Sunteți pe pagina 1din 24

Life is really simple, but we insist on making it complicated...

"

Eu pot, eu pot, eu pot, eu pot, eu trebuie sa pot, repetati asta la infinit si vei putea.
Fiecare gand negativ trebuie contracarat cu unul pozitiv. Cand nu ai ganduri negative incearca sa aia ganduri pozitive. Ajuta crede-ma. Trebuie sa iti zici tot timpul in gand sau tare: EU POT, si vei putea. E vorba de subconstient aici, daca ii tot repeti o chestie ajunge sa o creada si atunci va actiona in consecinta: adica chiar vei avea incredere in fortele proprii si vei reusi ceea ce doresti. La fel se intampla si cu gandurile negative, de aceea trebuie contracarate cu un gtand pozitiv imediat ce gandul negativ apare. Ce mai poti sa faci: lucruri care iti plac si miscare. Miscare elibereaza in sange un hormon numit endorfina care e responsabil de starea de bine, asa se explica de ce te simti atat de bine dupa miscare E foarte bun sfatul kileritzei. Si dupa numele pe care il are mai detine un secret si anume trebuie cumva sa te amuzi din cand in cand, sa te rasfeti, sa faci haz de necaz, sa te iei un pic peste picior. Dar in sensul bun. Cand gandesc negativ despre mine imi zic- iar incepi, drama-queen? :) Cauta sa te uiti la comedii sanatoase, sa razi cu cei dragi si nu uita miscarea! Si cel mai important e sa nu te condamni tu daca ai esecuri. Si incearca sa te bucuri chiar si de cel mai mic lucru: de mirosul, culoarea unei flori sau absolut orice :). Face bine. Si sa razi cat mai mult posibil. Eu de exemplu daca cineva e suparat incerc sa-l fac sa rada. Si la fel imi fac si mie prietenii si atunci ti se pare totul putin mai roz :) eu as zice altfel...cand ajungi fata in fata cu o situatie dificila si ai impresia ca pierzi, zici in gandul tau "Ma doare-n pula" sau "Bag pula", dar sa crezi asa tare incat sa ti se citeasca pe fata. Cred cu tarie ca sansele de a trece cu bine ajung la 75%.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

Trezeste-te cu 15 minute mai devreme. Pregateste-te de seara pentru dimineata. Evita hainele mulate, stramte. Evita sa te ajuti de medicamente sau energizante. Stabileste-ti intalnirile dinainte Nu te baza pe memorie noteaza-ti Ai grija de sanatatea ta Fa mai multe copii de chei Invata sa spui nu Stabileste-ti prioritatile Evita persoanele negative Foloseste-ti timpul in mod intelept Stabileste ore clare de masa Fa intotdeauna copii dupa documentele importante Anticipeaza-ti nevoile Repara tot ceea ce nu functioneaza cum trebuie Cere ajutor pentru indeplinirea sarcinilor care nu iti plac

18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57.

Fractioneaza sarcinile de mari dimensiuni pe pasi usor de realizat Priveste problemele ca provocari Priveste provocarile diferit Pune-ti ordine in viata personala Zambeste Fii pregatit pentru ploaie Alinta un copilas Joaca-te cu un catel sau o pisica prietenoasa Fii pregatit sa nu ai toate raspunsurile Cauta o captuseala argintie Spune ceva dragut cuiva Invata un copil sa inalte un zmeu plimba-te prin ploaie Programeaza ore de joaca in fiecare zi Fa o baie cu spuma Fii atent cu deciziile pe care le iei Crede in tine Nu iti mai spune lucruri negative Vizualizeaza-te castigand Dezvolta-ti sensul umorului Nu merge pe principiul ca maine va fii mai bine Stabileste-ti obiective Danseaza Saluta o persoana pe care nu o cunosti Imbratiseaza-ti un prieten Priveste stelele Invata sa respire rar Invata sa fluieri Citeste o poezie Asculta muzica simfonica Du-te la un spectacol de balet Citeste o carte ghemuit in pat Fa un lucru nou Dezvata-te de un obicei prost Cumpara-ti o floare Fa-ti timp sa mirosi florile Gaseste-ti spijin in cei de langa tine Roaga pe cineva sa fie partenerul tau de destresare Rezolva azi Incearca sa fii vessel si optimist

58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97.

Pune siguranta pe primul plan Fa totul cu moderatie Fii atent cu felul in care arati Tinteste catre excelenta ci nu catre perfectiune Impinge-ti limitele cate putin in fiecare zi Priveste o opera de arta Murmura un cantec Mentine-ti greutatea Planteaza un copac Hraneste pasarelele Demonstreaza-ti abilitatile cand lucrezi sub presiune Ridica-te si fa putina miscare Fa-ti intotdeauna un plan B Invata un cantecel nou Invata un banc Fii responsabil pentru sentimentele tale Invata sa iti accepti nevoile Incearca se devii un ascultator mai bun Cunoaste-ti limitele si imparaseste-le si celor din jur Ureaza-i cuiva o zii frumoasa Fa un avion de hartie Fa miscare in fiecare zi Invata cuvintele unui cantec Du-te la munca mai devreme Joaca-te de-a mama si de-a tata cu un copil Reorganizeaza-ti dulapul de haine Du-te la un picnic Mergi la munca pe un drum diferit Cere voie sa pleci de la munca mai devreme Schimba odorizantul de masina Uita-te la un film si mananca floricele Scrie-i unui prieten de departe Du-te la un meci si fa galerie Prepara cina si mananca la lumina lumanarilor Recunoaste importanta iubirii neconditionate Aminteste-ti ca stresul este o atitudine Tine un jurnal Invata sa zambesti larg Aminteste-ti ca intotdeauna ai de ales Formeaza-ti o retea de prieteni, locuri si lucruri care sa iti ofere sprijin

98. Nu mai incerca sa schimbi oamenii din jur 99. Ai grija sa dormi destul 100.Vorbeste mai putin si asculta mai mult 101.Lauda-i pe altii de cate ori ai ocazia
Ce s-a intamplat cu zambetele? Unde au disparut? Oamenii au uitat sa fie fericiti si se pierd in secundele care alearga din ce in ce mai repede prin viata lor. Uita de frumusetea lui aici si acum. Unde ne grabim? Catre ce alergam in fiecare zi? Ce cautam si de ce? Filosofie? Nici vorba! Erau doar gandurile mele dintr- o dimineata. Privesc in jur cu atentia incordata la maxim vreau sa prind din zbor orice suras si orice urma de fericire din coada vreunui ochi. Dupa mai multe incercari imi dau seama ca sunt singura. Astazi fericirea nu mi se arata din nici o parte. Toti ochii sunt opaci, precum geamurile cabinelor de dus. Nu se zareste nici o urma de lumina in spatele irisului obosit de atata cautare. Si ei cauta ceva... Dar intr-un final gasesc. Doi ochi mici si negri ma priveau dintr-un carucior. Sa fii avut maxim un anisor. Acolo am gasit luminita aceea de fericire care sclipea parca mai tare decat toate luminile din jur. S-a uitat la mine si a inceput sa rada apoi a intins mainile. Voia sa ma apropii. Era fericit si se vedea. Inocenta lui mi-a raspuns la intrebari. Am aflat ca zambetele au disparut in momentul cand oamenii au uitat sa fie copii. Atunci cand sufletul lor si-a pierdut inocenta, intreaga viata a devenit doar un sir lung de probleme. Undeva in subconstient toti stiu ca ceva nu este in regula, ca nu asa trebuie sa fie viata. Trebuie sa aiba un sens totul... dar pare atat de ascuns si inaccesibil, incat multi au renuntat sa mai caute si se invart in cerc, se pierd in goana zilnica a timpului.. Si de aici isi intra in drepturi principiul cauza- efect. Lumina si zambetul dispar, se instaleaza nemultumirea si frustrarea. Sa te intorci dintr-o data la sufletul de copil nu este foarte usor. Dar atunci cand exista vointa, cand esti hotarat si spui ASTAZI vreau sa schimb ceva!, atunci poti sa incepi prin a fi optimist. Gandurile noastre sunt cele care ne scriu destinul. Numai gandind pozitiv putem sa sa eliminam lipsa binelui. Fericirea nu vine daca nu este chemata. Trebuie sa ne dorim sa avem si sa fim. Trebuie sa stim sa dorim cu adevarat. Priviti diminetile cum vin peste munti, priviti soarele si stelele. Ganditi-va ca odata Cineva lea creeat pentru noi. Si in fata acestui dar, care este Lumea, toate problemele parca isi pierd din imprtanta. Respirati aerul rece si cand simtiti ca ajunge in plamani ganditi-va ca in el sta toata fericirea. Si simtiti-o in fiecare por Daca va infloreste un zambet pe buze inseamna ca este cu adevarat acolo. Si ca a fost intotdeauna. Amintiti-va sa zambiti chiar si celor care nu va zambesc. Pentru ca nimeni nu are mai multa nevoie de un zambet decat acela care nu mai stie sa zambeasca!

Se intampla ca pe parcursul vietii sa traversam perioade dificile care ne fac sa vedem viata nu chiar in culorile cele mai deschise. Atunci suntem tentati sa ne lasam prada gandurilor pesimiste. Si asta nu e bine deloc . Fiindca nu stiu cum si de ce, raul se propaga mai repede decat binele. Imediat ce gandurile rele apar, ar trebui oprite.Fiindca odata instalate, se inmultesc, isi fac loc, se atrag unele pe altele si este foarte greu sa le inlaturi. Cand traversam o asemenea perioada care se tot prelungea de ceva vreme, nu mai stiu

daca mi-a spus cineva sau am citit pe undeva, ca seara inainte sa adorm sa ?refac? mental ziua care urma sa se incheie. Si am fost uluita!!! Fiindca ziua care se terminase in care eu ma simtisem extrem de nefericita avusese o gramada de lucuri bune pe care pur si simplu le ignorasem. Eram atat de obisnuita cu ele, incat uitasem sa fiu multumita ca le am, uitasem sa ma bucur de ele. Si m-am gandit ce stare de inconstienta trebuie sa fii avut, sa nu fii realizat ca, sigur, sunt momente in viata noastra lucrurile nu merg foarte lin dar nu merg toate lucrurile prost in acelasi timp si nu trebuie sa lasam ca ceva ce nu merge sa influenteze si celelalte sfere ale vietii noastre. Iar pentru lucrurile care nu merg intotdeauna, exista rezolvari. Trebuie aflate solutiile si trecut de la gandire la actiune. Imediat. In aceeasi ordine de idei, zilele trecute rasfoiam o revista care-mi spunea acelasi lucru: sa fac liste cu momentele in care am fost fericita anul asta, cu oamenii pe care ii iubesc, cu ce primesc din partea lor, cu ce ofer, lucruri bune care mi s-au intamplat in viata , persoane carora vreau sa le multumesc etc. si din nou m-am uimit: uit, trec zilele si uit de cate lucuri bune mi se intampla. Uit si fac aceeasi greseala: le iau ca si cum mi s-ar cuveni. Cand nu te nasti cu o natura optimista sau o natura care este jumatate optimista, jumatate pesimista, care nici asa nu e bine se pare, poti sa o dobandesti. Sa iei modele. Fiindca optimismul este molipsitor. De cate ori nu am stat in preajma unei persoane optimiste si ne-am incarcat de energie, ne-am simtit foarte bine? Si am copiat aproape fara sa vrem comportamentul ei, cel putin cand inca eram sub influenta ei? Si de fiecare data cand ceva nu mergea bine in viata noastra, mergeam spre persoana optimista sa ne incurajeze, sa ne incarce s.a.m.d.? Cred ca ar trebui vazute beneficiile optimismului ca sa ne dam seama de necesitatea iminenta a adoptarii lui ca mod de viata. Cand ne gandim la optimism, ne gandim ca la un mod de a gandi- de a vedea partea buna a lucrurilor. Care nu este complet daca nu i se adauga actiunea. Fiindca fara actiune ar fi vorba doar de gandire pozitiva. Care gandire pozitiva absoluta, idealismul, este irealist in timp ce optimismul este realist. Idealismul este o tendinta de a neglija realitatea. Si atunci avem nevoie si de gandirea negativa intrucat ne protejeaza si ne permite sa ramanem realisti. Nu putem sa ne uitam numai la fata pozitiva a lucrurilor, ignorand partea negativa. Este fals. Si neconform cu realitatea. Optimismul este alcatuit din realism si din speranta. In care exista prudenta si luciditate cu privire la obstacolele prin care are de trecut. Nu poti sa spui orbeste ca nu exista probleme, ca totul este foarte bine. Probleme vor fi intotdeauna dar ne putem adapta. Actionand, cu speranta ca lucrurile vor merge bine. In acelasi timp ne gandim cum putem ramane optimisti cand ne uitam la starea lumii? Cu razboaie, atentate, cutremure, boli incurabile, etc. Cum putem indura asemenea calamitati, pastrand o privire optimista asupra viitorului? Sa ne gandim ca maine va fi mai bine?

Si cu toate astea, cu totii am vazut persoane carora li se intamplasera lucruri foarte grave in viata, tragedii chiar, si care reuseau sa-si pastreze aceeasi privire optimista asupra vietii. Si ne-am intrebat cum pot? Pentru ca ei stiu ca optimismul nu tine de circumstante exterioare, de starea lumii, ci tine de interior, de capacitatea noastra de a percepe binele, de increderea in sine si de bucuria de a trai. O solutie ar fi de a incepe cautarea fericirii personale pentru a putea supravietui intr-o lume plina de probleme. Fiecare trebuie sa-si detecteze sursele de satisfactie ca sa le poata folosi si sa-si creeze lumea care ii corespunde. Acest optimism se hraneste cu ideea foarte simpla ca exista solutii la orice problema. Poate imperfecte. Dar exista. Bucuria de a trai nu se regaseste in realizarile marete, in posesiile materiale, ci este cea pe care o vedem in actele de toate zilele, in micile lucruri, in fericirile acelea prostesti de a te plimba pe strada aiurea, de a simti mirosurile pomilor infloriti sau a unei brutarii, de a te uita la un catel cum se joaca, la un copil, de a fii fizic langa oamenii pe care ii iubesti fara sa faci nimic special doar sa fii acolo? As putea sa scriu la infinit despre toate acele lucruri care ne aduc bucurie in viata, ne fac sa fim fericiti dar pe care nu stim sa le apreciem in momentul in care ni se intampla. Ce bine ar fi daca cel putin o data pe zi neam opri si am spune: ? Stop! Acum ma bucur, acum chiar sunt fericita!? Sa avem constiinta permanenta a lucrurilor care ni se intampla. Pacat ca la scoala, prin atatea lucruri pe care le invatam, nu invatam unul fundamental. Cum sa ne bucuram de viata. Prin constientizarea prezentului. Care asa cum ma gandesc mereu, este singurul care ne apartine. Viata trebuie luata in serios dar nu trebuie privita ca o drama dar nici ca un poem. Trebuie sa privim lucrurile la justa lor importanta: sa nu luam in serios pe cele care n-au importanta si nici sa ne batem capul pentru cele care nu merita. Si sa ne concentram asupra lucrurilor bune si frumoase pe care le avem in viata si nu asupra celor negative. Mi-a placut foarte mult un citat de al lui Shakespeare:?Unii se plang fiindca trandafirii au spini, eu multumesc cerului ca gasesc trandafiri pe spini ?.
Frumos, nu?

Optimismul http://www.artadeatrai.ro/arhiva/7/optimism.7.php

Irinel Bercea Toate articolele scrise de Irinel Bercea


Rezultatele de ultim or ale cercetrilor n domeniul psihologiei, arat c omul i poate transforma destul de repede "nfiarea" mental n bine, ntr-un interval de timp ce este cuprins ntre 6 i 12 sptmni. Gndul perseverent i stabil formeaz n minte obiceiul iar acest obicei se va manifesta drept calitate. Gndind n mod nobil, fiina n cauz dobndete treptat un caracter nobil, un aspect fizic mai armonios i

chiar un destin mai bun. Dr. Steven Greer, director al Royal Masden Hospital, este de prere c optimitii care nu accept fatalitatea i continu s-i pstreze un spirit benefic orientat, combativ, au mai multe anse de ameliorare sau chiar de vindecare pn i n lupta cu cancerul. Cercettori ai Universitii din Pennsylvania - S.U.A., au analizat cu atenie un grup de 120 brbai care suferiser un prim infarct. Opt ani mai trziu, un procent de 80 % din cei pesimiti decedaser n urma unui al doilea infarct, fa de numai 13% din cei optimiti. Vera Pfeiffer, psiholog, autoarea faimoasei lucrari "Strategies of Optimism", afirm c, dei este aproape evident pentru oricine c optimismul este benefic pentru sntate, fericire, putere de munc, succes i ncredere n sine, datorit nchistrii, egoismului i ineriei, oamenii "se tem ", n mod absurd, s fie optimiti. n multe cazuri, unii oameni au tendina s-i dezvolte o "filosofie" pesimist chiar i atunci cnd lucrurile le ies bine. Alii au oricum tendina de a fi impresionai considerabil mai mult de evenimentele neplcute, crendu-i astfel singuri tipare mentale negative care le vor produce, prin rezonan, i mai mult ru. nelepii afirm c, mai devreme sau mai trziu, ceea ce gndim, aceea devenim. Gndurile snt cele care ne formeaz viaa. Astzi sntem expresia gndurilor noastre trecute, iar mine vom fi expresia gndurilor pe care le manifestm astzi. Adoptnd o atitudine profund pozitiv a minii i o credin ferm, de nezdruncinat, c lucrurile evolueaz n bine, destinul nostru se transform radical, deoarece gndirea optimist determin n noi rezonane cu energii subtile benefice din macrocosmos, cu principiul Binelui universal. Optimismul reprezint o concepie conform creia realitatea este capabila sa ne orienteze ctre o continua perfecionare i fericire, lumea i omul progresnd continuu din punct de vedere spiritual i ndreptndu-se astfel spre un viitor mereu mai bun. Teoriile optimismului au fost promovate, de obicei, de fiinele umane pozitiv orientate care se aflau n ascensiune spiritual. Strns legate de teoriile progresului moral i spiritual, concepiile optimismului afirm c omul are posibilitatea de a se apropia de idealul binelui i dreptii, care, n cele din urm, vor nvinge rul i nedreptatea. Unele teorii idealiste recunosc, de asemenea, existena binelui i dreptii absolute, dar le consider numai de domeniul "lumii de apoi." Filosofii cretini din Evul Mediu, dei aveau convingerea c n cele din

urma rul este nlturat, considerau triumful binelui ca fiind posibil numai n "paradis", n viaa pmnteasc omul fiind destinat suferinelor pentru pcatele pe care le-a svrit. Un asemenea optimism este ns fals i echivalent pesimismului, ntruct se sprijin pe recunoaterea imposibilitii dezrdcinrii rului, a fatalitii nefericirii omului n viaa real. Continund tradiiile nelepilor Antichitii, care au promovat idei optimiste, aceste teorii au dobndit o mai larg recunoatere n concepiile gnditorilor Renaterii, precum i la unii dintre reprezentanii idealismului clasic german. n mod deosebit, optimismul a fost dezvoltat ca teorie filosofic n opera lui Leibniz, care considera lumea existent drept "cea mai bun dintre toate lumile posibile." Ipostaziind o stare de spirit, un postulat filosofic, optimismul ontologic concepe ntregul Univers ca pe o alctuire desvrit, sau ca o realitate ce tinde n mod natural spre desvrirea moral i spiritual. Optimismul reprezint o concepie despre via, bine, fericire, armonie, Dumnezeu care afirm posibilitatea desvririi spirituale a omului, atingerea fericirii, mbuntirea continu a condiiilor sale de via, progresul luntric psihic, mental i spiritual. Optimismul este i o trstura de caracter individual constnd n rezonana predominant cu energiile subtile, binefctoare, sublime din Macrocosmos i din predispoziia de a nelege lumea pe latura ei bun, de a prevedea i atepta numai binele, fericirea, iubirea, sntatea, armonia. Dei muli oameni posed un fel de "optimism pasiv", care i ajut s cread ntr-un happy-end pentru fiecare problem, adevraii optimiti snt destul de rari. Acetia snt, n general, oameni foarte puternici i de aciune, care privesc viaa ca pe o ntrecere ce trebuie ctigat. Deosebit de ncreztori n ei nii ct i n ceilali, ei privesc cel mai adesea fr fric viitorul i consider c merit ntotdeauna s fac toate eforturile care se impun pentru a-i atinge scopurile lor nobile. Omul cu adevrat optimist nu este un vistor pasiv, ci o fiinta angrenat activ att pentru idealul fericirii personale ct i a celor care aspira la aceasta. Consideraia pe care optimistul o are fa de fiina iubit i fa de realizrile acesteia este ntregit la el de atitudinea pozitiv fa de schimbri, care snt percepute empatic, cu o mare bucurie, ca nite minunate oportuniti pentru propria sa realizare. Principalul suport al oamenilor optimiti l reprezint "aspiraiile sau mentalizarile pozitive" pe care le au permanent fa de ei nii: acetia au tot timpul foarte clare n minte succesele repurtate anterior

i toate punctele lor bune, n timp ce eecurile i gafele snt considerabil minimalizate i trecute cu vederea; n acest mod ei nu genereaz absolut deloc fenomene de rezonan cu energii subtile negative, care le-ar putea eventual genera insuccesul. Mai important este faptul ca ei snt dispusi s se lase influenai n bine de laudele meritate ce vin de la ceilali i pot recepta cu luciditate i detaare criticile ndreptite sau rutacioase ce li se aduc, deoarece buna prere ce o au despre propria persoan se dovedete destul de robust pentru a rezista la opiniile adverse ale altora. A tri alturi de un optimist, care este mai mereu plin de umor i voie bun, este deosebit de plcut din cel puin dou motive: optimistul nu este suspicios, brfitor, rutcios, sentenios sau gelos; pe de alt parte, optimistul este pentru majoritatea fiinelor umane "contagios", astfel nct putem prelua prin empatie o parte din energia sa benefic, pentru a traversa cu mai mult uurin momentele dificile ale existenei noastre. Gndirea pozitiv, simul umorului, in de asemenea de o atitudine preponderent optimist Strduindu-ne s gndim pozitiv vom elimina tot ce este nefast n mintea noastr. O gndire optimist este aceea care se bazeaz foarte mult pe speran, ncredere sau credin. A avea permanent ncredere n reuita unei aciuni sau a alteia fr a pierde bunul sim, a gsi soluii acolo unde alii s-au resemnat, a avea curajul s strbai neprevzutul i s provoci la lupt misterul, nseamn c manifeti o gndire pozitiv. A vedea binele din orice lucru, a te opune rului din om, dar nu omului, a ti s transformi o nfrngere n victorie, a ti s pierzi atunci cnd eti nfrnt, toate acestea provin dintr-o gndire pozitiv. A nu te lamenta atunci cnd problemele devin mai dificile, a nu te resemna nicicnd, a cuta continuu s fii n slujba binelui universal, nseamn a folosi corect fora gndului tu. Atitudinea prin care omul evalueaz cam tot ceea ce exist n jurul su ca fiind pozitiv, avnd ntotdeauna o perspectiv de rezolvare eficient a oricrei situaii, exprim optimismul. Aceasta este una din preioasele chei ce ne deschid porile spre o via mai senin, mai fericit, iar experiena celor nelepi confirm faptul c optimismul poate fi " nvat". Iat n continuare apte modaliti simple de a deveni optimiti , de a ne transforma benefic atitudinea n faa vieii: 1. S urmrim permanent s nu ne facem griji inutile i s ne gsim

preocupri ct mai plcute i deconectante. Pesimitii irosesc o mare cantitate de energie emoional concentrnduse aproape obsesiv doar asupra problemelor i procednd astfel, ignor soluiile. Acetia au o predilecie surprinztoare ctre asumarea grijilor abstracte, sursa principal a depresiilor nervoase care se instaleaz ncetul cu ncetul. 2. S ncetm s ne autonvinuim atunci cnd, n realitate, o analiz realizat cu luciditate i bun sim arat c nu sntem deloc vinovai. Cu toii putem avea, n anumite situaii obiective, eecuri n via. Important este cum le interpretm, cci, dac o vom face n mod negativ sau prostesc, aceasta va declana ulterior n noi efecte nocive care se vor perpetua. Dac pesimitii snt cei care i asum n mod eronat ntreaga vin, optimitii caut s mpart n mod lucid i just responsabilitatea. 3. Nu trebuie s minimalizm niciodat succesele, orict de mici ar fi acestea. Contientizarea lucid i obiectiv a propriilor caliti i merite ct i ctigarea abilitii de a le manifesta plenar, sau de a le comunica eficient altora, ajut n mod hotrtor la dobndirea i consolidarea unei autoevaluari pozitive, binefctoare, creatoare. 4. Nicicnd s nu spunem: "niciodat", "imposibil". Tiparele profund negative de "gndire catastrofic" (mai ales n cazul unor aciuni n mod evident benefice) de genul: "niciodat nu voi fi capabil", "mi este imposibil", "aa ceva nu se poate", "niciodat nu reuesc", "eu nu am niciodat noroc", "nc nu snt pregtit", (toate acestea evident, n situaii banale, fireti ), snt un atribut al pesimismului. S le nlocuim deci, ncepnd prin a le diminua: "este periculos, dar snt pregtit", "exist totui anse", "pe cei curajoi i ajuta norocul", "ce va fi o s vd eu dup aceea", "ncercarea moarte n-are", "nu am nimic de pierdut dac ncerc acum", etc. 5. S fim consecveni i s nu renunm niciodat nainte de a fi atins obiectivul final Principala deosebire ntre pesimiti i optimiti este atitudinea cu totul diferit n calea dezamgirilor. Viaa nu ofer aproape niciodat garanii, ci doar posibiliti. Cel nzestrat cu nelepciune sau intuiie tie cum s foloseasc din plin, la momentul potrivit, posibilitile care apar. Muli se mpiedic de obstacole i renun la eforturile de a le depi pentru a-i atinge scopul.

Un optimist va reui ntodeauna s ajung la mal, n timp ce pesimistul este tentat s nu mai acioneze deloc i s renune n mijlocul lacului. 6. S folosim autosugestia Pentru a iei dintr-un circuit mental pesimist, se dovedete ntotdeauna extrem de util metoda Autosugestiei, care implic s mentalizm intens i s evocm adeseori anumite idei, aspiraii, gnduri, imagini creatore perfect adecvate, sau s repetm mental unele maxime sau comenzi dttoare de for, fraze ce au un sens benefic, pozitiv, de tipul : "Cu fiecare zi care trece devin tot mai bun n toate privinele". S urmrim s realizm aceasta cu perseveren i rezultatele nu vor nceta s apar. 7. S ntreinem i s amplificm manifestrile imaginative creatore sntoase i profund binefctoare. Nu este recomandabil s ajungem a visa permanent cu ochii deschii, dar este util s tim c imaginaia creatoare perfect controlat, poate fi utilizat n mod pozitiv. Este foarte bine s concepem scenarii ct mai amnunite i precise ce vor fi reluate de mai multe ori i proiecte vizualizate mental ca fiind ndeplinite, n vederea realizrii unui proiect sau pentru nfptuirea unei aspiraii benefice. Chiar dac aceasta nu va deveni imediat realitate, demersul n sine este un tonifiant psihic, care ne permite s intrm cu anticipaie n rezonan cu o anumit realitate, chiar atunci cnd fizic, nc nu am trit-o. De exemplu, putem s ne imaginm drept campioni la not, chiar dac nc nu tim s notm, dar ne dorim aceasta. Dac vom medita asupra curajului, vom deveni plini de curaj . Dac ne vom imagina c sntem puternici i sntoi, vom deveni puternici i sntoi. n mod similar vom proceda cu toate dorinele noastre nobile: voina, rbdarea, puritatea, buntatea, frumuseea, dragostea, fericirea. Iat deci apte metode simple cu ajutorul crora putem depi cu uurin blocajele pesimismului, pentru a ne construi mental o imagine benefic , ce ne va ajuta considerabil n mbuntirea strii noastre psihice i implicit, a vieii de zi cu zi. A fi optimist este i poate s fie o opiune pozitiv: imaginile pozitive, gndurile pozitive, gndurile i aspiratiile divine, sublime, favorizeaz triri pozitive cel puin n aceeai msur n care imaginile negative, gndurile, orientrile i mentalizrile malefice induc triri negative. DEPINDE DOAR DE NOI CEEA CE VOM ALEGE.

Gndete i nfptuiete

Pentru a supravieui, gndete altfel http://www.derlogea.ro/survival/extras_3_gandeste.html Supravieuirea nseamn: prevedere, pregtire, snge rece, voin, hotrre, ntrajutorare, dezinteres material. A fi prevztor i a te gndi la accidentele posibile nu nseamn s fii un pesimist fricos, descurajat sau nevricos, ci s-i uurezi viaa. Nu nseamn s te temi de orice, ci s controlezi evenimentele. Inseamn s poi distinge ntre preri i dovezi, ntre zvonuri i fapte; ntre gndirea (i aciunea) emoional, subiectiv, ilogic (bazat pe sentimente, instincte) i cea logic (bazat pe raiune). In zilele noastre oamenii civilizai devin din ce n ce mai sedentari, moi, lenei n folosirea muchilor proprii - pe care se bazeaz survivalul. Modul de via modern, cu sedentarismul su molipsitor, ne pregtete s devenim victime, nu supravieuitori. Din pcate, fr o sntate i o condiie fizic acceptabil, ansele de supravieuire n caz de accident n singurtate, natur sau pe lng cas - sunt considerabil mai mici. Condiiile de survival sunt prin definiie: neateptate, neobinuite, periculoase. In astfel de situaii grele nu mai avem la dispoziie ajutoarele i protezele pe care se bazeaz viaa noastr obinuit: electricitate, ap curgtoare, aragaz, haine, cas, scule, autobuz .a.m.d.. Nici sprijinul, de la sine neles (dar oare real?) al celorlali oameni: familie, prieteni, vecini, colegi, sindicat, poliie etc. Chiar aa: ia stai, oprete-te cteva clipe din citit i gndete-te puin: vei fi fr niciun ajutor. Ii dai seama? Ce te faci? Intr-o astfel de situaie nu dispui dect de: tine nsui (alctuit din oase, piele, pr, dini, unghii, saliv); - ceeace ai asupra ta (ghete, ciorapi, pantaloni, cama, rochie, ceas, poate bani, un pieptene etc); - ceeace te nconjoar (nisip, pietre, ap, copaci, beton, drmturi, baleg etc); - poate un mijloc de transport distrus (automobil, tren, avion etc). Plus capul, mintea ta cea mai important scul (dac tii s-o foloseti...). Sunt diverse preri asupra cantitii i felului de echipament sau pregtirilor necesare ca s scapi dintr-o situaie neobinuit sau o catastrof. In mod paradoxal, nu att muchii, rezistena fizic, priceperea, echipamentul conteaz; mai important este atitudinea mintal fa de situaia critic. Toi specialitii sunt de acord c atitudinea mintal adecvat, optimist - adic o gndire clar i voina de a scpa - este cel mai important factor (cam 90% din total!) pentru salvare. Din cauza atitudinii mentale diferite - unii scap i alii nu. La unii oameni voina de a tri este mai puternic dect la alii, dar ea poate fi ntrit prin colarizare (vezi # 20.3). Norocul l ajut pe cel pregtit. Atitudinea este mai important dect trecutul, educaia sau banii, dect

nereuitele sau succesele vechi, dect mprejurrile, opiniile sau faptele altora. In fiecare moment al vieii putem decide i alege o nou atitudine. Nu putem schimba nici trecutul, nici inevitabilul. Dar putem s ne schimbm atitudinea. Atitudinea mintal corespunztoare este: contient, activ, responsabil, preventiv, eficient, pozitiv, creativ. Fii atent! O condiie important pentru supravieuire este s-i dai seama de pericol. Adeseori oamenii nu neleg, nu sesizeaz c n aer plutete o ameninare iminent sau nu nc: nghe, viitur, secet, escrocherie, tlhrie, criz financiar, rzboi, invazie etc. Fii mereu atent la ce se ntmpl n jur, la ce faci sau vei face, fii contient de interaciunea celor cu care vii n contact, a mediului. De exemplu, un pescar a fost electrocutat cnd trecea cu undia pe umr sub o linie de nalt tensiune. Sau alte pericole: de ex. dup o cltorie lung cu avionul se poate muri pe loc, din cauza nrutirii circulaiei sngelui provocat de imobilitatea forat. Nu umbla cu capul n traist! Informeaz-te, nva i judec cu mintea ta (nu lua de bune judecile altora). Nu te baza pe minuni i nu te speria de umbre. Dac lucrurile merg bine prea mult vreme necazul e iminent! Aa e lumea, viaa: nu poate exista nici o fericire perpetu, nici o stare de nenorocire permanent. De aceea chinezii spun: cnd i merge bine fii atent; cnd i merge ru fii demn. Cci la ananghie unii oameni sunt dispui s-i vnd sufletul sau corpul (uneori chiar i numai pentru civa dolari), s fac orice compromis ca s supravieuiasc: ceresc, mint, fur, toarn, se prostituiaz, i chinuie pe alii .a.m.d. Fii activ! Atitudinea activ nseamn s vrei cu tot dinadinsul s scapi i s acionezi viguros n acest sens - spre deosebire de cea pasiv, n care stai i atepi sau s te scape altcineva, sau s vin moartea s te scape de chinuri. Nu te lsa dobort sau oprit de mprejurri, de situaie. Lupt, nu renuna. Vorba marelui explorator Nansen: ai reuit - continu; n-ai reuit continu! In funcie de comportamentul lor ntr-o situaie grea, oamenii se mpart n 3 categorii: unii se strduie i ncearc s rezolve problema, alii stau i analizeaz situia iar ceilali comenteaz, se minuneaz de cele ntmplate. Evident c numai prima categorie supravieuiete! Fii contient c mine va fi mai ru dac nu faci azi ceva. Nu te

speria de eecuri, ci de ansele pe care le pierzi dac nici mcar nu ncerci. Fii responsabil! Atitudinea responsabil nseamn s nu te ascunzi dup degete, ci s accepi c TU trebuie s faci treaba asta i chiar s-o faci. Pentru a scpa dintr-o situaie periculoas trebuie s acionezi. Acum, imediat, NU mai trziu. Totdeauna timpul nseamn bani (time is money) dar este i via. Primul ajutor trebuie s-l dai sau s i-l dai urgent, adeseori ntrzierea nseamn moarte. Intr-o situaie disperat timpul lucreaz mpotriva ta! Decizia de a aciona ntr-un anumit fel trebuie luat repede. Trebuie tiat n carne vie. Fii necrutor cu tine i cu ceilali. Nu poi face jumri fr s spargi oule! Cnd vrei s scurtezi coada unui cine, f-o odat i bine. Nu-l menajezi deloc dac din mil i-o tai cte puin n fiecare zi. Din pcate, deprinderea de a lua rapid decizii bune este o calitate rar, care se poate nv numai prin experien i antrenament specific. Responsabilitatea nseamn prevenire, adic s te pregteti i s nvei pentru a putea ndeplini sarcinile la care te angajezi, lund n consideraie i eecurile previzibile. S devii competent. S tii ce tii, ce poi i ce nu. Comunismul ne-a nvat s minim dar i mai ru: ne-a obinuit s ne autoamgim! Pentru vindecarea acestei boli sunt necesare acum mari eforturi. Nu te apuca de lucruri la care nu te pricepi. Nu te comporta astfel ca s-i pui pe alii n situaii periculoase (de ex. s se chinuie, s cheltuiasc pentru salvarea ta, dup ce ai fcut o prostie). In fond, cine i ce eti tu, de le ceri asta? Cunoate-i lungul nasului! E important i ce faci, dar, paradoxal - chiar mai important, i ceeace NU (apuci s) faci! Adic - nu-i pierde timpul, banii, resursele disponibile cu aciuni nechibzuite. Deci, gndete-te de dou (ba chiar de trei) ori nainte de a face ceva iremediabil - cum e de fapt orice face omul pe lumea asta; nicio situaie, oportunitate nu se mai repet identic! Responsabilitatea mai nseamn i s-i ajui pe cei din jur. Egoismul, fudulia, proasta cretere, chiulul, hoia, arogana, incompetena, neseriozitatea, lipsa de punctualitate i de cuvnt - nu aduc niciun folos, ba dimpotriv. O dovad printre altele: refuzul rilor civilizate de a ne accepta ara ca membr a Uniunii Europene. Motivul real nu este srcia, migraia ilegal, dosarele restante .a.m.d. - adic explicaiile cu care suntem aburii n mod politicos, oficial, ci lipsa de caracter i a celor 7 ani de acas, mrlnia, iresponsabilitatea prea multor conceteni de-ai notri (de la simpli copii pn la aduli, de la mturtori pn la personalul

ambasadelor). Acetia i privesc pe cei din jur, pe strini ori ca pe un gunoi, ori ca pe un fraier de jumulit. Sau vezi starea toaletelor publice de o parte i alta a graniei noastre vestice. Lucrurile merg pn acolo nct unii strini (nu ruvoitori), dup ce sunt necai de bdrnia sau hoia btinailor, ajung s spun despre Romnia: ce ar frumoas, pcat c e locuit! Vesticii au muncit mult i din greu pn s-i educe oamenii lor (de ex. Anglia secolului 19 era plin de ciungi cci hoilor li se tia mna stng). Nu le-a mai rmas chef s fac din nou aceiai treab pentru alii. Ei se ateapt ca fiecare ar candidat la aderarea european s-i rezolve singur problemele, prin propriile fore. Nu cerind sau vicrindu-se. Deci la treab! Dar f-o cu grij pentru propria ta purtare: dac te bagi printre porci (chiar ca s-i speli), nu se poate s nu te ating noroiul. Nu te lsa contaminat. Fii eficient! Atitudine eficient nseamn s acionezi urmrind rezultatele i termenele - nu s te agii i s lucrezi fr rost. De exemplu, chiar problema creterii productivitii n activitatea profesional de zi cu zi e pn la urm tot o form a luptei pentru supravieuire (de lung durat). Eficiena nseamn s faci un lucru: bine, complet; simplu, economicos, ieftin; s nu necesite remedieri, refaceri; s-l ncepi la timp i s-l sfreti la termen; fr s deranjezi pe alii. Nu te purta ca un amator, ci lucreaz ca un profesionist. Nu te complica americanii zic KISS, adic keep it simple, stupid. Orice faci f bine. Nu face lucrul de mntuial. Nu numai din cauz c lucrul bine fcut este mai profitabil i avantajos pe termen lung, ci i pentru efectul favorabil asupra grupului sau comunitii. Intr-o echip fiecare membru are de ndeplinit sarcini proprii, distincte i trebuie s le execute bine, eficient. Dac un singur om chiulete sau greete, ntreaga echip va funciona prost. Sau va pieri. Nu aciona la ntmplare: att nainte de a ntreprinde ceva (o cltorie etc) ct i dup un accident, f-i un plan de aciune, de via, de salvare. Un exemplu simplu n ora f-i nevoile fiziologice din timp, ntr-un loc amenajat; nu atepta s-i vin pofta cnd eti pe strad, n public i nu gseti unde. Asigur-i casa, viaa, bunurile. Inva o meserie nou, limbi strine, utilizarea calculatorului. Sau, renun la droguri: tutun, alcool, televizor .a.m.d.. F o facultate - nu numai pentru avantaje materiale, ci mai ales pentru suplimentul de antrenament mintal pe care-l impune. O gndire corect ia n consideraie consecinele fiecrei aciuni i alege un plan de lucru corespunztor, cu btaie mai lung. Exist planuri strategice (de lung durat de ex. ci copii s fac, cum o s pltesc ratele la cas, ce vreau s ajung peste 10 ani etc) i altele

tactice (de scurt durat - de ex. unde voi putea nopta, s rezerv din timp camera la hotel, cui m adresez n cazul c se stric maina .a.m.d.). Planurile tactice se nscriu n i se coordoneaz cu cele strategice. Atenie: un plan bun are i soluii de rezerv, pentru cazul c aciunea principal prevzut d gre. Un plan de viitor chiar slab sau prost e mult mai bun dect niciunul. Indiferent pentru ce perioad plnuieti, nu gndi n mic, cu btaie scurt, ci gndete global i acioneaz local. Ia exemplu dela campionii de ah: ei joac n perspectiv, prevd nu numai mutarea urmtoare a adversarului, ci pe a 5-a, 10-a, ba chiar i pe ultima, victoria. Sau inspir-te din modul cum fac ruii, sau chinezii, politica extern: la fel cum joac ah (respectiv go). Nu pentru mine, ci pentru secolul urmtor! Necesitatea gestionrii ct mai bune a crizelor sau propriei viei se poate vedea i din contra-exemplul soartei multor tercheaberchea din jur. Sau prostul management din economia de stat: n-or fi toi directorii notri veroi dar prea muli sunt precis incompeteni. Ins - nu te fixa (mintal) de un anumit plan, ideie, soluie. Supravieuirea necesit i flexibilitate capacitatea de a-i schimba la timp gndurile, meseria, locuina .a.m.d.. Adapteaz-te rapid situaiei. Nu poi schimba direcia vntului - dar poi s potriveti (repede!) pnzele corbiei. Gndete flexibil, fii gata s schimbi direcia, metoda dac se dovedete greit, ineficace. Nu se tie de unde sare iepurele. (Poate c acest sfat, principiu n-ar trebui evideniat romnilor; ei au din natere prea mult flexibilitate mintal i ar profita dac s-ar strdui s devin mai consecveni). Deci, nu te grbi s sari imediat dela o alternativ de salvare la alta, aparent mai atractiv; oarecare struin i consecven este necesar; uneori e chiar obligatorie. Cci tot lumea zice: cine alearg dup doi iepuri nu prinde nici unul. Cnd acionezi nu o face cu reinere, fr tragere de inim, cu team. Dup ce ai cntrit (iute!) toate informaiile i implicaiile, adversitatea, dumanul trebuie izbit cu hotrre i impetuozitate, folosind toate forele i mijloacele disponibile. Nu umbla cu jumti de msur c pierzi timpul (adic - via, bani). Ce-i mult nu-i sntos: e ru prea mult risip, dar tot ru e i prea mult economie. Trebuie evitate excesele - n orice sens. Incearc s pstrezi o bun cumpn ntre pri i tendine acea vestit aurea mediocritas (echilibrul de aur). Fii optimist! Atitudinea pozitiv nseamn s vezi i partea bun a situaiei, a lucrurilor (jumtatea plin a paharului), nu s te tot vicreti i s pui mereu rul nainte. Cci orice profeie, bun sau rea, odat fcut tinde s se ndeplineasc! Cel cu o gndire pozitiv, constructiv, nu st,

nu lncezete, nu ateapt, nu se vait, nu condamn - ci caut soluii, valorific puinele posibiliti existente (ns i pe unele care nu exist, dar apar din senin cnd este suficient preocupare cci aa e viaa) i lupt fr team cu adversitatea. Nu mai rspunde cu NU: nu pot, nu tiu, nu vreau, n-am timp etc. Zi mereu DA ideilor i propunerilor cinstite chiar dac asta te oblig s faci eforturi, caui soluii noi .a.m.d.. Ins nu da vrabia din mn pe cioara de pe gard. Cnd i-e greu, cere ajutor - nu te ruina. Ruineaz-te nainte de a face vreo prostie sau aciune necugetat. Din cauz c oamenii sunt n general binevoitori, cine cere nu piere. Dar nici nume bun n-are. In fond, de ce te-ar ajuta alii pe tine? Au i ei treburile, greutile lor. Ce merite ai tu ca s te ajute? Ce-ai fcut tu pentru ei? Frate frate, dar brnza e pe bani. Sarcina ta ca om este s nu devii un ceretor, o povar pentru alii, ba chiar s dai i o mn de ajutor altor oameni mai slabi, copii, btrni, nevoiai, sau unora care n-au habar, sau n-au citit o carte despre supravieuire. Ajut, f binele n jurul tu - i lumea va deveni mai bun - chiar pentru tine. Dar una e s ajui un accidentat care se lupt s supravieuiasc i altceva e s dai de poman unui milog, care nu face nimic ca s scape din situaia grea n care se afl (i n care a ajuns, de cele mai multe ori, din cauza lui nsui, defectelor sale cu care n-a luptat). Nu strica orzul pe gte. Nu-l ncuraja s leneveasc (dar nici nu-i bate joc de el). Mai degrab nva-l, ajut-l s se ajute singur (vezi # 20.2). Supravieuirea e deseori o problem de alegere, o decizie dureroas. Cteodat eti nevoit s sacrifici o parte ca s salvezi restul, ntregul. De exemplu s sacrifici un membru al corpului (bra mucat de cine, crocodil, rechin) ca s scape restul (cum face oprla, carei rupe coada prins i scap fugind). Uneori se ajunge la situaii limit: trebuie s lai s moar o persoan din grup - ca s scape restul, majoritatea. Nu e simplu, nici uor sau cretinete s iei o astfel de decizie. Dar n condiiile respective, extrem de dure, ea trebuie luat. Iat povestea unor evadri din lagrele nordului siberian. Deinuii de acolo nu erau prea bine pzii, fiind evident c cine ar fi ncercat s fug, s mearg pe jos spre sud, prin slbticie, fr haine i arme, murea sigur de frig i de foame. Natura nconjurtoare ostil descuraja orice evadare. Totui, unii prizonieri mai vechi, stui de via, fceau cteodat ncercri disperate i totui chibzuite. Ei i luau ca tovar de evadare un deinut mai tnr, proaspt sosit, deci nepriceput la viaa lagrului - pe care urmau s-l mnnce pe drum. Tnrul era foarte mndru c btrnii i acord ncredere - fr a-i da seama c urma s fie prima victim (planificat) a ncercrii de evadare.

Adic, fr a se gndi c nimica nu e gratuit pe lumea asta poate doar bucica de brnz din capcana pentru oareci (cum i asigura maliios n Parlamentul englez liberala Doamn Thatcher pe opozanii ei politici, socialitii demagogi). Inventeaz! Fii diferit, altfel dispari! (Be distinct or extinct!) Atitudinea creativ nsemn s vii cu idei noi, s faci alte legturi ntre faptele, situaiile, informaiile existente, s-i surprinzi adversarii i situaia, s caui i s gseti soluii chiar i acolo unde experiena sau tradiia spune: nu se poate. S-i pice fisa naintea altora. Inventivitatea este trstura, atitudinea care deosebete omul de animal i determin succesul sau nfrngerea (mai ales n noua lume competitiv i informatizat); pn la urm chiar supravieuirea sau moartea fie imediat, fie pe termen lung. Mai ales ntr-o situaie critic, nu atepta s fac altcineva ceeace poi face tu nsui pentru tine sau pentru camarazii, familia ta. Descurc-te, NU sta cu minile n sn, ateptnd s te salveze alii sau Dumnezeu. Ajut-te singur! ncercarea moarte n-are! Chiar dac nu tii, nu te pricepi, gndete-te puin, judec, folosete bunul sim i f ceva. Cnd izbucnete criza sau apare accidentul atunci i acolo este momentul aciunii. Nu prin eschivare sau chiul (la coal, serviciu, vot .a.m.d.) se pot rezolva problemele i obstacolele. Implic-te, pune osul la treab. Dei toate metodele de supravieuire sunt bune pentru toi, exist bariere fizice i mentale care limiteaz gama de posibiliti pentru un individ anume. Dac un om simplu dar zdravn poate s fug, sar, ipe, loveasc ca s scape, pentru un intelectual slbnog aceleai metode sunt sinucidere curat. Acesta ar trebui s-i rezolve problemele nu bazndu-se pe corp, ci mai mult cu mintea, prin: vorbe, scule ajuttoare, proteze, prevedere, bani, oameni angajai .a.m.d. Lupta pentru supravieuire trebuie dus nu numai cu armele sau metodele cele mai perfecionate (care adesea sunt tocmai cele ale adversarului), ci i cu acelea la care tu te pricepi dar adversarul nu (chiar dac or fi mai vechi). Comunic! n tot ce faci e nevoie de ordine, disciplin, gndire metodic, organizare. Plus capacitatea i ndemnarea de a comunica, de a te pune n pielea celuilalt, de a gndi i la nevoile celuilalt. Progresele

extraordinare fcute de americani n ultimii 20 de ani se datoresc numai i numai calculatoarelor, adic rspndirii informaiei. Adic dezvoltrii comunicrii. Pentru a-i informa i convinge pe ceilali s acioneze ntr-un anumit fel, logic i eficient, e obligatoriu s le comunici ideile tale, planul de aciune, sarcinile lor. La noi lipsete educaia i pregtirea pentru lucrul n echip, pentru solidaritate i obinerea consensului. Or, undes doi puterea crete! Gndete, dar accept i gndirea altora. Nu-i considera pe toi proti. Majoritatea conflictelor cu ali oameni apar din cauza lipsei respectului fa de ei, manifestat i prin: - Lipsa de comunicare, neconfruntarea deschis a prerilor, necunoaterea limbii celuilalt etc; - Surprinderea celuilalt cu o aciune prea rapid, neanunat. Dar ce fel de comunicare sau nelegere poate avea loc la noi, cnd dac nu prima, atunci a doua vorb care iese din gura unui om simplu e de obicei o minciun, o sudalm, sau un zbiert? Prea puini sunt convini c vorba dulce mult aduce, dei e att de simplu i eficace s ceri scuze sau s zici mulumesc.Prostul are impresia c cel care ip ar avea mai mult succes n discuia sau conflictul respectiv. Tactica, satisfacia lui e: obraznicul mnnc praznicul. Din cauza reinerii, neimplicrii celor din jur (s fie de vin politeea, sau iresponsabilitatea acestora?) nesbuiii nu sunt pui la punct cum ar trebui pentru bunul mers al societii. Iar urmrile nefaste ale vorbelor rele i ale lipsei de civism sunt evidente peste tot. Dar vorbria, taclalele, trncneala nu nseamn comunicare. Cu ct omul gndete mai puin, cu att vorbete mai mult (Montesquieu). Nu mai spune fleacuri, prostii - tcerera e de aur. Inainte de a vorbi, gndete, ntreab-te: la ce-mi folosete ce voi spune? Sau: cum s prezint ceeace vreau s spun (tonul face muzica)? Sau: ce va face interlocutorul i asculttorii cu informaiile pe care le voi spune? Numai Dumnezeu primete gratuit informaiile zicea Churchill. Mai mult ca sigur c dup ce te gndeti puin, vei alege s taci. Chiar i cnd vrei s ceri ajutor, nainte de a te apuca s ipi ca din gur de arpe, ntreab-te: am cu adevrat nevoie de ajutor? n-a putea s rezolv eu singur problema? Nu uita nici de puterea cuvntului, nici de faptul c se poate comunica (intenionat dar i involuntar) i fr vorbe (gesturi, mimic, limbajul trupului). Merit s studiezi i ceva despre negociere. Respect Natura! Supravieuirea ecologic prin aprarea Naturii este de importan vital pentru viitorul omenirii - i al tu! Natura e mama noastr, aa cum corpul omenesc e casa sufletului. Planeta pare nesfrit doar primitivilor; oamenii civilizai au vzut (cu ajutorul sateliilor) c Terra

este o planet mic, cu spaiu i resurse limitate. Pentru Natur existena oamenilor nu e o binecuvntare ci o continu surs de poluare i gunoaie. Oamenii produc prin arderea crbunilor i petrolului de dou ori mai mult bioxid de carbon dect toate celelalte surse naturale (pduri etc) la un loc. Efectul de ser i distrugerea stratului protector de ozon se accentueaz datorit produciei de gaze poluante de tot felul. Mrile sunt sectuite de pete, rezervele mondiale de petrol epuizate, deertificarea avanseaz rapid datorit pdurilor defriate i solului distrus prin chimizarea excesiv, gunoaiele ne sufoc. Supravieuirea omenirii civilizate este periclitat. Incontiena i iresponsabilitatea cu care se poart oamenii n acest sens ar prea nduiotoare (poi zice: bieii de ei, sunt sraci, napoiai, las-i i pe ei s triasc; sau: las c o s vad ei, o s nvee cu timpul; de ce s m bag; ei sunt prea muli i tot nu pot face nimica) - dac n-ar fi ngrozitoare (rul iremediabil fcut de ei se rsfrnge i asupra ta, asupra noastr, a viitorului). Supravieuirea n slbticie nseamn s fii strns legat de natur: s-o nelegi, respeci, s-o foloseti. Dar ce legtur mai au acuma tinerii oreni cu Natura? Ei nici mcar nu tiu ce e, pot deosebi iedul de miel, apul de vier, calul de catr, grul de secar sau ginaul de baleg; ce s mai vorbim de slbticiuni, de buruieni pentru hran sau leac. Ar trebui s (re)nvee multe lucruri simple, tradiionale pentru a putea face fa ameninrilor complexe ale viitorului! Cnd ncerci s supravieuieti nu strica i nu distruge totul mprejur. Economisete forele, proviziile, resursele. Nu fii lacom sau incontient. Numai animalele acioneaz iresponsabil. Gndete-te i la ceilali, la Natur. Gunoaiele aruncate peste tot, pungile de plastic (practic indestructibile pe cale natural) care acoper ogoarele - ne sufoc pe toi. Sau, ce-ar mai rmne din parcurile Bucuretiului dac toi cei 2,5 mil. locuitori ar rupe cte o floare or o crac aa cum i vedem pe muli incontieni? Las-i i pe alii s triasc, s profite. Nu culege TU toate fructele, bea toat apa, tia toate lemnele, distruge toate stalagmitele, murdri tot terenul. Cci: o felie de portocal are acela gust ca i restul portocalei! Iat de ce prin alte ri, mai avansate, lumea a nceput s se trezeasc i se dezvolt micarea civic pentru o poluare zero. Un aspect doar aparent minor - al acestei aciuni de importan naional (la ei) este obligaia fiecrui drume de a lsa locul pe unde a trecut sau poposit mai curat dect l-a gsit (adic s adune la plecare mai multe gunoaie dect a fcut el - pentru a le duce la o cutie sau groap amenajat ecologic)! F i tu la fel, devino un activist civic, ecologic - fr s fii silit. NU atepta ca mereu alii s curee n jur. Sau tot alii s-i educe pe nesplai (i asta fiind tot un fel de curenie).

Implic-te! Toat lumea constat ct de mult se nmulesc analfabeii, copiii prsii i handicapai. Se tot d vina pe srcie. Dar srcia nu e motivul real ci doar scuza autoritilor incompetente, cu care i. mascheaz tembelismul. Omul priceput i dornic s rzbeasc face din rahat - bici. Cauza problemei este educaia insuficient, necorespunztoare a multor tineri i prini. Or, aceast lips nu le poate aduce, pe termen lung, dect tembelism, incontien, iresponsabilitate, srcie, subalimentare, subdezvoltare. Pentru a supravieui, aceti conceteni vor fura, defria ilegal pduri, ceri, nghii ajutoare sociale .a.m.d.. Dezastrul social i economic se amplific dela sine: inculii sraci fac copii muli (tot o form iraional de supravieuire) care la rndul lor devin tot inculi i sraci. Cu fore proprii, singuri, nu pot iei din acest blestem. Ei constituie o bomb social cu explozie ntrziat. Evident c educarea lor (cu orice pre!) e o condiie vital pentru supravieuirea rii noastre. Cu toate astea, societatea i autoritile nu intervin i i las s se desfoare n voia lor. Cu o incontien cutremurtoare pentru viitorul nostru, al rii. Neimplicarea n treburile comunitii a oamenilor educai, cu cei 7 ani de-acas, echivaleaz cu un fel de sinucidere colectiv. Cine altcineva le-ar putea descurca: Analfabeii? Vagabonzii? Cei ce primesc ajutor social? Handicapaii sau inculii obraznici? Autoritile iresponsabile? mbogiii tranziiei? Trebuie s-i pese! Dac nu te angajezi te sinucizi! Tu i cei din jur, ba chiar tragi dup tine toat ara. Pentru supravieuirea colectiv pe tremen lung, NU mai accepta sau tolera greelile i nesimirea celor din jur: excesele de libertate greit neleas; proasta cretere, tupeul; prostia, tembelismul, nepsarea; promovarea nemeritat a nonvalorilor n ierarhia economic, sociala, colar sau cultural; hoia sau corupia de orice fel; mrlnia; lipsa de educaie a tinerilor, iganilor, derbedeilor .a.m.d.; incontiena sau nepsarea fa de problemele colective; preocuparea numai pentru satisfacerea instinctelor primare: umplerea burii, euforia bahic, chefuri, sex, putere, bani; atentatele culturale, programele TV vulgare, violentarea limbajului; etc. Ce-ai putea face? Printre altele, s-i valorifici drepturile ceteneti, cel puin la fel de bine cum o fac i cei needucai dar obraznici. S ari ct mai vizibil i eficient - c-i pas: - Ziarele, posturile de radio si TV trebuie inundate cu scrisori de protest i comentarii n legtur cu articolele sau emisiunile lor, sau despre faptele urte i reprobabile constatate de tine; - Mila, facerea de bine obinuit, trebuie ntoars pe dos: adic s-i faci milogului, derbedeului ce-i trebuie cu adevrat: educaie, NU doar s-l lai, ajui s rmn ce este!

- Nesplaii trebuie splai, ceretorii trebuie descurajai - chiar cu fora (vezi # 20.3); - Ajut, strnete i capaciteaz autoritile (Poliie, Primrie etc): reclam verbal sau n scris pe toi cei ce nu se comport civilizat: beivii, scandalagii, hoii, abuzurile printeti ori sexuale, contravenienii la regulile de circulaie .a.m.d.. Revino i insist dac autoritile nu reacioneaz corect. - Ajut i susine orice iniiativ ori intervenie individual sau colectiv n acest sens, oriunde: n bloc, cartier, tramvai, localitate. NU lsa pe cel care se implic s fie redus la tcere, nvins de gaca derbedeilor. Lupt-te cu entropia social. - Ader la o organizaie neguvernamental care acioneaz conform vederilor tale. .a.m.d.

Folosete cu cap Manualul


Cei mai muli oameni au o idee foarte vag despre supravieuire. In primul rnd pentru c nimeni nu i-a nvat sau n-a vrut s-i nvee. Dac cineva i aduce cteodat aminte de subiectul acesta, precis e vorba de leacuri sau reguli bbeti. De aceea Manualul de supravieuire se adreseaz oamenilor obinuii, crora dorete s le schimbe mentalitatea i cunotinele. Oricine citete aceast carte va deveni mult mai priceput s reacioneze adecvat i rapid la o situaie sau criz neateptat, n loc s-i piard capul i s stea paralizat de fric, aa cum pesc cei care nu au nicio ideie (i mai ales nicio pregtire) despre supravieuire. Principiile de baz ale acestei cri sunt: bazeaz-te pe tine (i nu pe alii, autoriti); - fii gata s te descurci n orice situaie, folosind n primul rnd mintea; - improvizeaz ce-i trebuie din orice gseti (fr s ai pregtite echipamente adecvate); cnd ncerci s scapi gndete-te i la ceilali.

Chiar dac orice descoperi n jur este aa de puin nct pare a fi nimica, adu-i aminte de comentariile des auzite ale salvatorilor ajuni prea trziu la victime: mcar s le fi trecut prin minte s se nveleasc n ziarele astea, sau poate scpau dac ar fi spat o groap n zpada asta, s se adposteasc .a.m.d.. Cnd d necazul peste tine sunt mari anse s nu ai aceast carte

n buzunarul hainei, nici timp s-o citeti. S-ar putea s fii fericit dac mai ai o hain pe tine! Ca s te poi salva pe tine i pe alii cu ajutorul sfaturilor prezentate n continuare, e nevoie s citeti Manualul cu atenie, nainte de apariia situaiei periculoase. Experiena dovedete c dup ce creierul a fost alimentat contiincios cu informaiile utile pentru salvarea pielii, cnd apare o necesitate acut cunotinele respective vor fi extrase pe loc din adncul memoriei pentru a fi folosite. S-ar putea s nu gseti n carte rspuns chiar la orice ntrebare. Pentru a rezolva totui problema: recitete cartea i mai ncearc odat. Gndete (singur), caut i ve gsi! S nu-i nchipui c dac ai citit cartea deja eti i priceput, i capabil s acionezi. Din pcate, multe sfaturi din carte nu pot fi nsuite dect cu ajutorul practicii. Degeaba le citeti sau pricepi doar teoretic. Dar, iat cum pot fi valorificate informaiile din acest Manual: - Previzioneaz i evalueaz pericolele, necazurile, accidentele cear putea s-i apar n perioada sau activitatea viitoare, n locurile i mprejurrile ce pot fi anticipate (de ex. n tribuna unui meci de fotbal, n cazul unei cltorii cu avionul, pe osea la o or de circulaie cu intensitate maxim, n lift) i restudiaz paginile referitoare la aceste probleme; - Nu memora papagalicete metodele i soluiile expuse, ci cuget i folosete sau exerseaz-i mintea pentru a le putea adapta i aplica la nevoile sau condiiile tale concrete, reale (mereu schimbtoare!); colarizeaz-te; exerseaz practic; - ntreine-i o condiie fizic i o sntate bun, practicnd sportul, micarea, luptnd permanent cu sedentarismul care te amorete. Urc scrile pe jos (NU cu ascensorul), mergi cu bicicleta (NU cu maina, tramvaiul etc), f excursii i drumeie des, pe jos (NU cu telecabina sau automobilul), noat, joac-te cu copiii etc; - Preocup-te permanent de aceast problem vital, caut i gsete soluiile cele mai bune, f pregtirile cele mai potrivite necesitilor, condiiilor, familiei tale; - Recitete din cnd n cnd ntrega carte (mai ales # 20), ca s-i mprosptezi memoria i s devii mai apt de a reaciona eficient n eventualitatea oricror calamiti previzibile. i spre a recpta imboldul de a te pregti continuu. Viitorul bun nu e un cadou al ntmplrii. Dac nu te gndeti la viitor -

nu vei avea viitor.