Constituiile din / n Romnia Una din primele realizri ale domniei lui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, si una dintre

cele mai importante realizri ale epocii moderne a fost promulgarea primei Constituii a Romniei n data de 1 iulie 1866. Aceasta a fost una democratic, realizat dup modelul Constituiei din Belgia, 1831. Prin acest lege fundamental, Romnia devenea monarhie constituional ereditar, tronul se mostenea pe linie masculin n baza dreptului de primogenitur, femeile fiind excluse. Constituia era de factur liberal si cuprinde principi democratice: separarea puterilor n stat, pluralism politic, guvernare reprezentativ si suveranitatea naional. n privina Drepturilor Romnilor se enunau drepturile civile si politice de care se bucurau cetenii romni. De exemplu: libertatea constiinei, libertatea nvmntului, a presei, a intrunirilor, a asocierii, respectarea proprietii private care era sacr si inviolabil, etc. Tot aici se specifica n articolul 7 faptul c, cetenia romn era dobndit numai de crestini.Puterile statului erau deinute n conformitatea cu principiul separrilor puterilor n stat: puterea executiv deinut de domn/rege si guvern; puterea legislativ de ctre parlament si domn/rege iar puterea judectoreasc de ctre instituii judectoresti. Adunrile reprezentative( Parlament- bicameral), erau: Senat si Camera Deputailor. Atribuiile Parlamentului erau: de adoptarea legilor si bugetului statului; dreptul de autoconducere; de autodizolvare si interpelare. Parlamentarii erau alesi prin vot censitar, n colegii electorale: patru pentru Camera Deputailor i dou pentru Senat. Guvernul,era alctuit din ministri n frunte cu un prim-ministru. Ministri aveau responsabilitatea legilor si rspundeau n faa Parlamentului. Puterea judectoreasc avea n frunte Curtea de Casaiune( nalta Curte de Casaie si Justiie). Domnul avea o domnie electiv ereditar, n cazul n care se mbolnvea sau deceda s-a stabilit clar cine conduce statul( fie o locotenen domneasc, fie o Regen n funcie de situaia dat). Atribuiile domnului erau executive: sef al statului, al armatei, al administraiei avnd atribuii executive, numea si revoca ministri si funcionarii statului, administraia fiind condus de ctre acestia. Astfel persoana domnului este neviolabil, toate actele trebuie contrasemnate de ministrul de resort, alte atribuii: bate moned, acorda amnistie si graiere,este comandantul suprem al armatei, acorda distincii si decoraii, confer gradele militare, ncheie tratate, convenii si pacte; declar rzboi si ncheie pace; deschide sesiunea parlamentar prin adresarea mesajului tronului; conduce sedinele guvernului. De asemenea domnul are si atribuii legislative: sancioneaz legile si le promulg, n plus Carol I a dobndit si dreptul de veto absolut( prin intermediul cruia putea respinge orice lege). Aceast Constituie a contribuit din plin la evoluia Romniei din perioada ce a urmat, prin elaborarea ei viaa politic s-a modernizat, monarhia devenind elementul de echilibru al acesteia. Prin adoptarea Constituiei, Romnia s-a comportat ca un stat independent, deoarece nu ainut cont nici de puterea suzeran, Imperiul Otoman si nici de Marile Puteri Garante. Chiar dac a fost revizuit de mai multe ori, prin modificarea articolului 7, prin reducerea colegiilor electorale, formarea regatului, etc., legea fundamental, elaborat n 1866 se menine pn n 1923. Evenimentele din 1918, care au dus la realizarea Marii Uniri, au dus la cresterea teritoriului si a populaiei de aproape 3 ori, la nmulirea minoritilor naionale si confesionale, fapt ce a fcut necesar o nou constituie. Astfel dup ce a fost promulgat de regele Ferdinand I, Constituia intr n vigoare la data de 29 martie 1923. Aceastai are aceeasi structur ca cea din 1866, psrnd majoritatea articolelor din

legea fundamental. Modificri eseniale s-au adus n titlul Despre teritoriu Romniei : prin care Regatul Romniei este un Stat naional unitar si indivizibil(...) este nealienabil (...). n privina drepturilor Romnilor se pstrez toate drepturile si libertile civile si politice ale romnilor , n plus se introduce dreptul de vot universal, egal, direct, obligatoriu si secret, exceptndu-se femeile, magistraii si militarii, desi femeile au aceleasi drepturi civile cu brbaii. Proprietatea nu mai este un drept absolut ci devine garantat de stat si are funcie public. Numrul mare de minoriti naionale si confesionale face ca n constituie s fie prevzut egalitatea tuturor cetenilor indiferent de religie si etnie. Puterile statului sunt n general aceleasi ca n 1866, cu mici modificri: monarhul pierdea dreptul de veto absolut( astfel nct monarhia este cu adevarat constituional), se introduce un Consiliu Legislativ, cu rol consultativ, etc. Aceast Constituie rmne n vigoare pn n 1947, cu o pauz ntre 1938-1940. Modificri importante exist n Constituia din 1938 , intrat n vigoare n urma referendumului organizat de regele Carol al II-lea si promulgat la 27 februarie 1938. Constituia din 1938 introducea domnia autoritar a lui Carol al II-lea, prin faptul c regele devenea un factor politic activ, participnd efectiv la activitatea de guvernare: convoac Parlamentul, numeste si revoac ministri, poate s guverneze prin decretelege. Se menine formal principiul separrii puterilor n stat, deoarece prerogativele executive regelui sunt extinse n dauna celor legislative, Parlamentul avnd mai mult un rol de decor. De asemenea sunt este desfiinat pluripartidismul, fiind nfiintat un singur partid-Frontul Renasterii Naionale care l avea drept conductor pe Carol al II-lea, iar dreptul de vot este restrns, prin impunerea vrstei de 30 de ani pentru alegtori. Constituia din 1965 , la fel ca cea din 1948 si 1952 menine regimul comunist prin : proclamarea suveranitii populare(nu cea naional); unicitatea puterilor n stat( n loc de separarea puterilor); sublinia rolul conductor al partidului unic n stat si al clasei muncitoare; reprezentarea poporului print-un singur organ ales(Marea Adunare Naional) si reafirm centralismul democratic ( n plan economic, politic, administrativ). Romnia devenea Rebublic Socialist si era condus prin principiul conducerii colective. n privina drepturilor si libertilor civile si politice ale romnilor, acestea sunt nclcate, introdus nc din 1948 dreptul de vot universal ( pentru toi cetenii peste 18 ani, mai puin cei cu anumite condamnri) este totusi pstrat deConstituia din 1965. Constituia din 1991, revizuit n 2003, a fost necesar deoarece s-a revenit la democraie. Prin aceasta s-a impus Statul de Drept, n care cetenii sunt egali n faa legii, s-a format o Societatea Civil, s-a revenit la sistemul Pluripartid, etc. Constituiile statului romn au evoluat asa cum s-a vzut mai sus, privind drepturile si libertile civileale romnilor, instituiile statului romn, formele de organizare politic ale statului si a teritoriului n funcie decontextul intern si internaional n care au fost elaborate. Astfel am trecut de la monarhie constituional(1866)la monarhie autoritar(1938), apoi o republic cu un regim comunist(1947) si iar la republic cu regim democrat(1991). De la vot censitar(1866), la vot universal cu restricii(1923), iar n 1948 la vot universal pentru toi cetenii. De la domn la rege(1866-1881), apoi la secretar general (1948), iar n 1974 la presedinte al RSR. n revizuirea lor a trebuit s se in cont si de contextul internaional, cele mai bune exemple pot fi, modificarea articolului 7 al Constituiei din 1866 pentru recunoasterea Independenei si adaptarea legislatiei romnesti la cea a Uniunii Europene, n 2003.