ee
we
Scheletul
GD erticuiata gatutus
seapua (omeplay
Cl stent
(Bleceas
Cl canine conse
consti totanti
TZ osuttias
(9) artcutotia gotsuiui
GY temur
(2 route (pate)
tide
El peronen (twig)
‘ticulatia glezner
Gi eranis
(co maxiar
mandibuia
vertebre cervical
2a) ctaviouta
[2a] artculasie umrutui
bumerus
{i verebetorcice (ere)
[2a] vertebre tombaro
BB) ertouieia cotuiui
BB) radue
FE when (tito)
2a] artcutata pumnutal
‘60 carpione
[39] case metacarpione
FB tatango
GB] ertculeya gonunchisus
(3S) astragat (talus)
(A) case tarsione
(35) caso metetersiene
felange 4
OSTEOLOGIE $1 ARTROLOGIE
SISTEMUL OSOs
© Reamintiti-vd ce cunoastefi despre sistemtl:
barile: co organe formeaza: aparatul locomotor;
de oase exisia, ‘i
isparrdet da intre~
etn tae
Oascle sint piese dure, solide, zezistente sé intr-o. oarecare misurk $i
lasti prin articulafiile-dintre ele-formeazx schelelul, partea pasivi
comotor. Dupi forma lor oasele sint clasificate in trei categorii,
in schema urmitoare:
Forma. otscoe | Exempto
1 beng |
predomini lungimea | tomar, tibie, bulk, humeros, ink
2 tate |
onal, omoplat, par
ertebre, carplene, tarsiene
ingi aceste trei categorii de oase mentionim oasele pneumatic,
foselor nazale. Exist si oase, ca de exemplu rotula, care se
ea unui tendon.
Qs spongios
inepitize
Ze cano! medutar
(central)
Periost
aielor longi tn. con.
tru se giseste canalul: central care -adiposteste
Iniduvd csoash, tnebnjuiat de 0 nk de jou
‘060s compact. Tn aféra tesulGlid oss compact
Maduvé oscase
Tesut osos
compact
Fig 25. Soctlane pela of tong,
tefacerea Fesutul
Petiostul este
1% de fesut compa
‘nu au. canal central,
diduva : ropie, galbend $i cenwsie, cuenoscute
de: ostedgenesd,
fibros a1 embrionulul
Aiesvoliutend 91st lor au loe pri
tilaginos si. conju:
veda edad tletve
a — fara de osificare primard, in'care predomind procesele cons
ieee ees Gln: eee
lor bolfii cutiel eran
realizeazi $i erester
miembrand conjunct 1
{ese ae ado formind feccule. Onion seeetad de osteblateinglobeard vos de
shige
Substenpa
950088 fun-
damentats
Osteodiost
Celulé can ~
hanctivs
izarea oseinel sub actiuinea unor enzime se for-
icarea iradiazi de la centru la periferie, repetin:
Prin fuzionarea tuturor ¢entrelor de osifi-
- fare se formeaza osul definitiv (fig, 26).
ig. 27. Ositicare encondeatt,
46
Osificarea enco
si oaselor bazei crani
cresterea in I
tn mod
{ntti fn diafize
primitica. Int
la di nastere oaselor membrelor, oaselor scurte
prin acest tip de osificare se realizeazt
Jul cartilajului de crestere (lig. 27).
os lung apar puncte de osificare, mai
or sin epifize. Aceste puncte se de de tiie
rimi etapa, celulele carti
Loma'de os
‘compact sub-
penostic
Zona de distrugere
entra formared
eanaltu central
fa se impregneaza cu siruri cal
care formind {esutul osos primar. La
casele lungi, osteoblastele aduse: de
muguriiconjunetivo-vasculari distrug
‘osul primar si formeazi canalul me- Centra de ositicore
dular in centrul diafizei. MAduva din dietizard
interiorul canalului medular se for- 4
:
Yi ae
i Os compect
dup ce au Gentry de asiticore
ajans aproape de dimensiunile defini- prfizard] Carfloj articular
tive. Ramin, cartilaginoase doar carti-
fizoepifizare sa
crestere).. Celulele. acestor
rlifereaz’i numai spre
ind procesul de crestere tn lun.
gime a osului —cresterea in gtosime
este asigurati, de periostul osteogen.
Duph ce. procesul de crestere a
fincétat, “epifizele rimin acoperite cu (44
un strat subfire de cartilajhialin, nu- evar
ere
je se sikleard la diafize. Panctele de osificare secundara apar mai ti
in diferite regiuni ale osului, determinnd formarea de apofize, tuberoz
fete articulare.
‘Osteogeneza este un proces general al organismului. Ea se face sub
influenta unor enzime cu rol de cal
a unor hormont (hipotizari,
metabolici.
COMPOZITIA CHIMICA A OASELOR
Substanta fundamental’ a fesutului osos — oseina —
cu sdruri minerate sub forma de ristale de fosfat t
forte fine de carbonat de magnezin si carbonat de sodiu fo
complex. Tonii din compozitia fosfatului tricalc
separa ugor, ceea ce favorizeaz’ procesele de res
rilor.
+ ROLUL OASELOR IN ORGANISM
determina forma corpului, constituind,
suprtul pirjlor mol: sehen
ide protectie pentru adipostirea unor
crnniand miduva pints 0 cloana ver
pliminii in cutia toracie’. Miduva rosie din
S-ar putea să vă placă și
- 9 Politraumatisme Si Asistenta CalamitatiDocument33 pagini9 Politraumatisme Si Asistenta CalamitatiGina ThiraÎncă nu există evaluări
- II. Plan de Ingrijire + EPS: Clasificare FracturaDocument4 paginiII. Plan de Ingrijire + EPS: Clasificare FracturaGina ThiraÎncă nu există evaluări
- Injectia SubcutanataDocument1 paginăInjectia SubcutanataGina ThiraÎncă nu există evaluări
- Injectia IntravenoasavDocument2 paginiInjectia IntravenoasavGina ThiraÎncă nu există evaluări
