LICEUL TEHNOLOGIC SEBES

Str. Dorin Pavel nr. 2 , Sebeş Alba, 515800 MINISTERUL

Tel / fax 0258731010, EDUCAŢIEI SI
email grsc.sebes@mail .albanet.ro CERCETARII
www.ltsebes.ro
DOMENIUL DE PREGĂTIRE: ELECTOMECANICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ELECTROMECANIC UTILAJE ŞI
INSTALAŢII INDUSTRIALE

PROIECT
PENTRU OBȚINEREA CERTIFICATULUI DE
CALIFICARE PROFESIONALĂ, NIVEL 3

INDRUMATOR PROIECT:
Prof. ing. Jumolea Alina CANDIDAT:

Cutean Alexandru Silviu

Clasa P3C

=2021=

1
 TEMA PROIECTULUI:
Repararea unui
transformator de mică
putere

CUPRINS
2
Capitolul 1. INTRODUCERE
Capitolul 2. ASPECTE GENERALE PRIVIND
TRANSFORMATORELE
Capitolul 3. CALCULUL SIMPLIFICAT AL
TRANSFORMATORULUI. BREVIAR DE CALCUL
Capitolul 4. TRASAREA CARACTERISTICILOR DE
FUNCŢIONARE ALE TRANSFORMATORULUI
Capitolul 5. ANALIZA REGIMURILOR SPECIALE
Capitolul 6. INTREŢINEREA, REPARAREA ŞI
ÎNCERCAREA TRANSFORMATORULUI DUPĂ
REPARAŢIE
Capitolul 7. PROTECTIA MUNCII
Capitolul 8. BIBLIOGRAFIE

3
 Capitolul 1 Introducere

La sfârşitul anilor 1800 a apărut prima alimentare publică cu energie

electrică . Energia electrică avea diferite tensiuni, fiind distribuită sub
formă de curent continuu (c.c.) sau curent alternativ (c.a.).
În cazul curentului alternativ nu exista un standard pentru
frecvenţa la care aceasta îşi schimbă sensul.
Pe măsură ce utilizarea energiei electrice creştea, a devenit evident
că ar exista avantaje de pe urma standardizării tensiunilor electrice.
In prezent, Energia Electrică este distribuită sub formă de curent
alternativ deoarece tensiunea acestuia poate fi schimbată uşor cu un
transformator – un dispozitiv simplu, fiabil şi eficient.
In forma sa elementară, un transformator electric constă din 2
bobine separate înfăşurate în jurul aceluiaşi miez de fier. Când se aplică
o tensiune alternativă la una dintre bobine, numită bobină primară,
aceasta creează un câmp magnetic variabil în miez. Aceasta induce o
tensiune alternativă în cealaltă bobină, numită secundară. Tensiunea din
bobina secundară depinde de raportul dintre numărul de spire din
bobina secundară şi cea primară. Dacă, de exemplu, în bobina secundară
sunt jumătate spire câte sunt în bobina primară, atunci tensiunea
secundară va fi jumătate din tensiunea primară.
Transformatorul electric este un aparat static a cărui funcţionare se
bazează pe legea inducţiei electromagnetice, destinat să transforme un
sistem de curenţi alternativi, care circulă în una din înfăşurările sale, în
unul sau mai multe alte sisteme de curenţi aternativi, de aceeaşi
frecvenţă, cu intensitatea şi tensiunea, în general diferite şi care circulă
în alte înfăşurări.

4
Capitolul 2. ASPECTE GENERALE PRIVIND
TRANSFORMATORELE

Transformatorul electric este un subsistem intrinsec sistemului

energetic.
O funcţionare defectuoasă a sa, datorită interconexiunilor din reţea,
atrage o funcţionare defectuoasă a întregului sistem energetic. Iată
motivul pentru care, în condiţiile actualei crize energetice, este imperios
necesară optimizarea consumurilor energetice atât la distribuitorul de
energie cât şi la fiecare beneficiar în parte al acestei energii.
Urmărirea continuă a funcţionalităţii acestor echipamente este posibilă
numai prin cunoaşterea parametrilor ce determină o anumită stare.
Luarea deciziilor în timp util presupune o monitorizare continuă a
stărilor, deci, în ultimă instanţă, a parametrilor ce caracterizează
funcţionarea echipamentelor la un moment dat.
În cazul transformatorului electric este necesară cunoaşterea
parametrilor schemei echivalente.
În funcţie de utilizarea lor, putem avea:
- transformatoare de putere – folosite în transportul şi distribuţia
energiei;
- transformatoare speciale de putere - folosite pentru alimentarea
cuptoarelor metalurgice, a redresoarelor, etc.
- transformatoare pentru reglarea tensiunii în retelele electrice;
- autotransformatoare;
- transformatoare de măsură;
- transformatoare pentru încercări de izolaţie de înaltă tensiune;
- transformatoare cu trei înfăşurări, utilizate la interconexiunea a trei linii
electrice de transport, cu tensiuni diferite;
- transformatoare în execuţie antigrizutoasă şi antiexplozivă.
- transformatoare de pornire
În funcţie de parametrul a cărei valoare o reduc există:
- transformatoare de current (TC) - înfăşurarea primară se conectează
în serie cu circuitul primar, iar înfăşurarea secundară alimentează
aparate de măsură, relee de protecţie, etc.;
- transformatoare de tensiune (TT) - înfăşurarea primară se conectează
în paralel cu circuitul primar, iar înfăşurarea secundară alimentează
aparate de măsură, relee de tensiune, etc.
- După numărul de faze putem avea transformatoare:
- monofazate,
- trifazate
- speciale (ex: tri-hexafazate).

5
- După numărul de înfăşurări secundare există:
- cu o singură înfăşurare secundară;
- cu două sau mai multe înfăşurări secundare.
După felul instalaţiei pentru care sunt destinate există:
• transformator de tip interior (I);
• transformator de tip exterior (E);
• transformator pentru instalaţii complexe (se montează în
transformatoare de putere şi întrerupere).
După modul de instalare există:
• transformator de trecere (T), numai pentru calea de curent;
• transformator de tip suport (S).
După felul izolaţiei există:
• cu aer (uscate);
• cu izolaţie în ulei (U);
• cu izolaţie de porţelan (P);
• cu izolaţie din răşini epoxidice (sintetice) (R).
După tensiunea înfăşurării primare există:
• transformatoare de înaltă tensiune;
• transformatoare de joasă tensiune;
• transformatoare de tensiune în cascadă (tensiune foarte înaltă, de
la 220 KV în sus).
După destinaţie există:
• transformatoare montate în instalaţii electrice;
• transformatoare de laborator;
• transformatoare portabile;
• transformatoare montate în scheme speciale.
In proiectarea transformatoare electrice de putere se urmăreşte oţinerea
unor soluţii tehnico-economice optime, incluzând volum redus,
randament mare, transferul căldurii cu usurinţă şi cost redus.

Transformatorul trifazat
Teoria expusă pentru transformatorul monofazat se poate utiliza de
asemenea şi la studiul transformatorului trifazat cu coloane în regim
simetric echilibrat.
Ecuaţiile, schemele echivalente şi diagramele de fazori stabilite pentru
transformatorul monofazat, ce pot folosi la studiul fiecărei faze a
grupului trifazat de transformatoare, constituit din trei transformatoare
monofazate.
In continuare se va considera problema conexiunilor transformatoarelor
trifazate.
Conexiunea Stea- Stea

6
În figura 2.6 sunt reprezentate diagramele de fazori ale tensiunilor
electromotoare de fază şi de linie primare şi secundare, induse de
fluxurile rezultante utile.
Defazajul dintre tensiunile electromotoare de linie este de 0°. Deci,
transformatorul aparţine grupei 0.
Deoarece înfăşurarea de înaltă tensiune este legată în stea, ceea ce se
reprezintă prin notaţia Y, iar înfăşurarea de joasă tensiune este legată de
asemenea în stea, ceea ce se notează prin y, transformatorul examinat se
spune că aparţine conexiunii Yy- 0

Conexiunea Stea - Triunghi

Înfăşurarea de înaltă tensiune se presupune legată în stea, iar
cea de joasă tensiune în triunghi. Se presupune că înfăşurările sunt
bobinate în acelaşi sens şi au aceeaşi notaţie a bornelor

Schema infăşurărilor şi diagramele de fazori ale tensiunilor

electromotoare pentru conexiunea Yd-11

7
conexiunea Stea – Zig-zag, Yz-11

8
 Schema şi diagramele de fazori ale tensiunilor
electromotoare pentru conexiunea Yz-11

Particularităţi constructive ale transformatorului trifazat

In reţelele trifazate se utilizează două variante constructive de
transformatoare trifazate.
- se folosesc trei transformatoare monofazate ale căror înfăşurări
primare, respectiv secundare, sunt legate în stea sau triunghi. In
acest caz, fiecare fază are miezul separat de acela al celorlalte faze.
- se utilizează pentru toate fazele un singur miez cu mai multe
coloane.

9
Transformator trifazat construit din trei transformatoare monofazate

Transformator trifazat cu trei coloane

10
 Capitolul 3. CALCULUL SIMPLIFICAT AL
TRANSFORMATORULUI.
BREVIAR DE CALCUL

Se va proiecta un transformator electric trifazat având înfăşurările din

cupru şi circuitul magnetic confecţionat din tole de oţel electrotehnic
laminat la rece izolat cu carlit (0.35mm), pierdere specifice la 1T şi 50Hz
- Tensiunea nomoinală primară pe fază U1 = 380V;
- Tensiunea nominală secundară pe fază U2 = 100V;
- Frecvenţa nominală f = 50Hz;
- Factorul de putere nominal în secundarul transformatorului cosφ=0.85;
- Schema de conexiune este: Dy-1;
- Serviciul de funcţionare este continuu
- Materialele electroizolante se încadrează în clasa E
- Circuitul magnetic este de tip cu coloane
- Puterea aparentă S2=15KVA
Relaţiile utilizate în proiect sunt în principal cu referire la TR de mică şi
medie putere (max. 200kVA), la frecvenţa industrială, de uz curent, având
răcire naturală în aer.
Sub aspect matematic calculul TR admite mai multe soluţii, întrucât
numărul necunoscutelor este mai mare decât numărul ecuaţiilor care
leagă aceste necunoscute. Datorită acestui fapt, la calcularea TR electric
trebuie adoptate anumite valori iniţiale pentru unele mărimi
electromagnetice şi constructive, pe baza experienţei acumulate la
construcţia şi exploatarea transformatoarelor deja existente. Având în
vedere acest aspect, la proiectarea unui TR se obţin, de obicei, câteva
variante de calcul ale acestuia, dintre care se alege cea mai convenabilă
Circuitul magnetic şi înfăşurările transformatorului
- am ales circuitul magnetic trifazat cu coloane;
- vom alege înfăşurări dispuse concentric, înfăşurarea de tensiune mai
redusă se va dispune înspre circuitul magnetic;
- Înfăşurările sunt izolate faţă de circuitul magnetic prin intermediul unor
carcase cilindrice turnate, realizate din polipropilenă cu temperatura
critică între (150 - 160)C;

11
Clasa de izolaţie E a materialelor electroizolante; pelicula izolantă a
conductoarelor emailate cu lacuri polivinil acetalice, poliuretanice. Folii
şi fibre de tereftalat de polietilenă. Tesături din tereftalat de polietilenă.
adm = 120 C.
Înfăşurările transformatorului trifazat sunt izolate cu lacuri sau benzi
electroizolante.
Înfăşurările transformatorului trifazat se conectează în cazul nostru în
conexiune stea şi triunghi.
Definirea mărimilor nominale ale transformatorului
- Curentul nominal şi puterea aparentă secundară
- Puterea activă în secundar şi primar
- Componentele curentului primar şi factorul de putere în primarul TR-
ului
- Puterea aparentă şi curentul primar
Secţiunea circuitului magnetic
La transformatoarele de medie putere se practică construcţii în trepte
pentru coloane şi juguri.

12
Determinarea numărului de spire ale
înfăşurărilor
Determinarea dimensiunilor conductoare, a ferestrei
transformatorului şi dispunerea înfăşurărilor
In PRIMAR se alege din STAS 685-75, conductor de cupru, de
secţiune circulară, izolat cu izolaţie din sticlă 2 înfăşurări

In SECUNDAR se alege din STAS 2873-76, un conductor de

cupru, de secţiune profilată cu izolaţia din sticla 2 înfăşurări
Forma ferestrei influenţează atât valoarea curentului de
magnetizare cat şi costul transformatorului.
Masa înfăşurărilor şi pierderile in înfăşurări
- Circuit magnetic cu coloane şi înfăşurările dispuse concentric
Masa şi pierderile in circuitul magnetic
Curentul de funcţionare in gol şi randamentul
S-a calculat curentul de funcţionare in gol, in procente din
curentul primar nominal (I1)
Căderea de tensiune şi parametrii transformatorului
In cazul nostru am determinat:
- Căderile de tensiune active
- Rezistenţele înfăşurărilor
- Rezistenţa de scurtcircuit (Kapp)
- Căderea de tensiune totală activă
- Căderile de tensiune inductive pentru înfăşurările concentrice
- Căderea totală de tensiune
- Reluctanţa inductivă de scurtcircuit (Kapp)
- Impedanţa de scurtcircuit
- Tensiunea de scurtcircuit
- Căderea de tensiune relativă

13
Verificarea transformatorului la încălzire
- Supratemperatura înfăşurărilor şi a circuitului magnetic
-Variaţia temperaturii de la straturile interioare ale înfăşurărilor la
cele exterioare

Verificarea solicitărilor mecanice

- Se calculează forţele electrodinamice (Fx şi Fy) care
acţionează asupra înfăşurărilor la scurtcircuit
- Curentul de şoc in cazul unui scurtcircuit brusc la bornele
secundare
- Verificarea la încovoiere a consolelor de strângere a jugurilor.
Consolele de strângere a jugurilor care sunt realizate din oţel
profilat, forma de U.

Console de presare a jugului

se folosesc trei transformatoare monofazate ale căror înfăşurări primare,

respectiv secundare, sunt legate în stea sau triunghi. In acest caz,
fiecare fază are miezul separat de acela al celorlalte faze.
- se utilizează pentru toate fazele un singur miez cu mai multe
coloane.
- Sub aspect matematic calculul TR admite mai multe soluţii, întrucât
numărul necunoscutelor este mai mare decât numărul ecuaţiilor
care leagă aceste necunoscute. Datorită acestui fapt, la calcularea
TR electric trebuie adoptate anumite valori iniţiale pentru unele
mărimi electromagnetice şi constructive, pe baza experienţei
acumulate la construcţia şi exploatarea transformatoarelor deja
existente. Având în vedere acest aspect, la proiectarea unui TR se
obţin, de obicei, câteva variante de calcul ale acestuia, dintre care
se alege cea mai convenabilă
14
 Capitolul 4. TRASAREA
CARACTERISTICILOR DE
FUNCŢIONARE
ALE TRANSFORMATORULUI
Caracteristica variatiei tensiunii secundare in functie de valoarea relative
a curentului cand tensiunea primara si factorul de putere al sarcini sunt
constante numita si caracteristica de sarcina a transformatorului
electric.

ur (%)  f ( I 2 / I 2 n )
se trasează pentru cos2 = 0.85 inductiv şi
cos2 = 0.85 capacitiv

cos 2 = 0.85 inductiv cos 2 = 0.85

capacitiv

Caracterictica externa, ur (%) = f() pentru doua situatii: cos2 =

0.85 inductiv si cos2=0.85 capacitiv

15
 cos 2 = 0.85 inductiv cos 2 = 0.85 capacitiv

Caracteristica randamentului

Aceasta se determină in funcţie de factorul de incărcare al

transformatorului la tensiunea primară constantă (U1 = ct.) şi
factorul de putere secundar constant (cos 2 = ct.)
P2
 
P2   2 PW  PF
PF - pierderile in fier
PW - pierderile in înfăşurări la sarcina nominală

16
 Capitolul 5. ANALIZA REGIMURILOR
SPECIALE
Cuplarea la reţea a transformatorului electric in gol
Dupa calcularea fluxului MM care apare in regimul de conectare
in gol, a valorilor maxime ale inducţiilor in coloană şi jug, etc. se
calculează reluctanţele circuitului magnetic al transformatorului
Circuitul magnetic al transformatorului, echivalat cu un
circuit format din rezistenţe, este cel prezentat in figura alaturata.
Fluxul fascicular total are doua componenete, una periodica si
una aperiodica.

Fluxul fascicular total are doua componenete, una periodica si

   a   ap
una aperiodica.

17
 CAPITOLUL 6. INTREŢINEREA,
REPARAREA ŞI ÎNCERCAREA
TRANSFORMATORULUI DUPĂ
REPARAŢIE

Intreţinerea transformatoarelor are in vedere urmatoarele

aspecte:
• starea cuvei
• starea radiatoarelor
• starea conservatorului de ulei
• starea expandorului
• starea capacului
• starea bornelor
• starea instalaţiei de răcire
• starea aparatelor de pe transformator
• starea circuitelor secundare
• starea dispozitivului de acţionare a comutatorului
Repararea transformatoarelor
Repararea transformatoarelor se efectuează numai după
retragerea lor din exploatare, în baza foii de manevră, de către
personalul de exploatare al staţiei sau al postului respectiv.
Procesul tehnologic al reparării transformatorului cuprinde
următoarele faze importante:
• izolarea electrică a transformatorului de restul instalaţiei
• desfacerea legăturilor electrice de la borne
• deplasarea transformatorului din boxă sau celulă la
atelierul de reparaţii
• demontarea transformatorului
• repararea părţilor componente defecte
• remontarea transformatorului
• incercări
• reinstalarea transformatorului în boxă sau în celulă
• refacerea legăturilor la instalaţia electrică
• ridicarea izolării
După curăţirea miezului magnetic, se efectuează un control
minuţios al tolelor din coloane şi jug, privind starea lor, cât şi
starea izolaţiei acestora.
Dacă la verificarea directă a stării tolelor şi a izolaţiei lor nu se
constată urme de incendiu sau scurcircuite locale, trebuie să se
efectueze încercari speciale.

18
 Pentru precizarea stării izolaţiei între tole se efectuează
următoarele încercări:
• măsurarea pierderilor în gol
• măsurarea tensiunii între marginale şi pachetele miezului
magnetic
• măsurarea rezistenţei în c.c. a izolaţiei între tolele
diferitelor pachete.
Infăşurările suferă deteriorări ale conductorului, desfaceri de pe
bobină, întreruperi sau contacte între diversele spire ale
înfăşurării, alterarea izolaţiei până la arderea ei, etc.
Pentru remedieri, înfăşurările transformatorului sunt supuse unei
tehnologii de reparaţie care constă în:
• scoaterea înfăşurărilor de pe miezul magnetic
• scoaterea izolaţiei de pe conductor, îndepărtarea
porţiunilor deteriorate de conductor şi lipirea capetelor
• reizolarea conductorului vechi
• rebobinarea înfăşurărilor
• uscarea, presarea, impregnarea şi coacerea înfăşurărilor
• remontarea înfăşurărilor pe coloanele miezului magnetic.
reparare Incercările transformatorului după
• măsurarea rezistenţei de izolaţie a înfăşurărilor
• verificarea raportului de transformare
• verificarea grupei de conexiuni a înfăşurărilor
• verificarea rigidităţii dielectrice a izolaţiei la frecvenţa
industrială
• încercarea de scurtcircuit
• încercarea de mers în gol
• măsurarea rezistenţelor înfăşurărilor în c.c.
• măsurarea unghiului de pierderi dielectrice a înfăşurărilor
şi bornelor

EXPLOATAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE

1.1 GENERALITĂŢI
În activitatea de exploatare se disting două aspecte diferite:
- operaţiile si manevrele ce se execută prin punerea sau
scoaterea din funcţiune a transformatoarelor;
- supravegherea funcţionării transformatoarelor.
La punerea în funcţiune a transformatoarelor se vor respecta
etapele procesului de montare: montarea căruciorului; montarea
radiatoarelor; montarea conservatorului şi accesoriilor; montarea
izolatoarelor; montarea accesoriilor de pe cuva şi capac;
montarea circuitelor auxiliare de protecţie şi măsurare; umplerea
cu ulei.
După montare se fac o serie de încercări si verificări , iar dacă se
cuplează în paralel două trafo se respectă condiţiile de cuplare în

19
paralel.
La executarea manevrelor de cuplare sau decuplare trebuie
respectate următoarele reguli:
- scoaterea de sub tensiune a trafo se face prin deschiderea mai
întâi a întreruptorului si apoi a separatorului iar la cuplare se face
invers;
- deconectarea trafo echipate cu întreruptoare în ambele circuite
se face mai întâi pe partea sarcinii apoi pe partea alimentarii, iar
conectarea în ordine inversă;
- în cazul în care nu este prevăzut întreruptor în circuitul primar,
mai întâi se deconectează secundarul după care se manevrează
separatorul din primar.
În timpul funcţionării, în exploatare, a trafo se efectuează
următoarele operaţii de supraveghere:
a). supravegherea curentă care se referă la gradul de încărcare;
tensiuni şi curenţi; sarcini active si reactive; frecvenţa;
temperaturi; relee de protecţie şi semnalizare; citirea
instrumentelor de măsură;
b). supravegherea periodică prin examinare vizuală se referă la
starea cuvelor si a elementelor de circulaţie a uleiului; starea
uleiului şi a nivelului; starea silicagelului din filtrul de aer; starea
izolatoarelor, legăturilor la borne, zgomotelor.
La o verificare periodică se urmăreşte: curentul primar şi cel
secundar; tensiunea primară si cea secundară; temperatura
uleiului; etanşeitatea cuvei; starea izolatoarelor; nivelul şi
culoarea uleiului; funcţionarea releelor de protecţie; legătura la
priza de pământ; starea barelor şi cablurilor de legătură precum
şi a celorlalte legături electrice aferente transformatorului.
Personalul de exploatare urmăreşte executarea în termen a
tuturor probelor si verificărilor prevăzute de normative.
1.2. TRANSFORMATOARE DE PUTERE
Transformatoarele de putere coborâtoare din dotarea
consumatorului şi pe care acesta are dreptul sa le exploateze,
prezintă următoarele caracteristici:
- trifazate, cu doua înfăşurări, cu miez magnetic cu trei coloane;
- gama de puteri aparent nominale: S = 100 1600 kVA;
- grupele de conexiuni: Y – Z0 – 5; Y – Y0 - 12; ∆ - Y0 – 12;
- răcirea în ulei, naturală;
- reglajul tensiunii fără sarcină ±5%;
- gama de tensiuni de partea primară: 6 20 kV;
- tensiunea pe partea de joasă tensiune: 380/220 V;
- instalarea în boxele de transformator din postul de transformare
al consumatorului (PT);
- gama tensiunilor procentuale de scurtcircuit: 4 6%;
- gama curenţilor procentuali de mers în gol: 1.7 3.4%;
- gama pierderilor la mersul în gol: 480W 3500W;

20
- gama pierderilor la mersul în scurtcircuit: 2760 20200W.
a). Funcţionarea în paralel
În funcţie de puterea cerută de consumator, în postul de
transformare pot funcţiona în paralel mai multe transformatoare,
fie în mod permanent, fie în mod intermitent, cuplate la barele
colectoare prin dispozitivele de anclanşare automate a rezervei
(AAR) sau prin sistemul de reglaj automat al puterii transferate
(SRAP) în funcţie de curba de sarcină a consumatorului.

capitolul.7 PROTECTIA MUNCII

Protectia muncii este o problemă de stat si cuprinde ansamblul

normelor si regulilor de tehnică a securitătii si de igienă a muncii.
Acestea au ca scop asigurarea celor mai bune conditii de muncă,
prevenirea accidentelor si îmbolnăvirilor profesionale, reducerea
efortului fizic, precum si asigurarea unor condiţii speciale pentru
persoanele care muncesc în condiţii deosebite.
Asigurarea masurilor privind protecţia muncii se răsfrânge
asupra întregului proces de muncă, începând de la faza de
cercetare-proiectare până la executare şi
exploatare. Acţiunea de protecţie a muncii se
desfăsoară în trei directii principale: juridică,
tehnică si igienico-sanitară.
Masurile igienico-sanitare urmaresc scopul crearii
unor conditii de munca sanatoase si confortabile, precum si
protectia angajatilor de influenţa factorilor nocivi, capabili sa
produca boli profesionale, otraviri, intoxicaţii profesionale acute
etc.
Prin lege e stabilit ca protectia muncii face parte integranta din
procesul de munca si ca obligatia si raspunderea pentru
realizarea deplina
a masurilor de protectie a muncii o au
– potrivit atributiilor ce le revin – cei
care organizeaza, controleaza si conduc
procesul de munca, adica la locul de
munca, sefii sectiilor, sectoarelor,
atelierelor etc.
Măsurile principale de protecţie contra electrocutărilor
Măsurile principale pentru evitarea accidentelor prin
electrocutare sunt următoarele:
- partile metalice ale echipamentelor electrice aflate sub
tensiune în timpul lucrului să fie inaccesibile la o atingere
întâmplătoare, ceea ce se realizează prin izolări, carcasări,

21
îngrădiri, amplasări la înălţimi inaccesibile, blocări(protecţie prin
inaccesibilitate);
- folosirea tensiunilor reduse, maxim admisibile:
- izolarea de protecţie;
- separarea de protecţie;
- protecţie prin legare la pământ;
- protecţie prin legare la nul;
- deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni de
atingere periculoasă;
- deconectarea automată în cazul apariţiei unei scurgeri de
curent periculoasă;
- egalizarea potenţialelor;
- folosirea mijloacelor individuale de protecţie;
- organizarea corespunzătoare a lucrului.
Protecţia prin legare la pământ şi protecţia prin legare la nul
sunt principalele măsuri de protecţie contra electrocutării prin
atingere indirectă.
Pentru combaterea incendiilor la întreprinderea de confectii sunt
prevăzute următoarele măsuri:

Pentru combaterea incendiilor la întreprinderea de confectii sunt

prevăzute următoarele măsuri:
toti angajatii vor trece un curs de instruire speciala privind
protectia împotriva incendiilor, iar toate subdiviziunile
întreprinderii vor fi asigurate cu mijloace de propagandă si
agitatie cu privire la combaterea incendiilor;
- prin ordin vor fi numite persoane responsabile de securitatea
incendiara a sectoarelor, depozitelor si altor obiecte cu pericol
sporit de incendiu;
- întreprinderea va fi asigurata cu mijloace de stingere a
incendiilor si de comunicare rapida
despre incendiu. La toate obiectivele va fi
asigurat accesul automobilelor de pompieri,
care se vor mentine în ordine exemplară;
- toate utilajele vor fi mentinute în stare buna functionala, se vor
curati la timp, se vor regla si unge, pentru a preveni
supraîncalzirea lagarelor, arborilor si pieselor ce se află în

22
contact de frictiune, precum si formarea scânteilor, iar zonele si
agregatele ce se afla în miscare se vor proteja de nimerirea
obiectelor straine;
la sfârsitul zilei de munca responsabilii de securitatea
incendiara vor controla minutios toate locurile, mai cu seama
locurile cu iradieri calorice considerabile, vor deconecta
instalaţiile electrice si sistemul de iluminat, vor încuia usile sub
lacat.

Capitolul 8. BIBLIOGRAFIE

1.) MARIUS BABESCU - MAsINI ELECTRICE culegere de

probleme rezolvate, EDITURA TEHNICĂ BUCUREsTI – 1996
2.) E. Potolea Calculul regimurilor de funcționare ale
sistemelor electroenergetice Editura Tehnică, București
1977
3.) Internet

23