Ipt Repere Metodologice Domeniul Electromecanică 2022 2023

CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI
ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE
2022-2023
ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL ȘI TEHNIC
REPERE
METODOLOGICE ELECTROMECANICĂ
PENTRU CLASA a X- a
EXEMPLE ACTIVITĂȚI DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE
EXEMPLUL 1
Anul de studiu – clasa a X-a
Domeniul de pregătire profesională: Electromecanică
Modulul 1: Maşini, aparate şi elemente de automatizare
Tema: Defectele şi remedierile transformatorul electric monofazat.
Tip de activitate: de teorie/ de instruire practică
Rezultate ale învățării vizate
Cunoștințe Abilități Atitudini

6.1.5. Maşini electrice 6.2.9. Selectarea 6.3.3.Comunicarea/raportarea
utilizate în instalaţii componentelor maşinilor rezultatelor activităţilor
electromecanice (scheme electrice conform profesionale desfăşurate.
convenţionale, părţi documentaţiilor din 6.3.4. Asumarea initiativei în
componenete, utilizare, instalaţiile rezolvarea unor probleme.
rol funcţional, mărimi electromecanice.
caracteristice): 6.3.5. Responsabilizarea în
6.2.10. Verificarea asigurarea calităţii
- maşini de curent
componentelor maşinilor lucrărilor/sarcinilor
continuu
electrice. încredinţate.
-transformatorul electric
- maşini de curent 6.2.11. Selectarea 6.3.6. Demonstrarea spiritului
alternativ. maşinilor electrice în creativ în argumentarea
6.1.6. Documentaţia funcţie de domeniul de soluţiilor tehnice abordate.
tehnică specifică maşinilor utilizare şi de
electrice documentaţia tehnică.
6.1.10. Norme de 6.2.12.Utilizarea semnelor
Securitatea şi sănătatea în convenţionale în diverse
muncă şi prevenirea şi aplicaţii.
stingerea incendiilor
pentru lucrări în instalaţii
electromecanice.
6.1.11. Noţiuni de
Legislaţie pentru Protecţia
mediului înconjurător în
instalaţii electromecanice.
Activitate realizată prin metoda: ”Diagrama Ishikawa”(diagrama cauza-efect/os de

pește).
Scurtă descriere a metodei:
Metoda : ”Diagrama Ishikawa”( diagrama cauza-efect/os de pește) ne permite:
• ilustrarea grafică a legăturii dintre rezultatatul dorit și factorii ce au dus la apariția
acestuia;
• formarea unei imagini de ansamblu a cauzelor posibile ce au dus la o anumită
problemă sau efect.
Etapele metodei:
1. Definirea problemei – sub forma unei întrebări “DE CE ?”– metoda imită scheletul
unui peşte iar problema se notează în ,,capul” peștelui. Este important ca toți membrii
grupului să agreeze formularea problemei.
2. Construirea “scheletului” – Identificați cauzele posibile și grupați-le în categorii
principale - nu mai mult de 4- 6 (exemplu: părţi coponente, parametrii, echipamente,
proceduri, SDV-uri, norme de SSM etc. ). Fiecare dintre aceste categorii majore va fi
explorată în detaliu. Subcauzele identificate sunt pozitionate pe “oasele” principale.
Pentru fiecare categorie, continuați să vă întrebați “De ce?- s-a întâmplat acest
lucru?”
3. Analiza informațiilor - evaluează fiecare cauză majoră și posibile cauze detaliate
asociate cu aceasta. Marchează cu culoare distinctă elementele cele mai promiţătoare în
acest sens, pentru investigarea ulterioară.
4. Plan de acţiune - crează un plan de acțiuni pentru rezolvarea cauzei încercuite.
Reține că pot fi mai multe cauze posibile care interacționează în crearea problemei. Planul
de acțiune trebuie să ia în considerare aceste interdependențe.
Avantajele metodei:
- permite sortarea ideiilor propuse în mai multe categorii;
- dezvoltă capacitatea de analiză, asociere, argumentare şi a localiza
blocajele în procesul de rezolvare a problemei;
- permite o mai bună înţelegere a temei propuse prin abordarea celor “ 5 De
Ce?”;
- permite elevilor să îşi organizeze gândurile în mod simplu, vizual;
- dezvoltarea capacităţii de comunicare, de lucru în echipă.
Dezavantaje:
- consum mare de timp;
- necesită sprijin pentru a depăşi cunoştinţele la un moment dat ale
investigatorului deoarece nu poate găsi cauze pe care nu le cunoaşte.
- rezultatele nu sunt repetabile; abordările privind cauzele unui fenomen sau
problemă pot fi diferite pentru persoane diferite.
Mod de organizare a activității/a clasei: frontal cu toată clasa.
Resurse materiale: tablă/ tablă SMART, cretă, marker, instrumente de scris, fişă de
documentare.
Durată: 30 minute
Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales:
- Etape de lucru:
o în cadrul lecţiei “Defectele şi remedierile transformatorului electric monofat” se va
analiza tema : “Transformatorul monofazat din laborator nu funcţionează pentru că
nu a fost reparat la timp”, şi a metodei aplicate la clasă – Metoda ”Diagrama
Ishikawa”( diagrama cauza-efect/ os de pește),
o metoda imită scheletul unui peşte iar problema se notează în ,,capul” peștelui –
,,Transformatorul monofazat nu funcţionează ”.
o se parcurg paşii metodei referitoare la tema data folosind tehnica celor “ 5 De ce?“.
1. De ce? – pentru că nu a fost înlocuită înfăşurarea defectă a transformatorului

electric monofazat;
2. De ce ? - pentru că nu s-a rebobinat înfăşurarea transformatorului electric
monofazat din laborator;
3. De ce ? - pentru că nu s-au respectat etapele procesului tehnologic de înlocuire
a înfăşurării defecte;
4. De ce ? – pentru că nu s-au respectat normele de Sănătatea şi securitatea
muncii/pe operaţii;
5. De ce? – pentru că nu am avut SDV-uri corespunzătoare pentru demontarea/
montarea transformatorului electric monofazat.
o se notează pe oasele de peşte, răspunsurile legate de selectarea SDV-urilor necesare

remedierii defectului, a normelor de SSM, de selectarea materialelor şi a aparatelor
necesare remedierii defectelor şi a etapelor parcurse în procesul tehnologic de
remediere a defectelor constatate.
o clasa analizează informaţiile şi notează modalitatea cea mai sigură şi rapidă de
remediere a defectului identificat respectând etapele procesului tehnologic şi a
normelor de Sănătatea şi securitatea muncii.
Ex. Se va realiza o procedură privind remedierea defectelor transformatoarelor
electrice din laboratorul de electrotehnică.
o Se propune, în urma analizei, care sunt paşii de urmat în cadrul unui plan de
remediere a defectului transformatorului electric monofazat.
Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:

Analizarea rezultatelor aplicării metodei ”Diagrama Ishikawa”( diagrama cauza-
efect/ os de pește) permite profesorului să identifice achiziţiile elevilor, lacunele şi
noţiunile greşit înţelese astfel încât să-şi reorganizeze activităţile didactice pentru
remediere/recuperare a competenţelor pe care elevii nu le-au dobândit.
Măsuri pentru remedierea/ recuperarea rezultatului învăţării:
- diversificarea metodelor de predare-învăţare-evaluare, cu accent pe
învăţarea centrată pe elev.
- aplicarea la clasă a fişelor de lucru/ fişe de laborator care să permită tratarea
diferenţiată a elevilor în funcţie de nivelul şi stilurile de învăţare ale acestora.
- aplicarea unor fişe de lucru, care urmăresc parcurgerea temelor propuse de
la general la particular, de la noţiuni simple la cele complexe.
- evaluarea continuă şi periodică a elevilor prin fişe de evaluare utilizând itemi
de tip subiectivi, obiectivi şi semiobiectivi.
Referințe web/bibliografie:
1. Moise C., Seghedin E., - Metodele de învățământ., Cucoș C. (coord.), Psihopedagogie
pentru examenele de definitivare și grade didactice, Polirom 2009 , pag . 380-381
2. Bichir N., Mihoc D., Boţan C., Hilohi S.,- Maşini aparate şi acţionări- Manual pentru
clasele a XI-a şi a XII-a, licee industriale şi şcoli profesionale, Didactică şi Pedagogică,
RA., Bucureşti , 1995.
3. Mirescu S.C., Mareş F., Bălăşoiu T.- Maşini electrice şi acţionări - Teste pentru
Examenul Naţiopnal de Bacalaureat şi Olimpiadele Interdisciplinare Tehnice,
Economică Preuniversitaria, Bucureşti 2000.
INSTRUMENT DE EVALUARE
 Anul de studiu – Clasa a X-a
 Domeniul de pregătire profesională: Electromecanică
Tema: Transformatorul electric monofazat
Rezultate ale învățării vizate:

6.1.5. Maşini electrice 6.2.9. Selectarea 6.3.3.Comunicarea/raporta
utilizate în instalaţii componentelor maşinilor rea rezultatelor
electromecanice (scheme electrice conform activităţilor profesionale
convenţionale, părţi documentaţiilor din desfăşurate.
componenete, utilizare, rol instalaţiile 6.3.4. Asumarea initiativei
funcţional, mărimi electromecanice. în rezolvarea unor
caracteristice):
6.2.10. Verificarea probleme.
- maşini de curent continuu
componentelor maşinilor 6.3.5. Responsabilizarea în
- transformatorul electric
electrice. asigurarea calităţii
- maşini de curent alternativ.
6.1.6. Documentaţia tehnică 6.2.11. Selectarea lucrărilor/sarcinilor
specifică maşinilor electrice maşinilor electrice în încredinţate.
6.1.10. Norme de Securitatea funcţie de domeniul de 6.3.6. Demonstrarea
şi sănătatea în muncă şi utilizare şi de spiritului creativ în
prevenirea şi stingerea documentaţia tehnică. argumentarea soluţiilor
incendiilor pentru lucrări în 6.2.12.Utilizarea tehnice abordate.
instalaţii electromecanice. semnelor convenţionale
6.1.11. Noţiuni de Legislaţie în diverse aplicaţii.
pentru Protecţia mediului
înconjurător în instalaţii
electromecanice.
Tip de evaluare: test
Mod de organizare a activității/clasei: Individual
Resurse materiale: fişă test, creion, hârtie

FIŞĂ TEST
Toate subiecctele sunt obligatorii.

Se acorda 10 puncte din oficiu
Timp de lucru: 25 min
Subiectul I 25 puncte
Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos, scrieţi pe foia de răspunsuri, litera
corespunzătoare răspunsului crect.
1. Transformatorul electric monofazat are înfăşurarea primară alimentată în:

a. curent continuu
b. numai în curent continuu
c. curent alternativ
d. curent alternativ sau current continuu.
2. După natura izolaţiei conductoarele de bobinaj se clasifică în conductoare cu

izolatie:
a. emailată, hârtie, fire textile,
b. emailată, hărtie, fire textile, fire de sticlă,
c. emailată, hărtie, fire de sticlă,
d. emailată, hartie.
3. Care din simbolurile de mai jos reprezintă transformatorul monofazat:
4. Miezul feromagnetic la un transformator monofazat este realizat din:

a. coloane din fier masiv,
b. tole de tablă electrotehnică,
c. tole din fier masiv,
d. juguri din fier masiv.
5. Transformatorul electric este alcătuit dintr-un sistem de înfăşurări electrice imobile

unele faţă de altele între care are loc un transfer de energie electrică prin:
a. contact electric,
b. efect Joule,
c. inducţie electrică,
d. inducţie electromagnetică.
Subiectul II 36 puncte
II.1. Scrieţi pe foaia cu răspunsuri, informaţia corectă care completează spatiile libere:
Transformatorul electric este un sistem ………………(a)…………… static, utilizat

pentru modificarea ……………(b)…… energiei primite de la o reţea de curent alternativ
şi…………………(c)………… acesteia pentru o altă reţea de
………………(d)………….….Parametrii modificaţi sunt : ………(e)………………..,
………(f)……………… şi …………………(g)…………………., păstrându-se …………(h)……………..
constanta.
II.2 Citiţi cu atenţie , afirmaţiile următoare numerotate cu cifre de la 1-4. Pentru fiecare
dintre afirmaţiile de la 1-4, scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, cifra corespunzătoare enunţului
şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată, sau litera F, dacă
apreciaţi că afirmaţia este falsă.
1. Se numeşte transformator ridicător de tensiune, acel transformator la

care tensiunea secundară este mai mare decât cea primară.
2. Trasformatoarele electrice monofazate nu funcţionează pe principiul
inducţiei electromagnetice.
3. Autotransformatorul este un transformator la care înfăşurarea de joasă
tensiune este o parte din înfăşurarea de înaltă tensiune.
4. Răcirea transformatoarelor se poate face natural (cu aer sau ulei) sau
forţat (cu ventilatoare respectiv agitatoare).
Subiectul III 34 puncte
III.1. Ȋn imaginea următoare avem prezentate transformatoarele monofazate.

Precizaţi elementele constructive ale acestora:
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………........................................…
III.2. Precizaţi datele nominale ale unui transformator monofazat:............................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
Barem de corectare și notare
Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I 25 puncte
Se acordă 5 puncte, pentru fiecare răspuns corect.
1– c, 2-b, 3- a, 4 –b, 5 –d
II.1. a – Electromagnetic; b- parametrilor ; c- transformarea; d - de curent

alternatv; e – tensiunea; f- intensitatea; g- numărul de faze; h- frecvenţa.
II.2. 1.-A; 2- F; 3.-A; 4- A

III.1. Răspuns corect: 16 puncte

Elementele constructive ale unui transformator electric sunt: miez magnetic,
înfăşurare primară, înfăşurare secundară, schelă de prindere, borne de legătură, plăcută
indicatoare, carcasă.
Pentru răspunsul corect se acordă 16 puncte. Pentru un răspuns incomplet se acordă 8

puncte. Pentru răspunsul lipsă se acordă 0 puncte.
III.2. Răspuns corect:

Datele nominale pe plăcuţa indicatoare sunt: tipul constructiv, puterea nominală,
curentul nominal, tensiunea nominală din primar, tensiunea nominală din secudar,
puterea nominală, raportul nominal de transformare, frecvenţa şi randamentul.
Pentru răspunsul corect se acordă 10 puncte. Pentru un răspuns incomplet se acordă 5

puncte. Pentru răspunsul lipsă se acordă 0 puncte.
Tip de evaluare: PROBĂ PRACTICĂ PENTRU INSTRUIRE PRACTICĂ
Datele de identificare pentru proba practică/lucrarea de laborator

 Anul de studiu: Clasa a X-a
Mod de organizare a activității/clasei:

Individual sau în grupe de 2 elevi
Resurse materiale:
Fişă de lucru, transformator monofazat, platforme de lucru cu transformatoare
monofazate.
Durată: 50 minute
Rezultate ale învățării vizate:

6.1.5. Maşini electrice utilizate 6.2.9. Selectarea 6.3.3.Comunicarea/rapo
în instalaţii electromecanice componentelor maşinilor rtarea rezultatelor
(scheme convenţionale, părţi electrice conform activităţilor profesionale
componenete, utlizare, rol documentaţiilor din desfăşurate.
funcţional, mărimi instalaţiile 6.3.4. Asumarea
caracteristice): electromecanice. initiativei în rezolvarea
- maşini de curent continuu
6.2.10. Verificarea unor probleme.
-transformatorul electric
componentelor maşinilor 6.3.5. Responsabilizarea
- maşini de curent alternativ.
electrice. în asigurarea calităţii
6.1.6. Documentaţia tehnică
specifică maşinilor electrice 6.2.11. Selectarea lucrărilor/sarcinilor
6.1.10. Norme de Securitatea şi maşinilor electrice în încredinţate.
sănătatea în muncă şi funcţie de domeniul de 6.3.6. Demonstrarea
prevenirea şi stingerea utilizare şi de spiritului creativ în
incendiilor pentru lucrări în documentaţia tehnică. argumentarea soluţiilor
instalaţii electromecanice. 6.2.12.Utilizarea semnelor tenice abordate.
6.1.11. Noţiuni de Legislaţie convenţionale în diverse
pentru Protecţia mediului aplicaţii.
înconjurător în instalaţii
electromecanice.
Tema probei practice
Demontarea unui transformator monofazat şi remedierea defectelor constatate.

Elevii vor primi o fişă de lucru care conţine Cerinţele/ sarcinile de lucru minime, iar
profesorul v-a avea la dispozitie „Grila de evaluare”.
FIŞĂ DE LUCRU pentru rezolvarea probei practice.
Cerințe/Sarcini de lucru
 Alegerea sculelor şi dispozitivelor necesare demontării transformatorului monofazat.

 Identificarea elementelor componente demontate după categorii de elemente:
conductoare, magnetice, izolatoare şi mecanice.
 Identificarea defectului.
 Alegerea componentelor necesare pentru remedierea defectului.
 Specificarea rolului componentelor transformatorului indicând defectele posibile.
 Alegerea componentelor necesare pentru remedierea defectului.
 Montarea componentelor pentru repararea transformatorului monofazat.
 Verificarea funcţionalităţii transformatorului monofazat.
 Respectarea normelor de Sanatatea şi securitatea muncii specifice, PSI şi de
gestionarea deşeurilor.
Tema Demontarea unui transformator monofazat şi

remedierea defectelor constatate.
Cerințe/Sarcini de lucru Răspunsuri elev Observaţii
Alegera sculelor şi
dispozitivelor necesre
remedierii defectului
Elemente componente ale
transformatorului
monofazat
Defecte ale
transformatorului
monofazat
Norme de Sănătatea şi
securitatea muncii
Norme de gestionarea
deşeurilor.
Grila de evaluare
Punctaj pe
Criterii de evaluare Punctaj Indicatori de evaluare
indicator
1. Primirea şi 30 1.1. Alegerea sculelor şi dispozitivelor 10 p
planificarea sarcinii de puncte necesare demontării/ montării
lucru transformatorului monofazat.
1.2. Alegerea componentelor necesare 10 p
pentru remedierea defectului
transformatorului monofazat.
1.3. Citirea plăcuţei indicatoare a 10 p
transformatorului monifazat precizând
mărimile care intervin.
2. Realizarea sarcinii de 50 2.1. Montarea componentelor defecte ale 10 p
lucru puncte transformatorului monofazat.
2.2. Respectarea etapelor procesului 20 p
tehnologic de remediere a defectelor
transformatorului monifazat.
2.3. Verificarea funcţionalităţii 10 p
transformatorului monofazat.
2.4. Respectarea normelor de sănătate și 10 p
securitate în muncă PSI şi gestionarea
corespunzătoare a deşurilor.
3. Prezentarea sarcinii 20 3.1. Identificarea elementelor 5p
de lucru puncte componente ale unui transformator
monofazat.
3.2. Specificarea rolului componentelor 10 p
transformatorului monofazat. Precizarea
lucrărilor de reparaţii şi verificare
specifice defectelor localizate.
3.2. Utilizarea vocabularului de 5p
specialitate în prezentarea sarcinii de
lucru
Recomandări privind resurse educaționale deschise:

Analizarea rezultatelor aplicării lucrării practice la clasă permite profesorului să
identifice achiziţiile elevilor, a lacunelor şi a noţiunilor greşit înţelese astfel încăt să-şi
reorganizeze activităţile didactice pentru remediere/ recuperare a competenţelor pe care
elevii nu le-au dobândit.
Măsuri pentru remedierea/ recuperarea rezultatului învăţării:
- diversificarea metodelor de predare-învăţare-evaluare, cu accent pe învăţarea
centrată pe elev.
- aplicarea la clasă a fişeor de lucru pentru proba practică care să permit
tratarea diferenţiată a elevilor în funcţie de nivelul şi stilurile de învăţare ale
acestora.
- aplicarea unor fişe de lucru pentru proba practică, care urmăresc parcurgerea
temelor propuse de la general la particular, de la noţiuni simple la cele
complexe.
- evaluarea continua şi periodică a elevilor prin lucrări practice care să permită
profesorului urmărirea modului în care au fost dobândite competenţele
practice .
1. Bichir N., Mihoc D., Boţan C., Hilohi S.- Maşini aparate şi acţionări- Manual pentru
clasele a XI-a şi a XII-a, licee industriale şi şcoli profesionale, Didactică şi pedagogică,
RA.., Bucureşti , 1995.
2. Mirescu S.C., Mareş F., Bălăşoiu T.- Maşini electrice şi acţionări - Teste pentru
Examenul Naţiopnal de Bacalaureat şi Olimpiadele Interdisciplinare Tehnice,
Economică Preuniversitaria, Bucureşti 2000.
EXEMPLUL 2
Domeniul de pregătire profesională: Electromecanica
Tema: Executaţi un circuit de acţionare a unui motor asincron trifazat cu ajutorul unui
senzor inductiv
Tip de activitate: de instruire practică
Rezultate ale învăţării vizate

6.1.1. Componente ale 6.2.1. Selectarea subansam 6.3.1. Colaborarea cu
aparatelor electrice: blurilor aparatelor electrice; membrii echipei de lucru
contacte electrice, 6.2.3. Montarea componentelor în scopul îndeplinirii
izolatoare şi piese izolante, aparatelor electrice con form sarcinilor de la locul de
miezuri magnetice, documentaţiei tehnice; muncă;
electromagneţi. 6.3.3. Comunicarea /
6.2.4. Utilizarea corectă în
6.1.2. Documentaţie tehni comunicare a vocabularului co raportarea rezultatelor
că pentru aparate electrice mun şi a celui de specialitate; activităţilor profesionale
6.1.3. Aparate electrice de desfăşurate;
6.2.5. Decodificarea simbo lurilor
comutaţie, de comandă, de standardizate ale apa ratelor 6.3.4. Asumarea iniţiativei
reglare, de protecţie, electrice de comutaţie, de în rezolvarea unor
auxiliare comandă, de reglare, de probleme;
6.1.4. Documentaţie tehni protecţie şi auxiliare; 6.3.5. Responsabilizarea
că specifică montării 6.2.6. Selectarea aparate lor în asigurarea calităţii
aparatelor electrice electrice în funcţie de domeniile lucrărilor / sarcinilor
6.1.7. Elemente de de utilizare şi de documentaţia încredinţate;
automatizare din instalaţii tehnică 6.3.6. Demonstrarea
le electromecanice: traduc 6.2.7. Montarea aparatelor e spiritului creativ în
toare, elemente de compa lectrice în circuite electrice argumentarea soluţiilor
raţie, regulatoare automa simple; tehnice abordate;
te, elemente de execuţie;
6.2.8. Utilizarea documenta ţiei
6.1.8. Documentaţie tehni tehnice pentru executarea
că specifică elementelor de lucrărilor de montare a
automatizare aparatelor electrice;
6.1.9. Scheme electrice de 6.2.14. Selectarea elementelor
forţă conţinând aparate de automatizare;
electrice, maşini electrice şi
6.2.15. Utilizarea elementelor de
elemente de automatiza re;
automatizare în instalaţii
6.1.10. Norme de Securitate electromecanice conform
şi Sănătate în Muncă şi documentaţiei;
Preveni rea şi Stingerea
6.2.19. Executarea de scheme
Incendiilor pentru lucrări în
electrice de forţă conţinând
instalaţii electromecanice.
aparate electrice, maşini
electrice şi elemente de
automatizare.
Activitate realizată prin metodă de acţiune efectivă – lucrare practică

Ca metodă instructiv-educativă, lucrarea practică reprezintă o succesiune de etape în care
predomină acţiunea operaţională reală. Metoda valorifică resursele dezvoltate prin
exerciţiu şi algoritmizare, integrându-le la nivelul unor activităţi de instruire cu obiective
specifice de ordin productiv. În acelaşi timp, lucrarea practică reprezintă o metodă de
cercetare care permite elevilor confruntarea directă cu o situaţie reală care favorizează
cunoaşterea inductivă.
Mod de organizare a activităţii /a clasei:

Grupe de 3 – 4 elevi
Resurse materiale:
Panouri didactice cuprinzând contactor, întreruptoare automate (siguranţe automate),
releu intermediar (oricare variantă constructivă în afara celei prezentate în fişă), releu
termic, motor electric, butoane, senzor inductiv de proximitate, sursă de c.c. 12 V
Durată: 120 minute
Modalitatea de aplicarea metodei pentru conţinutul ales:

- Etape de lucru:
o Se prezintă schemele de acţionare de mai jos de către cadrul didactic
o Se prezintă releul intermediar şi configuraţia pinilor
o Se prezintă senzorul inductiv şi fişa tehnică a acestuia (este indicat să fie lăsaţi elevii
să o parcurgă pentru a se dezvolta şi competenţa de utilizare a informaţiilor în limbi
de circulaţie internaţională)
o Se explică de către cadrul didactic cerinţa de lucru, respectiv
– Să se completeze schema dată cu un buton de oprire pe circuitul de comandă al
releului intermediarşi contactul normal închis al releului termic pe circuitul de
comandă al contactorului Q2
– Aplicaţi pe standul de lucru aparatele de pe schema dată, inclusiv releul termic
– Executaţi montajul conform schemei de la punctul 1 respectând următoarele
aspecte:
a) circuitul de comandă a senzorului
b) circuitul de comandă al contactorului
c) circuitul de forţă
– Verificaţi împreună cu cadrul didactic funcţionalitatea circuitului
– Respectaţi normele de tehnica securităţii în muncă
Releu intermediar
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Interpretarea celor trei scheme date
10 p
planificarea sarcinii de puncte din fişă şi a interdependenţei dintre ele.
lucru
1.2. Analiza sarcinii de lucru şi
10 p
identificarea soluţiei de rezolvare.
1.3. Alegerea S.D.V-urilor necesare
executării sarcinilor de lucru, a aparatelor
electrice, a maşinii electrice, a surselor de 15 p
tehnsiune, a senzorului inductiv conform
schemei de acţionare
2. Realizarea sarcinii de 50 2.1. Reprezentarea butonului de oprire pe
3p
lucru puncte circuitul de alimentare al senzorului
2.2. Reprezentarea contactului normal
închis al releului termic pe circuitul de 3p
comandă al releului.
2.3. Aplicarea aparatelor electrice pe
6p
platforma / standul de lucru
2.4. Executarea montajului prin legarea
conductoarelor conform schemei de 20 p
acţionare date şi respectarea polarităţilor.
2.5. Verificarea circuitelor înainte de a fi
8p
puse sub tensiune
2.6. Funcţionalitatea montajului 6p
2.7. Respectarea normelor de sănătate și
4p
securitate în muncă
3. Prezentarea sarcinii 15 3.1. Calitatea şi aspectul lucrării realizate
8p
de lucru puncte
3.2. Utilizarea vocabularului de
specialitate în prezentarea sarcinii de 7p
lucru
Forma completată a schemei care se evaluează
Mareş, F. - Echipamente electrice, Auxiliar curricular, cl. a

X-a, domeniul electric, 2010
*** - Fişă tehnică senzor inductiv de proximitate
*** - Fişă tehnică releu intermediar PYF11A
*** - Didactica sau ştiinţa procesului de învăţământ,
suport
curs,https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc
=s&source=web&cd=&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwj
Gq-
D7qtn5AhWWhP0HHfRmC5oQFnoECAgQAQ&url=https
%3A%2F%2Fdppd.tuiasi.ro%2Fwp-
content%2Fuploads%2F2020%2F01%2FPedagogie-II-
suport-de-
curs.pdf&usg=AOvVaw0O2vZgFtKKhdglyDr2wrRg
Anul de studiu – Clasa a X-a
Domeniul de pregătire profesională :Electromecanică, Masini, Utilaje, Instalaţii
Tip de evaluare: probă practică pentru activitatea de laborator (PROFICAD)
Mod de organizare a activității/clasei: individual la calculator

Resurse materiale: Calculator
Durată: 50 minute

6.1.9 Scheme 6.2.17 Desenarea schemelor 6.3.5 Responsabilizarea in asigurarea
electrice de forţă electrice pentru diverse calităţii lucrărilor/sarcinilor încredinţate
conţinând aparate aplicaţii conform 6.3.6 Demonstrarea spiritului creativ în
electrice, maşini documentaţiei tehnice argumentarea soluţiilor tehnice abordate
electrice şi 6.2.18 Utilizarea de 6.3.7 Asumarea în cadrul echipei de la
elemente de programe informatice locul de munca, a responsabilităţii pentru
automatizare. pentru desenarea schemelor sarcina de lucru primită
electrice
Tema probei practice:

Executaţi în PROFICAD schema electrică de forţă, schema electrică de comandă pentru
pornirea simplă a unui motor electric trifazat cu rotorul în scurtcircuit şi inversarea sensului
de rotaţie a motorului asincron utilizând elementele de mai jos :
Sarcini de lucru
1.Identificati elementele din schema electrica de forţă şi de comandă
a. pentru pornirea simpla a unui motor electric trifazat cu rotorul în scurtcircuit.
b. pentru inversarea sensului de rotaţie a motorului asincron trifazat.
2.Desenaţi in PROFICAD
a. schema electrică de forţă pentru inversarea sensului de rotaţie unui motor electric
trifazat cu rotorul în scurtcircuit.
b. schema electrică de comandă pentru pornire simplă a unui motor electric trifazat cu
rotorul în scurtcircuit.
3.Precizeaza denumirea şi rolul elementelor schemei electrice
a. de forţă pentru inversarea sensului de rotaţie a motorului asincron trifazat (e3,e4,e5
;a R-A S-B T-C ;
C1R-A S-B T-C ; C2R-A S-B T-C ; eR-A S-B T-C ; M ).
e3,e4,e5 - Denumire...............................................................................
- Rol.......................................................................................
aR-A S-B T-C - Denumire...............................................................................
- Rol........................................................................................
C1R-A S-B T- - Denumire................................................................................

C
- Rol.........................................................................................
C2R-A S-B T- - Denumire................................................................................

C
- Rol.........................................................................................
eR-A S-B T-C - Denumire................................................................................
- Rol.........................................................................................
M - Denumire................................................................................
- Rol.........................................................................................
b. de comandă pentru pornirea simplă a unui motor electric trifazat cu

rotorul în scurtcircuit (e1,e2 ; e1-3; BO7-9; BP6-8; C2-4; C1-0 ).
e1,e2 - Denumire.............................................................................
- Rol.....................................................................................
e1-3 - Denumire............................................................................
- Rol.....................................................................................
BO7-9 - Denumire............................................................................
- Rol.....................................................................................
BP16-8 - Denumire............................................................................
- Rol....................................................................................
C12-4 - Denumire............................................................................
- Rol.....................................................................................
C1-0 - Denumire............................................................................
- Rol.....................................................................................
Grila de evaluare
Punctaj Punctaj
Criterii de
Punctaj Indicatori de evaluare pe realizat
evaluare
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Organizarea ergonomică a locului de 10p
planificarea puncte muncă
sarcinii de lucru
1.2. Recunoaşterea elementelor schemelor 20p
electrice de forţă şi de comandă
1.3. Recunoaşterea tipului de motor din 5p
schema de lucru
2. Realizarea 50 2.1. Realizarea desenului de executie/ 20p
sarcinii de lucru puncte schemei
2.2. Precizarea elementelor componente 12p
2.3. Precizarea rolului elementelor 12p

componente ale schemei
2.4. Respectarea normelor de sănătate și 6p
3. Prezentarea 15 3.1. Argumentarea rolului aparatelor, 6p
sarcinii de lucru puncte masinilor si elementelor de automatizare
din schema se lucru
3.2. Utilizarea vocabularului de specialitate 9p
în prezentarea sarcinii de lucru
Barem de corectare
Sarcina 1a.
Schema electrică pentru PORNIREA DIRECTĂ a unui motor asincron trifazat.
a.Schema electrică de forță b.Schema electrică de comandă
Sarcina 1b.
Schema electrică pentru INVERSAREA SENSULUI DE ROTATIE A MOTORULUI ELECTRIC
a.Schema electrică de forță b.Schema electrică de comandă

Sarcina 2.a. Desenaţi în PROFICAD schema electrică de forţă pentru inversarea sensului
de rotaţie unui motor electric trifazat cu rotorul în scurtcircuit.
Sarcina 2.b. Desenaţi în PROFICAD schema electrică de comandă pentru pornire simplă
a unui motor electric trifazat cu rotorul în scurtcircuit.
Sarcina 3.a. Denumirea şi rolul elementelor schemei electrice de forţă pentru inversarea
sensului de rotaţie a motorului asincron trifazat
e3,e4,e5 - Denumire: siguranțe fuzibile;
- Rol : protejează instalația la scurtcircuit;
aR-A S-B T-C - Denumire: contactele întrerupătorului trifazat;
- Rol: închide circuitul de alimentare cu tensiune a motorului electric ;
C1R-A S-B T-C - Denumire : contactele principale ale contactorului C1;
- Rol: alimentează sau întrerupe alimentarea cu tensiune a motorului electric
la funcționarea în sensul 1;
C2R-A S-B T-C - Denumire: contactele principale ale contactorului C2;
- Rol : alimentează sau întrerupe alimentarea cu tensiune a motorului electric
la funcționarea în sensul 2;
eR-A S-B T-C - Denumire : contactele principale (lamelele bimetalice) ale releului termic;
- Rol : protejează motorul la supracurenți de suprasarcină;
M - Denumire : motor electric asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit;
- Rol :
Sarcina 3.b. Denumirea şi rolul elementelor schemei electrice de comandă pentru pornirea
simplă a unui motor electric trifazat cu rotorul în scurtcircuit
e1,e2 - Denumire : siguranțe fuzibile
- Rol : protejează instalația la scurtcircuit;
e1-3 - Denumire : contact de comandă normal închis al releului termic ;
- Rol: întrerupe alimentarea cu tensiune a bobinei contactorului la
suprasarcină;
BO7-9 - Denumire : contactul normal închis al butonului de oprire ;
- Rol: întrerupe alimentarea cu tensiune a bobinei contactorului la activarea
butonului;
BP16-8 - Denumire : contactul normal deschis al butonului de pornire ;
- Rol: alimentează cu tensiune bobina contactorului când butonul este
activat;
C12-4 - Denumire : contact de comandă al contactorului C1 (contact de
automenținere)
- Rol: menține tensiune la bornele bobinei când butonul de pornire este
dezactivat (contactul BP16-8 este deschis);
C1-0 - Denumire : bobina contactorului
- Rol: cuplează contactorul când este alimetată cu tensiune.
1. Hilohi, S., Popescu, M., şi echipamente electrice, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1995
2. Robe, M., ş.a., Manual pentru pregătirea de bază în domeniul electric, Editura
Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2000
3. Rusu Constantin- Instalaţii electrice şi lucrări practice-Auxiliar Curricular
4. http://eprofu.ro/tehnic/materiale-invatare-instalatii-electrice/
5. http://tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/Aux_2006/Electric/
EXEMPLUL 3
Domeniul de pregătire profesională: ELECTROMECANICĂ
Tema: INSTALAȚII ELECTRICE DE ILUMINAT ȘI PRIZE

Tip de activitate: de teorie

6.1.3. Aparate electrice 6.2.5. Decodificarea simbolurilor 6.3.1. Colaborarea cu
(simboluri, părți standardizate ale aparatelor membrii echipei de lucru,
componente, utilizare, rol electrice de comutație, de în scopul îndeplinirii
funcțional, mărimi comandă, de reglare. de protecție sarcinilor de la locul de
caracteristice) și auxiliare muncă
- de comutație 6,2.6 Selectarea aparatelor 6.3.3. Comunicarea
- de comandă electrice în funcție de domeniile /raportarea rezultatelor
de utilizare și de documentația activităților profesionale
- de reglare
tehnică desfășurate
- de protecție
6.2.8. Utilizarea documentației 6.3.4. Asumarea inițiativei
- auxiliare tehnice pentru executarea în rezolvarea unor
6.1.4. Documentație tehnică lucrărilor de montare a aparatelor probleme
specifică montării aparatelor electrice
electrice
În cadrul acestei activități de învățare fată în față, la tema “Tehnologia de montare a

aparatelor electrice în circuitele electrice” se poate integra secvența următoare pentru
activitatea de învățare “INSTALAȚII ELECTRICE DE ILUMINAT ȘI PRIZE”.
Activitatea de învățare este realizată prin METODA CUBULUI.

Metoda de predare aleasă și-a luat numele de la mijlocul didactic (un cub) prin care
vehiculează sarcinile către elevi. Ea reprezintă o modalitate de predare-învățare ce
valorifică resursele elevilor de participare conștientă la descoperirea cunoștințelor și a
relațiilor dintre acestea. Este una dintre metodele cel mai clar consacrate dezvoltării
gândirii critice. Structurarea învățării pe baza rezolvării celor șase sarcini (corespunzătoare
celor șase fețe ale cubului) provoacă elevii în principiu pe întregul traseu al nivelurilor
cognitive propuse de Bloom, în cadrul taxonomiei sale. Metoda este utilizată atunci când
dorim să aflăm cât mai multe informații despre un fenomen, o teorie ş.a., privindu-le pe
acestea din diverse puncte de vedere .
Cum se aplică această metodă?

Profesorul pregătește un cub din carton pe ale cărui șase fețe înscrie șase sarcini. Dacă
își proiectează lecția pe baza acestei tehnici, are posibilitatea de a o utiliza fie frontal
(prezintă o fată a cubului, citește sarcina și dezbat; cu întreaga clasă), fie individual
(întorcând o față a cubului și propunându-le elevilor sarcina ca o activitate independentă)
sau poate grupa elevii în perechi sau echipe de 3-4 fiecare primind spre rezolvare una dintre
cele șase sarcini. Din raportarea pe care o face fiecare echipă, se construiește, de fapt, un
sens comun al învățării.
Abordarea conținutului de studiat se poate face, pe de o parte, într-o ordine de

complexitate a sarcinilor ce reia traseul firesc al producerii cunoașterii științifice astfel:
1. descrie - elevii îndeplinesc această sarcină cercetând cum arată, ce caracteristici are
obiectul de studiat;
2. compară - determină elevii să sesizeze asemănări și deosebiri (cu ce/cine se aseamănă
şi de cine/ce diferă?);
3. asociază - elevii răspund la această provocare căutând analogii, corelații cu
alte experiențe sau fenomene; întrebarea de sprijin ar putea fi : „La ce ne gândim când
vorbim despre... ? ” ;
4. analizează - face trimitere la menționarea și „disecarea” elementelor componente :
„Din ce e făcut?”, „Ce conține?”, „Ce etape cuprinde desfășurarea sa?” ;
5. aplică - „Cum poate fi folosit(ă)?”, „Ce putem face cu... ? ”, „Ce utilizare are ? ''
6. argumentează (pro sau contra) - „E bine să folosim...?”, „E bun sau rău ? '' „Periculos
sau nu?”, „De ce?”. (Moise Constantin , Seghedin Elena , 2009 , p. 380 )
Ca încheiere firească a demersului, se consideră necesară o evaluare rapidă printr-un

test care să conțină sarcini din cei șase itemi sugerați de fețele cubului .
Ordinea de mai sus nu este fixă. Același conținut poate fi abordat și aleatoriu, în ordinea în
care fețele cubului apar, după ce acesta a fost rostogolit pe catedră.
Metoda se dovedește, ca și celelalte, virtuți formative focalizate tot în direcțiile:
- activizare a elevului și conștientizare;
- inițiere în argumentare rațională;
- capacitate de a colabora, a dialoga constructive;
- a-și asuma sarcini în grup;
- formare atât în plan intelectual, cât și social.
Mod de organizare a activității/a clasei:
Activitatea de învățare se realizează prin metoda cubului; poate fi individuală sau
combinată cu activitate pe grupe de câte 3- 4 elevi.
Se desfăşoară sub forma unui concurs între echipe.
Resurse materiale:
Caietul de notițe, fișe de documentare, fișe de lucru
Durată: 30 minute

Elevii primesc o fișă de lucru prin care cadrul didactic prezintă o panoplie didactică cu o
instalație electrică de iluminat și prize practic realizată, pentru înțelegerea noțiunilor
teoretice.
 Se formează grupe de câte 3 elevi;
 Se împart sarcinile între membrii grupului, fiecare elev având de realizat o “FAŢĂ”
a cubului (prin tragere le sorţi din 6 bilete cu sarcinile de realizat);
 Fiecare elev din grup primeşte o foaie de hârtie pe care îşi va scrie cerinţa de
lucru;
 Hârtia de formă pătrată ce constituie în final o “FAŢĂ” a cubului;
 Când membrii grupului termină activitatea se asamblează cubul;
 Se alege un lider care să prezintela sfîrşitul activităţii cubul realizat;
 La finalul activităţii se va alege cubul câştigător.
FAŢA 1 -Identifică materiale și aparate utilizate la realizarea instalației

FAŢA 2 – Realizează schema electrică desfășurată la panoplia didactică din fig. 1
FAŢA 3 - Realizează schema electrică de conexiuni în doze la panoplia didactică din fig. 1
FAŢA 4 – Explică etapele executării conexiunilor în doza de ramificație
FAŢA 5 – Realizează schema electrică monofilară la panoplia didactică din fig. 1
FAŢA6 - Argumentează cum se realizează identificarea conductoarelor și contactului comun
al întrerupătorului bipolar
Profesorul este moderatorul şi arbitrul activităţii.

Această activitate poate fi adaptată şi pentru elevii cu CES, profesorul împărţind sarcinile
de lucru în grup, în funcţie de gradul de dificultate.
FIŞA DE LUCRU
Studiind panoplia didactică ce conține o instalație electrică de iluminat și prize din fig. 1
răspundeţi la cerinţele date:
Fig. 1 Panoplie didactică cu o instalație electrică de iluminat și prize

FAȚA 1
Identifică materiale și
aparate utilizate la
realizarea instalației
FAȚA 2
Realizează schema electrică
desfășurată la panoplia
didactică din fig. 1
FAȚA 6 FAȚA 4
FAȚA 3 Argumentează cum se
Explică etapele executării
realizează identificarea conexiunilor în doza de
Realizează schema conductoarelor și ramificație
electrică de conexiuni în contactului comun al
doze la panoplia didactică întrerupătorului bipolar
din fig. 1
FAȚA 5
Realizează schema
electrică monofilară la
panoplia didactică din fig. 1
REZOLVAREA FIŞEI DE LUCRU - METODA CUBULUI
ACTIVITATE INDIVIDUALĂ COMBINATĂ CU ACTIVITATE PE GRUPE DE CÂTE 5 ELEVI
FAŢA 1 - IDENTIFICĂ MATERIALE ȘI APARATE UTILIZATE LA REALIZAREA INSTALAȚIEI

Materiale și aparate utilizate la realizarea instalației sunt:
1- doze de ramificație – se utilizează pentru realizarea conexiunilor dintre
conductoarele aparatelor de pe panoplie;
2- doze de aparat – se utilizează pentru fixarea întrerupătorului și prizelor pe panoplie;
3- tuburi de protecție – se utilizează pentru plasarea conductoarelor pe traseele dintre
aparate, dozele de aparate și dozele de ramificație;
4- conductoare de legătură – se utilizează pentru conectarea electrică a contactelor
aparatelor electrice din instalație;
5- siguranțe fuzibile – aparate de protecție la supracurent de scurtcircuit;
6- priză simplă – aparat de conectare care alimentează cu energie consumatorii
electrici;
7- priză dublă – aparat de conectare care alimentează cu energie consumatorii
electrici;
8- întrerupător dublu - aparat de comandă a lămpii și a soneriei electrice.
9- dulie (soclu lampă electrică) – aparat de conectare a lămpii electrice în circuit.
FAŢA 2 – REALIZEAZĂ SCHEMA ELECTRICĂ DESFĂȘURATĂ LA PANOPLIA DIDACTICĂ DIN FIG.

1
Schema electrică desfășurată este:
Fig. 2- Schema electrică desfășurată
Realizarea instalației se face în baza unei scheme electrice, elaborată conform normativelor
în vigoare. Instalația de prize și iluminat se realizează, fie aparent, fie îngropat.
FAŢA 3 –REALIZEAZĂ SCHEMA ELECTRICĂ DE CONEXIUNI ÎN DOZE LA PANOPLIA DIDACTICĂ

DIN FIG. 1
Fig.3 - Schema electrică de conexiuni în doze

FAŢA 4 – EXPLICĂ ETAPELE EXECUTĂRII CONEXIUNILOR ÎN DOZA DE RAMIFICAȚIE:
Practic, conexiunile în doza de ramificație se execută conform schemei din fig. 3
Etapele executării conexiunilor în doza de ramificație sunt:
FAŢA 5 – REALIZEAZĂ SCHEMA ELECTRICĂ MONOFILARĂ LA PANOPLIA DIDACTICĂ DIN FIG.

1
Fig.4- Schema electrică monofilară

FAŢA 6 – ARGUMENTEAZĂ CUM SE REALIZEAZĂ IDENTIFICAREA CONDUCTOARELOR ȘI
CONTACTULUI COMUN AL ÎNTRERUPĂTORULUI BIPOLAR
Identificarea conductoarelor se face cu un ohmmetru sau buzzer:

- Se conectează o tasta a aparatului (tasta neagră) la contactul aparatului unde este capătul
conductorului care dorim să-l identificăm;
- Se conectează cealaltă tastă a aparatului (tasta roșie), pe rând,la conductoarele din doză
care vin dinspre aparatul respectiv;
- Conductorul pe care aparatul indică continuitate (0) sau buzzerul sună, este conductorul
căutat.
Identificarea contactului comun al întrerupătorului bipolar se face cu un ohmmetru sau

buzzer astfel:
 Se fixează ambele clapete ale întrerupătorului pe poziția deschis (clapetele sunt pe poziția
deschis dacă la conectarea ohmmetrului pe oricare din două conductoare ale
întrerupătorului, acesta nu indică continuitate sau buzzerul nu sună);
 Se conectează o tasta a aparatului pe unul din conductoarele întrerupătorului;
 Cealaltă tastă se conectează, pe rând, pe celelalte două conductoare ale întrerupătorului.
La fiecare conectare, fiecare clapetă se comută pe poziția închis apoi înapoi pe poziția
deschis;
 Dacă la fiecare conectare pe cele două conductoare, pe o poziție a unei clapete aparatul
indică continuitate iar pe cealaltă poziție a aceleași clapete aparatul nu indică continuitate,
prima tastă a aparatului este conectată la contactul comun al întrerupătorului;
 Dacă la conectarea celei de-a doua taste pe unul din celelalte două conductoare ale
întrerupătorului, aparatul nu indică continuitate la comutarea ambelor clapete de pe o
poziție pe alta, atunci prima tastă nu este conectată la contactul comun. În această situație
tasta aparatului se conectează pe alt conductor al întrerupătorului și se repetă procedura
explicată mai sus.
ATENȚIE. După fiecare comutare a unei clapete pe poziția închis, după ce se observă
indicația aparatului, se revine cu clapeta înapoi în poziția deschis.

Se recomndă:
https://youtu.be/vKky4uUhJcw
1. Mareş, F., Popa Jana - Auxiliar curricular pentru clasa a X-a, Echipamente electrice,
Editura Pax Aura Mundi, 2011;
2. Ioan Kerekeş - Conectarea corectă a aparatelor electrice de măsură trifazate, Editura
Tehnică, 1988;
3. C. Niţu - Aparate şi metode de măsurat în industria construcţiilor de maşini – Manual
pentru şcoli de maiştri, Editura didactică şi pedagogică, 1983;
4. Niculae Mira, Constantin Neguş - Instalaţii şi echipamente electrice – Manual pentru
clasele a XI – a si a XII – a licee industriale şi de matematică – fizică cu profil de
electrotehnică şi şcoli profesionale, Editura didactică şi pedagogică, 1997;
5. Chiriţa Gheorghe-Materiale pentru instalaţii electrice, Editura didactică şi pedagogică,
1967.
6. Moise Constantin , Seghedin Elena Metodele de învățământ. In C. Cucoș ( coord.
), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice , Polirom 2009 ,
pag . 380-381
7. https://youtu.be/H-DgB6wvF3o
8. https://youtu.be/hCR4FDtqESw
EXEMPLUL 4
Tema: Relee termice: construcţie, mărimi caracteristice, montare în circuit
Tip de activitate: de laborator tehnologic

6.1.3 Aparate electrice 6.2.5 Decodificarea simbolurilor 6.3.3
(simboluri, părţi standardizate ale aparatelor Comunicarea/raportarea
componente, utilizare, rol electrice de comutaţie, de comandă, rezultatelor activităţilor
funcţional, mărimi de reglare, de protecţie şi auxiliare profesionale desfăşurate
caracteristice) 6.2.6 Selectarea aparatelor electrice 6.3.4 Asumarea iniţiativei
6.1.4 Documentaţie tehnică în funcţie de domeniile de utilizare şi în rezolvarea unor
specifică montării aparatelor de documentaşia tehnică probleme
electrice 6.2.7 Montarea aparatelor electrice 6.3.5 Responsabilizarea în
6.1.10 Norme de securitate şi în circuitele electrice simple asigurarea calităţii
sănătate în muncă şi 6.2.8 Utilizarea documentaţiei lucrărilor / sarcinilor
prevenirea şi stingerea tehnice pentru executarea lucrărilor încredinţate
incendiilor pentru lucrări de de montare a aparatelor electrice
instalaţii electromecanice
Activitate realizată prin metoda de DESCOPERIRE GHIDATĂ

Activitate de învățare este bazată pe descoperirea ghidată
Descoperirea ghidată sau dirijată este o formă a metodei de învățare prin descoperire,
metoda ce oferă un tip de învățare activă, antrenantă și motivantă, aplicabilă activităților
didactice organizate pe grupe de elevi.
Activitatea de descoperire este dirijată de profesor. Eficiența metodei depinde de unde și
cât îl ajută profesorul pe elev. De aceea profesorul trebuie să cunoască problema în toate
articulațiile ei, inclusiv răspântiile unde elevii se pot rătăci. Tehnica este de a plasa unele
sugestii minime în clipele de dezorientare ale elevilor. Este vital ca profesorul să corecteze
eventualele raționamente eronate.
Utilizând această metodă, elevii devin din ce în ce mai responsabili, învață să-și caute
singuri informații utile, își pot descoperi și corecta propriile deficiențe de învățare, pot
învăța în ritmul propriu, valorificând stilul personal de învățare.
Profesorul împreună cu elevii reactualizează cunoștințele legate de componentele şi
mărimile caracteristice ale releului termic, cunoștințe însușite în cadrul orei de teorie.
Se formează grupe de câte trei elevi. Profesorul împarte fiecărei echipe câte un releu
termic.
Elevii au sarcina de a identifica mărimile componente şi caracteristice ale releului termic.
Fiecare grupă desemnează un responsabil cu notarea
informaţiilor culese.
După expirarea timpului acordat (15 minute) pentru
îndeplinirea acestei sarcini, profesorul solicită elevilor,
prezentarea răspunsurilor la sarcina ce au avut-o de
realizat.
Au loc discuții pe baza răspunsurilor elevilor, explicaţii
din partea profesorului, concluzii.

Se formează grupe de câte 3 elevi
Resurse materiale:
Fisă de documentare
Relee termice identice puse la dispoziţia fiecărei grupe de elevi
Contactoare, conductoare, trusă de scule
Fişa de lucru pentru completarea răspunsurilor
Telefon / laptop - Conexiune la internet
Durată: 30 minute
- Etape de lucru:
Profesorul împreună cu elevii reactualizează cunoștințele legate de componentele,
mărimile caracteristice ale releului termic şi modul de montare în circuite simple,
cunoștințe însușite în cadrul orei de teorie.
Se formează grupe de câte trei elevi.
Profesorul împarte fiecărei echipe câte o fişă de lucru, un releu termic (releele termice
sunt identice), contactoar, conductoare, trusă de scule.
Fiecare grupă desemnează un responsabil cu notarea informaţiilor culese.
Elevii au sarcina de a identifica elementele componente, mărimile caracteristice
ale releului termic şi să realizeze montarea releului termic într-un circuit simplu.
Elevii au la dispoziţie 20 de minute pentru realizarea acestei sarcini.
După expirarea timpului acordat elevilor pentru îndeplinirea acestei sarcini, profesorul
solicită elevilor, prezentarea răspunsurilor.
Discuţii, explicaţii, concluzii
FIŞĂ DE DOCUMENTARE
Releele termice sunt aparate de protecţie care întrerup un circuit electric de comandă la
depăşirea unei anumite valori a curentului electric. Aceste aparate sunt utilizate pentru
protecţia motoarelor electrice împotriva suprasarcinilor.
Elementele constructive ale releului termic TSA 16 A
1 – lamelă bimetalică
2 – bornele contactelor de forţă
3 – contactele de comandă
4 – tijă de acţionare
5 – dispozitiv intermediar
6 – tijă de rearmare
7 – buton de reglare a curentului
Releele termice nu acţionează imediat ce valoarea curentului creşte, ci după o anumită
perioadă de timp, care este invers proporţională cu curentul; cu cât valoarea curentului
este mai mare, cu atât intervalul de timp este mai mic.
Condiţiile impuse releelor termice de standardele în vigoare cu privire la protecţia
motoarelor electrice sunt:
- să nu declanşeze în timp de două ore la un curent egal cu 1,05 Ir (Ir – curentul reglat);
- să declanşeze în timp de două ore la un curent egal cu 1,2 Ir;
- să declanşeze la un curent egal cu 6Ir, într-un timp mai mare de 2 secunde la releele
pentru porniri uşoare şi mai mare de 5 secunde la releele pentru porniri grele.
Releele termice se caracterizează prin curentul nominal INRT
10 A, 32 A, 63 A, 400 A
şi prin curentul de serviciu Is al elementelor termice, care variază într-o gamă foarte largă
0,19; 0,29; 0,40…400 A.
De asemenea, ele se pot regla între (0,6 …1)Is.
În funcţie de valoarea curentului de calcul, se alege releul termic corespunzător
astfel: INRT >IC
IS ≥ IC
IRT ≅ IC
în care s-a notat cu IRT curentul de reglaj, a cărui valoare se indică prin proiect dar se
verifică la funcţionarea normală a motorului în sarcină.
De asemenea, între curentul de serviciu Is şi curentul nominal al siguranţei fuzibile
trebuie să existe o relaţie determinată din analiza timpilor de lucru ai releelor şi de topire
a siguranţelor fuzibile, în sensul următor: la supracurenţi mari trebuie să se topească
siguranţele fuzibile şi să nu se declanşeze releul termic.
Tabelul de mai jos indică această legătură.
Valorile maxime ale curenţilor siguranţelor fuzibile pentru diverşi curenţi de serviciu ai
releelor termice legate în serie
IS
0,19 0,29 0,4 0,55 0,75 1 1,3 1,8 2,4 3,3 4,5 6
[A]
IF
0,5 0,8 2 2 4 4 6 6 10 15 20 20
[A]
IS
8 11 15 20 25 32 40 63 100 150 250 400
[A]
IF
25 35 50 63 80 100 125 200 315 400 630 800
[A]
Un releu termic pentru protecţia motoarelor electrice la suprasarcină se caracterizează

prin:
- Tensiunea nominală
- Currentul de serviciu nominal
- Domeniul de reglaj
- Rezistenţa la uzură mecanică
- Gradul de protecţie IP
- Curentul de serviciu nominal maxim
- Frecvenţa de conectare
Utilizare
Releul termic asigură protecția motoarelor electrice asincrone la suprasarcină sau la
supraîncălzire. Releul termic se utilizează împreună cu contactorul și protejează
consumatorul împotriva suprasarcinii. Intensitatea curentului se alege în funcție de
puterea consumatorului.
Se asamblează împreună cu contactoarele și se conectează la circuitul de comandă
al motorului. Principiul de funcționare este bazat pe lamele bimetalice, care
funcționează în regim de termostat.
Releul termic se alege astfel încât curentul reglat să fie mai mic decât curentul
nominal al contactorului. Releul termic nu va declanșa la pornirea motorului, chiar
dacă curentul crește cu de aproximativ 6 ori valoarea curentului nominal.
Selectarea unui reglaj potrivit avertizează asupra funcționării motorului la condiții
de temperatură nefavorabile și garantează funcționarea maximal stabilă, de
asemenea ridică eficiența și prelungește termenul de exploatare a motorului.
Funcții:
- deconectarea consumatorilor la suprasarcină;
- realizarea sistemelor de comandă a consumatorilor;
- se folosește ca și componentă operativă în tablouri, pentru comanda motoarelor
asincrone;
- coeficient
- să de
nu stabilitate
declanşeze a caracteristicilor
în timp de două deore
curent înalt;
la un curent egal cu 1,05 Ir (Ir –
curentul reglat);
- să declanşeze în timp de două ore la un curent egal cu 1,2 Ir;
- să declanşeze la un curent egal cu 6Ir, într-un timp mai mare de 2 secunde

la releele pentru porniri uşoare şi mai mare de 5 secunde la releele pentru
porniri grele.
Instrucțiuni de montaj
Se fixează racordul releului termic în contactor.
Se introduc pinii releului în bornele contactorului.
Se strâng șuruburile bornelor contactorului.
Utilizând o șurubelniță, se rotește butonul albastru al reglajului termic pe poziția
corespunzătoare curentului absorbit de către consumator.
La partea superioară are două contacte auxiliare utilizate pentru comandă și
semnalizare.
FIŞĂ DE LUCRU
Timp de lucru: 20 minute
Precizaţi tipul releului termic
Identificaţi părţile componente şi mărimile caracteristice ale releului termic pus la

dispoziţie (releul termic primit de elevi se regăseşte în imaginile de mai jos).
Explicaţi modul în care se montează releul termic.

4 6 5
7
1
2
Tip releu : releu termic pentru suprasarcină motor LR2D1308
INRT = 10 A - curent nominal al releului termic
IRT= 2,5A - 4A - curent de reglaj
Tensiune 690VAR
Putere 15 KW
Temperatură de lucru 20 – 600C
Concluzii:
Număr Denumire parte componentă Pentru o funcţionare corectă, este
imagine absolut necesar să se regleze dispozitivul
la cel mai înalt curent electric admis al
1 2T1, 4T2, 6T3 - contacte legătură motorului şi la temperatura aerului.
cu lamelele bimetalice - conexiuni Releul de protecţie termică permite
pentru motor reglarea manuală a curentului de
2 NC 95-96 - contacte de comandă funcţionare a dispozitivului la cel mai
normal închis înalt curent admis al motorului şi la
temperatura aerului.
Reglarea acestor indicatori se realizează
3 NO 97-98 - contacte de comandă printr-o pârghie specială, a cărei mișcare
normal normal deschis modifică îndoirea inițială a plăcii
bimetalice. Setarea curentului de
4 conexiuni pentru contactor funcționare într-o gamă mai largă se
realizează prin înlocuirea termocuplelor.
5 buton de reset (M - manual; A – Motorul se conectează la contactele 2T1,
automat) 4T2, 6T3
Contactorul se montează ca în imaginea
de mai jos.
6 buton deconectare motor
7 buton de reglare a curentului
• Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi sisteme de reglare automată – editura
didactică şi pedagogică – Năstase Bichir, Sabina Hilohi, Doiniţa Ghinea
• Auxiliare curriculare: www.tvet.ro - pentru domeniile electric, electromecanic;
• MENCS/CNDIPT: Standarde de pregătire profesională nivel 3, domeniul de pregătire;
• Instalaţii electrice – auxiliar curricular – Rusu Constantin
• Aparate electrice – auxiliar curricular –Doiniţa Bălăşoiu, Tatiana Bălăşoiu
• https://youtu.be/0nw7m6BhRR4
Tema: Relee termice: construcţie, mărimi caracteristice, montare în circuit


6.1.3 Aparate electrice 6.2.5 Decodificarea 6.3.3 Comunicarea/raportarea
(simboluri, părţi simbolurilor standardizate rezultatelor activităţilor
componente, utilizare, rol ale aparatelor electrice de profesionale desfăşurate
funcţional, mărimi comutaţie, de comandă, de 6.3.4 Asumarea iniţiativei în
caracteristice) reglare, de protecţie şi rezolvarea unor probleme
6.1.4 Documentaţie tehnică auxiliare 6.3.5 Responsabilizarea în
specifică montării aparatelor 6.2.6 Selectarea aparatelor asigurarea calităţii lucrărilor /
electrice electrice în funcţie de sarcinilor încredinţate
6.1.10 Norme de securitate şi domeniile de utilizare şi de
sănătate în muncă şi documentaşia tehnică
prevenirea şi stingerea 6.2.7 Montarea aparatelor
incendiilor pentru lucrări de electrice în circuitele
instalaţii electromecanice electrice simple
6.2.8 Utilizarea
documentaţiei tehnice
pentru executarea lucrărilor
de montare a aparatelor
electrice
Tip de evaluare: TEST

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 40 min.
Subiectul I. 25 puncte
Pentru cerințele 1-6 scrieți litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Releele termice asigură protecţia:
a) împotriva scurtcircuitelor;
b) împotriva dispariţiei tensiunii de alimentare;
c) la tensiuni maxime admise;
d) împotriva suprasarcinilor (1,2-6)In
2. Simbolul din figura reprezintă un:

a) Contact cu poziţie pe mijloc;
b) Buton acţionat prin tragere cu reţinere;
c) Buton acţionat prin împingere cu reţinere;
d) Contact de releu termic cu bimetal.
3. Reglajul curentului IRT printr-un bloc de relee termice TSA se face în limita:
a) (0,6-1)Ir
b) (1-1,2)Ir
c) (1,2-6)Ir
d) (6-20)Ir
4. Desenul alăturat reprezintă:
a) contactor auxiliar;
b) siguranţe fuzibile;
c) bloc de relee TSA;
d) relee de timp.
5. Funcţionarea unui bimetal se bazează pe fenomenul de:

a. inducţie electromagnetică;
b. dilatare termică;
c. autoinducţie;
d. emisie termoelectronică.
II:1 Citiți cu atenție enunțurile de mai jos și notați în dreptul fiecăruia litera A, dacă
apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals.
1. Releele termice sunt aparate de protecţie care întrerup un circuit electric de
comandă la depăşirea unei anumite valori a curentului electric
2. Valoarea curentului nominal al siguranţei care este înseriată cu releul termic este
indicate pe cadranul de pe carcasa releului termic.
3. Releul termic protejează prin închiderea circuitului datorită arderii fuzibilului.
4. Lamela bimetalică nu este formată din două metale cu coificienţi de dilatare
diferiţi,sudate între ele.
5. Rolul protecţiei cu releu termic este de evitare a suprasarcinilor.
II.2 În coloana A sunt notate cu cifre diferite echipamente tehnice, iar în coloana B cu litere
elemente componente ale acestora. Faceţi asocierile corecte între cifrele din coloana A şi
literele corespunzătoare din coloana B:
Coloana A Coloana B
1. contactor a) conservator de ulei
2. siguranţa fuzibilă b) soclu
3. releu termic c) camă
4. întreruptor manual d) bimetal
5. lampă cu LED e) camere de stingere
f) balon din sticlă
1. În figura de mai jos este prezentat un releu termic.

a) Identificaţi elementele componente ale releului termic; 16 puncte
b) Precizaţi curentul nominal şi curentul de reglaj al releului termic 4 puncte
2. Schema de mai jos permite pornirea unui motor asincron prin cuplare directă la reţea.
a) Identificaţi elementele componente ale schemei electrice prezentată mai
jos. 9 puncte
b) Precizaţi rolul funcţional al elementelor grafice din schema electrică de
comandă prezentată mai jos. 6 puncte
BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu

• Se punctează orice altă formă de răspuns corect.
Subiectul I. TOTAL: 25 puncte

1- d; 2 - d; 3 - a; 4 - c; 5 - b;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 5 puncte.
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului, se acordă 0 puncte.
Subiectul II. TOTAL: 30 puncte

II.1- A; 2 - A; 3 - F; 4 - F; 5 - A;
Pentru răspuns greşit sau lipsa răspunsului, se acordă 0 puncte.
II.2 1 - e, 2 - b, 3 - d, 4 - c, 5 - f
Subiectul III. TOTAL: 35 puncte
1. a) Denumirea corectă a elementelelor componente: (16 p)

b) INRT = 10 A - curent nominal al releului termic (4 p)
IRT= 0,28A – 0,4 A - curent de reglaj

2. a) Elementele componente ale schemei electrice de forţă:
e1, e2, e3 - siguranţe fuzibile

1C – contactor;
e4 – bloc relee termice;
Elementele componente ale schemei electrice de comandă:
e5, e6 - Siguranţe fuzibile
e4 - contact comandă releu termic (Contact NÎ)
bo - contact NÎ buton oprire
bp - contact NÎ buton pornire
1 CA1-A2 - bobina contactorului
1C - contact automenţinere
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct.

2.b) rolul funcţional al elementelor grafice din schema electrică de comandă
e5, e6 - Siguranţe fuzibile - protejează instalaţia la scurtcircuit
e4 Contact comandă releu termic (Contact NÎ) – întrerupe alimentarea cu tensiune
a bobinei contactorului la suprasarcină
bo - Contact NÎ buton oprire - La activarea butonului întrerupe alimentarea cu
tensiune a bobinei C
bp - Contact NÎ buton pornire - La activarea butonului alimentează cu tensiune
bobina contactorului C
1 CA1-A2 Bobina contactorului - Cuplează contactorul când este alimentată cu
tensiune
1C Contact automenţinere - Menţine alimentată bobina CA1-A2 la dezactivarea
butonului BP

Pentru răspuns greşit sau lipsa răspunsului, se acordă 0 puncte
TIP DE EVALUARE: PROBĂ PRACTICĂ PENTRU ACTIVITATEA DE INSTRUIRE PRACTICĂ

• Toate subiectele sunt obligatorii
• Timp de lucru 50 minute

Activitatea se bazează pe efortul individual al elevului pentru realizarea probei practice de
evaluare
Resurse materiale:
Plăci de pal pe care elevii trebuie să monteze relee termice, contactoare, întrerupătoare,
surse, conductoare, becuri; truse şurubelniţe; surse tensiune
Tema probei practice: Montarea unui releu termic şi realizarea legăturilor electrice
corespunzătoare alimentării consumatorilor
După schema electrică dată, montează pe placa suport releul termic şi realizarea legăturilor
electrice corespunzătoare alimentării consumatorilor
 Identifică aparatele electrice din schema de mai jos

 Precizează tipul releului termic şi modul de conectare al acestuia
 Realizează legăturile funcţionale pentru schema de comandă
 Realizează legăturile funcţionale în schema de forţă
 Verificarea funcţionalităţii schemei
 Explică rolul funcţional al componentelor din circuitul electric
 Descrie modul de lucru
 Respectă normele de sănătate și securitate în muncă și protecția mediului
 Utilizează vocabularul de specialitate în prezentarea sarcinii de lucru
Grila de evaluare
Criterii de Punctaj pe
Punctaj Indicatori de evaluare
evaluare indicator
1. Primirea şi Organizarea ergonomică a locului de muncă 5
planificarea 25 puncte Identificarea aparatele electrice corespunzătoare
sarcinii de lucru 10
schemei;
Precizarea tipului de releu termic şi modul de 10
conectare al acestuia
Realizarea legăturilor funcţionale pentru schema 15
de comandă
2. Realizarea 45 puncte Realizează legăturile funcţionale în schema de 15
sarcinii de lucru forţă
Verificarea funcţionalităţii schemei 10
Respectarea normelor de sănătate și securitate în 5
muncă
3. Prezentarea 30 puncte Explicarea rolului funcțional al componentelor 10
sarcinii de lucru din circuitul electric
Descrierea modului de realizare a sarcinilor de 10
lucru
Utilizarea vocabularului de specialitate în 10
prezentarea sarcinii de lucru
1. Auxiliare curriculare: www.tvet.ro - pentru domeniile electric, electromecanic;
2. MENCS/CNDIPT: Standarde de pregătire profesională nivel 3, domeniul de pregătire;
profesională Electromecanică, 2016;
3. https://youtu.be/0nw7m6BhRR4
Modulul 1: Mașini, aparate și elemente de automatizare
Tema: Mașini electrice

6.1.1. Mașini electrice 6.2.1. Decodificarea notațiilor
6.3.1. Asumarea în cadrul
(clasificare, notații și semne și semnelor convenționale aleechipei de la locul de
convenționale, mărimi mașinilor din schemelemuncă a responsabilității
nominale, subansamburi electrice pentru sarcina de lucru
constructive, domenii de 6.2.2. Identificarea valorilor primită
utilizare): mărimilor nominale 6.3.2. Cooperarea cu
- transformatoare electrice caracteristice mașinilor colegii de echipă în scopul
(monofazate și trifazate); electrice îndeplinirii sarcinilor de la
- mașini electrice rotative 6.2.3. Identificarea locul de muncă
de curent continuu; subansamblurilor constructive
- mașini electrice rotative ale fiecărei categorii de mașini
de curent alternativ electrice
(asincrone, sincrone) 6.2.4. Asocierea fiecărui tip de
mașină electrică cu domeniul
de utilizare corespunzător
Tip instrument de evaluare: test

Frontal, individual
Resurse materiale:
hârtie, instrument de scris
Durată: 50 minute
Obiectivele evaluării:
1. Identificarea notațiilor, semnelor convenționale, mărimilor nominale caracteristice
ale mașinilor electrice;
2. Analizarea subansamblurilor constructive ale mașinilor electrice;
3. Compararea diferitelor categorii de mașini electrice, în funcție de domeniile de
utilizare;
Conținuturile supuse evaluării:
Mașini electrice utilizate în instalații electromecanice (semen convenționale, părți
componente, domeniul de utilizare, rol funcțional, mărimi caracteristice)
a) Transformatorul electric:
- transformatorul monofazat
- transformatorul trifazat
b) Mașini de curent continuu:
- generatoare de curent continuu
- motoare de curent continuu
c) Mașini de curent alternativ:
- mașini electrice asincrone
MATRICEA DE SPECIFICAŢII
Niveluri cognitive a-şi
a înţelege a aplica a analiza a evalua
aminti a creea Pondere
Conţinuturi %
Transformatorul
electric: I.B.4.
I.B.1. I.B.2. I.B.3.
- transformatorul 5
I.B.5. - - 25
monofazat
5 5 10
- transformatorul
trifazat
Mașini de curent
continuu:
I.A.1. I.A.2. I.A.3. I.A.4.
- generatoare de -
I.A.5. - 30
curent continuu
5 10 5 10
- motoare de
curent continuu
Mașinii de curent
I.A.1. I.A.2. I.A.4. II.1.
alternativ: I.A.3. III.
I.A.5. III. 45
- mașini electrice 5 5
5 10 10 10
asincrone
Pondere % 15 25 20 25 5 10 100%
Toate subiectele sunt obligatorii.
Timp de lucru: 50 minute
Subiectul I (30 puncte)

A.
Pentru fiecare dintre cerințele de mai jos (1 – 5) scrieți, pe foaia cu răspunsuri, litera
corespunzătoare răspunsului corect.
1. Pentru generatoarele de c.c., puterea nominală este definită ca fiind:

a. puterea aparentă de iesire;
b. puterea consumatorului;
c. puterea electrică utilă;
d. puterea mecanică utilă la arbore.
2. Tăblițele mașinilor electrice trebuie să conțină parametrii condițiilor de lucru:

a. dacă diferă de condițiile standard
b. dacă se aplică în anumite situații
c. dacă sunt general valabile
d. totdeauna
3. Datorită condițiilor de exploatare grele din unele locuri de muncă, o parte a
mașinilor electrice utilizate sunt protejate. Notația convențională a acestei protecții
include literele:
a. AP
b. EP
c. FP
d. IP
4. Mașinile electrice de putere mică, au ca interval de valori pentru puterea nominală:
a. pâna la 0,5 kW;
b. de la 0,5 kW până la 20 kW;
c. de la 20 kW până la 250 kW;
d. peste 250 kW.
5. În procesul de funcționare al mașinilor electrice, una din cele două armături este
imobilă și se numește:
a. întrefier
b. pol
c. rotor
d. stator
B.
Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 5, scrieți, pe foaia cu răspunsuri, cifra
corespunzătoare enunțului şi notați în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația este
adevărată, sau litera F, dacă apreciați că afirmația este falsă.
1. Transformatorul electric este un aparat electromagnetic folosit pentru funcţionare
în curent alternativ.
2. Principalele părţi constructive ale transformatorului electric sunt miezul
feromagnetic şi înfăşurările (bobinele).
3. Tolele transformatoarelor electrice sunt laminate la cald sau la rece, având grosimi
de 3 ÷ 5 mm.
4. Pentru transformatoarele electrice care se utilizează la frecvenţe mari, se folosesc
miezuri de ferită.
5. Înfăşurările transformatoarelor electrice se realizează din oțel sau siliciu.
Subiectul II (30 puncte)

1. Reprezentați schematic, un transformator electric monofazat. Denumiți părțile
componente și mărimile care intervin.
2. Precizați relația de lucru între tensiuni, curenți și numărul de spire pentru
transformatorul monofazat.
Subiectul III (30 puncte)

Realizați un eseu cu tema ”Motorul de inducție trifazat (sau motorul asincron trifazat)” în
care să evidențiați:
a) domeniul de utilizare.
b) două tipuri de motoare asincrone trifazate în funcție de tipul înfășurării rotorice.
c) relația de calcul pentru turația motorului.
d) comparând tipurile de motoare specificate la punctul b), 3 avantaje și 2 dezavantaje
ale acestora.
 Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin
barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat la 10.
Subiectul I (30 puncte)

A. 15 puncte
1-c; 2- a; 3- d; 4- b; 5-d
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 puncte. (5 x 3p = 15p)
B. 15 puncte
1-A; 2-A; 3-F; 4-A; 5-F.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 puncte. (5 x 3p = 15p)
Subiectul II (30 puncte)
1. 15 puncte
Pentru reprezentare corectă se acordă 5 puncte.

Pentru denumirea corectă a părților componente se acordă 5 puncte.
Pentru denumirea corectă a mărimilor electrice și magnetice se acordă 5 puncte.
2. 15 puncte
𝑁1 𝑈1 𝐼2
= =
𝑁2 𝑈2 𝐼1
Pentru fiecare fracție scrisă corect se acordă câte 3 puncte. (5 x 3p = 15p)
Subiectul III (30 puncte)

Motorul de inducție trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit motor
electric în acționările electrice de puteri medii și mari.
După tipul înfășurării rotorice,motoarele pot fi de tipul:
 cu rotor în colivie de veveriță (în scurtcircuit)
 cu rotor bobinat
Motorul de inducție cu rotorul în colivie este mai ieftin și mai fiabil decât motorul de
inducție cu rotorul bobinat pentru că periile acestuia se uzează și necesită întreținere. De
asemenea, motorul de inducție cu rotorul in colivie nu are colector și toate dezavantajele
care vin cu acesta: zgomot, scântei, poluare electromagnetică, fiabilitate redusă și implicit
întreținere costisitoare. Odată cu dezvoltarea electronicii de putere și în special cu
dezvoltarea surselor de tensiune cu frecvență variabilă, tendința este de înlocuire a
motoarelor de curent continuu cu motoare de inducție cu rotor în colivie.
 Recomandări privind resurse educaționale deschise:
Activitatea prezentată reprezintă doar un exemplu de test de evaluare pe parcurs pentru
disciplina menționată, dorindu-se a fi o mică parte din resursele care se pot utiliza în cadrul
evaluării elevilor la clasă. Poate reprezenta un reper sau un punct de pornire util, care să-i
determine pe elevi să-și pună întrebări legate de nivelul de cunoștințe dobândite anterior
și să-i motiveze pentru a merge mai departe, pe calea cunoașterii.
 Referințe web/bibliografie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_electric
https://ro.wikipedia.org/wiki/Transformator
https://portal.ctcnvk.ro/Members/adrian.frunza/
 Anul de studiu – clasa a X-a
 Domeniul de pregătire profesională: ELECTROMECANICĂ
 Modulul 1: Maşini, aparate şi elemente de automatizare
Tema: Aparate pentru instalaţii electrice de iluminat şi prize


6.1.3. Aparate electrice 6.2.5. Decodificarea 6.3.1. Colaborarea cu
(simboluri, părți componente, simbolurilor membrii echipei de lucru, în
utilizare, rol funcțional, standardizate ale scopul îndeplinirii sarcinilor
mărimi caracteristice) aparatelor electrice de de la locul de muncă
- de comutație comutație, de comandă,
6.3.3. Comunicarea
de reglare. de protecție
/raportarea rezultatelor
- de comandă
și auxiliare activităților profesionale
- de reglare
6,2.6 Selectarea desfășurate
- de protecție aparatelor electrice în 6.3.4. Asumarea inițiativei
- auxiliare funcție de domeniile de în rezolvarea unor probleme
6.1.4. Documentație tehnică utilizare și de
6.3.5. Responsabilizarea în
specifică montării aparatelor documentația tehnică
asigurarea calității
electrice lucrărilor/sarcinilor
încredințate
TIP DE EVALUARE:TEST
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 40 min.
Subiectul I. 30 puncte
Pentru cerințele 1-6 scrieți litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Schema electrică din figură este a unui:
a). întreruptor simplu
b). întreruptor dublu
c). comutator de capăt
d). comutator cruce
2. În imaginea alăturată este prezentată:

a). priză bipolară cu contact de protecţie
b). priză tripolară cu contact de protecţie
c). priză biopolară fără contact de protecţie
d). priză tripolară fără contact de protecţie
3. Schema electrică din figură este a unui:
a). întreruptor simplu
b). întreruptor dublu
c). comutator de capăt
d). comutator cruce
4. După modul de montare, întreuptoarele pentru instalațiile de iluminat pot fi:

a). simple și duble
b). aparente și îngropate
c). basculante și rotative
d). cu contact de protecție și fără contact de protecție
5. În imaginea alăturată este prezentată:

a). fișă bipolară demontabilă fără contact de
protecție
b). fișă bipolară demontabilă cu contact de
protecție
c). fișă bipolară turnată fără contact de protecție
d). o fișă bipolară turnată cu contact de protecție
6. Pentru consumatorii casnici, tensiunea maximă de utilizare a prizelor și fișelor este de:
a). 220 V
b). 250 V
c). 380 V
d). 1000 V
Citiți cu atenție enunțurile de mai jos și notați în dreptul fiecăruia litera A, dacă
apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals.
1. Comutatoarele de capăt oferă posibilitatea acţionării din două puncte diferite a unuia
sau a mai multor corpuri de iluminat.
2. Întreruptoarele pentru instalațiile de iluminat se montează numai pe conductoarele de
fază.
3. Fișa este mobilă având contactele racordate la cordonul de alimentare a
consumatorului.
4. Întreruptoarele electrice pentru instalații de iluminat sunt aparate electrice de
conectare cu comandă automată folosite pentru închiderea și deschiderea circuitelor de
iluminat.
5. Contactele prizei sunt în formă de știft cilindric sau de lamelă şi protejate împotriva
atingerii.
6. Comutatoarele cruce se utilizează întotdeauna împreună cu două comutatoare de
capăt.
7. Priza este fixă având contactele racordate la rețeaua electrică.
8. Comutatorul de capăt simplu are trei borne și o clapetă.
9. Prizele instalațiilor electrice monofazate se conectează între fază şi nul.
10. Comutatorul în cruce are două borne (o intrare și o ieșire) și o clapetă.
1.În figura de mai jos este prezentată instalația electrică de iluminat și prize a unui
apartament. Precizați denumirea elementelelor notate cu a, b, c, d, e, f. 12 puncte
2. În figură este prezentată schema electrică de conectare a unui corp de iluminat.
a) Indicaţi elementele componente ale schemei.

b) Realizaţi schema electrică monofilară.
18 puncte
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu

• Se punctează orice altă formă de răspuns corect.
Subiectul I. TOTAL: 30 puncte

1-a; 2- c; 3- c; 4- b; 5- d; 6 - b
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului, se acordă 0 puncte.
Subiectul II. TOTAL: 30 puncte

1-A; 2-A; 3-A; 4-F; 5-F; 6-A; 7-A; 8-A; 9-A; 10-F
Subiectul III. TOTAL: 30 puncte
3. Denumirea corectă a elementelelor notate cu a, b, c, d, e,f: (12p)

a - întreruptor dublu;
b - priză bipolară fără contact de protecție;
c - întreruptor simplu;
d - priză bipolară cu contact de protecție;
e - lampă cu incandescență;
f - tub fulorescent

2. Schema electrică de conectare a unui corp de iluminat. (18 p)

2.1. Indicarea elementelor componente ale schemei. (6 p)
1 - doză derivaţie
2 - corp de iluminat incandescent
3 - întreruptor
2.2. Schema electrică monofilară. (12p)
Se acordă 12puncte pentru desen corect.

Se acordă 6 puncte pentru desen parţial corect.
Se acordă 0 puncte pentru desen incorect sau lipsa acestuia.
TIP DE EVALUARE:PROBĂ PRACTICĂ PENTRU ACTIVITATEA INSTRUIRE PRACTICĂ

6.1.3. Aparate 6.2.5. Decodificarea simbolurilor 6.3.1. Colaborarea cu membrii
electrice (simboluri, standardizate ale aparatelor echipei de lucru, în scopul
părți componente, electrice de comutație, de îndeplinirii sarcinilor de la
utilizare, rol comandă, de reglare. de protecție locul de muncă
funcțional, mărimi și auxiliare 6.3.3. Comunicarea
caracteristice) 6,2.6 Selectarea aparatelor /raportarea rezultatelor
- de comutație electrice în funcție de domeniile activităților profesionale
- de comandă de utilizare și de documentația desfășurate
tehnică 6.3.4. Asumarea inițiativei în
- de reglare
6.2.7. Montarea aparatelor rezolvarea unor probleme
- de protecție
electrice în circuite electrice 6.3.5. Responsabilizarea în
- auxiliare simple asigurarea calității
6.1.4. Documentație 6.2.8. Utilizarea documentației lucrărilor/sarcinilor
tehnică specifică tehnice pentru executarea încredințate
montării aparatelor lucrărilor de montare a aparatelor
electrice electrice

Elevii lucrează individual pentru realizarea probei practice de evaluare.
Resurse materiale: placi de PAL pe care sunt fixate: lămpi fluorescente LFA; drosere;
ştarter ST şi întreruptoare basculante simple.
Tema probei practice - INSTALAŢII DE ILUMINAT CU O LAMPĂ FLUORESCENTĂ
În figura de mai jos este reprezentată schema electrică a unei instalaţii de iluminat cu o
lampă fluorescentă. Executați montarea aparatelor și componentelor pe placa suport:
Durata: 50 minute
1. Identificați elementele schemei electrice, indicând și rolul acestora.
2. Precizați cum sunt conectate filamentele tubului fluorescent.
3. Alegeți uneltele, echipamentele și materialele adaptate sarcinii de lucru.
4. Realizați practic instalația de iluminat cu o lampă fluorescentă.
5. Verificați funcționarea montajului realizat.
6. Respectați normele de sănătate și securitate în muncă
7. Enumerați etapele de realizare a instalaţiei de iluminat cu o lampă fluorescentă în
succesiunea lor logicăț
8. Prezentați activitatea practică realizată.
9. Utilizați vocabularul de specialitate în prezentarea sarcinii de lucru.
Punctaj pe
Criterii de indicator
Punctaj Indicatori de evaluare Punctaj
evaluare
acordat
1. Primirea şi 35 puncte 1.1. Aplicarea normelor 5p
planificarea ergonomice specifice locului de
sarcinii de lucru muncă
1.2. Identificarea 10p
elementelelor schemei
electrice, indicând și rolul
acestora.
1.3.Precizarea modului de 10p
conectare a filamentelor tubului
fluorescent
1.4. Alegerea uneltelor, 10p
echipamentelor și materialelor
adaptată sarcinii de lucru
2.Realizarea 50 puncte 2.1. Realizarea practică a 30p
sarcinii de lucru instalației de iluminat cu o
lampă fluorescentă
2.2. Verificarea funcționării 15p
instalaţiei de iluminat cu o
lampă fluorescentă
2.3. Respectarea normelor de 5p
sănătate și securitate în muncă
3. Prezentarea 15 puncte 3.1. Enumerarea etapelor de 5p
sarcinii de lucru realizare a instalaţiei de
iluminat cu o lampă
fluorescentă în succesiunea lor
logică
3.2. Prezentarea propriei 5p
activități practice
3.2. Utilizarea vocabularului de 5p

specialitate în prezentarea
sarcinii de lucru

Se recomadă:
1. https://youtu.be/k4sLxcofiac
2. https://youtu.be/vKky4uUhJcw
1. Mareş, F., Popa Jana - Auxiliar curricular pentru clasa a X-a, Echipamente
electrice, Editura Pax Aura Mundi, 2011;
2. Niculae Mira, Constantin Neguş - Instalaţii şi echipamente electrice – Manual
pentru clasele a XI – a si a XII – a licee industriale şi de matematică – fizică cu
profil de electrotehnică şi şcoli profesionale, Editura didactică şi pedagogică,
1997;
3. E. Pietrăreanu - Agenda electricianului, Editura Tehnică, 1986;
4. Chiriţa Gheorghe-Materiale pentru instalaţii electrice, Editura didactică şi
pedagogică, 1967.
5. Auxiliare curriculare: www.tvet.ro - pentru domeniile electric, electromecanic;
6. MENCS/CNDIPT: Standarde de pregătire profesională nivel 3, domeniul de pregătire
profesională Electromecanică, 2016;
7. https://youtu.be/aQ6QbnZUhzU
8. https://youtu.be/hCR4FDtqESw
EXEMPLUL 1
Modulul 2: Tehnologii de asamblare mecanică
Tema: Relatii între tensiuni și deformații
Tip de activitate: de teorie


5.1.1. Sisteme mecanice 5.2.1.Corelarea cauza-efect cu 5.3.1. Respectarea
- Relații între tensiuni și privire la consecințele permanentă a
deformații (eforturi solicitărilor mecanice simple prevederilor din
unitare normale și asupra sistemelor mecanice documentații tehnice
tangențiale, legea lui 5.2.2. Calcularea de sarcini, privind procesul
Hooke, rezistența tensiuni, deformații pentru tehnologic de asamblare a
admisibilă) solicitări simple pieselor
5.2.3. Interpretarea rezultatelor 5.3.5. Colaborarea cu
(sarcini, tensiuni, deformații) membrii echipei de lucru,
în scopul îndeplinirii
5.2.4. Utilizarea corectă a
sarcinilor de la locul de
vocabularului comun și a celui
muncă
tehnic în comunicarea în limba
româna
Activitate realizată prin metoda ÎNVĂȚĂRII PRIN DESCOPERIRE.

Învățarea prin descoperire este o strategie complexă de predare-învatare care se bazează
pe investigarea proprie a elevului cu scopul de a dobândi, prin activitatea independentă,
dirijată, cunoștințe noi din diferite surse de informații și de a dobândi abilități, deprinderi,
priceperi, capacități. Această modalitate asigură o învățare cucerită. Elevul, datorită
acestei metode, se transformă tot mai mult în subiect al educației, în propriul său educator.
Astfel, el explorează, reconstruiește, redescoperă, ajunge la generalizarea, recrearea și
dobândirea (asimilarea) adevărurilor prin eforturi proprii.
Învăţarea prin descoperire nu urmăreşte comunicarea materiei de studiu în forma ei finală
de asimilare, ci antrenarea directă a elevilor în procesul instruirii. Ea urmărește să-I ajute
pe elev pentru învățarea ulterioară, să-l transforme treptat într-un "gânditor creativ",
motivat de reușita învățarii personale. Prin munca personală independentă sau în echipă,
prin documentare și activități experimental-aplicative, prin investigație științifică și
tehnică, se pot obține idei sau soluții noi, se pot realiza inovații și invenții.
Metoda descoperirii asigură dezvoltarea puternică a capacităților intelectuale și
profesionale, îndeosebi imaginația și gândirea creatoare, accentuând caracterul activ-
participativ, formativ-aplicativ și creativ al învățării.
Profesorul coordonează îndeaproape efortul elevilor, oferind îndrumări, sugestii, puncte de
sprijin, soluţii parţiale sau adresând întrebări. Elevul, dupa ce și-a însușit cunoștințele de
bază, daca are posibilități intelectuale și daca este dirijat corespunzator, poate să se
perfecționeze personal și să realizeze la început acțiuni de redescoperire și apoi, uneori
concomitent, și acțiuni de descoperire creativă.
Obiective:
- Însuşirea noţiunilor de tensiune şi deformaţie;
- Cunoaşterea mărimilor care caracterizează starea de deformaţie elastică;
- Cunoaşterea relaţiei dintre tensiuni şi deformaţii;
- Aplicarea legii lui Hooke în rezolvarea de probleme.
- Însuşirea modului de calcul (dimensionare, verificare, sarcină capabilă) al barelor
supuse la diferite tipuri de solicitări.

- După actualizarea cunoștințelor referitoare la tipuri de forte, solicitări mecanice
simple, profesorul prezintă cu ajutorul videoproiectorului fișa de documentare și
dirijează învățarea elevilor prin introducerea noțiunilor de tensiune, deformație,
caracterizarea calitativă a consecințelor solicitărilor.
- Elevii vor fi împărțiți în grupe de 5-6 elevi;
- Fiecare grupă va primi o fișă de lucru cu exerciții aplicative de corelare a tensiunilor
cu deformațiile;
- La finalul lecției, câte un reprezentant al fiecărei grupe va prezenta pe rând fişa de
lucru, profesorul și elevii discută rezultatele obținute.
Resurse materiale:
- Fişă de documentare, fişă de lucru, calculator, videoproiector.
- Manual Tehnologii de asamblare mecanică – Aurel Ciocărlea - Vasilescu
Durată: 40 minute

- Etape de lucru:
- Prin conversatia introductivă, profesorul acualizează cunoștințele referitoare la
tipuri de forte (interioare și exterioare) pe bază de expemple, solicitări mecanice
simple și modul în care acestea sunt produse (intindere, compresiune, forfecare,
torsiune, încovoiere, flambaj), identificarea solicitărilor simple pe diferite piese;
- Profesorul împarte elevii în grupe de 5 elevi;
- Fiecare grupa primește fișa de documentare și o fișă de lucru;
- Profesorul prezintă interactiv fișa de documentare prin proiectarea acesteia cu
videoproiectorul pe ecran;
- Profesorul dirijează învățarea, prin descoperirea pas cu pas a efectului pe care îl
produce aplicarea unui efort asupra unui corp – apariția de deformații (elastice sau
plastice), a legăturii dintre tensiuni și deformații (legea lui Hooke), sesizarea
diferențierii efortului și deformațiilor produse în funcție de direcția aplicării
acestuia, caracterizarea calitativă a consecințelor solicitărilor, reprezentarea
grafică a efortului unitar;
- Efectuarea de calcule simple a stării de deformație a corpului (calculul
alungirii specifice (ε) şi lunecării specifice (γ) și calcule de verificare a sarcini
capabile a unei bare solicitată la întindere şi compresiune.
- Descoperirea dirijată a variației deformațiilor în funcție de intensitatea efortului
(curba caracteristică a oțelului moale, domeniile de proporționalitate, elasticitate,
plasticitate);
- Prezentarea și verificarea fișelor de lucru, interpretarea rezultatelor;
- Discuţii finale, concluzii asupra desfăşurării activităţii.
FIȘĂ DE DOCUMENTARE
Tensiuni şi deformaţii – Legea lui Hooke
Efort unitar (tensiune) - mărimea efortului distribuit, aplicat pe unitatea de

suprafaţă:
F
p [N/m2]
A
Componente:
 – efort unitar normal – efect de întindere sau compresiune;
 – efort unitar tangenţial – efect de tăiere, forfecare sau lunecare.
Deformaţii: Elastice și plastice
MĂRIMILE CARE CARACTERIZEAZĂ STAREA DE DEFORMARE A CORPURILOR SUNT:

1. Alungirea
- alungirea: l  l1  l0 [mm]
2. Lunecarea
CC I
- lunecare specifică:   tg  [rad]
AC
l l1  l0
- alungire specifică liniară:    []
l0 l0
Relaţia dintre tensiuni şi deformaţii – Legea lui Hooke:    E

 - tensiune (efort unitar) normal [N/m ]; 2
 - alungire specifică liniară []

E - modul de elasticitate longitudinal [N/m2].
La solicitarea de răsucire, legea lui Hooke are forma:    G
 - tensiune (efort unitar) tangenţial [N/m2];
 - lunecare specifică []
G - modul de elasticitate transversal [N/m2].
Curba caracteristică a oţelului moale
Zona de
Denumirea
curbă Caracteristici Relaţii
domeniului
caracteristică
Tensiuni proporţionale cu Legea lui Hooke:
deformaţiile; =E·
DOMENIUL Oa Este valabilă legea lui Hooke; E - modulul de
de
proporţionalitate
Porţiune
liniara
p – limita de
elasticitate
longitudinal
proporţionalitate.
Materialul se comportă elastic;
DOMENIUL de
elasticitate a-b e – limita de elasticitate
Deformaţiile cresc mai repede
decât tensiunile;
b-c
b-f c – limita de curgere
Zona de curgere;
c-d Deformaţia creşte sensibil la o
mărime nesemnificativă a forţei
de întindere
Zona deformaţiilor mari -
ruperea; - alungirea la
Tensiunile cresc până la o rupere:
valoare maximă r; Lu  Lo
d-e An 
DOMENIUL plastic materialul îşi reduce in mod egal
L0
secţiunea transversală;
 r - rezistenţa de rupere;
peste valoarea r deformaţiile Gâtuire la rupere:
se concentrează într-un singur
e-f S n  So
loc, pe epruvetă apare o gâtuire Z
şi se produce ruperea. So
FIŞĂ DE LUCRU
I. Încercuiţi răspunsul corect:
1. Tensiunile sunt:
a) Forţe exterioare;
b) Forţe interioare.
2. Care este domeniul din curba caracteristică a materialelor solicitate la întindere

în care este valabilă legea lui Hooke:
a) Domeniul de elasticitate;
b) Domeniul de proporţionalitate;
c) Domeniul plastic.
3. Cu „E" se notează:
a) contracția transversală;
b) alungirea specifică;
c) modulul de elasticitate longitudinal;
d) modulul de elasticitate transversal;
4. Alungirea specifică se notează cu:

a) ; b) ; c) ; d) .
5. Simbolul care reprezintă limita de curgere a unei piese este:

a) r ; b)  ef ; c)  c ; d)  a.
6. Eforturile unitare se măsoară în:

a) Nm; b) N/m; c) Nm2; d) N/m2.
II. Rezolvaţi următoarele probleme:
1. O bară din oţel cu lungimea l = 50 m şi diametrul d = 20 mm, este supusă alungirii

de o forţă F = 2000 daN. Ştiind că E = 2,1106 daN/cm2, să se calculeze deformaţia
barei.
2. O bară din oţel cu secţiunea circulară având diametrul d = 20 mm şi lungimea l =

200 mm, este supusă alungirii cu forţa F = 39200 N. Modulul de elasticitate al
materialului este E = 2000000 daN/cm2. Să se calculeze tensiunea normală şi
alungirea specifică a barei.
Rezolvarea fişei de lucru
I. 1-b; 2-b; 3-c; 4-c; 5-c; 6-d.
II. 1. Se calculează aria secţiunii transversale:
A = d2 / 4; A = 22 / 4 = 3,14 [cm2]
Alungirea barei este:
F l 2000  5000
l  ; l   1,51 [mm]
EA 2,1  10 6  3,14
2. Se calculează suprafaţa secţiunii transversale:

A = d2 / 4; A = 22 / 4 = 3,14 [cm2]
Tensiunea normală:
 = F / A;  = 39200 / 3,14 = 125 N/mm2
Lungirea barei rezultă din legea lui Hooke:

F l 39200  20
l  ; l   0,1248 [mm]
EA 2000000  3,14
Alungirea specifică:
l 0,1248
 ;   0,00063
l0 200
https://www.didactic.ro/materiale-didactice/mii-tehnologii-de-asamblare-mecanica-cls-x
https://www.academia.edu/25073535/MODULUL_ASAMBLARI_MECANICE
1. Ciocîrlea-Vasilescu, A., Asamblări mecanice. Manual pentru clasa a X-a, Editura CD
Press, Bucureşti, 2007;
2. Tenescu, L., ș.a., Mecanica aplicata. Manual pentru clasa a X-a, Editura SIGMA-
Bucuresti, 2005;
3. Lichiadopol, G., ș.a., Mecanica aplicata. Manual pentru clasa a X-a, E.D.P., Bucuresti,
2007;
4. Ciocîrlea-Vasilescu, A., Solicitări și măsurari tehnice. Manual pentru clasa a X-a, Editura
All Educational, Bucureşti, 2001;
5. Mărginean C., ș.a., Auxiliar curricular pentru ciclul superior al liceului profil tehnic-
Modulul Asamblări mecanice, M.E.C.Programul PHARE TVET RO 2003/005-551.05.01-02;
6. Curriculum clasa a X-a - învățământ profesional - Anexa 4 la OMEN nr. 3915 din
18.05.2017
7. https://clasadigitala.ro/prezentare-produs/tehnologii-de-asamblare-mecanica-clasa-a-
x-a/
EXEMPLUL 2
Tema: Tipuri de forțe și solicitări mecanice – caracterizarea solicitărilor statice simple

(întindere, compresiune; forfecare; torsiune/răsucire; încovoiere; flambaj)

5.1.1. Sisteme mecanice 5.2.1. Corelarea cauză-efect cu 5.3.5. Colaborarea cu
- tipuri de forțe privire la consecințele membrii echipei de
solicitărilor mecanice simple lucru, în scopul
- caracterizarea solicitărilor
asupra sistemelor mecanice îndeplinirii sarcinilor
statice simple: întindere,
5.2.4. Utilizarea corectă a de la locul de muncă
compresiune; forfecare;
torsiune (răsucire); vocabularului comun și a celui
încovoiere; flambaj) tehnic în comunicarea în limba
română
Activitate realizată prin METODA STUDIULUI DE CAZ

Studiul de caz a apărut din necesitatea de a găsi căi de apropiere a instruirii de modelul
vieții reale, al activității practice-productive. Treptat, aceasta s-a impus ca una dintre cele
mai active metode, de mare valoare euristică, dar și aplicativă, cu largi posibilități de
utilizare, mai ales în învățământul liceal.
Metoda studiului de caz poate fi folosită:
- fie ca sursă de cunoaștere, de preferat în scopul realizării unor sarcini de descoperire;
- fie ca modalitate practică de realizare a unor sarcini de aplicare.
În activitatea de învățare propusă în continuare, metoda este folosită în ipostază euristică,
explorativă.
Spre deosebire de alte metode tradiționale care oferă „cazuri fictive”, imaginate de
profesor și, drept urmare, artificiale, metoda studiului de caz mijlocește o confruntare
directă cu o situație din viața reală, autentică. Asemenea „cazuri de viață”, cazuri-
problemă concrete, luate drept „exemple” tipice, reprezentative și semnificative pentru
anumite stări de lucruri mai generale pot să fie supuse unei analize atente, sub toate
aspectele, până când elevii vor ajunge la înțelegerea complexă a problemei date și la
soluționarea ei. „Cazul” propriu-zis trebuie ales în mod intenționat dintr-un câmp de
realități proprii unui sector al cunoașterii sau al acțiunii practice pentru a condensa în sine
elemente esențiale: astfel, înțelegerea sa facilitează înțelegerea mai profundă a realității
abordate. În general, luarea în calcul a mai multor „cazuri” conduce la o înțelegere euristică
de nivel mai înalt.
Studiul de caz euristic servește ca suport și pentru cunoașterea inductivă (trecerea de la
premise particulare la înțelegerea generalului), și pentru cunoașterea deductivă (trecerea
de la general la particular prin concretizarea unor idei, prin transferul cunoștințelor însușite
în situații sau probleme noi).
În condițiile dinamicii actuale a curriculumului școlar care reflectă dinamica dezvoltării
cunoașterii științifice și progresului tehnologic, „cazurile” care pot face obiectul metodei
descrise pentru pregătirea elevilor sunt numeroase și cu puternic impact formativ.
Etapele aplicării metodei studiului de caz sunt:
a) alegerea „cazului” („cazurilor”) și transpunerea în termeni didactici respectând
principiul legăturii dintre teorie și practică, al reflectării realităților și condițiilor
existente în domeniul abordat;
b) prezentarea „cazului”;
c) procurarea informațiilor necesare prin întrebări adresate profesorului, prin documentare
sau prin studierea surselor scrise de cunoaștere (manuale, reviste, rapoarte, referate,
cataloage etc.), urmată de sistematizarea acestora;
d) analiza situației-problemă pentru descoperirea cauzelor și legităților acesteia;
e) stabilirea soluției/variantelor de soluționare.

Colectivul clasei va fi organizat în 5 echipe de lucru cât mai echilibrate din punct de vedere
numeric.
Resurse materiale:
- cinci seturi a câte 36 figuri cu piese/sisteme tehnice supuse unor solicitări mecanice
simple – Anexa 1
- Fișa de lucru – Anexa 2
- Fișa de răspunsuri – Anexa 3
- flipchart
- pastile adezive Patafix
Durată: 30 minute
NOTĂ: Durata indicată pentru desfășurarea activității de învățare este orientativă:
profesorul poate aloca timpul necesar în funcție de particularitățile colectivului instruit fie
prin creșterea duratei indicate, fie prin păstrarea acesteia și micșorarea numărului de figuri
distribuite echipelor.

Sub aspect organizatoric, aplicarea efectivă a metodei studiului de caz se va realiza prin
combinarea acesteia cu o variantă a procedeului Phillips 66.
- Etape de lucru:
o profesorul pregătește materialul de învățare pentru tema abordată (Anexa 1 – set de
36 figuri cu piese/sisteme tehnice supuse unor solicitări mecanice simple); se
recomandă decuparea acestora astfel încât elevii să lucreze cu figuri – cărți de joc;
o pentru desfășurarea activității de învățare, echipelor formate conform celor
precizate mai sus, li se distribuie un set de „cărți de joc”;
o în cadrul echipelor, elevii rezolvă colaborativ sarcina de lucru (Fișa de lucru – Anexa
2), stabilind (prin negociere, dacă este cazul) solicitarea simplă la care este supus(ă)
sistemul tehnic/piesa reprezentat(ă) pe fiecare „carte de joc”;
o apoi, cele 36 de „cărți de joc” sunt grupate în cinci categorii:
1. cărți de joc cu piese/sisteme tehnice solicitate la întindere;
2. cărți de joc cu piese/sisteme tehnice solicitate la compresiune;
3. cărți de joc cu piese/sisteme tehnice solicitate la forfecare;
4. cărți de joc cu piese/sisteme tehnice solicitate la încovoiere;
5. cărți de joc cu piese/sisteme tehnice solicitate la torsiune/răsucire;
o fiecare echipă își desemnează câte un raportor pentru fiecare solicitare simplă
studiată;
o activitatea se finalizează prin analiza modului de rezolvare a sarcinii de lucru și
anume, interevaluarea și evaluarea de către profesor a răspunsurilor astfel:
raportorii desemnați pentru fiecare solicitare simplă prezintă pe flipchart, prin
fixare cu pastile Patafix, „cărțile de joc” corespunzătoare, restul clasei compară
răspunsurile între ele și face observații/corecturi, iar profesorul evaluează
răspunsurile și interacțiunea dintre elevi în susținerea opiniilor lor (argumente,
contraargumente, explicații, alte exemplificări etc.);
o conform scenariului descris, vor fi raportate toate solicitările mecanice simple
studiate.
- Rezolvare, unde este cazul
Rezolvarea sarcinii de lucru este prezentată în Anexa 3.

Scenariul pentru activitatea de învățare poate fi aplicat recurgând la resurse educaționale
deschise prin implementarea în aplicația Quizizz sau în aplicația Mentimeter: pentru fiecare
figură dată sunt oferite cele 5 soluții (solicitările mecanice simple studiate), iar elevii
„votează”/răspund conform opiniei personale; în acest caz, organizarea clasei trebuie
efectuată frontal.
[1] CNDIPT, Curriculum pentru clasa a X-a, Învățământ liceal – filiera tehnologică, Domeniul
de pregătire profesională Electromecanică, Anexa nr. 2 la OMEN nr. 3915/18.05.2017
[2] CNDIPT, Standard de Pregătire Profesională, Calificarea profesională: Tehnician
instalații de bord (avion), Nivel 4, Anexa nr. 4 la OMENCS nr. 4121/13.06.2016
[3] Cerghit, I., Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași, 2006
[4] Bălășoiu, Doinița, Probleme de solicitări şi măsurări tehnice, Editura Sitech, Craiova,
2011
[5] Bălășoiu, Doinița, Solicitări şi măsurări tehnice, Editura Sitech, Craiova, 2011
ACTIVITATE DE EVALUARE
Tema: Tipuri de forțe și solicitări mecanice – caracterizarea solicitărilor statice simple


5.1.1. Sisteme mecanice 5.2.1. Corelarea cauză-efect 5.3.3. Asumarea
- tipuri de forțe cu privire la consecințele inițiativei în rezolvarea
solicitărilor mecanice simple problemelor
- caracterizarea solicitărilor
asupra sistemelor mecanice
statice simple: întindere,
compresiune; forfecare; 5.2.4. Utilizarea corectă a
torsiune (răsucire); vocabularului comun și a
încovoiere; flambaj) celui tehnic în comunicarea
în limba română
Tip de evaluare: test

Se evaluează tema abordată în cadrul activității de învățare de instruire practică printr-un
test cu itemi obiectivi și semiobiectivi a cărui structură și barem de corectare și notare sunt
prezentate în Anexa 4, repectiv în Anexa 5.

Evaluarea prin test se recomandă a fi efectuată în urma parcurgerii temei precizate prin
mai multe activități de învățare (teorie, instruire practică) astfel încât elevii să poată dovedi
obținerea rezultatelor învățării precizate în SPP. De asemenea, se recomandă ca testarea
să fie urmată de o analiză a răspunsurilor date și de verificarea corectitudinii acestora în
conformitate cu baremul de corectare și notare: această analiză poate căpăta forma unei
autoevaluări sau a unei interevaluări. Pentru o fixare mai bună a cunoștințelor este
recomandat ca, în portofoliul personal al fiecărui elev pentru acest modul, să fie inclus atât
testul de evaluare, cât și fișa cu răspunsurile corecte.
Structura testului proiectat permite implementarea cu ușurință în mediul online (Google-
Classroom).
Resurse materiale:
Test de evaluare (2 pagini) – Anexa 4
Durată: 30 minute

Baremul de corectare și notare (Anexa 5) va fi utilizat după administrarea testului de
evaluare în cadrul activității de analiză și verificare a răspunsurilor cu scopul de a facilita
procesul de autoevaluare al fiecărui elev, precum și pentru întocmirea fișei cu răspunsurile
corecte ce va fi inclusă în portofoliul individual al elevului, la acest modul.
Tip de evaluare: probă practică pentru activitatea de instruire practică

Evaluarea prin probă practică în atelierul de instruire practică se va desfășura astfel:
- colectivul clasei se organizează în cinci echipe relativ echilibrate din punct de vedere
numeric
- fiecare echipă va primi un set de construcție Noah 5 în 1 – 434 piese
(https://www.funfox.ro/cumpara/set-constructie-noah-5-in-1-434-piese-1077)
cu ajutorul căruia va realiza una dintre cele cinci configurații propuse de producător
(buldoexcavator, elicopter, mașină de curse, camion, excavator – pentru care sunt
puse la dispoziție scheme de montaj) sau orice altă configurație imaginată în cadrul
echipei; setul Noah reprezintă o dotare accesibilă din punct de vedere financiar pentru
atelierul de instruire practică, fiind totodată, un mijloc de învățământ bazat pe
principiile STEM (Science, Technology, Engineering, Mathematics) și o modalitate
adecvată de a dezvolta creativitatea și imaginația, logica și puterea de concentrare,
coordonarea mișcărilor de execuție a asamblărilor și gândirea analitică;
- având în vedere că proba practică reprezintă o probă de evaluare și că rezolvarea
sarcinii de lucru este un produs realizat colaborativ, în echipă, notarea fiecărui elev
va ține seama atât de nota acordată produsului final, cât și de criteriile precizate în
Lista criterială pentru lucrul în echipă – Anexa 6
Resurse materiale:
- 5 seturi de construcție Noah 5 în 1 – 434 piese
(https://www.funfox.ro/cumpara/set-constructie-noah-5-in-1-434-piese-1077)
- Lista criterială pentru lucrul în echipă – Anexa 6
Durată: 50 minute

5.1.7. Tehnologii de 5.2.18. Alegerea operației de 5.3.1. Respectarea
realizare a asamblare demontabilă permanenetă a prevederilor
asamblărilor potrivită situației concrete din documentații tehnice
demontabile: filetate 5.2.19. Selectarea sculelor, privind procesul tehnologic
(...) dispozitivelor, mașinilor și de asamblare a pieselor
5.1.10. Normele de utilajelor ce vor fi folosite la 5.3.2. Asumarea, în cadrul
sănătate și securitate a fiecare tip de operație de echipei de la locul de
muncii și apărare asamblare demontabilă muncă, a responsabilității
împotriva incendiilor, 5.2.20. Alegerea șuruburilor, pentru sarcina de lucru
de protecție a mediului piulițelor și șaibelor, conform primită
aferente procesului documentației tehnice, în 5.3.3. Asumarea inițiativei
tehnologic de vederea realizării asamblărilor în rezolvarea problemelor
asamblare a filetate 5.3.4. Asumarea calității
componentelor
lucrărilor/sarcinilor
mașinilor și sistemelor 5.2.23. Realizarea de încredințate la execuția
mecanice din subansamble specifice prin asamblărilor
subansamble asamblări demontabile 5.3.5. Colaborarea cu
5.2.25. Verificarea calității membrii echipei de lucru, în
operației de asamblare scopul îndeplinirii sarcinilor
demontabilă executată de la locul de muncă
5.2.33. Aplicarea prevederilor 5.3.8. Respectarea normelor
normelor de sănătate și de sănătate și securitate a
securitate a muncii, apărare muncii și apărare împotriva
împotriva incendiilor și incendiilor, de protecția
protecția mediului la mediului aferente procesului
asamblarea componentelor tehnologic de asamblare
mașinilor și sistemelor
mecanice din subansamble

Realizați asamblări filetate, folosind setul de construcție Noah, pentru a obține una dintre
următoarele cinci configurații, la alegere:
- buldoexcavator;
- mașină de curse;
- elicopter;
- excavator;
- camion.
NOTĂ: În funcție de particularitățile concrete ale colectivului instruit, profesorul de
instruire practică poate propune elevilor și executarea unor configurații imaginate de ei.
1. Realizarea prin asamblare filetată a configurației alese, folosind setul de construcție
Noah.
2. Verificarea funcționalității configurației realizate (mobilitatea subansamblurilor
constructive).
3. Prezentarea a două argumente prin care să se justifice afirmația: „Utilizarea asamblărilor
filetate asigură o relație prietenoasă cu mediul.”
4. Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă și protecția mediului.
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1.1. Organizarea ergonomică a locului

10 puncte
de muncă
1. Primirea şi 1.2. Alegerea componentelor din kit-ul
35
planificarea sarcinii de de construcție necesare realizării 15 puncte
puncte
lucru configurației de executat
1.3. Alegerea SDV-urilor necesare
10 puncte
executării asamblărilor filetate
2.1. Executarea asamblărilor filetate
pentru obținerea subansamblurilor
15 puncte
componente ale configurației de
executat
2.2. Executarea asamblărilor filetate
2. Realizarea sarcinii 50 15 puncte
pentru obținerea produsului final
de lucru puncte
2.3. Verificarea funcționalității
configurației realizate (mobilitatea 10 puncte
subansamblurilor constructive)
2.4. Respectarea normelor de sănătate
10 puncte
și securitate în muncă
3.1. Prezentarea lucrării executate,
precizând trei avantaje ale kit-ului de 5 puncte
construcție utilizat
3. Prezentarea sarcinii 15 3.2. Argumentarea afirmației date ca
5 puncte
de lucru puncte sarcină de lucru
3.3. Utilizarea vocabularului de
specialitate în prezentarea sarcinii de 5 puncte
lucru

Nu este cazul.
[1] CNDIPT, Curriculum pentru clasa a X-a, Învățământ liceal – filiera tehnologică, Domeniul
de pregătire profesională Electromecanică, Anexa nr. 2 la OMEN nr. 3915/18.05.2017
[2] CNDIPT, Standard de Pregătire Profesională, Calificarea profesională: Tehnician
instalații de bord (avion), Nivel 4, Anexa nr. 4 la OMENCS nr. 4121/13.06.2016
[3] https://www.funfox.ro/cumpara/set-constructie-noah-5-in-1-434-piese-1077
Anexa 1
Anexa 2
NUME ȘI PRENUME: DATA:

CLASA:
LUCRARE DE INSTRUIRE PRACTICĂ

TIPURI DE FORȚE ȘI SOLICITĂRI MECANICE – CARACTERIZAREA SOLICITĂRILOR STATICE
SIMPLE
FIȘA DE LUCRU
SE DĂ
un set de 36 de figuri – „cărți de joc” în care sunt reprezentate piese/sisteme tehnice
întâlnite frecvent în domeniul de pregătire Electromecanică și supuse unor solicitări simple
de întindere, compresiune; forfecare; torsiune/răsucire; încovoiere.
...
SARCINI DE LUCRU
1. Completați fiecare figură/„carte de joc” cu denumirea solicitării simple la care este
supus(ă) sistemul tehnic/piesa reprezentat(ă).
2. Grupați „cărțile de joc” în următoarele cinci categorii:
- cărți de joc cu piese/sisteme tehnice solicitate la întindere;
- cărți de joc cu piese/sisteme tehnice solicitate la compresiune;
- cărți de joc cu piese/sisteme tehnice solicitate la forfecare;
- cărți de joc cu piese/sisteme tehnice solicitate la încovoiere;
- cărți de joc cu pies/sisteme tehnice solicitate la torsiune/răsucire.
3. Justificați importanța cunoașterii solicitărilor la care sunt supuse sistemele
tehnice/piesele din punct de vedere al asigurării unei relații prietenoase cu mediul,
precizând două argumente în susținerea acesteia.
Anexa 3
LUCRARE DE INSTRUIRE PRACTICĂ

TIPURI DE FORȚE ȘI SOLICITĂRI MECANICE – CARACTERIZAREA SOLICITĂRILOR STATICE
SIMPLE
FIȘA DE RĂSPUNSURI
1. Informațiile cu care se completează fiecare figură/„carte de joc” sunt:

1 – ÎNTINDERE 2 – COMPRESIUNE 3 – FORFECARE 4 - ÎNCOVOIERE
5 – ÎNCOVOIERE 6 – ÎNCOVOIERE 7 – RĂSUCIRE 8 – COMPRESIUNE
9 – RĂSUCIRE 10 – RĂSUCIRE 11 – ÎNTINDERE 12 – ÎNTINDERE
13 – ÎNTINDERE 14 – FORFECARE 15 – ÎNCOVOIERE 16 – RĂSUCIRE
17 – ÎNCOVOIERE 18 – RĂSUCIRE 19 – ÎNCOVOIERE 20 – RĂSUCIRE
21 – ÎNCOVOIERE 22 – FORFECARE 23 – ÎNCOVOIERE 24 – ÎNCOVOIERE
25 – ÎNTINDERE 26 – FORFECARE 27 – FORFECARE 28 – ÎNCOVOIERE
29 – ÎNTINDERE 30 – COMPRESIUNE 31 – COMPRESIUNE 32 – ÎNCOVOIERE
33 – ÎNCOVOIERE 34 – FORFECARE 35 – RĂSUCIRE 36 – ÎNCOVOIERE
2. Gruparea figurilor/„cărților de joc” se efectuează astfel:

- cărți de joc cu piese/sisteme tehnice solicitate la întindere: 1, 11, 12, 13, 25, 29
- cărți de joc cu piese/sisteme tehnice solicitate la compresiune: 2, 8, 30, 31;
- cărți de joc cu piese/sisteme tehnice solicitate la forfecare: 3, 14, 22, 26, 27, 34;
- cărți de joc cu piese/sisteme tehnice solicitate la încovoiere: 4, 5, 6, 15, 17, 19, 21,
23, 24, 28, 32, 33, 36;
- cărți de joc cu piese/sisteme tehnice solicitate la torsiune/răsucire: 7, 9, 10, 16, 18,
20, 35.
3. Din punct de vedere al asigurării unei relații prietenoase cu mediul, cunoașterea

solicitărilor la care sunt supuse sistemele tehnice/piesele este importantă deoarece:
- sistemele tehnice/piesele pot fi dimensionate sigur și economic, ceea ce atrage
economii de materii și materiale;
- sistemelor tehnice/pieselor li se asigură buna funcționare pentru o durată mai mare
de timp, ceea ce atrage creșterea duratei de viață a acestora, reflectată în final tot
prin economii de materii prime și materiale.
Anexa 4
TEST DE EVALUARE
Tema: Tipuri de forțe și solicitări mecanice – caracterizarea solicitărilor

statice simple (întindere, compresiune; forfecare; torsiune/răsucire;
încovoiere; flambaj)
Numele şi prenumele elevului:
Data susţinerii testului:

 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor se acordă 90 de puncte.
 Din oficiu se acordă 10 puncte.
 Timpul efectiv de lucru este de 30 minute.
SUCCES!
SUBIECTUL I 30 puncte
A. 15 puncte
Scrie, pe foaia de test, în tabelul de răspunsuri, litera corespunzătoare răspunsului corect,
pentru fiecare dintre afirmațiile numerotate cu cifre de la 1 la 3.
Este corectă o singură variantă de răspuns.
Tabel de 1 2 3
răspunsuri
1. În cazul sistemului de bare din figura alăturată, barele AB şi AC sunt solicitate:

a) ambele la întindere;
b) ambele la compresiune;
c) bara AB la întindere şi bara AC la compresiune;
d) bara AC la întindere şi bara AB la compresiune.
2. Solicitarea de flambaj apare la barele caracterizate prin secțiune și lungime:

a) mare, respectiv mică; b) mari;
c) mică,respectiv mare; d) mici.
3. Solicitarea la răsucire pură apare numai în cazul barelor cu secțiune:

a) circulară;
b) hexagonală;
c) ovală;
d) pătrată.
B. 15 puncte
Citește, cu atenţie, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 5.
1. La o asamblare cu eclise a două table, nitul este solicitat la forfecare în trei secţiuni.
2. Transmisiile cardanice sunt solicitate la răsucire.
3. Încovoierea este solicitarea produsă de un cuplu situat în planul longitudinal al piesei.
4. Solicitarea principală a unui cablu pentru transportul energiei electrice este solicitarea
de încovoiere.
5. Aripile unui avion sunt solicitate la încovoiere.
Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 5, scrie, pe foaia de test, în tabelul de răspunsuri,
litera A, dacă apreciezi că enunțul respectiv este adevărat, sau litera F, dacă apreciezi că
enunțul respectiv este fals.
Tabel de 1 2 3 4 5
răspunsuri
SUBIECTUL II 30 puncte
Scrie, pe foaia cu răspunsuri, informaţia corectă care completează spaţiile libere:
1. Fibrele unei bare solicitate la încovoiere se lungesc în partea ..... (1) ..... şi se scurtează
în partea ..... (2) ......
2. Arcurile elicoidale din componenţa dispozitivelor de suspensie ale autovehiculelor sunt
solicitate la ..... (3) ......
3. Încovoierea pură apare atunci când momentul încovoietor este ..... (4) ..... de-a lungul
barei.
4. Arcurile lamelare şi arcurile de la broaştele de uşi sunt solicitate la ..... (5) ....., respectiv
la ..... (6) ......
(1) – (4) –
(2) – (5) –
(3) – (6) –
SUBIECTUL III 30 puncte

În textul următor, există trei greșeli științifice. Citește textul cu atenție, pentru a completa
tabelul:
Pentru a înțelege comportarea avionului din punct de vedere al rezistenței mecanice a
structurii, principalele solicitări mecanice ale barelor care o alcătuiesc sunt:
- întinderea sau compresiunea (+flambajul)
În acest caz, la capetele barei acţionează două forţe constante şi de sens contrar care
au punctele de aplicaţie pe axa barei, sunt dirijate în lungul axei şi sunt orientate
spre exterior (la întindere) sau spre interior (la compresiune). La întindere, bara își
poate pierde stabilitatea formei, apărând fenomenul de flambaj.
- forfecarea
O bară este solicitată la forfecare dacă în aceeaşi secţiune, normală pe axa sa,
lucrează două forţe egale şi direct opuse.
- torsiunea/răsucirea
La torsiune, bara este răsucită de un moment de torsiune, în lungul ei.
- încovoierea
Încovoierea barei constă într-o compresiune a piesei pe partea opusă acțiunii forței și
într-o întindere pe partea pe care acționează forța. Încovoierea generează, totodată, și
o răsucire.
Cuvânt greșit Cuvânt corect corespunzător
Anexa 5
TEST DE EVALUARE
clasa a X-a
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
 Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
Nu se acordă fracţiuni de punct.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului
total acordat la 10.
A. 15 puncte
1 – d; 2 – c; 3 – a
B. 15 puncte
Identificarea valorii de adevăr a afirmaţiilor
1 – F; 2 – A; 3 – A; 4 – F; 5 – A
(1) – convexă; (2) – concavă; (3) – compresiune; (4) – constant; (5) – încovoiere; (6) – răsucire;

constante → egale; întindere → compresiune; răsucire → forfecare
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 10 puncte, astfel: câte 5 puncte pentru
precizarea fiecărui cuvânt greșit și câte 5 puncte pentru precizarea fiecărui cuvânt corect
corespunzător.
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
Anexa 6
LISTĂ CRITERIALĂ
pentru evaluarea activității colaborative în echipa de lucru
4 3 2 1
Contribuție
Contribuie
Nu vrea să particip.
întotdeauna activ în Uneori are nevoie
Contribuie în grup Nu îndeplinește
grup, participând la de încurajări pentru
participând la sarcinile atribuite,
discuţii. Acceptă şi a îndeplini sarcinile
discuţii, îndeplinind face dificilă
îndeplinește toate atribuite. Are
sarcinile atribuite şi stabilirea
sarcinile atribuite. nevoie de ajutor
ajutând la stabilirea obiectivelor şi îi
Ajută grupul să pentru stabilirea şi
şi atingerea împiedică pe
stabilească atingerea scopurilor
obiectivelor. membrii grupului să
obiective şi să le grupului.
atingă obiectivele.
îndeplinească.
Cooperare
Împărtăşește multe Împărtăşește idei Nu-i place să
idei şi contribuie cu Împărtăşește idei uneori, când este împărtăşească idei,
informaţii adecvate când este încurajat încurajat, şi le deci nu contribuie
temei; îi şi le permite tuturor permite celor mai la discuţiile de
încurajează şi pe membrilor să-şi mulţi membri ai grup. Îi întrerupe
alţi membri să-şi împărtăşească grupului să-şi deseori pe ceilalţi
împărtăşească ideile. împărtăşească când îşi împărtăşesc
ideile. ideile. ideile.
Ascultarea activă în cadrul grupului
Reuşește să atingă
Poate asculta în Uneori, ascultă în
un echilibru între Nu ascultă în timp
timp ce alţii timp ce alţii
vorbire şi ascultare. ce alţii vorbesc.
vorbesc. Dă dovadă vorbesc. Uneori, ia
Este atent Uneori, nu ţine cont
de sensibilitate faţă în considerare
întotdeauna la de sentimentele şi
de sentimentele şi sentimentele şi
sentimentele şi ideile celorlalţi.
ideile celorlalţi. ideile celorlalţi.
ideile celorlalţi.
Metacogniţie
Le cere membrilor Se gândește la cât Îi descurajează pe
Uneori, îi ajută pe
grupului să se de bine lucrează membrii grupului să
membrii grupului să
gândească la cât de împreună. Participă se gândească la cât
se gândească la cât
bine lucrează la schimbările de bine lucrează
de bine lucrează
împreună. Îi ajută necesare pentru a-i împreună. Uneori îi
împreună. Încearcă
pe membrii grupului ajuta pe membrii abate pe membrii
să nu împiedice
să lucreze mai bine grupului să lucreze grupului de la
eforturile grupului.
împreună. mai bine împreună. sarcini.
Rezolvare de probleme
Nu dorește să
Uneori, oferă
Lucrează activ cu participe la
Oferă sugestii sugestii pentru
grupul pentru a rezolvarea
pentru rezolvarea rezolvarea
rezolva probleme. problemelor sau la
problemelor. Ajută problemelor.
Ajută grupul să ia luarea deciziilor.
grupul să ia decizii. Uneori, ajută grupul
decizii corecte. Uneori cauzează
să ia decizii.
probleme grupului.
EXEMPLUL 3
Tema : Tehnologia asamblărilor nedemontabile

 Asamblări prin lipire

U.R.Î. 5: Asamblarea componentelor mașinilor și sistemelor mecanice

5.1.6. Tehnologii de 5.2.11. Alegerea operației 5.3.1. Respectarea permanentă a
realizare a asamblărilor de asamblare prevederilor din documentații
nedemontabile: nedemontabilă potrivită tehnice privind procesul
- Asamblări prin lipire: situației concrete tehnologic de asamblare a pieselor
materiale și aliaje de 5.2.12. Selectarea 5.3.2. Asumarea în cadrul echipei
adaos; procedee de lipire: sculelor, dispozitivelor, de la locul de muncă, a
lipire moale, lipire tare; mașinilor și utilajelor ce responsabilității pentru sarcina de
tehnologia îmbinării prin vor fi folosite la fiecare tip lucru primită
lipire; SDV –uri, utilaje, de operație de asamblare 5.3.3. Asumarea inițiativei în
domenii de utilizare, nedemontabilă rezolvarea problemelor
controlul operațiilor. 5.2.15. Alegerea 5.3.4. Asumarea calității lucrărilor
materialelor necesare / sarcinilor încredințate la
executării asamblării prin execuția asamblărilor
5.1.10. Normele de
lipire
sănătate și securitate a 5.3.5. Colaborarea cu membrii
muncii, și apărare 5.2.16. Realizarea de echipei de lucru, în scopul
împotriva incendiilor, de subansamble specifice prin îndeplinirii sarcinilor de la locul de
protecție a mediului asamblări nedemontabile muncă
aferente procesului 5.2.17. Verificarea calității 5.3.6. Executarea operațiilor de
tehnologic de asamblare a operației de asamblare asamblare sub supraveghere cu
componentelor mașinilor nedemontabilă grad de autonomie restrâns
și sistemelor mecanice în 5.2.33. Aplicarea 5.3.7. Manifestarea unei atitudini
subansamble. prevederilor normelor de responsabile privind utilizarea
sănătate și securitate a materialelor și fluidelor cu risc
muncii, apărare împotriva mare de intoxicare /
incendiilor și protecția inflamabilitate / explozie
mediului la asamblarea
5.3.8. Respectarea normelor de
componentelor mașinilor și
sănătate și securitate a muncii, și
sistemelor mecanice în
apărare împotriva incendiilor, de
subansamble
protecție a mediului aferente
procesului tehnologic de
asamblare
Activitate realizată prin metoda: ”LUCRĂRI PRACTICE”

Metoda lucrărilor practice constă în efectuarea de către elevi a unor sarcini cu caracter
aplicativ:
 de proiectare
 de execuţie
 de construcție
 de reparaţie
Prin această metodă se realizează:
 învăţarea de priceperi şi deprinderi
 achiziţionarea unor strategii de rezolvare a unor probleme practice, tehnice
 consolidarea, aprofundarea şi sistematizarea cunoştinţelor însușite
 cultivarea unei atitudini pozitive față de muncă.
Lucrările practice se desfăşoară individual sau în grup, într-un spaţiu şcolar specific
(atelier), înzestrat cu mijloace şi echipamente tehnice.

Pe grupuri (3-4 elevi)
Resurse materiale:
 Scule, dispozitive și materiale folosite la asamblări prin lipire: Banc de lucru,
dispozitive de prindere, ciocan de lipit / arzător cu flacără, pile, perie din fibre de
sticlă sau din oțel inoxidabil, clorură de zinc, clorură de amoniu (țipirig), fluxuri
(borax dizolvat în apă), aliaje pentru lipit (cositor);
 Semifabricate: table / placi din alamă, platbande;
 Instrumente de măsură și control, mijloace de măsurare: șublere, rigle, echere;
 Echipament individual de protecție: halat/șalopetă;
 Fișă suport de lucrare practică
Durată: 40 minute
Modalitatea de aplicare a metodei pentru conținutul ales:

- Etape de lucru:
1. Efectuarea instructajului privind respectarea normelor de sănătate și securitate în
muncă și de protecția mediului – cadrul didactic prezintă elevilor normele SSM și de
protecția mediului specifice
2. Demonstrarea, însoțită de explicații – cadrul didactic realizează practic și explică
procedeul de asamblare prin lipire prin care evidențiază elementele centrale ale
lucrării ce urmează a fi executată;
3. Constituirea grupurilor de elevi - elevii sunt împărțiți în grupuri de câte 3-4
membrii
4. Prezentarea sarcinii de lucru și a resurselor materiale - cadrul didactic distribuie
pentru fiecare grup fișa suport de lucrare practică și prezintă problema pe care
trebuie să o soluționeze membrii grupurilor formate: ”execută asamblarea prin
lipirea suprapusă a două bucăți de tablă de dimensiunile (60x40x0,6) mm”, respectiv
resursele materiale necesare
5. Cooperarea pentru realizarea sarcinilor de lucru:
- elevii analizează și interacționează în cadrul grupului pentru a realiza sarcina
propusă
- elevii execută etapele de realizare a asamblării nedemontabile prin lipire după
instrucțiunile din fișa suport
6. Expunerea produselor și prezentarea lor – fiecare grup de elevi își deleagă un lider
pentru prezentarea lucrării realizate
7. Dezbaterea / oferirea de feedback elevilor pe baza lucrărilor realizate /
valorificarea rezultatelor
- fiecare grup își reexaminează produsul muncii lor comparativ cu ale celorlalți,
valorificând comentariile colegilor
- prin feedback-ul oferit elevilor, are loc învățarea și consolidarea unor cunoștințe
și se descoperă soluții alternative la aceeași problemă
- evidențierea performanțelor individuale și ale grupurilor, prin raportare la
rezultate ale învățării vizate;
- organizarea în atelierul de lucru a unei miniexpoziţii cu produsele realizate
FIȘA SUPORT
pentru lucrare practică
Situația problemă:
Pe baza noțiunilor studiate la tehnologia asamblărilor nedemontabile și ținând cont
de explicarea şi demonstrarea modelului format la lipirea prin suprapunere, execută
asamblarea prin lipirea suprapusă a două bucăți de tablă de dimensiunile
(60x40x0,6)mm, conform schemei de mai jos:
unde: 1 – table de lipit

2 – lipitura (aliaj de lipit)
a – cositorirea separată a marginilor tablelor: se încarcă cu un strat foarte subțire de aliaj

de lipire (cositor) pe o lățime de cel puțin 3-4 ori grosimea tablelor;
b – suprapunerea tablelor pe lățimea cositorită;
c – trecerea peste zona suprapusă cu ciocanul de lipit încălzit pe care este depus aliajul de
lipire.
Instrucțiuni de lucru: Este necesar ca in prealabil marginile tablelor sa fie decapate
și degresate atent, iar ciocanul de lipit cu vârful ascuțit sa fie curățat cu clorura de zinc,
încălzit la 250-300 0C, și apoi curățat cu flux (țipirig).
După curățare marginile tablelor de lipit se ung cu flux, iar prinderea aliajului pe ciocan se
execută chiar la curățare cu tipirig. După lipire se curăță lipitura de flux.
1. Pregătirea locului de muncă
2. Interpretarea schemei de asamblare și identificarea posibilelor căi de realizare
3. Alegerea SDV-urilor necesare la realizarea lucrării de asamblare
4. Alegerea materialelor pentru asamblarea prin lipire
5. Realizarea operaţiilor pregătitoare de asamblare prin lipire
6. Executarea operaţiei de lipire
7. Verificarea calității operației de asamblare executată
8. Prezentarea lucrării executate
9. Respectarea normelor de SSM specifice lucrării executate și protecția mediului
Ciocîrlea-Vasilescu A., Constantin M. – Mecanică aplicată – Editura
Cvasidocumentația PROSER/Printech, București, 2005
Ciocîrlea-Vasilescu A., Constantin M. – Asamblări mecanice – Editura CD Press, 2007
Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară – Știința învățării. De la teorie la
practică, Editura POLIROM, 2005
Tema : Tehnologia asamblărilor nedemontabile

 Asamblări prin lipire
Tip de evaluare: PROBĂ PRACTICĂ PENTRU ACTIVITATEA DE INSTRUIRE PRACTICĂ

- Individual/ în echipe de lucru (2-3 elevi)
Resurse materiale:
 Scule, dispozitive și materiale folosite la asamblări prin lipire: Banc de lucru,
dispozitive de prindere, ciocan de lipit / arzător cu flacără, pile, perie din fibre de
sticlă sau din oțel inoxidabil, clorură de zinc, clorură de amoniu (țipirig), fluxuri
(borax dizolvat în apă), aliaje pentru lipit (cositor);
 Semifabricate: table / placi din alamă, platbande;
 Instrumente de măsură și control, mijloace de măsurare: șublere, rigle, echere;
 Echipament individual de protecție: halat/șalopetă;
Durată: 40 minute

U.R.Î. 5: Asamblarea componentelor mașinilor și sistemelor mecanice

5.1.6. Tehnologii de 5.2.11. Alegerea operației 5.3.1. Respectarea permanentă a
realizare a asamblărilor de asamblare prevederilor din documentații
nedemontabile: nedemontabilă potrivită tehnice privind procesul
- Asamblări prin lipire: situației concrete tehnologic de asamblare a pieselor
materiale și aliaje de 5.2.12. Selectarea 5.3.2. Asumarea în cadrul echipei
adaos; procedee de lipire: sculelor, dispozitivelor, de la locul de muncă, a
lipire moale, lipire tare; mașinilor și utilajelor ce responsabilității pentru sarcina de
tehnologia îmbinării prin vor fi folosite la fiecare tip lucru primită
lipire; SDV –uri, utilaje, de operație de asamblare 5.3.3. Asumarea inițiativei în
domenii de utilizare, nedemontabilă rezolvarea problemelor
controlul operațiilor. 5.2.15. Alegerea 5.3.4. Asumarea calității lucrărilor
materialelor necesare / sarcinilor încredințate la
executării asamblării prin execuția asamblărilor
5.1.10. Normele de
lipire
sănătate și securitate a 5.3.5. Colaborarea cu membrii
muncii, și apărare echipei de lucru, în scopul
împotriva incendiilor, de
protecție a mediului 5.2.16. Realizarea de îndeplinirii sarcinilor de la locul de
aferente procesului subansamble specifice prin muncă
tehnologic de asamblare a asamblări nedemontabile 5.3.6. Executarea operațiilor de
componentelor mașinilor 5.2.17. Verificarea calității asamblare sub supraveghere cu
și sistemelor mecanice în operației de asamblare grad de autonomie restrâns
subansamble. nedemontabilă 5.3.7. Manifestarea unei atitudini
5.2.33. Aplicarea responsabile privind utilizarea
prevederilor normelor de materialelor și fluidelor cu risc
sănătate și securitate a mare de intoxicare /
muncii, apărare împotriva inflamabilitate / explozie
incendiilor și protecția 5.3.8. Respectarea normelor de
mediului la asamblarea sănătate și securitate a muncii, și
componentelor mașinilor și apărare împotriva incendiilor, de
sistemelor mecanice în protecție a mediului aferente
subansamble procesului tehnologic de
asamblare

Execută asamblarea nedemontabilă prin lipirea a două bucăți de tablă de dimensiuni
(50x50x0,6) mm, conform schemei de mai jos:
1. Pregătirea locului de muncă
2. Interpretarea schemei de asamblare și identificarea posibilelor căi de realizare
3. Alegerea SDV-urilor necesare la realizarea lucrării de asamblare
4. Alegerea materialelor pentru asamblarea prin lipire
5. Realizarea operaţiilor pregătitoare de asamblare prin lipire
6. Executarea operaţiei de lipire
7. Verificarea calității operației de asamblare executată
8. Descrierea lucrării executate
9. Respectarea normelor de SSM specifice lucrării executate și protecția mediului
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Organizarea ergonomică a locului de 5
planificarea sarcinii de puncte muncă
lucru
1.2. Interpretarea schemei de asamblare – 10
lipire prin suprapunere și identificarea
posibilelor căi de realizare
1.3. Alegerea SDV –urilor necesare lucrării 10
de asamblare prin lipire
1.4. Alegerea materialelor, a 10
Instrumentelor de măsură și mijloacelor
de măsurare
2. Realizarea sarcinii de 50 2.1. Realizarea operațiilor pregătitoare 10
lucru puncte necesare asamblării nedemontabile -
lipire prin suprapunere
2.2. Executarea operației de lipire prin 15
suprapunere
2.3. Folosirea corespunzătoare a 5
echipamentelor de lucru
2.4. Respectarea calității sarcinilor de 15
lucru și aplicarea controlului lucrării de
asamblare prin lipire
2.5. Respectarea normelor de sănătate și 5
securitatea muncii și de protecția
mediului în timpul realizării lucrării de
asamblare
3. Prezentarea și 15 3.1. Argumentarea alegerii soluției de 5
promovarea sarcinii puncte realizare a sarcinii de lucru în ceea ce
realizate privește materiile prime, materialele și
SDV –urile utilizate
3.2. Utilizarea terminologiei de 5
specialitate în descrierea etapelor de
asamblare
3.3 Prezentarea posibilităților de utilizare 5
a lucrării de asamblare realizate, lipire
prin suprapunere.
https://prezi.com/dyweyakd8wsf/asamblari-prin-lipire/
https://www.youtube.com/watch?v=RmfaGwWYqLU
https://www.youtube.com/watch?v=orr3jnzzTbU
https://www.yumpu.com/ro/document/read/24957390/asamblari-nedemontabile-
catedra-de-organe-de-masini-si-tribologie
CRR – clasa a X-a Învățământ liceal, domeniul de pregătire profesională:
Electromecanică
SPP – Anexa 4 la OMENCS nr. 4121/13.06,2016 – Tehnician electromecanic, nivel 4
Ciocîrlea-Vasilescu A., Constantin M. – Mecanică aplicată – Editura
Cvasidocumentația PROSER/Printech, București, 2005
Ciocîrlea-Vasilescu A., Constantin M. – Asamblări mecanice – Editura CD Press, 2007
EXEMPLUL 1
Modulul 3: Sisteme electro-hidropneumatice
Tema 1: Elemente de circuit hidraulic și pneumatic - Distribuitoare (rol, funcționare,

simboluri, selectare conform documentației tehnice)
Tip de activitate: activitate de laborator tehnologic

7.1.1. Elemente de circuit 7.2.1. Selectarea elementelor 7.3.1. Colaborarea cu
hidraulic și pneumatic (rol, componente și specifice ale membrii echipei de lucru,
funcționare, simboluri, circuitelor hidraulice și în scopul îndeplinirii
selectare conform pneumatice în funcție de rol și sarcinilor de la locul de
documentației tehnice) funcționare muncă
- Motor hidraulic, pompă, 7.2.2. Utilizarea 7.3.2. Demonstrarea
compresor, distribuitor, documentației tehnice pentru spiritului creativ în
ventil, rezistență hidraulică, selectarea elementelor de argumentarea soluțiilor
supapă, filtru, rezervor, circuit hidraulic și pneumatic tehnice abordate
drosel, cuplă, cilindru,
7.2.3. Utilizarea simbolurilor
burduf pneumatic, sursă de
elementelor de circuit
aer comprimat, mușchi
hidraulic și pneumatic în
pneumatic, generator de vid,
diverse aplicații
ventuză pneumatică, senzor,
actuator. 7.2.5. Utilizarea corectă a
de specialitate
Activitate realizată prin METODA INVESTIGAȚIEI.

Investigația facilitează atât dobândirea cunoașterii științifice (de conținut și procedurală),
cât și formarea competențelor investigativă și explicativă, prin etapizarea procesului de
predare-învățare
Etape ale investigații științifice:
1. Formularea întrebării de investigat: elevi formulează întrebări ce pot fi abordate într-o
manieră științifică (competența investigativă).
2a. Explorarea întrebării prin activități practice: elevii colectează dovezi (cel mai adesea
sub formă de date experimentale) pe baza cărora vor încerca ulterior să ofere un răspuns
întrebării inițiale (competența investigativă și elemente de cunoaștere procedurală).
2b. Analiza dovezilor: elevii analizează dovezile colectate (competența investigativă și
elemente de cunoaștere procedurală).
3. Explicarea fenomenului sau fenomenelor care au generat întrebarea: elevii formulează
generalizări: definiții, reguli, principii, legi (competența explicativă) și astfel ajung să dea
un răspuns întrebării inițiale. În acest pas, elevii dobândesc și cunoașterea de conținut
corespunzătoare (definiția, regula, principiul, legea presupuse în întrebarea inițială).
4. Transferul cunoștințelor dobândite: elevii aplică definițiile, regulile, principiile, legile,
dar și elemente ale cunoașterii procedurale asimilate anterior în sarcini de lucru noi.
5. Reflecția și evaluarea propriei învățări: elevii reflectează asupra procesului investigativ
pe care l-au desfășurat până în acest punct, își evaluează munca (inclusiv activitatea
practică) și rezultatele obținute.
Literatura pedagogică oferă o varietate largă de metode didactice pe care profesorul le

poate aplica într-un context investigativ (sau altfel spus integrate într-o strategie didactică
bazată pe investigație).
Exemple:
1. Activitatea practică sau experimentul (investigația în grup). Metoda activității practice
sau a experimentului se pretează foarte bine etapei a 2-a, dar ea poate fi aplicată și în
etapa a 3-a sau chiar etapa a 4-a a strategiei didactice bazată pe investigație.
2. Conversația euristică dirijată și problematizarea (pentru etapa 1, dar și pentru etapa a
3-a).
3. Brainstorming-ul sau asaltul de idei, cu varianta ciorchinelui (pentru etapa a 3-a, în care
elevii încearcă să ajungă la explicații ale fenomenelor/principiilor cu care au lucrat practic
în etapa a 2-a).
4. Turul galeriei (pentru etapa a 4-a: aplicarea cunoașterii în sarcini de lucru noi; de pildă,
elevii lucrează pe grupe, apoi își compară rezultatele, discută și argumentează folosind
această metodă activă).
5. Harta „știu, vreau să știu, am învățat”, eseul de 5 minute (pentru etapa a 5-a, care
reprezintă un moment de feedback metacognitiv în unitatea de învățare).
Toate metodele prezentate mai sus, dar și altele (cubul, mozaicul, jocul de rol etc.) sunt
metode didactice care activează elevul, îl ajută să reflecteze critic la ceea ce se face și îl
încurajează să fie creativ în timpul lecțiilor. Ele nu sunt propriu-zis elemente ale
investigației, cum este experimentul, dar ele pot facilita atingerea cu succes a obiectivelor
etapelor strategiei prezentate mai sus. Din acest punct de vedere, chiar și experimentul,
ca metodă didactică aplicată într-un context investigativ, este o formă activă de învățare.

Colectivul de elevi va fi organizat pe grupe, frontal dar și individual, în funcție de etapele
posibil de parcurs pe durata activității de investigație.
Obiective:
1. Să defineacă distribuitoarele
2. Să explice rolul funcțional al distribuitoarelor
3. Să clasifice tipurile de distribuitoare
4. Să identifice simboluri în funcție de tipurile de distribuitoare
5. Să reprezinte simboluri ale unor tipuri de distribuitoare
6. Să identifice și să explice structura distribuitoarelor
7. Să respecte normele de protecție a muncii
8. Să utilizeze corect vocabularul de specialitate
Resurse materiale:
- Laborator cu echipamente specifice acționărilor electro-hidropneumatice;
- Elemente componente specifice acționărilor electro-hidropneumatice;
- Materiale, accesorii necesare realizării lucrărilor de laborator/practice;
- Truse cu SDV-uri și AMC-uri specifice laboratorului de electromecanică;
- Norme specifice/legislație de protecția mediului;
- Videoproiector, laptop/desktop/tablete;
- Documentație tehnică și tehnologică;
- Fișă de documentare/Prezentare Google Google.
Durată: 100 minute
Modalitatea de aplicare a metodei pentru conținutul ales:

Activitatea de învățare/laboratorul tehnologic se va desfășura pe grupe de câte 4 elevi și
frontal.
Activitatea vizează identificarea și aplicarea noțiunilor și fenomenelor referitoare la rolul,
funcționarea, modul de simbolizare și selectarea distribuitoarelor conform documentației
tehnice, precum și exersarea formulării de ipoteze cu scopul însușirii și formării de
cunoștințe, abilități și atitudini prin parcurgerea unui demers de investigație științifică.
- Etape de lucru:
o Etapa 1 - Formularea întrebărilor de investigat (10 minute)
Elevii vor formula întrebări referitoare la tipurile, rolul, funcționarea simbolizarea și
selectarea distribuitoarelor necesare în instalații electro-hidropneumatice. Elevii vor
utiliza diagrama stelară pentru a parcurge această etapă.
Explozia stelară este o metodă

de stimulare a creativităţii care se
bazează pe formularea de întrebări
pentru rezolvarea de probleme şi noi
descoperiri obiective, formularea de
întrebări şi realizarea de conexiuni între
ideile descoperite de elevi în grup prin
interacţiune şi individual pentru
rezolvarea unei probleme, dezvoltă şi
stimulează creativitatea individuală şi
de grup, exprimarea liberă,
spontaneitatea.
Tema de studiat este
consemnată în mijlocul steluței iar pe
alte cinci steluţe se scrie câte o
întrebare de tipul „Ce? Cum? Care?
Unde? De ce?” referitoare la tema
activității de laborator. Această etapă
se poate aborda prin utilizarea
conversației euristice.
Cinci elevi extrag câte o întrebare/stelută, apoi, fiecare își va alege câte trei-patru
colegi, organizându-se, astfel, în cinci grupe de lucru. Grupurile cooperează în elaborarea
întrebărilor. Întrebările sunt, apoi, comunicate în fața clasei și/sau se formulează noi
întrebări.
Se apreciază întrebările, corectitudinea acestora, precum şi modul de cooperare şi
interacţiune.
Exemple de întrebări:
Ce sunt distribuitoarele?
Ce elemente structurale au distribuitoarele?
Cum se simbolizează distribuitoarele?
Cum sunt acționate distribuitoarele?
Care este principiul de funcționare?
Care sunt tipurile de distribuitoare?
Unde se utilizează distribuitoarele?
De ce sunt necesare distribuitoarele?
Etc.
o Etapa 2a - Explorarea întrebărilor prin activități practice (20 minute)

Elevii colectează dovezi pe baza cărora vor încerca ulterior să ofere un răspuns
întrebărilor inițiale.
Astfel, elevii utilizează materialele puse la dispoziție, fișele de documentare,
prezentări Google/PowerPoint, cataloage, site-uri de specialitate și vizionează
materialele video recomandate.
Material documentar
https://docs.google.com/presentation/d/1LeBRzKgTGI8YVqgCpiaZwu0s32_KRQ1EEtx
FDtGV1ng/edit?usp=sharing
Resurse video:
- https://www.youtube.com/watch?v=no3rk_6Z5To
- https://www.youtube.com/watch?v=5q7YasmwXCs
- https://www.youtube.com/watch?v=bXXL-0sf8gs
- https://www.youtube.com/watch?v=6GV0BAgjLb4
- https://www.youtube.com/watch?v=eexw1DKB7J8
- https://www.youtube.com/watch?v=CQPwvWXbV3w
o Etapa 2b - Analiza dovezilor (20 minute)

Elevii analizează dovezile colectate și răspund, pe grupe, la întrebările formulate prin
metoda exploziei stelare aferentă activității de laborator.
Fiecare grupă va realiza o hartă conceptuală cu tema: „Distribuitoare (rol,
funcționare, simboluri, selectare conform documentației tehnice)”, care include o
sinteză a răspunsurilor la întrebări. Se recomandă utilizarea formatului electronic. La
final, grupele vor prezenta în fața clasei rezolvările proprii, emit concluzii și își asumă
rezultatul activității.
o Etapa 3 - Explicarea fenomenului sau fenomenelor care au generat întrebările

(20 minute)
Elevii explică fenomenele care au generat întrebările, formulează generalizări și
dobândesc cunoașterea de conținut corespunzătoare.
Fiind organizați pe grupe, elevii colaborează în vederea realizării activității de
laborator în conformitate cu cerințele solicitate și rezolvă sarcinile specifice.
La final, fiecare grupă realiza o hartă conceptuală cu tema: „Distribuitoare”, care
include o sinteză a răspunsurilor la întrebări.
ACTIVITATE DE LABORATOR
I. Analizați imaginea dată și rezolvați corespunzător următoarele cerințe, utilizând fișele

de documentare și resursele materiale puse la dispoziție.
1. Enumerați informațiile notate pe semnele convenționale ale distribuitoarelor.

2. Precizați cum sunt simbolizate distribuitoarele.
3. Identificați tipul de distribuitor din simbolul dat;
4. Identificați notațiile marcate pe simbol;
5. Completați datele în tabelul de mai jos:
Nr. Tip de
Schemă constructivă Elemente componente / notații
crt. distribuitor
a.
b.
c.
d.
II. Analizați modurile de acţionare a distribuitoarelor.

1. Completați schema dată.
2. Reprezentați simbolul unui distribuitor cu 3 căi şi 2 poziţii, normal închis, comandat
pneumatic indirect (cu pilot).
3. Explicați cum funcționează un distribuitor cu 3 căi şi 2 poziţii, normal închis, comandat
pneumatic indirect (cu pilot).
o Etapa 4 - Transferul cunoștințelor dobândite (20 minute)

Elevii realizează transferul cunoștințelor dobândite dar și elemente ale cunoașterii
procedurale asimilate anterior în sarcini de lucru noi. Utilizând o fișă de autoevaluare,
elevii lucrează individual pe grupe, apoi își compară rezultatele, discută și
argumentează folosind această metodă activă.
Fișă de autoevaluare
Tema: Distribuitoare
Timp de lucru: Data: Nume și prenume elev: Nota:
20 minute ……………… ……………………………………………………………… ……………
Punctaj
Punctaj
Rezolvați cerințele! acordat
auto-
evaluare
1. Definiți distribuitoarele. 10 p
2. Completați termenii lipsă:
a. Elementul de distribuţie este partea de distribuitor care are rolul
de a realiza … (1) … între circuitele … (2) …, corespunzător acţiunii
elementului de comandă.
b. Elementul de comandă este partea din distribuitor care are rolul 10 p
să acţioneze, în urma unor comenzi primite din … (3) …, asupra
elementului de distribuţie, pentru ca acesta să realizeze legăturile
între circuitele exterioare, corespunzător … (4) … primite.
3. Stabiliți valoarea de adevăr a enunțurilor:

a. Distribuitorul este conceput să modifice valorile mărimilor de
stare ale aerului care îl traversează.
b. Funcția distribuitorului este exclusiv aceea de dirijare a aerului
spre anumite circuite instalaţiei.
c. La proiectarea unei acţionări pneumatice este necesar să se aleagă 10 p
distribuitoare potrivite caracteristicilor aerului comprimat
utilizat.
d. Distribuitorul nu trebuie să asigure închiderea etanşă, a circuitelor
prin care nu trebuie să circule aerul.
4. Clasificați distribuitoarele din punct de vedere al formei constructive
a organului de distribuţie. 20 p
5. Completați tabelul dat cu noțiunile corespunzătoare:
15 p
6. Precizați cum are loc revenirea la poziția inițială a distribuitorului

simbolizat în imaginea de mai jos.
7p
7. Identificați tipurile de acționare a distribuitoarelor 3/2 din imaginile

date.
18 p
Punctaj din oficiu 10 p

Total 100 p
o Etapa 5 - Reflecția și evaluarea propriei învățări (20 minute)

Elevii sunt îndrumați să reflecteze asupra procesului investigativ pe care l-au
desfășurat, să emită opinii și concluzii și să-și evalueze rezultatele obținute.
În această etapă, elevii vor realiza un scurt eseu de 5 minute cu tema: „Importanța
distribuitoarelor în acționările electro-hidropneumatice”.
- Rezolvarea sarcinilor de lucru
Rezolvare - Harta conceptuală
Rezolvare - Activitate de laborator
I.1. În schemele instalaţiilor de acţionare pneumatică, distribuitoarele sunt reprezentate

prin semne convenţionale, care conţin următoarele informaţii:
● numărul de poziţii de lucru;
● numărul de orificii active;
● numărul de căi ce traversează distribuitorul;
● natura semnalului de comandă;
● câteodată, informaţii suplimentare.
I.2. Simbolul distribuitorului este un dreptunghi împărţit într-un număr de căsuţe egal cu
numărul de poziţii pe care poate comuta. În fiecare căsuţă este reprezentată schema de
conectare corespunzătoare.
I.3. Distribuitor 4/3 (4 circuite active și 3 poziții de lucru, normal presiune).

1. Semnificația notațiilor:
● Literele p, a, c1, c2 - sunt orificii active (care se marchează cu litere sau prin linii
scurte care simbolizează conductele respective, racordate la dreptunghiul care
reprezintă poziția inițială a distribuitorului).
● Cifrele 1, 0, 2 - sunt poziții de lucru (care se notează cu cifre înscrise deasupra
dreptunghiurilor corespunzătoare poziției de lucru respective a elementului de
distribuție).
I.4.
Nr. Tip de Elemente
Schemă constructivă
crt. distribuitor componente / notații
1 - supapă 1, care constituie organul de
distribuţie,
2 - corp 2, prevăzut cu un scaun pentru
Distribuitor
a. cu supape
supapă;
p, c - orificii active;
p - legătură cu rețeaua de aer comprimat;
c - legătură cu consumatorul.
1 - organ de distribuţie de forma unui cilindru
cu trepte, 1, denumit sertar cilindric.
Distribuitor
2 - corp care comunică cu orificiile active;
cu sertar
b. rectiliniu
p, c, a - orificii active;
cilindric
c - legătură cu consumatorul;
a - legătura cu atmosfera.
1 - organ de distribuţie denumit sertar plan;

Distribuitor
2 - corp de distribuţie;
cu sertar
c. rectiliniu
a - legătura cu atmosfera;
plan
c1, c2 - legături cu consumatorii.
1 - organul de distribuţie care este un sertar

Distribuitor conic;
cu sertar 2 - corp;
d. rotativ p, c - orificii active;
conic p - legătură cu rețeaua de aer comprimat;
c - legătură cu consumatorul.
II.1.Simboluri - acționare:
II.2.
II.3. La acţionarea indirectă distribuitorul principal care comandă cilindrul este comandat
pneumatic de un alt distribuitor, numit de comandă. Acest tip de comandă se numeşte
pilotată. Revenirea pe poziţie (resetarea) se face pneumatic, direct (fără pilot).
Rezolvare - Fișă de autoevaluare
1. Distribuitoarele sunt elemente pneumatice cu rolul de a dirija energia pneumatică

pe anumite circuite, în concordanţă cu comenzile primite.
2.
1 - legăturile;
2 - comandă;
3 - exterior;
4 - comenzii.
3. a - F; b - A; c - A; d - F;
4. Din punct de vedere al formei constructive a organului de distribuţie, distribuitoarele
se împart în trei categorii:
- cu sertar rectiliniu;
- cu sertar rotativ;
- cu supape.
5.
Tip constructiv de distribuitoare Variante constructive
Cilindric
a. Cu sertar rectiliniu cu translație
Plan
Conic
b. Cu sertar rotativ
Plan
Cu taler plan Cu scaun fix
c. Cu supape Cu taler conic
Cu scaun mobil
Cu taler sferic
6. Distribuitor 3/2 cu acționare manuală prin buton si revenire cu arc
7.
a - Distribuitor 3/2 cu b - Distribuitor 3/2 cu buton c - Distribuitor 3/2 cu actionare
manetă încorporat mecanică prin tijă
d - Distribuitor 3/2 cu e - Distribuitor 3/2 cu f - Distribuitor 3/2 cu acționare

actionare mecanică cu rolă acționare electrică pneumatică
- Distribuitoare - material didactic disponibil online, autor prof. Savu Elena
(https://docs.google.com/presentation/d/1LeBRzKgTGI8YVqgCpiaZwu0s32_KRQ1EEtxFDt
GV1ng/edit?usp=sharing);
- Utilizarea site-urilor:
https://www.festo-didactic.com/,
https://airo-pneumatics.ro/,
https://www.bartrom.ro/distribuitoare ,
https://eprofu.ro/ etc.
1. Cerghit, I., Metoda de învățământ, E. D. P., București 1997
2. Ciascai, L. (coordonator). 2017. Model ciclic de predare-învățare bazat pe
investigație. Cluj: Presa Universitară Clujeană.
3. Cucoș, C. 2006. Pedagogie (ediția a II-a). Iași: Polirom.
4. Oprea, L.C. 2000. Metode activ-participative de stimulare și dezvoltare a
creativității în educația adulților, în revista „Paideia”, nr. 1-2/2000.
5. ***, Anexa nr. 2 la O.M.E.N. nr. 3915 din 18.05.2017, Curriculum pentru clasa a X-a.
Învățământ liceal - Filiera tehnologică. Domeniul de pregătire profesională:
Electromecanică, M.E.N., C.N.D.Î.P.T., 2017
6. ***, Anexa nr. 4 la O.M.E.N.C.S. nr. 4121 din 13.06.2016, Standarde de pregătire
profesională. Calificarea profesională: Tehnician electromecanic. Nivel 4, Domeniul
de pregătire profesională: Electromecanică, M.E.N.C.S., C.N.D.Î.P.T., 2016
7. Eșanu, A., Investigația ca strategie didactică și metode didactice asociate, CEAE
București, disponibil online: https://ceae.ro/wp-
content/uploads/2018/04/Investigatia-si-met-didactice-asociate.pdf
8. http://www.ccdcluj.ro/Fisiere/2015/proiecte/Bune_practici.pdf
9. https://www.festo-didactic.com/int-en/services/symbols/fluid-power-pneumatics
10. https://airo-pneumatics.ro/category/totul-despre-distribuitoare/
11. https://eprofu.ro/docs/mm/12/sisteme-reglare-
automat%C4%83/fisa%20de%20documentare%2017%20-
%20Distribuitoare%20si%20supape.pdf
12. https://www.didactic.ro/revista-cadrelor-didactice/metode-interactive-de-
predare-invatare-evaluare-metoda-turul-galeriei
● Anul de studiu – Clasa a X-a
● Domeniul de pregătire profesională: ELECTROMECANICĂ
Tema 1: Generatoare de energie hidropneumatică: pompe, compresoare

7.1.1. Elemente de circuit 7.2.1. Selectarea 7.3.2. Demonstrarea
hidraulic și pneumatic (rol, elementelor componente și spiritului creativ în
funcționare, simboluri, specifice ale circuitelor argumentarea soluțiilor
selectare conform hidraulice și pneumatice în tehnice abordate
documentației tehnice) funcție de rol și funcționare
7.3.4. Asumarea la
- Motor hidraulic, pompă, 7.2.3. Utilizarea simbolurilor locul de muncă a
compresor, distribuitor, elementelor de circuit calității
ventil, rezistență hidraulică, hidraulic și pneumatic în lucrărilor/sarcinilor
supapă, filtru, rezervor, diverse aplicații încredințate
drosel, cuplă, cilindru, burduf
pneumatic, sursă de aer
vocabularului comun și a
comprimat, mușchi
celui de specialitate
pneumatic, generator de vid,
ventuză pneumatică, senzor,
actuator.
Tip de evaluare: test/chestionar

- individual (fiecare elev va primi un chestionar și îl va rezolva individual)
Resurse materiale:
- Laborator cu echipamente specifice acționărilor electro-hidropneumatice / sala de clasă;
- Fișe de evaluare;
- Documentație tehnică și tehnologică;
- Fișă de documentare:
https://docs.google.com/document/d/1N04r2rI9tQrabWhooyc0Yr_LS-
N9E0g2fzvfehNGvHQ/edit
Durată: 50 minute
Fișă de evaluare
Generatoare de energie hidropneumatica: pompe
Toate subiectele sunt obligatorii.

Timp de lucru: 50 de minute
I.1. 10 puncte
Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1 – 5) scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, litera
corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Pompa cu palete funcționează principial, asemănător cu:
a) un dispozitiv care consumă energie;
b) un dispozitiv de reglare a intensității curentului electric;
c) pompa cu pistoanele radiale;
d) un dispozitiv de măsurare a curentului electric.
2. În imagine este reprezentată secțiunea unei:

a) pompe hidraulice cu debit constant și palete;
b) pompe hidraulice cu debit variabil și palete;
c) pompe hidraulice cu debit variabil și roți dințate;
d)pompe hidraulice cu debit constant pistoane radiale.
3. În literatura de specialitate, pompele hidraulice sunt cunoscute sub denumirea de:

a) reductoare hidraulice;
b) transformatoare hidraulice;
c) generatoare hidraulice;
d) cilindri hidraulici.
4. Simbolul reprezintă:
a) Pompa hidraulica cu debit constant;
b) Pompa hidraulica cu debit variabil;
c) Pompă hidraulică cu cilindree variabilă cu schimbarea direcției de curgere în
același sens de rotație;
d) Pompa hidraulica si motor electric cu cuplaj arbore.
5. Unul din dezavantajele sistemelor de acționare hidraulică constă în:

a) pierderi relativ mici prin frecări în pompe, conducte, în punctele de schimbare a
direcției de curgere etc.;
b) organele componente funcționând în ulei au o uzură minimă şi nu necesită
instalații speciale de ungere;
c) preț de cost relativ redus al elementelor componente;
d) Pericolul de incendiu ca urmare a utilizării ca mediu de lucru a uleiului mineral
(material inflamabil).
I.2. 8 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt reprezentate structurat tipuri de motoare hidraulice
liniare, iar în coloana B sunt enumerate denumirile acestora. Scrieți, pe foaia cu răspunsuri,
asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din coloana B.
Coloana A - Structura - motoare
Coloana B - Denumire
hidraulice liniare
a. motor cu plunjer
1.
b. motor cu piston cu efect simplu
2.
c. motor diferențial
3.
d. motor cu piston cu efect dublu

4.
e. servomotor
I.3. 10 puncte
Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 5, scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, cifra
corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația este
1. În sistemele de acționare hidraulică a mașinilor de lucru se folosește uleiul mineral
(mai rar apa), cu o vâscozitate redusă, realizat în diverse condiții de rafinare (de
exemplu: uleiurile de turbine, uleiul de transformator etc.).
2. Actionarile hidraulice se caracterizeaza prin viteze de actionare reglabile în trepte.
3. Pompele hidraulice sunt folosite pentru transformarea energiei mecanice a motorului
electric în energie hidraulică.
4. Actionarile hidraulice au un randament mai mic fata de cele pneumetice.
5. Motoarele hidraulice produc lucru mecanic prin transformarea energiei hidraulice.
II.1. 12 puncte
a. Enumerați trei avantaje ale sistemelor de acționare hidraulică.
b. Prezentați clasificarea pompelor în funcție de debit.
II.2. 10 puncte
Scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, informaţia corectă care completează spaţiile libere:
a. În funcție de condițiile mașinii de lucru, motoarele hidraulice pot realiza mișcare
……(1)……, ca de exemplu la locomotivele diesel - hidraulice și mișcare ……(2)……, ca
de exemplu la presa hidraulică.
b. Debitul pompei radiale variază cu atât mai mult cu cât ……(3)…… este mai mare.
Pentru excentricitate nulă (rotor centrat faţă de carcasă) debitul se ……(4)…… .
c. Ca și mașinile electrice, pompele sunt teoretic ……(5)……, adică pot deveni motoare
hidraulice dacă sunt alimentate cu ulei sub presiune.
III.1. 25 puncte
Se dă imaginea de mai jos.
Se cere:
a. Precizați denumirea schemei;
b. Identificați elementele notate cu 1, 2, PH, MH, S, R;
c. Prezentați modul de funcționare în cele două cazuri.
III.2. 15 puncte
Pentru pompa din imagine se cere:
a. precizarea tipului de pompă;
b. descrierea principiului de funcționare;
c. precizați care sunt legăturile/conexiunile celor două camere;
d. menționați care este situația în carte cele două camere, A și B își schimbă reciproc
rolurile.
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE
− Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

− Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin
barem.
− Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea
punctajului total acordat la 10.
I.1. 10 puncte
1 – c; 2 – b; 3 – c; 4 – a; 5 – d.
I.2. 8 puncte
1 - b; 2 - d; 3 - a; d - c.
I.3. 10 puncte
1 – A; 2 – F; 3 – A; 4 - F; 5 - A.
II.1. 12 puncte
a. 6 p
Avantajele principale ale sistemelor de acționare hidraulică sunt:
- posibilitatea varierii continue a vitezei de acționare;
- funcționarea lină, fără zgomote și fără vibrații;
- posibilitatea realizării cu ușurință a presiunilor mari, folosind principiul lui Pascal;
- organele componente funcționând în ulei au o uzură minimă şi nu necesită instalații
speciale de ungere;
- deşi reprezintă o instalație în plus într-un lanț de acționare, face posibilă eliminarea
unor organe importante care altfel ar fi fost necesare (cutie de viteză, ambreiaj
mecanic etc.).
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte. Pentru fiecare răspuns
parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa
răspunsului se acordă 0 puncte.
b. 6 p
Clasificare:
- pompe cu debit variabil: cu pistoane radiale sau cu palete;
- pompe cu debit constant: cu roți dințate sau cu palete și dublă acţiune.
parțial corect sau incomplet se acordă câte 1,5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa
II.2. 10 puncte
1 - circulară (de rotație); 2 - liniară (deplasare); 3 - excentricitatea; 4 - anulează; 5-
reversibile.
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte.

III.1. 15 puncte
a. 5 p
Structura sistemelor hidraulice cu mișcare circulară: a - circuit închis; b - circuit deschis.
Pentru răspuns corect și complet se acordă 5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa
b. 6 p
1 - ulei sub presiune; 2 - ulei ”uzat”; PH - pompă hidraulică; MH - motor hidraulic; S -
sarcină antrenată; R - rezervor.
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns incorect
sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
c. 4 p
În primul caz pompa PH împinge uleiul sub presiune în motorul hidraulic MH, care
antrenează sarcina S, iar la ieșirea din motor, uleiul “uzat” este trimis înapoi la pompă.
În cel de-al doilea caz uleiul din motor se scurge în rezervorul R, de unde este aspirat de
pompă și refulat prin conducta de presiune spre motor.
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă 2 puncte. Pentru fiecare răspuns parțial
corect sau incomplet se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului
se acordă 0 puncte.
III.2. 25 puncte
a. 4 p
Pompă hidraulică cu debit variabil și pistoane radiale.
Pentru răspuns corect și complet se acordă 4 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa
b. 10 p
Pompa cu pistoane radiale are un motor excentric în R īn care sunt dispuse radial 6 găuri
cilindrice în care pot culisa 6 pistoane: extremitatea semicirculară a acestora este mereu
în contact cu carcasa C a pompei (condiţie asigurată de un resort).
Datorită mişcării de rotaţie a rotorului, pistoanele capătă o mişcare radială alternativă
în cilindri, în funcţie de sensul de rotaţie W.
Astfel, pe porţiunea a – b – c pistoanele se îndepărtează de centrul de rotaţie 0 şi cilindrii
se umplu cu ulei din camera de aspiraţie A.
În porţiunea c – d – a, pistoanele se apropie de centrul de rotaţie şi împing uleiul din
cilindri, în camera de refulare B.
Pentru răspuns corect și complet se acordă 10 de puncte. Pentru fiecare răspuns parțial
corect sau incomplet se acordă 5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se
acordă 0 puncte.
c. 6 p
Cele două camere A şi B sunt în legătură cu conductele de aspiraţie, respectiv de refulare
şi sunt separate de un perete solidar cu rotorul.
Pentru răspuns corect și complet se acordă 6 de puncte. Pentru fiecare răspuns parțial
corect sau incomplet se acordă 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se
acordă 0 puncte.
d. 5 p
Dacă se schimbă sensul de rotaţie cele două camere îşi schimbă reciproc rolurile.
Pentru răspuns corect și complet se acordă 5 de puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa
Tip de evaluare: probă practică pentru activitatea de laborator
Datele de identificare pentru lucrare de laborator
● Domeniul de pregătire profesională: ELECTROMECANICĂ
● Anul de studiu: clasa a X-a

Colectivul clasei va fi organizat individual. Fiecare elev va primi o fișă de lucru și indicații
privind resursele pe care le pot accesa pentru rezolvarea sarcinilor de lucru.
Resurse materiale:
- Laborator cu echipamente specifice acționărilor electro-hidropneumatice;
- Fișe de laborator, fișe de documentare;
- Documentație tehnică și tehnologică, cataloage de specialitate;
- Stații de lucru adaptate laboratorului;
- Softuri de specialitate: Fluidsim, Circuitlab etc.;
- Elemente componente specifice acționărilor electro-hidropneumatice;
- Norme specifice/legislație de protecția mediului;
- Fișă de documentare.
Durată: 50 minute

7.1.1. Elemente de circuit 7.2.2. Utilizarea 7.3.1. Colaborarea cu
hidraulic și pneumatic (rol, documentației tehnice pentru membrii echipei de
funcționare, simboluri, selectarea elementelor de lucru, în scopul
selectare conform circuit hidraulic și pneumatic îndeplinirii sarcinilor
documentației tehnice) 7.2.3. Utilizarea simbolurilor de la locul de muncă
- Motor hidraulic, pompă, elementelor de circuit 7.3.3. Asumarea, în
compresor, distribuitor, hidraulic și pneumatic în cadrul echipei de la
ventil, rezistență hidraulică, diverse aplicații locul de muncă, a
supapă, filtru, rezervor, 7.2.4. Reprezentarea cu responsabilității pentru
drosel, cuplă, cilindru, ajutorul calculatorului a sarcina primită
burduf pneumatic, sursă de diverselor elemente de circuit 7.3.4. Asumarea la
aer comprimat, mușchi hidraulic și pneumatic locul de muncă a
pneumatic, generator de vid, calității
ventuză pneumatică, senzor, lucrărilor/sarcinilor
actuator. încredințate
de specialitate

Analizați structura distribuitoarelor din fișa de laborator și reprezentați simbolurile
pentru pozițiile de funcționare.
Observație: Se vor utiliza materialele documentare puse la dispoziție: fișe de documentare,
prezentare Power Point/Google, surse video și link-uri spre site-uri de specialitate.
Fișă de documentare - Distribuitorul 3/2
Simbolizare
Elemente componente
Distribuitorul 3/2 poate fi cu sertar sau cu clapetă și are trei orificii:
a) două orificii de serviciu: alimentare cu aer comprimat 1 și evacuare 3;
b) un orificiu de utilizare 2 - legat de receptor sau de elementul de execuție.
Poate avea două poziții: de repaus și de lucru.
Funcționare
În una din cele două poziții, sertarul permite trecerea aerului între orificiul de
alimentare cu aer comprimat 1 și orificiul de utilizare 2. Orificiul de evacuare 3 este
obstrucționat. În alta poziție, sertarul obstrucționează orificiul de alimentare cu aer
comprimat 1 și permite trecerea aerului între orificiul de utilizare 2 și orificiul de evacuare
3. Aceasta poziție permite evacuarea aerului din toate canalele care erau sub presiune.
Utilizare
a - În calitate de organ de comandă: funcția sa este de a deservi fie un detector,
fie un buton de apasare. Este un distribuitor, în general, monostabil. Comutarea
distribuitorului este asigurată printr-o acțiune mecanică sau manuală. Poziția de repaus este
asigurată printr-un arc de revenire.
Reprezentare
Captor cu rolă Buton de apăsare
Acțiune mecanică Acțiune manuală

Normal închis (NI) Normal deschis (ND)
b - În calitate de organ de putere: funcția sa este de a distribui energie de putere

la un element de actionare cu simplu efect. Poate fi monostabil sau bistabil. Comutarea
distribuitorului este asigurată de unul sau două pilotări electrice sau pneumatice. Dacă este
monostabil, starea de repaus este asigurata de un arc de revenire.
Observație: Simbolurile de alimentare și de evacuare trebuie reprezentate pe
casete, corespunzător stării de repaus.
„Normal închis” - semnifică faptul că circuitul de alimentare 2 este închis (pus la
evacuare).
„Normal deschis” - semnifică faptul că circuitul de alimentare cu aer comprimat 2
este deschis (sub presiune).
a. b.
Fig. 1. Distribuitor 3/2 cu etansare pe disc, normal deschis neactivat.
a - secțiune; b - simbol
a. b.
Fig. 2. Distribuitor 3/2 cu etansare pe disc, normal deschis activat.
a - secțiune; b - simbol
Funcționare
În figura 1 este reprezentat un distribuitor 3/2 cu etanșare pe disc, normal deschis.
În aceasta pozitie aerul comprimat trece de la orificiul de alimentare 1 la orificiul de lucru
2, orificiul de evacuare 3 fiind blocat.
La apasarea plunjerului, orificiul 1 este blocat mai întâi de scaunul tijei discului de
etansare, apoi discul de etanșare este împins și eliberează orificiul de evacuare 3 pe unde
va trece aerul în atmosferă (figura 2). Atunci când plunjerul este eliberat, se revine la starea
inițială.
Aplicații
În figura 3 este reprezentată o aplicație cu comanda unui cilindru cu simplă acțiune
cu un distribuitor 3/2 normal deschis. Pistonul cilindrului este avansat în poziția inițială. La
activarea valvei, calea 1-2 este închisă, aerul din cilindru este evacuat în atmosferă pe calea
2-3 iar pistonul se retrage datorită arcului.
Fig. 3. Distribuitor 3/2 cu etanșare pe disc, normal deschis

Nr. Punctaj
Sarcini de lucru
crt. acordat
I. Se dă imaginea reprezentată în
figur 1.
Se cere:
1. Precizarea denumirii schemei. 5p
2. Identificarea elementelor 10 p
schemei în funcție de simboluri.
3. Precizarea poziției pistonului.
4. Identificarea tipului de element 5p
notat în schemă cu litera c. 10 p
5. Explicarea modului de lucru al
schemei
6. Prezentați semnificația 10 p
notațiilor 1, 2, 3 ale elementului Fig. 1
notat cu litera c.
II. Analizarea imaginii din figura 2.

Se cere:
1. Precizareaa denumirii 5p
elementului de circuit
pneumatic.
2. Precizarea stărilor elementului 15 p
de circuit în cele două situații
reprezentate.
3. Reprezentarea simbolurilor 30 p
corespunzătoare celor două
stări.
4. Prezentarea principiului de
funcționare.
Fig. 2
Punctaj din oficiu 10 p
Total 100 p
Mod de rezolvare a sarcinilor de lucru
I. I.1. Schema reprezintă o aplicație cu comandă a unui cilindru cu simplă acțiune
cu ajutorul unui distribuitor 3/2 normal deschis.
I.2. a - valvă; b - cilindru cu simplă acțiune; c - distribuitor;
I.3. Pistonul cilindrului este avansat în poziția inițială.
I.4. Distribuitor 3/2 cu etansare pe disc normal deschis
I.5. La activarea valvei, calea 1-2 este închisă, aerul din cilindru este evacuat în
atmosferă pe calea 2-3 și pistonul se retrage datorită arcului.
I.6. 1, 3 - orificii de serviciu: alimentare cu aer comprimat (1) și evacuare (3); 2 -
orificiu de utilizare care este legat de receptor sau de elementul de execuție.
II. II.1. Distribuitor 3/2 cu etanșare pe disc, normal deschis

II.2. Starea distribuitorului: a - normal deschis neactivat, b - normal deschis
activat.
II.3. Reprezentarea simbolurilor:
II.4. În figura 1 este reprezentat un distribuitor 3/2 cu etanșare pe disc, normal

deschis. În aceasta pozitie aerul comprimat trece de la orificiul de alimentare
1 la orificiul de lucru 2, orificiul de evacuare 3 fiind blocat. La apasarea
plunjerului, orificiul 1 este blocat mai întâi de scaunul tijei discului de
etansare, apoi discul de etanșare este împins și eliberează orificiul de
evacuare 3 pe unde va trece aerul în atmosferă (figura 2). Atunci când
plunjerul este eliberat, se revine la starea inițială.
Grila de evaluare
Punctaj
Criterii de
Punctaj Indicatori de evaluare pe
evaluare
indicator
1.1. Organizarea ergonomică a locului de 5p
muncă
1. Primirea şi 1.2. Alegerea materialelor/resurselor 10 p

planificarea 35 documentare necesare rezolvării sarcinilor
sarcinii de puncte de lucru
lucru 1.3. Analizarea schemei din fișa de lucru 10 p
1.4. Utilizarea corectă a terminologiei de 10 p
specialitate
2.1. Precizarea tipurilor de elemente 5p
componente ale schemei date în funcție de
2. Realizarea simboluri
50
sarcinii de
puncte 2.2. Identificarea tipurilor de distribuitoare 10 p
lucru
reprezentate în schemă
2.2. Precizarea pozițiilor de funcționare 5p
2.3. Identificarea notațiilor din schemele 5p
structurale ale distribuitoarelor din fișele de
lucru
2.3. Reprezentarea simbolurilor 15 p
corespunzătoare pozițiilor de funcționare
ale distribuitoarelor, utilizând tehnica de
calcul
2.3. Verificarea calității sarcinilor realizate 5p
/simbolurilor reprezentate
2.4. Respectarea normelor de sănătate și 5p
securitate în muncă și de protecția mediului
3.1. Argumentarea alegerii modului de 5p
reprezentare a simbolurilor (desen
tehnic/Paint/Circuitlab/Fluidsim)
3. Prezentarea
15 3.2. Justificarea utilizării unor soluții 5p
sarcinii de
puncte tehnice
lucru
3.3. Utilizarea vocabularului de specialitate 5p
în prezentarea sarcinii de lucru

https://www.youtube.com/watch?v=f52GV1IpwVk
https://www.youtube.com/watch?v=ajLRtRs92lY&t=35s
https://www.youtube.com/watch?v=dcoILtGjbOw
1. Cerghit, I., Metoda de învățământ, E. D. P., București 1997
2. Ciascai, L. (coordonator). 2017. Model ciclic de predare-învățare bazat pe
investigație. Cluj: Presa Universitară Clujeană.
3. Cucoș, C. 2006. Pedagogie (ediția a II-a). Iași: Polirom.
4. Oprea, L.C. 2000. Metode activ-participative de stimulare și dezvoltare a
creativității în educația adulților, în revista „Paideia”, nr. 1-2/2000.
profesională. Calificarea profesională: Tehnician electromecanic. Nivel 4, Domeniul
de pregătire profesională: Electromecanică, M.E.N.C.S., C.N.D.Î.P.T., 2016
7. https://www.festo-didactic.com/int-en/services/symbols/fluid-power-pneumatics
8. https://airo-pneumatics.ro/category/totul-despre-distribuitoare/
EXEMPLUL 2
Tema: Părțile componente ale instalațiilor pentru circulația fluidelor, generatoare de
energie hidropneumatică - pompe, transmisii hidraulice
Tip de activitate: de laborator tehnologic/ de instruire practică

7.1.1 Elemente de circuit 7.2.1 Selectarea 7.3.1 Colaborarea cu
hidraulic și pneumatic (rol, elementelor componente și membrii echipei de lucru, în
funcționare, simboluri, specifice ale circuitelor scopul îndeplinirii sarcinilor
selectare conform hidraulice și pnaumatice în de la locul de muncă
documentației tehnice) funcție de rol și funcționare 7.3.2 Demonstrarea
-Motor hidraulic, pompă, 7.2.2 Utilizarea spiritului creativ în
compresor, distribuitor, documentației tehnice argumentarea soluțiilor
ventil, rezistență pentru selectarea tehnice abordate
hidraulică, supapă, filtru, elementelor de circuit 7.3.3Asumarea în cadrul
rezervor, drosel, cuplă, hidraulic pneumatic echipei de la locul de muncă
cilindru, burduf pneumatic, 7.2.3 Utilizarea simbolurilor a responsabilității pentru
sursă de aer comprimat, elementelor de circuit sarcina primită
mușchi pnaumatic, hidraulic pneumatic în 7.3.4 Asumarea la locul de
generator de vid, ventuza diverse aplicații muncă a calității lucrărilor/
pnaumatică, senzor,
7.2.4 Reprezentarea cu sarcinilor încredințate
actuator
ajutorul calculatorului a
diverselor elemente de
circuit hidraulic pneumatic
7.2.5 Utilizarea corectă a
Activitate realizată prin METODA JOCURILOR - CATEGORIA JOCURILOR SIMULATIVE.
Obiective:
- Utilizarea corectă a limbajului tehnic și de specialitate
- Selectarea elementelor componente specifice
- Reprezentarea cu ajutorul calculatorului a diverselor elemente de circuit
- Utilizarea documentației tehnice
- Decodificarea simbolurilor folosite
- Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă și de protecția mediului
specifice sarcinilor de lucru încredințate
- Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la
locul de muncă
- Comunicarea/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
- Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme

Activitatea se desfășoară în două etape:
Prima etapă se realizează prin conversație euristică frontală și constă în:
- prezentarea situației de lucru,
- prezentarea transmisiilor pentru pompe hidraulice
- descrierea tipurilor de cuplaje
A doua etapă se realizează pe grupe de 2-4 elevi sau lucru individual și constă în punerea în
act de către elevi a conținuturilor primei etape prin înțelegerea, identificarea, selectarea
și vizualizarea în aplicația interactivă.
Resurse materiale:
- Pompe hidraulice
- Transmisii mecanice cu roți dințate
- ”Youtube for education” – materiale video/ animații grafice
https://www.youtube.com/watch?v=swFeki_TfJc
- Platforma interactivă online https://durst-embedded.partcommunity.com/3d-cad-
models/pump-drives-pump-drive-mods-durst?info=durst%2F2pd06c_asmtab.prj&cwid=7287
Durată: 30 minute
Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales - Etape de lucru:

o Prima etapă constă în:
- reactualizarea noțiunilor teoretice predate anterior și prezentarea situației de
lucru
- prezentarea echipamentelor, simbolurilor
Cuplarea la prizele de putere (de exemplu motoare cu combustie interna) sau la

motoarele electrice se face prin transmisii mecanice.
Transmisie mecanica cu roti dintate in baie de ulei poate fi folosita ca reductor de

turatie / amplificator pentru priza de putere mecanica a tractoarelor agricole.
Aceste transmisii permit conectarea unei singure pompe hidraulice sau a mai multor
astfel de pompe hidraulice care sa deservească diverse sisteme.
Toate transmisiile marca Durst încorporează roți dințate din clasa 10 care ruleaza pe
rulmenți cu bile de mare rezistență. De asemenea, au un adaptor canelat astfel fiind
compatibile cu orice arbore de pompă și oferă o funcționare mai silențioasă.
Aceste transmisii pot fi folosite in diferite configuratii 1:1, ca reductor, ca

amplificator pentru priza de fortă sau ca inversor de sens indiferent de turatia prizei.
Rapoarte de transmisie: 1.06, 1.18, 1.32, 1.40, 1.48, 1.57, 1.67, 1.88
Intrarea poate fi cu cuplaj axial sau cuplaj cu placă de presiune si iesirile pot fi
configurate in plan orizontal sau vertical.
o A doua etapă se realizează pe grupe de 2-4 elevi sau lucru individual și constă în
punerea în act de către elevi a conținuturilor primei etape prin alegerea tipului de
transmisie mecanica în aplicația interactivă, identificarea componentelor,
modificarea parametrilor și vizualizarea 2d/3d a piesei
Acesta platformă interactivă prezintă sub forma 2d respectiv 3d transmisia mecanica

pentru pompe hidraulice Durst, în funcție de prametrii selectați: tip intrare axial sau cu
placa de presiune, număr ieșiri (1-4), iesire plan vertical sau orizontal, pozitie joja ulei
stanga sau dreapta, etc. Cu ajutorul acestei platforme elevii pot vedea reprezentarea 3d cu
ajutorul calculatorului a acestor elemente de circuit hidraulic pneumatic.

Avantajul platformei este că poate fi accesată din orice dispozitiv (PC, telefon,
tabletă, etc) care utilizează orice sistem de operare (Windows, IOS, Android, etc) fără a fi
nevoie de un cont.
Platforma poate fi accesată și prin serviciul de traducere al browser-ului Google
astfel:
https://durst--embedded-partcommunity-com.translate.goog/3d-cad-models/pump-
drives-pump-drive-mods-
durst?info=durst/2pd06c_asmtab.prj&cwid=4715&_x_tr_sl=en&_x_tr_tl=ro&_x_tr_hl=ro&_x
_tr_pto=wapp
https://durst-embedded.partcommunity.com/3d-cad-models/pump-drives-pump-drive-
mods-durst?info=durst%2F2pd06c_asmtab.prj&cwid=4715
Tip de evaluare: probă practică pentru activitatea de laborator și/sau instruire practică

Mod de organizare a activității/clasei: activitate individuală
Resurse materiale:
- ”Youtube for education” – materiale video/ animații grafice
https://www.youtube.com/watch?v=swFeki_TfJc
- Platforma interactivă online https://durst-embedded.partcommunity.com/3d-cad-
models/pump-drives-pump-drive-mods-durst?info=durst%2F2pd06c_asmtab.prj&cwid=7287
Durată: 50 minute

7.1.1 Elemente de circuit 7.2.1 Selectarea 7.3.1 Colaborarea cu
hidraulic și pneumatic (rol, elementelor componente și membrii echipei de lucru, în
funcționare, simboluri, specifice ale circuitelor scopul îndeplinirii sarcinilor
selectare conform hidraulice și pnaumatice în de la locul de muncă
documentației tehnice) funcție de rol și funcționare 7.3.2 Demonstrarea
-Motor hidraulic, pompă, 7.2.2 Utilizarea spiritului creativ în
compresor, distribuitor, documentației tehnice argumentarea soluțiilor
ventil, rezistență pentru selectarea tehnice abordate
hidraulică, supapă, filtru, elementelor de circuit 7.3.3Asumarea în cadrul
rezervor, drosel, cuplă, hidraulic pneumatic echipei de la locul de muncă
cilindru, burduf pneumatic, 7.2.3 Utilizarea simbolurilor a responsabilității pentru
sursă de aer comprimat, elementelor de circuit sarcina primită
mușchi pnaumatic, hidraulic pneumatic în 7.3.4 Asumarea la locul de
generator de vid, ventuza diverse aplicații muncă a calității lucrărilor/
pnaumatică, senzor,
7.2.4 Reprezentarea cu sarcinilor încredințate
actuator
circuit hidraulic pneumatic
7.2.5 Utilizarea corectă a
Tema: Identificați și selectați părțile componente ale transmisiei mecanice cu roți dințate
pentru pompele hidraulice
1.Lucrați în departamentul de ofertare si aveți un client care dorește să conecteze la motor

printr-un ambreiaj cu placa de presiune patru pompe hidraulice în plan vertical situate la
distanta față de centru ”09”. Dispozitivul va funcționa ca un reductor având următorul
raport de transmisie 1.40D. Alegeți componentele necesare din platformă accesând meniul
din stânga, respectând normele de sănătate și securitate în muncă și protecția mediului.
2.Identificați și ajustați valoarea distanței față de centru la 09
3.Identificați și ajustați valoarea raportului de transmisie 1.40D cerut
4.Schimbați poziția indicatorului de nivel al uleiului pe partea stângă
5.Realizați un fișier Word care să conțină schița cu dimensiuni piesei alese impreuna cu o
reprezentare 3D din care sa se vada cele 4 ieșiri și trimiteți-l prin platforma educațională
utilizată (Google Classroom, Microsoft Teams, Adservio, etc)
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Înțelegerea cerințelor clientului 10 puncte
planificarea sarcinii de puncte
lucru 1.2. Accesarea platformei si alegerea corectă a 25 puncte
caracteristicilor cerute – patru pompe
hidraulice
2. Realizarea sarcinii de 50 2.1. Selectarea corectă a cuplajului prin placă 10 puncte
lucru puncte de presiune
2.2. Alegerea corectă a planului vertical pentru 10 puncte
dispunerea celor 4 pompe
2.3. Alegerea corectă a distanței față de centru 10 puncte
”09”
2.4. Alegerea corecta a raportului de transmisie 10 puncte
1.67D
2.5. Selectarea poziției indicatorului de nivel al 15 puncte
uleiului pe partea stângă
2.6. Respectarea normelor de sănătate și 5 puncte
3. Prezentarea sarcinii 15 3.1. Crearea si trimiterea fisierului word care 10 puncte
de lucru puncte să conțină schița cu dimensiuni piesei alese
impreuna cu o reprezentare 3D din care sa se
vada cele 4 ieșiri
3.2. Utilizarea vocabularului de specialitate în 5 puncte
prezentarea sarcinii de lucru
Elevul poate vedea reprezentarea cu ajutorul calculatorului a diverselor elemente
de circuit hidraulic.
Avantajul platformei este că poate fi accesată din orice dispozitiv (PC, telefon,
tabletă, etc) care utilizează orice sistem de operare (Windows, IOS, Android, etc) fără a fi
nevoie de un cont.
Platforma poate fi accesată și prin serviciul de traducere al browser-ului Google
astfel:
https://durst--embedded-partcommunity-com.translate.goog/3d-cad-models/pump-
drives-pump-drive-mods-
durst?info=durst/2pd06c_asmtab.prj&cwid=4715&_x_tr_sl=en&_x_tr_tl=ro&_x_tr_hl=ro&_x
_tr_pto=wapp
https://durst-embedded.partcommunity.com/3d-cad-models/pump-drives-pump-drive-
mods-durst?info=durst%2F2pd06c_asmtab.prj&cwid=4715
EXEMPLUL 3
Domeniul de pregătire profesională:Electromecanică
Modulul 3: Sisteme electro - hidropneumatice
Tema: Scheme de acţionare electro-hidropneumatică cu cilindrii cu simplu efect.

Programe informatice pentru desenarea schemelor de acţionare.
Tip de activitate: de laborator tehnologic/ de instruire practică

7.1.4. Sisteme de 7.2.12.Citirea schemelor 7.3.8.Grad de
acţionare electro- structurale ale acţionărilor autonomie restrâns în
hidropneumatice hidropneumatice executarea proceselor
conform documentaţiei 7.2.13. Realizarea schemelor de măsurare și în
tehnice pentru diverse sisteme de executarea schemelor
acţionare electro-hidropneumatice pentru diverse sisteme
de acţionare electro-
7.2.14. Utilizarea programelor
hidropneumatice, cu
informatice de realizare a
ajutorul programelor
schemelor electrice, hidraulice,
informatice
pneumatice
7.2.15. Comunicarea /Raportarea
rezultatelor activităţilor
profesionale desfăşurate
7.2.9. Conectarea circuitelor
7.1.3. Conexiunile electrice şi de fluid
sistemelor electro- 7.2.10. Conectarea, verificarea şi 7.3.7.Responsabilizarea
hidropneumatice reglarea sistemelor pentru în asigurarea calităţii
(conectare, reglare, furnizarea de energie electrică, lucrărilor/ sarcinilor
verificare, localizare hidraulică, pneumatică
erori)
7.2.11. Verificarea şi localizarea
erorilor
Activitate realizată prin metoda “UNUL STĂ, CEILALŢI CIRCULĂ”

Bazându-se pe schimbul de idei între elevi, metoda îşi propune să dezvolte atenţia,
operaţiile de analiză şi sinteză ale elevilor şi capacitatea acestora de a evalua anumite idei.
Metoda se desfăşoară cu aplicarea următorilor paşi:
Întreaga clasă de elevi este împărţită în grupuri de câte 3- 4 elevi.
1. Fiecare grup, astfel constituit, are un număr, iar în cadrul grupului, toţi membrii au,
de asemenea, un număr;
2. Lucrând în grup, elevii rezolvă o problemă sau o sarcină de lucru şi notează situaţia;
3. La semnalul profesorului elevii se rotesc astfel: cei cu numărul 1 se mută în grupul
următor; cei cu numărul 2 se mută peste două grupuri ş.a.m.d. Întotdeauna însă, un
elev din fiecare grup iniţial rămâne pe loc, fiind cel care explică vizitatorilor
rezultatul muncii grupului său. Vizitatorii fac comentarii pe marginea celor
prezentate de gazdă; Este bine să se facă atâtea rotaţii până ce elevii revin în
grupurile lor iniţiale.
4. Reveniţi în grupurile iniţiale, elevii au următoarele sarcini:
 Elevul care a rămas pe loc relatează celorlalţi coechipieri comentariile făcute
de vizitatori;
 Fiecare dintre elevii vizitatori prezintă ceea ce a constatat la celelalte
grupuri, subliniind asemănările şi deosebirile faţă de propriul lor rezultat;
 Elevii discută din nou despre problema pe care au trebuit să o rezolve
Grupe de 3-4 elevi
Resurse materiale:
- Elemente componente și specifice acționărilor electro-hidropneumatice (motor
hidraulic, pompă, compresor, distribuitor, ventil, rezistență hidraulică, supapă,
filtru, drosel, cuplă, cilindru, burduf pneumatic, sursă de aer comprimat, mușchi
pneumatic, generator de vid, ventuză pneumatică)
- Materiale și accesorii necesare realizării lucrărilor practice (cabluri, conductoare,
conectori, etc)
- Laborator cu echipamente specifice pentru acționări electro-hidropneumetice,
platformă de laborator
- Documentație tehnică și tehnologică (cataloage, specificații tehnice, standarde,
scheme de acționare electro-hidropneumetice , fișe tehnologice)
- Trusa electricianului
- Program informatic pentru desenarea schemelor electro-hidropneumatice FluidSIM ,
CD-uri, utilizarea Google Suite for Education Google Meet,Zoom, Whats App, etc
pentru sesiunile video, videoproiector - Surse de documentare (Internet, platforme
educaţionale); Normative; Documentații de lucru;
Durată: 30 minute
Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales
- Etape de lucru:
- Organizarea colectivului de elevi prin împărţirea acestora în grupuri de 3-4 elevi;
- Recapitularea cunoştinţelor anterioare prin aplicarea la clasă sau online a Activităţii
de evaluare, pentru tema Cilindrul electro- pneumatic cu simplă acțiune. Testul
se poate aplica și online pe platform Wordwall.
Testul se poate trimite prin email, pe rețele de socializare, pe platforma Google
Classroom și poate să fie accesat de elevi fără creare de cont.
- Numerotarea grupurilor de elevi pentru aplicarea metodei “Unul stă, ceilalţi
circulă”;
- Distribuirea Fişelor de documentare şi Fişelor de lucru către grupurile de elevi;
- Rezolvarea sarcinilor de lucru din cadrul Fişelor de lucru;
- Interpretarea rezultatelor şi comunicarea acestora tuturor grupurilor de lucru;
- Evaluarea rezultatelor tuturor grupurilor de elevi de către cadrul didactic.
Fişele de documentare, Fişele de lucru se pot încărca şi pe platforma Google Classroom.
FIŞĂ DE DOCUMENTARE
ELEMENTE DE ACȚIONARE CU SIMPLĂ ACȚIUNE
Într-o instalație acționată pneumatic, elementele de execuție ale respectivei
instalații sunt motoarele pneumatice. Acestea transformă energia pneumatică în energie
mecanică ce servește la antrenarea mecanismelor instalației. Alimentarea elementelor de
execuție pneumatice se face cu energie de la regulatoarele pneumatice (0.2 ÷ 1 bar), sau
electronice, prin intermediul convertorului electro-pneumatic. După tipul constructiv, se
poate face o clasificare generala a cilindrilor:
- cilindri cu simplă acțiune (simplu efect):
 cu revenire cu arc;
 cu revenire sub acțiunea unei forțe rezistente.
- cilindri cu dublă acțiune (dublu efect):
 cu tijă unilaterală;
 cu tijă bilaterală.
- cilindri în tandem:
 cu amplificare de forță;
 având cursa în două trepte.
Cilindru cu simplă acțiune sau cilindrii cu simplu efect se utilizează acolo unde doar pe cursa
de avans (sau cea de retragere) este necesară dezvoltarea forței motoare: dispozitive de
prindere și fixare, împingerea pieselor, opritoare, ștanțe, etc. Astfel, doar o cameră a
cilindrului este alimentată cu aer comprimat, revenirea în poziția inițială realizându-se sub
acțiunea resortului. Forța teoretică de avans (neglijând frecările interne) este dată de
presiunea ce acționează pe suprafața pistonului din care se substrage forța de reacțiune a
arcului. Forța arcului este calibrată de așa natură încât aduce înapoi pistonul fără sarcină
până la poziția sa inițială. Se utilizează de regulă pentru curse de până la 100 mm.
FIŞĂ DE LUCRU
COMANDA INDIRECTĂ A UNUI CILINDRU CU SIMPLU EFECT
FOLOSIND FUNCȚIA “SAU”
Elevii primesc în cadrul grupului următoarea schemă pentru care au de rezolvat următoarele
sarcini de lucru:
+24V 2 5
A1
SO
S2 K1
S1 K1
2
Y1 EV
1 3
Y1
K1
0V
CP
4
5
1. Creați pe desktop un folder cu denumirea Echipaj_număr.

2. Identificați și denumiți elementele componente ale schemei date într-un fișier Word
cu denumirea schema.doc salvat în folderul creat.
3. Realizați schema dată utilizând programul FluidSIM. Salvați schema realizată într-un
fișier cu denumirea schema1.ct.
4. Simulați cu ajutorul programului FluidSIM funcționalitatea schemei.
5. Inserați în schemă o rezistență reglabilă (drosel) pe cursa cilindrului cu simplu efect
ce va limita debitul la 50 % și salvați schema realizată într-un fișier cu denumirea
schema2.ct.
6. Simulați cu ajutorul programului FluidSIM funcționalitatea schemei realizate la
punctul 5.
Aplicarea metodei “Unul stă, ceilalţi circulă”:

 Elevul care a rămas pe loc la calculator, relatează celorlalţi coechipieri comentariile
făcute de vizitatori;
 Fiecare dintre elevii vizitatori prezintă ceea ce a constatat la celelalte grupuri,
subliniind asemănările şi deosebirile faţă de propriul lor rezultat;
 Elevii discută din nou despre problema pe care au avut-o spre rezolvare.
Aceste activități de învățare utilizând resurse educaționale deschise vizează:
- aplicarea resurselor educaționale deschise centrate pe elev, pe activizarea
structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al
acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
- folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete cum ar fi integrarea multimedia a
materialelor de învățare, modelul experimental virtual, activităţile de documentare online,
integrarea de jocuri educative, spații virtuale pentru experimente sau explorări, comunități
virtuale, portofoliul online, etc.;
- însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă (ex. studiul
individual online), care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă
(utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci virtuale, internet).
Exemple de activităţi de învăţare
 Activităţi de documentare; problematizarea; învăţarea prin descoperire; activităţi

practice; studii de caz; activităţi bazate pe comunicare şi relaţionare; activităţi de
lucru în grup/ în echipă.
 Organizarea elevilor în grupe de lucru în funcţie de nivelul clasei și modul de
desfășurare a activității didactice (cazul învățământului desfășurat online) sau
individual.
 Completarea, personalizarea şi transmiterea răspunsurilor online cadrului didactic
 Adapatarea conţinuturilor în funcţie de resursele materiale avute la dispoziţia
cadrului didactic şi modul de desfășurare a activității didactice (cazul învățământului
desfășurat online) sau individual.
 Predarea se poate realiza în sală de clasă sau laboratoare dotate cu sistem audio-
video și conexiune Internet pentru a acoperi atât învățarea în clasă cât și cea online
 Utilizarea programelor informatice pentru desenarea schemelor electro-
hidropneumatice FluidSIM®
 Utilizarea Google Suite for Education, Google Meet, Zoom, Whats App etc, pentru
sesiunile video.
 Utilizarea fișele de lucru, documentare, evaluare în format Docs, Forms etc.
1. Simboluri elemente hidraulice
https://www.festo-didactic.com/int-en/services/symbols/fluid-power-hydraulic
2. Simboluri elemente pneumatice

https://www.festo-didactic.com/int-en/services/symbols/fluid-power-pneumatics
 Domeniul de pregătire profesională Electromecanică
 Modulul 3: Sisteme electro - hidropneumatice
Tema: Scheme de acţionare electro-hidropneumatică

7.1.4. Sisteme de 7.2.12.Citirea schemelor 7.3.8.Grad de autonomie
acţionare electro- structurale ale acţionărilor restrâns în executarea
hidropneumatice hidropneumatice proceselor de măsurare și în
conform documentaţiei 7.2.13. Realizarea schemelor executarea schemelor
tehnice pentru diverse sisteme de pentru diverse sisteme de
acţionare electro- acţionare electro-
hidropneumatice hidropneumatice, cu
informatice
pneumatice
7.2.15. Comunicarea
/Raportarea rezultatelor
7.1.3. Conexiunile activităţilor
sistemelor electro- profesionale desfăşurate
7.3.7.Responsabilizarea în
hidropneumatice
asigurarea calităţii
(conectare, reglare,
7.2.9. Conectarea circuitelor lucrărilor/ sarcinilor
verificare, localizare
electrice şi de fluid
erori)
7.2.10. Conectarea, verificarea
şi reglarea sistemelor pentru
furnizarea de energie electrică,
hidraulică, pneumatică
erorilor
Tip de evaluare: TEST

Frontal, individual
Resurse materiale:
Calculatoare, tablete, teste de evaluare
Durată: 50 minute
TEST DE EVALUARE
A. 10 puncte
Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1 – 5) scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, litera
corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Elementele care servesc la transportarea aerului comprimat într-o instalație de acționare

pneumatică sau electropneumatică sunt:
a) distribuitoarele
b) motoarele pneumatice
c) compresoarele
d) conductele
2. Reglarea debitului pe circuitele hidraulice se realizează cu:
a) distribuitoare;
b) drosele;
c) motoare;
d) pompe.
3. Regulatoarele de presiune se mai numesc și:
a) filtre
b) supape de siguranță
c) rezervoare
d) amortizoare
4. Compresorul face parte din categoria:
a) elemente de procesare;
b) elemente de preparare aer comprimat;
c) elemente de execuţie;
d) elementelor de comandă.
5. Supapele de presiune normal închise au rolul de:
a) Supape de deversare;
b) Supape de reglare;
c) Supape de control;
d) Supape de siguranţă;
B. 10 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate denumirile echipamentelor hidraulice şi
pneumatice, iar în coloana B sunt enumerate simbolurile acestora
Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele
corespunzătoare din coloana B.
Coloana A Coloana B
Denumirile echipamentelor hidraulice şi Simbolul echipamentelor
pneumatice hidraulice şi pneumatice
1. Drosele reglabile
2. Motor hidraulic cu un orificiu de ieşire
3. Distribuitoare hidraulice şi pneumatice 3/2
4. Supapă cu arc
5. Compresor
C. 10 puncte
Citiţi, cu atenţie, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 5
1. Elementele de acționare hidraulice folosesc ca agent motor lichide sub presiune
2. Supapele de sens permit curgerea fluidului în ambele sensuri.
3. Motoarele hidraulice au rolul de a converti energia hidraulică de presiune a uleiului în
energie electrică..
4. Cilindrul cu simplă acţiune efectuează cursa activă pe două direcţii.
5. Cilindrul cu dublă acţiune are un singur orificiu dispus la un capăt.
Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 5, scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, cifra

corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația este
II.1 Scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, informaţia corectă care completează spaţiile libere:
10 puncte
1. Distribuitoarele sunt elemente pneumatice cu rol de a ……….energia pneumatică pe

anumite circuite, în concordanță cu comenzile pe care le primesc.
2. Supapele sunt elemente pneumatice care au diferite funcții de ……….și control a
parametrilor agentului de lucru din circuit.
3. Conductele asigură circulația ……….motor către diferitele elemente ale schemei.
4. Filtrele sunt elemente destinate ………. agentului motor.
5. Simbolul distribuitorului este un ……….împărţit într-un număr de căsuţe egal cu numărul
de poziţii pe care poate comuta; în fiecare căsuţă este reprezentată schema de conectare
corespunzătoare
II.2 În figura de mai jos sunt reprezentate elemente ale sistemelor electro-
hidropneumatice. Precizați denumirile elementelor
14 puncte
SUBIECTUL III
36 puncte
Realizaţi un eseu cu tema ,,Cilindrii pneumatici”, având în vedere următoarele:
a) Definiţia cilindrilor pneumatici;
b) Părţile componente ale cilindrilor pneumatici;
c) Simbolizarea cilindrilor pneumatici;
d) Rolul acestora în ansamblul pneumatic
 Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului
total acordat la 10.
A. 10 puncte
1 – d; 2 –b ; 3 –b; 4-b; 5-d;
B. 10 puncte
1 – f; 2 –d; 3 – a; 4 – e; 5 – c;
C. 10 puncte
Identificarea valorii de adevăr a afirmaţiilor
1 – A; 2 – F; 3 – A; 4- F; 5- F.
 II.1. 10 puncte
1. dirija
2. reglare
3. agentului
4. purificării
5. dreptunghi
parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct.
II.2. 14 puncte
1- distribuitor 3/2 cu acţionare manuală normal închis
2- conector T (ramificaţie)
3- cilindru cu simplă acţiune
4- cilindru cu dublă acţiune
5- drosel de cale
6- distribuitor electro-pneumatic 4/2 monostabil cu revenire pneumatică
7- distribuitor electro-pneumatic 4/2 bistabil
parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct.
a) 9 puncte
Pentru utilizarea corectă a limbajului de specialitate se acordă 1 punct
b) 9 puncte
c) 9 puncte
d) 9 puncte
Tip de evaluare: PROBĂ PRACTICĂ PENTRU ACTIVITATEA DE LABORATOR ȘI/SAU
INSTRUIRE PRACTICĂ

Grupe de 3-4 elevi
Resurse materiale:
 Elemente componente și specifice ale acționărilor hidropneumatice (motor
hidraulic, pompă, compresor, distribuitor, ventil, rezistență hidraulică, supapă,
filtru, rezervor, drosel, cuplă, cilindru, burduf pneumatic, sursă de aer comprimat,
mușchi pneumatic, generator de vid, ventuză pneumatică).
 Materiale şi accesorii necesare realizării lucrărilor practice (cabluri, conductoare,
conectori, etc.).
 Laborator cu echipamente specifice pentru acționări electrice, hidropneumatice;
platforme de laborator.
 Documentaţie tehnică şi tehnologică (cataloage, specificaţii tehnice, standarde,
scheme de acționare electrice, hidraulice, pneumatice, fișe tehnologice).
 Trusa electricianului.
 Softuri educaționale, softuri de simulare, CD-uri.
 Program informatic pentru desenarea schemelor electro-hidropneumatice FluidSIM
 Norme specifice/ legislaţie de protecţia mediului în procesele de măsurare.
Durată: 50 minute

7.1.4. Sisteme de 7.2.12.Citirea schemelor 7.3.8.Grad de autonomie
acţionare electro- structurale ale acţionărilor restrâns în executarea
hidropneumatice hidropneumatice proceselor de măsurare și
conform 7.2.13. Realizarea schemelor pentru în executarea schemelor
documentaţiei tehnice diverse sisteme de acţionare pentru diverse sisteme de
electro-hidropneumatice acţionare electro-
hidropneumatice, cu
informatice
pneumatice
7.2.15. Comunicarea /Raportarea
rezultatelor activităţilor
profesionale desfăşurate
7.2.9. Conectarea circuitelor 7.3.7.Responsabilizarea
7.1.3. Conexiunile electrice şi de fluid în asigurarea calităţii
sistemelor electro- 7.2.10. Conectarea, verificarea şi lucrărilor/ sarcinilor
hidropneumatice reglarea sistemelor pentru
(conectare, reglare, furnizarea de energie electrică,
verificare, localizare hidraulică, pneumatică
erori)
erorilor
“Realizați o aplicaţie cu stație de magazinare în care un cilindru pneumatic, pe post de
dispozitiv de împingere, trebuie să împingă o piesă de lucru, după apăsarea scurtă a
unui buton și să se retragă la apăsarea scurtă a altui buton”
Sarcina de lucru a) Identificarea elementelor componente ale staţiei de magazinare
Staţia de magazinare este furnizată parţial asamblată şi formată din:

 cilindru cu simplă acțiune, care simulează acțiunea unei prese,
 cilindru cu dublă acţiune (pe post de ejector),
 electrodistribuitor 4/2-monostabil.
Software-ul FluidSIM® este folosit pentru a acţiona în mod automat stația de magazinare,
elevii având posibilitatea de a învăţa despre:
 structura şi funcţiile de programare;
 automatizarea unei secvenţe de producţie
Sarcina de lucru b) Instalarea pe staţia de magazinare a unui senzor pentru verificarea

poziţiei finale a cilindrului de presare
Acest senzor garantează că secvenţa este monitorizată şi permite un pas mai departe în
secvenţa de programare. Senzorul este instalat prin plasarea kitului de montare pentru
senzori de proximitate în jurul cilindrului şi asigurarea acestuia folosind şurubul furnizat
Sarcina de lucru c) Programarea unor procese de deplasare şi funcţii de comandă şi control

simple cu ajutorul programului FluidSIM®
Mod de funcţionare:
Pentru a putea stabili o conexiune între computer şi componentele individuale, senzorii
trebuie să fie conectați la distribuitorul multi-pin. Cablurile pentru alimentarea
electromagneţilor distribuitoarelor pneumatice sunt conectate la etichetele cu număr impar
(intrări) (1, 3, 5, 7, 9, 11) de la distribuitorul multi-pin. Cablurile pentru senzori sunt
conectate la etichetele cu numere pare (ieşiri) (0, 2, 4, 6, 8, 10) de la distribuitorul multi-
pin.
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Organizarea ergonomică a locului de 10 puncte
planificarea sarcinii de puncte muncă
lucru
1.2. Alegerea SDV-urilor necesare realizării 15 puncte
lucrării
1.3. Utilizarea terminologiei de 10 puncte
specialitate
2. Realizarea sarcinii de 50 2.1. Identificarea elementelor 10 puncte
lucru puncte componente ale staţiei de magazinare
2.2. Instalarea pe staţia de magazinare a 15 puncte
unui senzor pentru verificarea poziţiei
finale a cilindrului de presare
2.3 Programarea unor procese de 20 puncte
deplasare şi funcţii de comandă şi control
simple cu ajutorul programului FluidSIM®
2.4. Respectarea normelor de sănătate și 5 puncte
3. Prezentarea sarcinii 15 3.1. Simularea funcționării stației cu 10 puncte
de lucru puncte ajutorul programului FluidSIM®
3.2. Utilizarea vocabularului de 5 puncte
specialitate în prezentarea sarcinii de
lucru

Aceste activități de învățare utilizând resurse educaționale deschise vizează:
- aplicarea resurselor educaționale deschise centrate pe elev, pe activizarea
structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al
acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
- folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete cum ar fi integrarea multimedia a
materialelor de învățare, modelul experimental virtual, activităţile de documentare online,
integrarea de jocuri educative, spații virtuale pentru experimente sau explorări, comunități
virtuale,portofoliul online, etc.;
- însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă (ex. studiul
individual online), care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă
(utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci virtuale, internet).
Exemple de activităţi de învăţare
 Activităţi de documentare; problematizarea; învăţarea prin descoperire; activităţi

practice; studii de caz; activităţi bazate pe comunicare şi relaţionare; activităţi de
lucru în grup/ în echipă.
 Organizarea elevilor în grupe de lucru în funcţie de nivelul clasei și modul de
desfășurare a activității didactice (cazul învățământului desfășurat online) sau
individual.
 Completarea, personalizarea şi transmiterea răspunsurilor online cadrului didactic
 Adapatarea conţinuturilor în funcţie de resursele materiale avute la dispoziţia
cadrului didactic şi modul de desfășurare a activității didactice (cazul învățământului
desfășurat online) sau individual.
 Predarea se poate realiza în sală de clasă sau laboratoare dotate cu sistem audio-
video și conexiune Internet pentru a acoperi atât învățarea în clasă cât și cea online
 Utilizarea programelor informatice pentru desenarea schemelor electro-
hidropneumatice FluidSIM®
 Utilizarea Google Suite for Education, Google Meet, Zoom, Whats App etc, pentru
sesiunile video.
 Utilizarea fișele de lucru, documentare, evaluare în format Docs, Forms etc.
1. Avram, M. Acționări hidraulice și pneumatice, Editura Universitară București,
2005
2. Banu, V. Echipamente hidropneumatice pentru automatizare, curs UPB,
București, 2010
3. Mătieș, V. Platforme mecatronice pentru educație și cercetare, Editura
Todescu, Cluj Napoca 2009
4. Mătieș, V. Tehnologie și educație mecatronică, Editura Todescu, Cluj Napoca
2001
5. www.festo.ro
EXEMPLUL 4
Tema: ELEMENTE DE AUTOMATIZAREA INSTALAȚIILOR: citirea schemelor.

Tip de activitate: Laborator tehnologic

7.1.1.Elemente de circuit 7.2.1.Selectarea 7.3.1.Colaborarea cu
hidraulic şi pneumatic (rol, elementelor componente şi membrii echipei de lucru,
funcţionare, simboluri, specifice ale circuitelor în scopul îndeplinirii
Selectare conform hidraulice şi pneumatice în sarcinilor de la locul de
documentaţiilor tehnice) funcţie de rol şi funcţionare muncă
-Motor hidraulic, pompă, 7.2.2.Utilizarea 7.3.2.Demonstrarea
compresor, distribuitor, documentaţiei tehnice spiritului creativ în
ventil, rezistenţă pentru selectarea argumentarea soluţiilor
hidraulică, supapă, filtru, elementelor de circuit tehnice abordate
rezervor, drosel, cuplă, hidraulic și pneumatic 7.3.3.Asumarea, în cadrul
cilindru, burduf pneumatic, 7.2.3.Utilizarea echipei de la locul de
sursă de aer comprimat, simbolurilor elementelor de muncă, a responsabilităţii
muşchi circuit hidraulic şi pentru sarcina primită
pneumatic, generator de pneumatic în diverse 7.3.4.Asumarea la locul de
vid, ventuză pneumatică, aplicaţii muncă a calităţii lucrărilor
senzor, actuator. 7.2.4.Reprezentarea cu /sarcinilor încredinţate
circuit hidraulic şi
pneumatic
7.2.5.Utilizarea corectă a
vocabularului comun şi a
Activitate realizată prin metoda ÎNVĂȚĂRII PRIN DESCOPERIRE DIRIJATĂ.

 Învățarea prin descoperire a apărut ca reacție împotriva excesului folosirii metodelor
verbale/orale. Profesorul coordonează îndeaproape efortul elevilor, oferind
îndrumări, sugestii, puncte de sprijin, soluţii parţiale sau adresând întrebări. Elevul
va dobândi, prin activitatea dirijată, cunoștințe noi și va învăța abilități, deprinderi,
priceperi, capacități.
 În concluzie, descoperirea, reconstituirea și explicarea etapelor necesare citirii
schemelor hidropneumatice pe baza investigației dirijate constituie un mod de
învățare care este în același timp și cunoaștere și acțiune.
 După ce profesorul anunță tema lecției „Citirea schemelor”, va proiecta pe ecran,
cu ajutorul videoproiectorului, fișa de documentare care va cuprinde simboluri
uitilizate pentru reprezentarea schemelor hidropneumetice și va explica modul de
citire a schemelor hidropneumatice utilizând aceste simboluri, pe un exemplu dat.
Parcurgând fișa de documentare împreună cu elevii, aceștia vor identifica etapele
executării și citirii schemei, exemplificând cu executarea unei scheme model. Apoi,
fiecare elev va realiza pe caiet schema propusă utilizând simbolurile de reprezentare
a elementelor de automatizare a instalațiilor hidropneumatice și va explica și
fucționarea schemei. Utilizând aplicația proficad, grid etc elevii pot reprezenta pe
calculator schema obținută pe caiete.

• Frontal pentru identificarea simbolurilor și a etapelor de reprezentare a schemei;
• Individual pentru reprezentarea schemei și descrierea funcționării.
Resurse materiale:
Laptop, videoproiector, ecran, fișe de lucru, fișe de documentare, caiete de notițe,
calculatoare.
Durată: 30 minute

- Etape de lucru:
o Prezentarea interactivă a fișei de documentare de către profesor prin proiectarea
cu videoproiectorul pe ecran;
o Descoperirea pas cu pas a fiecărui simbol, modul de așezare în schemă a simbolurilor
și citirea schemei prin dirijarea învățării de către profesor;
o Exemplificarea executării schemelor după model, prin proiectarea etapelor cu
ajutorul videoproiectorul.
o Compararea, de către elevi a reprezentărilor grafice și a modului de funcționare a
schemei reprezentate, notarea asemănărilor și deosebirilor dintre reprezentări.
FIȘĂ DE DOCUMENTARE
Modulul III: SISTEME ELECTRO-HIDROPNEUMATICE
Clasa: a X-a
ELEMENTE DE AUTOMATIZARE A INSTALAȚIILOR - CITIREA SCHEMELOR

SISTEMELE DE AUTOMATIZARE A INSTALAȚIILOR urmăresc și controlează parametri
importanți pentru procesele care au loc în instalații: temperatură, presiune, nivelul
lichidului în rezervoare, debitul, umiditatea etc.
Sistemele automate au elemente și structuri specifice.

Un sistem automat tipic este format din următoarele elemente:
 elemente de conducere (regulatoare, controlere, calculatoare, termostate,
presostate etc);
 elemente de execuție (servomotoare, pompe, robinete, rezistoare etc);
 elemente de măsură (traductoare, detectoare);
 elemente conduse (echipamente, instalații, procese).
Pentru reprezentarea și citirea schemelor se utilizează simboluri.
SIMBOLURI UTILIZATE PENTRU REPREZENTAREA SISTEMELOR
HIDROPNEUMATICE
1. Supape de sens şi derivate
Supapă de sens deblocabilă (pilotul

Supapă de sens fără arc
închide supapa)
Supapă selectoare (element logic

Supapă de sens cu arc
SAU)
Supapă de sens
deblocabilă (pilotul Supapă cu două presiuni (element
deschide supapa) logic ŞI)
2. Simboluri pentru conversia energiei
Pompă hidraulică cu cilindree variabilă,

Pompă hidraulică cu
cu două direcţii pentru debit, cu drenaj
cilindree constantă
extern şi cu un singur sens de rotaţie.
Grup hidraulic pompă-motor cu cilindree

variabilă, drenaj extern şi două sensuri
cilindree variabilă
de rotaţie
Grup hidraulic pompă-motor

cu cilindree fixă şi un singur Acumulator hidropneumatic cu membrană
sens de rotaţie
3. Motoare rotative şi liniare

Motor cu cilindree
Cilindru hidraulic cu dublu
constantă şi un sens de
efect cu tijă unilaterală
rotaţie
Cilindru hidraulic cu dublu
Motor cu cilindree
efect, cu tijă bilaterală şi cu
constantă şi două
frânare reglabilă la ambele
sensuri de rotaţie
capete de cursă
Convertor pneumohidraulic
Motor cu cilindree
reversibil (presiune redusă,
variabilă şi două sensuri
simpla acţiune, nu modifică
de rotaţie
presiunea fluidelor)
Motor cu cilindree
Cilindru telescopic cu
variabilă şi un sens de
dublu efect
rotaţie
Motor hidraulic cu
rotaţie parţială cu două Cilindru hidraulic telescopic cu
sensuri de rotaţie simplu efect
(motor oscilant)
Cilindru hidraulic Cilindru hidraulic cu simplu
cu simplu efect efect cu plunjer
4. Distribuitoare
Distribuitor 4/3 cu racordul P
Distribuitor 2/2 NI conectat la consumatori (cu
centrul flotant)
Distribuitor 2/2 ND Distribuitor 4/3 cu centrul închis
Distribuitor 4/3 cu P şi
Distribuitor 3/2 NI
consumatorii conectaţi la tanc
Distribuitor 4/3 cu orificiul P

Distribuitor 3/2 ND
conectat la tanc
Distribuitor 4/2 Distribuitor 6/3
Distribuitor 4/3 cu racordul P

Distribuitor 5/2 închis şi consumatorii conectaţi la
tanc
5. Supape pentru controlul presiunii

Supapă de reducere a Supapă de reducere a presiunii
presiunii cu acţiune directă cu comandă externă prin
(reductor de presiune) presiune diferenţială (reductor
nereglabilă de presiune) nereglabilă
Supapă de reducere a Supapă de reducere a presiunii

presiunii cu acţiune directă cu comandă externă prin
(reductor de presiune) presiune diferenţială (reductor
reglabilă de presiune) reglabilă
Supapă de limitare a presiunii

cu trei căi/bidirecţională cu
cu comandă directă reglabilă
comandă directă reglabilă
cu comandă externă prin
cu comandă externă prin
presiune diferenţială
presiune diferenţială reglabilă
nereglabilă
Supapă de limitare a
Supapă de limitare a presiunii,
presiunii, normal închisă, cu
normal închisă, cu comandă
comandă pilotată, nereglabilă
pilotată, reglabilă (de
(de siguranţă sau de
succesiune)
descărcare)
6. Componente pentru controlul debitului

Drosel reglabil acţionat
Drosel nereglabil
mecanic
Drosel reglabil cu supapă de
Drosel reglabil
ocolire
Drosel reglabil acţionat Diafragmă fixă
manual Diafragmă reglabilă
Divizor de debit cu raport

Robinet manual
de divizare constant
Regulator de debit cu
Regulator de debit cu trei căi
două căi
7. Metode de comandă manuală

Buton de tragere şi
Comandă manuală
apăsare
Buton de apăsare Pârghie
Buton de tragere Pedală
8. Comenzi mecanice
Plunjer Rolă articulată
Arc
Element sesizor (tijă Rolă
elastică)
Rolă
9. Comenzi combinate
Comandă electrică, cu Comandă electrică sau manuală cu
pilot hidraulic arc de revenire
Comandă electrică sau Generală: explicarea simbolului se

hidraulică face separat (în subsolul paginii).
10. Alte echipamente
Instrument pentru
Indicator de nivel
măsurarea temperaturii
Instrument pentru Instrument pentru

măsurarea presiunii măsurarea debitului
Instrument pentru
Instrument pentru
măsurarea presiunii
măsurarea volumelor
diferenţiale
Comutator de presiune,
Indicator de presiune
reglabil
EXEMPLE de citire a schemelor cu ajutorul simbolurilor.
1. Regulator de debit cu două căi (montat în aval)

Elemente constructive:
Rg - regulator, m - motor, d - distribuitor 4/3, s - supapă de limitare a presiunii-
reglabilă, dr - drosel, p - pompă, r - rezervor.
Funcționare:
Observație:
În cazul montajului în aval, pe evacuare, reglarea se face prin menținerea constantă a
debitului refulat, cu contra presiune în camera pasivă a cilindrului. Pentru a se evita
variația presiunii la evacuare, se recomandă utilizarea unei pompe autoreglabile.
2. Frânarea cilindrului hidraulic cu ajutorul unui drosel în trepte

Elemente constructive:
Df - drosel de frânare, d - distribuitor, s - supapă, A, B, C, D - sețiuni de curgere
(A+B+C=D)
Funcționare:
 Când tija cilindrului se apropie de capătul de cursă, cama apasă sertarul
droserului în trepte care obturează primul orificiu, reducând debitul de
evacuare, impunând o primă frânare.
 Cama avansează în continuare, sertarul droserului coboară și obturează al doilea
orificiu de evacuare. se produce o a doua frînare.
 Obturarea celui de al treilea orificiu determină, de fapt oprirea cilindrului la
capăt de cursă.
 Comutatrea distribuitorului ”d” determină retragerea tijei cilindrului a cărui
alimentare se face prin supapa de sens, ocolind droselul.
FIȘĂ DE LUCRU

Modulul III: SISTEME ELECTRO-HIDROPNEUMATICE
Clasa: a X-a
Elev: ...........................................
Această activitate vă va ajuta să recunoaşteţi simbolurile şi notaţiile specifice şi să

observaţi funcţionarea unei scheme hidraulice!
Apelând la cunoștințele dobândite în urma parcurgerii fișei de documentare anterioare și

utilizând simbolurile de mai jos, rezolvați cerințele!
1. Identificarea elementelor componente în funcţie de rol şi precizarea denumirii lor.

2. Reprezentarea unei scheme hidraulice utilizând simbolurile de mai sus.
3. Citirea schemei și descrierea principiului de funcționare.
4. Reprezentarea cu ajutorul calculatorului a diverselor elemente de circuit hidraulic şi
pneumatic.
După realizarea schemei, prezentați clasei modul în care ați rezolvat cerințele de lucru.
2.
1.
3.
Rezolvare:
1.
Rz -rezervorul de ulei P - pompa FU - Filtrul de ulei
SD - supapa de deversare d 4/3 - distribuitorul CH - cilindrul hidraulic
2.
3. Cilindrul hidraulic CH cu camerele de lucru A și B se alimentează de la pompa P prin

distribuitorul D (cu 3 poziții, 4 căi) funcție de electromagnetul acționat al distribuitorului,
așa încât la alimentarea cu ulei a camerei A se va determina deplasarea spre dreapta a tijei
pistonului cilindrului hidraulic, iar la alimentarea cu ulei sub presiune a camerei B se va
determina deplasarea spre stinga a tijei pistonului cilindrului hidraulic.
Supapa de deversare SP, rezervorul de ulei Rz, filtrul de ulei FU, pompa de ulei P, etc. au
fiecare rolul său bine definit în schemă, legăturile între elemetele enumerate realizindu-se
prin conducte adecvate (fixe sau flexibile).
4. Se poate utiliza aplicația fluidsim, proficad etc.
Fereastra principală a aplicaţiei conţine, pe lângă meniurile si pictogramele standard (zona
1), trei zone distincte de lucru:
 Zona 2 – foaia de lucru, reprezintă suprafaţa pe care se construieste schema propriu-zisă.
 Zona 3 – biblioteca de componente, este construită pe o structură colapsabilă
ierarhică si conţine toate elementele necesare construirii unei scheme pneumatice
funcţionale.
 Zona 4 – caseta de control a simulării, conține butoanele de modificare a dimensiunii
desenului pe foaia de lucru (Zoom) și butoanele de comandă a simulării propriu-zise
(rulează, pauză, stop, derulare).
1.https://docs.google.com/document/d/16KB_3_O7mmsGOLtljBDBVa7tI1aT4Ejk/edit?us
p=sharing&ouid=100700478984742592390&rtpof=true&sd=true - Fișă de documentare
2.https://docs.google.com/document/d/1fYcJCfVDshHzMGgoR7dA5d4nyFn9MwsF/edit?
usp=sharing&ouid=100700478984742592390&rtpof=true&sd=true - Fișă de lucru
1. Auxiliar curricular Instalații hidropneumtice-Proiectul Phare TVET RO 2005/017-
553.04.01.02.04.01.03
2. Didactic media - soft educațional
profesională. Calificarea profesională: Tehnician electromecanic. Nivel 4, Domeniul de
pregătire profesională: Electromecanică, M.E.N.C.S., C.N.D.Î.P.T., 2016
5. www. fluidsim.com
 Modulul 3: Sisteme electro-hidropneumatice
Tema: ELEMENTE DE AUTOMATIZAREA INSTALAȚIILOR - citirea schemelor


7.1.1. Elemente de circuit 7.2.1.Selectarea 7.3.1.Colaborarea cu
hidraulic şi pneumatic (rol, elementelor componente şi membrii echipei de lucru,
funcţionare, simboluri, specifice ale circuitelor în scopul îndeplinirii
Selectare conform hidraulice şi pneumatice în sarcinilor de la locul de
documentaţiilor tehnice) - funcţie de rol şi funcţionare muncă
Motor hidraulic, pompă, 7.2.2.Utilizarea 7.3.2.Demonstrarea
compresor, distribuitor, documentaţiei tehnice spiritului creativ în
ventil, rezistenţă pentru selectarea argumentarea soluţiilor
hidraulică, supapă, filtru, elementelor de circuit tehnice abordate
rezervor, drosel, cuplă, hidraulic și pneumatic 7.3.3.Asumarea, în cadrul
cilindru, burduf pneumatic, 7.2.3.Utilizarea echipei de la locul de
sursă de aer comprimat, simbolurilor elementelor de muncă, a responsabilităţii
muşchi circuit hidraulic şi pentru sarcina primită
pneumatic, generator de pneumatic în diverse 7.3.4.Asumarea la locul de
vid, ventuză pneumatică, aplicaţii muncă a calităţii lucrărilor
senzor, actuator. 7.2.4.Reprezentarea cu /sarcinilor încredinţate
circuit hidraulic şi
pneumatic
vocabularului comun şi a
Tip de evaluare: TEST DE EVALUARE

Activitatea este individuală. Fiecare elev rezolvă cerințele din testul atribuit.
Resurse materiale:
Laboratorul dispune de videoproiector, ecran de proiecție, table de scris, foaie de hârtie,
instrumente de scris.
Durată: 50 minute
TEST DE EVALUARE
Notă: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.Timpul efectiv de
lucru este de 50 minute.
Subiectul I 20p
I.1. Scrieți pe o foaie litera corespunzătoare răspunsului corect: 10p
1. Elementele hidraulice/pneumatice pentru controlul și reglarea presiunii (supapele):
a. nu permit circulația fluidului intr-un singur sens;
b. limitează valoarea maximă admisă a presiunii generale în sistem;
c. nu mențin constantă presiunea în sistem, permițând curgerea la rezervor a
debitului in exces;
d. nu asigură o succesiune dinainte stabilită a intrării in funcțiune a elementelor de
execuție;
2. Aerul comprimat poate fi produs cu ajutorul:
a. motorului electric;
b. compresorului;
c. motorului hidraulic;
d. uscătorului
3. Echipamentele care transformă energia pneumatică în lucru mecanic util sunt:
a. motoarele pneumatice;
b. distribuitoarele;
c. supapele;
d. droselele.
4. Simbolul din figură reprezintă:
a. pompă axială cu platou;
b. pompă cu pistoane radiale;
c. pompă cu pistoane axiale;
d. pompă cu pinioane.
5. Debitul se defineşte ca fiind:
a. cantitatea de substanţă care trece printr-o secţiune oarecare în unitate de timp;
b. masa unității de volum
c. greutatea specifică
d. temperatura termodinamică.
I.2. Asociaţi corespunzător cifrele din coloana A cu literele din coloana B. În coloana A sunt
enumerate elemente componente ale sistemelor hidropneumatice, iar în coloana B sunt
reprezentate simbolic aceste elemente. 10p
A B
1.Pompă cu pinioane planetare

angrenate interior
a.
2. Drosel cu ac
b.
3.Supapă de sens
c.
4. Distribuitor cu trei poziții de

lucru
d.
5. Pompă axială
e.
6. Cilindru cu membrană
Subiectul II 40p
1. Transcrieţi pe foaie litera corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul ei A dacă
consideraţi că răspunsul este adevărat şi F dacă consideraţi că răspunsul este fals: 6p
a. Distribuitoarele pneumatice au rolul de a dirija fluidul sub presiune.
b. Compresoarele cu membrană fac parte din categoria compresoarelor volumice.
2. Asociați textului din casetă simbolul reprezentat în dreapta! Notează în „cerc” litera
corespunzătoare! 24p
3. Pentru schema hidraulică reprezentată în figura de mai jos se cere:
10p
a. Denumiți elementele componente specifice circuitului
hidraulic notate cu cifre de la 1 la 7. 7p
b. Reprezentați elementele 2, 4 și 5 utilizând simboluri
specifice reprezentării schemelor hidropneumatice.
3p
Subiectul III 30p

În desenul de mai jos este reprezentat un cilindru cu simplu efect și revenire cu arc.
a. Idenificați componentele constructive notate cu cifre de la 1 la 6 reprezentate în

figură. 12p
b. Reprezentați într-o schiţă simplă componentele identificate la punctul anterior, utilizând
simbolurile specifice reprezentărilor grafice în domeniu. 11p
c. Reprezentați și alți cilindri hidraulici studiați! 7p

Notă: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.Timpul efectiv de
lucru este de 50 minute.
Subiectul I 20p
I.1-b; 2-b; 3-a; 4-c; 5-a. 10p
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte
I.2. 1-e, 2-a, 3-d, 4-c, 6-b. 10p

Subiectul II 40p
1. a-A, b-A. 6p
2. 24p
a Supapă de sens cu arc
b Distribuitor 4/2
Instrument pentru
c măsurarea
temperaturii
d Buton de apăsare
Instrument pentru
e
măsurarea presiunii
f
cilindree constantă

3. 10p
a. 7p
1-cilindru hidraulic, 2-distribuitor 4/3, 3-drosel, 4-filtru, 5-supapă cu un singur sens, 6-
pompă, 7-rezervor.
b. 3p
2 4 5
Subiectul III 30p
a. 12p b. 11p
1-cămașa (corpul cilindrului);
2-capacele cilindrului;
3-tijă de transmisie;
4-resort de revenire;
5-piston;
6-element de etanșare. Pentru reprezentare corectă se acordă 11
puncte.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă
câte 2 puncte.
Pentru răspuns incorect sau lipsa
răspunsului se acordă 0 puncte
c. 7p
Pentru fiecare reprezentare se acordă câte 1 punct.
Tip de evaluare: PROBĂ PRACTICĂ PENTRU ACTIVITATEA DE LABORATOR
Datele de identificare pentru proba practică/lucrarea de laborator

 Modulul 3: Sisteme electro-hidropneumatice

- Frontal, pentru prezentarea sarcinilor de lucru;
- Individual, pentru rezolvarea fișei de lucru.
Resurse materiale:
 Laborator cu echipamente specifice acționărilor electro-hidropneumatice;
 Fișe de laborator, fișe de documentare;
 Documentație tehnică și tehnologică, cataloage de specialitate;
 Stații de lucru adaptate laboratorului;
 Softuri de specialitate: Fluidsim, Circuitlab etc.;
 Elemente componente specifice acționărilor electro-hidropneumatice;
 Norme specifice/legislație de protecția mediului;
 Videoproiector, laptop/desktop/tablete;
Durată: 50 minute

7.1.1. Elemente de 7.2.1.Selectarea elementelor 7.3.1.Colaborarea cu
circuit hidraulic şi componente şi specifice ale membrii echipei de lucru,
pneumatic (rol, circuitelor hidraulice şi în scopul îndeplinirii
funcţionare, simboluri, pneumatice în funcţie de rol sarcinilor de la locul de
Selectare conform şi funcţionare muncă
documentaţiilor tehnice) - 7.2.2.Utilizarea 7.3.2.Demonstrarea
Motor hidraulic, pompă, documentaţiei tehnice spiritului creativ în
compresor, distribuitor, pentru selectarea argumentarea soluţiilor
ventil, rezistenţă elementelor de circuit tehnice abordate
hidraulică, supapă, filtru, hidraulic și pneumatic 7.3.3.Asumarea, în cadrul
rezervor, drosel, cuplă, 7.2.3.Utilizarea simbolurilor echipei de la locul de
cilindru, burduf elementelor de circuit muncă, a responsabilităţii
pneumatic, sursă de aer hidraulic şi pneumatic în pentru sarcina primită
comprimat, muşchi diverse aplicaţii 7.3.4.Asumarea la locul de
pneumatic, generator de 7.2.4.Reprezentarea cu muncă a calităţii lucrărilor
vid, ventuză pneumatică, ajutorul calculatorului a /sarcinilor încredinţate
senzor, actuator. diverselor elemente de
circuit hidraulic şi pneumatic
vocabularului comun şi a celui
de specialitate
Realizați schema hidraulică utilizând simboluri specifice reprezentărilor grafice în domeniu
pentru schema din desenul alăturat, utilizând documentația tehnică pusă la dispoziție.
1. Selectarea elementelor componente ale circuitului hidraulic în funcţie de rol şi
funcţionarea acestora.
2. Utilizarea documentaţiei tehnice pentru identificarea elementelor din circuitul hidraulic
prezentat.
3. Reprezentarea schemei utilizând simboluri grafice specifice.
4. Cunoașterea și respectare normelor de sănătate și securitate în muncă și protecția
mediului specifice laboratorului.
Grila de evaluare
Criterii de Punctaj pe Punctaj
Punctaj Indicatori de evaluare
evaluare indicator realizat
1. Primirea şi Pregătirea mijloacelor de lucru
25p
planificarea necesare executării sarcinilor primite
35 puncte
sarcinii de
lucru Organizarea locului de muncă 10p
Respectarea indicaţiilor tehnologice în

10p
realizarea sarcinii de lucru.
Selectarea elementelor componente şi
specifice ale circuitelor hidraulice şi
10p
pneumatice în funcţie de rol şi
funcţionare
2. Realizarea
sarcinii de 50 puncte Executarea schemelor de acţionare
lucru 15p
electro- hidropneumatică
Folosirea corespunzătoare a
elementelor componente ale 10p
acţionărilor electro-hidropneumatice
Respectarea normelor cu privire la
5p
protecţia muncii si protectia mediului
Descrierea operațiilor executate în
vederea reprezentării și citirii schemei 10p
3. Prezentarea realizate
sarcinii de 15 puncte
lucru Utilizarea corectă a limbajului tehnic
de specialitate în comunicarea cu 5p
privire la sarcinile realizate.
TOTAL 100p
Fișă de documentare
1. Principalele componente ale sistemelor de acţionare hidrostatice sunt:
 Pompele volumice (PH) – sunt ansambluri care imprimă mediului hidraulic de lucru
energie hidrostatică caracterizată prin presiune şi debit.
Ele recepţionează energia mecanică produsă de o maşină de forţă, caracterizată de
momentul Mi şi turaţia ni, şi o transformă în energie hidrostatică. Aproape toate
pompele sunt acţionate în mişcare de rotaţie.
 Motoarele hidrostatice (MH) – sunt ansambluri care primesc energia hidrostatică
produsă de pompă (presiune x debit) şi o transformă în energie mecanică de rotaţie
(moment x turaţie) la motoarele rotative sau de translaţie (forţă x viteză) la
motoarele hidraulice liniare (cilindri de forţă), pentru antrenarea elementului de
execuţie (EE).
 Uneori aceleaşi ansamble pot fi atât pompe cât şi motoare, depinzând de modul în
care sunt montate. Unele pot funcţiona într-un singur sens (nereversibile), altele în
ambele sensuri (reversibile).
 Elementele de distribuţie au rolul de a dirija agentul motor spre diferitele conducte
ale schemei hidraulice. Echipamentul de distribuţie al acţionării hidrostatice este
constituit din: robinete distribuitoare, distribuitoare cu bilă, distribuitoare cu sertar
(sertăraşe distribuitoare) şi supape de sens unic (supape de blocare). Supapele de
blocare asigură transmiterea debitului într-o singură direcţie pe conductele pe care
se montează. Sub aspect constructiv, supapele de blocare se întâlnesc în varianta cu
scaun. Pe scaun poate presa o bilă sau un taler conic.
 Supapele de presiune sunt destinate asigurării presiunii dorite pe anumite circuite
hidraulice. Ele pot fi în poziţie normală, neacţionate, normal închise sau normal
deschise. Cele normal deschise au rol de supape de deversare (de descărcare) iar
cele normal închise au rol de supape de siguranţă.
 Echipamentul de reglare a debitului pe circuitele hidraulice constă în montarea
unor rezistenţe fixe sau reglabile (drosele) pe circuit, care laminează debitul de
agent motor, fracţionându-l şi administrându-l la valoarea dorită motorului hidraulic.
 Echipamentul auxiliar al schemelor hidraulice se compune din: conducte, filtre,
acumulator, rezervor (tanc), schimbător de căldură.
 Conductele asigură circulaţia agentului motor către diferitele elemente ale
schemei.
 Filtrele sunt elemente destinate purificării agentului motor. Ele au rolul să reţină
atât particulele mecanice cât şi produsele de oxidare din agent. Într-o schemă
hidraulică trebuie să existe minim trei filtre şi anume: filtrul de umplere şi aerisire,
filtrul pe conducta de aspiraţie a pompei şi un alt filtru montat în schema hidraulică.
 Acumulatoarele sunt elemente care înmagazinează o parte a energiei hidrostatice
furnizată de pompe, constituind pentru schema hidraulică o rezervă de energie
hidrostatică. Acestea se montează pe o derivaţie a conductei de refulare a pompei.
Scopul acumulatoarelor hidraulice este de a prelua volume de lichid sub presiune şi
de a le restitui ori de câte ori este necesar.
 Rezervorul (tancul) are rolul de a furniza agentul motor (lichidul de lucru) schemei
hidrostatice precum şi de a limita temperaturile de funcţionare ale acesteia.
 Aparatele de măsură şi control au rolul de a măsura şi indica parametrii de lucru ai
agentului motor: presiunea se măsoară cu manometrul, debitul cu debitmetrul iar
temperatura cu termometrul.
Rezultate așteptate
Reprezentarea schemei utilizând simboluri grafice specifice.
Funcționarea schemei:
1.https://docs.google.com/document/d/1Jj4PVsC7dgg9mj_CxDnAMVITmUgudevH/edit?
usp=sharing&ouid=100700478984742592390&rtpof=true&sd=true - Fișă de
documentare
2.https://docs.google.com/document/d/16KB_3_O7mmsGOLtljBDBVa7tI1aT4Ejk/edit?us
p=sharing&ouid=100700478984742592390&rtpof=true&sd=true - Fișă de documentare
1. https://www.youtube.com/watch?v=y2DM1iSNre0
2. Auxiliar curricular INSTALAŢII HIDROPNEUMATICE- Proiectul Phare TVET RO
2005/017-553.04.01.02.04.01.03
3. Auxiliar curricular - Actionări hidropneumatice - Tehnician mecatronist
4. https://www.youtube.com/watch?v=ZKmjX7F-KA4
profesională. Calificarea profesională: Tehnician electromecanic. Nivel 4, Domeniul de
pregătire profesională: Electromecanică, M.E.N.C.S., C.N.D.Î.P.T., 2016

Ipt Repere Metodologice Domeniul Electromecanică 2022 2023

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ipt Repere Metodologice Domeniul Electromecanică 2022 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI

Tema: Defectele şi remedierile transformatorul electric monofazat.

Tip de activitate: de teorie/ de instruire practică

Rezultate ale învățării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

Activitate realizată prin metoda: ”Diagrama Ishikawa”(diagrama cauza-efect/os de

Mod de organizare a activității/a clasei: frontal cu toată clasa.

1. De ce? – pentru că nu a fost înlocuită înfăşurarea defectă a transformatorului

o se notează pe oasele de peşte, răspunsurile legate de selectarea SDV-urilor necesare

Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:

Tema: Transformatorul electric monofazat

Rezultate ale învățării vizate:

Cunoștințe Abilități Atitudini

Tip de evaluare: test

Mod de organizare a activității/clasei: Individual

Resurse materiale: fişă test, creion, hârtie

Toate subiecctele sunt obligatorii.

1. Transformatorul electric monofazat are înfăşurarea primară alimentată în:

2. După natura izolaţiei conductoarele de bobinaj se clasifică în conductoare cu

3. Care din simbolurile de mai jos reprezintă transformatorul monofazat:

4. Miezul feromagnetic la un transformator monofazat este realizat din:

5. Transformatorul electric este alcătuit dintr-un sistem de înfăşurări electrice imobile

Transformatorul electric este un sistem ………………(a)…………… static, utilizat

1. Se numeşte transformator ridicător de tensiune, acel transformator la

Subiectul III 34 puncte

III.1. Ȋn imaginea următoare avem prezentate transformatoarele monofazate.

Barem de corectare și notare

Se acordă 10 puncte din oficiu.

II.1. a – Electromagnetic; b- parametrilor ; c- transformarea; d - de curent

II.2. 1.-A; 2- F; 3.-A; 4- A

Subiectul III 34 puncte

III.1. Răspuns corect: 16 puncte

Pentru răspunsul corect se acordă 16 puncte. Pentru un răspuns incomplet se acordă 8

III.2. Răspuns corect:

Pentru răspunsul corect se acordă 10 puncte. Pentru un răspuns incomplet se acordă 5

Datele de identificare pentru proba practică/lucrarea de laborator

Mod de organizare a activității/clasei:

Rezultate ale învățării vizate:

Cunoștințe Abilități Atitudini

Tema probei practice

Demontarea unui transformator monofazat şi remedierea defectelor constatate.

 Alegerea sculelor şi dispozitivelor necesare demontării transformatorului monofazat.

Tema Demontarea unui transformator monofazat şi

Recomandări privind resurse educaționale deschise:

Rezultate ale învăţării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

Scurtă descriere a metodei:

Mod de organizare a activităţii /a clasei:

Durată: 120 minute

Modalitatea de aplicarea metodei pentru conţinutul ales:

Mareş, F. - Echipamente electrice, Auxiliar curricular, cl. a

Tip de evaluare: probă practică pentru activitatea de laborator (PROFICAD)

Mod de organizare a activității/clasei: individual la calculator

Rezultate ale învățării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

Tema probei practice:

aR-A S-B T-C - Denumire...............................................................................

C1R-A S-B T- - Denumire................................................................................

C2R-A S-B T- - Denumire................................................................................

eR-A S-B T-C - Denumire................................................................................

b. de comandă pentru pornirea simplă a unui motor electric trifazat cu

2.3. Precizarea rolului elementelor 12p

a.Schema electrică de forță b.Schema electrică de comandă

a.Schema electrică de forță b.Schema electrică de comandă