Tipuri de texte

După scopul comunicării textele pot fi: descriptive, narative, informative și argumentative
După stilul în care sunt redactate pot fi: beletristice, științifice, juridic administrative, publicistice
(jurnalistice), colocviale.

Textul descriptiv poate fi un text literar de tip tablou sau portret, caracterizat prin subiectivitate
și printr-o expresivitate sporită, sau de tip nonliterar, descriind un anumit aspect al realității într-
un limbaj obiectiv, impersonal și prin acumularea unei sume de detalii.

Textul narativ este de obicei un text literar epic în care emițătorul își transmite indirect
sentimentele prin intermediul acțiunii și personajelor; și unele texte nonliterare pot avea caracter
narativ, în special cele din domeniul publicistic.

Textul informativ este prin excelență un text nonliterar care într-un limbaj concis oferă
informații despre un anumit aspect al realității. Dintr-un asemenea text lipsesc și mărcile
afectivității și ale expresivității.

Textul argumentativ este un text personalizat deoarece exprimă punctul de vedere al

emițătorului. Pornește de la o ipoteză pe care o dezvoltă cu argumente finalizând-o cu o
concluzie. Limbajul este elevat și ideile sunt legate prin conectori.

Textul eseistic este în majoritatea cazurilor un text argumentativ, aici încadrându-se textele de
critică literară. Apar neologisme, limbaj elevat (academic), posibile trimiteri la alte domenii
artistice.
Textul epistolar este reprezentat prin scrisori, cu un limbaj colocvial cu termeni uzuali și cu
caracteristici precum localitatea, data, formula de început și formula de încheiere.

Textul memorialistic constituie consemnarea retrospectivă a unor întâmplări la care autorul a

luat parte. Acest tip de text se prezintă sub forma unei sinteze între istorie și confesiune, fiind
formulat la persoana întâi, marcă a subiectivității. Adeseori, textele memorialistice au și valoare
artistică.
Trăsăturile textului memorialistic
– Înregistrează o experiență autentică, întâmplările fiind relatate și trăite anterior de către autorul
însuși
– În cazul cronicii memorialistice, se întâlnesc și relatări ale experienței altor oameni, nu doar cea
a autorului
– Alături de jurnal, biografie și autobiografie, el reprezintă o scriere personală
– Instanțele comunicării (personajul, autorul și naratorul) se regăsesc în aceeași persoană
– Identitatea celor trei instanțe ale comunicării generează funcția referențială a textului
memorialistic  
Stilul beletristic este textul luat dintr-o operă literară, are caracter particular fiind rezultatul
imaginației unui singur scriitor, este singurul care folosește cuvinte din toate compartimentele
lexicului, folosește valori denotative și conotative și predomină funcția expresivă a limbajului.

Stilul științific are caracter general pentru că exprimă adevăruri universal valabile, preferă
neologismele, este concis impersonal, lipsit de expresivitate, folosește numai cuvinte cu sens
propriu, iar elementul verbal poate fi completat de anumite simboluri, cifre, numere.

Stilul juridic administrativ: în acest stil sunt redactate compunerile cu destinație oficială
precum cererea, procesul verbal, CV-ul și articolele de legi; caracter obiectiv, impersonal,
termeni cu sens propriu, numai funcție informativă, utilizează clișee lingvistice și de regula are o
anumită așezare în pagină.

Stilul publicistic (jurnalistic): prin caracterul de regulă impersonal se aseamănă cu științificul și

prin prezența rara a unor elemente expresive cu beletristicul; utilizează clișee lingvistice; are atât
funcție informativă cât și funție conativă (persuasivă); cunoaște specificități de limbaj în funcție
de tema articolului sau de tipul publicației.

Stilul colocvial (familial) se foloseste in relatiile de familie in viata de zi cu zi. Acest stil are un
anumit grad de afectivitate, foloseste formule de adresare, utilizeaza si mijloace non-verbale, nu
respecta intotdeauna normele limbi literare, foloseste expresi, termeni argotici, diminutive
augmentative, cuvinte in vocativ, vorbirea la imperativ, se caracterizeaza prin degajare,
simplitate.