Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lecţie introductivă
Reguli generale de pronunţare în limba germană
Ä, ä se citeşte e (ex.: Äpfel = EPFĂL)
Äu, äu = se citeşte oi (Häuser = HOIZĂR)
Eu, eu = se citeşte oi (neun = NOIN )
W, w = se citeşte v (was = VAS )
St, st (la ȋnceputul cuvântului) = se citeşte şt (Stunde = ŞTUNDE )
Sp, sp (la ȋnceputul cuvântului) = se citeşte şp (Spiel = ŞPIL)
Ie, ie = se citeşte i (die = DI)
Ei, ei = se citeşte ai (ein = AIN)
e final = se citeşte normal e (eine = AINE )
Z, z = se citeşte ţ (zwei = ŢVAI )
V, v = se citeşte f (vier = FIR )
Ü, ü = se citeşte iu (über = IUBĂR )
Ӧ, ö = se citeşte (Föhn = FION)
er la sfârşitul cuvântului = se citeşte ăr (über = IUBĂR)
el la sfârşitul cuvântului = se citeşte ăl (Mangel = MANGĂL)
S, s înaintea unei vocale = se citeşte z (sechs = ZECS)
Chs, chs = se citeşte cs (vezi ex. precedent)
dt final = se citeşte t (Stadt = ŞTAT )
en la sfârşitul cuvântului = se citeşte ăn (sieben = ZIBĂN)
ig la sfârşitul cuvântului = se citeşte ih (niedrig = NIDRIH)
H, h la începutul cuvintelor = se citeşte normal h (hier = HIR)
h ȋn interiorul, la mijlocul şi la sfârşitul cuvântului = NU se citeşte; el arată că vocala dinaintea lui este lungă
(zehn = ŢEN)
Sch, sch = se citeşte ş (Schweiz = ŞVAIŢ)
tsch = la sfârşitul cuvântului = se citeşte ci (Deutsch = DOICI)
Tsch, tsch la ȋnceputul cuvântului = se citeşte ȋn funcţie de vocala care urmează, ex: Tschechien =
CECHIEN; tschüß = CIUS)
Dsch la ȋnceputul cuvântului = se citeşte ȋn funcţie vocala care urmează: (Dschungel = GIUNGĂL)
Ch, ch = se citeşte diferit: uneori se aude mai mult h dar si un c ȋnainte de h, ceva mai slab şi pronunţat mai
mult din cerul gurii, (machen = MACHĂN). Alteori, ca de ex. pentru Christus, c se aude clar, dar este un c
expulzat cu aer şi nu se aude h.
ts final = se citeşte ţ (rechts = RECHŢ )
ss = se citeşte s (wissen = VISĂN)
K, k = se citeşte c (klein = CLAIN )
ks = se citeşte cs (links = LINCS )
aa, ee, oo = se citesc ca a, e si o lungi (Waage = VAAGHE)
Ge, ge = se citeşte ghe (gelb = GHELB )
J, j = se citeşte i (ja = IA)
ß (esţet) = se citeşte s (groß = GROS)
Alte câteva reguli
1. De fiecare dată când ȋntâlnim la mijlocul cuvintelor consoană dublă, ȋnseamnă că vocala dinaintea
acesteia se citeşte scurt. De ex: dritte se citeşte/ pronunţă drite, cu i citit/pronunţat rapid. Sau doppel se
citeşte / pronunţă dopăl, cu o citit/pronunţat rapid. La fel este pentru null.
2. Accentul cade, ȋn general, pe prima silabă.
3. În limba germană substantivele se scriu întotdeauna cu majusculă, fără a conta dacă se află la
începutul propoziţiei, la mijlocul ei sau la sfârşit.
1
Lecţia 1
2
Lecţia 2
Conversaţii uzuale
1. Herr, Frau, Fräulein 1. Domnul, doamna, domnişoara
2. Guten Tag! 2. Bună ziua!
3. Wie geht es Ihnen? 3. Ce mai faceţi?
4.Wie geht es dir? (Wie geht’s dir?) 4. Ce mai faci?
5. Danke, gut, und Ihnen? 5. Mulţumesc, bine, dar dumneavoastră?
6. Danke, gut, und dir? 6. Mulţumesc, bine, dar tu?
7. Es geht mir gut. 7. Sunt bine.
8. Alles wohl zu Hause? 8. Cei de acasă sunt toţi bine?
9. Ich bin erfreut, Sie zu sehen! 9. Sunt bucuros că v-am văzut!
10. Ich freue mich, dich zu sehen! 10. Sunt bucuros că te-am văzut!
11. Auf Wiederesehen! Tschüß! 11. La revedere! Pa!
12. Bis bald! 12. Pe curând!
Se foloseşte şi Bis später! = Pe mai ȋncolo! pentru aceeaşi zi
3
Lecţia 3
Gramatică
Timpul verbelor: indicativul prezent
I) Verbul a fi – sein
Conjugare
ich bin – eu sunt
du bist – tu eşti
er, sie, es ist – el, ea este
wir sind – noi suntem
ihr seid – voi sunteţi
sie sind – ei, ele sunt
Sie sind – dvs. sunteţi
Ich habe ein Auto. > Eu am o maşină. Ich habe einen Hund.
Ihr habt zwei Kinder. > Voi aveţi doi copii.
Wir haben Urlaub. > Noi avem concediu.
Notă:
sie ȋnseamnă şi ea şi mai ȋnseamnă şi ei şi ele.
Atunci când este scris cu literă mare, Sie ȋnseamnă dumneavoastră.
4
Lecţia 4
verişorul = der Cousin (se citeşte cuzăn); verişoara = die Cousine (se citeşte cuzine)
unchiul = der Onkel; matuşa = die Tante
nepotul (de unchi/matuşă) = der Neffe; nepoata (de unchi/ matuşă) = die Nichte
Propoziţii
1. Tata şi mama sunt părinţii. > Der Vater und die Mutter sind die Eltern.
2. Tata mare şi mama mare sunt bunicii. > Der Großvater und die Großmutter sind die Großeltern.
3. fratele, sora, fraţi/surori. > der Bruder, die Schwester, die Geschwister.
4. fiul, fiica, fiii, fiicele. > der Sohn, die Tochter, die Söhne, die Töchter.
5
5. copilul, copila/fata, copiii, tânărul, tânăra. > !das Kind, !das Mädchen, die Kinder, der Junge, die Junge.
6. Tatăl este capul familiei. > Der Vater ist das Haupt der Familie.
7. Mama ȋngrijeşte de gospodărie. > Die Mutter sorgt für die Haushaltung.
8. Familia are un nume de familie. > Die Familie hat einen Namen: den Familiennamen.
9. Tatăl este soţul, mama este soţia. > Der Vater ist der Gatte/Ehemann, die Mutter ist die Gattin/die Ehefrau.
10. prenumele, numele de botez. > der Vorname, der Taufname.
11. numele de familie. der Nachname/der Familienname.
12. numele de fată. > der Mädchenname
Exerciţiu
Răspunde ȋn germană la următoarele ȋntrebări:
1. Ein Mann hat seine Frau verloren (a pierdut cu sensul a murit). >Wie heißt er? (Cum se numeşte el?)
2. Wer gibt dem Kind den Taufnamen?
3. Wer ist die Schwägerin?
4. Wer ist der Cousin?
6
Lecţia 5
Gramatică
Exemple de verbe conjugate la timpul prezent
gehen machen essen trinken lassen lesen merken reparieren laufen
ich gehe mache esse trinke lasse lese merke repariere laufe
du gehst machst isst trinkst lässt liest merkst reparierst läufst
er/sie/es geht macht isst trinkt lässt liest merkt repariert läuft
wir gehen machen essen trinken lassen lesen merken reparieren laufen
ihr geht macht esst trinkt lasst lest merkt repariert lauft
sie gehen machen essen trinken lassen lesen merken reparieren laufen
bleiben a rămâne
ich bleibe
du bleibst
er, sie, es bleibt
wir bleiben
ihr bleibt
sie bleiben
Se observă că terminaţia la pers. a 2-a singular este -st, iar la pers. a 3-a singular si a 2-a plural este -t.
La plural persoanele 1 şi 3 au aceeaşi terminaţie –en.
8
Lecţia 6
Gramatică - Articolul
Articolul este de trei feluri: articol hotărât, articol nehotărât şi articol nehotărât negat.
De reţinut este faptul că genurile substantivelor ȋn limba germană, nu corespund cu genurile aceloraşi
substantive (traduse) ȋn limba română.
Din acest motiv este recomandată ȋnvaţarea substantivelor din limba germană ȋmpreună cu articolele
lor (der, die, das).
Articolul hotărât
În limba germană, articolul stă ȋn faţa substantivului şi semnalează genul (masculin, feminin sau neutru),
numărul (singular sau plural) şi cazul acestuia (Nominativ, Acuzativ, Dativ şi Genitiv).
Articolul hotărât este der (pentru masculin), die (pentru feminin) şi das (pentru neutru).
1. Cum este masa, peretele, tabloul, fereastra? > Wie ist der Tisch, die Wand, das Bild, das Fenster?
Ca şi ȋn limba română, articolul hotărât se foloseşte pentru denumirea unei fiinţe sau a unui lucru care deja
este cunoscut vorbitorului/ascultătorului (din context sau din viaţa reală).
De asemenea, ȋntre articol şi substantive pot sta şi alte cuvinte, de ex; adjective, numerale etc. (ex: der zweite
kleine schöne Tisch)
Hotelul Continental este cel mai mare hotel din Timişoara. Continental ist das größte Hotel in Temeswar.
Forma de plural a articolului hotărât este una singură pentru toate trei genurile: die
Substantivele primesc la plural, de regulă, diverse terminaţii şi pot interveni modificări ale vocalelor din
rădăcina substantivului (din a, o, u ȋn ä, ö, ü).
De aceea, este necesar ca atunci când ȋnvăţăm substantivele, să memorăm şi forma lor de plural.
Exemple:
der Tisch > die Tische, Mesele de la Ikea sunt moderne. > Die Tische von Ikea sind modern.
die Wand > die Wände, Peretii sunt tapetaţi. > Die Wände sind tapeziert.
das Bild > die Bilder, Tablourile vorbesc de la sine. > Die Bilder sind selbstredend.
das Fenster > die Fenster. Ferestrele sunt ermetice. > Die Fenster sind dicht.
die Frau > die Frauen. Se spune ca femeile vorbesc mai mult decat barbatii. > Man sagt, die Frauen reden
mehr als Männer.
9
Se pot obseva diferitele forme de terminaţii şi transformările suferite de pluralul substantivelor!
mărul = der Apfel (pl. die Äpfel)
bărbatul = der Mann (pl. die Männer)
femeia = die Frau (pl. die Frauen)
băiatul = der Knabe (pl. die Knaben)
fata = das Mädchen (pl. die Mädchen)
copilul = das Kind (pl. die Kinder)
prietenul = der Freund (pl. die Freunde)
prietena = die Freundin (pl. die Freundinnen)
colegul = der Kollege (pl. die Kollegen)
vecinul = der Nachbar (pl. die Nachbarn)
De reţinut!
Genul substantivului se poate identifica prin articolul hotărât care ȋl precede: der, die, das.
Pluralul articolului der, die, das la Nominativ este die pentru substantivele de toate genurile.
Exemple
Das Zimmer hat vier Wände. -> Camera are patru pereţi. (N.,sg.)
Die Wände des Zimmers sind weiß. (N.pl; G.,sg.)
Geh nicht aus dem Zimmer! (D.,sg.)
Ich lege das Buch auf den Tisch. (A.,sg; A.,sg.)
10
Lecţia 7
2. Articolul nehotărât
Articolul nehotărât se foloseşte, ca şi ȋn limba română dacă fiinţa sau lucrul este amintit(ă) pentru prima dată
sau dacă substantivul are un sens general.
Dani hat sich ein Skateboard gekauft. -> Dani şi-a cumpărat un skateboard.
Articolele nehotărâte unul (pt. masculin), una (pt. feminin) şi unul (pt. neutru) sunt, ȋn Nominativ:
ein (masculin), eine (feminin) si ein (neutru).
Conversaţie
1. Este aceasta o masă, un perete, un tablou? Ist das ein Tisch, eine Wand, ein Bild?
2. Da, aceasta este o masă, un perete, un tablou. Ja, das ist ein Tisch, eine Wand, ein Bild.
Subiectul unei propoziţii stă ȋntotdeauna ȋn cazul Nominativ. Dacă substantivul unei propoziţii nu este ȋn
cazul Nominativ, ci este ȋn cazul Acuzativ (adică formează complement direct, care răspunde la ȋntrebările pe
cine? ce?) atunci articolele nehotărâte
ein, eine, ein devin einen, eine, ein (observăm că ȋn cazul Acuzativ articolul nehotărât s-a modificat doar
pentru masculin)
1. Aceasta este o masă. Das ist ein Tisch. (N, sg., masc.)
2. Eu cumpăr o masă. Ich kaufe einen Tisch. (A, sg., masc.)
3. Mama mea are o pisică. Meine Mutter hat eine Katze. (A, sg., fem.)
4. Viaţa de zi cu zi având un caine este nostimă. Der Alltag mit einem Hund ist lustig. (D, sg., masc.)
11
Lecţia 8
A) nein (nu)
este opusul lui ja (da), constituie răspunsul negativ la o ȋntrebare (echivalând cu o propoziţie) şi stă
ȋntotdeauna la ȋnceputul propoziţiei.
B) nicht
Această negaţie nicht devine inutilizatibilă atunci când negaţia este urmată de un substantiv şi de articolul
nehotărât ein/eine/ein. Pentru această formă negativă se foloseşte articolul nehotărât negat kein (vezi lecţia
anterioară).
C) kein este folosit pentru negarea unui substantiv neprecedat de articol sau precedat de articol nehotărât.
În mod firesc, kein precedă substantivul pe care ȋl neagă:
Peter hat keine Schwester, nur einen Bruder. -> Peter nu are nici o soră, doar un frate.
1. Acesta nu e un câine.
Das ist kein Hund.
(kein Hund este substantiv de genul masculin, număr singular, ȋn cazul Nominativ).
12
4. Acesta nu este un tablou. > Das ist kein Bild.
(kein Bild este substantiv de genul neutru, număr singular, ȋn cazul Nominativ)
Articolul nehotărât negat are formă de plural. Pentru forma de plural se foloseşte keine.
13
Lecţia 9
Numeralele cardinale
Numerale de la 0 la 10
0 null (se citeşte nul)……………………. zero
1 eins ………………………………. unu
2 zwei …………………………………... doi
3 drei …………………………………… trei
4 vier …………………………………… patru
5 fünf (citeste fiunf)…………………….. cinci
6 sechs ………………………………….. şase
7 sieben ………………………………... şapte
8 acht …………………………………... opt
9 neun ………………………………….. nouă
10 zehn ………………………………….. zece
Numerele de la 11 la 20
11 elf………………………………………unsprezece
12 zwölf…………………………………...doisprezece (se citeşte ţviolf)
13 dreizehn………………………………...treisprezece (se citeşte draiţen)
14 vierzehn………………………………...paisprezece
15 fünfzehn………………………………..cincisprezece
16 sechzehn………………………………...şaisprezece
17 siebzehn………………………………....şaptesprezece
18 achtzehn………………………………...optsprezece
19 neunzehn………………………………...nouăsprezece
20 zwanzig……………………………….....douăzeci (se citeşte ţvantih)
Numeralele cardinale de la 21
21 einundzwanzig……………………..........douăzeci şi unu
22 zweiundzwanzig.......................................douăzeci şi doi
....
30 dreißig (se citeşte draisig)………….........treizeci
....
40 vierzig……………………………….........patruzeci
....
50 fünfzig……………………………….........cincizeci
....
60 sechzig……………………………….........şaizeci
....
70 siebzig……………………………….........şaptezeci
....
80 achtzig……………………………….........optzeci
....
90 neunzig……………………………............nouăzeci
....
100 (ein) hundert……………………………............o sută
101 (ein) hunderteins………………………..............o sută unu
102 (ein) hundertzwei……………………….............o sută doi
....
110 (ein) hundertzehn……………………….............o sută zece
14
....
120 (ein) hundertzwanzig…………………................o sută douăzeci
121 (ein) hunderteinundzwanzig…………….............o sută douăzeci şi unu
….
650 sechshundertfünfzig..............................................şase sute cincizeci de mii
....
1000 (ein) tausend (se citeşte tauzănd)……………....o mie
....
1945 (ein) tausendneunhundertfünfundvierzig............o mie nouă sute patruzeci şi cinci
....
2000 zweitausend…………………….........................două mii
....
10 000 zehntausend…………………..........................zece mii
....
100 000 (ein) hunderttausend………………...............o sută de mii
....
200 000 zweihunderttausend........................................două sute de mii
....
253 000 zweihunderddreiundfünfzigtausend...............două sute cincizeci şi trei de mii
....
1 000 000 eine Million……………………..................un milion
.....
2 000 000 zwei Millionen………………….................două milioane
Numeralele ordinale (de la 1-19 se adaugă -te) (de la 20 ȋn sus se adaugă –ste)
1. primul, prima = der, die, das erste
2. al doilea, a doua = der, die, das zweite
3. al treilea, a treia = der, die, das dritte
4. al patrulea, a patra = der, die, das vierte
5. al cincilea, a cincea = der, die, das fünfte
6. al şaselea, a şasea = der, die, das sechste
...
15. al cincisprezecelea, a cincisprezecea = der, die, das fünfzehnte
15
Lecţia 10
Heute ist der einunddreißigste Januar. Se mai poate scrie: Heute ist der 31. Januar.
De reamintit!
Pentru exprimarea cifrei sau a sumei, de exemplu 1972, se foloseşte: ein tausend neun hundert zwei und
siebzig (care va fi scris legat: eintausendneunhundertzweiundsiebzig)
Dar atenţie!
Exprimarea anului naşterii
Anul naşterii, ex.: 1971 Neunzehnhunderteinundsiebzig
Măsuri
Pentru măsuri se folosesc numerale fracţionare
o jumătate, ½ = eine Hälfte
sau ein halb_
ex: ein halbes Kilo
1 ½ = eineinhalb
a zecea parte, a suta parte = der zehnte Teil, der hunderste Teil
Numerale de repetiţie
o dată, de două ori, de trei ori, de zece ori, de o sută de ori = einmal, zweimal, dreimal, zehnmal, elf mal,
hundert mal
16
Numerale multiplicative
ȋndoit/dublu, ȋntreit/triplu = zweifach, dreifach,
zweifach sau doppelt = dublu
Numerale decimale
3,14 = drei Komma eins vier
15, 40 = fünfzehn Komma vier null
6, 340 = sechs Komma drei vier null (deci fiecare număr separat)
2, 50 Euro = zwei Euro fünfzig sau zwei fünfzig
14, 62 Euro =
17
Lecţia 11
Durata (Laufzeit):
minutul(minutele) – die Minute(n)
ora(orele) – die Stunde(n)
ziua(zilele) – der Tag, die Tage
săptămâna(săptămânile) – die Woche(n)
luna(lunile) – der Monat(e)
anul(anii) – das Jahr(e)
dimineaţa – der Morgen, der Vormittag
ora prânzului – der Mittag
după-amiaza – der Nachmittag
seara – der Abend
noaptea – die Nacht, die Nächte
miezul nopţii – die Mitternacht
înainte – vor
după – nach
mai târziu - später
18
1. Saptămâna are 7 zile. Die Woche hat 7 Tage.
2. luni, marţi, miercuri, joi der Montag, der Dienstag, der Mittwoch, der Donnerstag
3. vineri, sâmbătă, duminică der Freitag, der Samstag (sau Sonnabend), der Sonntag
4. alaltăieri, ieri, azi vorgestern, gestern, heute
5. mâine, poimâine morgen, übermorgen
6. anotimpurile die Jahreszeiten
7. primăvara, vara der Frühling/ das Frühjahr, der Sommer
8. toamna, iarna der Herbst, der Winter
1. O oră are două jumătăţi de oră. > Die Stunde hat zwei halbe Stunden.
2. O oră are patru sferturi de oră. > Die Stunde hat vier vierteil Stunden.
3. O oră şi jumătate. > Eineinhalb/anderthalb Stunden.
4. Este amiază. > Es ist Mittag.
5. Ziua, noaptea. > Der Tag, die Nacht.
6. Este ora opt dimineaţa. > Es ist acht Uhr vormittags.
7. Este ora două dupa-amiază. > Es ist zwei Uhr nachtmittags.
8. Este ora şapte seara. > Es ist sieben Uhr abends.
9. Este ora nouă şi un sfert. > Es ist viertel nach neun.
10. Este ora cinci şi jumătate. > Es ist halb sechs.
11. Este ora zece fără un sfert. > Es ist viertel vor zehn.
12. E ȋntuneric. E lumină. E ȋntunecat (ȋnserat). > Es ist dunkel. Es ist hell. Es ist finster.
13. E seară, e noapte. > Es ist Abend, es ist Nacht.
14. E devreme. E târziu. Se face târziu. > Es ist früh. Es ist spät. Es wird spät.
15. E miezul nopţii. Ma culc. Vreau să dorm. > Es ist Mitternacht. Ich lege mich nieder. Ich will schlafen.
16. Este ora 7. Mă scol. > Es ist sieben Uhr. Ich stehe auf.
17. Se face lumină. E dimineaţă. > Es wird hell. Es ist Morgen.
19
Lecţia 12
Lunile anului:
Januar (Ianuar) = Ianuarie Juli (Iuli) = Iulie
Zilele săptămânii
Toate cele şapte zile ale săptămânii, în limba germană sunt de genul masculin
(der), de exemplu: der Montag.
Română Germană Pronunţie
luni Montag (Mo) mon-tag
marţi Dienstag (Di) dins-tag
miercuri Mittwoch (Mi) mit-voh
joi Donnerstag (Do) doners-tag
vineri Freitag (Fr) frai-tag
sâmbătă Samstag (Sa) zams-tag
duminică Sonntag (So) zon-tag
Adjective
Culorile. Vocabular
Română Deutsch/Germană
gelb
galben Die Zitronnen sind
gelb.
blau
albastru Der Himmel ist
blau.
albastru
himmelblau
deschis
weiß
alb
Die Milch ist weiß.
rot
roșu
Das Blut ist rot.
20
grün
verde Die Blätter sind
grün.
schwarz
negru Die Kohle ist
schwarz.
braun
maro Der Kaffee ist
braun.
gri grau
portocaliu orange
lila lila
violet violett
roz rosa
argintiu silbern
auriu golden
luminos hell
întunecat dunkel
Atribute fizice:
Română Deutsch/Germană
mare groß
mic klein
slab dünn
gras dick
puternic stark
slab schwach
frumos hübsch, gut aussehend
urât hässlich
2. Gramatică
Gradele adjectivului
În limba germană, comparativul adjectivelor se formează adăugând -er la forma de pozitiv.
21
Ex: klein – kleiner (mic – mai mic). Termenul de comparaţie decât este als.
Adjectivul la superlativ folosit atributiv este precedat de articolul hotărât (der, die, das) şi
se formează de la pozitiv plus terminaţia –st.
Ex:
der kleinste See (cel mai mic lac)
22
Lecţia 13
Adjective
Personalitate:
Română Deutsch
simpatic sympathisch
prietenos freundlich
antipatic unsympathisch
amabil nett, freundlich
serios ernst
sincer aufrichtig
curajos mutig
fricos feige
leneș faul
harnic fleißig
extrovertit extrovertiert
romantic romantisch
sensibil sensibel
onest ehrlich
energic energisch
nervos nervös
liniștit ruhig
tolerant tolerant
optimist optimistisch
pesimist pessimistisch
sigur de sine, orgolios selbstbewusst
petrecăreț lebenslustig
invidios neidisch
Gusturi:
dulce süß
sărat salzig
amar bitter
acru sauer
23
picant scharf
condimentat würzig
insipid, fad fade
delicios, savuros, gustos köstlich
fără gust geschmacklos
Forme și mărimi:
înalt hoch
jos niedrig
lat breit
îngust, strâmt eng, schmal
mare groß
mic klein
scurt kurz
lung lang
drept gerade
cotit gebogen
gol leer
plin voll
tare hart
moale weich
ascuțit scharf
tocit stumpf
Altele:
frumos schön
urât häßlich
liber frei
ocupat besetzt
curat sauber
murdar schmutzig
2. Această vază este facută din sticlă. Diese Vase ist aus Glas verfertigt.
3. Scaunul acesta este făcut din lemn. > Dieser Stuhl ist aus Holz erzeugt.
24
4. Acela este tot din lemn. > Jener ist auch aus Holz hergestellt.
5. Toate scaunele sunt făcute din lemn? > Sind alle Stühle aus Holz verfertigt?
6. Acest pod este făcut din piatră. > Diese Brücke ist aus Stein gemacht.
7. Din ce este făcut creionul tău? > Woraus ist dein Bleistift verfertigt?
8. Creionul meu este făcut din lemn. > Mein Bleistift ist aus Holz erzeugt.
9. Fierul, aurul, argintul, oţelul. > Das Eisen, das Gold, das Silber, der Stahl.
10. Plumbul, cuprul, pânza, pielea. > das Blei, das Kupfer, die Leinwand, das Leder
11. Mapa acesta din piele făcută manual. > Diese Ledemappe ist handgemacht.
12. Mătasea. > die Seide.
Notă! Invăţaţi termenii noi. Alcătuiţi propoziţii simple pe baza cuvintelor pe care vi le-aţi ȋnsuşit până acum.
Lecţia 14
Vocabular I
La masă şi în bucătărie (die Küche = bucătăria)
der Esstisch = masa de sufragerie
das Tischtuch = faţa de masă
das Mundtuch = şervetul de masă; das Tuch = şervetul (dar şi batista, basmaua);
das Taschentuch = şerveţelul, batista
der Teller = farfuria (Bsp. Suppenteller)
die Tasse = ceşcuţa; die Untertasse = farfurioara ceşcuţei
das Glas = paharul/ geamul/ sticla (materialul)
der Becher = paharul, cupa, pocalul, stacana
die Flasche = sticla
der Topf = oala
die Pfanne = tigaia
die Schüssel = bolul, castronul, blidul
der Löffel = lingura; der Teelöffel/ der Kaffelöffel = linguriţa
das Messer = cuţitul
die Gabel = furculiţa
das Brot = pâinea; das Brötchen = chifla, franzeluţa; der Brotkorb = coşul de pâine
das Öl = uleiul
der Essig = oţetul
das Salz = sarea
das Salzfass = solniţa
der Pfeffer = piperul
der Senf = muştarul
der Zucker = zahărul; der Staubzucker = zahărul pudră
das Wasser = apa
der Kaffee = cafeaua
der Tee = ceaiul
die Milch (se citeşte: milhi) = laptele
das Bier = berea
der Wein = vinul
der Schnaps = rachiul, ţuica
der Saft = sucul (mai ȋnseamnă şi zeama, seva)
die Butter = untul
der Käse = brânza
der Rahm, der Sauerrahm = smântâna
das Gemüse = legumele
das Kartoffel = cartoful
25
die Tomate
die Gurke = castravetele
der Paprika = ardeiul
die Bohne (pl. Bohnen) = fasolea
die Erbse (pl. Erbsen) = mazărea
der Spinat = spanacul
die Zwiebel = ceapa
der Knoblauch =usturoiul
der Kohl = varza; der Blummenkohl = conopida
die Aubergine = vânăta
die Kräuter = verdeţurile
die Petersilie = pătrunjelul
der Dill = mărarul
das Obst = fructele
der Apfel (pl. die Äpfel)
die Birne = para ( dar şi becul electric)
die Zitrone = lamâia
die Orange
die Kirsche = cireaşa
die Sauerkirsche = vişina
die Pflaume = pruna
das Melone = pepenele
die Erdbeere = căpşuna (şi fraga)
die Himbeere = zmeura; die Schwarzbeere/ Blaubeere/ Heidelbeere = afina; die Brombeere = mura
die Johannisbeere = coacăza; die Maulbeere = duda
die Traube/Weintraube = strugurele (die Traubenbeere = boaba de strugure)
der Reis = orezul
die Nudeln = tăiţeii, fideaua ( are doar pl. die Nudeln)
die Mehl = făina (Weizenmehl = făina de grâu)
der Kuchen = prăjitura (de ex: ein Stück Kuchen)
die Torte
die Schokolade (eine Tafel Schokolade = o tabletă de ciocolată)
das Eis = ȋngheţata ( dar şi gheaţa)
der Zimt = scorţişoara
die Schlagsahne, die Sahne (austr. Obers) = frişca
die Soße = sosul
die Wurst (pl. Würste) = cârnatul Alles hat ein Ende, nur die Wurst hat zwei.
der Schinken = şunca, jambonul
das Fleisch = carnea
das Hühnerfleisch = carnea de pasăre; das Kalbfleisch = carnea de viţel;
das Schweinfleisch = carnea de porc; das Rindfleisch = carnea de vită; das Putenfleisch = carnea de curcan
das Wildfleisch = carnea de vânat
das Hackfleisch = carnea măcinată
der Braten = friptura
der Kalbsleber = ficatul de viţel
die Frikadelle = chifteua, (pl. Frikadellen = chiftelele) (austr. Fleischleibchen)
das Schnitzel = şniţelul
das Stück = bucata
Vocabular
26
gut = bun, bună
frisch = proaspăt
Lecţia 15
Conversaţie
1. Avem bufet la micul-dejun. > Wir haben Frühstücksbuffet.
2. Aveţi pâine? > Haben sie Brot?
3. Da, avem pâine şi chifle. > Ja, wir haben Brot und Brötchen.
4. Cum este pâinea? > Wie ist das Brot?
5. Pâinea este proaspătă şi bună. > Das Brot ist frisch und gut.
6. Doresc şi două chifle. > Ich möchte noch zwei Brötchen.
7. Brânza este de vacă sau de capră? > Ist das Kuh- oder Ziegenkäse?
8. Untul si brânza sunt foarte gustoase. > Die Butter und der Käse schmecken sehr gut.
9. Aveţi şi marmeladă? > Gibt es auch Marmelade?
10. Da, există. > Ja, es gibt.
11. Unde sunt paharele? > Wo sind die Gläser?
12. Paharele sunt pe masă, la dreapta. > Die Gläser sind au dem Tisch, rechts.
13. Vreau o sticlă cu apă. > Ich möchte eine Flasche Wasser.
14. Aveţi (dvs.) cafea? > Haben Sie Kaffee?
15. Da, avem espresso şi cafea fără cofeină. > Ja, wir haben espresso und entkoffeiniert.
16. Unde este laptele? > Wo ist die Milch?
17. Laptele este la mijloc, pe raft. > Die Milch ist im Regal, in der Mitte.
18. Are el destulă apă? > Hat er genug Wasser?
19. Da, el are o sticlă cu apă. > Ja, er hat eine Flasche Wasser.
20. Aveţi vin? > Haben Sie Wein?
21. Nu, nu avem vin. > Nein, wir haben keinen Wein.
La restaurant
Mai este o masă liberă? > Ist noch ein Tisch frei?
Pentru câte persoane? > Für wieviel Personen?
Cine serveşte aici? > Wer bedient hier?
Daţi-mi vă rog lista de bucate/ meniul! > Geben Sie mir, bitte die Speisekarte!
Poftă bună! > Guten Appetit!
Să vă fie de bine! > Mahlzeit!
Chelner, plata vă rog! > Kellner, die Rechnung bitte!
Platesc cash.> Ich bezahle mit Bargeld/Bar; Platesc cu cardul. > Ich bezahle mit Kreditkarte.
Reguli
1. În limba română, după substantivele care indică măsura, mărimea, cantitatea etc. se pun cuvinte de
legătură, cum ar fi de, cu. In limba germană nu există această regulă. De exemplu: O bucată de pâine = ein
Stück Brot.
27
2. Atunci când este predicativ, deci când formează predicatul, adjectivul rămâne neschimbat, ca gen şi
număr.
De ex: Die Butter ist frisch, der Käse ist frisch. (Untul este proaspăt, brânza este proaspătă). Die Butter und
der Käse sind frisch. (Untul şi brânza sunt proaspete).
vocabular
noch = ȋncă
steht = se află
schneiden = a tăia
befindet sich = se găseşte
nach = după
Incercaţi să traduceţi:
1. Was steht auf dem Esstisch? Auf dem Esstisch stehen die Teller.
2. Was befindet sich noch auf dem Tisch? Auf der Tisch befinden sich noch: die Löffel, die Messer, die
Gabeln und die Mundtüchter.
3. Was steht in der Mitte? In der Mitte steht der Brotkorb.
4. Womit essen wir die Suppe? Wir essen die Suppe mit dem Löffel.
5. Womit essen wir das Hauptgericht? Wir essen das Haupgericht mit dem Messer und der Gabel.
28
Lectia 16
Lectură
In oraş (die Stadt= oraşul)
1. Oraşul are multe clădiri, străzi si pieţe. > Die Stadt hat viele Gebäude, Straßen, Gassen und Plätze.
2. Câţi locuitori are oraşul? > Wieviel Einwohner hat die Stadt?
3. Strada este lată şi are pe ambele părţi trotuare. >Die Straße ist breit und hat auf beiden Seiten Bürgersteige.
4. La mijloc ea are drumul pentru vehicule. > In der Mitte hat sie eine Bahn.
5. Drumul este pentru autovehicule şi tramvai. > Die Bahn ist für Wagen und Straßenbahn.
6. În centrul oraşului este o piaţă. > In der Mitte der Stadt liegt ein Platz.
7. Acolo este primăria. > Dort ist (liegt) das Rathaus.
8. Un teatru şi multe magazine sunt acolo. > Ein Theater und viele Läden sind da.
9 Pe strada principală trece tramvaiul. > Durch die Hauptstraße fährt die Straßenbahn.
10. Clădirile mari au multe etaje. > Die großen Gebäude haben viele Stockwerke.
Vocabular
viele = multe
der Wagen = vehiculul, carul, căruţa, trăsura
der Platz = piaţa (dar şi locul)
die Straßenbahn = tramvaiul
der Bürgersteig = trotuarul
der Laden = prăvălia, magazinul
die Bahn (pl. Bahnen) = drumul pentru vehicule, partea carosabilă, calea
der Stockwerk = etajul
La poştă şi bancă
1. Unde se află oficiul poştal/banca? > Wo liegt das Postamt/die Bank?
2. La ce oră se deschide, se ȋnchide? > Um wieviel Uhr wird es geöffnet, geschlossen?
3. Vreau să trimit scrisoarea recomandat. > Ich möchte diesen Brief einschreiben lassen.
4. Aş dori un timbru. > Ich möchte eine Briefmarke.
5. Aş dori un plic. > Ich möchte einen Briefumschlag/ Briefcouvert.
6. Unde e cutia de scrisori? > Wo ist der Briefkasten?
7. Vreau să trimit un mandat. > Ich möchte eine Postanweisung senden.
8. Scrisoare pentru străinătate. > Brief für die Ausland.
9. Aş dori să depun bani. > Ich möchte Geld einzahlen.
10. Unde găsesc o bancă? Wo finde ich eine Bank?
11. Unde este un bancomat? > Wo ist ein Geldautomat?
12. Aş dori să virez bani. > Ich möchte Geld überweisen.
13. Aş dori să scot bani din contul meu. > Ich möchte Geld von meinem Konto abheben.
29
14. Vă rog, vorbiţi mai clar! > Sprechen Sie, bitte, deutlicher !
15. Când vă pot telefona? > Wann kann ich Ihnen telefonieren?
16. O să vă telefonez curând. > Ich werde mich bald melden.
17. Mă ȋnţelegeţi? > Verstehen Sie mich?
18. Notaţi, vă rog, numărul! > Schreiben Sie, bitte, die Nummer auf!
19. E ocupat pe moment. > Es ist augenblicklich/momentan besetzt.
20. Am terminat! > Ich bin fertig!
2. Străzile nu sunt aşa de late şi nu sunt pavate. > Die Straßen sind nicht so breit und sind nicht gepflastert.
3. Dar aerul este aici mai curat decât la oraş. > Aber die Luft ist hier reiner als in der Stadt.
4. Copiii se joacă pe uliţă. > Die Kinder spielen auf der Landstraße.
5. Ţăranii lucrează pe câmp. > Die Bauern arbeiten auf dem Feld.
6. Ei ară ogorul şi seamănă cereale. > Sie pflügen den Acker und säen das Getreide.
8. O mică pădure este ȋn apropiere. > Ein kleiner Wald ist in der Nähe.
Vocabular
die Kartoffel = cartoful
das Vieh (se citeste fi) = cornutele
weiden = a paşte
der Hirt, pl. die Hirte = ciobanul
die Kuh, pl. die Kühe = vaca
bewacht = păzit
das Pferd,pl. die Pferde = calul
der Hund, pl. die Hunde = câinele
das Schaf, pl. die Schafe = oaia
Exerciţiu
Folosind cuvintele ştiute, precum şi cele prezentate ȋn lecţia aceasta, ȋncercaţi să răspundeţi la următoarele
ȋntrebari:
1. Wer (cine) gräbt die Kartoffeln?
2. Wo (unde) weiden die Kühe, die Pferde, die Schafe?
3. Wer bewacht das Vieh?
4. Wer bewacht noch das Viech?
5. Wer ist kleiner, der Hirt oder der Hund?
30
Lecţia 17
La magazin
1. Magazinul se află pe strada Lidia. > Der Laden befindet sich in der Lidia Straße.
2. Acolo se vând diverse mărfuri. > Dort werden verschidene Waren verkauft.
3. Mărfurile sunt aşezate pe raft. > Die Waren werden ins Regal gestellt.
8. Mărfurile sunt ȋntinse pe tejghea. > Die Waren werden auf dem Ladentisch ausgebreitet.
9. Clienţii cercetează mărfurile din vitrină. >Die Kunden sehen die Waren im Schaufenster.
11. Am să fac ȋndată calculul. > Ich will Ihnen gleich die Rechnung machen.
12. Vă dau un bon şi plătiţi la casă. >Ich gebe Ihnen einen Zettel und Sie zahlen bei der Kasse.
La cumpărături (conversaţie)
1. Mă duc ȋntr-un magazin. > Ich gehe in einen Laden.
2. Vreau să cumpăr ceva. > Ich will etwas kaufen.
3. Ce doreşte domnul, doamna? > Was wünscht der Herr, die Frau?
4. O pereche de pantofi. > Ein Paar Schuhe.
5. Sunt din piele? > Sind sie aus Leder?
6. Cât costă? > Was kostet?
7. E prea scump! > Es ist zu teuer!
31
9. Aveti cămăşi, bluze? > Haben Sie Hemdem, Blusen?
10. Aş vrea ciorapi, mănuşi, o pălărie, o şapcă. > Ich möchte Socken, Handschuhe, einen Hut, eine Mütze.
11. Prea lungi, prea scurte, prea largi, prea strâmte. > Zu lang, zu kurz, zu weit, zu eng.
Despre ȋmbrăcăminte
Îmbrăcăminte - Kleidung:
blugii - die Jeans
bluza - die Bluse
cămaşa - das Hemd; tricoul - das Hemd, das T-Shirt
cămaşa cu mâneci scurte - das Kurzarmhemd
cămaşa cu mâneci lungi - das Langarmhemd
ciorapii - die Socke / der Strumpf
cizma, cizmele - der Stiefel, die Stiefel
costumul bărbătesc - der Anzug
costumul de baie - der Badeanzug
cravata - die Krawatte
fusta - der Rock
geaca - die Jacke
geaca sport - das Sakko
geanta - die Tasche
haina - der Mantel
lenjeria intimă - die Unterwäsche
die Unterhose = chiloţii
das Unterhemd = maieul
pantalonii - die Hose
pantalonii scurti - kurze Hosen
pantofii - die Schuhe; pantoful - der Schuh
pelerina de ploaie - der Regenmantel
pijamalele - der Schlafanzug
puloverul - der Pulli / der Pullover
rochia - das Kleid
sandala, sandalele - die Sandale, die Sandalen
sutienul - der BH / der Büstenhalter
Accesorii - Zubehör
ceasul - die Armbanduhr
cureaua - der Gürtel
eşarfa - der Schal
eşarfa pentru cap - das Kopftuch
mănuşa, mănuşile - der Handschuh, die Handschuhe
ochelarii - die Brille
ochelarii de soare - die Sonnenbrille
pălăria - der Hut
poşeta - die Handtasche
umbrela - der Regenschirm
Bijuterii - Schmuck
brăţara - das Armband
32
cercelul, cerceii - der Ohrring, die Ohrringe
inelul - der Ring
lanţul - die Halskette
Vocabular
scump – teuer; ieftin - billig
e prea scump - das ist zu teuer
nu vreau - ich will es nicht
o iau - ich nehme es
o pungă, vă rog - eine Tüte, bitte
Exercitiu: Pe baza textului de mai sus, alcătuiţi-vă un mic vocabular extrăgând cuvintele necunoscute.
Formulaţi propoziţii folosind cuvinte din această lecţie.
Lecţia 18
Propoziţii
1. Pălăria, şapca, căciula acoperă capul.
Der Hut, die Mütze, die Pelzmütze bedecken den Kopf.
3. Pe corp purtăm o camaşă. > Auf dem Leib tragen wir ein Hemd.
10. Îmi ȋnnod cravata. > Ich binde mir die Halsbinde um.
12. Încalţ şi descalţ pantofii. > Ich ziehe meine Schuhe an und aus.
Vocabular
leicht = uşor
schwer = greu
33
der Schneider, der Näher = croitorul
die Schneiderin, die Näherin = croitoreasa
warm = cald, călduros
kalt = rece
die Wolle = lâna
die Baumwolle = bumbacul
die Seide = mătasea
die Schürze = sorţul
die Sportschuhe
die Stiefel = cizmele
die Kleidung/ die Garderobe = hainele (garderoba)
die Kleider = hainele (pe bucăţi)
kurze Ärmel = mâneci scurte; lange Ärmel = mâneci lungi
kurze Hosen = pantaloni scurţi
das Kleid, die Kleider = rochia, rochiile
der Minirock
Exerciţiu
Răspundeţi la următoarele ȋntrebări:
Gramatică
Mă ȋmbrac. > Ich ziehe mich an. / Ich kleide mich an.
1. La propoziţia Ich ziehe mich an (Eu mă ȋmbrac), observăm că an este o particulă care se separă de verbul
ziehen şi se aşează la sfârşitul propoziţiei principale. Acestei reguli i se supun toate verbele cu particulă
separabilă.
2. Ich kleide mich an (= mă ȋmbrac) este forma reflexivă a verbului kleiden. El se conjugă astfel:
Prezent
ich kleide mich an wir kleiden uns an
du kleidest dich an ihr kleidet euch an
er kleidet sich an sie kleiden sich an
Imperfect
ich kleidete mich an wir kleideten uns an
du kleidete dich an ihr kleideten euch an
etc.
Imperativ
Kleidete dich! (Îmbracă-te!) Kleidet euch! (Îmbrăcaţi-vă!)
34
Lecţia 19
6. La dreapta şi la stânga sunt urechile. > Rechts und links sind die Ohren. (sg. Ohr)
7. Sub frunte sunt ochii. > Unter der Stirne sind die Augen. (sg. das Auge)
8. Sub nas este gura. > Unter der Nase ist der Mund.
9. Sub gură este bărbia. > Unter der Mund ist das Kinn.
10. La dreapta şi la stânga sunt obrajii. > Rechts und links sind die Wangen. (sg. die Wange)
11. Trunchiul constă din piept şi abdomen( burtă). > Der Rumpf besteht aus der Brust und der Bauch.
12. Corpul omenesc are patru membre: braţele şi picioarele. > Der menschliche Körper hat vier Glieder: die
Arme und die Beine.
13. Cele cinci simţuri se numesc: văzul, auzul, mirosul, gustul şi pipăitul. > Die fünf Sinne heißen: das
Sehen/ das Gesicht, das Gehör, der Geruch, der Geschmack und der Tastsinn.
Vocabular I
die Haut = pielea (pl. die Häute)
der Knochen = osul
der Muskel = muşchiul
das Blut = sângele
35
der Schädel = craniul
der Stirn = fruntea
die Lippe = buza;
die Oberlippe, die Unterlippe = buza superioară, buza inferioară
das Nasenloch = nara
der Zahn, (pl. die Zähne) = dintele \, dinţii
die Zunge = limba
der Gaumen = cerul gurii
das Zahnfleisch = gingia
das Kinn = bărbia
die Augenbraue = sprânceana
die Wimper = geana
der Kinnbacken = falca
Lecţia 20
Vocabular II
der Oberkiefer = maxilarul superior; der Unterkiefer = maxilarul inferior
das Ohrläppchen = lobul urechii
die Schläfe = tâmpla
die Bart = barba
der Schnurrbart = mustaţa
der Hals = gâtul
der Nacken = ceafa, grumazul
die Mandel = amigdala
der Rachen = faringele
der Kehlkopf = laringele
das Stimmband = coarda vocală
das Luftröhre = traheea
die Ader = vena
die Halsschlagader/ die Halspulsader = artera carotidă
die Hauptschlagader = artera aortă, die Hohlvene = vena cavă
das Rückgrat, die Wirbelsäule = coloana vertebrală, şira spinării
das Mark = măduva spinării
der Brustkorb = toracele; die Brust = pieptul
die Brustwarze = mamelonul
die Rippe = coasta
der Nabel = buricul
das Geschlechtsorgan = organul genital
die Gebärmutter = uterul
die Scheide = vaginul (dar şi teaca); das Glied = penisul
die Hüfte = şoldulul
der Schulter = umărul
die Schulterblatt = omoplatul
das Schlüsselbein = clavicula
der Arm = braţul; der Unterarm = antebraţul
der Ellbogen/ Ellenbogen = cotul
das Gelenk = articulaţia, ȋncheietura; das Handgelenk = ȋncheietura mâinii
die Hand = mâna
die Handfläche = palma, podul palmei
der Finger = degetul, das Fingerglied = falanga
36
der Nagel = unghia (pl. die Nägel)
der Hintern = fundul, şezutul
das Bein = piciorul (pl. die Beine)
der Oberschenkel = coapsa, der Unterschenkel = gamba
der Fuß (pl. die Füße) = piciorulul, laba piciorului
das Schienbein = tibia, das Wadenbein = peroneul
das Knie = genunchiul
der Knöchel, das Fußgelenk = glezna
das Zehe/ Zeh = degetul de la picior, der Zehennagel = unghia de la picior
die Ferse = călcâiul
der Bauch = burta
der Magen = stomacul
die Leber = ficatul
die Niere = rinichiul
die Lunge = plămânul
das Herz = inima
die Milz = splina
die Bauchspeicheldrüse = pancreasul
die Gallenblase = vezica biliară
die Galle = fierea
der Darm = intestinul
die Harnblase = vezica
der Nerv = nervul
2. Nu pot să mă scol, sunt bolnav. > Ich kann nicht aufstehen, ich bin krank.
7. Nu mă simt bine, domnule doctor! > Ich befinde/fühle mich nicht wohl, Herr Doktor!
11. Ce regim trebuie să ţin? > Was für eine Diät muss ich halten?
12. Medicul prescrie reţeta. > Der Arzt verschreibt das Arzneimittel.
37
Lecţia 21
Gramatică
Ich hole, ich holte, geholt –verbul holen (a lua, a aduce) este trecut prin cele trei timpuri de bază ale limbii
germane: indicativul prezent, imperfectul si participiul (cu ajutorul căruia alcătuim toate timpurile compuse).
Atenţie!
Când se ȋnvaţă verbele germane, este necesar ca acestea să fie ȋnsuşite/ memorate la toate cele trei timpuri de
bază.
Vocabular
schmutzig = murdar
ich will = vreau
sauber = curat
der Bach, die Bäche = pârâul
immer = totdeauna
die Reinlichkeit = curăţenia
Exercitiu
Traduceţi ȋn lb. germană propoziţiile de mai jos:
Un copil are mâinile murdare.
Copilul are faţa murdară.
Vecinul spune (sagt): „Tu nu eşti curat“.
Mie imi place (ich liebe) curăţenia.
38
B) Conversaţie la frizerie
1. Vă rog să mă bărbieriţi! > Ich bitte Sie, mich zu rasieren!
2. Luaţi loc, vă rog! > Bitte, nehmen Sie Platz!
3. Vă şi tundeţi? > Lassen Sie sich auch das Haar schneiden?
4. Vă place aşa? > Gefällt es Ihnen?
5. La tâmple vreau să am părul mai scurt. > An der Schläfen möchte ich das Haar kürzer haben.
6. Vreţi after-shave? > Wollen Sie After-shave?
7. Faceţi-mi cărare pe dreapta, pe stânga, pe mijloc!
Machen Sie mir einen Scheitel rechts, links, in der Mitte!
8. Nu mi-l tăiaţi prea scurt! > Schneiden Sie es nicht zu kurz!
9. Cât costă vopsitul părului? > Wie viel kostet Haare färben?
10. Vreau să îmi vopsesc părul. > Ich möchte meine Haare färben lassen.
10. Cât vă datorez? > Was bin ich schulding?
11. Cât costă totul? > Was kostet alles?
12. Poftiţi, vă rog, la casă! > Bitte, bei der Kasse!
Gramatică
În lb. germană, atunci când subiectul propoziţiei savârşeşte singur acţiunea, se foloseşte verbul respectiv.
(Ex: ich rasiere mich = mă bărbieresc singur).
Atunci când o persoană săvârşeşte acţiunea asupra subiectului, se foloseşte verbul lassen. (Ex: ich lasse mich
rasieren = ma bărbieresc la frizer).
Notă:
Extrageţi singuri din textul de mai sus termenii necunoscuţi. Memoraţi aspectele importante din conversaţie!
39
Lecţia 22
Adverbe de loc/Lokaladverbien
1.Wo ist das Fenster? -> Unde este fereastra?
2. Links! -> La stânga!
3. Ist die Wand links? -> Peretele este la stânga?
4. Das Bild ist nicht links! -> Tabloul nu este le stânga!
5. Es ist rechts. -> Este la dreapta.
6. Was ist oben? -> Ce este sus?
7. Oben ist der Decke. -> Sus este plafonul.
8. Was ist unten? -> Ce este jos?
9. Unten ist der Boden. -> Jos este podeaua.
10. Ist das Fenster vorn (e)? -> Fereastra este ȋn faţă?
11. Nein, vorn(e) ist die Tür. -> Nu, ȋn faţă este uşa.
12. Was ist hinten? -> Ce este ȋn spate?
13. Der Ofen ist hinten. -> Soba/ Cuptorul este ȋn spate.
14. Wo ist der Tisch? -> Unde este masa?
15. Der Tisch ist in der Mitte. -> Masa este la mijloc.
16. Wo bist du? -> Unde esti?
17. Ich bin hier. / Ich bin da. -> Eu sunt aici.
18. Wo ist der Hund -> Unde este câinele?
19. Der Hund ist dort. / De Hund ist da. -> Câinele este acolo.
Vocabular
da = aici, acolo
la stânga – links
la dreapta – rechts
sus – oben
jos – unten
la mijloc – in der Mitte
plafonul – die Decke
soba, cuptor – der Ofen (Backofen)
uşa – die Tür
Cuvinte noi
ȋn sus – aufwärts
ȋn jos – abwärts
ȋn lateral – seitwärts
40
ȋn fată – vorwärts
ȋn spate – rückwärts
spre casă– heimwärts
la deal, ȋn sus – bergauf
la vale – bergab
afară – draußen/raus
ex: Ich bin draußen.(poziţia mea e afară). Ich gehe raus. (mişcarea, adică eu ies afară)
ȋnăuntru – drinnen/rein.
ex: Ich bin drinnen. (poziţia mea e ȋnăuntru). Ich gehe rein. (mişcarea, eu intru undeva ȋnăuntru)
ex: Urc la deal, cobor la vale. >Ich gehe bergauf, ich gehe bergab.
Mergeţi un pas in faţă! > Gehen Sie einen Schritt vorwärts!
Adverbe de timp/Temporaladverbien
heute (astazi), Heute gehe ich ins Kino. > Astăzi merg la cinema.
morgen (dimineața), Wir sehen uns morgen. > Ne vedem mâine.
übermorgen (poimâine), ...
gestern (ieri), Ich bin gestern angekommen. > Am sosit ieri.
vorgestern(alaltăieri), ...
abend (seara, diseara), Ich fahre heute abend. > Diseară călătoresc.
damals (atunci, mai demult), Damals waren vieles besser. > Inainte era mai bine.
bald (curând), Ich komme bald zu dir. > In curând vin la tine.
sofort (imediat), Komm sofort her! > Vino imediat aici!
oft (des), Wie oft besuchst du deine Eltern?. > Cât de des iţi vizitezi parinţii?
schon (deja, in acest/acel moment), Du bist schon hier. > Tu eşti deja aici.
immer (întotdeauna, totdeauna, mereu), Du kommst immer spät. > Tu vii mereu târziu.
jetzt/nun (acum), Er geht jetzt. >El pleacă acum.
manchmal(câteodată), Er spielt manchmal Fußball. > El joacă fotbal câteodată.
später (mai târziu) Du kommst später. > Tu vii mai târziu.
gleich(imediat), Ich komme gleich. > Vin imediat.
Notă
Depistaţi singuri cuvintele noi si ȋnvăţaţi-le!
41
Lecţia 23
Cazurile substantivului
Tâmplarul, Pavel, are o masă.
Der Tischler, Pavel, hat einen Tisch. Nominativ. Cine? Ce? (Wer? Was?)
Substantivul
Cazul NOMINATIV - caracteristici
La cazul Nominativ substantivul ȋn limba germană nu are terminaţii şi sub această formă ȋl vei găsi ȋn
dicţionar.
Substantivul ȋn cazul Nominativ răspunde la ȋntrebările: WER? = Cine? WAS? Ce?
Ex: Andrei ist zu Hause. = Andrei este acasă. (Cine este acasă? => Andrei)
Sein Bruder ist Lehrer. = Fratele lui este profesor. ( Cine este profesor? => fratele lui )
Ex: Die Mutter trinkt der Cola. = Mama bea cola. (Ce bea mama? => Cola)
Er unterrichtet die Studentinnen. = El ȋnvată / le predă elevilor / studenţilor. ( Pe cine ȋnvată el? => pe
elevi )
42
Poate apărea si după alte verbe. Ex: Ich gebe der Mutter das Heft.= Ii dau mamei caietul. (mamei este
complement indirect Dativ + caietul este complement direct Acuzativ )
Declinarea substantivelor
Regulă: Substantivele feminine rămân neschimbate ȋn cursul declinării.
Cele masculine şi cele neutre capătă un -s (sau -es) la Genitiv, ȋn restul cazurilor ramânând neschimbate şi se
schimbă doar articolul.
Apoi, cazurile Nominativ şi Acuzativ sunt identice la substantivele feminine şi cele neutre.
Articolul masculin seamănă ȋn declinarea celorlalte cazuri cu cel neutru.
43
Lectia 24
Gramatică
Să ne reamintim pronumele personal din limba română ca să-l putem înţelege mai bine pe cel din limba
germană
44
singular plural
masculin feminin masculin feminin
persoana alui ei lor lor
III-a
Pronumele posesive
Singular Plural
al meu, a mea = mein, meine al nostru = unser, unsere, unser
al tau, a ta = dein, deine, dein al vostru = euer, eure, euer
al său = sein, seine, sein al lor = ihr, ihre, ihr
al ei, a sa = ihr, ihre, ihr
al D-stră = Ihr, Ihre, Ihr
Exercitiu
1. Habt …. den Mann gesehen? (voi)
2. Ich habe … vor einem Jahr kennengelernt. (pe tine)
3. Er liest ... Nachrichten. (nouă)
4. Wie heißen ...? (Dvs.)
45
Lecţia 25
A) Gramatică. Prepoziţii
Prepoziţiile sunt liantul dintre cuvinte. Exprimarea ar fi imposibilă fără aceste cuvinte. Cunoaşterea lor
asigură corectitudinea în exprimarea scrisă şi orală. Ele constitue un fel de tablă a înmulţirii, deci trebuie
învăţate de la bun început. Pentru orientare să spunem că există 5 grupe de prepoziţii:
Sg. Pl.
ich werde (eu devin) wir werden (noi devenim)
du wirst (tu devii) ihr werdet (voi deveniţi)
er, sie, es wird (el, ea devin) sie werden (ei, ele devin)
Pentru viitor se foloseşte verbul werden + infinitivul verbului de conjugat (deci ȋn acest caz werden este
verb auxiliar):
47
Lecţia 26
Gramatică
Imperfectul verbelor auxiliare
Lectură
Der Winter, der ist da,
Herbst und Sommer sind vergangen,
Winter hat schon angefangen;
Der Winter, der ist da.
Nun gibt es Eis und Schnee;
48
Blumenn bluhen an Fensterscheiben,
Sind sonst niergends aufzutreiben.
Nun gibt es Eis und Schnee.
Wie sind die Kinder froh!
Sehen jede Nacht im Träume
Sich schön unterm Tannenbäume.
Wie sind die Kinder froh!
Vocabular
sind vergangen = au trecut
schon = deja
sonst = altfel
hat angefangen = a ȋnceput
niergends = nicăieri
es gibt = se găseşte, este
sind aufzutreiben = se găsesc
das Eis = gheaţa
froh = vesel
der Schnee = zăpada
der Traum = visul, die Träume = visurile
die Blume, -en = floarea
die Fensterscheibe = geamul
sich sehen = se văd
blühen = a ȋnflori
unterm Tannenbaum = sub pomul de Crăciun
schön = frumos
Exercitiu
Traduceţi cu ajutorul vocabularului şi a cuvintelor ȋnsuşite până la lecţia de faţă poezia de mai sus.
49
Lecţia 27
Gramatică
In limba germană, adjectivele se aşază ȋntotdeauna ȋnaintea substantivelor.
Masculin singular
cu articolul hotărât der cu articolul nehotărât ein
N: der menschliche Körper ein menschlicher Körper
A: den meschlichen Körper einen meschlichen Körper
Masculin plural
N – A: die meschlichen Körper meschliche Körper
D: den meschlichen Körpern meschlichen Körpern
G: der meschlichen Körper meschlicher Körper
Feminin singular
cu articolul hotărât die cu articolul nehotărât eine
N – A: die große Stirn(e) eine große Stirne(e)
D – G: der großen Stirn(e) einer großen Stirne(e)
Feminin plural
N –A: die großen Stirnen große Stirnen
D: den großen Stirnen großen Stirnen
G: der großen Stirnen großer Stirnen
Neutru singular
50
cu articolul das cu articolul ein
N – A: das fröchliche Gesicht ein fröchliches Gesicht
D: dem fröchlichen Gesicht einem fröchlichen Gesicht
G: des fröchlichen Gesichtes eines fröchlichen Gesichtes
Neutru plural
N – A: die fröchlichen Gesichter fröchliche Gesichter
D: den fröchlichen Gesichtern fröchlichen Gesichtern
G: der fröchlichen Gesichter fröchlicher Gesichter
Observaţii
1.Nominativul şi acuzativul substantivelor feminine şi neutre sunt identice.
2.De asemenea, sunt identice cazurile nominativ şi acuzativ la toate genurile trecute la plural.
3.Apoi, nominativul adjectivelor cu articolele der, die, das primeşte terminaţia e pentru toate genurile.
4.Se mai observă că nominativul adjectivelor cu ein, eine, ein are terminaţia -r (de la der) la masculin, -e (de
la die) la feminin şi -s (de la das) la neutru.
Gramatică
Der Kranke (= bolnavul) este un substantiv derivat dintr-un adjectiv. Se va declina deci ca un adjectiv:
Singular Plural
N: der Kranke die Kranken
G: des Kranken der Kranken
D: dem Kranken den Kranken
A: den Kranken die Kranken
Exerciţiu
Declinaţi următoarele substantive derivate din adjective:
Der Gesunde (omul sănătos)
Das Kleine (micul).
Vocabular
Die Arbeit = munca
Die Kopfarbeit = munca intelectuală
51
Lecţia 28
Cuvinte noi
seltsam = ciudat
abladen = a descărca
der Tischler = tâmplarul
nebenan = alături
das Tränklein = băuturica
verordnen = a prescrie
backen = a coace
der Bäcker = brutarul
der Einwohner = locuitorul
die Feder = peniţa, dar şi pana
die Tinte = cerneala
das Papier = hârtia
die Kreide = creta
kochen = a găti, a fierbe
der Koch = bucătar
die Medizin = doctoria
gut = bun
besser = mai bun
der, die, das beste = cel mai bun
1. Exerciţiu
Încercaţi să construiţi propoziţii simple cu ajutorul cuvintelor de mai sus.
2. Exerciţiu
Raspundeţi ȋn germană la următoarele ȋntrebari:
Gramatică
Forma pasivă a verbelor ȋn limba germană se formează cu
Prezentul
ich werde bestraft (eu sunt pedepsit)
du wirst bestraft
er wird bestraft
etc.
Imperfectul
ich wurde bestraft (fusei pedepsit)
du wurdest bestraft
er wurde bestraft
etc.
Perfectul
ich bin bestraft worden (am fost pedepsit)
du bist bestraft worden
er, sie, es ist bestraft worden
etc.
53
ich war bestraft worden (fusesem pedepsit)
du warst bestraft worden
er war bestraft worden
etc.
Viitorul
ich werde bestraft werden (voi fi pedepsit)
du wirst bestraft werden
etc.
Observaţie
Persoana care exercită acţiunea este ȋnsoţită de particula von (cu dativul):
Ich werde von meinem Vater bestraft (= Sunt pedepsit de tatăl meu).
Lecţia 29
Despre călătorii
Vocabular
aeroportul - der Flughafen
agenţia de turism - das Reisebüro
autobuzul - der Bus
automobilul - das Auto
avionul - das Flugzeug
a ateriza - landen / zu landen
a călători - reisen
a merge cu bicicleta - radfahren
a zbura - fliegen / zu fliegen
bagajul - das Gepäck
barca - das Boot
bicicleta - das Fahrrad
biletele de avion - die Flugkarten
biroul de informaţii - das Auskunftsbüro
călătoria - die Reise
check-in - der Check-in / Abfertigung
decolare - der Abflug / start
destinaţia - die Destination / das Reiseziel
excursia - die Reise
gara - Bahnhof
geanta - die Tasche
hotelul - das Hotel / der Gasthof
maşina - der Wagen / PKW
(merge)pe jos - zu Fuss
metroul - die U-Bahn
motocicleta - das Motorrad
nava - das Schiff
oficiul vamal - das Zollamt
pasagerul - der Passagier / der Fahrgast
54
paşaportul - der Pass
plecările - die Abfahrt
pregătiţi de decolare - startbereit
ruta - die Route
scopul, ţelul - das Ziel
sosiri - die Ankunft
staţia de tren - der Bahnhof
strada - die Straße
strada principală - Hauptstraße
ţara - das Land
traficul auto - der Verkehr
trenul - der Zug
valiza - der Koffer
Propoziţii
1. Ador călătoriile.
Ich liebe das Reisen.
55
Lecţia 30
Gramatică
1. Întrebări cu pronume interogativ
In cazul acestor ȋntrebari, propoziţia interogativă ȋncepe cu pronumele interogativ, după care urmează verbul
de conjugat şi subiectul.
Bsp.:
Wann kommt sie aus Berlin zurück?
Wo liegt der höchste Berg Europas?
Wann?
Întrebare la c.c. de timp Wann kommt ihr aus Ungarn zurück?
Warum?
Întrebare la c. c. de cauză Warum schreibt sie mir keinen Brief?
Wie?
Întrebare la c.c. de mod Wie geht es Ihnen?
Wo? Wohin?
Întrebare la c. c. de loc Wo findet der Kurs statt? Wohin fahren wir morgen?
Wer? Was?
Întrebare la subiect Wer steht vor der Tür? Was läuft im Kino?
Wen? Was?
Întrebare la complementul direct (cazul acuzativ) Wen trifft er im Kaffeehaus?, Was sieht sie sich im Kino
an?
Wem?
56
Întrebare la complementul indirect (cazul dativ) Wem verdanken wir dieses Geschenk?
Wessen?
Întrebare la atribut (cazul genitiv) Wessen Telefon muss repariert werden?
Lecţia 31
Mesteşuguri şi mesteşugari
1. Meseriaşul.
Der Handwerker.
Meseriaşi şi unelte
strungarul = der Drechsler
măcelarul = der Fleischer
giuvaergiul = der Juwelier
tinichighiul = der Klempner
zugravul = der Maler
morarul = der Müller
lăcătuşul = der Schlosser
57
dulgherul = der Zimmermann
ţesătorul = der Weber
rindeaua = der Hobel
burghiul = der Bohrer
pila = die Feile
cuiul = der Nagel
pensula = der Pinsel
cleştele = die Zange
nicovala = der Amboss
ciocanul = der Hammer
târnăcopul = die Picke
strungul = die Drehbank
fierăstrăul = die Säge
lopata = die Schaufel
foarfecele = die Schere
şurubul = die Schraube
masa de lucru = die Werkbank
dalta = der Meissel
securea = die Axt
Exerciţiu
Răspundeţi ȋn limba germană la următoarele ȋntrebări, folosindu-vă de cuvintele recent ȋnvăţate, precum şi de
vocabularul imediat următor ȋntrebărilor:
Vocabular
die Zukunft = viitorul
der Beruf = cariera
wählen = a alege
die Wahl = alegerea
übereilen = a se pripi
entschlossen = hotărât
der Kaufmann = negustorul
der Entschluss = hotărârea
Exercitiu
Traduceţi: Ich will meinen Entschluss nicht übereilen!
58
Lecţia 32
Verbele modale
Verbele modale sunt dürfen, können, mögen, müssen, sollen şi wollen.
Cu ajutorul acestor verbe putem schimba conţinutul unei afirmaţii.
De exemplu există o mare diferenţă ȋntre
Ich muss gehen (Eu trebuie să plec) şi Ich darf gehen (Eu pot să plec).
müssen können dürfen sollen wollen mögen* möchten**
Präsens
ich muss kann darf soll will mag möchte
du musst kannst darfst sollst willst magst möchtest
er/sie/es/man muss kann darf soll will mag möchte
wir müssen können dürfen sollen wollen mögen möchten
ihr müsst könnt dürft sollt wollt mögt möchtet * mögen este folosit fără
verbul cu ȋnţeles de sine
sie/Sie müssen können dürfen sollen wollen mögen möchten
stătător – Ich mag dich.
Präteritum
ich musste konnte durfte sollte wollte mochte wollte ** möchten este de fapt
du musstest konntest durftest solltest wolltest mochtest wolltest conjunctivul II al verbului
er/sie/es/man musste konnte durfte sollte wollte mochte wollte mögen, dar este folosit la
wir mussten konnten durften sollten wollten mochten wollten timpul prezent ca verb
ihr musstet konntet durftet solltet wolltet mochtet wolltet modal cu ȋnţeles de sine
sie/Sie mussten konnten durften sollten wollten mochten wollten stătător, iar pentru formele
Partizip II de trecut se foloseşte verbul
wollen.
gemusst gekonnt gedurft gesollt gewollt gemocht gewollt
Konjunktiv II
müsste könnte dürfte sollte wollte möchte
59
1. Max will Automechaniker werden.
Max vrea să devină mecanic auto.
Lecţia 33
Lecţie recapitulativă
60
12. La masă şi în bucătărie
13. Vocabular alimente şi băuturi
14. In oraş, la poştă şi la bancă, în sat
15. La cumpărături, îmbrăcămintea
16. Corpul omenesc. La medic
17. Igiena corporală
18. La frizerie
19. Adverbele. Tipuri
20. Cazurile substantivului
21. Formele pronumelui
22. Prepoziţii
23. Imperfectul şi perfectul verbelor auxiliare
24. Declinarea substantivelor care sunt ȋnsoţite de adjective
25. Forma pasivă
26. Despre călătorii
27. Întrebări cu pronume interogativ
28. Meserii
29. Verbele modale
61