Disciplina Sociologie si antropologie

Scoala Postliceala Sanitara Carol Davila, Bucuresti

DEFINIREA CONCEPTULUI DE SOCIOLOGIE

Etimologia termenului este hibrida, provenind de la cuvantul latinesc “socio” (social) si de la cel grec “
logos” (stiinta), sociologia fiind definite de catre cea mai mare parte a cercetatorilor drept studiul stiintific al
vietii sociale a oamenilor. Auguste Comte este considerat inventatorul termenului de sociologie, initial folosind
termenul de “fizica sociala”.

Cercetarea lumii sociale a comportamentului omului in diferite forme de organizare sociala a urmat
calea stiintelor naturii. Dupa mai bine de doua secole de la debutul acestora din urma a aparut o stiinta a
societatii care isi propunea cunoasterea vietii sociale pe baza metodelor empirice. Sociologia, ca principala
disciplina care studiaza societatea s-a impus ca stiinta printr-un complex proces care a acoperit aproape tot
secolul al IX-lea. Astfel, putem spune ca sociologia studiaza viata sociala a oamenilor.

Romania a fost printre primele tari in care sociologia s-a dezvoltat la inceputul secolului XX. Prima
scoala de sociologie de la noi a fost Scoala de Sociologie de la Bucuresti. Aceasta a fost printre primele scoli de
sociologie din lume si a fost intemeiata de profesorul Dimitrie Gusti ( 1880-1955). Una dintre cele mai
importante personalitati cultural ale secolului trecut.

Sociologia ne ajuta sa intelegem, sa explicam si sa actionam asupra unui complex de raporturi care apar
in viata sociala (prietenie sau dusmanie, subordonare sau putere, bunastare sau saracie etc. )

Sociologia este un ghid pentru a fi si pentru a actiona ca fiinte sociale.

INITIATORII SOCIOLOGIEI

Auguste Comte (1798-1857)-este recunoscut ca fondatorul sociologiei si cel care a dat numele
acestei stiinte. Preocupat cu amelioarea societatii, Comte considera ca acest lucru este cu putinta numai in
masura in care realizam o cunoastere stiintifica a vietii sociale.

Herbert Spencer (1820- 1903) este consireat al doilea fondator important al sociologiei.
Bazandu-se pe analogii cu organismul uman, sociologul englez concepe societatea ca pe un sistem, un intreg cu
parti aflate in interactiune. Spencer fundamenteaza o conceptie evolutionista conform careia statul nu trebuie sa
intervina in procesele naturale ale societatii. Conceptia sa a servit ca suport doctrinar liberalismului capitalist.

Karl Marx (1818- 1883) nu s-a considerat sociolog, ci ganditor si activist politic. Preocuparile sale
stiintifice au fost multiple: economie, sociologie, filosofie, antropologie. Utilizarea politica a conceptiilor sale a
distorsionat perceptia lor corecta, fie exagerandu-le in mod ridicol, fie ignorandu-le in mod neintemeiat. In
conceptia sociologica marxista sistemul social este dublu structurat. In conceptia lui Marx, intrega istorie sa
prezinta ca o lupta intre clasele sociale. Prin aceasta el fundamenteaza una dintre principalele perspective in
sociologie: conflictualismul.

Emile Durkheim ( 1858-1917) unul dintre primcipalii fondatori ai sociologiei stiintifice moderne
a fost preocupat ca si predecesorii sai de ameliorarea starii sociale, de realizarea ordinii si a consensului social.
Prin activitatea si opera sa, sociologia dobandeste mai multa rigoare si un statut academic si universitar
 Disciplina Sociologie si antropologie
Scoala Postliceala Sanitara Carol Davila, Bucuresti

recunoscut. . Durkheim le reproseaza inaintasilor ca au explicat faptele sociale prin aspecte exterioare
socialului. Pentru el faptele sociale trebuie tratate ca “lucruri” . Socialul nu poate fi explicat decat prin social.

Max Weber (1864-1920) a desfasurat la fel ca Marx, o activitate stiintifica diversa: economie,
istorie, politologie, sociologie. Pentru el sociologia este in principal studiul actiunii sociale. O contributie
importanta a sociologiei weberiene este conceptul de tip ideal. Potrivit definitiei date de Weber, tipul ideal este
un concept construit de sociolog pentru a evidentia trasaturile esentiale ale unui fenomen. Tipul ideal se obtine
prin ignorarea aspectelor minore, prin reliefarea similaritatilor majore prin simplificare si generalizare.

DE LA SOCIOLOGIA SPONTANA LA SOCIOLOGIA STIINTIFICA

Oamenii nu au asteptat aparitia socilogiei pentru a pune intrebari si a da raspunsuri cu privire la grupuri
sau societatea in care au trait. Treptat s-a acumulat un mare volum de cunostinte referitoare la viata sociala,
constituindu-se “sociologia spontana”. Sursa acestei cunoasteri este “simtul comun” sau “bunul simt”.
Sociologia spontana bazata pe simtul comun are un caracter enciclopedic si este foarte larg raspandita. Chiar si
persoanele cu un nivel intellectual modest sunt capabile sa vorbeasca ore intregi despre ceea ce este bine si ceea
ce este rau in grupul in care traiesc, cum ar trebui organizata viata acestui grup etc. Crezand ca stiu totul despre
societatea in care traiesc, multi oameni se mira ca exista o stiinta- sociologia care are pretentia de a studia ceea
ce lor li se pare evident si de a pune sub semnul intrebarii cunostinte considerate adevarate de majoritatea
membrilor unui grup.

Desi este foarte raspandita, sociologia spontana sufera cateva mari neajunsuri care o fac inacceptabila
dpdv stiintific:

 Are un caracter pasional. Fiecare om are anumite interese, prejudecati, atractii sau fobii.
 Are un caracter iluzoriu. In viata sociala, oamenii se iluzioneaza adesea, se amagesc;
autoinselarea poate indeplini un rol pozitiv pentru individ, in sensul ca il poate ajuta sa
depaseasca anumite obstacole, il ajuta sa nu se lase doborat de esecuri.
 Are un caracter contradictoriu. Oamenii oscileaza adesea intre sentimentul fatalitatii si cel al
liberului arbitru. Acest mecanism de oscilare permanenta, intre fatalism si liber arbitru, poate
avea o functie pozitiva de protectie individuala, dar nu este acceptata intr-un demers stiintfic;
 Are un caracter limitat. Experientele de viata ale individului sunt circumscrise in mediul social in
care traieste. Avand in vedere aceste neajunsuri, rezulta ca sociologia spontana nu ne ofera o
cunoastere adecvata a societatii si nu poate inlocui sociologia stiintifica.

Autoevaluare
 Disciplina Sociologie si antropologie
Scoala Postliceala Sanitara Carol Davila, Bucuresti

1. Prin ce se deosebeste sociologia spontana de cea stiintifica?

2. Dati exemple din viata cotidiana din care sa reiasa caracterul pasional, iluzoriu, contradictoriu si limitat

al sociologiei spontane.