Referat Tehnologia Construcțiilor de

Mașini

Student: Ursache Andrei George

Grupa : B41

1
2
 CUPRINS
CUPRINS ....................................................................................................................... 1
1. MEMORIU TEHNIC ..................................................................................................... 2
1.1. Consideraţii teoretice ......................................................................................... 2

1.2. Componentele principale ale reductorului .......................................................3

1.3. Variante constructive ......................................................................................... 4
1.4. Norme de protectie a muncii ...........................................................................6

1.6. Demontarea reductorului ................................................................................... 7

2. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL .................................................................... 8
2.1. Stabilirea rapoartelor de transmisie .................................................................. 8
2.2. Alegerea valorilor medii ale randamentelor ...................................................... 8

2.3. Calculul turatiei arborilor reductorului. Calculul momentelor de torsiune pe

arbori.Calculul puterilor pe arbori ...........................................................................8
2.4. Alegerea preliminara a materialelor arborilor si a rotilor dintate ....................9

2.5. Dimensionarea angrenajului ........................................................................... 10

2.5.1. Valori necesare calcului angrenajului ......................................................10
2.5.2. Proiectarea angrenajului cilindric .............................................................. 11

2.6. Verificarea angrenajului .................................................................................. 14

2.7. Calculul transmisiei cu curele trapezoidale ..................................................16
2.8. Predimensionarea arborilor................................................................................ 19
2.9. Calculul reactiunilor pe arbori ........................................................................20
2.9.1. Pentru arborele 1 ................................................................................. 20

2.9.2. Pentru arborele 2 ................................................................................. 21

2.10. Verificarea arborilor la solicitare compusa ..................................................22
2.11. Alegerea si verificarea rulmentilor................................................................. 23

2.12. Alegerea si verificarea penelor ...................................................................... 24

2.13. Alegerea si justificarea sistemului de ungere si de etansare ..................... 26
2.14. Verificarea la încălzire a reductorului ......................................................... 27

a. randamentul total al reductorului ................................................................ 27

b. dimensionarea carcaselor .................................................................................. 28
c. verificarea reductorului la încălzire ............................................................ 30

3
1. MEMORIU TEHNIC

1.1. Consideraţii teoretice

Transmisiile mecanice dintre motor si masina de lucru maresc sau micsoreaza viteza,
respectiv, momentul transmis; modifica traiectoria sau caracterul miscarii; modifica sensul sau
planul de miscare; regleaza si modifica continuu viteza; sumeaza miscarea si momentele de
transmis pe la mai multe motoare sau distribuie miscarea la mai multe masini sau organe de
lucru; protejeaza organele masinii motoare contra suprasarcinilor.
Transmisiile mecanice pot fi prin angrenare si prin frecare. Transmisiile prin angrenare
(roti dintate) cu raport de transmitere constant montate in carcase inchise se numesc reductoare
cand reduc turatia (i > 1) si amplificatoare cand maresc turatia (i < 1).
Reductoarele pot fi cu una, doua sau mai multe trepte de reducere, construite fie ca
subansamble izolate, fie ca, facand parte din ansamblul unei masini. In functie de pozitiile
relative ale arborelui motor si condus reductoarele se construiesc cu roti dintate cilindrice (cand
cele doua axe sunt paralele sau coaxiale), cu roti conice si roti pseudoconice (cand cei doi arbori
sunt concurenti sau incrucisati) sau in combinatii de roti conice sau angrenaje melcate cu roti
cilindrice (la rapoarte de transmitere mari).
Reductoarele cu o treapta au la baza angrenaje cilindrice, conice sau pseudoconice si
melcate montate in carcase
Reductoarele, dupa tipul angrenajului, pot fi: cilindrice, conice, elicoidale,
pseudoconice, melcate sau combinate.
Dupa pozitia arborilor reductoarele pot fi : orizontale, verticale si inclinare
a. Reductoare orizontale : cu pozitia orizontala a axelor si cu planul de operare al carcasei
in planul arborilor. El este cel mai avantajos de utilizat datorita faptului ca se realizeaza
o ungere buna a angrenajelor, iar din punct de vedere constructiv este mai usor de
realizat. Carcasa turnata din fonta are avantajul ca se comporta mai bine la vibratii si se
realizeaza pentru serii mici de lucru.
b. Reductoare verticale : cu pozitia in plan vertical al axelor. Acesta are dezavantajul

faepdtulcutiocrualniuncalrienalotc: claumpotzoirtiiarinunpglaenreinacsleinraetalaizaexaezlaorm.aAicgersetua. are dezavantajul faptul

c. R
ca ungerea se realizeaza destul de greu.

Dupa pozitia axelor rotilor dintate distingem reductoare cu axe fixe si reductoare cu axe
mobile (reductoare diferentiale si reductoare planetare).
Reductoarele cu roti dintate au o larga utilizare datorita avantajelor pe care le prezinta:
raport de transmitere constant, posibilitati de realizare a unor transmisii cu incarcari de la cativa
newtoni la incarcari foarte mari, gabarit redus si randement ridicat, intretinere simpla si ieftina
etc.
Ca dezavantaje se mentioneaza: cost relativ ridicat, executie si montaj de precizie,
producerea de zgomot, socuri
Reductoarele pot fi de uz general sau speciale. Reductoarele de uz general au un singurlant
cinematic – deci un raport de transmitere unic – si o carcasa independenta si inchisa. In

4
categoria reductoarelor de uz general nu intra reductoarele cu angrenaje conice si melcate ce au
axele in alta pozitie decat orizontala sau verticala si respectiv unghiul dintre axe diferit de 90°.
Reductoarele cu angrenaje cilindrice sunt cele mai raspandite datorita gamei largi de
puteri si rapoarte de transmitere ce se pot realiza cu ajutorul lor cat si a posibilitatii tipizarii si
executiei in uzine specializate. In practica se intalnesc reductoare pentru puteri pana la 100000
kW, la viteze periferice a rotilor pana la 200 m/s.
Reductoarele cilindrice sunt standardizate si tipizate. Sunt standardizate distanta intre
axe, raportul de transmitere si dimensiunile principale, ceea ce permite fabricarea in serie a
carcaselor si utilizarea la reductoare de diverse puteri si rapoarte de transmitere.
Reductoarele cu angrenaje cilindrice pot fi construite cu roti dintate cilindrice cu dinti
drepti, inclinati sau in V, cu dantura exterioara si, foarte rar, cu dantura interioara. Felul
danturii depinde de viteza periferica a rotii si de destinatia transmisiei.
Rotile dintate cilindrice cu dinti drepti se recomanda: la viteze periferice reduse, cand nu
apar socuri si zgomot, in cazul in care nu se admit forte axiale in arbori si lagare; la cutii
de viteze cu roti deplasabile etc.
Rotile dintate cilindrice cu dinti inclinati si in V se recomanda la angrenaje silentioase si
la viteze periferice mari. Rotile dintate cu dinti in V se folosesc, de preferinta, la reductoarele cu
dimensiuni mari pe cand cele cu dinti drepti si inclinati la reductoarele si mijlocii. In general se
prefera rotile dintate cu dinti drepti, din cauza tehnologiei si a montajului lor mai simplu.
Numarul de trepte al reductoarelor depinde de raportul de transmitere “i”. La n toare cu
o treapta, z = 1,2.. 6,3 (maximum 8); la reductoare cu doua trepte i = 7,1 … 56 (maximum 60);
la reducRtoeadruecctuoatreiletrceuptoe itr=ea4p0ta s1u8n0t f(omloasxitm
e upm
en2tr0u0p).uteri pana la 515 kW, ungerea se face
prin barbotare si pana la 950 kW, cand ungerea este fortata. Randamentul este 0,98 ... 0,99 in
cazul variantei cu roti cu dinti drepti sau inclinati 0,97 ... 0,98 la roti dintate cu dinti in V.

1.2. Componentele principale ale reductorului

Componentele principale ale reductorului cu o singura treapta sunt urmatoarele: carcasa

reductorului, cei doi arbori (arbore de intrare si arbore de iesire), roti dintate, lagare, elemente
de etansare, dispozitive de ungere, capacele, indicatorul de nivel al uleiului, aerisitorul,
elemente pentru ridicarea reductorului, dopul de golire, oragnele de ansamblare.
a) C
inatrecaeslae rperdinucstoifrtulruiid:eseccenotmrapruensei ipnrignesnueruabludriinddeofuixaapraer.tiS,tcifoturprilsei cdainpace,natnrasraemsbulnat e
necesare pentru asigurarea unei pozitii precise a capacului in raport cu corpul
reductorului. De cele mai multe ori carcasa este realizata prin turnare avand prevazute
nervure de ridigizare si racier. In cazul unor unicate sau serii mici de fabricatie carcasa
se poate realize si prin sudare.
b) Arborii: sunt realizati de obicei cu sectiune variabila ( in trepte), avand capetele cu
diametru si lungimea standardizata, prevazuta cu pene pentru transmiterea momentului
de torsiune. Arborele pe are se introduce micsorarea in redactor se poate executa
impreuna cu pinionul cilintric, cu pinionul conic sau cu melcat motor de reducere a
gabaritului si cresterii rezistentei pinionului. Orice reductor are un arbore de intrare si
unul de iesire. La reductoarele cu mai multe trepte exista si arbori intermediari. Arborii
pot si orizontal sau verticali in functie de tipul si pozitiarelativa a angrenajelor, locul de
utilizare a reductorului, etc.

5
 c) Rorile dintate: sunt montate pe arbori prin intermediul unor pene paralele si fixate axial
cu ajutorul umerilor executati pe arbori, cu bucse distantiere, etc. In cazul cand dantura
se executa prin material deficitar se recomanda executarea rotii din doua materiale.
d) Lagarele: in general sunt cu rastogolire, folosind rulmenti cu bile sau cu role. Uneori, la
turatii mici, reductoarele se pot realize si cu lagare cu alunecare. Ungerea rulmentiilor se
poate realize cu ajutorul uleiului din redactor sau cu vaselina destinata in acest scop.
Reglarea jocului din rulmenti se face prin intermediul capacelor sau piulitelor speciale
pentru rulmenti, tinand seama de sistemul de montare in 0 sau in X.
e) Elemente de etansare: utilizate mai frecvent in cazul reductoarelor, sunt mansetele de
rotatie cu buza de etnas are si inele din pasla.
f) Dispozitive de ungere: sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau vaselina a
rulmentiilor, uneori chiar a angrenajelor cand nici una din rotile dintate nu ajunge in
baia de ulei. Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizeaza folosind diverse
constructii de dispozitive de ungere ( canalede ungere, ungatoare, roti de ungere, inele
de ungere, lant de ungere, etc.)
g) Capacele: servesc la fixarea si reglarea jocului din rulmenti, la asigurarea etansarii, fiind
prinse in peretele reductorului cu ajutorul suruburilor.
h) Indicatorul nivelului de ulei: din reductor, in cele mai multe cazuri este executat sub
forma unei tije pe care sunt marcate nivelul maxim respectiv minim al uleiului. Exista si
indicatoare care functioneaza pe principiul vaselor comunicante, realizate pe baza unui
tub transparent care comunica cu baia de ulei.
i) E
inlelm
e edneteridpiecnatreu cruiddicim
arenasrieudnuicstoarnudlaurid:isziam
teasnipfiuxlatreainlucairscuanstarpearilnizantesasm
ub lfaoremaa unorfiletata.
Uneori, tot in scopul posibilitatii de ridicare si transportare a reductorului, pe
carcasa se executa niste umeri de ridicare (inelare sau tip carlig). La reductoarele de
mari dimensiuni intalnim ambele forme: inele de ridicare in capacul reductorului si
umeri de prindere pe corp.

1.3. Variante constructive

În figurile 1.a,b ; 2.a,b sunt prezentate 2 variante constructive pentru reductorul
cilindric. Primele 2 variante constructive au arborii plasaţi în plan vertical, iar planul de
suelepiaarapţiienieosaten eolroirzopnetaînl.ăU
lţinmgeearedainaţnilgorre.nNajievleolrulşiualeriulm
uienţiulotr esbeurieeasliăzetraezaăcăprpinesstecucfeunntdrualrecaelîuni
mai inferior corp de rulare a rulmentului. Prin barbotarea uleiului în timpul funcţionării
reductorului, se asigură atât ungerea angrenajelor, cât şi a rulmenţilor.
Pinioanele arborilor de intrare ale primelor două variante constructive sunt executate
corp comun cu arborii respectivi. Arborii de intrare şi de ieşire sunt etanşaţi prin montarea
manşetelor de rotaţie în capace şi sunt sprijiniţi pe câte doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice
pe un rând la prima variantă constructivă respectiv cu bile pe un rând la a doua. Rulmenţii
respectiv sunt montaţi pe câte o casetă, ce dă rigiditate mărită arborilor de intrare. Controlul
nivelului de ulei se face cu ajutorul unui indicator de tip tijă numit jojă, golirea uleiului din
reductor făcându-se prin intermediul unui dop de golire situat în partea inferioară a carcasei.
Inelele de ridicare necesare la transportarea reductorului sunt montate pe capac prin intermediul
unor ansambluri filetate.

6
 Reductor cilindric cu dinţi drepţi cu o treaptă vertical

Fig.1.a Fig.1.b

Reductor cilindric cu dinţi drepţi cu o treaptă vertical

Fig.2.b Fig.2.a

7
 Se alege varianta constructivă 1, deoarece corespunde cerintelor temei, adică o putere
de transmitere mică, si tot odată este o variantă economică având un gabarit redus, simplu de realizat
care nu implică conditii speciale de executie.

1.4. Norme de protectie a muncii

respectePuernăttrouasriegleurraengtualiddesefăpşruorteăcriti epraom
ceusnucluiii :de lucru cu acest dispozitiv trebuie să se
• Trebuie respectate regulile de protectie a muncii din atelierul de productie;
• Trebuie respectate întocmai regulile de întretinere a dispozitivului;
• Înainte de începerea lucrului se verifica nivelul de ulei al reductorului.
• La aparitia unei defectiuni se va retrage dispozitivul din lucru şi se va înlocui piesa
defectă;
• Este de preferat ca muchile şi colturile să fie teşite pentru a diminua riscul unor accidente;
• Zonele în care există organe de rotatie în mişcare se vor proteja cu ajutorul unor apărători.
• În timpul manipulării reductorului se va evita stationarea sub sarcină.
• Nu se va deschide capacul de vizitare în timpul lucrului.
• Ridicarea şi transportul reductorului se face cu mijloace de ridicat şi transport adecvate.
• Reductorul nu are voie să functioneze decât dacă are toate accesoriile montate.

• La aşezarea reductorului în vederea fixării cu ajutorul instalatiilor de ridicat, elementele de

• legare de cârlig se vor desface numai după ce piesa a fost fixată într-o pozitie favorabilă.
• Se interzice reglarea jocului din rulmenti în timpul functionării reductorului, apărând
posibilitatea de distrugere a angrenajelor.
• Dacă în perioada de rodaj are vibratii sau zgomote mari, reductorul se va scoate din
functiune şi se vor căuta cauzele care au dus la aceste neajunsuri.
• Se va evita pătrunderea diferitelor obiecte prin capacul de vizitare.
• Capacul reductorului nu se va desface în timpul functionării pentru a împiedica stropirea cu ulei
sau eventualele accidente.

1.5. Ungerea reductorului cu roti dintate

- Îrnedtru-ocecrueaplăfrdeecăfrieicsairuezlăurbiiri;fiantul are următoarele functii principale :

- protectia suprafetelor cuplei de frecare împotriva oxidării ;
- eliminarea din zona de contact a particulelor desprinse prin uzare ;
- evacuarea căldurii din zona de contact ;
Astfel la angrenaje cu roti dintate cilindrice tipul ungerii care se realizează în aceste
angrenaje depinde de : geometria danturii, marimea alunecărilor specifice, sarcina, rugozitatea
si duritatea flancurilor, lubrifiant. Astfel, ungerea poate fi : mixtă, la limită, elastohidrodinamică
sau chiar hidrodinamică. Angrenajele din reductoare se ung prin barbotare în baie de ulei. În
acest scop câte o roată dintr-un angrenaj este introdusă în baia de ulei până la înăltimea unui
dinte însă cel putin 10 mm si fără a depăsi de 6 ori modulul. Perioada de schimbare a uleiului
este de 1000 – 5000 ore de functionare. La reductoare noi, rodate, uleiul se schimbă după 200 –300
ore de functionare.
Aditivii sunt substante care, adugate uleiurilor de bază, le ameliorează unele proprietăti si
le conferă altele noi.

8
Se alege un ulei cu aditivi H-A STAS 9691-87 fiind o încărcare de sarcină medie.
Astfel pentru ungerea rulmentilor ce se utlizează în lagărele reductoarelor se folosesc uleiurile
minerale si unsori consistente. Alegerea lubrifiantilor pentru lagăre cu rulmenti si stabilirea
intervalelor de ungere, se face în functie de marimea, turatia, sarcina si temperatura de lucru a
rulmentului. Ungerea cu unsoare consistentă este avantajoasă deoarece conduce la : constructii
simple ale lagărelor ; etansare mai simplă si la un cost mai redus ; protejarea mai bună a
rulmentului contra agentilor externi ; pierderi de lubrifiant mai mici. Se alege o unsoare pe bază
de săpun de sodiu si calciu STAS 1608-84.

1.6. Demontarea reductorului

Demontarea se va face pe subansamble şi repere în următoarea ordine:
− se deşurubează dopul de golire pentru scurgerea lubrifiantului din
baia de ulei;
− se demontează şuruburile capacelor laterale şi se scot aceste capace
împreună cu garniturile de etanşare sau plăcuţele de reglare;
− se demontează şuruburile de asamblare a carcasei şi se separă
c−aspeacsuclotresduubcatnosraum
lubi;lele arbori–roţi dinţate–rulmenţi, fără a demonta
roţile dinţate şi rulmenţii de pe arbori;
− se demontează capacul de vizitare.

9
2. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

2.1. Stabilirea rapoartelor de transmisie

Se alege raportul de transmitere al reductorului i12 = 3,15;

itot = i ⋅ i ⇒ i = itot = 6,3 ⇒ i = 2;
12 C C C
i12 3,15
≤ ic max = 2;
iC
i12 - raportul de transmisie al reductorului
iC – raportul de transmisie a curelei trapezoidale
itot - raportul de transmisie total

2.2. Alegerea valorilor medii ale randamentelor

η c = 0.94 randamentul curelelor trapezoidale;

η r = 0,99 randamentul lagărelor cu rulmenţi;
η rd = 0,97 randamentul roţilor dinţate cilindrice cu dinţi drepti;

Randamentul total al sistemului de transmisie va fi :

η t = η c ⋅ η r ⋅ η rd = 0,94 ⋅ 0,99 ⋅ 0,97 = 0,9026

2.3. Calculul turatiei arborilor reductorului. Calcululmomentelor

de torsiune pe arbori.Calculul puterilor pe
arbori.
n
n1 = = 1750 = 875 [rot / min] turatia arborelui 1
ic 2
n1 875
n2 = = n 2 = 277 [rot / min] turatia arborelui 2
i12 3,15
P1 = P ⋅η c = 2,82 [ KW ] puterea arborelui de intrare
P1
Mt1 = 950000 ⋅ Mt1 = 3062 [daN ⋅ mm] momentul de torsiune pe arborele de intrare
n1
Mt 2 = Mt 1 ⋅η r ⋅η rd ⋅ i12 Mt 2 = 9262 [daN ⋅ mm] momentul de torsiune pe arborele de iesire
M t 2 ⋅ n2
P2 = P2 = 2,7 [ KW ] puterea arborelui de iesire
950000

10
2.4. Alegerea preliminara a materialelor arborilor si a
rotilor dintate

In general alegerea materialului pentru angrenaje trebuie sa aiba in vedere urmatoarele

critarii:

-
fceolnudliatinigdre neaxjpullouaitsaired;estinatia acestuia;
-
tehnologia de executie agreata;
-
restrictiile impuse prin gabarit, duritate si pret de fabricatie;

Pentru constructia rotilor dintate se poate utiliza o mare varietate de materiale: fonte,
bronzuri si in special oteluri laminate.
Fontele se utilizeaza la incarcari si viteze mici datorita rezistentei mecanice mai reduse decat
a otelurilor, roile dintate din fonta avand bune calitati de antifrictiune si de amortizare a
vibratiilor.
Otelurile au cea mai mare utilizare:
-
OLC nealiate: utilizate la solicitati medii si mari;
-
OLC aliate: utilizate la solicitari mari si foarte mari;

Se impune: 18MoCr10 pentru arborele pinion si pentru roti dintate

Materialul Tratamentul Solicitari limita

termic Duritatea
dintelui
Grupa Simbolul HB [MPa] σHlim σ0Flim
18MoCr 0,15HB+300 0,057HB+385
Otel aliat I
10 2070 =610 =500

Tehnologia de fabricatie:
Semifabricat Degroşare Tratament Strunjire Danturare
termic de de
îmbunãtãţire finisare
Tratament
termic de Rectificare
durificare finalã

11
 2.5. Dimensionarea angrenajului

2.5.1. Valori necesare calcului angrenajului

a. tensiuni admisibile

-tensiunea admisibila la solicitarea de contact:

σ HP = H lim ⋅ ZN Z
σ Z Z Z Z
L R V W X
S HP
in care: σHlim = 610 MPa - tensiunea limita de baza la solicitarea de contact;
SHP = 1,15 - coeficientul de siguranţă minim admisibil pentru solicitarea de contact;
Z N = 1 - factorul de durabilitate;
ZL = 1 - factorul de ungere;
ZR = 1 - factorul de rugozitate, pentru danturile rectificate;
ZV = 1 - factorul de viteză;
ZW = 1- factorul de duritate al flancurilor;
ZX = 1 - factorul de dimensiune.
σ HP
= σ H lim ⋅ ZN Z Z Z Z Z
L R V W X
= 530 MPa.
S HP
-tensiunea admisibilă la solicitarea de încovoiere:
σ 0 lim ⋅Y Y Y Y
σ FP = N δ R X
S FP
unde: σ 0lim - tensiunea limită la solicitarea de încovoiere;
SFP = 1,25 - coeficientul de siguranţă minim admisibil pentru solicitarea de încovoiere;
Y N = 1 - factorul de durabilitate la încovoiere;
YR ≈ 1 - factorul rugozităţii racordării dintelui pentru roţi rectificate;
YX =1 - factorul de dimensiune, în funcţie de modulul normal al roţii;
Yδ = 1,1 - factorul de sprijin.
σ 0lim ⋅Y Y Y Y = 440 MPa.
σ FP = N δ R X
S FP

b. factorul de corecţie al încărcării

-pentru solicitarea de contact:

K =K K K K
H A V Hα Hβ

unde: KA = 1,25 - factorul de utilizare;

KV = 1,5 - factorul dinamic;
KH α = 1 - factorul repartiţiei frontale a sarcinii la solicitarea de contact;
KH β = 1,5 - factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii la solicitarea de contact.
K H
= K A K V K Hα K Hβ = 2,81 .

12
-pentru solicitarea de încovoiere:

K =K K K K
F A V Fα Fβ

unde: KA = 1,25 - factorul de utilizare;

KV = 1,5 - factorul dinamic;
KF α = 1 - factorul repartiţiei frontale a sarcinii la solicitarea de incovoiere;
KF β = 1,5 - factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii la solicitarea de incovoiere.
K F
= K A KV K Fα K Fβ = 2,81.

2.5.2. Proiectarea angrenajului cilindric

a. calculul de predimensionare

- alegerea numarului de dinti:

z1 = 20 dinti;
z2 = z1 ⋅ i12 = 20 ⋅ 3,15 ⇒ z 2 = 63 dinti;
u = 2 = 3,15.
z
z1

- alegerea coeficientului de lăţime al danturii, Ψa:

2 ⋅Ψ 2 ⋅1
Ψa = d = = 0,482
u +1 3,15 + 1

- distanţa minimă necesară între axe, a:

M K (Z Z Z Z )2
amin = ( u + 1) 3 t2 H H E ε β
Ψaσ HP
2 2
2u

unde: Mt2 = 92620 Nmm - momentul de torsiune la roata condusă;

ZH – factorul zonei de contact;
2
ZH = = 2,495
sinα t cosα t
αt = 20o - unghiul profilului în plan frontal;
ZE = 189,8 [MPa]1/2 - factorul de material;
Zε = 1 - factorul gradului de acoperire;
Zβ = 1 - factorul de înclinare al dinţilor.

(Z H Z )2 92620 ⋅ 2,81⋅ ( 2,495 ⋅189,8)

2
M K Z Z
amin = ( u + 1) 3 t2 H E ε β = ( 3,15 + 1) 3 = 115,79mm
2u Ψ σ
2 2
2 ⋅ 3,152 ⋅ 0,482 ⋅ 5302
a HP

⇒ a = 115,79mm.
w

13
 - modulul normal, mn:

Se calculează modulul normal minim, mnmin:

= 2 ⋅115,79 = 2.79
2aw
mn min =
z1 (1 + u) ) 20 ⋅ 4,15

⇒ m nSTAS = 3mm

14
b. calculul elementelor caracteristice angrenajelor cilindrice

- elementele geometrice ale danturii:

Profilul de referinţă conform STAS : αn =20oa; h* =1; c*=0,25.

Elementul g eometric Relatia d e calcul

Numerele de dinti z1 = 20 dinti; z1 = 63 dinti;
Modulul normal standardizat mn = 3 mm;
Modulul frontal mt = mn = 3 mm;
Inaltimea capului dintelui h a = ha* ⋅ mn = 1 ⋅ 3 = 3 mm;
Inaltimea piciorului dintelui hf = ( ha + c ) ⋅ m n = 1,25 ⋅ 3 = 3,75
* *
mm;
Inaltimea dintelui h = ha + h f = 3 + 3,75 = 6,75 mm;
d 1 = m t ⋅ z 1 = 3 ⋅ 20 = 60 mm;
Diametrul de divizare
d 2 = m t ⋅ z 2 = 3 ⋅ 63 = 189 mm;
d f 1 = d1 − 2h f = 60 − 2 ⋅ 3,75 = 52,5 mm;
Diametrul cercului de picior
d f 2 = d 2 − 2h f = 189 − 2 ⋅ 3,75 = 181,5 mm;
d a1 = d1 + 2ha = 60 + 2 ⋅ 3 = 66 mm;
Diametrul cercului de varf
d a2 = d2 + 2ha = 189 + 2 ⋅ 3 = 195 mm;

Diametrul de rostogolire
d w1 = d1 = 60 mm;
d w2 = d 2 = 189 mm;
d w1 + d w2
Distanta intre axe a= = 60 + 189 = 124,5 mm;
2 2
Unghiul profilului in plan frontal α t = arctg ( tgα n ) = α n = 20°
d b1 = d 1 ⋅ cosα t = 60 ⋅ cos 20° = 56,38 mm;
Diametrul cercului de baza
d b2 = d2 ⋅ cos α t = 189 ⋅ cos 20° = 177,6 mm;

arccos d b1
α a1 = d a1 = arccos 56,38
66 = 31,32°
Unghiul de presiune la capul dintelui
= arccos b2
d 177,6
α a2 = arccos = 24,38°
d a2 195
Latimea rotii conduse b2 = a ⋅ψ a = 124,5 ⋅ 0,482 = 60 mm;
Latimea rotii conducatoare b1 = b2 + m n = 60 + 3 = 63 mm.

15
 2.6. Verificarea angrenajului

- gradul de acoperire, ε

năracduurledlaeţiaac:operire pentru un angrenaj cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi se

determiG
1
ε = [ z tgα + z tgα − ( z + z ) tgα ] = 1,673 > 1,1.
α 1 a1 2 a2 1 2 t
2π

- lungimea peste dinti

WN 1 = mn ⋅ [ ( N 1 − 0.5) ⋅ π + 2 ⋅ x1 ⋅ tg α n + z 1 ⋅ invα n ] ⋅ cosα n

WN 1 = 3 ⋅ ( 2,5 ⋅ π + 20 ⋅ inv20°) ⋅ cos 20° = 22,98 mm
20
z
N 1 = 1 + 0.5 = + 0,5 = 3
9 9
20 ⋅ π
inv20° = tg 20° − = 0,01490438
0) ⋅ π + 2 ⋅ x ⋅ tg α + z ⋅ invα ] ⋅ cosα
WN 2 = m n ⋅ [ ( N 2 −108.5 2 0 2 0 0

WN 2 = 3 ⋅ ( 7,5 ⋅ π + 63 ⋅ inv20°) ⋅ cos 20° = 69,07 mm

63
N 2 = 2 + 0.5 = + 0,5 = 8
z
9 9

- randamentul angrenării, ηa

Randamentul unei trepte cu roţi dinţate cilindrice se determină cu relaţia:

πµ aε a 1 1 π ⋅ 0,09 ⋅1,673 1 1
ηa = 1 − f ⋅ z +z = 1− 5 ⋅ 20 + 63 = 0,9937
1 2

- verificarea jocului la cap

c1 = a − 0,5 ⋅ (d f 1 + d a 2 ) = 0,75 > 0,1⋅ m n = 0,3 conditie indeplinit a

-Forta normală. Forta tangentială. Forta radială

Fn1 = Fn 2 = 2 ⋅ M t1
d ⋅ cos 20
0 = 602 ⋅⋅ cos
30620
20°
= 1086 [ N ]
w1

F = F = F ⋅ cos 20 = 1020 [ N ] 0

t1 t2 n1

Fr 1 = Fr 2 = Ft 1 ⋅ tg 20 = 371[ N ]
0

16
- la incovoiere

Ft ⋅ K
σ = F
⋅ Y Fa ≤ σ FP
F
b⋅m
1020 ⋅ 2,81
σ F
= ⋅ 2,8 = 44,58 < σ FP = 440 [ N / mm 2 ]
60 ⋅ 3
YFa = 2,8 - factorul de formă al dintelui
KF = 2,81.

- la presiunea de contact

Ft 2 ⋅ K H u + 1 ≤ σ HP
σ = Z H ⋅ Z E ⋅ Zε ⋅ ⋅
b ⋅ d w1
H
u

ZH – factorul zonei de contact;

2
Z H= = 2,495
sinα t cosα t
ZE = 189,8 [MPa]1/2 - factorul de material;
Zε - factorul gradului de acoperire;
4 −ε α 4 −1,673
Zε= = = 0,88
3 3
KH = 2,81

1020 ⋅ 2,81 3,15 + 1

⋅
σ = 2,495 ⋅189,8 ⋅ 0,88 ⋅ 60 ⋅ 60 3,15 = 426,8 < σ
HP
= 530 [ N / mm2 ]
H

17
 2.7. Calculul transmisiei cu curele trapezoidale.

- Diametrului primitiv al roţii mici D p1

D p1STAS = 63 [mm]

- Diamentrul primitiv al rotii mari.

D p 2 = ic ⋅ D p1 ⇒ D p 2 STAS = 125 [mm]

- Diametrul mediu al rotilor de curea

D p1 + D p 2
D pm = D pm = 94 [mm]
2

- Distanta dintre axe (preliminară)

0.7 ⋅ ( D p1 + D p 2 ) ≤ A ≤ 2 ⋅ ( D p1 + D p 2 )
A = 250 [mm]

- Lungimea primitivă a curelei

= 2 ⋅ A + π ⋅ D pm + ( D p2 − D p1 ) = 800 [mm] = 800 STAS 7195 − 76

2
Lp Lp
4⋅A

- Distanta dintre axe (calcul de definitizare)

18
 A = p + p 2 −q A = 250.32 [mm]
p = 0.25 ⋅ L p − 0.393 ⋅ ( D p1 + D p 2 ) = 126.116
q = 0.125 ⋅ ( D p2 − D p1 ) = 480.5
2

- Unghiul dintre ramurile curelei:

D p2 − D p1 o
γ = 2 ⋅ arcsin = 14,22
2A

- Unghiul de înfăşurare:

β1 = 180o − γ = 165,78o;
β2 = 180o + γ = 194,22o.

- Calculul numărului de curele (preliminar)

C F ⋅ P CL
z = z = 3.09
⋅C ⋅ P
0
β 0
0

C L = 0.86 coeficient de lungime

C β = 0.957 coeficient de in fasurare
C F = 1.1 coeficient de fuctionare
P0 = 1.30 [kW ] putereatransmisadeocurea

- Coeficientul numărului de curele

C Z = 0.9

- Numărul de curele (definitiv)

z=
z0
z = 3.43 se alege z = 4
Cz

- Viteza periferica a curelei

Dp1 ⋅ n
v= = 5,77m / s;
19100

- Forta periferica transmisa

19
 P
F = 1000 ⋅ = 520 N ;
v

Forţa de întindere iniţială a curelei ( F0 ) şi cea de apăsare pe arbori ( Fa ) sunt egale cu:

Fo = Fa = 1.55 ⋅ F = 806 N.
Fc = 806 N

- Dimensiuni ale curelei trapezoidale

Sectiunea
Tip lp h α
curelei Ac
curea [mm] [mm] [o]
[cm2]
SPZ 8,5 8 40±0,1 0,54

- Dimensiunile si abaterile limita ale sectiunilor canalelor rotilor de curea

Sectiunea
canalului lp nmin mmjn f e α r
Z 8,5 2,5 9 8±1 12±0,3 38o±1 34o±1 0,5
o o

20
2.8. Predimensionarea arborilor

Predimensionarea arborilor se face pe baza capatului de arbore: STAS 8724/3-74:

Arborele 1: Mt1 = 30,62 Nm => dI = 28 mm;

Arborele 2: Mt2 = 92,62 Nm => dII = 40 mm;

21
2.9. Calculul reactiunilor pe arbori

2.9 .1. Pentru arborele 1

Fc H1 H2
In plan
orizontal
Ft
a b/2 b/2

V1 V2
In plan
vertical
Fr
b/2 b/2

a. Reactiunile pe verticală pentru arborele 1

F
V1V2 = r 1 = 185,5 [ N ⋅ mm]
2
F
= r 1 = 185,5 [ N ⋅ mm]
2
b. Reactiunile pe orizontală pentru arborele 1
Ft1 ⋅ b − Fc ⋅ (a + b)
H1 = 2 = −734 [ N ⋅ mm]
b
Ft 1 ⋅ − Fc ⋅ a
b
H2 = 2
= 66 [ N ⋅ mm]
b
a = 70,5 [mm]
b = 128 [mm]
R1 = + H 12 = 757
2
V1 [ N ⋅ mm]

R2 = V 22 + H 22 = 197 [ N ⋅ mm]

22
 c. Determinarea momentelor încovoietoare pentru arborele 1

b
M iV 1 = V1 ⋅ = 11872 [ N ⋅ mm]
2

M iV 2 = V 2 ⋅ b = 11872 [ N ⋅ mm]
2
b b
M iH 1 = H 1 ⋅ − Fc
⋅ (a + ) = −61413 [ N ⋅ mm]
2 2
b
M iH 2 = H 2 ⋅ = 4224 [daN ⋅ mm]
2
M i max = M iV max 2 + M iH max
2 = 62550 [ N ⋅ mm]

2.9.2. Pentru arborele 2

H1 Ft H2 In plan
orizontal

b/2 b/2

V1 V2
In plan
vertical
Fr
b/2 b/2

d. Reactiunile pe verticală pentru arborele 2

Fr 2
V2 = = 185,5 [ N ⋅ mm]
2
Fr 2
V1 = = 185,5 [ N ⋅ mm]
2

23
e. Reactiunile pe orizontală pentru arborele 2

H 1 = − t 2 = −510 [ N ⋅ mm]
F
2

H 2 = − t 2 = −510 [ N ⋅ mm]
F
2

b = 127 [mm]

R1 = V1 + H 1
2 2
= 543 [ N ⋅ mm]

R2 = V22 + H 22 = 543 [ N ⋅ mm]

f. Determinarea momentelor încovoietoare

b
M iV 1 = V1 ⋅ = 11780 [ N ⋅ mm]
2
b
M iV 2 = V 2 ⋅ 2 = 11780 [ N ⋅ mm]
b
M iH 1 = H 1 ⋅ = 32385 [ N ⋅ mm]
2
b
M iH 2 = H 2 ⋅ = 32385 [ N ⋅ mm]
2
M i max = M iV max 2 + M iH max
2 = 34461 [ N ⋅ mm]

2.10. Verificarea arborilor la solicitare compusa

Pentru efort torsiune constant si efort incovoiere alternant simetric avem α=0,577;
Pentru arborele 1:

M irez = 2 = 62550
M iV + M iH
2
[ N ⋅ mm];

M ech = M irez + (α Mt ) = 64997 [ N ⋅ mm];

2 2

M 32 ⋅ M
σ ech = ech = ech = 30,16 ≤ σ
ai = 75 [ N / mm 2 ].
Wz π ⋅d 3

24
2.11. Alegerea si verificarea rulmentilor

-Alegerea rulmentilor

Pentru arborele 1:

d D B C C0
mm kN
35 80 21 26 17,6

Pentru arborele 2:

d D B C C0
mm kN
50 90 20 27,5 21,2

- Verificarea rulmentilor

C ≥ P 3 L unde:
60 ⋅ n ⋅ Lh
L= ;
6
10
Lh = 20000h;
P − încãrcarea radialã a rulmentului;

Verificarea rulmentilor de pe arborele 1:

60 ⋅ 875 ⋅ 20000
L1 = =
1050 milioane de rotatii ;
6
P = R 10
= 7 57[ Nmm];
1 1,2

P1 3 L1 = 7,7 [kN ] < C1 = 26 [kN ].

Verificarea rulmentilor de pe arborele 2:

60 ⋅ 277 ⋅ 20000
L2 = = 332,4 milioane de rotatii ;
106
P2 = R3,4 = 543 [ Nmm];
P2 3 L2 = 3,76 [kN ] < C 2 = 27,5 [kN ].

25
2.12. Alegerea si verificarea penelor
- Alegerea penelor

Pentru cuplajul dintre roata de curea si arbolele 1 - pana 1:

d b h l t1 t2
mm
28 8 7 22 4 3,3

Pentru cuplajul dintre arbolele 2 si roata dintata - pana 2:

d b h l t1 t2
Mm
55 16 10 36 6 4,3

Pentru cuplajul dintre arbolele 2 si masina unealta - pana 3:

d b h l t1 t2
mm
40 12 8 22 5 3,3

26
- Verificarea penelor

a. Verificarea penei 1 la presiunea de contact si la forfecare

4⋅ M t1 4 ⋅ 30620 N
pe = ≤ pa ⇒ pe = = 24,85 verificat
hld 8 ⋅ 22 ⋅ 28 mm
2

τ ef = 2 ⋅ M t 1 ≤ τ af ⇒τ ef = 2 ⋅ 30620 = 12,42 N verificat

hld 8 ⋅ 22 ⋅ 28 mm
N 2

pa = 100
mm2
N
τ af = 60
mm2

− pana paralela :b = 8 mm; h = 7 mm;l = 22 mm;

c. Verificarea penei 2 la presiunea de contact şi la forfecare

pe = ⋅ t 2 ≤ pa ⇒ pe = ⋅
4 M 4 92620 N
= 18,71 verificat
hld 10 ⋅ 36 ⋅ 55 mm
2

2⋅ M t2 2 ⋅ 92620 N
τ ef = ≤ τ af ⇒τ ef = = 9,35 verificat
hld 10 ⋅ 36 ⋅ 55 mm
N 2

pa = 100
mm2
τ = 60 N
af
mm2

− pana paralela :b = 16 mm; h = 10 mm;l = 36 mm;

27
2.13. Alegerea si justificarea sistemului de ungere si de
etansare

- Calculul vitezei periferice:

π ⋅ d w1 ⋅ n1 π ⋅ 60 ⋅ 875
υ= = = 2,75 [m/s]
60000 60000

- ks este presiunea Stribeck si este dată de relaţia:

Ft u +1 2 1020 3,15 + 1
⋅ Z H ⋅ Zε
2 2 2
= ⋅ ⋅ ⋅ 2.495 ⋅ 0,88 = 1,8[ MPa]
=
k s
bd1 u 3,15
60 ⋅ 60

Pentru ungere se va folosi uleiul TIN 55 EP, cu vâscozitatea J5 0 = 46 cSt .

Vîscozitatea Indice de Punct de Inflamabilitate

Simbolul cinematica la congelare
viscozitate IV ( 0C )
uleiului 500C ν50 (cSt) ( 0C )

TIN 55 EP 45-57 60 -20 220

Nivelul uleiului se va verifica cu joja iar dopul de aerisire va servi pentru

eliminarea gazelor. Perioada de schimb a uleiului este de 1000 - 5000 de ore.

Între capace şi carcasă se vor folosi ca elemente de etanşare garnituri, iar intre
arbori şi carcasă se va folosi manşete.

Se aleg două manşete : A32 x 47 si A45 x 65 STAS 7950/2-80

Nr d h D
1 32 8 47
2 45 8 65

28
2.14.Verificarea la încălzire a reductorului

a. randamentul total al reductorului

ηa = 0,9937 - randamentul treptei de roti dintate;

l = 0,995 - randamentul unei perechi de lagare cu rulmenti;
ηu = 0,99 - randamentul ungerii;

Randamentul unui reductor cu o trepte de reducere se determină cu relaţia:

η = η ⋅η 2 ⋅η = 0,9937 ⋅ 0,9952 ⋅ 0,99 = 0,974 .
t a l u

29
b. dimensionarea carcaselor

- elemente constructive:

Grosimea peretelui corpului pentru reductoare cu angrenaje cilindrice:

δ = 0,025 ⋅ a + 5 = 0,025 ⋅124,5 + 6 = 10mm;
Grosimea peretelui capacului: δ 1 = 0,8 ⋅δ = 0,8 ⋅10 = 8mm;
Grosimea flanşei corpului: h = 1,5 ⋅δ = 1,5 ⋅10 = 15mm;
Grosimea flanşei capacului: h1 = 1,5 ⋅ δ1 = 1,5 ⋅ 8 = 12mm;
Grosimea tălpii (în varianta cu bosaje pentru şuruburile de fundaţie):
t = 1,5 ⋅δ = 1,5 ⋅10 = 15mm;
c = 0,8 ⋅δ = 0,8 ⋅10 = 8mm;
Grosimea nervurilor caoprpauculului:i: c1 = 0,8 ⋅ δ1 = 0,8 ⋅8 = 6,4mm;

30
Diametrul şuruburilor de fixare a reductorului pe fundaţie
d ≈ 1,5 ⋅δ = 1,5 ⋅10 ≈ 16mm;
Diametrul şuruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului, care se află lângă
lagăre: d1 ≈ 0,75 ⋅ d = 0,75 ⋅16 = 12mm;
Diametrul şuruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului, care nu sunt lângă
lagăre: d 2 ≈ 0,5 ⋅ d = 0,5 ⋅16 = 8mm;
Diametrul şuruburilor capacelor lagărelor: d 3 ≈ 0,75 ⋅ d 2 = 0,75 ⋅ 8 = 6mm;
Lăţimea flanşei corpului şi a capacului: K = 3 ⋅ d 2 = 3 ⋅ 8 = 24mm;
Distanţa minimă între roţile dinţate şi suprafaţa interioară a reductorului:
∆ ≥ 1,5 ⋅δ = 1,5 ⋅10 = 15mm;
Distanţa între roata cea mare şi fundul băii de ulei: ∆ 1 ≥ 4 ⋅ δ = 4 ⋅ 10 = 40mm;
Distanţa de la rulment la marginea interioară a carcasei reductorului: l1 = 2 mm;
Distanţa de la elementul rotitor (roata de curea) până la capacul lagărului:
l 2 = (15...20 ) mm;

31
- calculul suprafeţei reductorului

Pentru a stabili temperatura uleiului din baie este necesar să se determine

suprafaţa de schimb de căldură cu mediul exterior. Pentru reductor cu o treaptă de roţi
dinţate cilindrice:
d a2 195
= +∆+ = + + =
R 2 δ 2 15 8 120,5 mm;
1

d a1
+∆ +δ 1 =
+ 15 + 8 = 56 mm;
75
r=
2 2
L = a + R + r = 124,5 + 120,5 + 56 = 301 mm;
l = b1 + 2∆ + 2δ = 63 + 2 ⋅15 + 2 ⋅10 = 113 mm

H=
d a2
+ ∆1 + t =195 + 40 + 15 = 152,5 mm
2 2
R−r 120,5 − 56
tgθ = = = 0,51 ⇒ θ = 27,38°;
a 124,5
π π a
S = 2H ( L + l ) + ( R 2 + r 2 ) + 2ar + a( R − r ) + l ⋅ ( R + r) + = 223150 mm .
2
2 2 cosθ

c. verificarea reductorului la încălzire

Temperatura uleiului din baie, în cazul carcaselor închise când nu are loc
recircularea uleiului, se calculează din ecuaţia echilibrului termic:

P2 (1 −ηt )
t = t0 + ≤ta
λ Sc ηt
2,70 ⋅ 10 3 (1 − 0,974)
t = 18 + = 40,42°< t a = 60°
12 ⋅1,2 ⋅ 0,223 ⋅ 0,974

unde: t0 - temperatura mediului ambiant (t0=18oC);

P2 - puterea la arborele de ieşire din reductor, în watt;
ηt - randamentul total al reductorului;
Sc - suprafaţa de calcul a reductorului, în m2: Sc=1,2S, unde S reprezintă suprafaţa
carcasei. Această suprafaţă se majorează cu 20 % pentru a ţine seama de nervurile de
rigidizare şi de flanşe, obţinându-se astfel Sc;
λ - coeficientul de transmitere a căldurii între carcasă şi aer;
λ = (8...12) [W/(m2.oC)] dacă există o circulaţie slabă a aerului în zona de montare a
reductorului;
λ = (12...18) [W/(m2.oC)] dacă există o bună circulaţie a aerului în zona de montare a
reductorului.
ta − temperatura admisibilă ( ta = (60...70)0C pentru angrenaje cilindrice.

32