CAP.VI.

SISTEMUL DE SALARIZARE
6.1. Sistemul de salarizare: concept, cadrul legislativ
6.2. Sistemul de salarizare a personalului în unităţile economice
6.3. SISTEMUL DE SALARIZARE A PERSONALULUI PLĂTIT DIN
FONDURI PUBLICE (SALARIZAREA BUGETARILOR)

6.3. SISTEMUL DE SALARIZARE A PERSONALULUI PLĂTIT DIN

FONDURI PUBLICE (SALARIZAREA BUGETARILOR)

Sfera de aplicare a legii salarizării publice

Legea 330/2009 – lege abrogata - “lege-cadru privind salarizarea unitară a
personalului din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului. Sfera de
aplicare a legii 330/2009 priveşte:
a) personalul din autorităţi şi instituţii publice finanţate integral din bugetul de stat,
bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;
b) personalul din autorităţi şi instituţii publice finanţate din venituri proprii, dar şi din
subvenţii bugetare;
c) personalul autorităţilor şi instituţiilor publice care se finanţează integral din
venituri proprii.

raportul dintre salariul de bază minim şi cel maxim, în sectorul bugetar, este de 1 la 12.

ponderea în PIB-ul prognozat a cheltuielilor de personal din sectorul bugetar se reduce

progresiv:
9,40% în anul 2009
9,70 în anul 2010
7,00% în anul 2015
 Reglementări salariale şi criterii de ierarhizare salarială
Reglementările cuprinse în lege, au ca scop şi finalitate următoarele:
a) armonizarea sistemului de salarizare a bugetarilor în raport cu importanţa,
răspunderea, complexitatea activităţii, nivelul studiilor;
b) stabilirea salariului de bază, sau sinonim acestuia, ca principal element de câştig
salarial (incluzând în acesta, după caz, unele sporuri, majorări, îndemnizaţii cu
caracter general),
c) stabilirea unor criterii precise după:
- nivelul studiilor şi al competenţelor;
- importanţa socială a muncii
- complexitatea şi diversitatea activităţilor;
- responsabilitatea şi impactul deciziilor;
- expunerea la factori de risc;
- incompatibilităţi şi conflicte de interese;
- dificultatea activităţilor specifice;
- condiţiile de acceptare pe post.
d) transparenţa mecanismului de stabilire a salariilor de bază şi a celorlalte
drepturi salariale;
e) compatibilitatea procesului de descentralizare cu principiile legii salarizării
bugetarilor;
f) diferenţierea salariilor de bază, în funcţie şi de criteriul teritorial: central,
intermediar, local.
 Elementele sistemului public de salarizare

Sistemul de salarizare reglementează remunerarea personalului din sectorul bugetar în

raport cu munca depusă, calitatea şi cantitatea acesteia, cu importanţa socială a muncii, cu
condiţiile concrete în care se desfăşoară, cu rezultatele obţinute, toate acestea în contextul
principiilor prezentate anterior.

Reglementarea remunerării personalului bugetar

Sistemul de salarizare aferent bugetarilor cuprinde:
- salariile de bază;
- soldele funcţiilor de bază;
- îndemnizaţiile lunare de încadrare;
- sporurile;
- premiile;
- alte drepturi (stimulente valorice sau echivalente valoric).

Salariile de bază în sectorul bugetar se diferenţiază:

de la un domeniu la altul
prin intermediul a 13 Anexe
din care Anexa III are 14 componente

Valoarea coeficientului de ierarhizare 1,00 se referă la salariul de bază minim în

sectorul bugetar
Salariile de bază, soldele funcţiilor de bază, îndemnizaţiile lunare de încadrare
Salariile de bază se diferenţiază pe funcţii, în raport de:
- nivelul pregătirii profesionale;
- experienţa şi răspunderea în muncă;
- nivelul de complexitate a activităţilor specifice postului.

În cadrul fiecărei funcţii, salariile de bază se diferenţiază prin:

- grade de salarizare în cazul studiilor superioare sau a studiilor superioare de scurtă
durată;
- trepte profesionale în cazul studiilor medii.
 De regulă se utilizează 2-3 grade, respectiv 2-3 trepte profesionale, în scopul
diferenţierii salariilor de bază individuale, în raport cu pregătirea şi experienţa fiecărei
persoane.

În cadrul fiecărui grad sau a fiecărei trepte profesionale, diferenţierea salariilor de bază se
face pe un număr de 5 gradaţii, corespunzătoare celor 5 tranşe de vechime în muncă,
astfel:
1) de la 3 la 5 ani;
2) de la 5 la 10 ani;
3) de la 10 la 15 ani;
4) peste 20 ani.

În final, în raport de: funcţie, grad (treaptă), gradaţie, se stabileşte mărimea cantitativă
a salariilor de bază, cu ajutorul coeficienţilor de ierarhizare, cuprinşi în intervalul:
a) 1,00, pentru funcţia cu cea mai mică responsabilitate
b) 12,00, pentru funcţia cu cea mai mare responsabilitate în stat.
În cazul personalului care ocupă o funcţie de conducere, diferenţierea salariilor de
bază se face după criteriile tehnice de mai sus, utilizându-se 2 nivele de salarizare,
corespunzătoare celor 2 grade, respectiv trepte de salarizare în cazul funcţionarilor publici,
care conţin:
- îndemnizaţie de conducere;
- sporul de vechime;
- sporurile cuprinse în coeficienţii de ierarhizare, după caz.
Sporuri, premii şi alte drepturi salariale

1. Sporuri salariale
Principalele categorii de sporuri privesc:
 activitatea desfăşurată în timpul nopţii;
 orele prestate peste durata normală a timpului de lucru.

Sporul de noapte, priveşte munca desfăsurată între orele 22,00 şi 6,00, fiind de 25%
din salariul de bază, dacă intervalul de timp lucrat efectiv este de minim 3 ore de noapte din
timpul normal de lucru.
 Sporul pentru ore suplimentare, adică ore prestate pentru durata normală a timpului
de lucru, se acordă numai dacă nu a putut fi compensat cu timp liber corespunzător, conform
dispoziţiilor din Codul muncii sau a Contractelor colective de muncă. Altfel el reprezintă 75%
aplicat la salariul de bază, fără a depăşi 360 ore/an. Aceste prevederi nu se aplică persoanei
salarizată prin cumul de funcţii sau plata cu ora, în aceeaşi unitate.

Munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte

zile în care nu se lucrează, se plăteşte cu un spor de 100% din salariul de bază al funcţiei
îndeplinite. De altfel, în notele la Anexe se precizează ce sporuri, majorări, îndemnizaţii sunt
incluse în salariul de bază.
Suma sporurilor acordate cumulat pe total buget, pentru fiecare ordonator
principal de credite, nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, inclusiv cuantumurile
lunare, plătite individual.

2. Premii
Ordonatorii de credite pot acorda prime lunare în limita a 2% din cheltuielile cu
salariile aferente personalului cuprins în Statele de funcţii şi cu încadrare în fondurile
bugetare aprobate. Ele se pot acorda lunar, cu translatare de la o lună la alta în cadrul aceluiaşi
an calendaristic.
Sumele stabilite ca premii individuale se determină de către ordonatorii de credite,
în limta sumelor alocate cu această destinaţie de către ordonatorul principal de credite.
În funcţie de activitatea desfăşurată pe parcursul întregului an, personalul poate
beneficia de un premiu anual, egal cu media salariilor de bază realizate în anul în care se
face premierea. Altfel, poate fi acordat şi proporţional cu timpul lucrat într-un an, pe baza
mediei salariilor de bază brute.

3. Alte drepturi
În cazuri excepţionale, posturile vacante şi temporar vacante pot fi ocupate şi prin
cumul de funcţii, de personal angajat prin concurs sau examen, respectând prevederile legale
privind cumulul de funcţii. În cazul personalului din sistemul sanitar, cultură şi învăţământ,
cumulul de funcţii de poate aplica şi pentru personalul propriu.
 SALARIZAREA ÎN SECTORUL BUGETAR, PE DOMENII DE ACTIVITATE
PUBLICĂ

Salarizarea concretă a bugetarilor depinde în primul rând de domeniul de activitate

(administraţie publică, învăţământ, justiţie, etc.), reglementat în detaliu în cele 13 ANEXE la
Legea 330/2009.
O grupare a funcţiilor, în consecinţă a salariilor, prevăzută legală pentru unitate de
interpretare şi aplicare, în sectorul bugetar cuprinde:
a) personalul contractual din administraţia publică,
b) personalul din unităţile bugetare subordonate autorităţilor de administraţie
publică,
c) funcţionarii publici,
d) personalul Curţii de conturi,
e) personal diplomatic şi consular,
f) sistemul justiţiei,
g) personal de specialitate din cadrul Consiliului concurenţei,
h) personal din Agenţia Naţională de Integritate,
i) personal al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor,
j) personal din instituţiile publice de aparare, ordine şi siguranţă naţională,
k) personal care ocupă funcţii de demnitate publică,
l) personalul clerical,
m) autorităţi şi instituţii publice finanţate intergal din venituri proprii.