1.

Opacitatea pulmonara nodulara solitara: cauze, aspecte radiologice caracteristice;

-în acest caz, cauzele pot fi multiple: pneumonie cu evoluție nefavorabilă (abcedare), tuberculoză (primo-
infecție), chistul hidatic sau cancerul bronho-pulmonar central extrabronșic/perfieric.

-Pneumonie Nefavorabilă (Abces): opacitate nodulară, imprecis delimitată, de intensitate mare, cu

bronhograma vizibilă spre hil

-TBC (Primo-Infecție): opacitate de intensitate mică, vag nodulară, imprecis delimitată, localizată în câmpul
pulmonar mijlociu drept + adenopatie hilară și mediastinală

Chistul hidatic necomplicat:

opacitate frecvent unică, rotundă sau ovalară, cu
intensitate medie (prin opacitate se vede desenul
pulmonar), contur net, dimensiuni mari
conturul poate fi regulat sau chistul poate fi
deformat prin contactul cu peretele toracic, bronhii,
diafragm.
Chistul hidatic complicat:

fisurat - prin fisura perichistului aerul intră între

endo și perichist; imagine hidro-aerică cu semilună
aerică la polul superior (semnul Morquio)
rupt - se elimină lichidul hidatic și apare o imagine
hidro-aerică cu nivel lichidian ondulat (semnul
membranei ondulante-membrana proligeră ce
plutește la suprafața lichidului), cu perete subțire,
contur intern și extern nete

Cancerul bronho-pulmonar central extrabronșic: opacitate nodulară centrală, localizată la nivelul hilului,
care face corp comun cu mediastinul (lărgește mediastinul – adenopatii), intensitate mare, omogenă, cu contur
neregulat (cu limite imprecise- spiculate), cu prelungiri în parenchimul pulmonar

Cancerul bronho-pulmonar periferic: opacitate nodulara periferica cu limite imprecise (adenocarcinom),

extensie spre pleură
2. Opacitati pulmonare nodulare multiple: cauze, aspecte radiologice caracteristice;

-în acest caz, cauzele pot fi multiple: metastaze pulmonare, hidatidoză pulmonară secundară sau tumori
pleurale

Metastaze pulmonare nodulare (pe cale hematogenă): opacități multiple, bilaterale, cu dimensiuni variabile
și intensitate mică-medie în funcție de dimensiune, omogene.

Hidatidoza Pulmonară Secundară : opacități nodulare multiple, intensitate medie, contur net, regulat,
omogene, dimensiuni variabile, diseminate pe ambele arii pulmonare (examen CT face diferența între
hidatidoză și metastaze)

Tumori Pleurale : opacități unice (în cazul tumorilor benigne), frecvent multiple, extinse, formând o bandă
mamelonată (tumori maligne), ce formează un unghi ascuțit cu peretele toracic, cu contur rotunjit sau
polilobat, uneori imprecis, intensitate medie

tumorile maligne pot determina osteoliză la nivelul coastelor

frecvent există lichid pleural, care maschează opacitățile
dacă leziunea este localizată în pleura scizurală mimează un nodul solitar pulmonar sau o pleurezie închistată
interlobar
Silicoza
3. Opacitati pulmonare micronodulare: cauze, aspecte radiologice caracteristice;

Metastaze Limfatice: opacități micronodulare, liniare sinuoase și reticulare localizate bilateral, la

început bazal, apoi extinse la tot plămânul, de intensitate mică, cu contur imprecis

opacități miliare puțin numeroase (vase limfatice văzute ortograd, rar alveole pline cu celule tumorale);
adenopatii hilare, lichid pleural;
linii Kerley B în sinusurile costo-diafragmatice;

Silicoza (Stadiul I) : opacități micronodulare, cu limite nete,

intensitate mică, localizate în câmpurile pulmonare mijlocii

hilurile cu dimensiuni și intensitate crescute

opacități liniare și reticulare perihilar bilateral
4. Opacitati pulmonare sistematizate: cauze, aspecte radiologice caracteristice;

primoinfectie TB complicata: Opacitate pulmonara sistematizata (LSD) intensitate mare,

omogena, cu volum
normal + adenopatie
hilara dreapta

Cancerul bronho-pulmonar central endobronșic se dezvoltă în interiorul lumenului bronșic și poate

determina:
- în stadiul inițial obstiucție bronșică cu ventil expirator ce se manifestă prin hiperinflație localizată la nivelul
teritoriului ventilat de bronșia afectată - teritoriul pulmonar respectiv este hipertransparent, cu dimensiuni
crescute. Tumora nu se vizualizează radiografie dar se poate decela prin examen CT. Fibrobronhoscopia cu
biopsie este diagnostică.
Diagnosticul diferențial include emfizemul pulmonar și astmul bronșic în criză.
atelectazie prin obstrucție bronșică completă. Radiografia toracică evidențiază opacitate sistematizată,
triunghiulară, intensitate mare, omogenă, retractilă

pneumonia pneumococică: opacitate sistematizată (segment, lob), omogenă sau neomogenă

(în funcție de stadiul evolutiv), cu bronhogramă aerică, ce respectă volumul pulmonar afectat

Tuberculoze fibroase primitive - tuberculoza fibroasă pură (sistematizată)- apar trabecule

opace sistematizate la nivelul interstițiului peribronho-vascular și perilobular, fără să
distorsioneze desenul pulmonar.
5. Opacitati pulmonare in campul pulmonar superior: cauze, aspecte radio-imagistice caracteristice;

cancer periferic de tip Pancoast- Tobias: opacitate voluminoasa localizata in campul pulmonar superior
stang, inclusiv la apex, imprecis delimitata, cu invazia peretelui toracic (osteoliza primelor coaste si a corpilor
vertebrali)

cancer bronho- pulmonar central : opacitate triunghiulara (sistematizata - lob superior

drept), intensitate mare, omogena, cu diminuarea volumului (ascensiunea scizurii orizontale,
atractia traheei si diafragmului) = atelectazie prin obstructia tumorala a bronsiei lobare
superioare drepte
tuberculoza secundara forma cazeoasa-cavitara : noduli imprecis delimitati, localizzati
predominant in campurile pulmonare superioare si mijlocii, si caverne multiple

pneumonie lobara in perioada de stare: opacitate sistematizata (segment posterior al lobului

superior drept), omogena, intensitate medie/ mare, cu bronhograma aerica; volum lobar normal
 6. Opacitati liniare toracice: cauze, aspecte radiologice caracteristice;

Opacitățile liniare pot aparține interstițiului pulmonar, parenchimului sau pleurei și pot fi clasificate astfel:
- opacități liniare interstițiale - determinate de prezența exsudatului sau infiltrației interstițiului
peribronhovascular ; pot fi dispuse în rețea, reticulare, linii Kerley A, B, C;
opacități liniare parenchimatoase - atelectazii “lamelare” sau ribroză;
opacități liniare pleurale - determinate de îngroșarea foițelor pleurale prin procese inflamatorii sau fibroase;

Pneumonii interstițiale: desen pulmonar perihilar accentuat uni sau bilateral - desen
reticular fin, apoi trabecule opace groase, estompate
opacitățile liniare formează un triunghi hilio-bazal care se desface în evantai în inspir profund
(triunghiul gripal)

Bronșiectazii: opacități și hipertransparențe liniare localizate bazai sau goale ce se văd în axul lung)

Sarcom Kaposi: simdrom interstițial perihilar, noduli pulmonari cu contur spiculat, sindrom de umplere
alveolară cu extensie segmentară sau lobară, lichid pleural

Limfangita carcinomatoasă este o formă de diseminare limfatică de la tumori de sân, mediastinale, tiroidă,
pancreas. Apare prin blocarea cu celule tumorale a ganglionilor mediastinali cu refluxul retrograd al limfei
opacități liniare sinuoase și reticulare localizate bilateral, la început bazai, apoi extinse la tot plămânul, de
intensitate mică, cu contur imprecis

Pneumopatii virale: opacitati liniare, imprecis delimitate, confluente, localizate perihilar

TBC secundară (forma fibro-nodulară/fibro-cavitară): Opacitati liniare si in banda cu caracter rteractil,

localizate predominant in campurile superioare + ingrosari pleurale; mediastinul si diafragmul sunt deformate
prin tractiune = tuberculoza faza de fibroza

7. Imaginea pulmonara „in geam mat”: cauze, aspect CT;

pneumopatii virale: Sector periferic (tesut conjunctiv subpleural si septuri interlobulare); linii Kerley A si B
(mici opacitati liniare orizontale in vecinatatea peretelui lateral, cu grosime de 1-2 mm si lungime de 1 cm);
opacitati reticulare, opacitati reticulonodulare, aspect de “geam mat”.

Pneumopatii cu citomegalovirus- opacități interstițiale și alveolare unilaterale sau bilaterale ce determină

aspect de geam mat.

Pneumonia cu pneumocystis carinii— pe radiografia toracică apar anomalii în 90% din cazuri.
Sindrom interstitial bilateral simetric, cu opacități reticulare și nodulare care dau aspect de geam mat
alte aspecte- umplere alveolară, chisturi multiple cu pereți fini (aspect de figure)
8. Hemitoracele opac pe radiografia toracica: cauze, aspecte radiologice caracteristice in functie de
etiologie;

Pahipleurita generalizată - opacitate care se extinde la nivelul unui hemitorace, intensitate medie-mare,
neomogenă, cu refracția hemitoracelui respectiv
Pleurezia cu lichid în cantitate mare - opacitatea descrisă ocupă o parte tot mai mare din hemitorace.

masivă - opacitate de intensitate mare, omogenă ce ocupă tot hemitoracele și determină deplasarea spre partea
opusă a mediastinului, în jos a diaffagmului, lărgirea spațiilor intercostale (are caracter expansiv)
9. Hipertransparente pulmonare rotunde: cauze, aspecte radiologice caracteristice;

Emfizemul pulmonar generalizat - desen vascular pulmonar accentuat perihilar cu scăderea

bruscă a calibralui vascular la periferie; pot exista și arii avasculare
hipertransparența pulmonară - datorată creșterii cantității de aer și scăderii patului vascular
- hiperinflație - torace globulos: toate diametrele toracelui sunt mărite, vârfurile rotunjite, spațiul clar
retrosternal mărit, diafragm aplatizat, cu unghiuri costo-diafagmatice deschise, coaste orizontalizate, spații
intercostale mărite

caverna tuberculoasă -hipertransparență cu perete mai gros, uneori imprecis și neregulat, localizată apical

Chistul aerian solitar - cel mai frecvent este o leziune congenitală dar pot fi și dobândite - secundare unui
abces pulmonar, cavernă tuberculoasă.
hipertransparență rotundă, cu contur net, regulat, perete subțire; imaginile nu se modifică în timp dacă nu apar
complicații

- caverna neoplazică - hipertransparență cu perete gros, neregulat

bula de emfizem: hipertransparență cu pereți foarte subțiri (0,5 mm), rotundă sau ovalară, cu contur net,
regulat.
Bronșiectazii: - opacități și hipertransparențe rotunde (bronșii dilatate pline cu secreții sau goale vizibile
ortograd)
abcesul pulmonar după vomică - imagine hidro-aerică cu perete mai gros, contur imprecis
Boala polichistică pulmonară: numeroase imagini hipertransparente rotunde, cu perete propriu subțire,
ovalare sau poliedrice, suprapuse, care formează o rețea (imagine în bule de săpun), localizate la nivelul unui
lob sau plămân când leziunile sunt extinse la un plămân întreg, hemitoracele respectiv este micșorat de volum,
retractat, mediastinul deplasat spre plămânul patologic
10. Imaginea mixa pulmonara: cauze , aspecte radio-imagistice caracteristice
imaginile mixte reprezinta leziuni care asociaza opacitati si transparente
de origine pulmonara :
Caverna tbc-caverna apare la saptamani sau luni de la instalarea infiltratului precoce, prin eliminarea
cazeumului
-Rx : -aspect al unei hipertransparente cu axul mare orizonatl,
inconjurata de un perete opac cu grosime variabila, contur regulat si
posibil nivel lichidian
:-cavernele pot fi unice, multiple, uni sau bilaterale
Abcesul post-vomica- Rx: -imagine hidro-aerica, cu nivel orizontal, rotunda sau ovalara,
-conturul intern imprecise, neregulat(membrana piogena) apoi
regulat(tesut conjunctiv)
-conturul extern este imprecise , dat de infiltratul pneumonic ce
se resoarbe in timp
Chist hidatic evacuat partial- Rx :- se elimina lichidul si apare o imagine hidro-aerica cu nivel lichidian
ondulat(membrana proligera ce pluteste la suprafata lichidului) (imagine in menisc/ croissant)
-perete subtire, contur intern si extern nete d

de origine pleurala : Hidropneumotorax -cauze :- rupere in pleura a unei caverne tuberculoase,

a unui abces
-Rx-imagine hidro-aerica formata dintr-o
hipertransparenta fara desen pulmonar localizata
superior
-si o opacitate cu aspect lichidian localizata inferior,
separate printr-un nivel orizontal
11. Hipertransparente si imagini mixte pleurale : cauze, aspecte radiologice caracteristice
Pneumotorax- cauze : -spontan , prin ruperea bulelor de emfizem subpleurale
-posttraumatic
-iatrogen
Rx : hipertransparenta fara desen pulmonar, cu colabarea plamanului, care este net c onturat
de o linie fina-pleura viscerala
Pneumotorax total- plamanul este colabat la hil
Pneumotorax partial-apare cand exista aderente pleurale
-Rx:-hipertransparenta in banda, plaman colabat partial
 Hidropneumotorax -cauze :-rupere in pleura a unei caverne tuberculoase, a unui abces
-Rx-imagine hidro-aerica formata dintr-o
hipertransparenta fara desen pulmonar localizata
superior
-si o opacitate cu aspect lichidian localizata inferior,
separate printr-un nivel orizontal

12.Devierea mediastinului : cauze, aspecte radio-imagistice caracteristice in functie de etiologie ;

Pendularea mediastinului : deplasare inspiratorie a mediastinului in pneumotorax unilateral Hipertransparenta
difuza a hemitoracelui stang/ drept fara imagini vasculare, cu colabarea plamanului in hil(opacitate ovalara, bine
delimitata) si devierea controlaterala a mediastinului atelectezie pulmonara- opacitate ce acopera in intregime
hemitoracele, intensitate mare, omogena, cu deplasarea mediastinului = obstructia bronsiei primitive

Devieri permanente mediastinale: localizate sau generalizate, cu atractia/impingerea totala/partiala a structurilor

mediastinale.
Devierea spre leziune in :
• fibroze pleuro-pulmonare-opacitati in banda, de intensitate mare, cu contur net, retractile, de-a lungul
grilajului costal sau la nivel dragragmatic
• atelectazii intinse
• pneumectomie

pahipleurite – cauze : -sechele dupa hemotorax

-pleurezie purulenta
-generalizata – Rx : opacitate care se extinde care se extinde la
nivelul unui hemitorace, intesitate medie mare, neomogena cu
retractia hemitoracelui respectiv
-localizata : benzi opace, uneori cu contur dintat, festonat,
localizate apical, voaleza varful, axilar cu retractia peretelui
toracic, bazal obliterarea sinusului costo-diafragmatic, opacitati
liniare sau in banda localizate pe topografia scizurilor

Impingerea mediastinului : - pleurezii masive

Pneumotorax
Chisturi aeriene gigante
Bule de emfizem
Modificarea pozitiei mediastinului datorate scoliozei vertebrale.
 13. Largirea mediastinului superior : cauze, aspecte radio-imagistice caracteristice
Gusa intratoracica – reprezinta hiperplazia tiroidei, difuza sau focala
Rx – opacitate care largeste mediastinul superior si anterior, convexa, cu contur net
deviaza traheea posterior si lateral si prezinta calcificari grosieri
poate fi localizata si intre trahee si esofag
CT – evidentiaza masa de tesut moale, hiperdensa nativ
Strucutra este frecvent neomogena cu zone de necroza, chistice si calcificari grosiere
Scintigrafia I131 – evalueaza functional gusa ectopica
Masele timice – timusul e localizat in mediastinul anterosuperior
Rx – la copil se evidentiaza ca o opacitate uni sau bilaterala bine delimitata, triunghiulara, care
largeste mediastinul (semnul panzei de corabie)
Timomul – neoplazie mediastinala
Rx – opacitate nodulara care largeste mediastinul anterior, etajul superior si mijlociu, cu contur
net
CT – depisteaza leziuni mici
Evalueaza invazia in pleura, plaman, pericard, vase mari

14. Largirea mediastinului posterior : cauze, aspecte radio-imagistice caracteristice

Tumori neurogene - cele mai frecvente tumori expansive
-pot fi benigne sau maligne
provin din nervii intercostali (schwanom, neurofibrom), ganglionii simpatici (ganglioneurinom, neuroblastom)
Rx – opacitate circumscrisa, rotunda, unica sau multipla, cu contur net,
localizata in santurile costo-vertebrale
Eroziuni costale si vertebrale cu caracter benign (bine delimitate, inel de screloza periferic, deformarea axului
coloanei) sau malign (osteolize imprecise delimitate)
CT – masa de tesut moale, hipodensa, lobulate (neurofibroma), sau alungita in
(ganglioneurinom) localizata paravertebral, omogena sau cu calcificari, cu
extensia spre canalul spinal (neurofibroma)
IRM – sectiuni multiplanare (extensie longitudinala)
Diferentiaza componenta intraspinala de cea intracanalara extradurala
Chist duplicatie esofagiana – cu extensie posterioara
Chist neruoenteric
Aorta – dilatatie, disectie
15. Hilul pulomnar marit : cauze – aspecte radio-imagistice caracteristice
Marirea de volum a trunchiului arterei pulmonare
Cauze : - hipertensiunea pulmonara Cardiopatiile cu sunt
Rx : - realizeaza arcul mijlociu stang al siluetei cardiace
Acest arc devine rectiliniu sau chiar bombat

16. Cardiomegalia: cauze, aspecte radio-imagistice caracteristice;

Cardiomegalie =ICT raportul diametrul maximal al cordului/torace >0,5
Arc inferior drept alungit și arcului inferior stâng alungit
Cauze: defect septal ventricular , insuficienta mitrală/boala mitrală , ?stenoza aortica , ?insuficienta
aortica , pericardita exudativa
Aspecte caracteristice:
Defect septal ventricular :
Proeminenta arcului inferior stâng cu vârful ridicat : Marirea VD
Proeminenta arcului inferior drept : Marirea AD
Bombarea porțiunii superioare a arcului mijlociu stâng (golfului pulmonarei) cu accentuarea vascularizație
pulmonare : Mărirea debitului către artera pulmonara

Insuficienta mitrala :
Dublul contur festonat-> Dublul contur inversat la nivelul arcului inferior stâng: Marirea AS
Alungirea arcului inferior stâng cu vârful lipit de diafragm : Marirea VS
Bombarea arcului mijlociu stâng( golfului pulmonarei ): trunchiul arterei pulmonare mărit
Modificări pulmonare sugestive stazei:
Dilatarea venelor la nivel hilar și lobar superior : Stadiul 1-redistribuția vasculara apicala
Liniile Kerley B, edem subpleural, edem peribronsic: Stadiul 2- edem interstițial
Opacități nodulare multiple, bilaterale- distribuție relativ simetrică, perihilare cu tendința la confluare - in
aripi de fluture, contur difuz, intensitate medie spre mare , neomogene

?Insuficienta aortica
Alungirea arcului inferior stâng cu vârful lipit de diafragm: Marirea VS
Bombarea arcului superior drept : aorta ascendenta lărgită
Bombarea arcului superior drept: butonul aortic proeminent

?Stenoza aortica
Alungirea arcului inferior stâng cu vârful lipit de diafragm: Marirea VS
Bombarea arcului superior drept : aorta ascendenta lărgită
Diminuat sau normal arcul inferior drept: butonul aortic

In stenoza aortica și in insuficienta aortica apare si Marirea AS (bombarea arcului inferior drept) cu Modificari
pulmonare de stază atunci când apare insuficienta ventriculară stânga

?Pericardita exudativa
Marirea siluetei cardiace cu unghiuri cardiofrenice obtuze
Arcul superior stâng și arcul superior drept slab vizibile- doar porțiunea inițială a aortei este acoperită de
pericard restul aortei nu este -> arcurile superioare slab reprezentate
Hilurile pulmonare slab reprezentate -> doar artera pulmonare acoperită de pericard
Circulație pulmonara saraca
17. Arcul mediastinal mijlociu stang convex: cauze, aspecte radiologice asociate in functie de etiologie;
=Bombarea golfului pulmonarei => Creșterea presiunii artera pulmonara prin
debit crescut in cardiopatiile cu sunt stânga dreapta: DSA DSV
rezistenta perferica crescută prin creșterea presiunii in AS ->creșterea presiunii circulația venoasa pulmonara
: Stenoza mitrala, Insuficienta mitrala

Defect septal ventricular :

Proeminenta arcului inferior stâng cu vârful ridicat : Marirea VD
Proeminenta arcului inferior drept : Marirea AD
Bombarea porțiunii superioare a arcului mijlociu stâng (golfului pulmonarei) cu accentuarea vascularizație
pulmonare : Mărirea debitului către artera pulmonara

Defect septal atrială

Bombarea arcului inferior drept:AD mărit de volum
Bombarea porțiunii superioare a arcului mijlociu stâng (golfului pulmonarei) cu accentuarea vascularizație
pulmonare : Mărirea debitului către artera pulmonara

Insuficienta mitrala :
Dublul contur festonat-> Dublul contur inversat la nivelul arcului inferior stâng: Marirea AS
Alungirea arcului inferior stâng cu vârful lipit de diafragm : Marirea VS
Porțiunea superioară a arcului mijlociu stâng( golfului pulmonarei ) bombată : trunchiul arterei pulmonare
mărit
Modificări pulmonare sugestive stazei:
Dilatarea venelor la nivel hilar și lobar superior : Stadiul 1-redistribuția vasculara apicala
Liniile Kerley B, edem subpleural, edem peribronsic: Stadiul 2- edem interstițial
Opacități nodulare multiple, bilaterale- distribuție relativ simetrică, perihilare cu tendința la confluare - in
aripi de fluture, contur difuz, intensitate medie spre mare , neomogene

Stenoza mitrala
Dublu contur festonat-> dublu contur inversat la nivelul arcului inferior stâng + bombarea porțiunii inferioare
a arcului mijlociu drept +ascensionarea bronhiei primitive stângi - Marirea AS
Porțiunea superioară a arcului mijlociu stâng( golfului pulmonarei ) bombată : trunchiul arterei pulmonare
mărit
Modificări pulmonare sugestive stazei:
Dilatarea venelor la nivel hilar și lobar superior : Stadiul 1-redistribuția vasculara apicala
Liniile Kerley B, edem subpleural, edem peribronsic: Stadiul 2- edem interstițial
Opacități nodulare multiple, bilaterale, distribuție relativ simetrică, perihilare cu tendința la confluare - in aripi
de fluture, contur difuz, intensitate medie spre mare , neomogene

18. Leziuni postraumatice

Fracturi costale :
CT secțiune transversala toracică întreruperea continuitatii arcului costal la un anumit nivel
Volet costal :
CT Secțiuni transversala toracică întreruperea continuitatii a minim 3 arcuri costale consecutive in 2 focare
Pneumotorax :
CT secțiune sagitala toracică paramediana : hipodensitate situată in cavitatea pleurala partea anterioară -
pacient in decubit dorsal
Hemotorax
CT secțiune transversala toracică la nivelul sinusului costodiafragmatic : densitate asemănătoare cu cea a
mușchilor situată in cavitatea pleurala partea posterioară decliv -pacient in decubit dorsal
Hidropneumotrax:
CT secțiune sagitala toracică paramediana cu pacientul situat in decubit dorsal :
hipodenisitate situată anterior in cavitatea pleurala
densitate asemănătoare cu cea a mușchilor situat posterior decliv in cavitatea pleurala

Ruptura diafragmatica :
CT secțiune tranversală in partea inferioară a toracelui la nivelul bolții diafragmatice : densității diferite la
nivelul defectului diafragmatic postraumatic corespunzătoare organelor herniate ( oragenele herniate sunt cele
retroperitoaneale mobile -colon, epiplon , intestin subțire , stomac , porțiunea retroperitoneala a ficatului)

19. Leziuni arteriale care beneficiază de tratament endovascular prin metode radiologice

Tipuri : 1.Ateroscleroza la nivelul coronarelor care determina angina +Ateroscleroza complicata cu tromboza
care determina infarct
2.Ateroscleroza complicata sau nu cu tromboza- Arteriopatie obliteranta
Procedura terapeutica adecvată :

-Arteriografia prin tehnica Seldinger - cateterizarea vasului prin punctie arterială periferica- la nivelul vasului
se injectează substanța de contrast- opacifierea cu substanța de contrast a arterelor (arteriografia coronariana
, arteriografia membrelor inferioare )metoda diagnostica evidențiind stenozele-reducerea diametrului
lumenului sau trombozele- obstrucție lumenului
-sub ghidaj fluoroscopic cateterul pătrunde la nivelul stenozei si este umflat balonul pana la un diametru
corespunzător dimensiunilor normale ale vasului - agioplastie si montarea unui stent
-o alta posibila metoda ( doar pentru trombozele acute ) este fibrinoliza la nivelul trombului - sub ghidaj
fluoroscopic cateterul fiind introdus cat mai aproape de tromb unde eliberează agentul trombolitic
streptokinaza

20. Tromboza venoasa profunda :

Eco-Doppler venos pentru diagnostic și descriere

-modificarea ecogenitatii lumenului venos:
tromb recent hipoecogen , omogen și puțin aderent de perete
tromb vechi hiperecogen, neomogen, aderent la perete
-modificarea diametrului venos
crescut in tromboza recenta
diminuat in tromboza veche
-lipsa compresibilitatii venei afectate
-modificarea ecogenitatii și grosimii peretelui venos - modificări posttrombotice ale peretelui
Risc de embolie : Angio CT torace și CT pentru extensia ilio-cava
1. 21. STENOZA COLICĂ: cauze, aspecte radio-imagistice caracteristice;

Rectocolita ulcerohemoragică – stenoză centrată în ax, întinsă, fără haustrații, cu scurtarea colonului și
deschiderea unghiurilor colice.
Cancer colon – stadiu stenozant: stenoză cu caracter neregulat, treecere bruscă spre zonele supra și
subiacente
-stadiu infiltrant: stenoză lungă, cu caracter regulat, cu trecere relativ lentă spre zonele
adiacente

22.STENOZA ESOFAGIANĂ
Acalazia: asociază creșterea presiunii în repaus la nivelul sfincterului esofagian inferior cu absența relaxării
și a peristaltismului
La examenul baritat se observă staza alimentară și o stenoză cu aspect de benignitate
Esofagita peptică: secundară refluxului gastroesofagian
La examenul baritat se evidențiază: -pliuri îngroșate
-ulcerații
-polipi inflamatori
-stenoze circumferențiale, simetrice, localizate în treimea inf
semne de reflux gastroesofagian
Esofagita caustică: stenoză întinsă în 2 treimi inferioare a esofagului centrată în ax cu dilatare supraiacentă
Neoplasm esofagian: stenoză cu pliuri dezorganizate, excentrică, cu contur neregulat, ce asociază ulcerații și
imagini lacunare
-trecere bruscă spre zonele supra și subiacente
-mimează o leziune benignă

23. STENOZA GASTRICĂ

Ulcer gastric: Stenoza mediogastrică- excentrică, cu bilocularea simetrică a stomacului
24. STENOZA DUODENALĂ
Stenoza pilorică deterinată de fenomene inflamatorii, hipertrofia musculară și scleroza retractile ireversibilă
Examen baritat: - alungirea și îngustarea canalului pyloric
-peristaltism absent în faza D
-stenoza decompensată este demonstrate de durata de peste 8 ore a evacuării gastrice

25. STENOZA INTESTINALĂ

Boala Crohn: inflamatorie cronică idiopatică
Tranzit intestinal- stenoze bine delimitate, lungi, simetrice/asimetrice prin retracția inflamatorie a marginilor
mezenterice și dilatații prestenotice

26. IMAGINEA DE ADIȚIE ESOFAGIANĂ

Diverticul Zencker: este un diverticul de pulsiune ce apare prin hernierea posterioară a mucoasei prin
constrictorul inferior al faringelui
Examen baritat: imagine de adiție sacciformă, cu colet mai îngustdecât sacul diverticular, astfel favorizând
staza
-se umple înaintea esofagului
Diverticul Epifrenic : diverticul de pulsiune, situate la nivelul esofagului thoracic inferior, la 4-6 cm deasupra
cardiei
Examen baritat: imagine de adiție sacciformă, cu stază care se umple înaintea esofagului și se golește prin
prea plin; colet îngust
-se poate complica cu ulcerația

27. IMAGINEA DE ADIȚIE GASTRICĂ

Ulcer gastric: imagine de adiție cu tonalitate omogenă, care iese din contur, bine delimitată, rotund ovalară
28. PREZENȚA UNUI PORȚIUNI DE STOMAC INTRATORACIC
Hernia Hiatală
-prin alunecare – ex baritat: prezența pliurilor gastrice la nivelul hiatusului esofagian și evaluează ascensiunea
stomacului supradiafragmatic, cardia fiind intratoracică
-prin rostogolire – cardia e localizată supradiafragmatic
-trecerea fundusului și a corpului gastric prin cardia

29. IMAGINEA DE ADIȚIE LA NIVELUL COLONULUI

Diverticuloza colonică
-clisma baritată: imagine de adiție de 1mm-2cm și formă ce depinde de gradul de repleție – asociază stenoză,
ștergerea sau dezorganizarea pliurilor, traiecte de fistula oarbe sau colo-vezicale, colo-vaginale, colo-ileale
-CT: mici imagini aeriene/opacifiate cu contrast, adiacente lumenului colic
-îngroșarea peretelui colic, infiltare mezenterică/peritoneală adiacentă, colecție pericolică, aer intravesical,
pneumoperitoneu

30. ÎNGROȘAREA PERETELUI COLONIC – Rectocolita ulcero-hemoragică

Clismă baritată: stadiu edematos- șteergera haustrațiilor, aspect granitat al mucoasei
CT: îngroșare continuă, circumferențială a peretelui colic – contur extern neted

31. Leziuni hepatice multiple: etiologie, astpecte ecografice caracteristice

In categoria leziunilor hepatice multiple sunt incluse:
leziunile de natura benigna
adenomul (prolif. hepatocitelor cu asteptc normal, insa fara structura lobulara, fara canalicule, ramuri ale VP
si art. hepatice) -> tumora solida unica (80% cazuri) sau multipla, ecogena/hipoecogena
?? hiperplazia nodulara de regenerare –acirotica- (asociata S. mieloproliferative. S. limfoproliferative,
colagenoze etc. ) -> leziunie izo/hiperecogene
leziuni lipomatoase (lipom, miolipom, angiomiolipom) -> formatiuni hiperecogene, bine delimitate
leziunile de natura maligna
metastazele hepatice ( cel mai frecvent provin din: TD, san, plaman, rinichi, uter)
noduli hipo/hiperreflectogeni cu halou in tinta/ochi de taur

leziuni chistice (Boala polichistica hepatica- congenitala) : noduli cu aspect transonic, bine delimitati, fara
perete propriu, cu intarire de ecou posterioara

32. Leziuni hepatice multiple: etiologie, aspecte CT caracteristice

leziuni benigne
adenomul (subtipuri: inflamator, steatotic, prin activarea beta-cateninei):
fara contrast: lez. bine delimitate hipodensa +/- prezenta unor zone hiperdense intratumorale => hemoragie
cu contrast: priza de contrast intensa si omogena
leziuni lipomatoase : denisitati de grasime
hiperplazie nodulara de regenerare (acirotica) : noduli multipli hipodensi nativi care isi cresc
densitatea dupa admin. de subst. de contrast
leziuni maligne -> Metastazele hepatice: multiple mase tumorale nodulare cu densitate variabila (ficat
marit de volum); dupa administrarea de substante de contrast, se evidentiaza un inel captant precoce
in timp arterial si hipodensitate in timp portal.
Leziuni chistice (Boala polichistica hepatica): formatiune intrahepatica, bine delimitate, cu densitate
asemanatoare apei, perete f subtire, fara septuri.

33. Leziuni hepatice hipervascularizate in timp arterial: etiologie, aspecte CT caracteristice

Hepatocarcinomul(nodular, infiltrativ, multifocal) :
hipodens nativ + contrastare in timp arterial si fenomen de wash-out in timp venos;
permite evidentierea raportului cu structurile vasculare + extensia tumorala in VP/venelor
hepatice

Metastazele hepatice : multiple mase tumorale nodulare cu densitate variabila (ficat marit de volum); dupa
administrarea de substante de contrast, se evidentiaza un inel captant precoce in timp arterial si hipodensitate
in timp portal.
Adenomul hepatic : enhancement intens si omogen cu exceptia zonelor de necroza si hemoragie.
subtipuri:
inflamator: contrastare in timp A (arterial), persisenta in faza P (portala) si T (tardiva)
steatozic: contrastare in timp A, fara persistenta in faza P
activarea beta-cateninei: contrastare in timp A, variabila in fazele P si T

Hemangiomul: leziune hipodensa nativ +/- zone hiperdensa in caz de hemoragii

dupa administrare SC => contrastare periferica + progresia concentrica a contrastului
in timp tardiv (fapt explicat de mixajul lent intre contrast si sangele din spatiile
cavernoase)

Hiperplazia nodulara focala: zona hipodensa nativ, bine delimitata, cu contrastare arteriala intensa,
omogena si de scurta durata + cicatrice centrala hipodensa, stelata <=> pediculul renal al leziunii
Hiperplazia nodulara de regenerare : numerosi noduli hipodensi nativi, cu o intensa contrastare in timp
arterial
Nodulii cirotici: au aceeasi densitate cu parenchimul inainte de a se administra Subst. C si isi cresc densitatea
in timp arterial.

34. Leziuni hepatice anecogene: etiologie, aspecte ecografice caracteristice

chistul esential: nodul anecogen , contru regulat, intarire de ecou posterioara

chistul hidatic (infectia cu E. granulosus): anecogen, intarire de ecou posterioara, perete propriu de 2-4 mm,
+/- calcificari, poate contine vezicule fiice in interior si sediment
abcesul hepatic : formatiune expansiva lichida(anecogena) sau cu aspect mixt lichid/solid, contur neregulat
Hepatocarcinomul sau sarcomul cu celule Kupffer pot prezenta zone anecogene(transonice) in caz de necroza
si hemoragie !
35. Imaginea hiperecogena cu con de umbra posterior: etiologie, aspecte ecografice in functie de etiologie
Litiaza biliara = prezenta de calculi la nivelul veziculei biliare sau/si cailor biliare intra/extra hepatice (cel
mai adesea calculii sunt localizati la nivelul VB si coledocului)
ecografie: imagine hiperreflectogena, rotunda, cu con de umbra posterior, mobila cu pozitia pacientului. Daca
nu este mobila => se face DD cu: polipi adenomatosi, conglomerate de colesterol, carcinom de vezicula biliara
Litiaza urinara: imagine hiperecogena cu con de umbra posterior, indiferent de compozitia calculului. Calculul
nu se misca odata cu schimbarea pozitiei pacientului

36. Icterul mecanic: cauze, aspecte CT caracteristice in functie de etiologie

Icterul mecanic (obstructiv) apare prin obstructii ale canaliculelor intra/extra hepatice, care se opun scurgerii
bilei in duoden. Obstacolul poate fi localizat: intrahepatic, hilar, supra pancreatic, pancreatic .
Principalele cauze: litiaza vezicala, neoplasme (colangiocarcinoame, cancer pancreatic), stenoze.
Aspecte CT:
dilatarea cailor biliare apare indiferent de etiologie
in caz de litiaza veziculara: calculul poate avea densitati diferite in functie de compozitie (de la densitati de
grasime, pana la calciu); este mai putin sensibila ca ecografia
colangiocarcinom (subtipuri: intrahepatic,hilare, distale) : tumora hipodensa nativ, cu iodocaptare neomogena
cancerul pancreatic: nodul hipodens, imprecis delimitat. Un semn indirect ar fi dilatarea brusca a caii biliare
principale in cazul tumorii cefalice.

37. Peritonita: cauze, aspecte CT caracteristice.

Peritonita reprezinta inflamatiaa acuta a peritonelui si poate surveni fie in urma unei perforatii digestive, cu
revarsarea continutului septic din intestin, fie prin difuzarea unui proces infectios de la un organ profund
(apendicita, colecistita, sigmoidita).
CT ( de referinta pentru depistarea etiologiei):
semne de perforatie: bule de aer in cavitatea peritoneala, extradigestiv
semne inflamatorii: lichid intraperitoneal + ingrosare peritoneala
inflamatie profunda: apendice, colon, vezicula biliara, anexe

38. Imaginea hiperecogena la nivelul vezicii urinare: cauze, aspecte ecografice caracteristice;
La nivelul vezicii urinare, imaginile hiperecogene denota prezenta tumorilor, a calculilor, sau a diverticulilor
vezicali.
Tumora maligna in forma vegetanta apare sub forma unei mase ecogene ce prolabeaza in
lumenul vezical, putand fi inconjurata de un halou hiperecogen (ceea ce ar traduce sangerarea).
Calculii vezicali apar sub forma unei imagini hiperecogene cu con de umbra posterior,
indifferent de compozitia calculului.
Diverticulii aspect ecografic? (hiperecogeni sunt cand sunt infectati?)

39. Sindrom obstructiv urinar superior: cauze, aspecte radio-imagistice caracteristice;

Sindromul obstructive urinar superior grupeaza anomalii radiologice secundare alterarii evacuarii urinii din
calice, bazinet, ureter.
Cauzele:
leziuni intraluminale: calcul, cheag , infectii
leziuni parietale : tumori , infectii cronice
compresiuni extrinseci : tumori retroperitoneale / pelvine , adenopatii , fibroza
Aspecte radio-imagistice caracteristice:
 Pe UIV se obs: - intarzierea secretiei cu nefrograma densa si persistenta
dilatarea cavitatilor
intarzierea golirii lor
UIV poate stabili sediul obstructiei si in cele mai multe cazuri si natura ei.
Hidronefroza poate fi apreciata pe UIV in 4 grade:
- grad I- dilatarea bazietului
- grad II- dilatarea bazinetului si a calicelor, parenchimul cu indice normal
(grad I, II pt obstructii acute)
- grad III- dilatarea bazinetului, a calicelor si reducerea indicelui parenchimatos
- grad IV- hidronefroza subcapsulara
(grad III, IV pt obstructii cronice)
Ecografia poate evidentia modificarile morfologice cu mare acuratete si de cele mai multe ori poate aprecia
sediul si natura obstacolului, dar nu ofera informatii asupra functiei renale.
CT poate aprecia excellent prezenta hidronefrozei si poate identifica sediul si natura obstacolului, oferind
informatii si asupra functiei renale.
Pielografia nu ofera date despre functia renala, dar are aavantajul de a fi primul pas intr-o manevra
interventionala de indepartare a obstacolului.
RMN este un examen cu costuri mari, efectuarea ei fiind justificata in cazuri atent selectate. Poate vizualiza
cu acuratete edemul caii excretorii characteristic in obstructiile acute.

40. Sindrom obstructiv urinar inferior: cauze, aspecte radio-imagistice caracteristice;

Sindromul obstructive inferior grupeaza anomaliile radiologice secundare unui obstacol in evacuarea vezicii
urinare.
Cauzele cele mai frecvente sunt: - vezicale- tumori
prostatice- hipertrofia benigna, neoplasm
uretrale- valva congenitala, stenose posttraumatice sau postinflamatorii (gonoree)
Aspectele radio-imagistice:
Pe UIV se poate obs: - prezenta reziduului post-mictional
prezenta vezicii “de lupta”- vezica cu perete gros si neregulat (hipertrofie de detrusor)
Ecografia suprapubiana si transrectala ofera elemente suficiente pentru diagnosticul etiologic.
Uretrografia este deosebit de utila in evidentierea patologiei uretrei, dar nu ofera date despre reziduul vesical.
CT si RMN sunt utile in masura in care aduc informatii despre stadializarea tumorilor vezicale si prostatice.
41. Rinichi cu localizare lombara joasa: cauze, aspecte radio-imagistice caracteristice;

Rinichii pot avea localizari lombare joase in cadrul ectopiei renale, a ptozei renale, a rinichiului in potcoava
sau in cazul prezentei unui rinichi transplantat.
Ectopia renala
Cauze: defect de dezvoltare ceea ce determina ca rinichiul sa se dezvolte intr-o alta pozitie decat cea normala.
Aspecte radio-imagistice (pe UIV, CT): ectopia caudala care poate fi lombara, iliaca, pelvina; artera renala
are origine aortica joasa sau iliaca, ureteral este scurt, iar rinichiul nu-si modifica pozitia in trecerea din clino-
in ortostatism.
Ptoza renala
Cauze: scaderi ponderale accentuate, rupturile de ligament , posttraumatic sau in cursul interventiilor
chirurgicale.
Aspecte radio-imagistice (pe UIV, CT): ureter este lung si cudat, vase renale cu origine ortotopica,
rinichiul coboara cu mai mult de 2 corpuri vertebrale in timpul trecerii din clino- in ortostatism.

Rinichi in potcoava
Cauze: malformatie de fuziune, rinchi uniti la polul inferior printr-un istm parenchimatos/fibros situate
prerahidian.
Aspecte radio-imagistice: pe UIV- rinichi co pozitie verticala cu axul divergent
bazinet rotat anterior
calice orientate post-intern
uretere cu emergenta atipica
pe CT- apreciaza istmul(fibros/parenchimatos), care isi creste densitatea
postcontrast daca este functional
evidentiaza complicatiile: litiaza, infectii, tumori
pe Angio-CT, Angio-IRM sau aortografie- pt vizulizarea vascularizatiei
(necesara preoperator)
Grefa renala
Cauze: BRC stadiu terminal
Apecte radio-imagistice (pe UIV, CT): unica , vase renale anastomozate la vasele iliace.
42. Leziuni chistice renale: cauze, aspecte ecografice caracteristice;

Cauze de leziunile chistice renale: chistului renal simplu, bolii chistice de dializa, chistul hidatic, boala chistica
a medularei, rinichiul polichistic, rinichiul displazic multichistic, nefromul chistic multilocular, sau chisturile
din bolile sistemice.
Aspecte ecografice caracteristice:
chistul renal simplu: imagine transsonica, bine delimitate, perete foarte subtire, intarire de ecou
posterioara
chistul complicat: prezenta septurilor, a calcificarilor cu caracteristici diferite (clasificarea
Bosniak)
chistul hidatic: leziune cu perete propriu bine vizibil, peretele poate prezenta calcificari,
prezenta semnului patognomonic- veziculele fiice cu o alta densitate fata de cea a chistului
mama.
rinichiul polichistic- tipul infantil- rinichi mariti de volum, simetric, bilateral, forma
nemodificata, echogenitate crescuta, cu asocierea leziunilor hepatice. US permite si
diagnosticul prenatal( rinichi mariti de volum, echogenitate crescuta, oligohidramnios, lipsa
fluidelor in vezica urinara).
tip adult- imagini transsonice cu pereti subtiri si intarire de ecou posterioara.

43. Leziuni posttraumatice renale: tipuri, aspecte CT caracteristice

Tipuri de leziuni posttraumatice renale:

Traumatismul minor- contuzie renala +/- hematom subcapsular cu aspect normal pe UIV, iar pe CT contuzia
are aspect hipodens, hematomul subcapsular aparand ca o colectie cu densitati de 40-70UH
Traumatismul major- laceratie parenchimatoasa care poate comunica cu sistemul pielo-caliceal cu
particularitati de excretie intarziata pe UIV, pe CT contuzia are aspect hipodens, liniar in cazul fracturii, iar
substanta de contrast extravazeaza in spatial perirenal.
Traumatismul catastrofic- laceratie parenchimatoasa care comunica cu sistemul pielo-caliceal, leziune a
pediculului vascular, pe UIV excretia este intarziata sau absenta, cu extravazarea substantei de constrast, iar
CT ul evidentiaza arii hipodense corespunzatoare laceratiei parenchimatoase, cu extravazarea contrastului din
vase.
Lacerarea jonctiunii pielo-ureterale- pe CT se poate observa urinomul in jurul rinichiului afectat.
44.Leziunea osteolitica imprecis delimitata: cauze, aspecte radiologice asociate in functie de etiologie;
Din cadrul modificarilor radiologice elementare ale sistemului osos, face parte si leziunea OSTEOLITICA.
Leziunile osteolitice reprezinta distructii de tesut osos, iar radiologic se traduc prin zona lacunara in structura
unui segment osos.
Leziunile osteolitice imprecis delimitate sunt:
-fara intreruperea corticalei, cu prezenta reactie periostala => CAUZATA de inflamatie
-cu intreruperea corticalei si cu reactie periostala => CAUZATA de un proces malign

45.Ingustarea spatiului articular coxo-femural: cauze, aspecte radiologice caracteristice;

Ingustarea spatiului articular ( uniform sau nu) este secundara distructiei partiale a cartilagiilor de acoperire,
obisnuit in ARTROZE.
Artroza este o modificare degenerativa, produsa prin factori MECANICI locali, care afecteaza cartilajele
articulare si osul subcondral (adica de dupa cartilaj).
Micsorarea neuniforma a inaltimii spatiului articular se produce secundara distructiei componentelor
articulare.
Ingustarea spatiului articular coxo-femural se numeste COXARTROZA
DEBUT POLAR SUPERIOR DEBUT POLAR INFERIOR DEBUT AXIAL
Ingustare supero-externa Ingustarea infero-interna Capul patrunde adanc in
Osteofit “in streasina” Osteofit “in pintene” acetabul
Aspectele radiologice specifice: (6)
1-ingustarea spatiului articular
2-osteocondensari subcondrale
3-epifize osteoporotice
4-venirea in contact a celor 2 suprafete articulare => sfefuiri si dezrotunjiri
5-osteofite (in « cioc de papagal »-excrescente osoase)
6-osificari la nivelul insertiilor ligamentare pe os

TB ???

46.Ingustarea spatiului intervertebral: cauze, aspecte radiologice caracteristice ;

Ingustarea spatiului articular ( uniform sau nu) este secundara distructiei partiale a cartilagiilor de acoperire,
obisnuit in ARTROZE.
Artroza este o modificare degenerativa, produsa prin factori MECANICI locali, care afecteaza cartilajele
articulare si osul subcondral (adica de dupa cartilaj).
Micsorarea neuniforma a inaltimii spatiului articular se produce secundara distructiei componentelor
articulare.
Ingustarea spatiului intervertebral se numeste SPONDILOZA
Forme particulare: spondiloza post-traumatica si boala Forestier.
Radiologic se constata:
-Ingustarea spatiului articular
-condensarea platourilor vertebrale
-Osteoporoza corpilor vertebrali
-Scolioze, cifoze, hiperlordoze
-Osteofite marginale antero-laterale si posterioare care determina ingustari ale gaurilor de conjugare =>
fenomene neurologice
47.Leziuni osoase multiple: cauze, aspecte radiologice caracteristice;
Leziunile osoase multiple sunt MIELOMUL MULTIPLU si TUMORILE MALIGNE SECUNDARE
1.MIELOMUL:
-Cea mai frecventa tumora a osului => din proliferarea plasmocitelor
-Zone de osteoliza, multiple, in scheletul axial (craniu, coloana, bazin);
RX : zone multiple de osteoliza rotunda, imprecis delimitate, de 2-3 mm
pana la 1-2 cm, lacune omogene cu contur net.

2. METASTAZELE OSOASE :
Pot fi leziuni litice sau osteocondensante.
Cele litice sunt zone lacunare de marimi variabile, cu forma neregulata si
contur sters.
Cel mai des cancerul de prostata da metastaze osoase.

3. ALTE LEZIUNI MULTIPLE :

Ex : Limfomul HODGKIN
-determina la nivelul scheletului modificari osteolitice sau
osteoplastice prin contactul cu un ganglion patologic cu osul
48.Leziuni osteolitice ale suprafetelor osoase articulare: cauze, aspecte radiologice caracteristice;
49. Reactia periostala: cauze, aspecte radiologice caracteristice in functie de etiologie;
Reactia periostala sau periostoza reprezinta formarea de os la nivelul periostului. Osteogeneza periostala are
aspecte diferite, dependente de etiologie.
-Localizata, fina, regulata in fracturi sau procese inflamatorii (osteomielita)
-Grosiera, ingroasa asimetric corticala in inflamatorie cronica
-Spiculi ososi si pinteni opaci cu dispozitie oblica sau perpendiculara ± intrerupta (triunghi Codmann) in
leziunea maligna
50. Substante de contrast iodate injectate intravenos : indicatii, riscuri, contraindicatii ;’
Substantele care se administreaza intravenos sunt cele hidrosolubile si anume : Contrastul iodat hidrosolubil
- pentru cresterea vizibilitatii vaselor si studiul vascularizatiei tesuturilor. (Curs)
Contrast iodat: conține iod și este folosit pentru opacifierea vaselor sanguine (arteriografie, flebografie),
căilor biliare (colangiografie), căilor excretorii urinare (urografie, pielografie, cistografie), articulațiilor
(artrografie), canalului rahidian (mielografie), pentru evidențierea fistulelor, în tomografia computerizată
(carte)
Vena periferica -> vena cava - > inima -> aorta - > artere emergente-> parenchim -> retur
venos
Injectarea intravasculară a substanțelor de contrast iodate poate determina o serie de modificări
hemodinamice, reacții anafilactoide și efecte secundare asupra diferitelor organe. Aceste modificări și
reacții sunt de cele mai multe ori tranzitorii și sunt datorate în special osmolarității și vâscozității de
aceea este esențial să alegem contrastul care are cele mai puține efecte secundare: contrastul non-ionic
cu osmolaritate mică sau izoosmolar.
Efecte secundare:
modificări hemodinamice - creșterea presiunii în arterele pulmonare, creșterea volumului
sanguin total și a debitului cardiac, diminuarea rezistenței periferice și pulmonare
reacții anafilactoide - determinate de eliberarea de histamină, bradichinină, activarea
sistemului complement. Nu există reacție de tip antigen-anticorp.
efecte cardiace - diminuarea frecvenței și a contractilității, vasodilatație coronariană ea
efecte renale – insuficiență renală acută
efecte asupra globulelor roșii – rigidizare și modificări de agregabilitate
efecte asupra coagulării – efect anticoagulant
efecte asupra endoteliului vascular – fenomene inflamiatorii cu formare de trombi
Factori de risc :
Injectarea substanțelor de contrast iodate nu este lipsită de riscuri. Factorii de risc trebuie cunoscuți pentru a
diminua şansele apariției reacțiilor adverse. Absența factorilor de risc nu garantează însă că reacțiile adverse
nu apar după injecția de contrast.
risc renal - insuficienţa renală, tratament concomitent cu anti-inflamatorii non- steroidiene. Pentru a preveni
riscul apariției reacțiilor adverse este foarte util ca bolnavii să se prezinte înainte de efectuarea unei examinări
care presupune injectarea de contrast iodat cu valorile ureei şi creatininei.
risc anafilactoid – astm, antecedente de reacții adverse la injectarea de contrast
risc cardiovascular - insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială malignă
alți factori de risc – diabet, mielom multiplu, lupus
Contraindicatiile nu apar nicaieri in carte sau cursuri, deci cred ca coincid cu factorii de risc, daca pacientul
este in stadiu avansat al bolii.
Substante de contrast in ecografie:
Microbule stabilizate in circulatia sangvina
sangele devine hiperecogen + cresterea semnalului Doppler
SONOVUE

Substante de contrast in IRM:

= paramagnetice (gadolinium)
creste semnalul in ponderare T1
= superparamagnetice (nanoparticule de oxid de fier - SPIO)
tropism hepatic
scad semnalul tesutului hepatic normal in ponderare T2*

Riscuri legate de substantele de contrast (CURS)

!!! Factori de risc nefrotoxic:
Insuficienta renala preexistenta (creatinina serica >120 μmol/L)
Diabet
Varsta
Medicamente nefro-toxice
Mielom multiplu
Alegerea tehnicii optime adaptate functiei renale (ghiduri, discutii cu
medicul radiolog)
!!! Factori de risc alergic:
Accident grav la o examinare cu contrast anterioara
Astm decompensat
pregatire pre-procedurala
Examinare asistata de ATI
51. Metode de diagnostic care utilizeaza radiatii ionizante : enumerare, indicatii ;
Radiografia→ indicata pentru toate segmentele corpului si in toate sectoarele medicinii, este ca o evaluare
initiala a anumitor patologii precum: patologii pulmonare, pleurale, cardiace, osoase
Beneficii: - topografie globala
cost redus
disponibilitate
rapida (inclusiv interpretarea)
iradiere redusa

Computer tomografia → este examenul de electie in numeroase patologii, care nu pot fi bine vizualizate prin
radiografie, indicata in endoscopie virtuala, ghidare proceduri percutane, chirurgie asistata pe computer,
studiu global
Imagistica sectionala si volumetrica (multiplanara si 3D)
Rezolutie spatiala foarte buna
Cuantificarea densitatilor (diferentierea dintre densitati care sa sugereze ceva malign vs. benign)
Indicații tub digestiv: - stadializarea cancerului digestiv, recurența tumorală; depistarea leziunilor neoplazice
(colonoscopie virtuală); - abdomen acut chirurgical; - traumatisme abdominale.
Indicații patologie toracica : - orice leziune evidențiată pe radiografia toracică - evaluarea nodulilor solitari
pulmonari - cancerul bronho-pulmonar – diagnostic, stadializare, evoluție - limfoame mediastino-pulmonare
- traumatisme toracice - patologia pleurală – pleurezii închistate, tumori pleurale - embolia și infarctul
pulmonar
CT cu rezoluție înaltă (high resolution - HRCT): studiul leziunilor parenchimatoase de mici
dimensiuni (patologia interstițiului pulmonar fibroză pulmonară, limfangită carcinomatoasă),
emfizemului pulmonar, bronșiectaziilor - ghidarea puncției biopsie sau aspirație

Angiografia: examinarea directa a vaselor prin injectarea endovasculara a unei substante de contrast
(cardiovascular, neuroradiologie, abdomen)

Fluoroscopia: nu se mai folosesc

Tomografia plana: nu se mai folosesc
52. Metode de diagnostic imagistic care nu utilizeaza radiatii ionizante : enumerare, indicatii ;

Ultrasonografia :
Ghidarea metodelor interventionale percutane (punctii, biopsii, drenaje, injectare intralezionala de alcool,
trombina, etc)
Abdomen, inclusiv tub digestiv : grosime pereti, peristaltism, depistarea si localizarea revarsatelor
peritoneale, depistarea colectiilor abdominale
Ginecologie si obstetrica : ecografie fetala -sarcina normala sau patologica
Pediatrie
Cardio-vascular : ecocord, poate masura diferiti parametrii : fractie de ejectie, septul interventricular, stenoze,
insuficiente, tulburari de kinetica
Senologie
Osteo-articular : apreciaza partile moi, leziunile traumatice ale ligamentelor si tendoanelor, prezenta lichidului
articular, ghidarea punctii biopsie, detectia corpi straini

Imagistica prin rezonanta magnetica

Neuroradio-logie – cap, gat, coloana

Abdominal si digestiv
colangio-IRM
Pelvis
Osteo-articular
Cardio-vascular
Senologie
Uro-ginecologie
Pediatrie
53. Metode radio-imagistice utilizate pentru diagosticul emfizemului pulmonar: indicatii, aspecte
caracteristice;

Metodele utilizate ptr diagnosticul emfizemului sunt radiografia toracica si CT, pe sectiune CT acesta putand
fi observat mult mai bine decat pe radiografie.
Emfizem generalizat –
emfizem panlobular: distrugerea lobulului pulmonar în ansamblu, cu afectare mai frecventă a lobilor inferiori
emfizem centrolobular: distrugerea centrală a lobulului pulmonar (cu afectarea bronșiolelor respiratorii
proximale), care interesează mai frecvent lobii superiori și este asociată cu bronșita cronică;
emfizem paraseptal: distrucția apare în periferia lobulului secundar, cu afectare mai frecventă a periferiei
plămânului
Radiografia toracică- desen vascular pulmonar accentuat perihilar cu scăderea bruscă a calibrului vascular
la periferie; pot exista și arii avasculare - hipertransparența pulmonară datorată creşterii cantității de aer și
scăderii patului vas- cular - hiperinflație- torace globulos: toate diametrele toracelui sunt mărite, vârfurile
rotunjite, spațiul clar retrosternal mărit, diafragm aplatizat, cu unghiuri costo-diafagmatice deschise, coaste
orizontalizate, spații intercostale mărite - cord în picătură datorită coborârii diafragmului ce determină rotație
spre dreapta; apoi hipertrofie a ventriculului drept, arc mijlociu stâng convex (dilatarea arterei pulmonare)
Emfizem pulmonar obstructiv – hipertransparență cu desen pulmonar sărac și creșterea în volum a unui lob
sau plămân prin stenoză bronșică cu ventil expirator (cancer endobronșic, corpi străini).
Bula de emfizem- hipertransparență cu pereți foarte subțiri (0,5 mm), rotundă sau ovalară, cu contur net,
regulat. Bulele de emfizem sunt cel mai bine vizualizate prin examen CT.
54. Metode imagistice utilizate pentru bilanțul anevrismului de aorta :

-Ecografie abdominala Ecocardiografie

-CT toraco-abdominal cu substanța de contrast
-MDCT toraco-abdominal
-IRM
(Radiografia toracică )
-Angiografia
Indicații :
-diagnostic
-localizarea + precizarea limitei proximale și distale + lungimii
-extensia pe emergente sau distanța pana la emergente
-diametru aorta, grosime tromboza parietala, diametru lumen permeabil
efectul asupra structurilor vecine
( Radiografie toracică : proeminenta conturului mediastinal pe tipografia aortei ascendente sau descendente )
Ecografie Doppler: dilatarea aortei toracice peste 4 cm/dilatarea aortei abdominale peste 5 cm +tromboza
parietala
CT toraco-abdominal cu substanța de contrast- Dilatarea aortei cu tromboza parietala circumferentiala
aprecierea tuturor elementelor - localizare, lungime, extensie pe emergente, diametre (aorta, tromboza, lumen
permeabil)
Angiografie : preoperator pentru a identifica relația cu arterele coronare

55. Metode imagistice utilizare pentru bilanțul disecției de aorta :

-Ecocardiografie/ ecografie abdominala

-CT toraco-abdominal cu substanța de contrast
Indicații
diagnostic
localizarea leziunii intimale + precizarea limitei proximale și distale+lungimii ->identificarea tip A sau B
extensia pe emergente sau distanță pana la emergente
tromboza la nivelul lumenului fals
Ecografie: linie hiperecogena intraluminala - detașarea intimei
CT cu contrast :
creștere calibrului aortei
banda hipodensa intraluminala ce poate prezenta puncte hiperdense
banda hipodensa separa cele doua lumene -detașarea intimei ce prezintă calcificari
apariția unei densității asemănătoare cu a mușchiului (diferită de cea a sângelui) in lumenului fals- tromboza
lumenului fals
56. Metode imagistice utilizate pentru ghidarea punctiei pleurale: indicatii, avantaje, limite;

57. Metode imagistice utilizate pentru bilantul leziunilor posttraumatice toracice: indicatii, aspecte
diagnostice;
58. Metode imagistice arteriopatie obliteranta

Ecografia Doppler arterelor membrelor inferioare

Angio-CT
Angio-IRM
Arteriografia membrelor inferioare
Indicații:
-diagnostic
-localizarea stenoze ,dilatații poststenotice ,obstrucție completa
Ecografie Doppler :
flux turbulent in stenoze
flux absent in tromboze
Arteriografia membrelor inferioaare
-diagnostic
imagine lacunara cu contur neregulat -placa intimala
îngustarea lumenului -stenoza
absenta opacității unui segment arterial -tromboze
-terapeutic angioplastie percutantă transluminala - dilatarea stenozei cu un cateter cu balon + montare de stent
-trombliza intraarteriala

59.Leziuni arteriale care beneficiază de tratament endovascular prin metode radiologice

Tipuri : 1.Ateroscleroza la nivelul coronarelor care determina angina +Ateroscleroza complicata cu tromboza
care determina infarct
2.Ateroscleroza complicata sau nu cu tromboza- Arteriopatie obliteranta
Procedura terapeutica adecvată :

-Arteriografia prin tehnica Seldinger - cateterizarea vasului prin punctie arterială periferica- la nivelul vasului
se injectează substanța de contrast- opacifierea cu substanța de contrast a arterelor (arteriografia coronariana
, arteriografia membrelor inferioare )metoda diagnostica evidențiind stenozele-reducerea diametrului
lumenului sau trombozele- obstrucție lumenului
-sub ghidaj fluoroscopic cateterul pătrunde la nivelul stenozei si este umflat balonul pana la un diametru
corespunzător dimensiunilor normale ale vasului - agioplastie si montarea unui stent
-o alta posibila metoda ( doar pentru trombozele acute ) este fibrinoliza la nivelul trombului - sub ghidaj
fluoroscopic cateterul fiind introdus cat mai aproape de tromb unde eliberează agentul trombolitic
streptokinaza
 60. Radiografia abdominala simpla: indicatii, aspecte radiologice patologice

Indicatii:
depistarea gazului extraluminal (pneumoperitoneau)
depistare corpi straini
verificare pozitie sonde, drenaje, catetere
sindrom ocluziv (ocluzie mecanica + ileus)
Aspecte patologice:
ocluzie mecanica : nivele hidro-aerice localizate, ingrosare pereti intestinali, cu disparitie de calibru
ileus paralitic: distensia intregului tract g-i , cu continut aeric si lichidian abundent
pneumoperitoneu (secundar unei perforatii): semiluna aerica subdiafragmatica/sub peretele
abdominal anterior
copri straini : radioopacitate
abces: aer sau colectii hidro-aerice localizate extradigestiv, cu deplasarea structurilor adiacente

61. Metode imagistice utilizate pt identificarea unui Pneumoperitoneu: indicatii, aspecte diagnostice

• radiografia abdominala simpla: semiluna aerica subdiafragmatica/sub peretele abdominal

anterior
• radiografie toracica: imagine hipetransparenta (aer) subdifragmatica , cu aspect de semiluna
• CT: gazul tinde sa se pozitioneze anterior; poate determina cauza

62.Metode imagistice utilizate pentru diagnosticul si bilantul unei stenoze esofagiene: indicatii, aspecte
caracteristice;
Examinarea tubului digestiv cu contrast administrat oral = tranzit baritat EGD

-cu caractere radiologice de benignitate: centrata in ax,contur neted,trecere lenta spre zona supraiacenta

-cu caractere radiologice de malignitate:excentrica,contur neregulat,trecere brusca spre zona supraiacenta

aspect cotor de mar.
63.Metode imagistice utilizate pentru diagnosticul si monitorizarea evolutiei bolii Crohn: indicatii, aspecte
diagnostice;
1.Tranzit intestinal/enterocoliza

-modificarea reliefului mucoasei:pliuri sterse sau cu aspect nodular,aspect polipoid,cu imagini lacunare bine
delimitate sau imprecis delimitate,de mici dimensiuni,asocierea leziunilor nodulare cu ulceratii transversale
realizeaza aspectul caracteristic de pietre de pavaj.

-ulceratii:caracteristic sunt liniare,profunde,serpingioase,transmurale,explicand frecventa aparitiei

fistulei,omagini de aditie spiculare,ce proemina din contur mai frecvent pe marginea mezenterica.

-stenoza: bine delimitate lungi,simetrice sau asimetrice,dilatatii pre-stenotice

-fistule:imagini de aditie liniare ce se termina orb sau comunica cu structuri alaturate(ileo-cecale,ileo-

colice,ileo-vezicale,ileo-vaginale etc)

-modificari de pozitie a anselor,care sunt deplasate,cu largirea spatiului dintre ele(abces,inflamatie cronica
periviscerala).

2.Ecografie:-ingrosarea peretelui anselor afectate(peste 5 mm) cu stergerea diferentierii straturilor parietale

-colectie hipoecogena adiacenta(abces)

3.CT:-ingrosare segmentara a peretelui intestinal pana la 15 mm,contur extern neregulat.

-colectii hipodense mezenterice sau peritoneale(abces),evalueaza extensia in spatiile

profunde,retroperitoneala sau parietala.

-tromboza mezenterico-portala sau ilio-cava

4.IRM:-ingrosare parietala,fistule

64.Metode imagistice utilizate pentru bilantul de extensie locala a cancerului de colon si rect: indicatii,
aspecte diagnostice;
COLON :Extensia tumorala este apreciata prin:examen baritat,ecografie abdominala,CT.?
RECT
-IRM –standard pentru bilant de extensie locala (in mesorect, distanta fata de fascia recti= marginea de
rezectie circumferentiala), ganglioni locoregionali, extensia pelvina;

65.Metode imagistice utilizate pentru bilantul de extensie locala si la distanta a cancerului de rect: indicatii,
aspecte diagnostice
Imagistica:
-ecoendoscopie –leziuni superficiale–stadiul T, distanta si extensia sfincteriana;
-IRM –standard pentru bilant de extensie locala (in mesorect, distanta fata de fascia recti= marginea de
rezectie circumferentiala), ganglioni locoregionali, extensia pelvina;
-CT –de referinta pentru extensia la distanta
66.Metode imagistice utilizate pentru monitorizarea pacientilor cu rezectii digestive: tipuri, indicatii;
-Radiografie simple:toracica,abdominala pe gol

-Examen cu substanta de contrast hidrosolubila:fistula,dehiscenta anastomotica

-Examen baritat:stenoze benigne,recidiva tumorala

-Ecografie abdominala:lichid peritoneal

-CT:abces,fistula,recidiva tumorala

67.Metode imagistice utilizate pentru diagnosticul si bilantul complicatiilor litiazei veziculare biliare:
indicatii, aspecte caracteristice;
Complicatie:1.Colecistita acuta cea mai frecventa.

Aspecte imagistice:

1.Ecografia:evidentierea calcululilor,ingrosarea peretelui vezicular cu edem(dedublarea peretelui) si semnul

Murphy pozitiv ecografic

2.CT se utilizeaza doar in diagnosticul formelor atipice si cand se suspicioneaza complicatii: perete
ingrosat,calculi,lichid pericolecistic

2.Obstructia biliara:

Colangiografie,scintigrafie:absenta curgerii bilei in duoden

US,CT,IRM:evidentierea dilatarii cailor biliare

CPT: sensibilitate si specificitate mai mare,este o metoda directa de vizualizare a cailor biliare,dar nu are
capacitatea de a vizualiza anomaliile prezente inafara cailor biliare,nu ofera informatii despre stadializare

68.Metode imagistice utilizate pentru diagnosticul si bilantul litiazei coledociene: indicatii, aspecte
caracteristice;
1.Ecografie:aceasta evidentiaza calculi in procent de 95%

-un calcul apare ca o imagine reflectogena,cu umbra acustica posterioara(con de umbra),mobila cu pozitia
pacientului.

2.CT:este mai putin sensibila in detectia calculilor coledocieni,deoarece acestia pot avea densitati variabile.

3.MRCP COLANGIO-PANCREATOGRAFIE PRIN REZONANTA MAGNETICA- calculii apar ca defecte

de umplere

4.ERCP Colangio-pancreatografie retrograda endoscopica:permite pe langa diagnostic si extragerea

calculilor.
5.Pentru litiaza coledociana restanta post-operator:colangiografie pe tub Kehr sau ERCP.

6.Ecoendoscopie pentru diferentierea intre litiaza coledociana cu calculi impacti distal si leziuni tumorale mici
ale coledocului distal.

69.Tipuri de colangiografie: indicatii, avantaje;

1.Colangio-pancreatografia prin rezonanta magnetica(MRCP):dilatarea cailor biliare,stenozele benigne sau
maligne,defectele de umplere se pot evidentia prin aceasta metoda. Aceasta inlocuieste CPT si ERCP pentru
scop diagnostic.

2.Colangio-pancreatografia retrograda endoscopica(ERCP):poate evidentia prezenta calculilor coledocieni si

a anormalitatilor inflamatorii si neoplazice ale ductelor biliar si pancreatic.In
plus:sfincterectomia,biopsia,periajul mucoasei pentru citologie,extragerea calculilor coledocieni,dilatarea
stricturilor sau plasarea unui stent in obstructiile biliare.

3.Colangiografia percutanata transhepatica(CPT):indicatia majora:ICTERUL OBSTRUCTIV,dupa

diagnosticul ecografic,in prezenta dilatatiei cailor biliare intrahepatice,pentru evidentierea sediului si tipului
de obstacol.

-ca prima intentie in cazurile in care se ia decizia de rezolvare pe cale nechirurgicala a icterului obstructiv.

4.Colangiografia pe tub Kehr:postoperator pentru vizualizarea calculilor restanti in calea biliara.

70.Metode imagistice utilizate pentru depistarea si caracterizarea leziunilor nodulare hepatice la

pacientii cu ciroza: indicatii, avantaje, limite;
1.IRM-cea mai sensibila metoda

-noduli de regenerare siderotici au dimensiuni mai mici de 10 mm si au hiposemnal accentuat T2

noduli de regenerare cu continut lipomatos sau hipersemnal in T1

-noduli in hipersemnal T2 intr-un ficat cirotic semnifica degenerare maligna

-fibroza hepatica este reprezentata de bezi in hiposemnal T1 si hipersemnal T2.

2.US:-modificari ale dimensiunilor hepatice:hepatomegalie,ficat mic sau atrofie hepatica

-structura neomogena,micronodulara

-vena porta peste 14 mm

-semne de hipertensiune portala

-repermeabilizare totala a ligamentului rotund

-splenomegalie

-dilatari ale sistemului vascular port

-ascita
 3.CT:-raportul diametrelor lob caudat/lob drept mai mare de 0,65(normal=0,37)

-segmentul lateral al lobului stang creste,cel medial scade

-conturul ficatului este neregulat,lobulat

-pediculul hepatic este comprimat de segmentul lateral al lobului stang(segmentul III)

-structurile portale sunt dificil de vizualizat

-postcontrast:aspect neomogen al ficatului

-densitate scazuta datorata zonelor de steatoza

-nodulii de regenerare au aceeasi densitate cu parenchimul la examenul nativ si isi cresc densitatea
postcontrast

-ascita,splenomegalie,circulatie colaterala,varice.

71.Metode imagistice utilizate pentru caracterizarea unei leziuni focale hepatice: tipuri, indicatii,
protocoale;
US:hemangiom,hiperplazie nodulara focala,lipom,angiomiolipom,mielolipom,chistul esential,chist hidatic

CT:hemangiom,hiperplazie nodulara focala,lipom,angiomiolipom,mielolipom,chistul esential,chist hidatic

IRM:hemangiom,hiperplazie nodulara focala,chistul esential,

ANGIOGRAFIE:hemangiom

Protocoale?

72. Metode imagistice utilizate pentru bilantul hipertensiunii portale: indicatii, aspecte caracteristice;

Hipertensiunea portala apare adesea in cadrul unei ciroze hepatice, datorita cresterii rezistentei intrahepatice.
Astfel, metodele prin care depistam hipertensiunea portala, ne vor oferi si elemente in legatura cu structura cirotica
a ficatului. Cele mai utilizate metode sunt Ultrasonografia (mod B sau Doppler) si Computer Tomografia, dar si
IRM care e metoda cea mai sensibila ptr caracterizarea nodulilor din ficatul cirotic
Semne de hipertensiune portala:
• Cresterea calibrului venei porte: la US Doppler vena porta>14 mm, vena splenica si mezenterica
>10mm, dilatari ale sistemului vascular port: in hilul splinei, perisplenic, pericolecistic, tromboza vena
porta, repermeabilizare totala a ligamentului rotund
• Reducerea/inversarea fluxului portal (Doppler)
• Splenomegalie: observabila atat prin intermediul US cat si prin CT
• Circulatie venoasa colaterala
• Varice eso-gastrice
73. Metode imagistice utilizate pentru diagnosticul adenocarcinomului pancreatic: indicatii, aspecte
diagnostice;
• din ep. ductal pancreas exocrin
• oriunde intrapancreatic (frecv. la niv. cefalic)
• rezecabilitate: contact/inglobare vasculara si invadare org vecine
• US: direct - nodul hipoecogen, neomogen, imprecis delimitat;
ind - CBP si colecist dilatate in ADK cefalic.
• CT: direct - nodul hipodens, imprecis delimitat;
ind - duct Wirsung dilatat cu contur regulat + atrofie pancreas distal de tumora;
+ dilatare CBP in ADK cefalic.
CT: indicat pt stadializare – invazie grasime peripancreatica (striuri hiperdense); invazie vasculara (tr. celiac);
invazie org vecine (stomac, duoden); ADP; MTS hepatice; MTS peritoneale; ascita.
• IRM: direct – hiposemnal T1, hipersemnal T2; restrictie de difuzie
• indicat pt diferentiere cu pancreatita cr pseudotumorala si Ca pancreatic;
• MRCP: aspectul dilatat al canalului Wirsung

74. Metode imagistice utilizate pentru diagnosticul pancreatitei acute: indicatii, aspect diagnostice;

• Inflamatie acuta cu interesare si a altor tesuturi (alcool, lit. biliara, viroze, traumatisme)
• US: la internare
- Forma medie (necrotica): neomogena, hipoecogena; P usor marit de volum.
- Forma severa (necrotico-hem): neomogena, colectii transsonice retroperitoneal, in flancuri si
lichid in Douglas, pleura stg, pericard; P mult marit de volum.
- Complicatii: pseudochist (transsonic, bine delimitat); abces (hipoecogen).
• CT: excludere peritonita/perforatie si cu contrast dupa debutul simptomelor
- Forma medie: P marit de volum, edematos, str. hipodensa, cu contur imprecis; postcontrast
neomogen dar fara arii necrotice + colectii fluide peripancreatice (pseudochisturi).
- Forma severa: P mult marit de volum, str. neomogena, cu contur imprecis; arii hipodense de
necroza si arii hiperdense de hemoragie; + colectii fluide peripancreatice cu continut fluid si tesut
necrotic.
- Complicatii: pseudochist; abces (gaz in colectii); pseudoanevrism.
CT: indicat pt urmarire evolutie si stadializare PA dupa extensia procesului inflamator extrapacreatic
si extensia necrozei.
• IRM: poate diferentia P normal de ariile de necroza sau colectiile lichidiene (NU RUTINA)
 75. Metode imagistice utilizate pentru depistarea si caracterizarea lichidului peritoneal: indicatii,
aspecte diagnostice;

Una din cauzele in care poate aparea lichidul peritoneal este peritonita, o afectiune inflamatorie relevata
de durere si distensie abdominala, febra, greata, varsaturi,abdomen de lemn, inapetenta, absenta sau incetinirea
tranzitului intestinal.
Metodele imagistice utilizate daca suspicionam o peritonita sunt : radiografia abdominala simpla,
ecografia si CT-ul. Ecografia este de prima intentie deoarece poate orienta diagnosticul, in schimb CT-ul este
examenul de referinta pentru a afla etiologia.
In cazul in care se releva prezenta lichidului peritoneal, trebuie sa fie facute anumite mentiuni:
• Daca lichidul este liber sau inchistat
• Distributia/Cantitatea : Ecografia poate detecta 10 ml de lichid
• Aspectul: Anecogen sau Hipoecogen (hemoragie, infectie, fibrin), noduli de carcinomatoza
• Colectii: Abces, Hematom, Biloma
• Formatiuni expansive abdominale
• Calcificari si corpi straini (examinarea semnelor de perforatie)

76. Metode de radiologie interventionala utilizate pentru tratamentul icterului mecanic: indicatii,
enumerare, scurta descriere;
In cazul unui icter obstructiv putem utiliza urmatoarele metode radiologice interventionale:
• Colangiografia percutanata transhepatica (CPT) reprezinta opacifierea cu substanta de contrast
iodata a cailorr biliare si colecistului prin punctia directa trans-parieto-hepatica a colecistului. Se
realizeaza o radiografie pentru evidentierea locului si tipului de obstacol
• Drenajul biliar percutan (DBP) urmareste decompresia cailor biliare in scopul reducerii sindromului
icteric prin introducerea unui cateter de drenaj in caile biliare dilatate (indicat mai ales in obstructii
maligne inoperabile pentru a reduce simptomele deranjante ale pacientului)
• Extractia percutanata a calculilor biliari prin utilizarea unui tub T-KEHR introdus anterior
chirurgical (mai ales pentru calculi restanti postoperator sau in caz de esec al extractiei). Se realizeaza o
colangiografie pe tubT, urmata de trecerea unui fir ghid, extragerea tubului T, apoi se insea un cateter pe
fir ghid, se scoate firul ghid si se introduce pe cateter o sonda extractoare tip Dormia si se extrage
calculul.
77. Metode imagistice utilizate pentru diagnosticul si bilantul de extensie al cancerului renal: indicatii,
aspecte caracteristice;
Pentru diagnosticul si bilantul de extensie al cancerului renal cel mai bun raport cost-eficienta il are CT-ul
care poate evidentia o masa solida, izo sau hipodensa cu crestere precoce a densitatii, apoi cu incarcare difuza
mai mica decat a parenchimului, dar mai mare decat a muschilor din sectiune, in faza tardiva tumora este
hipodensa comparativ cu parenchimul adiacent, si imprecise delimitate.
RMN-ul poate diferentia mai bine decat CT-ul extensia trombilor in VCI si poate diferentia trombul tumoral
de cel netumoral. Aspectul RMN in cadrul secventei ponderate T1- leziune cu semnal intermediar intre cel al
corticalei si cel al medularei, iar in cadrul secventei ponderate T2- leziunea prezinta hipersemnal. Dupa
administrarea contrastului, tumora isi creste intensitatea.
Ecografia este utila pentru vizualizarea trombilor in VCI intrahepatica si atriul drept. Leziunea tumorala are
aspectul unei mase solide, hiperechogene, omogena sau heterogena, Doppler- neovascularizatie intratumorala,
Doppler pulsatil-semnele arteriale cu modulatie sistolo-diastolica, semnale de tip venos, semnale de tip sunt
arterio-venos.
Imagistica are un rol important in stadializarea si poate preciza:
extensia locala- prezenta sau absenta distructiei capsulare
extensia regionala- prezenta sau absenta invaziei viscerelor vecine
extensia venoasa- invazia VR si VCI
extensia ganglionara- pedicul renal si lombo-aortic
extensia la distanta- existenta sau nu a metastazelor

78. Metode imagistice utilizate in diagnosticul sindromului tumoral renal: indicatii, aspecte
caracteristice;
Sindromul tumoral renal grupeaza modificari morfologice ale parenchimului renal asociate cu modificari ale
cailor excretorii.
Metodele imagistice de investigare a acestei patologii sunt:
1.UIV care poate identifica: - deformari ale conturului renal- boselura
modificari de pozitie ale rinichiului- ptoza in tumorile de mari dimensiuni
modificari ale arborelui pielo-caliceal- amprente pe calices au bazinet, alungiri sau subtieri
caliceale, dezorientari ale calicelor, amputatii caliceale.
UIV ofera informatii asupra functiei renale, dar nu poate preciza intotdeauna structura ichidiana sau solida a
leziunii.
2. Ecografia poate decela rapid intre solid si lichid si poate preciza localizarea si dimensiunile formatiunii.
Poate preciza cu acuratete prezenta trombilor tumorali in vena renala. Ecografia Doppler poate oferi informatii
si asupra vascularizatiei tumorale, aspect important pentru diagnostic.
 CT este extrem de util in diagnosticul de tumora renala. Poate aprecia componenta lichidiana
si pe cea solida pe baza densitatilor. Ofera informatii precise pentru stadializarea corecta a unui
cancer renal si de asemenea metoda este utilizata pentru urmarirea post-operatorie.
RMN este folosita atunci cand exista contraindicatii pentru efectuarea CT-ului (alergie la
substantele de contrast iodate), sau atunci cand diagnosticul este echivoc prin celelalte metode
si pentru precizarea tipului de tromb venos in cancerul renal.
Angiografia se foloseste doar in tumorile extrem de voluminoase al caror punct de plecare nu
a putut fi precizat si ca prim pas in efectuarea unei embolizari.

79. Metode imagistice utilizate pentru diagnosticul litiazei urinare: indicatii, aspecte diagnostice;
Metodele imagistice pentru investigarea litiazei urinare sunt:
Radiografia simpla- utila pentru decelarea calculilor radioopaci
UIV- imagine lacunara cu limite imprecise
confirma pozitia calculilor si existenta obstructiei, tradusa prin nefrograma densa, pielograma
tardiva, dilatatia sistemului pielo-caliceal.
US- imagini hiperecogene cu con de umbra posterior, indifferent de compozitia calculului. (evidentiaza mai
greu litiaza ureterala)
CT spirala- ideala pentru localizarea calculilor in orice sediu, fiind considerate metoda de electie in litiaza
urinara.

80. Metode imagistice utilizate pentru diagnosticul cancerului de prostata: indicatii, aspecte
caracteristice;
Metodele imagistice utilizate pentru diagnosticului cancerului prostatic:
UIV: - amprenta vezicala neregulata
dilatatie ureterala sau uretero-pielo-caliciala unilaterala
2. Ecografie: - nodul hipoecogen in periferie; infiltrarea/ intreruperea capsule
poate aprecia invazia capsulara si este utila pengtru ghidarea punctiei biopsie
3. CT: - rol minor deoarece nu poate diferentia leziunea benigna de cea maligna intr-o prostate de mari
dimensiuni
utila in depistarea metastazelor ganglionare, pulmonare, hepatice, osoase
RMN: - hiposemnal in T2 in zona periferica cu infiltrarea grasimii periprostatice
foarte utila pentru aprecierea invaziei in veziculele seminale si grasimea periprostatica.
81. Metode imagistice utilizate pentru bilantul de extensie al unui osteosarcom – indicatii, aspecte
diagnostice;
*CT:
-bilantul de extensie tumoral;
-stadializarea tumorala
-diagnosticul tumoral
*IRM: foarte performant in patologia locomotorie
-definirea extensiei tumorale IN OS si in structurile adiacente
-VIZUALIZEAZA MADUVA OSOASA
*Scintigrafie => Sensibilitate crescuta tumorala + studiu global al scheletului

Aspecte diagnostice :

82.Metode radio-imagistice utilizate pentru evaluarea leziunilor articulare: indicatii;

*Radiografia – prima intentie
*CT:
-metoda de mare acuratete pentru leziunile articulare; le poate detecta precoce
-diferentierea structurilor lichidiene/ musculare/ tendinoase/ grasoase.
-bilantul traumatismelor;
-diagnosticul tumoral
-permite reconstructia 3D
*IRM: foarte performant in patologia locomotorie si de mare acuratete a elementelor anatomice articulare
-structuri osoase, muschi, ligamente, discuri, meniscuri.
-analiza longitudinala a structurilor
-vizuaizeaza hernia de disc si apreciaza compresiunea medulara
-detectarea precoce la leziunilor osteo-articulare
-VIZUALIZEAZA MADUVA OSOASA
*Ecografie => vizualizeaza partile moi :muschi, ligamente, menisc, revarsat articular, ghidarea punctiilor-
biopsie
*Artrografie =>metode invaziva, utila in clasificareaafectiunilor articulare, consta in injectia intra-articulara
de contrast – analiza cavitatii articulare: cartilaje, menisc, ligamente, corpi straini.

83.Metode imagistice utilizate pentru diagnosticul patologiei discale vertebrale: indicatii, aspecte
caracteristice;
Discul vertebral este o formatiune complexa cu rol de amfiartroza (articulatie semimobila)
*Radiografia in incidenta antero-posterioara, latero-laterala, oblica, permit examinarea tuturor structurilor
anatomice componente ale vertebrelor si articulatiilor intervertebrale.
*CT si IRM sunt metode de examinare de mare acuratete si de multe ori absolut necesare in aprecierea
precoce si corecta a modificarilor vertebrale.

PATOLOGII
*Hernia de disc => Rezultatul dislocarii partiale a nucleului pulpos spre regiunea anatomica vecina sau spre
corpul vertebral
Radiografie: normala/ingustarea spatiului intervertebral;
CT: protruzii discale;
RMN- de electie

*Degenerarea discului
*Dislocarile vertebrale

84.Metode imagistice utilizate pentru bilantul metastazelor osoase: indicatii, avantaje, aspecte
caracteristice ;
*Radiografia – prima intentie poate pune in evidenta metastazele osoase (Metastazele osoase pot fi leziuni
litice sau osteocondensante. Cele litice sunt zone lacunare de marimi variabile, cu forma neregulata si contur
sters.)
*CT:
-vizualizarea metastazelor osoase
-bilantul de extensie tumoral;
-stadializarea
*IRM: foarte performant in patologia locomotorie
*Scintigrafie => Sensibilitate crescuta pentru patologie inflamatorie, tumorala, traumatica + studiu global al
scheletului.