Sunteți pe pagina 1din 38

CREŞTEREA ŞI

DEZVOLTAREA
COPILULUI

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 1


“Copilul care creşte bine este, în general,
un copil sănătos!”
Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 2
Creşterea este unul din indicatorii cei mai
sensibili ai stării de sănătate a copilului

n Procesul creşterii şi dezvoltării începe din momentul


concepţiei produsului uman și continuă până la
maturitate, perioadă în care organismul este supus unor
permanente modificări morfo-funcţionale şi psiho-
intelectuale.

n Creşterea are două componente:


lcreşterea cantitativă şi
lcreşterea calitativă.

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 3


Creşterea cantitativă se realizează :
• prin procesul de înlocuire a masei organice lezate,
pe tot parcursul vieţii, cu mărirea greutăţii şi
lungimii organismului;
• 2 mecanisme :
• hiperplazie = proliferare celulară şi
• hipertrofie celulară = creşterea în volum a
celulei.

Creşterea calitativă presupune diferenţierea celulară


(constă în apariţia de celule specializate pentru o
anumită funcţie).

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 4


ETAPELE CRESTERII

- intrauterină
- cea mai rapidă (1,2 - 1,5 cm / săptămână)
- 0 - 4 ani
- maximă în primul an de viaţă
- scade progresiv până la 4 ani
- 4 ani – pubertate
– 2 vârfuri (la 7- 8 ani şi pubertate)
-pubertate ® adolescenţă
- castig statural minim

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 5


LEGILE CREŞTERII :
1. Legea alternanţei
Segmentele corpului nu cresc toate în acelaşi timp ci
alternativ (ex. membrele inferioare nu cresc în acelaşi timp
cu cele superioare).
2. Legea proporţiilor
Pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de
creştere (mai accelerată la 0-3 ani, mai lentă între 5-7 ani).
3. Legea antagonismului morfologic şi ponderal
În perioada de creştere acumulativă, diferenţierea este
redusă şi invers.

4. Legea creşterii inegale


Fiecare segment al corpului are propriul său ritm de
creştere.

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 6


FACTORII CARE DETERMINĂ
CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA
n Factori exogeni:
u Alimentaţia
u Mediul geografic
u Factorii socio-economici
u Factorii afectiv – educativi
u Exerciţiile fizice
u Noxele
u Factorii culturali
n Factori endogeni:
u Factori genetici
u Factori hormonali

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 7


FACTORII EXOGENI

n Modul în care factorii exogeni influenţează procesul


creşterii depinde de:
- intensitatea,
- durata şi
- vârsta la care acţionează.
Perioadele cele mai sensibile sunt cele în care
procesul creşterii este cel mai rapid - primele
săptămâni, primele luni, primii ani de viaţă,
pubertatea.

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 8


FACTORII EXOGENI
n Alimentaţia - factor exogen a cărui acţiune începe încă din
viaţa intrauterină.
ð Deficienţele din dieta mamei se vor repercuta asupra stării
de nutriţie a fătului.

Subnutriţia mamei va determina


- naşterea unor copii cu greutate şi lungime mică faţă de
normal,
- efectul malnutriţiei intrauterine reflectându-se şi asupra
dezvoltării nervoase superioare a copilului, deoarece în
perioada intrauterină şi primele 6 luni postnatal se multiplică
celulele nervoase, la fel şi conexiunile dendritice, creşte
numărul de celule neurogliale şi are loc mielinizarea.

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 9


FACTORII EXOGENI (2)

n Alimentaţia
Carenţa proteinelor din alimentaţie va determina
diminuarea ratei de sinteză a proteinelor în organismul
copilului. În carenţa proteică severă pot aparea tulburări
enzimatice, hormonale, edeme, tulburări de coagulare.

Carenţa de săruri minerale influenţează mineralizarea


scheletului.
Supraalimentaţia precoce va favoriza apariţia obezităţii.

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 10


FACTORII EXOGENI
Reprezintă 10% din totalitatea agenţilor teratogeni ce
acţionează în perioada embrionară (primele 12 săptămâni)
sau fetală

n Mediul geografic influenţează creşterea prin condiţiile de


microclimat: aer, soare, lumină, temperatură, umiditate,
presiune atmosferică, raze ultraviolete.
n Factorii socio-economici care influenţează creşterea
staturo-ponderală sunt: condiţiile sanitare, morbiditatea
infecţioasă, alimentaţia, condiţiile de mediu, stress-ul,
profesia părinţilor, dinamica socială, situaţia financiară.

n Factorii afectiv - educativi: (climatul familial, preocuparea


pentru educarea copilului, frecventarea grădiniţei, mediul
urban), intervin în dezvoltarea intelectuală şi staturo-
ponderală a copilului.
Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 11
FACTORII EXOGENI

n Exerciţiile fizice aplicate din primul an de viaţă, la început


sub forma masajelor, apoi a gimnasticii şi practicarea unui
sport, au rol favorabil de stimulare a creşterii şi dezvoltării
prin tonificarea musculaturii, întărirea articulaţiilor,
ameliorarea oxigenării.

n Noxele chimice, radiaţiile, traumatismele influenţează


negativ creşterea şi dezvoltarea.

n Factorii culturali pot avea efecte limitative în dezvoltarea


copilului.

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 12


FACTORII ENDOGENI
n Factorii genetici.
Controlul genetic al creşterii este plurifactorial.
Ereditatea condiţionează parţial talia definitivă şi
dimensiunile copilului la diferite vârsta.

n Factorii hormonali

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 13


FACTORII ENDOGENI
n Factorii hormonali intervin atât în timpul vieţii intrauterine
cât şi postnatal.
Ø Hipofiza controlează creşterea prin intermediul hormonului de
creștere (somatotrop) - GH (STH) - ce intervine ca reglator al
creşterii.
Secreţia inadecvată = nanism, iar excesul = gigantism.

GH (STH) :
• favorizează proliferarea condrocitelor în cartilajul seriat,
• participă la sinteza proteinelor,
• stimulează catabolismului lipidic,
• favorizează retenţia de azot, apă, sodiu,
• creşte reabsorbţia tubulară a fosforului şi
• favorizează calciuria.

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 14


FACTORII ENDOGENI

n Factorii hormonali

Ø Tiroida intervine în osteogeneză favorizând:


• hipertrofia condrocitelor din cartilajul de creştere,
• mineralizarea osoasă, osteoliza şi resorbţia
osteoclastelor,
• stimulează sinteza proteică şi multiplicarea celulară,
• +
• procesele oxidative tisulare,
• metabolismul lipidic.

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 15


FACTORII ENDOGENI

n Factorii hormonali
Ø Timusul are acţiune sinergică cu GH.

Ø Suprarenalele.

• glucocorticoizii inhibă procesul de creştere;


• mineralocorticoizii stimulează secreţia de ADN şi
ARMm.

Ø Pancreasul intervine în creştere prin intermediul


insulinei (hormon anabolizant) şi prin glucagon (hormon
catabolizant).
Ø Paratiroidele au rol în mineralizarea scheletului.

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 16


FACTORII ENDOGENI

Ø Glandele sexuale.
• Hormonii androgeni au efect:
üanabolizant asupra muşchilor, oaselor, măduvei
osoase,
üstimulează proliferarea celulelor cartilaginoase,
üdiferenţierea şi maturarea sexuală.
• La pubertate H. sexuali opresc creşterea staturală
prin calcificarea cartilajului de creştere.

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 17


APRECIEREA DEZVOLTĂRII
STATURO-PONDERALE A COPILULUI
Aprecierea dezvoltării fizice a copilului se realizează prin
determinarea periodică a:
§ greutăţii, taliei,
§ perimetrului cranian,
§ circumferinţei braţului,
§ grosimii pliurilor cutanate şi a indicilor antropometrici.

Valorile obţinute se raportează la valorile medii determinate


pentru o anumită populaţie în corelaţie cu zona geografică,
vârsta, sexul.
Abaterile de la medie se exprimă prin metoda percentilelor
sau deviaţiilor standard.

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 18


APRECIEREA DEZVOLTĂRII
STATURO-PONDERALE A COPILULUI

n Perimetrul cranian (PC) se determină prin măsurarea la


nivelul cel mai proeminent a craniului, respectiv bose
frontale şi protuberanţă occipitală.
La naştere PC este de 34 cm corespunzând percentilei 50,
şi creşte cu:
ð 2 cm / lună în primul trimestru de viaţă,
ð 1 cm / lună în trimestrul al doilea,
ð 0,5 cm / lună în al treilea trimestru.
La un an măsoară 45 cm, la 5 ani 50 cm, iar la 15 ani 55 cm.

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 19


APRECIEREA DEZVOLTĂRII
STATURO-PONDERALE A COPILULUI

n Circumferinţa braţului se determină la jumătatea


distanţei dintre acromion şi vârful olecranului, permiţând
aprecierea masei musculare şi depozitele de grăsime.

n Pliul cutanat
Grosimea pliului cutanat permite aprecierea depunerilor de
grăsime şi conţinutul de apă extracelulară.
Grosimea pliului cutanat variază între 0,5-1 cm la nou-născut
şi 1-2 cm la sugarul mare.

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 20


APRECIEREA STĂRII DE NUTRIŢIE
se realizează prin determinarea:
n Greutăţii corporale
n Taliei
n Indice ponderal (IP)
IP = G actuală / G ideală pentru vârstă = 0,90 - 1,2
n Indice statural (IS)
IS = Talia Actuală/Talia Ideală pentru vârstă = 1
n Indice nutriţional (IN)
IN = G actuală / G vârstei pentru talie = 1
n Circumferinţa medie a braţului
n Pliurile cutanate
n Examenul clinic al copilului
n Criterii biologice şi biochimice: proteinemie, glicemie, lipemie,
colesterol, sideremie, zincului
n Criterii funcţionale
n Reactivitatea imunologică
n Aprecierea dezvoltării psihomotorii
Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 21
APRECIEREA
DEZVOLTĂRII PSIHO-MOTORII
n PÂNĂ LA 1 LUNĂ:
ð Îşi ridică puţin capul, atunci când stă culcat pe burtă;
ð Îşi priveşte mama şi surâde ca răspuns la vorbele ei;
ð Devine atent când i se vorbeşte, reducând alte activităţi.

n LA 2 LUNI:
ð Îşi ridică singur capul, atunci când stă culcat pe burtă;
ð Îşi exersează vocea: primele gângureli;
ð Se uită la cel care îi vorbeşte;
ð Zâmbeşte ca răspuns la mângâieri şi îmbrăţişări.

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 22


APRECIEREA
DEZVOLTĂRII PSIHO-MOTORII
n LA 3 LUNI:
ð Dacă i se dă jucăria zornăitoare, o poate ţine în mână;
ð Urmăreşte din priviri un obiect care se mişcă;
ð Caută din priviri sursa de zgomot
ð Gângureşte şi chicoteşte;
ð Când stă culcat pe burtă, îşi poate ridica puţin capul pentru
scurt timp.

n LA 4 LUNI:
ð Râde
ð îşi bagă în gură jucăriile
ð Caută diferite lucruri
ð Îşi ridică singur capul şi pieptul când stă culcat pe burtă.

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 23


APRECIEREA
DEZVOLTĂRII PSIHO-MOTORII
n LA 5 LUNI:
ð Se rostogoleşte de pe o parte pe alta în pătuţ
ð Îşi întoarce capul când aude o voce, pentru a vedea vorbitorul;
ð Reacţionează mai mult ca răspuns când intră în contact cu
diferite persoane;
ð poate susţine o parte din propria greutate pe picioruşe
ð Se joacă cu toate degetele mâinilor
n LA 6 LUNI:
ð Îşi poate ţine capul drept;
ð Cu puţin ajutor, poate sta în şezut;
ð Caută şi apucă jucăriile cu o singură mână;
ð “vorbeşte” cu jucăriile în mod spontan;
ð Încearcă să folosească ceaşca;
ð Poate mânca singur un biscuit
Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 24
APRECIEREA
DEZVOLTĂRII PSIHO-MOTORII
n LA 7 LUNI:
ð Poate sta în şezut singur, fără ajutor şi fără spătar;
ð Poate ridica de jos obiecte;
ð Imită sunetele limbajului;
ð Încearcă să-şi bage în gură degetele de la picior;
ð Mănâncă din linguriţă;
ð Se distrează bătând în masă cu linguriţa;
ð poate sta singur în picioare

n LA 8 LUNI:
ð Devine mai timid faţă de străini;
ð Se joacă “de-a v-aţi ascunselea”;
ð Poate ţine câte o jucărie în fiecare mână;
ð Spune “mama” şi “tata”, dar nu ştie încă despre care părinţi
vorbeşte;

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 25


APRECIEREA
DEZVOLTĂRII PSIHO-MOTORII
n LA 9 LUNI:
ð stă singur în şezut, fără să aibă nevoie de spătar;
ð Se întoarce în direcţia sunetului;
ð Apucă obiecte şi le ţine între degetul mare şi arătător;
ð Ia două două jucării şi le loveşte una de cealaltă;
ð Se ridică singur în picioare;

n LA 10 LUNI:
ð Explorează, “analizează” obiectele şi le împunge cu degetul;
ð Face cu mâna în semn de “la revedere”;
ð Înţelege când i se spune “NU”
ð imită sunete ca “mama” sau “tata” în semn de răspuns;
ð Îşi poate schimba singur poziţia, de la înclinat la şezând;
ð Poate merge singur ţinându-se de ceva sau cineva

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 26


APRECIEREA
DEZVOLTĂRII PSIHO-MOTORII
n LA 11 LUNI:
ð Spune “mama” şi “tata” în cunoştinţă de cauză;
ð Poate ridica de jos obiecte mici, cum ar fi firimiturile;
ð Poate sta singur în picioare;
ð Bea cu uşurinţă din cană;
ð Poate merge când este ţinut de ambele mâini.

n LA 12 LUNI:
ð Spune “mama”, “tata” şi încă două-trei cuvinte;
ð Cu puţin ajutor, face primul pas;
ð Înţelege “dă-mi”:
ð Îi face plăcere să se afle în compania cuiva;
ð Se apleacă şi se ridică singur;
ð Merge dacă este ţinut de o mână.

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 27


EVOLUŢIA GENERALĂ A
DEZVOLTĂRII COPILULUI
cunoaşte 4 perioade şi anume:
n I. Perioada intrauterină cu 2 etape:
§ embrionară: 0-12 săptămâni;
§ fetală: 13 săptămâni, până la naştere.
n II. Prima copilărie care cuprinde:
§ etapa neonatală: 0-28 zile;
§ etapa de sugar: 29 zile - 12 luni;
§ Antepreşcolar/copil mic: 1-3 ani;
n III. A doua copilărie: perioada preşcolară 3 – 6/7 ani;
n IV. A treia copilărie:
§ etapa de şcolar mic: 6 - 11 ani la fetiţe şi 6 - 13 ani la băieţi;
§ etapa de şcolar mare: 11 - 14 ani la fetiţe şi 13 - 15 ani la
băieţi;
§ adolescenţa: după 14 ani la fete şi 15 ani la băieţi, până la
terminarea creşterii.

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 28


q Perioada neonatală este caracterizată printr-un ritm rapid de
creştere în greutate şi lungime. La sfârşitul primei luni de viaţă
copilul are un câştig ponderal de 500-750g şi de 5 cm pentru talie.
q Perioada de sugar se caracterizează printr-un ritm de creştere
susţinut.
Ø Creşterea în greutate până la vârsta de 1an se face astfel:
- 750 g / lună în lunile 1,2,3,4;
- 500 g / lună în lunile 5,6,7,8
- 250 g / lună în lunile 9,10,11,12.
Astfel, la vârsta de 4 luni sugarul îşi dublează greutatea de la
naştere, iar la 12 luni o triplează.

Ø Creşterea în lungime se realizează astfel:


- 5 cm în luna 1
- 4 cm in luna 2
- 3 cm în luna 3,
- 2 cm în lunile 4 şi 5;
- 1 cm / lună în lunile 6 - 12.

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 29


q Perioada de sugar
Ä În primele luni de viaţă se observă o creştere marcată a ţesutului
celular subcutanat cu maxim de dezvoltare la 9 luni.

Ä La nivelul craniului fontanela anterioară la naştere = 2,5/4 cm, se


va micşora pentru a se închide în jurul vârstei de 18 luni.
Ä Fontanela posterioară poate fi închisă la naştere, sau dacă este
deschisă se va închide în primele 3-4 săptămâni.

Ä Perimetrul toracic = 31-32 cm la naştere, creşte în prima lună cu


3 cm, cu 2 cm în luna 2-a, apoi cu câte 1 cm / lună până la 1 an,
când va egaliza perimetrul cranian.
Ä În cursul primului an se îmbunătăţeşte funcţia aparatului digestiv,
prin apariţia dentiţiei şi secreţia mai multor enzime ceea ce va
permite diversificarea alimentaţiei.

Ä Organismul începe să producă proprii săi anticorpi cu creşterea


apărării antiinfecţioase.
Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 30
q Perioada de copil mic - antepreşcolar
n Ritmul de creştere este mai lent:
u 2,5 - 3 kg /an în greutate şi
u 10-12 cm / an în lungime.
În medie la 2 ani are 12 kg şi 85 cm,
la 3 ani are 15 kg şi 95 cm.
u Perimetrul cranian creşte cu 1cm / an, perimetrul toracic creşte
cu 2 cm / an.
u Se definitivează erupţia dentară ð la 2 ani are 14-16 dinţi.
n Se perfecţionează activitatea neuropsihică şi motorie, se
dezvoltă limbajul şi relaţiile afective.
ü La un an foloseşte primele cuvinte cu adresabilitate, formate
iniţial din două silabe.
ü Sesizează multe situaţii din jur, ştie să arate părţile corpului,
obiecte din jur, execută mici ordine (aşa numitul "limbaj
pasiv").
ü Elaborează propoziţii scurte de 2-3 cuvinte apoi mai lungi.
ü La 3 ani are un vocabular de 3000 cuvinte.

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 31


q Perioada preşcolară

n Creşterea în lungime se aprecia după formula


L = 5V + 80
unde: L = lungimea, V = vârsta copilului.
Creşterea în lungime este de 6 - 8 cm / an.

n Creşterea în greutate se calculează după formula


G = 2V + 9
unde: G = greutatea, V = vârsta copilului.
Creşterea este de 2 kg / an.

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 32


q Perioada preşcolară
n Configuraţia corpului se schimbă.
u Masivul facial creşte proporţional mai mult faţă de cel cranian.
u Membrele cresc alternativ, la 3 ani cele superioare iar la 4 ani
cele inferioare.

n La 4 - 5 ani copilul atinge un grad de dezvoltare motorie care îi


permite să execute mişcări izolate cu diferite segmente ale
corpului, mişcări tot mai grele (sărit. căţărat, urcă şi coboară
scările);

n Limbajul se perfecţionează, începe să folosească "EU", "TU","EL",


utilizează verbele la prezent, trecut, viitor.
Este vârsta "De ce ?, "Cum".
n În jurul vârstei de 6 ani apare gândirea logică.

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 33


q Perioada şcolară

n creştere mai lentă care se va accentua în perioada


prepubertară.
n Creşterea în greutate este în medie de 3,5 Kg / an, iar în
înălţime este de 6 cm / an.
n Creşterea perimetrului cranian este lentă atingând la sfârşitul
acestei perioade 54 cm. Creierul atinge dimensiunile adultului.

n Activitatea fizică este intensă, coloana vertebrală devine


puternică, dar este expusă deformărilor prin adoptarea unor
poziţii incorecte.
n Copilul se detaşează tot mai mult de familie, apar situaţii
conflictuale între copii şi părinţi.

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 34


q Perioada pubertară

Ø Aprecierea acestei perioade se realizează pe baza unor criterii de


maturare sexuală corelată cu dezvoltarea scheletică.

Ø Aprecierea maturizării sexuale se bazează pe:


§ cronologia apariţiei caracterelor sexuale secundare,
§ aprecierea dezvoltării organelor genitale externe,
§ apariţia pilozităţii pubiene, axilare, faciale pentru băieţi şi
dezvoltarea sânilor la fete.

Ø Creşterea în greutate şi înălţime este accelerată, corespunzător


intrării în acţiune a hormonilor sexuali.

Ø Se modifică raportul trunchi / membre, raportul umăr/şold, tipul de


dispoziţie a grăsimii, silueta începe să semene cu a unui tânăr de
sex masculin sau feminin.
Ø Insidios apar şi modificări comportamentale.

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 35


q Perioada pubertară (2)
Ø Se remarcă :
§ tendinţa la acţiuni independente,
§ creşte spiritul de iniţiativă,
§ se dezvoltă capacitatea de sinteză şi abstractizare.
§ Apar preocupări faţă de sexul opus.

Ø Este perioada din dezvoltarea unui individ când efortul educaţional


trebuie să fie maxim, când se obţin maximum de performanţe
privind acumularea de cunoştinţe.
Ø În funcţie de cronologia apariţiei caracterelor sexuale secundare,
în dezvoltarea pubertară se recunosc la ambele sexe 5 stadii.

Clinica II Pediatrie - UMF Timisoara 36


STADIILE DE DEZVOLTARE PUBERTARĂ (Tanner - 1962)
BĂIEŢI

Prepubertatea: testiculele, scrotul şi penisul sunt aproximativ de aceeaşi


mărime şi formă ca în copilărie; absenţa părului pubian. Vârsta = 11 ani

Creşterea uşoară de volum a scrotului şi testiculelor; tegumentele scrotului sunt


hiperemice; creşterea uşoară a părului; apar câteva fire lungi de păr, drepte sau
uşor ondulate la baza penisului. Vârsta = 11 - 12 ani

Creşterea progresivă de volum a testiculelor, a scrotului şi a penisului în lungime;


pilozitatea pubiană devine abundentă, mai ondulată şi mai pigmentată. Vârsta =
12 - 15 ani

Penisul creşte în continuare în grosime şi lungime; testiculele şi


scrotul continuă să crească; pilozitatea pubiană, axilară şi facială de
asemenea. Vârsta = 15 - 16 ani

Organele genitale ating maturaţia; forma şi mărimea sunt cele


întâlnite la adulţi; pilozitatea pubiană se desăvârşeşte, apar
barba şi mustăţile. Vârsta = 16 - 18 ani
STADIILE DE DEZVOLTARE PUBERTARĂ (Tanner - 1962)
FETE

Prepubertatea: organele genitale externe şi interne au aproape


aceeaşi mărime şi formă ca în copilărie. Vârsta = 11 ani

Începutul dezvoltării glandelor mamare în special a


mameloanelor; apare pilozitatea pubiană şi axilară şi se dezvoltă
labiile mari şi mici. Vârsta = 11 ani

Dezvoltarea glandelor mamare continuă, areolele se lărgesc şi


apar tuberculii Montgomery; continuă dezvoltarea labiilor.
Vârsta = 11 - 12 ani

Glandele mamare şi organele genitale externe au atins


dezvoltarea întâlnită la femeia adultă. Vârsta = 12 - 13 ani

Apare ciclul menstrual. Vârsta = 14 - 16 ani