Sunteți pe pagina 1din 9

1)consilierea este o intervenție care se adresează persoanelor aflate în situații de criză, sau care se află

în impas în ce privește rezolvarea unor situații din viață personală sau profesională. Persoanele care
apelează la consiliere psihologică sunt deci persoane sănătoase, care au totuși nevoie de consiliere
pentru a găsi soluții legate de problemele cu care se confruntă.

2 consiliere de grup

Consiliere individuala

Consiliere educațională

Conisiliere vocativă

Consiliere .....

3) consilierul nu trebuie sa de-a exemple din viața sa personală informația trebuie sa convindițiala nu
trebuie sa crem o relație de prietenie cu clientul nostru de oare ce intervenție nu va aduce beneficii

4)Intre consilierea individuala si de grup exista numeroase asemanari dar si deosebiri. In ceea ce priveste
asemanarile se constata ca in ambele forme responsabilitatile consilierului sunt relativ aceleasi:

Clarificarea sentimentelor:

Reflectii aupra naturii sentimentelor

Reformularea continuturilor exprimate de client;

Acceptarea neconditionata a clientului

Intre cele doua forme de consiliere pot fi semnalate si alte similitudini (Holdevici,Irina,1996):

Accentul pe diagnoza este minimal;

Interpretarile nu sunt instrumente psihoterapeutice importante;

Iluminarea brusca nu este elementul de baza in procesul schimbarii;

Capacitatea subiectului de atrai experienta psihologica directa si imediata este indicatorul succesului;

Atitudinile tranferentiale sunt considerate expresii ale starilor afective.

Diferentele semnificative intre consilierea individiala si de grup sunt:

Mutarea de accent de pe atitudinea suportiva a consilierului pe dinamica relatiilor interpersonale din


interiorul grupului;
Situatia de grup pune accentul pe gradul de adecvare a relatiilor interpersonale;

In cadrul grupului se fac cunoscute sisteme de valori si stiluri de viata ce pot deveni alternative fara a fi
impuse din exterior;

Ofera consiliatului posibilitatea de a ajuta la randul sau membrii grupului.

In consilierea individuala trebuie sa se respecte urmatorii pasi: DEFINIREA PROBLEMEI

In definirea problemei, consilierul trebuie sa manifeste:

prezenta activa si interes pentru client;

ascultare activa;

cominicarea intelegerii elementelor problmei;

atitudine de respect, originalitate si deschidere la nou.

FORMULAREA OBIECTIVELOR

PLANIFICAREA ACTIUNII

Grupul de intalnire are drept scop imbunatatirea relatiilor intrepersonale si o mai buna cunoastere de
sine; el trebuie sa fie coeziv adica membrii lui sa-si acorde incredere unii altora iar consilierul trebuie sa
faciliteze procesele care se petrec in grup la nivel minimal.

5)etapa stabilirii relatiei de consiliere.

etapa identificarii si explorarii problemelor pe care le prezinta cazul abordat.

etapa planificariiactiunilor de rezolvare a problemelor.

etapa de aplicare (implementare) a solutiilor sau actiunilor de rezolvare a problemelor.


6) funcție consilierului este să se clarifice sa descopere resursele clientului pentru a putea ajuta clientul
sa găsească soluții pentru rezolvarea problemei cu care se confruntă

7)Atitudinile consilerului sunt: acceptarea neconditionata, congruenta, empatia si colaborarea.

În acest stadiu, principala sarcină a consilierului şi a beneficiarului este de a începe să stabilească o


relaţie de colaborare. Relaţiile de consiliere încep în punctul în care consilierii îşi .1. Acceptarea
neconditionata

Este cea mai importanta atitudine in consiliere. Ea presupune acceptarea unei persoane ca fiinta umana
fara a fi neaparat de acord cu valorile, convingerile sau comportamentele sale personale; acceptam
clientul si nu comportamentul sau (faptul ca si-a lovit sotia). Acceptarea este diferita de neutralitate,
ignorare, mila, sau toleranta..

Empatia

Este abilitatea de a te transpune in locul altei persoane si de a intelege modul in care ea gandeste, simte
si se comporta. A fi empatic nu inseamna sa te identifici cu acea persoana.

Empatia se dezvolta prin imbunatatirea abilitatilor de comunicare verbala si nonverbala cum ar fi:
Utilizarea intrebarilor deschise care faciliteaza comunicarea (ai putea sa-mi spui mai multe despre acel
eveniment..?)

8).

10)În acest stadiu, principala sarcină a consilierului şi a beneficiarului este de a începe să stabilească o
relaţie de colaborare. Relaţiile de consiliere încep în punctul în care consilierii îşi întâlnesc pentru prima
dată clienţii, dacă nu chiar înainte. De exemplu, modul în care consilierii gestionează un apel telefonic
poate determina un beneficiar să fixeze o întâlnire cu ei. De asemenea, consilierii trebuie să se calmeze
şi să îşi pregătească spaţiul de consiliere înainte de a-şi deschide uşile cabinetelor pentru a-i întâlni pe
clienţi. O fază preliminară a relaţionării este faza introducerii, al cărei scop poate fi descris ca întâlnire,
salut şi aşezare pe scaun.

Modul în care consilierii încep o şedinţă variază în funcţie de contextul consilierii, precum şi în funcţie de
dorinţele fiecărui beneficiar..

11)În cadrul acestui stadiu, principala sarcină a consilierului şi a beneficiarului este de a clarifica şi de a
extinde înţelegerea privind situaţia-problemă aleasă. Adesea, clienţii se simt într-un impas în situaţiile-
problemă. Descrierea întregii situaţii într-un climat emoţional suportiv le poate dezlega gândurile, îi
poate lămuri şi încuraja să creadă că ar putea fi capabili să facă faţă mai bine. În contextul unor bune
abilităţi de ascultare activă, consilierii se pot folosi de abilităţile de chestionare, care extrag informaţii de
la clienţi cu privire la situaţiile lor problemă. Zonele în care consilierii pot adresa întrebări includ
gândurile, sentimentele şi reacţiile fizice ale clienţilor şi modul în care au încercat să gestioneze situaţiile
respective în trecut, precum şi pattern-urile de comunicare cu alte persoane semnificative. Uneori,
consilierii îi angajează pe clienţi în minijocuri de rol, care pot merge, într-un fel, spre extragerea
mesajelor verbale, vocale şi corporale pe care le-au folosit în situaţiile-problemă.

Consilierii caută, de asemenea, să clarifice înţelegerea clienţilor referitoare la astfel de situaţii, inclusiv
propria contribuţie la susţinerea aspectelor negative.

12 cadrul acestui stadiu, principala sarcină a consilierilor şi a clienţilor este schimbarea clienţilor, astfel
încât aceştia să gestioneze situaţiile-problemă mai eficient decât în trecut. În etapa de explorare a
soluţiilor alternative, împreună cu clientul, trebuie să se găsească posibile alternative şi să se descope
modalităţile concrete de aplicare a eventualelor soluţii şi consecinţele aplicării acestora; soluţia finală
este aleasă numai şi numai de către client pentru a evita anumite neplăceri. Pentru aceasta consilierii şi
clienţii fixează obiective, dezvoltă şi implementează strategii pentru a rezolva situaţiilor-problemă şi a
comunica, a reacţiona și a gândi mai bine. Mai mult decât atât, ei au în vedere modul în care clienţii pot
menţine schimbările folositoare. Etapa de implementare a soluţiilor - se referă la aplicarea soluţiilor de
către client. în această etapă rolul important îl are clientul. El a fost ajutat de consilier să vadă multiple
soluţii alternative şi să aleagă căile accesibile lui. În acest final, clientul este beneficiarul întregului
demers integrator de consiliere. Încheierea se realizează în condiţiile în care consilierul speră că clientul
a învăţat să găsească soluţii nu numai la vechile probleme ci şi la noi eventuale probleme.

13Privirea din perspectiva clientului este un alt fel de a exprima abilitatea de a înţelege cadrul de
referinţă intern. Există un

proverb indian care spune: "Nu judeca nicio persoană până când

nu ai umblat două luni cu mocasinii ei." Pentru ca unii clienţi să

simtă că persoanele care le acordă sprijin îi recepţionează tare şi

clar, este necesar ca acestea să îşi dezvolte abilitatea de a "umbla în mocasinii lor", "să se pună în pielea
lor" şi "să vadă lumea prin ochii lor". La baza ascultării active stă distincţia fundamentală dintre "tu" şi
"eu", dintre "perspectiva ta asupra ta",

şi "perspectiva mea asupra ta" şi dintre "perspectiva ta asupra


nlea" şi "perspectiva mea asupra mea". Perspectiva ta asupra ta

şi perspectiva mea asupra mea sunt perspective interioare sau

interne, în timp ce perspectiva ta asupra mea şi perspectiva mea

asupra ta sunt perspective exterioare sau externe.


Abilitatea de a asculta şi a înţelege clienţii se bazează pe con

ştientizarea diferenţei dintre "eu" şi "tu", prin pătrunderea în cadrul intern de referinţă mai degrabă
decât rămânerea în propriul

cadru extern de referinţă. Dacă persoanele care acordă sprijin

răspund la ceea spun clienţii într-un fel care demonstrează o În


ţelegere corectă a perspectivelor lor, ei răspund ca şi cum s-ar

afla în interiorul cadrului intern de referinţă al clientului. Totuşi,

dacă persoanele care acordă sprijin aleg să nu arate că înţeleg

perspectivele clienţilor sau dacă le lipsesc abilităţile de a-i înţelege, ei răspund din cadrul extern de
referinţă.

exemple de răspunsuri ale consilierilor din cadrele interne şi externe de referinţă.

15Dacă extrapolăm, oamenii sunt ceea ce simt. Printre sentimentele importante se numără: fericirea,
interesul, surpriza, frica,

tristeţea, furia, aversiunea sau dispreţul. Definiţiile din dicţionar

ale sentimentelor tind să folosească unele cuvinte cum ar fi "senzaţii fizice", "emoţii" şi "conştiinţă".
Toate aceste trei secvenţe

ilustrează o dimensiune a sentimentelor. Sentimentele ca senza

ţii fizice sau ca reacţii fizice reprezintă natura animală, fundamentală a oamenilor. Oamenii sunt în
primul rând animale şi în al

doilea rând persoane. Astfel, ei au nevoie să înveţe să valorifice

şi să trăiască de fapt cu această natură animală fundamentală.

Cuvântul emoţii implică mişcare. Sentimentele sunt procese. Oamenii sunt subiectul unei continue
curgeri de experienţe biologice. Contiinţa implică faptul că oamenii pot fi conştienţi de sentimentele lor.
Totuşi, la niveluri diferite şi în feluri diferite,

acestea le pot fi în acelaşi timp necunoscute.

Reacţiile fizice reprezintă şi însoţesc sentimentele şi, într-un


fel, sunt de nedistins. De exemplu, schimbările corporale asociate cu anxietatea pot implica răspunsul
galvanic al pielii - schimbări electrice detectabile la nivelul pielii, tensiune arterială crescută, palpitaţii şi
puls rapid, respiraţie superficială şi rapidă,

tensiune musculară, uscăciunea gurii, probleme ale stomacului

cum ar fi ulcerele, dificultăţi de vorbire, cum ar fi bâlbâiala,

tulburări ale somnului


16Când ai început să te simţi astfel?

Spune-mi mai multe despre acest sentiment.

Descrie-mi cum experimentează corpul tău acest sentiment.

Ai vreo imagine vizuală care să cap teze acest sentiment?

În ce stare erai atunci şi în ce stare eşti astăzi?

Mai sunt şi alte sentimente care însoţesc sau stau la baza acelui

sentiment?

Cum te simţi aici şi acum?

Cât de persistent este sentimentul?

Pe o scală de la O la 10 [sau de la O la 100], cât de puternic este

sen timen tul?


17)Sunt foarte îngrijorată pentru că nu mă

înţeleg bine cu colegii mei, funcţionari de

bancă.

Eşti preocupată de aceste relaţii de la locul

de muncă. Poţi să îmi spui mai multe despre

aceasta?

Da, suntem şase funcţionari în bancă, doar

că ceilalţi par să fie prieteni.

Ceilalţi se înţeleg bine, dar cum se poartă

aceştia cu tine?

Nu sunt răutăcioşi în faţă, dar evită să îmi

vorbească.

Aşadar, mai curând te simţi exclusă. Te-am

înţeles corect?

Da.

Tu cum te porţi faţă de ei?


Mai curând tind să mă reţin decât să încerc

să vorbesc cu ei. Cumva îmi este teamă

18

S-ar putea să vă placă și