LICEUL TEHNOLOGIC SEBES

Str. Dorin Pavel nr. 2 , Sebeş Alba, 515800 MINISTERUL

Tel / fax 0258731010, EDUCAŢIEI SI
email grsc.sebes@mail .albanet.ro CERCETARII
www.ltsebes.ro
DOMENIUL DE PREGĂTIRE: ELECTOMECANICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ELECTROMECANIC UTILAJE ŞI INSTALAŢII
INDUSTRIALE

PROIECT
PENTRU OBȚINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONALĂ, NIVEL 3

INDRUMATOR PROIECT:
Prof. ing. Jumolea Alina CANDIDAT:

Cutean Nicolae Raul

Clasa P3C

=2021=

1
 TEMA PROIECTULUI:
Comanda unui cilindru
pneumatic cu dublu efect printr-
un distribuitor 5/2

Capitolul I DISTRIBUITOARE

1.1. Noţiuni generale

Distribuitoarele pneumatice au rolul funcţional de a dirija aerul comprimat pe anumite
trasee în funcţie de comenzile primite din exterior. în timpul lucrului, elementul mobil al

2
acestor echipamente ocupă un număr finit de poziţii stabile de funcţionare. în poziţiile
stabile de funcţionare între elementul mobil al distribuitorului şi corpul său se generează
secţiuni de curgere, de valoare zero sau egală cu secţiunea nominală, în acest fel
stabilindu-se sau întrerupându-se anumite circuite. Este de la sine înţeles că la orificiile de
ieşire ale unui asemenea echipament debitul poate avea numai două valori, zero sau
valoarea nominală.
Într-un sistem de acţionare distribuitorul poate fi distribuitor principal având rolul de a
realiza inversarea sensului de mişcare al organului de ieşire al motorului şi oprirea
acestuia şi distribuitor auxiliar pentru generarea unor semnale de comandă pneumatice;
din această categorie fac parte: butoanele pneumatice, limitatoarele de cursă şi
electrovalvele.
Din punct de vedere constructiv exista o mare varietate de asemenea echipamente, care se
diferenţiază prin:
■ tipul elementului mobil: sertar (cilindric, conic sau plan), supapă (plană, conică sau
sferică);
■ mişcarea elementului mobil: translaţie sau rotaţie;
■ numărul de poziţii stabile de funcţionare: doua, trei şi, mai rar, mai multe;
■ numărul de orificii: două, trei, patru, cinci şi, mai rar, mai multe;
■ tipul comenzii;
■ existenţa sau inexistenţa poziţiei preferenţiale.
Cele mai întâlnite construcţii sunt: cu sertar cilindric cu mişcare de
translaţie, cu supape şi cu supape şi membrane.

Fig.1.1

Indiferent de tipul constructiv - funcţional în structura unui distribuitor (fig.1.1) se pot

identifica două subansambluri:
■ Subansamblul de distribuţie format din corpul 1 (partea fixă), în care sunt
prelucrate orificiile de legătură (1), (2), (3), (4) şi (5), precum şi camere interioare
conectate la aceste orificii şi elementul de distribuţie 2 (sertar); în timpul
funcţionării elementul de distribuţie poate ocupa (în acest exemplu) două poziţii:
poziţia din figură, în care sub efectul arcului 6 sertarul se află în contact cu
suprafaţa frontală a capacului 4 şi poziţia comandată, în care sub efectul unei
forţe de acţionare sertarul se poziţionează în contact cu suprafaţa frontală a
capacului 3; pentru poziţia din figură a elementului mobil se realizează
conexiunile (l)-(2) şi (4)-(5), iar pentru cealaltă poziţie conexiunile (l)-(4) şi (2)-(3).
Etanşarea dintre corp şi sertar se face cu inelele nemetalice 5.
3
 Subansamblul de comandă, are rolul de a transforma semnalele de comandă
externe într-o forţă sub acţiunea căruia sertarul se va deplasa într-o nouă poziţie
stabilă de funcţionare. Comanda poate fi realizată în mod direct de către
operatorul uman folosind butonul 7 (fig.1.1), mecanic de către un element mobil
aparţinând sistemului cum ar fi o rolă (fig.1.2.a), cu semnale electrice prin
intermediul unui electromagnet (solenoid) (fig.1.2.b), sau semnale pneumatice
(fig.1.3.).

Fig.1.2 Fig.1.3

Capitolul II Simboluri utilizate în reprezentarea distribuitoarelor

După mişcarea sertarului care creează distribuţia sunt:

■ distribuitoare cu sertar rectiliniu: cilindric, plan şi cu supape ;
■ distribuitoare cu sertar rotativ: plan şi conic.
În figura 2.1 este reprezentat simbolul unui distribuitor tip 3/2 cu
acţionare prin solenoid şi revenire la poziţia iniţială (resetare) cu arc.

Fig. 2.1

4
 Fig. 2.12

Simbolistica unui solenoid cuprinde :

■ numărul de poziţii;
■ numărul de căi pentru distribuţia aerului;
■ notaţiile căilor de distribuţie (racorduri sau orificii);
■ modul de acţionare a distribuitorului. Cifrele din fracţie reprezintă numărul de căi
şi numărul de poziţii ale distribuitorului. Căile de distribuţie sunt numerotate cu
cifre arabe (fig.2.12.a) sau litere şi cifre (fig.2.1 .b). Căile sunt reprezentate în afara
casetei şi sunt prezentate pentru starea iniţială a distribuitorului (starea
necomandată) (fig. 2.12). Literele şi numerele folosite au semnificaţiile din tabelele
2.1 şi 2.2.

Tabel 2.1 Notaţie Notaţie literală pentru

numerică distribuitoare
2/2 şi 3/2 4/2 şi 5/2 5/2 şi 5/3
1 P P P
2 A B B
3 R R S
4 - A A
5 - - R
10 Z - -
12 Z Y Y
14 - Z Z

Tabel 2.2 Notaţie literală Notaţie numerică Semnificaţia căilor de

legătură (racorduri)
5
A,B,C 2, 4,6 Legătura la consumatori
(supape, cillindrii,
distribuitoare
P 1 Legătura la sursa de aer
R, S,T 3,5,7 Legătura la orificiile de
drenaj, sau de ventilaţie
X, Y,Z 12, 14 Legătura la comanda
pneumatică (pilotare)
U*) 10 Legătura la comanda de
resetare
81,91 Legătura de comandă auxiliară
82, 84 Legătura de ventilarea a piloţilor

În figura 2.12 sunt prezentate notaţiile căilor la distribuitoarele cu: a-trei căi; b -
patru căi ; c - cinci căi de legătură. Una din căi este legată la sursa de aer comprimat
P(l), iar celelalte sunt pentru distribuţia aerului spre diverse căi (conducte) care duc la alte
organele de lucru, sau ieşirea aerului în atmosferă R(3). Căile de distribuţie pare sunt
notate în partea superioară a simbolului, iar cele impare sunt notate în partea inferioară a
simbolului (fig. 4.12). Majoritatea distribuitoarelor au două poziţii, dar sunt şi
distribuitoare cu trei poziţii.
Numărul de poziţii ale unui distribuitor, (două sau trei) pot fi recunoscute după numărul
de pătrate pe care le conţine simbolul distribuitorului.
Distribuitorul din figura 2.1.a. are două poziţii, iar cel din figura 2.l.b. are
trei poziţii. Starea racordurilor pentru cele două poziţii extreme şi pentru
poziţia din mijloc (la distribuitoarele 4/3 şi 5/3) sunt diverse după cum sunt
reprezentate în tabelul 2.4.

Tabelul 2.4

6
7
Simbolurile pentru tipurile de distribuitoare în funcţie de numărul de căi şi de
poziţii sunt prezentate în figura 2.13: a-distribuitor 2/2 normal închis; b -
distribuitor 2/2 normal deschis; c - distribuitor 3/2 normal închis; d - distribuitor
3/2- normal deschis; e-distribuitor
4/2; f - distribuitor 5/2; g - distribuitor 4/3 cu racordul P conectat la consumatori
(cu centru flotant); h - distribuitor 4/3; i - distribuitor 4/3 cu centrul închis; j -
distribuitor 4/3 cu centrul ventilat; k - distribuitor 4/3- cu racordul P ventilat; 1-
distribuitor 5/3- cu centrul închis.

Fig.
2.13

Capitolul III Distribuitoare cu cinci căi

În figura 3.1 este reprezentat un distribuitor tip 5/2 bistabil comandat direct
pneumatică, având componentele: 1, 2, 3, 4, 5 orificii, 6 - sertar rectiliniu cilindric,
12, 14 - orificii pentru comanda pistonului. Din simbolul distribuitorului se constată
că sunt cinci căi şi două poziţii. Sertarul 6, este comandat cu aer prin legăturile
12 sau 14. în fig. 3.1.a sertarul este împins spre stânga datorită presiunii din
racordul 14.
8
 Fig.
3.1

În acest timp racordul 12 este ventilat (conectat la atmosferă) pentru a nu apare

o forţă de presiune care să se opună deplasării sertarului. în această poziţie
legăturile se fac între căile 1-4 şi 2-3. Se observă că nu există resorturi, deci în
lipsa unui semnal de presiune pe căile de comandă 12 sau 14 face ca
distribuitorul să stea în poziţia extremă, chiar şi după încetarea comenzii (este
bistabil sau cu memorie).
Aplicarea unui impuls de presiune pe orificiul 14, după ce orificiul 12 a fost
ventilat, determină comutarea distribuitorului pe a doua poziţie (fig.4.24.b), unde
legăturile se fac între căile 1-2 şi 4-5.
Observaţie. Pentru comanda distribuitorului este suficient un impuls de
presiune şi nu o presiune continuă.

În figura 3.2 este reprezentat un distribuitor tip 5/2 bistabil cu comandă

pneumatică şi posibilitatea comenzii manuale având componentele: 1, 2, 3, 4, 5
orificii; 6, 7 - buton de comandă; 8 - tija sertarelor; 9, 10-sertare; 12, 14 - orificii
pentru comanda pistonului. Din simbolul distribuitorului se constată că sunt cinci
căi şi două poziţii. Funcţionarea este identică cu distribuitorul din fig. 3.1 descris
anterior, comanda însă se poate da şi manual prin butoanele 6 sau 7.

Fig.3.2

9
Fig.3.3

În fig. 3.2 este reprezentat un distribuitor tip 5/2 monostabil, comandat

pneumatic, şi manual. La distribuitoarele prezentate anterior, etanşările dintre
parte mobilă şi cea fixă se fac cu garnituri, la acest distribuitor etanşările se fac cu
membrane elastice, care pot fi metalice sau din elastomeri.
În fig. 3.2.a distribuitorul este neacţionat, legăturile între căi sunt: 1-2 şi 4-5. Calea
3 este izolată faţă de atmosferă datorită membranei 10, care este presată pe
scaunul ei de către resortul 11.
Când se dă comanda de presiune prin orificiul 12, (fig. 3.2.b) membrana 6 este
presată şi împinge sertarul 8 către stânga, comprimând resortul 11. Elementul de
etanşare 9 se deplasează odată cu sertarul şi se sprijină pe scaunul din stânga,
izolând orificiul 1 faţă de elementul pneumatic legat la calea 2 şi se conectează la
elementul pneumatic legat la calea 4. în acelaşi timp membrana 7 este lipită de
scaun, izolând calea 4 faţă de calea 5. Când încetează acţiunea de comandă,
resortul 11 readuce sertarul şi elementele elastice la poziţia iniţială, legăturile fiind
cele din figura 3.2.a.

10
Bibliografie
1. Avram, M., Acţionari hidraulice şi pneumatice, Editura Universitară,
Bucureşti, 2005
2. Patrubăny, M., Totul despre microprocesorul Z80, Editura Tehnică,
1989
3. Stan, S., Frandoş, S., Pneumatică aplicată, S.C. Festo SRL Bucureşti,
2000
4. Cristea, Gh., Ardelean, I., Elemente fundamentale de fizică, Editura
Dacia, 1980

11