținerii activităților care promovează
exportul IMM-urilor și a întreprinderilor mici cu capitalizare de
piață medie constând în activități care să conducă la stimularea
exporturilor românești, respectiv la susținerea tranzacțiilor
internaționale și a investițiilor românești în străinătate,
stimularea comerțului on-line și a digitalizării, retehnologizarea
companiilor locale, brevete de inovare privind produse, strategii,
mediu, digitalizare, și care activează în industria exportatoare
nepoluantă;”.
2. În anexă, la articolul 2 litera a), punctele 4 și 6 se
modifică și vor avea următorul cuprins:
„4. Pentru subcomponenta de susținere a proiectelor de
investiții pentru IMM-urile și întreprinderile mici cu capitalizare de
piață medie din sectorul construcțiilor din cadrul componentei
GARANT CONSTRUCT, beneficiarul este operatorul economic
care îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 31/1990,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 44/2008, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările și
completările ulterioare, Legea nr. 1/2005, republicată, cu
modificările ulterioare, sau Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 6/2011, aprobată cu modificări prin Legea nr. 301/2011, cu
modificările și completările ulterioare, și îndeplinește condițiile de
încadrare în categoria întreprinderilor mici și mijlocii prevăzute
de Legea nr. 346/2004, cu modificările și completările ulterioare,
inclusiv start-upuri, sau, după caz, îndeplinește condițiile de
7
încadrare în categoria întreprinderilor mici cu capitalizare de piață
medie, precum și arhitecții, așa cum sunt reglementați în Legea
nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de
arhitect, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
respectiv birourile individuale de arhitectură.
..................................................................................................
6. Pentru componenta INNOVATION, beneficiarul schemei
de ajutor de stat este operatorul economic care îndeplinește
condițiile prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 44/2008, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 182/2016, cu modificările și completările ulterioare,
Legea nr. 1/2005, republicată, cu modificările ulterioare, sau
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2011, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 301/2011, cu modificările și
completările ulterioare, și îndeplinește condițiile de încadrare în
categoria întreprinderilor mici și mijlocii prevăzute de Legea
nr. 346/2004, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv
start-upuri, sau, după caz, îndeplinește condițiile de încadrare în
categoria întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie.”
3. În anexă, la articolul 3, după alineatul (1) se introduce
un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:
„(2) Ajutoarele acordate pe baza schemelor aprobate în
temeiul pct. 2.1 din Cadrul temporar Ucraina, care sunt
rambursate înainte de acordarea unor noi ajutoare în același
temei, nu trebuie luate în considerare pentru a se stabili dacă s-au
depășit plafoanele prevăzute la art. 5.”
4. În anexă, la articolul 4 alineatul (2), literele a) și b) se
modifică și vor avea următorul cuprins:
„a) 15% din cifra de afaceri anuală totală medie a
beneficiarului din ultimele trei perioade contabile închise,
respectiv ultimele trei perioade contabile închise ale venitului
brut, sau norma anuală de venit în cazul persoanelor fizice care
obțin venituri din activități independente, după caz, conform
declarației unice privind impozitul pe venit și contribuții sociale
datorate de persoanele fizice depuse la organele fiscale
competente; în cazul întreprinderilor înființate cu mai puțin de
3 ani față de data solicitării garanției, plafonul se calculează pe
baza duratei de funcționare a întreprinderii la momentul
depunerii solicitării de garantare; sau
b) 50% din cheltuielile cu energia din cele 12 luni anterioare
celei în care se depune cererea de ajutor; în cazul
întreprinderilor nou-înființate care nu dețin evidențe integral
pentru cele 12 luni anterioare celei în care se depune cererea de
ajutor, plafonul se calculează pe baza duratei de funcționare a
întreprinderii la momentul depunerii solicitării de garantare;”.
5. În anexă, la articolul 5, alineatele (1)—(3), (5) și (9) se
modifică și vor avea următorul cuprins:
„Art. 5. — (1) Beneficiarii schemei de ajutor de stat, care au
contractat credite de investiții și/sau credite/linii de credit
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 850/30.VIII.2022
garantate conform art. 4 alin. (2), beneficiază de un grant în
limita cumulului rezultat din valoarea comisionului de risc, a
comisionului de administrare, aferente garanției acordate, pe
toată durata de valabilitate a garanției acordate, și a dobânzilor
aferente creditelor/liniilor de credit, acordate pe o perioadă de
maximum 12 luni, dar nu mai mult de echivalentul în lei al sumei
de 500.000 de euro pe întreprindere, respectiv echivalentul în lei
a 62.000 de euro/întreprindere în cazul beneficiarilor din
domeniul agriculturii primare și 75.000 de euro/întreprindere în
cazul beneficiarilor din domeniile pescuitului și acvaculturii. În
cazul UAT-urilor, valoarea grantului acordat nu poate depăși
echivalentul în lei a 500.000 de euro.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), beneficiarii
componentei AGRO IMM INVEST din domeniul agriculturii
primare, pescuitului și acvaculturii beneficiază de un grant în
limita cumulului rezultat din valoarea comisionului de risc, a
comisionului de administrare, aferente garanției acordate, pe
toată durata de valabilitate a garanției acordate, dar nu mai mult
de echivalentul în lei a 62.000 de euro/întreprindere în cazul
beneficiarilor din domeniul agriculturii primare, respectiv
echivalentul în lei a 75.000 de euro/întreprindere în cazul
beneficiarilor din domeniile pescuitului și acvaculturii, și nu
beneficiază de dobândă finanțată de la bugetul de stat în baza
prezentei scheme de ajutor de stat.
(3) În cazul în care finanțarea este folosită pentru
refinanțarea creditelor de investiții, ajutorul de stat sub formă de
garanție se asimilează unui grant și se cumulează cu grantul
menționat la alin. (1), dar nu mai mult de echivalentul în lei al
sumei de 500.000 de euro pe întreprindere, respectiv 62.000 de
euro/întreprindere în cazul beneficiarilor din domeniul agriculturii
primare și 75.000 de euro/întreprindere în cazul beneficiarilor
din domeniile pescuitului și acvaculturii.
..................................................................................................
(5) Granturile vor fi acordate cu respectarea prevederilor pct. 2.1
din Cadrul temporar Ucraina, respectiv:
(i) ajutorul total nu depășește 500.000 de euro pe
întreprindere în orice moment; toate cifrele utilizate
trebuie să fie brute, și anume înainte de deducerea
impozitelor sau a altor taxe;
(ii) ajutorul se acordă cel târziu la data de 31 decembrie
2022;
(iii) ajutorul se acordă întreprinderilor afectate de criză;
(iv) se poate acorda ajutor întreprinderilor care își
desfășoară activitatea în domeniul prelucrării și
comercializării de produse agricole, cu condiția ca
acest ajutor să nu fie transferat parțial sau total către
producători primari; cuantumul ajutorului nu se
stabilește pe baza prețului sau a cantității de produse
introduse pe piață de întreprinderile în cauză sau
achiziționate de la producători primari, cu excepția
cazului în care, în acest din urmă caz, produsele fie
nu au fost introduse pe piață, fie au fost utilizate în
scopuri nealimentare, cum ar fi distilarea, metanizarea
sau compostarea de către întreprinderile în cauză;
(v) pentru sectoarele agriculturii primare, pisciculturii și
acvaculturii, pe lângă criteriile menționate la pct. (ii),
respectiv (iii), se aplică următoarele condiții:
a) ajutorul nu depășește 62.000 de euro pentru fiecare
întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul agriculturii
primare, respectiv 75.000 de euro pentru fiecare întreprindere
care își desfășoară activitatea în sectoarele pescuitului și
acvaculturii; toate sumele utilizate trebuie să fie brute, și anume
înainte de deducerea impozitelor sau a altor taxe;
b) cuantumul ajutorului acordat întreprinderilor care își
desfășoară activitatea în domeniul producției primare de
produse agricole nu trebuie stabilit pe baza prețului sau a
cantității produselor introduse pe piață;
c) ajutorul acordat întreprinderilor care își desfășoară
activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii nu se încadrează
în niciuna dintre categoriile de ajutoare menționate la art. 1 alin. (1)
lit. (a) — (k) din Regulamentul (UE) nr. 717/2014 al Comisiei din
27 iunie 2014 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în
sectorul pescuitului și acvaculturii;
(vi) în cazul în care o întreprindere își desfășoară
activitatea în mai multe sectoare cărora li se aplică
cuantumuri maxime diferite, întreprinderea în cauză
asigură, prin mijloace adecvate, cum ar fi separarea
conturilor, faptul că pentru fiecare dintre aceste
activități se respectă plafonul aferent și că, în total, nu
se depășește cuantumul maxim total de 500.000 de
euro pe întreprindere, cu excepția întreprinderilor care
își desfășoară activitatea exclusiv în sectoarele
agriculturii primare, cărora li se aplică un plafon de
62.000 de euro, respectiv sectoarele pescuitului și
acvaculturii, caz în care nu se va depăși cuantumul
maxim total de 75.000 de euro pe întreprindere.
..................................................................................................
(9) Ajutorul de stat sub forma grantului se suportă din bugetul
de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor — Acțiuni generale,
și se virează trimestrial în contul F.N.G.C.I.M.M., F.R.C. sau
F.G.C.R., după caz, pe baza situațiilor centralizatoare privind
dobânzile lunare datorate, transmise lunar de instituțiile de credit
pe propria răspundere. Ministerul Finanțelor virează sumele
aferente ajutorului de stat sub forma grantului trimestrial, în prima
lună a trimestrului pentru sumele aferente trimestrului anterior.”
6. În anexă, la articolul 6 alineatul (1), litera f) se modifică
și va avea următorul cuprins:
„f) la data acordării garanției nu înregistrează obligații fiscale
restante și alte creanțe bugetare administrate de organul fiscal
central, definit potrivit art. 1 pct. 31 din Legea nr. 207/2015
privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și
completările ulterioare. În cazul în care înregistrează astfel de
obligații restante, beneficiarul se obligă să le achite din
creditul/linia de credit pentru capitalul de lucru acordat(ă) în
cadrul schemei de ajutor de stat. În cazul în care înregistrează
astfel de obligații restante, în cazul creditelor de investiții,
beneficiarul trebuie sa facă dovada achitării acestora înainte de
solicitarea de garantare;”.
7. În anexă, la articolul 6 alineatul (2), litera e) se modifică
și va avea următorul cuprins:
„e) prezintă instituției de credit garanții colaterale care, în
cazul creditelor de investiții, împreună cu garanția de stat și
ipoteca legală imobiliară și/sau mobiliară asupra activelor
finanțate din credit, acoperă în proporție de cel puțin 100%
valoarea finanțării. Pentru creditele/liniile de credit pentru
finanțarea capitalului de lucru poate fi inclusă în structura de
garanții aferente creditului ipoteca legală mobiliară asupra
soldurilor creditoare ale tuturor conturilor deschise de beneficiar
la instituția de credit, împreună cu garanția de stat. Pentru
creditele de investiții, valoarea de piață a activelor aduse în
garanție trebuie să fie mai mare sau cel puțin egală cu valoarea
finanțării;”.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 850/30.VIII.2022
8. În anexă, la articolul 9 alineatul (4), punctele 5 și 6 se
modifică și vor avea următorul cuprins:
„5. finanțarea capitalului de lucru pentru achiziția de
materiale de construcții, combustibil, energie pentru IMM-urile
și întreprinderile mici cu capitalizare de piață medie care
derulează contracte în sectorul construcții;
6. plata salariilor pentru IMM-urile și întreprinderile mici cu
capitalizare de piață medie care derulează contracte în sectorul
construcții;”.
9. În anexă, la articolul 15, alineatul (18) se abrogă.
10. În anexă, la articolul 16, alineatele (1), (2) și (4) se
modifică și vor avea următorul cuprins:
„Art. 16. — (1) Programul IMM INVEST PLUS va deveni
operațional la data emiterii deciziei de autorizare a schemei de
ajutor de stat de către Comisia Europeană, iar contractele de
garantare aferente programului vor fi emise până la
31 decembrie 2022. Plata dobânzilor se realizează în termen de
maximum 13 luni de la data acordării creditului.
(2) Plafonul total al garanțiilor care pot fi acordate în cadrul
schemei de ajutor de stat pe perioada de valabilitate, respectiv
de la aprobarea acesteia de către Comisia Europeană până la
data de 31 decembrie 2022, este de 17.750.000.000 de lei,
echivalentul în lei a aproximativ 3.590.000.000 de euro, care
include și diferența rămasă neutilizată la data de 30 iunie 2022
din plafoanele totale aprobate pentru anul 2022 aferente
Programului IMM INVEST ROMÂNIA, Subprogramului AGRO
IMM INVEST, precum și programelor aprobate prin Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 24/2022 privind aprobarea și
finanțarea unor programe de garantare în domenii prioritare
pentru economia românească, cu modificările ulterioare.
..................................................................................................
(4) Bugetul schemei de ajutor de stat pentru ajutorul de stat
sub formă de grant este de maximum 1.930.018.000 de lei,
echivalentul în lei a aproximativ 390.320.000 de euro, și se
implementează numai în limita fondurilor anuale aprobate cu
această destinație în bugetul Ministerului Finanțelor — Acțiuni
generale.”
11. În anexă, articolul 17 se modifică și va avea următorul
cuprins:
„Art. 17. — Prin implementarea schemei de ajutor de stat se
estimează acordarea de ajutor de stat unui număr de maximum
24.786 de beneficiari.”
Art. II. — La articolul 5 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 90/2022 privind acordarea unor facilități pentru
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
București, 26 august 2022.
Nr. 30.
9
creditele acordate de bănci și instituții financiare nebancare
anumitor categorii de debitori, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 646 din 29 iunie 2022, alineatul (4) se
modifică și va avea următorul cuprins:
„(4) În cazul creditelor garantate, inclusiv al celor garantate
în cadrul programelor guvernamentale, toate garanțiile aferente
contractului de credit se mențin. Efectele modificării contractelor
de credit potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se
extind prin efectul legii asupra oricăror codebitori, garanți,
inclusiv fideiusori, care au garantat obligația debitorului, precum
și a oricăror alte părți ale contractului de credit astfel modificat
și devin opozabile acestora fără încheierea de acte adiționale.
Perioada de valabilitate a garanțiilor aferente creditelor se
prelungește corespunzător perioadei cu care se prelungește
creditul ca urmare a amânării la plată.
Fiecare creditor informează o singură dată, cel târziu până în
data de 5 octombrie 2022 inclusiv, garantul cu privire la creditele
garantate de acesta, care fac obiectul amânării la plată conform
prezentei ordonanțe de urgență.”
Art. III. — La articolul 25 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional
și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate
României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și
pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea
Planului național de redresare și reziliență necesar României
pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și
nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și
reziliență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 1178 din 14 decembrie 2021, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 178/2022, după alineatul (41) se
introduc două noi alineate, alin. (42) și (43), cu următorul cuprins:
„(42) În vederea implementării jaloanelor/țintelor din PNRR,
coordonatorii de reforme și/sau investiții, care au calitatea de
autorități ale administrației publice centrale, în domeniul lor de
competență pot încheia cu organizații internaționale de profil
contracte de stat — acorduri de asistență tehnică, în condițiile
legii. Acordurile se aprobă prin hotărâri ale Guvernului și intră în
vigoare la data intrării în vigoare a acestora.
(43) Sumele necesare obținerii asistenței tehnice cu
organizații internaționale de profil se asigură din bugetele
alocate cu această destinație fiecărui coordonator de reforme
și/sau investiții în PNRR.”
Contrasemnează:
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Cseke Attila-Zoltán
p. Ministrul antreprenoriatului și turismului,
Lucian-Ioan Rus,
secretar de stat
p. Ministrul cercetării, inovării și digitalizării,
Constantin Saragea,
secretar general
Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Petre Daea
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 850/30.VIII.2022

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind trecerea unor imobile din domeniul public al statului și administrarea Serviciului de
Informații Externe în domeniul privat al statului și administrarea Serviciului de Informații Externe,
în vederea scoaterii din funcțiune și casării
În baza prevederilor art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din
funcțiune, casare și valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului și al unităților administrativ-teritoriale,
aprobată prin Legea nr. 246/2001, precum și a prevederilor art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea
inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul art. 108 alin. (1) și (4) din Constituția României, republicată, al art. 864 și 869 din Legea nr. 287/2009 privind
Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 288 și art. 361 alin. (1) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — Se aprobă trecerea imobilelor prevăzute în anexa
care face parte integrantă din prezenta hotărâre din domeniul
public al statului și administrarea Serviciului de Informații
Externe în domeniul privat al statului și administrarea Serviciului
de Informații Externe în vederea scoaterii din funcțiune și casării.
Art. 2. — Serviciul de Informații Externe își va actualiza în mod
corespunzător datele din evidența cantitativ-valorică și va opera,
împreună cu Ministerul Finanțelor, modificările corespunzătoare
în anexa nr. 41 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru
aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public
al statului, cu modificările și completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
p. Directorul Serviciului de Informații Externe,
Eugen-Mihail Nedelcu
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu
București, 24 august 2022.
Nr. 1.071.

ANEXĂ

D AT E L E D E I D E N T I F I C A R E
a imobilelor din administrarea Serviciului de Informații Externe ce trec din domeniul public al statului
în domeniul privat al statului, în vederea scoaterii din funcțiune și casării

Ordonator principal
10668016 Serviciul de Informații Externe
de credite/administrator

Valoarea
Anul dobândirii/
Nr. MF Cod de clasificare Denumire Adresa de inventar
dării în folosință
(în lei)

Municipiul București;
97014 8.19.01 Clădire 1936 109.974
sectorul 3

Municipiul București;
97015 8.19.01 Clădire 1936 144.463
sectorul 3

Municipiul București;
97017 8.19.01 Clădire 1985 118.205
sectorul 3
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 850/30.VIII.2022 11

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
GUVERNUL ROMÂNIEI
AGENȚIA NAȚIONALĂ ANTI-DOPING

ORDIN
privind aprobarea Procedurii de selecție a membrilor Comisiei de audiere
Având în vedere:
— prevederile art. 7 lit. j) și i), art. 64 alin. (1) și ale art. 66 alin. (1)—(3) din Legea nr. 310/2021 privind prevenirea și
combaterea dopajului în sport;
— prevederile art. 16 și 64 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative,
republicată, cu modificările și completările ulterioare;
— Referatul de aprobare al direcției juridice și resurse umane nr. 735DJRU din 8.08.2022,
în temeiul art. 12 alin. (5) și (6) din Legea nr. 310/2021 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport,

președintele Agenției Naționale Anti-Doping emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă Procedura de selecție a membrilor
Comisiei de audiere, prevăzută în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin se
abrogă Ordinul președintelui Agenției Naționale Anti-Doping
nr. 40/2022 pentru aprobarea procedurii de selecție a membrilor
Comisiei de audiere, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 239 din 10 martie 2022.
Art. 3. — Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în
Monitorul Oficial al României, Partea I.

Președintele Agenției Naționale Anti-Doping,

Ștefan Rohnean

București, 22 august 2022.

Nr. 148.

ANEXĂ

PROCEDURĂ DE SELECȚIE
a membrilor Comisiei de audiere

Art. 1. — Prezenta procedură reglementează procedura de
selecție a candidaților care vor fi numiți membri ai Comisiei de
audiere în temeiul art. 66 alin. (1) și (3) din Legea nr. 310/2021
privind prevenirea și combaterea dopajului în sport.
Art. 2. — (1) Agenția Națională Anti-Doping, denumită în
continuare ANAD, stabilește calendarul desfășurării procedurii
de selecție și anunță pe site-ul propriu și într-un ziar de largă
circulație națională organizarea selecției membrilor Comisiei de
audiere în termen de 5 zile lucrătoare de la data publicării
prezentei proceduri în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Anunțul va cuprinde bibliografia, tematica de selecție și
modul de desfășurare a interviului de selecție, precum și
numărul de locuri disponibile în Comisia de audiere.
Art. 3. — (1) Persoanele interesate să devină membri ai
Comisiei de audiere vor depune la sediul ANAD din
bd. Basarabia nr. 37—39, sectorul 2, București, un dosar care
trebuie să cuprindă:
a) cerere de înscriere;
b) CV model european;
c) înscrisuri care dovedesc îndeplinirea de către candidat a
criteriilor prevăzute la art. 66 alin. (2) din Legea nr. 310/2021
privind prevenirea și combaterea dopajului în sport, în copie
certificată „conform cu originalul”;
d) declarație pe propria răspundere, dată sub sancțiunea
prevăzută de art. 326 din Codul penal, prin care candidatul
declară că nu deține calități, demnități sau funcții de natură a
genera o stare de incompatibilitate cu calitatea de membru al
Comisiei de audiere sau, în cazul în care aceasta există la data
depunerii candidaturii, că se angajează ca, în ipoteza selectării
sale ca membru al Comisiei de audiere, să renunțe la aceasta
în termen de 5 zile de la data comunicării rezultatelor finale
selecției, depunând înscrisuri relevante în acest sens;
e) certificat de cazier judiciar, în original, sau declarație pe
propria răspundere, dată sub sancțiunea prevăzută de art. 326
din Codul penal, prin care candidatul declară că nu a săvârșit
infracțiuni cu intenție; în acest ultim caz, candidatul selectat
potrivit prezentei proceduri are obligația de a prezenta cazierul
în original în termen de 5 zile de la data comunicării rezultatelor
selecției.
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 850/30.VIII.2022
(2) Copiile prevăzute la alin. (1) lit. c) se certifică de către
secretariatul Comisiei de selecție pe baza documentelor
originale prezentate.
Art. 4. — Dosarul de candidatură în vederea participării la
selecție se depune în termen de 10 zile lucrătoare de la data
afișării anunțului prevăzut la art. 2 alin. (2) pe site-ul Agenției
Naționale Anti-Doping.
Art. 5. — (1) Selecția candidaților se realizează de către o
comisie de selecție constituită prin ordin al președintelui ANAD
din 5 membri din mediul academic și universitar cu experiență
de minimum 5 ani în domeniul juridic, medical, al științelor naturii
și sport.
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și pentru constituirea
Comisiei de soluționare a contestațiilor.
(3) Pentru fiecare comisie vor fi desemnați câte 2 membri
supleanți.
(4) Pentru fiecare comisie va fi desemnat un președinte
dintre membrii acesteia prin actul de constituire a comisiei.
(5) Secretariatul comisiilor și resursele necesare organizării
și desfășurării procedurii de selecție se asigură de către ANAD.
(6) Lucrările Comisiei de selecție și ale Comisiei de
soluționare a contestațiilor se consemnează într-un proces-
verbal întocmit de secretariat, semnat de către membrii
comisiilor și de către persoanele care asigură secretariatul.
(7) Nu poate fi membru al Comisiei de selecție sau al
Comisiei de soluționare a contestațiilor persoana care:
a) se află în raporturi ierarhice directe cu candidații înscriși;
b) este soț, rudă sau afină până la gradul 4 inclusiv cu
candidații înscriși.
(8) În situația în care se constată existența vreunuia dintre
cazurile prevăzute la alin. (7), membrul comisiei va fi înlocuit de
un membru supleant.
Art. 6. — (1) Procedura de selecție se desfășoară în două
etape:
a) etapa I — Comisia de selecție procedează la analizarea
dosarelor de candidatură depuse și verifică îndeplinirea criteriilor
prevăzute la art. 66 alin. (2) din Legea nr. 310/2021 privind
prevenirea și combaterea dopajului în sport;
b) etapa a II-a — candidații admiși după prima etapă vor
susține un interviu în prezența Comisiei de selecție, pe baza
bibliografiei și tematicii anunțate, în termen de cel mult 3 zile
lucrătoare de la comunicarea rezultatelor finale ale primei etape.
(2) Interviul are ca obiectiv determinarea competențelor și
viziunii unui candidat, în considerarea experienței sale de până la
momentul interviului, abilitățile sale de evaluare factuală și de
încadrare normativă a faptelor considerate încălcări ale
reglementărilor anti-doping, abilitățile procedurale privind
jurisdicția realizată de comisia de audiere, abilități de comunicare.
Art. 7. — (1) Comisia de selecție va comunica rezultatul
verificărilor efectuate în etapa I, cu mențiunea „admis” sau
„respins”, și va motiva respingerea dosarelor pentru fiecare
candidat în parte.
(2) Candidații ale căror dosare au fost respinse pot formula
contestație la Comisia pentru soluționarea contestațiilor în
termen de 24 de ore de la data afișării rezultatelor.
(3) Contestațiile formulate de către candidații respinși în
etapa I a selecției prevăzute la alin. (2) se soluționează în
termen de cel mult 3 zile de la înregistrarea acestora la ANAD.
(4) Comisia pentru soluționarea contestațiilor va comunica
rezultatul modului de soluționare a contestației cu mențiunea
„admis” sau „respins” și va motiva respingerea contestațiilor
pentru fiecare candidat în parte.
Art. 8. — (1) După soluționarea contestațiilor formulate în
urma încheierii etapei I, candidații admiși urmează să susțină
interviul.
(2) În etapa susținerii interviului, Comisia de selecție acordă
punctajul pentru fiecare candidat în parte.
(3) Punctajul maxim ce se poate acorda este de 100 de
puncte.
(4) Este respins candidatul care nu obține cel puțin 70 de
puncte.
(5) Rezultatele obținute după susținerea interviului, cu mențiunea
„admis”/„respins”, se afișează în ordinea descrescătoare a
punctajului obținut la sediul ANAD și pe pagina de internet a
instituției — www.anad.gov.ro.
Art. 9. — (1) Candidații respinși în etapa a II-a au dreptul de
a formula contestație motivată în termen de 24 de ore de la data
afișării rezultatelor.
(2) Contestațiile formulate de către candidații respinși în
etapa a II-a a selecției se soluționează în termen de cel mult
3 zile de la data expirării termenului de formulare a contestațiilor,
prin audierea contestatarului de către Comisia de soluționare a
contestațiilor.
(3) În cadrul audierii, contestatarul își va susține contestația,
dezvoltând motivele acesteia, iar Comisia de soluționare a
contestațiilor va verifica deținerea de către candidat a
competențelor și abilităților prevăzute la art. 6 alin. (2).
(4) Comisia pentru soluționarea contestațiilor admite
contestația în situațiile în care:
a) nu au fost respectate tematica și bibliografia anunțate;
b) constată că există o diferență mai mare de 10 puncte între
punctajul acordat de Comisia de selecție și punctajul acordat de
Comisia de soluționare a contestațiilor.
(5) În cazul admiterii contestației, Comisia de soluționare a
contestațiilor va stabili punctajul final al candidatului.
(6) Dispozițiile art. 8 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
Art. 10. — (1) Rezultatele publicate în urma soluționării
contestațiilor atât pentru etapa I, cât și pentru etapa a II-a a
selecției candidaților, precum și rezultatele necontestate sunt
definitive.
(2) Sunt declarați admiși candidații care promovează
procedura de selecție, în ordinea descrescătoare a punctajului
obținut, în limita numărului de membri ai Comisiei de audiere.
Art. 11. — Rezultatele finale ale procedurii de selecție se
afișează la sediul ANAD și pe pagina de internet a instituției —
www.anad.gov.ro.
Art. 12. — (1) În termen de 30 de zile de la data afișării
rezultatelor finale ale selecției membrilor Comisiei de audiere,
președintele ANAD dispune prin ordin numirea candidaților
selectați ca membri ai Comisiei de audiere cu respectarea
dispozițiilor art. 66 alin. (1) din Legea nr. 310/2021.
(2) În cazul în care un candidat declarat admis nu
îndeplinește condițiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. d) și e), în
termenul prevăzut pentru aceasta, prin ordinul președintelui
ANAD va fi desemnat ca membru al Comisiei de audiere, în
locul acestuia, candidatul respins care a obținut punctajul
imediat următor, cu luarea în considerare a prevederilor art. 8
alin. (4).
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 850/30.VIII.2022 13

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

ORDIN
privind completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 406/2017
pentru aprobarea Normelor privind recunoașterea organizațiilor de producători
și a altor forme asociative din sectorul fructelor și legumelor și modul de accesare
a sprijinului financiar de către acestea
Văzând Referatul de aprobare al Direcției generale politici agricole nr. 238.907 din 12.08.2022,
ținând cont de prevederile:
— Regulamentului (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a
normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole
comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol
pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013 și (UE) nr. 1.307/2013;
— Regulamentului (UE) 2021/2.117 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole, a Regulamentului (UE)
nr. 1.151/2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare, a Regulamentului (UE) nr. 251/2014 privind
definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate și a
Regulamentului (UE) nr. 228/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale
Uniunii,
în temeiul prevederilor:
— art. 57 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și
completările ulterioare;
— art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și
Dezvoltării Rurale, precum și pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea și
funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, cu modificările și
completările ulterioare,

ministrul agriculturii și dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. I. — Anexa la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării
rurale nr. 406/2017 pentru aprobarea Normelor privind
recunoașterea organizațiilor de producători și a altor forme
asociative din sectorul fructelor și legumelor și modul de
accesare a sprijinului financiar de către acestea, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1034 din
28 decembrie 2017, cu modificările și completările ulterioare, se
completează după cum urmează:
— După articolul 21 se introduc două noi articole,
articolele 211 și 212, cu următorul cuprins:
„Art. 211. — (1) În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (6)
din Regulamentul (UE) 2021/2.117 al Parlamentului European și
al Consiliului din 2 decembrie 2021 de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 de instituire a unei
organizări comune a piețelor produselor agricole, a
Regulamentului (UE) nr. 1.151/2012 privind sistemele din
domeniul calității produselor agricole și alimentare, a
Regulamentului (UE) nr. 251/2014 privind definirea, descrierea,
prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale
produselor vitivinicole aromatizate și a Regulamentului (UE)
nr. 228/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii
în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii, organizațiile de
producători recunoscute sau asociațiile acestora, ce derulează
un program operațional care a fost aprobat de autoritatea
competentă pentru o durată care depășește data de
31 decembrie 2022, depun la APIA, până la data de
15 septembrie 2022, o cerere prin care solicită ca programul
operațional aprobat:
a) să fie modificat pentru a respecta cerințele Regulamentului
(UE) 2021/2.115; sau
b) să fie înlocuit cu un nou program operațional aprobat în
temeiul Regulamentului (UE) 2021/2.115; sau
c) să se deruleze în continuare până la sfârșitul său în condițiile
aplicabile în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013.
(2) În cazul în care organizațiile de producători recunoscute sau
asociațiile acestora, care derulează un program operațional, nu
prezintă cererea prevăzută la alin. (1) până la data de 15 septembrie
2022, programele operaționale care au fost aprobate în temeiul
Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 se încheie la 31 decembrie 2022.
Art. 212. — (1) Programele operaționale prevăzute la art. 211
alin. (1) lit. a) și b) se supun prevederilor capitolului III, secțiunile 1 și 2,
aplicabile sectorului fructe și legume, din Regulamentul (UE)
2021/2.115 al Parlamentului European și al Consiliului din
2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru
planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în
cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate
de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul
european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a
Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013 și (UE) nr. 1.307/2013.
(2) Organizațiile de producători recunoscute sau asociațiile
acestora, care depun un program operațional nou, se supun
acelorași prevederi menționate la alin. (1).”
Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,

Petre Daea
București, 18 august 2022.
Nr. 244.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 850/30.VIII.2022

MINISTERUL EDUCAȚIEI
ORDIN
privind extinderea sediului unității de învățământ
preuniversitar particular
Grădinița „Rița Veverița” din municipiul București
Având în vedere prevederile art. 24 alin. (3) lit. c) și d) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată
cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare,
luând în considerare dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 993/2020 privind
aprobarea Metodologiei de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării
și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație, cu modificările și
completările ulterioare,
ținând cont de dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 994/2020 privind
aprobarea standardelor de autorizare de funcționare provizorie și a standardelor
de acreditare și de evaluare periodică în învățământul preuniversitar, cu
modificările ulterioare,
luând în considerare prevederile Ordinului ministrului educației
nr. 5.511/2021 pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de
școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, evidența efectivelor de
antepreșcolari/preșcolari și elevi școlarizați în unitățile de învățământ particular,
precum și emiterea avizului conform în vederea organizării rețelei unităților de
învățământ preuniversitar pentru anul școlar 2022—2023, cu modificările și
completările ulterioare,
ținând cont de prevederile Ordinului ministrului educației nr. 4.059/2021
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învățământ preuniversitar particular
Grădinița „Rița Veverița” din municipiul București,
având în vedere Referatul de aprobare nr. 3.469 din 25.05.2022 privind
extinderea sediului unității de învățământ preuniversitar particular Grădinița „Rița
Veverița” din municipiul București,
luând în considerare Hotărârea Consiliului Agenției Române de Asigurare a
Calității în Învățământul Preuniversitar nr. 3 din 10.05.2022,
în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind
organizarea și funcționarea Ministerului Educației, cu modificările și completările
ulterioare,
ministrul educației emite prezentul ordin.
Art. 1. — (1) Începând cu anul școlar 2022—2023, activitatea de învățământ
a unității de învățământ preuniversitar particular Grădinița „Rița Veverița” din
municipiul București, acreditată pentru nivelul de învățământ „preșcolar”, limba de
predare „română”, program „prelungit”, se va desfășura și în sediile din Intrarea
Horbotei nr. 12, bloc 2, parter, spațiile 2/1 și 2/2 (sediile 1 și 2), Strada Buchetului
nr. 5—7 (sediul 3), sectorul 3, municipiul București.
(2) Unitatea de învățământ preuniversitar particular Grădinița „Rița
Veverița” din municipiul București are o capacitate maximă de școlarizare de
13 formațiuni de studiu într-un schimb.
Art. 2. — Unitatea de învățământ preuniversitar particular Grădinița „Rița
Veverița” din municipiul București, Ministerul Educației, Agenția Română de
Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Școlar
al Municipiului București duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul educației,
Gigel Paraschiv,
secretar de stat

București, 1 august 2022.

Nr. 4.351.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 850/30.VIII.2022 15

ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI

BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

CIRCULARĂ
privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede
din argint cu tema 150 de ani de la nașterea
lui Gheorghe Petrașcu
Art. 1. — În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul
Băncii Naționale a României, începând cu data de 5 septembrie 2022, Banca
Națională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema
150 de ani de la nașterea lui Gheorghe Petrașcu.
Art. 2. — Caracteristicile monedei sunt următoarele:

Metal Argint
Valoare nominală 10 lei
Titlu 999‰
Formă rotundă
Diametru 37 mm
Greutate 31,103 g
Cant zimțat
Calitate proof

Aversul monedei prezintă un fragment dintr-o pictură a lui Gheorghe

Petrașcu, inscripția „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, anul de emisiune
„2022” și stema României.
Reversul monedei redă portretul pictorului Gheorghe Petrașcu și inscripția
„150 DE ANI DE LA NASTERE” suprapuse pe o paletă de pictură, numele acestuia
și anii între care a trăit, „1872—1949”.
Art. 3. — Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent,
vor fi însoțite de certificate de autenticitate ale emisiunii, pe care se găsesc
semnăturile guvernatorului Băncii Naționale a României și casierului central,
redactate în limbile română, engleză și franceză.
Art. 4. — Monedele din argint cu tema 150 de ani de la nașterea lui Gheorghe
Petrașcu au putere circulatorie pe teritoriul României.
Art. 5. — Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se
realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș
ale Băncii Naționale a României.
Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României,
Mugur Constantin Isărescu

București, 23 august 2022.

Nr. 26.
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 850/30.VIII.2022

ACTE ALE AUTORITĂȚII NAȚIONALE

DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI
AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

ORDIN
privind prorogarea termenului pentru raportarea datelor aferente lunii iulie 2022 prevăzut la art. 23
alin. (6) din Metodologia de monitorizare a sistemului de promovare a producerii energiei electrice
din surse regenerabile de energie, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale
de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 52/2021
Având în vedere prevederile art. 20 alin. (1) și (2) și ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului
de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale
art. 731 alin. (1), (3), (4) și (10) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările
ulterioare, precum și ale art. II din Legea nr. 23/2014 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2013 privind
modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile
de energie, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) și alin. (5) și ale art. 9 alin. (1) lit. x) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări
și completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările și completările ulterioare,

președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. 1. — Termenul de raportare prevăzut la art. 23 alin. (6)
din Metodologia de monitorizare a sistemului de promovare a
producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie,
aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 52/2021, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 și 635 bis din
29 iunie 2021, cu modificările și completările ulterioare, se
prorogă până la data de 30 septembrie 2022, pentru raportarea
datelor aferente lunii iulie 2022.
Art. 2. — Furnizorii de energie electrică care au
încheiate/încheie contracte de vânzare-cumpărare a energiei
electrice produse de către prosumatorii cu care au încheiate
contracte de furnizare a energiei electrice în calitate de
consumatori finali duc la îndeplinire prevederile prezentului
ordin, iar entitățile organizatorice din cadrul Autorității Naționale
de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea
prevederilor acestuia.
Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I.

Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Dumitru Chiriță
București, 30 august 2022.
Nr. 112.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|458593]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850/30.VIII.2022 conține 16 pagini. Prețul: 4 lei ISSN 1453—4495