capetelor de stlpi ai b.

'lldachinelor funerare scythiee din cmpiu mun-

tcani'(, cum le at t in Italia ct in Ilnllstatt-ul unguresc
(Oedenburg), ori n Polonia vcsticl'l (eL p. 54) - ntregul
illyro-thracic pani'( in Posen-ul tlaval!-Ior gctice (v. mlli jos, cap. V)
la Dipylon (eL vestitul vas dela Dipylon, d. p. la Forrer, p.
180) in Attica, precum nu mai in lipul cazanclorseythiee(cf.
Minns, o. C., p. 16'2,23,375, eu Ebert n Ze;lJc/tr. IV 191Z,
p. 453), cnonna intindere dintre Alpi CaucuB e plintl. cu acest
tip de \lUse, a dirui desvoltare maxim!i e de pus ntre 3. 1000 3. 500
Fig. 71
Fig.,,,
a. Chr., n prima vreme a fierului, foarte
indelungatli n eele patru (Rcinccke modificllt de Forrer) periode L.-.
Tenc. Rude bune, pocalele posnaniene kylix-uri le ele repre-
zintii una strliveche deosebit evoluatil dup!l regiuni,
desvoltatit, in ce ne ntr'un chip cu totul particular la
sani, n legtl.tudl. cu vasele de tip nou, vestic, pe care le vom ex.-.mllla
mai jos, sub rubrica VII . In adevAr dacl\ picioarele de astfel de vase,
lucrate fie cu mna fie cu roata (eL fig. 83 84, precum figurile
131- 135 la Piscul Grasan;, P.57 sq.) nu ne dau nimic nou
de ce din Hallstatt-ul vcstic, cupc.le largi scun.de, sus:
de acestepicioare,sunt modela te dupll. un tlp nou, postenor
din Hallstatt inspirat tot de acolo) reprezinti!. aici la Crll.sam o
evolutie deosebit de Dar, pentru a n,e1ege vremea
acesta nou. si!. mai de aproape bag-.Ha variata categone a
vaselor cu margini late - extinse foarte larg ori7.ontal-din categoria
ce urmc.-.z1' indat:L
VII. Cas/roane, lips;i. Daci!. la vasele de intrebuin-
pentru preglltirca ori pstmrca alimentelor-diferitele specii
de oale. ulcioare, cllni u1ceJe') - am putut mereu constata per-
locale in forma mpodobirea lor, altfel se prezintA
lucrul cu \lUsele de aparat reprezentare, de care se servesc oamenii,
la implinirea acclui rit special , pe care IlU numai primitivii, ci civi-
din toate timpurile l'au ca un fel de s3rb3toare a vielii,
Fig. 73 Fig. 71 Fig.
prnzul. Zeii sunt invocati la nceputul la mesei; locurile
la masil sunt o sociala; oaspetii str3ini sunt mai ales onora ti
prin pr!l.nzuri dllte in sllnll.tatea lor. Din cele mai vechi timpuri (vasele
de argint dela Maikop sunt datate in mileniul al III-lea a. Chr.)S),
monnintele sunt pline de vasele de aur argint care au servit la masa
Mormintele miceniene, ca cele din Rusia Sudicll.
sunt pline de vase de acestea nobile. Este cL'lr eli in contactul cu civili-
7.alii superioare primele forme artistice care pll.trund, sunt acelc.-. in le-
gllturli cu tehnica rlisboiului cu fastul reprezentativ, n arme, haine,
podoabe ale trupului vase de servit la mesele bogat ncll.rcate cu
') Un nleruant caple de oalll {eL la AndficfelCU, nOta I dela plg. 46; el mlc:r.
prcteul insi in leltt 85 a,b,il,cp.penlro
forma lui pe cel del. Cradina din Bosnia la Curficin IVi". Miu. alU Bolti. II. d. Huztf(.
Vlllr901, p. 56, fii. 36. Un Iit capac flClI! dimpotrivl la "\"ZI in {'g. 86.
,) Ce. Rosto\'tuff, Iranianl arId GUtAI, p. 22 ,i unn. ,i pl. III.
www.cimec.ro
,,,.
3'
roadele plm:lntului. Astfel darli chiar n primitivitatca unei pur ru-
rale mbdelc nouli plitrund repede: inel din sec. VI[ 3. Chr.
frumoasele vase pictate ale Grecilor in Marea Ncagrll, ajunse-
seri l:lng! Kiev, umplnd n sec. vr to..t!( actuaL'} Ucraina 1).
Firesc a fost ca,allrurea de Lucrurile care plitrundcau pc Dunlire
n SUSi ), repede loc. de pe la 303. Chr., pe Dun!1re la vale,
acele vase de fin il. CU un frumos luciu la COmle
foarte elegante. inspirate din ccle dar mai simple mai ieftine
dect acestea, fabricate cu rootn de cnTi coborau din Alpi nspre
Fig."
Fig. 78
Thracia Duni1rca de Jos. [o adev!l.r , precum cu dreptate
Ebert'), ntr'o altll ordine de idei, marfa ceramicA mai
era n cazul nostru cea celtid de cea greceasdl - era mai
desflcutl dect cea ori mpodobilli cu relide. La fel era cu
imita rea celor dou1 feluri de fabricate in diferitele ale Nordului
Estului. Cer-l.Inica La Tene, originar eeltic3, a fost apoi imitatli de toate
poponrele la c.'\rea ajuns, constituind o ntreaJf.l serie de stiluri locale.
Dimpotrivl1 marfa greccascl!. a fost mai rar mai cu greu imitati
atunci numai cu ajutorul insu, al Grecilor, cum vom ar1\ta mai jos.
I'rm unnare este fi resc si( la Piscul Cr!isanilor forme de cupc
de o tehnid perfect!i a cu un profil cu totul complicat, pornind
dew origini vechi hallstatlume (cf. Ia Forrer, pl. 83 fig. 10, fig. 1, fig. 5,
1) Cfo Ebert , SiUruul. j", AltUl., fi. ;100 , i urm.: din Milel, din Lcsbot, din Si kyon-
Korinth.
') Cr. PArvan, Pin/lraIIOn, pusim .
) O. 1:., p. '97.
IV. "'"TATIUKEA (;E"I'lCA DELA PI SC::l'l. CltAA""ILQR
fig. 6, fig. 7). stilizate nd mai mult in chip eleniSlic, n epoca La Tene
mijlocie. constituind adc.vllrate dublete celtice la fonnele cunoscute din
Sud. in specia l ale ziselor cupc tmegarienetde origine delianil.
Astfe! avem: 1 pentru fonna de castroane striehini mai mari
cari se aduceau. la masll , .0. formA pe care, cu sau
Clor, suntem neVOI\'1 a o leg de sudesticll chiar n
lul ars, cum o n Ha llstatt-ul unguresc, la Ocdenburg (Forrer,
pl. . 152. f ..g. 3, cu fi g. noastre 8?-89), dar de sigur inspi-
to.1 tC formclecare unneaz1l, n vasele de metal hallstattiene.
FiR790,i b Fi q.80 Fig. 81
ele nsele, la rndul lor. dcsvoltfmd in ce motivul buzei dis-
fr!l.nte (vezi n fig. 90-102 O serie evolut iva a tipului acestuia) tipuri
mai vechi, nvecinate, din epoca a lV-a a bronzului (cf. l:'orrer , pl. 33,
fig. 14) 1): 2 pentru tipul ceva mai nuc dect prunul, cum se vede
in fig. 87, n furmele identice ca linii, din fi g, 103-105, ori, mai ales, din
ronnelc rcd;\te in fig. 106 107, din Ilallstatt-ul metalic.
cum ne apa re foarte sugestiv n exemplarele rcproduse la Forrer , pl. 83.
fig. 5 6. este nbsolut limpede: anume, deopotrivA pentru bolurile
tipsiile cu buze late, picior, ca pentru pocalurile
cu picior scurt (vezi n fig. 10S-II S O scri e de funduri de ambele fe-
luri Dechclctte, lI 2, p. 610, fig. 238; p. 642, fig. 246, I)j
foarte mari rarrw-ii adinci, ori ca.lrOllne,.unl ucolICbil de rrecvente la
www.cimec.ro
>.8
30 cnd deci vedem vasele cu picior lung - fercstre - de origine
(vezi mai sus categoria VI) lu!lnd aspecte ca acelea
din fig. 116 mai ales. aproape exagcrol de risfrnt C.1 buze, din fig.
117. cii nu mai c vorba dect ca o simpli rc.miniscen\l1 de
vechile forme locale. dl cea nouli a transformat pni
Fig. 8z
spiritul structural al tipului respectiv; 4 la fel, spiritul nou ornamcntal
tipsiilc de lip vechiu sudestic, cu margine lobat. (Andrie-
p. 55). ct mai mult m1irginilc: vezi dela fig.
118 la 120 (eL fig. 121), un aspect nou chiar vaselor de tip cond,
Fig. 8s a, b ,i r
cari. la de pc too.rt1i hallstattian1i : eL
fig. 7 la Forrer, pl. 83), la tipul deonsfl comuta, geneml n Sudest
att la Nordul ct la Sudul DunArii (cf. p. 56, nota 2).
caracterul nou al buzelor late (Fig. 122) extinse perfcct orizontal

Estelimpede d,dadla in aceste subgrupe vase fllcute
cu mAoa, cle nu sunt originalele celor constatate aHitllrca, ca
Fig. 86
cu roata, ci, sunt mai mult sau mai
dupllacestca. Vasele cu buze late, ca acelea met.'\lice, au n re-
giunea noastrA nici un fel de ele sunt o din altA
anume,nu din Sudul gre

vase de metal cubuzcrAsfrnte
orizontal [vezi mai sus p. 17,
fig. 8;cf.fig'9, Inp.18: lebesul
dela BlUl\noaia], dar nu crea un
sistem intreg de forme), ci din
Vestul celtic, care alllturca cu
ornamentul dAdea un sti l con-
Fig. 88 structiv nou.
acum se pune o ntrebare
de camcter ind mai precis sti listic-etnografic: e motivul buzelor late
general in Daciei n vremea La Tene? Este unul fel


de vase de profil tipic
e1eno-ccltic, adicA L3 :
Tcncgcneraleuropcan: :
sunt frumoasele cu pc ' -- -----. . ------. ---... .
fig. 123-127, 128), Fig. S')
ume(fig. 12I)-IJI) ori ocnochoe (fig. 81,82, 13J), lucrate cu roata
impodobitecu ilgbimnc3din Hallstatt-ul
www.cimec.ro
unguresc pc vasele dela Oedenburg (Forrcr, pl. 152, fig. 5), ca o
egcncrnre a mcandrului spirnlic (ihid., fig. 1, 2,6), cum el devine
tipic ioLa Tene{cf. Dechelette,II 3 p. 1438, lig. 6+4 pl.X) ne in-
tmpin!i ntrealtcle pc frumoasele urne dela Poiana,din ca
aceldelaCclsaoi 1).10 adcv!irpentrucupeledinfig. 123- 127,
i-r
)
Fig. 90 FiII. 0)1
a comparat cu dreptate formele din epoca La Tene II bavarezli. (1. c.,
p. 60, nota); pentru urne ea pentru cupe putem aduce exemplele
deb Apahida (Kodcs,l. C., profilele dela P.24 fotogr. passim) Po-
iana (numai urne, 1. c.); pentru oenochoe, ca tip original, pe cea dea
Fig. 94 Fig. 95 Fig. 96
1-1311statt (Forrer, pl. 83, fig. 7), iar C:l greco-ecllice in ' La
'felle ntreaga scrie pn1t in vremea romanA. tot sunt identice
cu profilele dela Apahida (1. '., pag. 25, fig. 25) di.nile prclucnlte
n parte c.'l strecurlitori, foarte bine bogat profila.te la roatli,
pc cari le ditm aici in fig. 141- t43, 144 a. h., 145 a. h. (o fonnll mai
popularll, n fig. 146). CL fig. '47 - J49, pentru profilele tot
de tip popular.
1) Cf. p. ornamentul in \'.1, ,i Andrietelcu, 1. C. , p. 63-68, can: ind c inclinat
- dupA Foner-a pune acest ornament in Icg:hurl cu cel in zig.7.lIg, vechiuneolilic,

IV. WI'ATIUNKA e:;t;l'lcA OF-LA "'SCUL CR"\ SANII.oR
TO:lte aceste ultime forme, de cupe, boluri, urne ori strCCurlltori,
nU pre::jntd 'tlroclerislica bud laM, de care am vorbit cl se a fi
o exceptie intre formele generale La Tene.
E drept cA la Apahida nu avem dec5t unle pentrud nu s'au slpat
dect exclusiv morminte, in cari lipsesc alte ,'ase de
f'ig.97 Fig. lOG
:Jilnidi. Dar e fapt, cA. nici una din cupe nu arc dela. Cr1\sani. 1..1
poiana nc.\ nu s'a f3cut o sistematici ce am scris eu acum
doisprezece ani,a fost rezultatul numai a unei repezi di.Ul.torii de cerce-
tare. Profilele dela. Poiana, pe ct le-am putut vedeaat'unci, er'dU foarte ase-
Fig. 102
mllnllioarc cu cele deL:t Apahida, precum La Tene deLI
sunt 3semllnl1to:.tre cu ccledela nu P\t-
tem afi rma cu di. Ia Poiana ar lipsi vasele cu buze late.
Dimpotrivli. cer:.unica pe care o vom numi tip special getie (prelun-
gire cvidenti'l. a I-Tall'lt.'ttlu lui metalic) sc intocmai n
nveeinate,ca Tinoslll la Vest Piscul Coconilor la Sud. Putem
cu pcrfect.1l afirma di. avem la Crllsani n genernln regiunea
dintre un tip de ccramicl La 'fene, absolut analog cu
cel din Vestul cmpici muntene (Zimnicea, 8uhaia), ca cu cel
ardelean dela Aiud, SL Gheorghe (vezi mai jos, cap. VI),
imigrat, :lOlIme, dupli absolut limpezi cu Vestul hallstattian .
www.cimec.ro
ajuns la noi din Apusul, pe care ncepnd dela a. 300 apropie
mutll tot mai departe n Rlistirit, dar desvoltat apoi aiCI pe
absolut autonome, ca un stii
Fig. 103
particular La Tene.
I n adc\'i\r,dupl1 cum vom
arlila mai de aproope n cap.
VIalaccsteilucrl\ri ,vaselecu
buze late constitue n mediul

cuformecuat:ltmaidesllviir-
c:1t I1cndreptl\mspre
centrul puteri i geticc, platoul ardelean 1) in general regiunea de pMure, -
nvrcmece va.seledecaractcr
vestic La Tcnc sunt mai rare,
iarccledecaracterestic, tScy-
IhiCt, ale de slep!i i)
l1u ae regl\sesc dect doari\ prin
mormintele pur scythice, ca

511 trecem acum laexami-
narca vaselor de origine gre-
ceascll, g1isite la Crllsani.
Fig. 104
Ca la Poiana, pe valea 5iretului , ori lu Piscul Coconi lor, pe Mos-
cantitatea de cioburi de amfore gi'isit c la Crlls:mi c foarte
mare. Pnll n stratelc c;:elc mai adnci de cultur1\. imediat deasupra
solului ori gi nar. deci dela nce-
putul al
dela Cr1\s:\Il i, apar restu ri de am-
fore . Acest lucru e hotll.ritor din
punctul de vedere al cronolo-
giei. Cllci resturile de multe
105 de ceT:.lmicll. indigenl\. de veche
nil2
Cluj, II 19'1 , p. SI sq.
") ef. hl Ebert, O. p. ,80, fig. 70. stAnga.
1) Vezi mai jos, cap. VI al aa:sui lucriti.
postneoliticli, ne-ar ndemna sli admitem la Crlisani o
epod pre-cclticli chiar prehellenicll, peste care s'au suprapus
abia mai tniu, nti apoi celtice. De
f.ipt eum prin nu s'a constatat nici un fel de rliscolire in
p .. -_ . -----
Fig. 106 Fig. 107
timpuri' mai nou li a st ra telor de rllscolire care ali fi dus la
alunecarC:1 mai la ad:lnc a lucrurilor nu ne rli m:lne decAt
ne irnpli dl m cu ideea cll forme foarte arhaice locale au continuat a coc-
.x iSl..1 cu cele noull de tot - La Tene II (dupll Reinccke. 111), pro-
babil, ITI (R. I V)- reprezentnd, nu cum ar pllrea la prima privire
epoce diferite. ci numai st!l.r social-economice culturale pregnant di-
dar contemporane.
Trebuie dela inceput 811 observlim d nici amforele nu ne pot
Fig. III Fi g. 112 Fig. IIJ
da un termen precis post qutm pentru stat iunea dela Crllsani, ci
un tennen aproximativ anle quem.
In dintre toate numai doul1 au stampile: am-
bele sunt rhOOiene sec. H a. Chr.
Pe una (v. fi g. 150), foarte titl u se mai pal cetl destule
litere. ca sli ne facem o idee de ce lip epigrafic in r. 1 clar
www.cimec.ro
lnl, apoi la urm3 un n r. 2 aq ... ; in r. 3 sigur d la inceput
probabil apoi un a. Avem deci ca de obiceiu la Rhodos (el. Dumont,
lnscr. ,bamiquesde Grice, Miss.scient., VI l87 1, p. 77 urm.), numele
epon,mului in primele dou1i rnduri numele lunei in al treilea: bel
f .... } I' /Of![ .... ) /tJa[J.lov}. n lIccast n cca unnlltoare a
,-\

. ._- .
Fig. 114 FiI;. IlS
Fi g. 116
are forma mai trzie, de A, cu bara orizontalli in unghiu, deci n orice
caz nu ne putem gndi c.'l daL.uc dect cel mai dc vreme la sec. II.
C"f . chiar foarte aproape de a. 100 a. Chr.
Cealalt1i (v. fig. 151) e perfect clarll se poate cet! n ntre-
gime, lipsindu-i numai jum1it:ute din prima literil., b: [tJ }oJ.lov. Aplicatii
Fig. 117
pe o bipartit.'\, ea a avut loc - fiind miel1 - pe una
din cele dou11 ramuri cilindrice li pite mpreunll spre a
o unic.ll. din cari una s'a dcsf:\cut s'a pierdut. mai
rari, daUrile rhodiene exclusiv cu numele lunci sunt bine cunoscute (cf.
la Dumont,o. '., p. 118, dou11 stampile simi,lue, ntmpl!itor amndoull.
lot din luna tJdJ.tO!;). aceasHI. stampil.ll. pare dupll litere a
inel sec. II a. Cbr.
R.r.ll. stampile, avem ctCY:1 alte resturi de amfore, ba chiar
una aproape evident thasian.ll. (fig. 152), care ne documenteaz!!.
la Crisani a celorlalte mari centre de export de vinuri sudice,
Thasos Cnidos. Cum c.ll. n ordinea n care aceste centre
au fost active pe valea. Thasos le-a precedat cel din sec.
IV, d, din sec. 1[I, Rhodos i ia aproape total locul, pentru a face
apoi mai ales n sec. rr- J a, Chr. 1 p. Chr. o parte roarte impor-
tant1 Cnidicnilor , este clar di numeroasele resturi de amfore thasiene
ne dau o bun!!. datare cu sec. IV, ca termen ultim, anle quem a trebuit
s1 fie intemel.'lt3 dela Cr.ll.sani .
Fig. 121 Fig. In
- Dar nu numai amfore cu vin untdelemn (v. fig. 153-155), ci
vase de zilnic.il, o.'l le mari, chiupuri, ulcioare mici
mari, cu o singur!!: (fig. 156) ori cu douli cu gtui str5mb,
de transportat lichide, in enorme do/ia pilhoi de
factum excelent!!. greceasd (cf. profilcle din fig. 157- 159), foarte
multe fragmente de ocnochoe populare, unele de un profil nou in-
teresant, cu un cuvnt un inventar care nu ca fie
www.cimec.ro
,.,
ntru nimic mai prejos de cel tceltict,documen-
marea in Mai mult chiar ,
............. -......
Fig. 12] Fig. 12"
anume vase de facturi cehic1\. le reg!\sim in tehoid grcccascll.
invers: se vede limpede nici Grecii nici CcI{ii nu erau pici
Fig. 125 Fig. 126
-cum vom :irita, pentru cei din urmll., mai jos -ci numai
lor culturalil, grecismul celtismul erau foarte active se amestecau
unificau ntr'o singur1l caracteristic local.!!., regiooallt.
Fig. 127 Fig. 128
Foarte de mirat la prima privire, dar explicabi l atunci ciind
avem in vedere simplicitatea primitivitatea ceramicei indigene, mai
IV C;Krl cJ. D"LA PlseUL CItJ. !iA1'\ILOK
urit.!!. rAu dect chi.'1r in epocele vechi de tOl, c faptul c1\
nu avem aici vase pictate, ca in Sudul Rusiei, cli
VJse elenistice cotelir (fig. 100-'161), ori de/ierle, cu razele, palmele,
etC., n relief (cUI)c!e zise t megarieoet: fig. 162 - 170) 1),
spre a ou mai vorbi de singurul fragment de vas atlic cu
negru, caracteristic sec. IV
(fig. 171), ca ieftin!l
de export, g4s it acum
la Crllsani,-loote aceste
mai fine sunt simple
n noastrlL
Oamenii draci
deaici, de nevoi
Il\..'li deosebite artistice, nu
dori..'lu sA ntrebuin\eze
aeele fabri cate prea scumpe
prea pieritoore, pe
Fig. 129
carelepute trimete Atena, Asia MicA, Alcxandria t),ci se cu
excelentele solidele fabricate locale, gen cel mult,ca
FiR 130
vase de lux, acele cupe hemisferoidale d v"nis mal, cu ornamente sim-
ple flora le, n re1ief, cupele deliene, cum le Courby, mlega-
inainte, decare am pomenit mai sus, gl,site
') ef. F. Courby, La fmlU grtU d ,Jiel', Pari. 1922.
') el. Ebert, o. t., p. 210 ,i urm.
www.cimec.ro
in oum"r mai mare la Crisani, pentru simplul motiv cli ele puteau fi
fabricate chiar pe loc cu ajutorul tiparelor aduse din Sud, ori chiar cu
tipare la locului dupli originalcle aduse din Sud.
10 s'a glisit la Crhani, c,'1 n Rusia SudicA 1), un tipar de
[:leut eupe tmegarieoet (fig. J72): anume mp.eun:t cu un fragment
de :unforli rhodian:t nu depa.te de singurn de om plstratJ
Fig. '31 Fig. 1]2 Fig. 13]
apiOape intreag:t in aceastii sb\iune de cultivatori ai iitului incine-
rlrii - deci ntr'un mormnt, poate chiar al care fahrica la
Crbani astfel de vase tinflorite .
In recenta sa monogrnfie, Ul vases greCI p. 396, Courby
a expimat pli.crea eli toate vasele numite de el tdeJiene. (dupli p.inci-
paIul centru de export de unde plecau), ntruc;t ar corespunde la ca-
racterele seriei deliene - ale noastre corespund perfect (ef. An-
p. 74) - t.chuie slI. fie cflril lucdri ale industriei din
Dc1os. Unul din principalele sale argumente spre a ted
e cl1 pasta patina acestor vase, oriunde s'a. gAsi, e quasi-identidl .
Courby vasele La Tene se pc o enormA a
Europei cu caracter de quasi-identitate, azi se ele erau
' ) CL Ebcrt, o. C., p. 210.
fabricate n mai multe locuri, iar nu n unul singur. Dar mai mult:
pasLl ,:se1or 1...'1 Tene e asemlinl1toare eu cea a vaselor de1iene. La CrA-

teclticCt g1isite la Cr1isani, e unul (fig. 173) c.ue ne-a p!istrJt n,galivul cn
crcux :.1 unui ornament delian, JY..tlmCla . cpetatl1 capricios de
Fig. 136
ncrcguL'It, ca spre a se jud. pozitivul n relief al unui motiv de-
lian, care in lemn ori n tcracotl1 numai tiparul unei singure
foi a acestui orn,tment. prin repetarea dreia se putea efectul
de tObl, orizontal, vertical ori de gropa.e ce s 'ar fi dorit.
In atelier n carc se fabricau vasele de gen tceltiet se fabricau
Fig. 139 Fig. '""O
deci vase de gen edeli:l n.: dill pasttl fi de llceiaf mefteri; vasul
inel1 l1\oale La Tene fusesc ornamentat n glumA. nu cu nega tivul unui
tipar delian ci C\t pozitivul unei stampile de fabricat chiar tipare Ide-
liene. aici la Cr1isani. Dac3 acum acest atelier era chiar in CrAsani, cum
nimic nu ne impiedecl1 de a admite 1). ori n cuta.e centru mai aproape,
') O do\,.dll. evidentA de atdierolui ceramic de manieri celticA chiar
in .t.tiunea dda Criuni ede . igur ,i ealapodul de lustruit vasele cu patinl neagrA
gbttcu urme de nelreall pe partea cu care ae frecil,tneladcrente(lig. 174 ' icf.Andri-
e?C'.cu,p.80n.I\.
www.cimec.ro
-------,-VA-,S'-I . V.-c7"AKVA"N, GA7/Ctl
de Dunlire-.1 Scordisci/()r ca M!l.nlistirea ori, mai potrivit indi,
Zimnicea, lucrul c secundar. Vasele tdelienet nu emu toale din Delos,
ci indigenii sli le fabrice.
Fi g. 14 1
Oricum ar fi fost aceste vase ca origine, ele ne dau, cronologic,
indl o pre\ioas!l.. l\Ioda lor n'a existat dect ntre c. 300 100
Fig. '-Il
a. Chr. Accastll. nslt. corespunde perfect cu indicatiile crono-
logice date de amforele cu caracterul de La Tene mijlociu
(Rcinecke, nI) al noastre.
Dimpotrivli sist emul lli.mpilor greco-romanc nefii nd familiu localni-
cilor dela Crnsani, trebuie si considcrllm ca import propriu zis delian
din fig. 175, care pe partea supcrioor1i o ornamentnrc
ce se identic pe cupele din DeJos (Courby, p. 379; cf. An-
p. 89)'
Trecem acum La ex.1minarea resturilor archeologice de carncter mc-
talie 1) , singurele in stare a ne da llimurm mai precise in directia etno-
groficl1, nu numai prin ei chiar prin absenl:1 lor.
Fig. 1 .. 7 Fig.I"S Fig . ... 9
De aur, s'a br1lsit door.1 o boabll de colier , goolil, rupt3 n
(fig. 176). imitll.nd forma perlelor de slicli'l. contemporane : v. fig. 177
178: deci lucrare loc.1HL
De argint. o monetil tip daco-celtic(fig. 179). o monetl
cu JlIA KEiJO/l'DN IIPDTIIl:, deci '58-'503. Chr.
Fi g. 150 Fig. 151
Dc bronz, capul unei figurine de li p hell cnistic, totul Illut ilal (fig.
180) de cei ce l-au gasit n ruinc nainte fi nccput noi
Un candelabru de bronz cu trei ramuri (fig. t 8I tJ . b. 182 tJ . h. c. ):
frumoo sl1 lucrare heLlenisti cl1 de o simpLicitate de linii de o
in omament apro.1 pc c!lutatli, cu resturile unei amfore
rhodiene cu alte fragmente de vase in 111 , la punctul T ,
') obiect e in lUI ClIlI. cremene. pialri. corn, os ,i .tiell, CIIre .... 1,1
mlIi lIhit in dplturi , du nu istoric ori etnografic nimic dCOflC:hil. \ie:r.i
menare. ,i detcrierea lor la p. 78 ,i urm., ilr 1:1 noi, mii joi, fuuiola
d.infig. 187 " r".gmcnlelcde llidJi ill pasdmuhicolori, din fi". 189,i 11}O.

www.cimec.ro
poateintr'un monnnt (er. mai s us , p. 185 fig. 34 pl. IX fig. 2 pl.
X). O figurin1i de bronz, care a alci\tuitfieun idol plnt (Brettidol) gen HaU-
Fig. ' 52
Fig. 153
staU (reprezentnd un cr. Forrer, p. 113 sq.), fie, mai
probabil, o fie o fibulii (cr. Dechelette II 2, p. 855): c:tr.lcte-
Fig. 155
Fig. 156
ristid att n mediul vestic La Tene ct n lumea scythicii (fig.
18
3). unde, mai ales, aceste ornamente n fonnit de animale sunt
13 ele (cr. mai sus, cap. J,p. 29-32, lucruri scytho--sarnllllicedinmediui
nostru). O de bronz (fig. 184). care a putut unei

Fig. Fig. 158 Fig. 159
epoci mai vechj eare nu nimic:caracteristic. O C;tLlr.lmli, pro-
babil sannatic!l (fig. 185; cr. M. Roslovtzcff, Ulle troflfJ(lil/e de I'ipoque

.. l :
fi
I '
:,' 1
., ", -:
, .
''''; .
'.::" .. \ I 1
Fii' 160 Fig. 161
grCco-sarmale dl' Kerlsc/t, n MOnum"1Jls PiO/, XXVI 1923, Paris, p.
12 [din extrasul .ll.pane]. fig. 6). DouN fibule simple de formil. lnie L;l
Fig, '6)
Tenc (fig. J86 188 cu Forrcr pl. 63. fig, J 16) , deci dintr'un mediu mai
trziu ca vasele dcliene amforele thasiene rhOOiene, ca atare
www.cimec.ro
aproape indiferente pentru datare, fiind, ca ,i cataruma de mai sus,
doar' prevestiri ale unor vremi mai 1) .
De fier, lucruri apro:\pe niciunul mai clar identificabil t ).
Fig. 165
Fig. 16".
Afirmare-A repetatA, el'!. Ia Cms;mi. ne afHim m.1i ales in
unei de lemn, se confinn!l. astfel prin
:)

Fig. 168
Dar se mai alte lucruri . Nimic, nici n ceramic.1l. , nici
n metal, nu

totalA a fibulelor c"xclude
1) Aht vreo dOu.lsnici II/crufi, la. p. 83.
1) / bid.,p.88.
')
tice, deoarece acest popor nOl1\lld locuind in nu puttdItlsd
la ogropare numerosse obiecte erau date n mormAnt pentru Irebuinlde
din
cari, ca Scythii. nu aveau nevoie de fibule, la felul lor de
imbrAclhninte.
Fig. 170
De altli parte lipsa quasi- totaU\!(doar resturi de vrfuri
de l:lnci), a urmelor de arme, ofensive ca defensive (spede, Ilnci,
(i ...
Fig. 173
scuturi. coifuri, virfuri de etc.), ne arad aici locuia o
de agricole, (de o
www.cimec.ro
parte de alta multe de pl..sit, n ruine), stator-
nic de ei de plimftnturile ei.
Fi g. 17<4 Fig. 17S
Cum dar-l, istorice, Scyt hii api'ireau <t ici exclusiv ca nomazi,
iar exclusiv ca r!isboinici, res turile archcologicc de
exclud :1 unom fa r
destul de la ochi a loc.'\lnici, de buna stare
din alte 1..1. Tenc,mai ocrotite de plitd!iciuni , identi-
Fig. 179
fidl pe locuitorii Crllsanilor cu lui Dromichaitcs ai
slli; caracteristica poporului getie es te anume-n izvoarele cari
povestesc infrngerea lui Lysimachos - tocmai accast!l sim-
pljcitalC
Am arotat Ill.,i sus, ell, in vreme ce nimic nu se opune ca ma i toaH!:
industria ccramici1 de tip celtic sl fi e chiar pc loc, ba
:lnume fapt e precise ne dcmonstreaz aceasta nu numai pentru vasele
La 'felle, ci pentru cele deliene. -dimpotrivit,omare partc.cca mai
mare chidr, din eera mica grecC3scit, amfare, doli i, ocnochoc,
",ase atuce, vase hellenistice C61tlis, etc., e adus1i din Greci;t.
t
u. '
" :
!
Fig. 162(1 b. , i t
anume, nu trehuie sli ne facem iluzii, nu din Grecia pontic.ll.," Jlistria
celelalte de aici, cari serviau doar!l ca intennediari,ei din Sudul
grecesc.
Pe care drum?
IUspunsul l dli Crl\sanilor pe cum il
va da pentru Tin08ul pe Prahova de Jos, ori pentru Bon\e, ti
l
/" .
www.cimec.ro
,i Poiana, Siretul. Amforele trebuiau aduse pe apA, ca dealtfel toate
fabricatele de fragile n lut ars.
Dar anticl din care se putea ingriji priveghea - de pe
drumul cel larg al Dunlrii - toat!l w lea era Cars;u.m (Hr-
I}Ova). Cu alt prilej am accentuat faptul, cli tocmai n. sec. al III-lea cei
Carsium se manifestA ca un mare emponum al de
vinuri sudice, laCUL de Rhodieni apoi de Cnidieni 1) pe Dun!ire
in Sus .
Piscul Crbanilor o continuitate antropogeogrd.fidi
nu cu cu stepa R!bl\ritului, resp. cu Dunlirca, ci cu Vestul
. /,
U

i"" .
. ,
(.-- .,- -:c': l ' ';
. -----'"1 ;. I l' I
____ ...l .. _____ __ .. tI, ___ ____ _ #
Fig. 184 Fig. 185
pliduros. Intre din Dobroge:t din cmpia mun-
tcanA rlimne un liber, neprielnic , pe care il strlibat unii
prin economice ori prin ri\ sboinice, dar pe
care nu-I umplu Cll totul. c clar c!l Gc\ii din drc..pta cei din
stnga Dunlirii trebuiau 511 aibii un punct de continuit.ate pc
fluviul care-i Iar acest punct e indicat chiar de
de La T ene de descoperiri mergnd pnli n
e regiu.nea unde Pddurea se apropie destlll de Dundre, ca sll
intocmai ca intre BJnat-Oltena Serbia, o si1lgurd fard pe amhtk ma-'
{uri: adic.ll. intre gura gur:a mai exact, intre
Taf" fi Giurgiu: in linie aproape dreaptl SE-NV:
Coconilor-Cernica (Tinganul) - Tinosul; ori:
ori: Blllltnooia-Co-
etc., pe in sus J).
Dar am ar!\tal eli vechea a culturii dela Crlsani,
n fundatie din eneolitic bronz mAcar
Fig . 86 Fig 87 Fig.18R
n formele populare ale cernmicci ei, e traditia unui popor de
b r nu de step1\ . Getilor lui Dromiehaitcs n stepa
moldo-basarnbean1i nu s'a putut dar nLmplh n urma unei mut3.ri
Fig. 189 Fig.II}O
din ceabltit slep.ll., cea ponticli, din dreapta Dun!\rii, ci Cll totul dimpo-
trivJt: el cobora n jos pc vl'tilc Prnhovei, falo-
ori ea sli ia locul Scythilor treptat tOl mai departe
Nistru de cari se ntindeau di n tot mai departe
spre E SE.
Numai se poate explic.1a lui Alexandru cel Mare n
stnga Dun!\ rii : el voia la pe nouii
mani se aici, locuitorii coline1or
Daciei, tot mai mult spre de legliturile roditoare cu
1) Cf.lur.rtl III Pln'UlI, Plnitration, textul,I). 37 ,i urm.
www.cimec.ro
lGrecii. aici, ca in Rusia sudic1\. Grecii n alclltulo mare zonll.
culturall mi ... elenidb, unde veche:.I local1i se amesteca se
imprietenea cu cea str1\io1\, la venirea aici, dela 280 na-
inte, intoctn:li ca b. venirC3 in scythe dela Nordul
M1\rii Negre -cam in vreme au gsit
popo.'lre indigene adnc plltrunse dc greccasc.": n
Apus, Scythii in ruis1irit, gata a primi nu ca inferori, ci ca egali civili-
.. dusi! de nouii Numai se po:ae de ce
getizeazi! La 'fene-ul din Dacia, crc.lnd ci un L'l Teneallor,iar Scythii
pc arta lor cleno-scythiL
a. 100 d. Hr. erau de mult n hotarele
lor, dinspre Vest de presiunea Suebilor lazygi, dinspre
Est Nord de presiunea Roxolani, cca a triburilor bas-
tume in general est-germanice. Tripla ofensiv1i dacic! de pe vremea
lui Durebista - cu un secol jUl1lll.tate inainte - mpotriva
din Moravia, Boemia Ungaria, spre Vest, Serbia Bulgaria spre
Sud. Podolia Chersonul spre Est, nu avuse ca urmare slatorrudl
dect cel mult nlocuirea puterii celtice cu cea
Plolemaeus, singurul itvor antic mai asupra
tinuturi lor din Nordul Dun1irii, ajuns panlt la noi rezumnd n
te.nul sl1u gcogrnfie1i raman1\ dela Agrippa, pc vre-
mea lui Augustus, la cartografii anonimi de pe vremea lui Marcua
Aurelius 1), ne-a in sec. II d .I-Ir. , foarte deslUl
ue care chiar pentnl sec. l- II d. IIr. o
stare de lucruri a cea mai complet!\ fazl1 avusese loc in sec. VI I
VI a. Chr., pc vremea scitice n regiunea carpato-bal-

special analizei lui Ptolemaeus. tocmai pentru a preciza n chip
istoric limitele str1'ivechii e:\l'ansiuni daca-getice n Europa
nordic!!. sudestid, despre realitatea archeologia preistorid
1) Vezi rKOnslruirea prolotipclor lui PlolellUleUS fi relatin lui cu imcdilltul siu prc'
dccctlOr Marinus T)-riu.s. urmldlc. cu multi t)t:flpc:ac:ilale da.r ,i cu o suml de:
la Gudmund Schllue. Ploltft/Y'J AtoPJ of Norllr"" Europe, Copcnhagl, 1917'
protoistoricll, pe bazl! numai stilistice, cu greu ar pULe'\ oferi argu-
mente absolut hot1\"rtoare
l
).
Dacia proprie se ntinde dupli Ptolemaeus (III 8, 1-2) n
foarte modeste de acelea pc care i le acord pe vremuri Arrippa,
in Comt'lllllrij/r sale (Dacia, Gttico jiniUlJtllr ab nrienle desertis Sar-
maliae, ah orcidel/le jlllm;nt Vis/ula, il septentriont Ocem/O, o "'eridit
Jiu",;"" I-listro. qllae paUllt ill Itmgillld;/fe milia pasmll", CCLXXX,
in Itllitudille qlla cQgn;/1I111 ('sllltilia p(lssullm CCCI.#XXXV1) : la Apus
,(,isa, la Nord 1:1 Siretul, la Sud Dun1l.rea,
Dur Ptolemllcus ne-a pllstrat din regiunile nordice germano-
sarmatice un lOare numl1r de nume de popoare cari ne
confirmlt cele largi date de Agrippa, cum vom arll.t n
amllmmte mai jos.
nsi\ Dacia , dup!l Agrippa dup1\ Ptolemaeus, avea ca hotar
sudic Dacii, ca popor, chiar dup!! ce ni s'au m:Ji p!Lstrdt
la Ptolemacus, S'IIU intins in dreapta Dunlrii, spre Pannonia, Dal-
matia, Macedonia Thraeia. Examinarea acestor va alcll.tul mai
jos un paragraf special.
Gudmund Schi..iue, n lucrareu sa citatll, procednd exclusiv filo-
logic, s'a Hlsat ispitit a g3.s1 foarte multe dublete tOponimiee, pe care ,
alribuindu- Ie unor de el le-a redus la un singur fapt
geografic. Acest fapt el 1-3 localizat pc cum i s'a pilrut mai
potrivit din punctul de vedere al criticei de text, iar nu dlO acel al
geografic-etnografice. in acest fcl el a numllrul
toponimicelor ntr'un chip foarte sensibi l, n unele cu dreptate,
in foa rte multe nsli precum vom ar1ita pentru fiecare n parte.
D:lr chiar SchGue nu :l respins, ci dimpotrivll a sustinut cu Ui.rie pre-
Dacilor Costoboci de ambele ale Vistulei de Jos, n Polonia
actualli (p. 113 sq. fig, 17)'
Sli. ncepem noi examinarea daco-getice din
regiune nordicll.
Ptolemneus (IU 5,9) in Nordul sannatic, spre Vistulu, din-
colo de Pellcni (adid Bastarnici) popoarele KOIQ1:o{J6nw, "ai
T(!Cl.I-op.ol'ral'ol. SchGuc a cu dreptate, el e vorba, nu de dou!
popoare, ci de unu l, care se chema in originalul latin folosit de Marin
1) er. d. p. Eric:h Diurne, Di, IlrrQ}tjuhe KlTo,,1i4 i" du ProfJin:t Pou", in rev.
MIU/nu' IV 191:1, p. 1S.qq.
www.cimec.ro
din Tyr, Coistoboci tratl$lnontani (o. C., p. JOO sq.). Ei sunt
astfel spre a se deosebi de Costobocii din Moldova nordicli, pe cari
ii vedem n harta plolcmacic.!i. in codicele Urb;lJos 82, din sec. XIII
(1a Schtiuc, fig. 12) intre ,i Siretul hart5 nsll lljcrasos=
Pr'ltul) de Sus (cL n C. Mueller a Geogr. lui Ptolemaeus,
1 1, p . 426, citatele privitoare la Cosloboci p. 447 identificare<. r.
I-lierasos cu Sirctul). Dar tot in regiunea Vistulei, anume pe stnga
fluviu lui . nspre Warthe, pe marele drum al chihlimbarului prusian,
mergnd direct dela Pressburg, prin Silezia Posen, spre Danzig
Riigcn, drum bine cunoscut de Roman.. dela Nero nainte (ef. Sehiitte.
p. 48 102 UfIlI.), intitlni m la Pto)emaeus (Il II , 13) localitatea
Schilttc cu energie (nota dela p . 114 sq.) exactitatea
lui Ptolcmacus impotriva lui R. Much, carc .lfirmase el
Setidava, ca localitatea vecin.!i., pe Oder, l'olJoolJMra (in cod.
Vaticanus 191, 1.'oIJ0000e.11a) deci real 2'ovoov6alu. sunt dublete
cite prin Germania ale din Dacia proprie, ZusidavlI. Credem,
ca SchOlle, eli SetidovQ nu e localizat1\. n Posen, dar sustinem
contra lui a lui Much, eli SlIsudavll nu e un dublet al Setidavti
(,p. 11 3), ci o localitate deosebit!, exact cu acest nume: Iovoov-6ala
(eL pentre partea nti a numelui Tomaschck, o. C., II 2, 44)' In
precum SchUlte, p. 100, p. III , p. 113, CIC. ,
Dacii nu sunt la Vistula O ci ci sunt foarte n
leg.!i.tur1\ unii cu astfel nct dou1\. -dllvoe in aceste nu
inseamn1\ de fel o ei dimpotriva sunt chiar prea pu-

La Sud de Costobocii lratlsmo11tani. pc V.stula de Sus, poporu l
.4rsietai, eu care de sigur stau n leglit\lrlk att Arscnion, ct
Arsekvia (cL Bersov;a. Salsovia) in Si Jezill pe care \
SchUtte a le mai consider3 ca duhlete) la atribuc hot11rit la tthe
Dacian tribe of Arsictai. (p. 11 1 11 2; eL p . 99): PlOI. Il II, 13 cu
111 5.8. Pcntru daeu-thrncicA a cuvntului, cL toponimicele
"'A(>Oa,'" AgoaCa AgoCl'a la Tomaschek, II 2,54, - iar pentru na-
dacidi li ], p . 106.
Intre Dacii Costoboci Daci.i Ars;eli, Ptolemaeus lngli Vis-
tula pe Anartophracti, o ramur1\. a din NV Daciei romane
(IU 5,8 cu 111 8,3)' Ca Cotirlii din Bocmia (eL la Schiittc, fig. 20),
vecini i eorespunznd acelor cnigmatici Coltnsi; din Dacia
csticli (ibid., fig. 12), Anar\ii vor fi fost \1n popor
,,, V. KXPANSIUNE.A GE'I'lcA INTRE 90CI SI 500 A CUR
amestecat, ceho-dacic, dad nu chiar pur celtic 1). Destul e.!i. Dacia
din Sudu l Carpa\i lor are dincolo de spre Boemia,
Silesia Polonia, o continuare prin
La Sud de n continuare pnA n Deskizi,
l'tolem:leu8 (III 5, 8) enumer la rnd neamurile dacice: elra
"ira fl uwyito, xol Eleooo, naqU 'to" KU(}1uinj'/i 'to 6(}0t;.
Aceste popoare din Polonia sudvcsticli par a fi luat o parte aetivli l}i
in r!isboaicle Romanilor cu Marcomannii Quazii, pe vremea lui Marcua
Aurelius (eL Milllenhoff la Schutte, p. 99). Numele lor sunt trans-
p:trent dnco-thracice: Sabotii, amintesc pe Costoboci, Bieuii pc Bessi,
i:lr Piengiffle mi parc a fi pur simplu Pie-Cetae
i
), ca Pie-Pltigi,
partea dintiu nscmn(lnd, ca in Piepo",s leIL. VI 1801 cu Tomaschek,
II 2, 20: tocmai numele unui rex Coisstobocctlsis vecin),
deCi Piegetae fiind barbari cari n!ivliliau mereu peste
nordici n Daci:1 romanll.
acum la spre Sud-Vest prin Moravia
Jctualli, DunArea nord-p:mnonidL L.1 Miaz.!i.zi de Arsic\i Biessi,
'1 De"h{e! COlillii revin ,i II Dunllrii. in Pllnnonil Supc-riGlrl. impreunll ou
rudtle lor hice &ii,lllh Plolt;mllcu.(l 1'4.2)dl,i in IltC i:tvolrc,dlr ci fiind
aici.
t) Cp. p. "raric Tt'QUVh4l. ClIrc n muc apar ,i CA (v. MUlltr, /. t., p. 431) Tv-
!?CI)"ttirw, 7'(Jf]ay'ldrw, TV(}a;ryir4l ori TV!.'ll'li'irw. CII delhrtJ ,1 II Slr.bo, in
l1'IiSt. TV(}cy(rtu , TV()#')')'rw, ctc.
J) Aic trebuie a5 tntcrcll14m cheltiunea ns\ionilitlliii }Juri-lor din Germanill aud
dliet. arlllor eXIICt In regiullca cdtodacict de catc ne ocuplm acum: in Doemia, Si
[tiin ,i J\.Iorllvia, III 2.\'Ollrele VIstulci ,i Oderului. SchUlle ateati pC' tAOI)'Ot 01 Boo(!fll
}Jixel fli t; fOV .. ailuiPtolemneus(JIII.lo)in unghiu l dc-
NE al (ng. 20); I\ l ueller. in hllr!lI ,a 111 Plolemleu. (h. 9) In Siluin de SV;
Kicpttl. ;lt/lu A"t;qlllll. h. XI, la reI. TacilUS, Gt:rm. 43 ii carllclerizelld pe Du,i ca
Suebi,IiR,CRZilhl lllRlo:IeQulIzilor(lcrga .
ii 1000lizclI:t4 ueStul de depl\rle 111 N. Vila Alani 'U, t i enumcrli III un loc cu altt nCI-
muri genn",nice,.",rmut ice , i gelcc. flirlahi'l CAracteri1.are,ararllde llCetll ci iiafCnd
in enumer1lrc lI!lfcl: SUrllllltat {Altr,ngtl tI D,"t:i, Vom!a{iqll, trtm Vinl/ofu. O,i, Bn,i,
CoboUI. Singurul l'Cfi il or deln c",re afllm mii precis ce\'1I delpre BII,i e Cauiui Dio.
Cu prilejul primului rhboiu dlcic, lnainlt dc f,'fl)uva blliJic dela Tllplt. i K trimitt
lui Traian din parlca lui un mare burete (CiUpclcl)lCrid,.,,(}d/.lPUOI Aar/
7OIt; Uywl' on dUO' U: rwl' OI1JI/I&.1,1I)1' xal BOf(!1X "aq<lI"'VOI '2'{larw'0 &:r/OOJ
a.."1rlrlu cr'(.PI"'OW. (L.XVIII 8, 1). Uit exciUi ca Buri, ,1 fi JUCIt lteli
rol, dACII erau locmll in Silc%ia ,i un biet uib gt:rmanic i:wlal. dincolo dt Mar.
comanni i ,i QUII.lii (Plolemlcu,+ T acituI). car, ,i pe vremt:a lui Oomill.n,
jUCIscrii rolul prim;:ipaJ. Clei erot. de=-.iuns CI Quuii si {it ei In paee cu Romanii. ca si
.
,
J
I
www.cimec.ro
Plolemacus spre SE de: actualul BrOnn. Singmte (LI 11 t
ISI cu 3llasullui Mlillerlharta 9 cu SchGtle. p. 11( fig. 20), de
aspect cvident dacic (cf. Singi-datJa, in Dacia Schlitte p. 111), resp.
thracic (ef. localitatea Ilyyor; de pc peninsula Sithonia, n Chalcidicc:
Tomaschek, 80), t.1cdinat avnd nominativul Singo,
impiedeCcl total pe Buri de a le uni cu DeCebal. (er. anllioage dintre Ro-
mani, Cotini ,i Marcomllnni, in Il. , 60/70. lot cu <serisori Intine', in regiunile moravo
boeme, Dio, LXXI 12, J). In II, 179/So "edem pe l az)'Ni ,i pe IJuri tocmindu-se eu
MnreuB Aureiiui IIsupraajulorulu; pc ellre tii. j.l dellinrilsooiuleuQuB2oii: OQllbrol
1t(.lt:)rc!?O, ounlouro' (oi 'JdClI)Il,J oUrIl oll1olif!O/. olJJIJlol.'iol ro" P(])J.I(l/OI ;
,)Oil'1oo,' ;rei,' rrloTtlr;:'l(J(kl MaeHOIJ ,} JlSXUI 7I'(llI1"oe rlV :tOUM' :a.llf
otoOru' lrpopoiiJIro yd{l.ur} Harallaytl; Toi, KOlJdoole, (301ffe "ul
HOti;" orrlol :rou,uovr; v:rollJi,m]'fa.l (LXXI 18), lurA, e imposibili o aeliune comun:1
illzygo_burli,dac:leiarfifostseparRliintreeilocmniprinQu:lzi.Uurii trebuie IA fi fO&t
deei "eeini,i cu lazygii. cum pe vremea lui Trllian i-lInl conSllllat vecini cu Daeii. CAnd
in II. , 80 Commodusacordn paa! i\larcomllnnilor ti Qu:&2oi lot, le pune.i con-
ditie: r"a lu}ra roic Itrjll roie UooflO' ; I"tra lOfe Ov(mlll(u;
(Lx..XIl :l, <Il. deci Durii .unt ''edni , i cu Vandalii, ,i cu hnygii ,i
lIeqtia fie un grup unitar 1. Dileiei. Ace" lucru ni le spune: preeil de Dio in
capitolul urmllOr (j. 1-3). unde e "orba de l)/leel! Itomanilor cu Burii ,i
bclIbari \-ee,"i; Roman.i iau o'fIlleei multi .i del_ Uuri delu oollolti, dl,a)lftdoa;
rove dlloucdJJOexuci \'or I1sA o bandll libc:rl depatruzec:iJellooii inlrel
llN1l
or
" Dacia _ rii; xwao; f1fI'W'I t;ie :JoOc tIi Llwdq. oiJ01};. IIlT pe 12.000 LIWI'w' t wl>
:fQooOQW"co.revoiscmd le dea ajUlor IlICCIOlIll, i-II mUlut'!Uvern:lloruIOacei , Sabi
ni.nUl, in provincillromanl- il rii Awdq. tii - spre Ri coloni:r.1. Deci
Hurii lunt lingi Dacia in tOacillliberlt. Sunt ei Gertnllni dU sunt Daei 1 CAci altfel
doarll veeio ii VIIIldalierau Germani. Aieicredem el trebue al intentinll'lol. III 8,3,
ellrel4tBuexaCtLn m,jlocul Oaciti un popor cu nume indc.ntie OOVf!Ol. duplleapj.

/Juri in Slovacia, ,. Buri In Vtllcca , i Credem cll PlolemaeUJ R fAcUI din doul
Ji ngllr ,i 1. la egu.Uidillantll.in mijloc, intre
adevlratdelor patrii: ctRn Buriioreril In Sudul Carpali lor I loVllci.TncitusII yorbitde
Huri cu mnd la spattk QURzilor, in sens occideneal : etil Rhllril, in Slovndll.
iar nu IpreN,I:D SiJezill. LnlUl1it,CltaCteri1.arca Ouril or de Tacilu, c a Suebi u plecat de
sigurdd
a
IllngA Quazidc,preJ;llri,tih biTle el lunt Sue.bi ei poaleei
dda o realll a lor cu Suebei,ca II cu DaltIlrnii, ori II GC1,lor eu SIlmUl\ii.
Am R\'d dllT, ca n cazul CoslObocilor , i (.;3rpilor Iflltori in oouD rCf.!iuni difl'rile.
din auZi migrWii unei din ei departe. 1n NV, , i pentru B/lri, deopotrivA DatI
,i pe. Olt ,i in basenu1 Tisei de Sus, o migtlltie spre NV. care purtuc 1) mare. parlc
I Duri lor locmai in apropierea Quazilor, adiclllcolo unde \'Om mai intilnl ,i pe Pu_
geUu, Dia.i, Coryioni, Arsidne, Rm:o'''t, etc. Fllpt e, ci rldleina bur e bine. cunOlC\l l1
in gelo.thracicl prin nume CII Durus (Thru: 1), BotJ(lxll'flO:;, 8rlfrbiJta (er. mat.
la TomllllChl'k, 11 :I.p. 16 Iq.).
V, RXI'ANSltlNf1.AeK1'lcAl:-'TKE_fi1SOOA CIIR.
iar la .de acest pe ntregul mal slovac al triburile
T6 'Pa-
66, TO,", KOjM"tol,) .. cari,
rl despArtlte de neamul daCIC 'Pam)(t}"oIOL (111 8. 3) din N D ..
cum a observat n ed. sa (Il, p. 444) cum relev:!
(p. a IOcltnare de a socoti tribul din Dacia ca un dublel
al Quazilor n'o putem nslt C!l.ci lOpO-
ungaro-slovaell e incll mai hogatii dect ar
In adev.ltr P.tolemaeus in Pannonia Inferioar!l., deasupra
chIar la Dunlrii, K&(}1ur; (II IT, 3 15, 3
I!l 7, 1). clar .IIlSii, dl. acest nume nu poate fi t.1espllrti t de al
Dacilor Carpl dm vccinll spre NE, n cari ei
poart4 numele popor, .exact in aceastA regiune vesticA (cf.
p.lol. III 5,8). Jar .prezenta Dacilor Carpi in regiunea Dunllri i p:lnno-
ntcecrcd eli poate{, documentatl nel! depe vremea lui Hcrodot (IV )
I) de dincolo de Triballia (de ambele ale
mal sus pe DunAre, deci ditre Vannonia (tJ "anme(!Oa
XWIJ11) un ru K6.(!1U' alAturi de altul" AJ.1U, cari curg nad, {l
o
e
A
'1
('am rul numit de Ptolemaeus 'Aea{lwl'
(de cruri. cari amintesc numele dc
parte, Alpii de alta, - printre cari
C, ca r!lu lui Aea/ltIHi (cetit ind de Cuntz n noua
SI mal J OS P: 227 288 -fvaeaRwv) din Pannonia (l'toI. Il
II, 3 J l Jt' T trebu,.c ratai pus n leg!1turll cu numele Jiului 111
aut?r. Pa{lw:. In (1 11 8,2), pc baza analogiilor de prosthesll
Cii 10 11\ DaCI:.' AsoII/lIs n Moe:sia, Amulria aHlturi de Mw-
rest". A):wna alllturt de .Amlot n compusu l Llan)):mlol, AbrittllS
de Be(n:olJ(!U (cL APeett1'fI'11 allturi de Been:{aj ' b l'
n nume de persoane:, ca A.w1rSoxor; al1tturi de AI 1" ' a Cll
lTI3terinlul In Tomaschek, Il 2, s. tJ.). ' oxo" etc, c.
Jar numele r!tului din partea opuslt. Martls ast.;'1zi J\ilarch a .
rulu i dacic Jlf&.(!Ir; (devenit la M&o,oor;). Nu

tre:Jga Slovacle actual1i pnll n Moravia. Caesar, b. G., VI 25. zice:
'1 .... . R. - M,_iit. s",'o III. To_. III. /It,,,. .
www.cimec.ro
VASILKI'}.K\,AS,',I':l'I(;A
(J1trcYII;a silva) oritur ab IItlvtt;orlUfI tt Ntmttum el RllflracorUIII
finiblls; rtd(lque flllminis Datmbij rtgione ptrtind ad fintl Dacorum tt
Allartium: },"c se fieet;! sill;slrorms (exact in p!ir{ile locuite de Dacii
Racotat n rului ,Marus), dif.'tTStS a jillm;lIt! rcgion;blll. Jar
Str.J.bo, p. 295, zicc: tO 68 1'01'1011 "lua' l'O ':tItlul' TOV
"AA/1toC ro 11e" om'f:;cie xlnjl' V-rQ lWI' J:mltJwl' ""urtxtTul' ch' WOVt;11 tw),'
FerwlI OU1,Q1tTf:' i"l,xUl' dexcie/livortn), nOafJ.uro/ll''1t@''}OT:(!qJXUTcird
"anal' PBe0C, XOtd 66 TotJ"01'l(01' T1i :w.flNflely. TOV EOXl'rl,IOIJ 6tlVl'OiJ,
,ti(!Oe n rWl' oew'll xal avn) xflTtX0tJoa, tim :rtJ.od .. nut :'rQde Tac de-
"rov, ,dXflt 1'1'fleyETW1" tOt), Ile. UH(!/{Jcic; 8(!oue oU" ilo/Lev IJ'(?dCIlU'.
Pl inius, N. h., IV 80 sq. (25), n potrivire cu vcslicl1
datlt Dacici de Agripp:t ((lb ocridentl! jilnlljllc J!istllla) n legl1tur!i
cu Snmlaflor h zygi cari cobondl prin pasurile Siovae;ci
in ungurcascl\ dU1>:1 20 p. Chr., rnpingRnd pe Daci sprc Tisa,
zicc: $Ilptriora aulem il/ter Dam""ilu" tJt J-ferrynill1n sa/lllm IISqJlt ad
Panno"ica hibcma Carmmti Ct>nntmorllmquc ibi c01Jji,,;lIm CIlmpos el
plaTla la::)'ges Sllrmatae, mOl/lts vero et salhls pllisi ah his Daci ad PlI-
tMsmm amntm. Pl inius adaugli imediat II jlfllTa (carc
dealtfcl se vars1i n Carnuntului, ccva. mai jos chiar, de acest laglir
roman), sive is Duria cst a Suef:is rtgtloqllc I'arm;llflo dir;mens eos,
aversa Bonn-naei tC1lcntalijque indeGermtwi.Agrippa tOlllt1l cum tradum
ab llistJ'O ad oaar/um (urrneaz!i o cifra cvident fantastic1l atribuitli lui
Agrippa, de longitudi ne, alt:t, la fel, pentru latitudine) tul flzmu:u
Vistlam a deserl;s Sarmal;f1e prodidit .
E clar deci c!t rul /lfams dintre Suebi Daci
in vremile mai \'cehi c!I. Dacii au fost abi trziu de. tot
de aici spre 'fisa (dar numai n regiunca dc du p, - clici
rAmn complet in lor: amintesc ca pildli un<lloag1i pc Ro-
mnii din Moravia jucnd rol de post inaintat d:\cic n Vestu l
Carpa\ilor), de dela ViSlu la !Io prc Est de Gcrmani:
inll1iu de Bastarni, apoi de alte neamuri.
Dar nu numai la Vistula chiar dincolo, dtre Odcr, iar mai
la Sud pn! la 1\ larus, ci piinl\ la ])unhrc;l pannonidi, pe intreaga ei
lungime NS dela Ko.!}7ttt; pnl1 la cu Sava 1), erau Daco-
') Cr.,i Btandis, la P._W, IV, p, 19S1. care ind 8f"tltc citind ca izvor pentru ace"
fapt ,i pc Appian, lUyr. 2:J:Appian spunceu totul altceva I
www.cimec.ro
Vf\SII. t-: I'AIt\ ' ... . (iliTIC"
datll chiar de Traian pentru Bcrrov;a: ef. Tomaschek, Il 2,59), din
r1\dhcina bCTl', cunoscut1!. de l:1ng!l. Nicopolis ud lstrum de lng!l.
Uessapara (Tomaschek, 1. c.), sufixul thraco-gctic -b;s, -vis.
Ct localitatea IaJ,MdPlol. H IS, 4i ef. T. P. G. R.,
:.
chiar la Pto!cmaeus, pomenit (III 8, 3)' dupi'l. capitala
1.'(1).61], prin Vestul Olteniei actuale (cf. la SchUtte, o. c., harta ptole-

IalooxiJ.'l, n numele zeului (fieftlJ(!w" f ie 'Aoxl
t
l,7tl(f;;),-
IaMo{Jvooa (idem) chiar 2,'016'/ (idem; v. tot m.'lterialul la 00-
brusky, in ]:rolstila J.111::ei, Sofia , Ic)o7. p. 25 urm.: Sallcluarul
thracc alilli Asklepios dela izvoarele G/avei Panega).
In adevlir, chiar Schulle (care f1l.cuse, p. 95. din Karrodunon al
lui I)tolemaeus Karsidava + C.,lidava Cersic din 1'abula,
unul local1zat de el n N dincolo de rasul
Dukla), las! SiIJgidava s1l existe de sine st!hlitor in Dacia

dealtfel ajuns - pe c!it se poate deduce numai din toponimie - cu
in Macedonia (vezi maijos, p. cum l-am
g1\sit in Moravia, la SiJlg01M. ..,
Dar r!ispndirea Dacilor spre SV la Adnatlca e blOC do-
cumcntatli printr 'o scrie de altc numc de popoare loca-
lit1i\i. . ..
L!\sftnd la o parte cu Istros, Dun1\rca, lSlna, penmsula
din fundul Adriaticei (cf. P.-W.- Kroll, VIII 2114),preculll lpotezele
lui SchUtte (o. c., p. 92) cu A/bolla - Alvo1la din Istria = AllxJ-
cellSel din Dacia, ca dublct, atunci cJlnd doar1\ A/borcll-ses, dela
AJboca, sUnt suficient filologic chiar numai de A/btmllls din
regiunea aurifer1\. a Daciei nu nvcm nevoie sli r!1tll.cim spre
Italia, spre a le trece direct la rcexamlllarea
materialului adunat de Cari Patsch in articolul Thrtlkische Spuren
aII der Adr;a, in Oesterr . .7ahreshefte, X 1907, p. 16g sqq.
I'alsch plccllnd deln ideea Dacii Thracii sunt act la,
pOpor, n'a flicut nici o deoscbire intre sudathraciee in Dala
strict dacice, de o parte din regiunea Singidunului,
pc vnlca Savel apoi pe cea 3 Drinului spre Salona, de aha din rea
giunca Ratiariei, n sus, pe valea TimocuJui, prin Naissus apoi
pc valea rului Drilo spre Scodea, Lissus Dyrrachium. Tinnd
dariI. seam!!. de aceast1\. Hisnd la o parte numele
thracice indiferente, pe care le ntlnim n V Peninsulei Balcanice,
511. vedem cnre sunt toponimicele caracteristice pentru chestiunea ce
ncintcreseazll.
Am vorbit sus (p. 38) de tribul .aoV(lOtOt din Dalmatia (Ptol.
Il 16,5; la Plln. N. h., IJ[ 22 (26) J4-3, Daorizii in inscr . din vremea
imperiului Dtlversi: CIL. III D. XXJJJ), undeva prin mprejurimi le
Salon ei (Multer, h . 10 II): el ar reprezenta n numirea sa amicv3t1l.
epoca expansiuni i scytho-getice de prin sec. VII-VI a. Chr. CaraCa
e insii! clf tol n nu departe la SE de .aoV(lOtof,
intlOlm p.e 1. c.; la Plin. N. h., III 22 (26)
1.+2: Sardwtes), tar mal la SE, 1te&, 'tfj Maxe&n'(q., pe 1:xfqfover;
(ibi{/.; la Plin. 143. Scirtari) . Ambele aceste nume de tribuT! ne duc
inspre IUsitrit: 1:ae6twra" spre Sardica (cc. s.'ltul de lng1l.
Cal/atis: CIL. II[ 1421413), iar 1:xf(!TO,'e, spre Scirtia"a din Macea
donia, pe via E'gnatia intre Lychnidus I-leracJea (l\liller, Iti" . Rom.,
s. v.) spre Skirtos, tDacul., din Torni (Tocilescu, Fou;/les d re-
cherchu, P: 226 sq.). n vremea Imperiului Iaq6Uirro, Ix{q_
TO"e, vor fi fost de mult de n mijlocul c!ircia se
ser1\.. (Cf. CJL. 111 p. 1987, D. LXII: un Dasills.ScirtoexD{llmatia).
Dar, dupl\ cum a relevat Patsch (1. c., p. 173), chiar lribul JlIavtol
de lngit Salorta pare a fi fost thracic, numele al Salon ei se
aratlt thraeic, nu numai pe baza asem1in1irilor aduse de Patsch (p. 171),
ci pentru motivu l c1l. rlldllcina numelui ecomun revine
in nltc toponimice, C:l Sala din Pannonia, studiat de noi mai sus (p. 227).
Ceeace e nsli absolut caracteristic, e nUm1iru1 nsemnat al elemen-
telor gctice, ntfiln.ite in toponmia regiunii dintre Salona Apollonia.
Astfel, pc drumurtle care duceau dela Narona la Scodra, Tabula Peu-
tingeriann stafun: le Asamo, Ad::izio Ber::umno (l\t.Ucr, o. c.,
p. 468 sqq.), care sunt identice sau aproape, cu Somus-Alomlll, Azi.::il
Ber.::obis Danat, Ardeal Bulgaria getic.ll.. De altfel numele
Scodrei se epigrnfic in acea regio Scodrihesis (CIL. VI 26g8, cu
www.cimec.ro
Y. 1' ,\nVt\S, f;HrlCIi
--- -
Patsch p, 169), cunoscutlt nou!!. d in ])ncia Aurelianlt 1). Apoi, pe
teritoriu unde am ntlnit p e Seir/ol/ef, apar
WjwthtIO,' (Pto1., II 16,7), indidnd aceea\l dinspre
Oltenia, Banat Serbia, a geticc spre Adriatica. Pe via
Egllalia, la Apus de ScirtimUl, deci ncadrand-o t hracic, III (i\ liller,
1lin. Rom., p. 520, cu harta dela p. 518) o muta/io C\I numele
lJrucida, pe care Tomaschek (1, p. 28) , dup1\. Wessel ing, a emendat-o
in Brugiada, adidi la non). Bel!)'I"', punfmd-o in leg!itur!i C\I numele
str1\vechiu al poporului Bef-rOl; credem cii BrI,cida (ca iMla in
getic din SCyth12 i\linor) o form!t mai de grab1\ inrudit1\
Cli Brucla (ca Ge'lIIda) Cll B(!8')'sM.{Ja (cf. Tomaschek, 11 2,63)-
tuate dacice - fiind poate, ca o prescurtare din Brucidova.
ln adevlir, odat!t in dela IUs!irit de ffi\lntele Scardfls,
in l\laccdonia Paeonia, getice nu nceteaz!!. de fel, ci
d mpotr;vli
'l
).
Livius (XLLV 26,7) sec. II a. Chr. - in teri-
toriul ftlaedi-Ior dintre Axios Sl rymon, localitatea Dt'SlIdoVll. Am
ncercat cu alt prilej') sl dovedesc c1l. avem e\'tntual de cetit Deusdavll,
adicl{ Dausdava, ca pentru L1uollo-dct1J(I din Appiarensilor gelici,
la SV de Duroslorum (Ptolem. III 10, 6, - cu hl"r\ile lui l\1iiller,
18 , i 19). Dar oricum ar fi lectum exact1\, numele gctic cU -dllva rra-
m:'ine pentru aceast1\ localit ate.
De aItl'i. parte, tot prin regiune, unde trebuie sl De-
mdavtl, un exccrptalor byzumin (v. cit. 1:1 Tomaschek,
IL 2, 98 sq.) ne-a pl'tstrat numele de ru care e quasi-
identic cu :\cca Sargelias dacic1', de c:\rc ne C.'lssius Diu
(LXVIii 14, 4), cu pr:lejul ascunderii t ezaurelor lui Decebal. Cu
dreptate T omaschck unui toponimic lloalog, ICQY61'-
TCtOll aproape de izvoarele r:1ului Erg:nes, deci pc cel!t lalt drum getic,
spre Asia valea Hebruluiinjos (v.l:l noi mai depnrte,p. 235)
') Ce. ,i PllflilCh, 1. C., p. 170, pentru AJ(U//IInI fi Ad::;;,ium, fi p. 169, pentru Stodra.
Nalullli el, dupl!. cele dcsvoltate ml; IU' in lext, noi nu implrtl,im concluziile la care
IIjunge P,U.c:.h in ce explicare.' prezentei 'I'hmcilor 111 Adrinlica.
') Pentru cc.lellhe dlte\1t ekmente general thracice.conIUltll!e 1. Adriatica,pc care
noi nl.l le mai relulm udarnic aic:i, \'. Pa .. ch, 1. c. OeucmwC1 Irem cu \'ederea ana
logiiledenumeint&lnifep.ematuIAdrialiccilal'liniu.,N. II . 111 21 (25) 139Sqq.:
Alulae ori BI/liant'.
'J C::iuuclc Note di gtogrujia /ln/icn, p. JJ9 aq.
Dar acestor fenomene el nu o da. Ori, noi att dela
Ptolemaeus (1115, lo),dt ,i dela Ammianus MarccJlinus (XXII 8,38),
cii pr;ntre neamurile irnnicne, scytho-sarmatiee dela Don, erau
1.:o!!i'ariOl -= SargMat. Este clar ci Sargttias ,i apoI, dupa ea,
$arge,,/ias paeonie trebuie d stea in lei:-Aturll cu numele acelor ira-

din D:tcia trebuic 501 fie SCYlh, ca Agu/llyrsii de pe valea
cu de pc valea oltene. Numele acesta
scythic de ap5 n'lIr fi nimie nou n aceste reg;uni, unde d . p. r ul
APO din Banat (Tomaschek, lL 2, 91 MiIler , 11ill . Rom., s. v.) e
de sigur tot scythic
l
).
Ma; la Miaz1\:tl, n Chalcid ice, pt. istmul peninsulei Sithonia, g1\.sim
localitatea Sillgos, care recheam1' in minte Sillgidavo, Si"cidtllwm SiI,-
gonedin regiunile nordice,gete (ef. mai sus, p. 224 228). Dup1\ ora, a
fost numit apoi ,i golful dintre peninsulelcwS ithonia Acte, Singitieus
(I'tol. 1111 2,9). De31tl1 parte in Emathia, undeva la Apus de J'e113 (ibid.,
III 12, 36 20 I}i 2 1 l\1i..illcr) apar 'l'tlQH1OU ,iX"V6(!u
(cunoscute din al\i autori antici: v. citatele 1:1 Mi..iller, voI. L 1, p.
517):cea de adoua de sigur n cu Scodra (v. mai sus, p. 229).
iareea dintiu amint ind att numele ruh.i Tyras numele de persoan1'
Turesis (\'. m3i j os), ct mai ales numele fortl1re\i i Ge\ ilor Terizi,
de pe capul al iacra, Tiri::is (Strabo, p. 319), ortografiad. n It inerarii
1'rrSSll, Tirissa ori 1'lIrisja (cf. notele lui l\1Uller la Ptol. III 10,3:
TIQlOrl, 6HQO , 1\1i 1l er, it;',. Rom., s. tJ).
Trec!ind la regiunea a Macedoniei spre Thracia sud-
v('stic1', la Edoni Trausi, Ncstos masivul Rhodope, prima
chestiune care trebuie desblhutA e aceea a raporturilor dintre Edoni
GC\i. Perdrizct a notnl
2i
), cu multli probabi litate, c1' numele regelui
Edoni lor - dintre Strymon Ncstos, mprejurul Pangeului - pe la
anul 500 3. Chr'
f
Cela
J
trebuie corespundli unui element
- getic in Sudul thracic. De alt1\ parte noiamcliutat s5suggedl.m mai sus,
p. 35, cl\ Trtllls;; la originl au fost de neam scythic, anume Aga-
t.hyrsi ca acei din Dacia, dar eli ind de pe vremea lui ll erodot , de-
Dacia, ei fuseserl Ca Daursij (t:Oacii
') Ca in Zlldllp;!, er. !'ln'an, Nllme de rduri Jaco'IC)'th,'Ct , p. of ,i 28,-contn
plrcrii lui 1'omuchek.
,) In lJulltlj" dt ro". htll., XXXV 1911, p. 108 ,i urrn.
www.cimec.ro
albit) din Dalmatia 1), Geto.Tmusii dela Nestos de Jos, erau astfel
triburi getoscythiee!) mpinse pnll. in aceste regiuni de marele curent
de scythid nceput nd din sec. VII n Europa centrnl1i
sudcstidl.. lIerodot vorbind de Traim de Thracii din
mai sus de Crestonienilor, adici1 pc valea
Maedilor, unde am ntlnit Desudava (-= Dausdavu), c1itre Edoni,

mi'i.rturisesc, eu nsumi, nu l-au pus pn1i acum n valoarea cuvenlti'i..
I-Ierodot (V 3 urru.) spune limpede c1i obiceiurile Gc\ilor, Trausilor
neamurilor de dincolo de Crestonicni, In N spre munte, fac din aceste
popoare lUI grllp apartc, deosebit de cei/alfi Thraci, cari ,.o/lOtOL ..
n.oecml110loto, :l:eh't"E' Xe6w1't"Ot Xata na,rw, nJ.1)v /'l!t8M' xal T(!avowv
xal tWV xanitEQ08 K/l'tjot"wva/wv olxeol'twv. anume, Herodot , cu
spiritul s1i u de a v!!.zut accea ce noi acum du-
t!!.m a mpotriva curente in ca-
printre Thrneii in lor, devenite din
uraniene, cum fuseser!!. n Nord, acuma chthoniene, ca ale abo-
rigenilor preindogermani - Geti;, cu ci Trausii, gntpul muntean
adtat, reprczentau O mentalitate nordic!!., de in nc-
murirea sufletului de a p!l.mntenc: 'tovt"wv 6A ni
l)Sepuncintrcbatclldaclacei.1deaIO&delo<:alizatIOlprinaCCfICplr\ialcMI'"
ecdoniei ,i eu cad Tonu.schck (1, p. 68) nu ,Iie U II fld, nu au fOII cumvtllol DOllrJii,
Iju",i, cu celalalt curent getic, pAnA ha &loni.
1) A, mai considerA tot ca originiI' &ythi ,i pe alt fel - lot dupi
Herodol - ca ThrlC f i anume, de Tomaswek, I 68. ca oder hemwende Theil da
Volkea . , dai wehrhafteund kriegerisehe Element unler den diiaehen l'hrakerll
(dupl noi DH _ Dai _ Daci: v. mai JOI, p. 2341, din RhodoJ>t:. In adevlr T ornascbck
lnlu,irecunQa,tedouii lucrurifoarteimportllnte: l'cil,dupAl-lcrodot,Sauiiineetelld
de " mai fi ca un ncam insemnat thracic , i a
O
cit numele lor, propriu zis,
IIU e thucie, ci iranian: ,K!atu iSI cine .peciriseh.arische I3ildulIgt; ba mai mult: 'man
erkennt, du. ti kein eehter Volbnamc war,lQndem nur du kricgeri-
IChen Adei. unta jenen V6Ikern'. Dar IIccaata e tocmai ceea ce noi: elementul
K)'lhie predominant in rte<:. VII-VI atit in Carpal; elt ,i in regiullile tt-
rlfte eu el in mignalii1e lale pe Daei, ea ,i pe alte neamuri mai ncnlCmnlte ,i, in IpeC.d
in Rhodopc, prin rrmui, de o parte (vcehii Agat!'y";)' prin DU ( - Dai, n rlvecilii
Geli), de altii, exercitA o lndeiungatA ItApanirc I!UP'" Thn.eilor ludici. In numl!'!c
Sltrilor - khtra _ nobilii, lITillO<:ralia - am IV"ti astfl!'! pAstratil chiar o indcpiirtatii.
DalcanipAni
la Egee.
/1;;" J'l:rai 01 Oal'arf'c'u;, 1tOltOL, elflYJtal Tf1avool de ta
cI.Ua :'l'avt"a )(atu 'ta"tel mim bmsUovoi (deC'i in general
s'au asimilat cu lumea dimprejur). )tata de t"O, yuodju:vOv otpl xal
d;royn.olw'oJl (deci n chestiunile capitale ale credin\ei,
moartea) :tOIe-VO' t"01&6e' TOV pa Olitf10oljxWte,
dAoq>1eovt"al,80o 11U' dei btelt"6 tym'et"o dvwrJ.ijool xaxa, dJ'''1r1:0/I8.01 tU
dvO(!lUm1la itaVta ;rdOta, tO,. !5' na(Col'ti, n: xal7}60/l81'OI
i'1i xf1vmovot, imA8yol'U:' 8ow)l xaxtih' iod bl ndon eV'
JOI/lOI'!n (deci se bucurlt de trecerea du, aceasta la cea etern!!. cu
entuziasm ea cei nemuritori.). In ce pe eci
)(a-rvnee08 K()'tjot"wvalru1', ca Thr..'lcii de primprejur, sunt
polygami, dar, ca sacrifica pe la care a
mai mult, aeesr sacrificiu crud e socotit, ca la Geti, ca o m::tre
fericire pentru cea iar nealegerea celorlalte ca o mare

Dar mai e un pas.'lgiu, la Cassius Dio (LI 22,6--8), care, provenind
dt sigur dintr'un vcchiu izvor istoric grecesc
1
citeazlt incidental sub
a. 29 a. Chr., aproape ca un fel de glossl1 marginal1l. , O:r1l. prea strns!!.
IcVturll cu povcstirea evenimentelor-conflictul dintre Daci
Suebi - urm!1torul fapt etnografic. acum, dupll. mlirturiile
plicIirile de mai sus, foarteca.racterist:e e mai ales
- foarte limpede: Dacii /:;r,' dl'q;ottf1a tOv "/ OTflOv I'i/tOnal,
liil' 01 bd 'trula aVtOV "al nea," T'll T(!,paUtxf1 obJiil'u, l, f8 'tOI'
tf' Jllwlo, l'O,uOV teAoiioi )(al Mvool, naqa na,.v h"XWf!lol'
(cf. Strabo, p. 303 35, precum mai ales, p. 296, unde prin
.1/01001, cum sunl de Poseidonios, avem a pur sim-
plu Ge\i), c11'OjW,COl'tat, ol6e tnAx8uoa Lla)(ol x8xA'maL, d't861} rhat m'i,
(ilB xal 9f!{j.)(s, toii .daxlxoii ril'ov, "tov n}1' note
OlrtB,". Acest loc din Dio a fost de obiceiu interpretat in sensu l unei
migralii de .D:lci. din Rhodope spre Minz1l.noapte (er. d. p. Toma
schek,l , p. 71,eu a pasagiului: .Vor\'liter der Daken.).
Ct o legi1tur ntre Daci din Rhodope lui
Ccta, regele Edonilor, cu lor getoseythiei, Trnusii-Agathyrsi,
nimeni nd nu se gndisc la ea, cu toatll. strns!!. de
a tuturor textelor aduse de noi mai sus.
De altA parte cu dreptate (in
Fes1gaht, Leipzig J924, p. 179) numele poporului thmcie din Rho
dope oricnml, la E de Trausi, Korprllol, cu numele m.arelui neam
www.cimec.ro

!o:c
rt
:
nordthracic, getie, corespunde unui o sudthracic: zara> ::oro, ca n
Gcrmi:Jara> Byluora. In ce sufixul -.1.0', el cOrL'Spunde una-
cieului -la, care e un diminutiv: r\ cazul de perfect apropriat la
idcC'.J. de .Carpii mici. din Rhodope. de .. Curpii mari. din N E
Dar dacii aceste sunt ntemeiate, atunci ele-
mentul getie din Rhodopc se demonstrcaz1i a fi fost de
puternic. fi Scythilor aici explic1i: suficient pentru Carpi,
cum de au ajuns ci pn la l\'Iarcn Egec.
Dar mai e incl\ un am!\nunt de luat in considerare. Unul dintre
cele mai nsemnate triburi din Rhodopc 8C LI ;O( (eL citatele
la Tomaschek, 1, p . 71), iar Plinius la Nestos n Rhodope,
Diobessi (N. "., IV 11 (18),40; cf. Tomaschck,l, p. 72). Dar
sunA de", devo, in alte compusc (cf. Tomaschek. 11 2,31) , cAci de
fupt e de unde deriv?J, Davos. Credem darii. cii.
:lcei .dio, de cari Thucydides pentru sec. Va. Chr.ca aflndu-se
n mare num1ir prin muntii Rhodope, deci ntre Slrymon Il ebros
(II 96 cu VII 27) trcbuie cum - - se n
codicelc C (Thuc., ed. Hude), ca LIGo" adicii. Dad ori Getae. atunci
ar fi, ca acei Ma/lJo/JIO",'ol , de cari Straho, p.
295 (ef. Tomaschek, 1 63 sq.) , poporul amestecat la care se gndia
Perdrizet (1. c.) cnd atribuia lui Cela s3i septentrionali
n Edonilor, anume thraci de originll. meridionalii..
Edonii ar putea fi pentru acele timpuri ndeplrt:ue
ca membri ai marci familii bessice, cuprinse ntre StrYll10n Neslos:
cf. Plinius, IV II (18) 40: Rersorumqlle multa 1I om;lIa (ul Mestflm am-
Ilem ima p(lI/g(U; mOllt;s ambientcm).
De altii parte, ncepnd din regiunea de N a muntelui Rhodopc,
unde par a fj fost Sialelot! (cf. viCIIs SiflllUIIIS, I L. III 14413.
in regiunea getidl cle prin Oescului, Z"'IPOlOl, l:b'O/ot,
ori, cum Tomaschek, Siennoi, n Dada proprie: Ptolem. 11J 8,3),
o al elirei nume cuprinde in l,artea a doun a lui cthniconul
{,('lat!, frecvent in Rhodope (cf. Tomaschek, J, p. 72), se parc cli
locl1esc in aceste regiuni in masse aproape compacte. In
PhiJippopolis era pe teritoriul Thrncilor Cot/o/etOt (cf. Plinius, N. h.
IV 11 (18) 41: Celo/etae lIIa;ores J-/aemo, millores RJlodopaerubditi,
inier quos J-1ebrus amnis, opp,dllm sub /Ulodope POlleropo/is ante", mox
a conditore Pllilippopolis. nltnc a situ TrimOlltiuln dicta; v. Toma-
schek , 1, p. 85 sq., citatele din alti autori cu privire la CoeJaletae).
Ori 3cest se chema in limba acestor indigeni Pu/pudetJa, deci
f,e n intregime, fie in parte, locuitorii de aici erau (cf. ]lArvan,
('"it. Nofe di geogr. ant ., p. 339). Dar, cum am arhtal n amii.nunte
d;ttll (/. C., p. 338 sqq .), intrenga vale a Hebrului cragetizatt\: Adria-
nopolca de mai trziu s'a chemat pe vremi le thrace, USClu/aV(I,
adic3 Oeseilor, dela Oescus (1. C., p. 34J), Dimum, geto-
n"locsicl1 l, are de corespondent Dymoe pe Hebrul de Jos, iar tocmai
la Mareu Egce nt lilnim, la V dcltei Hcbrului, portul IdJ.t) (cf. Toma-
schek, 1. p. 70), -Ia Propontidt\, pe ambele malur;. diferite
cu r!id. l'yro-, (ibitl., II 2, 75), - in sfrl1it dincolo de Marca de
i\larmflra gl1sim, 13 gura rului Ascanio8, n I\fysia, un Klot;, C.1 n
Scythia 1\lil\or, evident dacic (alte dovezi ibid., 11 2,85), iar in Di-
thynia, la golful astacenic, o .1a;t{{Jv!;a (Procop., lIirl. arc., cd. ll aury,
30,8): forma acestui nume e "eche por a fost de sigur
dati'i de nborigcni i Thraci sudici unci localitt\\i fundate de Dacii imi-
gral; acolo intr'o epocii. destul de nedatnbill ind mai
cronalog:c.
Dealtft'1 dubletele geto-bithynice sunt destul de multe; mai adno-
c;\m nici: Cnpora pe Tyra!\ (carpodacic) Cepora in Dithynia (Tom.,
11 2,84); ef. Capidava, C'\pisturia, Capustoros (ibid.): forme geticc.
Cnuco1les n Dithynia (i\lUlIcr, ed. Ptolem. [V " 3], 1 2, p. 800); Cau-
(Otflses in Dacia (Ptol., 111 8, 3). Abrittusin Getia crobyzicd; "A{J(}tf-
111)1', regiune n l\1ysa. Argesis (numele n Dacia; Argesis
in i\ l ysia (eL Prvan, Nu me <k rdfm, p. 12 sqq. 30, cu 'I'om., 1[2, 54).
Tiarantos, r. geto-scyLil ic, are de corespondent Tcioavro" r. in
Dilhynia (Torn., p. 74). SanciduvlI 1.1\ Dacia, Satlcia, Stll/gas n Phrygia
nordic!i (ibM., p. 78). Sala, Sale n reg. dacice; Sa/a, Saloll, Salollia in
Bi lhynia Phrygid (mai SllS, p. 227 229 Tom., II 2,78). Selidtl vu
pe \Varthe, Scte, Selae, Set; n Bithynia (Tom., I I 2, 79). Cedollia n
D.lcia (maijos,p. 27 '); Kydolliae, n golful Adramyttion. Itt60'''1
l Crninu Smyma in (;b. 8J). C"rsium in
Scythia KO()(JBU' n Mysia (p. 84 cu 85) . Germi- in Dacia, Iii
ori n Dahnali'l getid, de altll parte in Mysia, Phrygia
Galatia (p. 88). In un foarte imponant argument negativ.
Numele de 10calit1t{t formate cu -para pr;vesc exclusiv Thraci.a nu se
de fel nici n Dacia nici n Bithynia (cf. Tomaschek, Il z, p. 63).
www.cimec.ro
---:.148
Cnd Odrysii se r!\;sco:d;t lI' polriva Romanilor pe vremea implira
lului Tiberius efac. AmI., IV 46 SI). ci au ca principali pe
Dii pc Cotlaletae. Conduc3torii Thrncilor mpotriva Romanilor se
numesc 'laTlns, J'urtsis Di",:': binlili, cel dintlli, multi dintre:li slli,
vechiul obiceiu thraco-getic, se sinucid, spre a nu robi la
E caracteristic eli dadi Tarsul e un n\.lme bcssic sud.
t hracic, frecvent (ef. ct. la Tom. 11 2, p. 36), Turttis c cu tOlul rar
numai rul getie Tyras
l
). iar Dinu c comun besso-gctic
(ibid., p. 38 33 sq. cu p. 72).
De altl!! parte strategia l,'eUemct1. a Thracilor IslJ.'1u" spre NV
de in Hacmlls (ef. Tomaschek, 1 86), avea, se parc, drept
principal, (Ptol. , ni 11,7): numele, n special
pentru partea a doua a lui,e nesigur; darclementul K(I(!:tov-,fiechiar
n forma Carby- dela Plinius, N. It., I V 11 (18),40 (Carh)'lui aHI-
turca n imediat1t leg1tturl cu Djobersi) , indicll. o origine nordicll,
adid getidl Tomaschek (eL 1, p. 108) chiar stl la ndoeaHl,
dacl!. considere pe drept Thraei nu, mai de grab1$., Mocsi,
avnd in vedere toponymicul 14ngll Arisbe in "froada,
ceeace, dupll noi, n oricc caz ar duce la nd un document caracteristic
pentru geto-mysidi - cu Trcro-Cimmcricnii - pe valea He-
brului in JOs (". mai jos). Crobyzogelieulu i de langA Mar-
cianopolis i corespund n Rhodope KovoxafJql[tJ
(cL Tomaschek, Il 2, 87). In Sllc- i getici dela gura Oltului ,
la Celeiu (Sucidava) de mai la vale pe Dunlire, lngA Durostorulll
(altl Sucidava),se reglsesc ci pc valea Hebrului la pasu l
(ef. Tofl' ., II 2, 9").
Explicnd nllmele Uscudava (cit. Note d. g. a., p. 341),
am arlltat cA drumul pe care au ajuns n valea lIebrului a trebuit
8lt urmeze valea Oescului n sus, pfml1 la drumu l cel mare Serdica-
Philippopolis: o atare ar explica perfect Geto-
Scythilor n Rhodope la Pangeu, inundarea vlii Hcbrului cu
pn.1l. chiar dincC?lo de fropon1.id.1l. .
Dar o atare ne drumu l T hracilor 7'rerts
din Haemus pnll la Troia . n parte, pn3 pc vremea lui
T hucydides (Il 96) la grani ta dint re regat ul Odrysilor T riballi,
/ 1) Oad ne-1lJTl glndl 1. o deromtarc a lui DUTD::is in Turuit, ind lot la ridlcina
geticl Dural (numele regelui dinaintea lui DeD:bal) am trebuI .1 reflcctlm Intliu
efo ,i Duro-storu"" elc.
ntre izvoarele Oescului valea latelului, dar ca mare mass.1l. migratorie,
cu Cimmerienii n Asia-l\licll. ndi dinainte dea.60o,Trerii lua-
lerlt drumul lIebrului. Ei impinseser.1l. de sigur cu pe
dela Oescu9 tot mereu mai depane pAn.1l. dincolo de Bosporus.
La golful astaecnic, unde am ntdlnit mai sus o LJaxlPuCa, intaJnim
un TqOJJ.HW. a TraJlilor thraci intr'acolo tot de
Trcri, iar pe Trerii i vedem ocupftnd n direct.1l. continuare a
viiii Jlebrului, dincolo de HeUespont, regiunea dintre Abydos Adra-
.nyttion. La fel, Trerii de Cimmerieni ajunsescr.1l. pnli n
5V -peninsulei balcanicc, mutnd cu ei pe Thracii Trallcis p:1n!'l
n Epir. ca Bi'iru; in '{'rallia iIlyricl1, B&loveo,
in Thesprol ia '), tocmai n vreme caB&)'!lo"
eri lJillov(!o" pe versantul sudic al Rhodopei, ne aratlf pe '1'ralli, in
Trerilor, n mare mitteare de dela
N III S, in care am constatat mai sus pe Ccto-Scythi 2).
/ JlG.n n primul capitol al acestei lucrliri, cli ciocnirea dintre
Iranieni Cinunerieni a trcbuit sti aibli loc n stcpa dela Vestul !\Urii .-
Casp:ce incli nainte de anul 1000, - eli prin a. 900 carpato-
danubiene erau ad!inc turburate de presiunea cimmerian!i., care, ea
ntiu, neamuri le geto-thracice. - cli, n prin sec. "111
a. Chr., Cimmcricnii, cu tot Cll Treri, ajunseserli in Asia-Micli. De
altll parte de deplasare a popoarelor Europei centrale sud-
estice, inceputl de Cimmerieni era continuatll. n sec_ VII VI de
Toponymia MY$ici Dithyniei asiatice prezintl numcroase ana-
log:ii nu numai Cll cea lhracicll din Europa, ci cu cea specific gctic!1..
Putcm darii afinn, Ilrl :t I!l.s prea mult loc ipotczelor, di
din massivul carpatic ncepllser;1 lor spre V, SV, S SE
OCll de p,= la 900 a. Chr. di, prin a. 500 a. Chr., de cnd I lerodot
mai Jlutd fi informat prin martori oculari ai evenimentelor,
aceste erau definitiv ncheiate, ua chiar erau de demult
incheiatc, nct nmintirea lor :.proape se pierduse.
1n ce gelice spre N pnli la Oder gura Vistulci,
pJre probabi l cli ele ali fost n special pricinuite de curentul de mi-
scythic!l. pe la N
') cr.,i Patsch, l.c .. p.17l8q.,ilrPCnlrU partea etnografie-rcligioul,ef. Toma-
.ehck, II I, .. 6.
il Pentru IlIlte consitleraliilc de mai lUI lIJupra Trerilot ,i Tr.Uilor,ve:a:i materil lul
doeumentllr .(rllns III, TOn\lIIChek,o. ,.,1, p. 53-S7.
www.cimec.ro
,,8
, 'foate aceste getice spre V au trebuit, 511 incetc7.c
,in momentul elind Ccl\ii, ncepnd de prin seC'. Va. Chr. au pornit
marca lor spre E SE. a pute:'! total dcplas pe
din Boemia, l\lon.via, Silez;a, ca din Unguria p:lOnonic!l, dci
vedem c1\ chiar in sec. 1 a. Chr., Burebista se lupt1\. cu tocmai
n aceste regiuni, ali imputinat pc Geti n
mprcun1\ cu Germ:'!nii, i-au impins mai spre E, sau chiar, cum a
fost cazul cu Cotin;i, ori Teuriscii cehiei, s'au infiltrnt pnl\
in regiunea Daciei muntoase, amestecndu-se cu Dacii nordici.
ne ntonrcem acum n regiunea Vislu]ci de Sus, spre a relua
chestilinca expansiunii gcticc n Ucraina, de acolo dc unde
() mai sus, cnd am inceput a urm1\ri pc Gc\i n 1\10-
r:wia Ungaria pannonidl, apoi tot mai departe spre SV, S SE.
In continuitate cu Germani de pe Vistula, Ptolemaeus
pe BaSlarn iT\lrc Vistula Tyras (111 S, 7; S, 10; S. II), deasupra
Dacici ({;:r41 T.J}lt L.la"lm', 111 5,7), dar destul dedepnrtec1l.tre N,
p<,ntru cn intre Uastarni nOl'clici estici s1l poat!i ine!l.pdl,
dela V spre E, intiu Carpiall;;, apoi lagr;; in 1'yrage(ij
(ef. Schi.ittc, o, C., fig. 17, care ajunge la localizare a cclor trei
popoare, in Basarabia De altll parte, alil.turca de
CoisloOOci Irallsmollla1l/' dela Vistula (PIO!., ] Il 5, 9) , de cari am \'or[)' t
mai sus, in leg1itur/\ cu Selid"t'a (p.2Z2), avem Coistoboci-i dintre
Tyras, pe cari Schliuc i (1. C.J, prea spre Sud n mij locu l
1\loldovci. atunci cnd, de fapt, ei au trebuit aib1\
tot prin Buco"ina (Muller, harta 17. i prea sus, spre N,
tocmai dincolo de 1'yras).
Strabo(p.306;cf. p. 289, unde Borysthencle T)'-
"egetilor) perfect cu Ptolemaeus f!icflnd pe Dustarni deopotri,,!'i.-
vecini : Ia V cu Gcrm:mii,la Ecu Pl inius, IV IZ (Z5), 81
IV 14 (28), 100, confirm1i. vecin1i.tate a llastllrnilor, de o
partecll Cennanii Vistula) iar de alta cu Dacii (spre
In accste regiuni nordice, dincolo de Tyras, prin Podolia
Ptolemaells ( III 5. 15) chiar o C/epidava getid, n mijlocul
altor de originll ori numai de nume ccltice, elim sunt, dcla V
spre E, CarrodwllIm (credem identificat de Schuttc Cll Carsi-
ilava, la pasului Oukln : eL l. C., fi g. 17). AIllctot/i,11ll
(poate ir-mic:cf. Vasmer, o. c., p. 63icf. l\lUller, Alaluv(m;um
(\n GaIlia), Viba,,'avorium Eradu",. Astfcl 1'turiscii cehici din N
Daciei (Ptolem., IH 8. 3) 1), intre A"ar/i Coistoboci, se ames-
teci aici de: o parte cu neamurile baslarniec, de alta cu Carpii gctici.
ce avcm din antichitate despre Carpi ni-i fac pe
intregul, cnorm, teritoriu, dintre vesticii gurile Dun!!:rii
(cL Tomaschek, 1 108 sqq. SchUtte, o. C., p. 100 fig. '7 cu C.
;\WJler, comm. din ed.lui Plolemaeus, 111 5. 10 111 JO, 7; eL Patseh
Stein la P.-W., III 1608 sqq.). In "reme ce nsl Tomaschek
sunt sti pe Carpi n majoritate ori chiar in totalitate
in Moldova, Basarabia Ucraina sudicll, Schutte ii exclus;"
in vestic.!!.. Credem ins!\ c!\ adevlrul e acesta: pc vremea lui
lIerodot, expansiunea scythici sprc Vest inundase tot dela
Carpii getici din aceste p!1rti erau
sub numele quas:-scyth;c de Xo))."."t16ol, despre cari Hcrodot zice,
textual, di. erau - EJ.ltp,t, ,i locuiau regiunea dintre Bory-
sthencs Dun!!.re (IV 17P), Singurii C,"piliberi , despre cari lle-
rodot nu avea dect vag!!. li un\li ru Kaf!1W; prin Dunll.rii
pannonicc, erau pe atunci cei din Slovaciei actuale. Ptole-
maeus, utdiz!ind excelente lati"e, pune IIi el pc Karptw)'o{ (I II 5,
10) n Sarmatia (nu n Dacia) tot prin regiuni ale Slovaciei

la cOlu l Dun1irii pannonicc ( II 15, 3). Oimpotriv1\, Carpii din Basa-
rabia sudic1\ apar la Ptolemaeus Ca "AQ1t10' cu un "Aemr; :rr.OJ.I'
(111 10,7), deci ca un trib carpic diferit de cele din S:trmatia vestid
in f\ locsia I nferioari , deasupra gurilor Dun!rii, despArtiti ns1\
de fluviu prin BQtroy&'}).oI, adic!l, precum putem cetl n nu mai
de PltN din mssele lui Ptolemaeus (ed. l\lGller, 1 ' . p. 463):
ltorSxovol de nir; X'ct.w Mvola, Ta llSv {mee 1:<.11' "/orQoII "AQ.7ttO' Ilel' tl7I:O
Toilr; TVQayynor; 2:oQ/tO.rar; . Ilf!Ltoy(V.),ol 68 tinte ta fltOI!OtU.
perfect consec"ent cu sine Ptolemactls pune, ca in 111 5,
II, pc locmai sus n Sarmatia. deasupra cotului Nistrului
') Schalte, fi. C., p. 80. (ace din ei potrivit metodc:i sale pur filologice un ,implu
dub\ct nJ Tauri,dlor cell din Alpii lIultriad, uitind ei PtolcmRcUJ ne dl n N Dlloici
,ioaeriedc loclllitBlicclticecufceonfirml prezcnlaunui IIl trcJdencamaic.

titlU KUQ:rloo.r; df!'J'UI' Bf('(J(!O', du, 'AQorq!!ur; .. .
www.cimec.ro
'''SILI': I'ItVAN. GNTIc,: A
lStrabo, p. 289, spune clar d1 ei se intind pn1\ la Dorysthenes),
dincolo de cari, spre NV, sunt Tagrii. dincolo de cari, tocmai in V,
sunl Carpianii: vnD ai tOV, Bamt(]l'a, n(Kl, TIi tJax{q. Tdyqo', )Cal
ii,,' aUTO'" Tv(]aylrrat. Am ave astfel dela NV spre SE: 1. Carpi:mii,
2. Tagrii, 3. 4. tdc1a Borysthenes pn!i la lIiemsost (111
10, 7) Harpiii. La N de Dastarnii; la S, pe Dunl\re, fie
Peucinii (PLOI. III 10, 7: Uastarni, tocmai n Moldova de
Meazbl), fie Britogallii cehici (in Basarabia sudic!i pe Chiliei).-
Cli Moldova Basarabia erau de fapt daciee, ni se confirm1i prin
toponimia ce nea p?istrat tot Ptolemaeus din aeeasl!i regiune trans-
danubianlt a Moesiei Inferioare: el aici, intre Siret Nistru,
chi.1r pe Nistru Tyral (cu numel e lui geti c), deasupra
Chi liei, la Mare, .. A(]nt, n($ll" - iar la R!is1\rilul Sirclului
Jlleopoq/davo. (11110, 7-8); G. R. IV 5, pomcnind singur
drumul direct Tyras-Porolissum-Certie, prin NE Daciei, ne d1\ un
intreg l}i r de Thira, 1'irepsflm, freil/a, Capora, Alilfcflm,
Ermcrium, Urgum, Sturum, Congr;, Poro/irsum, Certie, mai toate de
aspect linguistic thracic (Tomaschek, 11 2, r. V., nu sludiaz!1 dect
pe cteva, neglijnd reslul).
Dar intre Carpiani d lAri pe culmile (ca.
ast3zi Rutenii din Polonia +Slovacia), nu Tagrii, probabil un trib
mai mic gctic, altfel necunoscut '), ci Costobocii er.1U adedratul popor
al Dacilor liberi din N Daciei rOmane. Ptolemaeus, n harta Daciei
(cf. cod . Urbinas 82, la SchUtte, fig. 12), ii n NE Daciei
romane, deci prin Bucovina l}i Moldova nordvestidl. de Dar
literare epigrafice ne marea lor en\ dincolo
de provinciei, prin urmare n Rusia carpatic. oricn-
talli n Moldova fn adev?ir, Cassius Dio, LXXl 12, ne arat1t
ca ci, cnd sunt de Vandalii Asdingi, pc vrcn1e:\ lui Marcu8
Aurclius, au o proprie a lor, In N Daciei, dl turburl\rile din
Costobocilor au apoi cu urmare o ntreug1\ scrie de turbl1r1fri in
sll'lrile din Dacia Asdingii cuceresc cu armele n)I' TWI' Ko-
XWQ<lI'.'. 1'1y.)Joal'fe, Axel,'ov" n),'
1) C. MiUler citelzl pentru numele ncc.tui popor inscriplillde pe "a9ul deBur
dell Slln-!o.1.icl.iu,ul-Marc din Dlnat: rowovl'JT't}''1 (1 1, p. 431), inr SchUue il ur-
meul (p. 100). De fapt e de a\'\It in vedere pentru numele lor numai localitstea Trg";J,
Tipa dintre Sennta ,i Appiaria (lt;'l. Rom., 1. ".) , de sigur aetiel, pe c!tnd in.
Sln-Micliu, e probabil intr'o limbi ndndogermanici.
ti.VlEOVl'. 6eloQl'u; cn oi AaxQtyyot ... etc. Costohocii nu se
stipniti de Vandali, ci, la rndul lor prin l\1oldo"a la vale,
IrCC in Dobrogea (o inscri.ptie din acest timp , dela Tropaelun Traiam'
pe un Dai:us Como::ui. i"ter!tclfll a Caslallocis: en .. 111
q.z14
1l1
) aiung, uciz:nd prlidnd, pn1i in Grecia (ef. Tol1l..l-
schek, J I07cU TLL. OII. II, s. lor de pustiire vor fi fost
"ccinij Bastarni, pomeniti imprcum'l cu Costobocij printre neamurile
care, iti nceputul nUII'ilor rlisboaie ale lui l\larcuA Aurelills cu \latco-

provinciei I?aei:l; dela Roma (CI L. VI 1801) pomenind re
lUI PitJ!>orus rex CQisslOboC81Uis, nu pO:ltc s1\ sc rnportc
CUIll 3 relc\':lt Tomaschek. 1 J08) dect la ostateci ai

s.v. Dacicus}: printre nlte lurbudr ale lor, cea din a. 218: LXXVIJl
'1.7, 5), ori Dacii PetoporiQlIi ai Tabulei Pcutingeriane (locul respectiv
a fost coreclal cu probabilitate de Sehlittc, p. 82, n: loci VI ugi(l)
Dl1c(i) pptoporia"i) sunt tot Costoboci numelui regelui,
Petoporus, ca Pieporus de mai sus, ar ndemna In prcsupunere 1),
iar lor in Tabula la N de Nistrui de Sus (Agalillgm) ar
firffia-o: cf. i\liller, lli". Rom., p. 616 cu harta dela p. 496), e destu l
de ndifcr{,llI. deonrece 1l3fonaht:llca dac:c:1 a Coslobocllor e perfect

(Miller, 1, c. cu harta dela p. 614) nu adaug-l nimic la
noastre, Tom:lschck (1 J08) cnd l\C pentru
cei din (Ia Geogra ful Ravennat IV 5, Getlto-Citlli) 11\ .picti Citim,
deonrecc, in arar de faptul problematic al taturii
(v. I:t noi Ill:ti S1l5, c. ll J, p. '70), aici trebuie s1\ ne la un
') Fiir!l indII ne permite" .punem ca SehUtte, p. 82, ci ' lhe lix place. o( the DIlC'''1I
King Petoporult . rcferl O a historical king I'ieporui who WII' obliged 10 lake Ihehcr
on Roman terrllO'y H>wllrd. thc end of the lecond cenlUry A. D.', ceeace con\ine nu
Q ilrc,tl11, ci mIIi multe dintr'o dalJ, prinlre cari plma I'tt/Wr/Is '" P(tO/KI'III.
') I)entru I in loc d. d. p. numele DmtuJugu S3",ull)nS, in loc de D(nlulIItu
Surllloms: CIL. III 6'45 - 12341. din limll gelo.moesic. de cp. cu ,.ld. ,up. din
Tomuchek, . v.
www.cimec.ro
cthnicon veritabil, iar nu la porecle. Ori, ca ethnicon apropiat Ptole-
maeus ne oferl'i. poate pentru regiune a dhnpici muntene pe
Pi,phigi (nltf/lt.tyOl): cf. cod. Urbinas, la SchiHtc, fig. 12. Am avea
deci, ca in NV gelo-sarmatic. c!l.tre Cracovia (v. mai sus, p. 223)
:;i aici, un Irib de Pie-Getae, iar nu de t!ieli Getac .
Simultan cu bastarllo-costoboce de pe vremea lui i\1arcus
Aurelius, par a fi incepui Corpii nl\v!llirile lor (cf. Patsch Stein,
la P.-W., 11l 1608 sqq.). Da" in vreme ce Costobocii nu Illai
nici un rol n istoria Rl1s1irilului dupl1 scc. 111), C",pii, de o parte


11 1924. p. 321 l'on.). Dacia lui Traian e inundnt1\ de GOli, Sar-
ma\i, Baslarni Carpi'l;.-audn lui Aurclius Victor, Caes. 39, 43:
Carporllm "atio lramlalfl omni$ i" "Of/rllm SO/IIItI, e lot de goalli


e5axat \v. material111 la Tomasehek, j 108 sqq., P.-W., l. r.; eL
la noi mai sus, p. 41).
Nu poate fj deci vorba (cum crcde TOlllnsehck), atunci cnd ur-
aceste necontenite nrtv!1liri, dO:lrl\ de un mic grup de triburi


nordic estic al lor, . Aceastli concluzie,
ne poate de ce elementu l getic e rl\sp.lndit de departe,
chiar dincolo de Nistru, precum ne spline ]>tolemaells textual, tocmai
i) er. IOIU, o men1iune dupre (Oi la Ammidnus, XXii 8, -4:Z: e drepl insi ci
nul nid o leail.turl cu vreun el'eniment bine dlitabiJ.
plin "A (l:TIO' 1), piinii la Nipn!l de Jos (111 10, 7:njll 6e ano Toii UQ-
XfIXWTurou ord/cuta; rOI; " JOTf]OlJ 71a!?ui.tOIi pix!?' Ta,, toii lJoQvoObov;
:toTJloii IxfJoi.()'jI i((ll n) l' ea' l" o!O' X W fl CI" P.il/:!' 'tou '1tf!U.001J :to-
TII/lOii XUt/XOl'OIV ". I !?:'llOl ... ) . afirmarea lui Ptolemaeus e ntliritl\ pr;n
toponirnia onomasticI dela Nistrului, precum urmeazA .
nume bune thraee ca Axiaees, Croby::i, Rhotlt!, Saggarius,
OrtltSsoJ, gllsite la Plinius, N. h.! lV 12 (26),82. ca fiind la
Jc Tyras, de fapt sunt simple dublete ale regiunii geto-crohyzice dela S
Dunllrii vor trebui de acum din lista toponimicclor din N
;\cgre (v. demonstrarea mC:1 in Note tli geograf.lllll., /.c.,p. 333 sqq.),-
nvem in schimb alte onomastice wponimice, sigurt", pentru do-
cumcntarea clemcnlului gctic la R de Tyras.
In ade\'llr, elemente thraco-getiee se glisesc chiar dincolo de Bory-
,thcnes, dar ele nu corespund unei extensiuni org.lnice comp.;cte
g iee, ca f.CC('3 pc c.,re autorii n chip unanim ne-o patitI /"
Boryslltmes. De aceea, din multele nume lhrJci ce cJnstatabile prin
inscriPtii n aceastl regiune geLd, cred necesar (1 cnumer:\
a:ei numai pe acelea care se int;jlncsc in albi", la Apus de Olbia.
Penlru cele dcla Rblirit de albia, n de Vasmer. o. (., Cdre
noteazll aUlturi de numele ir.tnicne ncli o ntredgli serie de nume
th(,dee, e alum de consult.1t :tnicolul lui C. :i\lhteeseu, Nomi traci
Ilt/ IcrritoriIJ Sct/O-SflrJtIflJico, n Ephl'meris DacQromalla, Rom:t, IT 1924,
:\Iateescu enumerll elocumenteazll urml!.toarele nume thracicc la
Olbia: J. 'A/JAwl'axo, (rl1d. 'AIJlol'-), fiu al unui 'A!.'ol1Quaxo" nere-
le\'at de Al. n lista Si! caro:: prin mei . "QOI1-oU se ar,all a fi fost
probabil ch ier get: cL mai sus, p. 222, Arsietai, Arsekvia, ctc.-
2 . 'A,lUa) (posibiljinci\ in Ov(!Y-fiaeo" sigUI iu-
nian, tIt:lt OI pritnl\ I' lidliein1l: cL la trabo, p. 306, poporul
cat ca finnl: cf. numele pCr8!11lC Altr<l{Jueo), (f)fl(!l'u{JaCo" etc.]. -
3. Duxl) (posibil). - +. O"u,!!C-fial.o, (posibil chiar ntreg, iar nu
numai prin terminatie, cu m doeumcnteazli l\.Jateescu).- 5.
/liro, Bit/lIIs. - 6. JJ(}ata6o,. - 7. (sigllr) .- 8. r d).w;.-
9. Llt5a" .1<.1150;. - 10 . .duo;-. - Il . .dlC'I'. - 12 . .dt('ciCel/u!O'
!ct){}Ol', ';ye/tWI' 13, iJ(}l/Jal.I' . - 14. Llu(litm'CII!O' (ef.
numele regelui dac DiurptUJclIs).- J5. IJclltOu!O'.- 16. ZCl),OI"-
,) DupA 'I'om:lKhek. 1 101}, .eine dialeinilche Ncbcnform \'on Kug:tuut; dupi altiI
o influent" fonctid lIermllnici (Skirii ,i Uaslamii erau d: muh aici chiar pe "remea
lui PrOlogenes, in ue. II a. Chr.).
www.cimec.ro
ef. ciI. La T om., p. Ji)-15 (p. 53. din rltd. suro- [Tom.
p. 44]' format C_a Zov!!'}\ , Z01'!!O:,O" tot dela albia: Tom. p . p)._
16. (p. 53, poate din ri!ld. sur,, nspimU, ca n
general n aceste + /1(1;0" in loc de JlUt O;, cu consonantismul
wrent thracogctic: P>fli posibil nsli iranianul -flu' o:, ca in
- J7 TW'u'(J!oO; (ibM., poate din rld. [ef. Ia Tom.
p. 70] + Srsus { natiane f)acJul} ; Tom. p. 43) '
Aceen cc inslt mi se plre !Ilai decisiv - c.:l!i(.i Ccto-Thraci gltsim cn
flot:mtil pAn!!. n Caucas 1) - e toponimia. afirmarea lui
ptolemneus d\ r.ranita csticlt a Ge\ ilor-C.'\rpi e Borysthenes, mi se
parc confirmatll prin urmltloart' le nume: unul de popor, nitui de loca-
litate poate. un ni treilea un al patrulea de J. Plinius, pro-
babi l dup1\ Agrippa, l V 12 (26) 83. pc peninsula numit1l
.Drumtll lui Achilleus. din fatB gurii unite a Niprului Dugul ui,
poporu l numit Sardi. i\ccM ethnicon c de caracleriMic thracic
poponll Snrclilor cu capitala Sardir(l (Serdi, St'rdira) a!}1 de bine C\I-
noscut, nct mi sc parc superfluu mai insist. J I. Dc :a1t11. parte,
e.'(act n tcritoriului locuit de Sardi avem insula Bere::an, pe care
s'au intAiu :\Iilcsienii, cnd nu ajuns ll.ici prin sec. Vll ou 1
indr3zoeau incli :l debard.l pc malul limanu lui, unde mai apoi au fundal
O/bin. Ori ('stc clu. clt nu!Ut'Jc, azi, al
poate g;\si o explicare lllul{lImitoarc cu ajutorul iranicnei (Va:uner,
o. r" p. 64 sq. t.:cardl acest Ilicru pornind dcla rldlicini ascmltnMoarc
din ir:m. OSSCI., cu nsemnarea de .nnalt.! ubrupt. , dar
.dic Dcutung blcibt unsichen), ori, Cu :ltt mai cu ajutorul
Fmbilor tur:lIlienc sau mongolicc. Dimpotri\'1\, topo
nimia gcto-thmcicl1, gAsim o scric de nume, n special gcticc!
ca Brr::o/!is, Rt'rsfllflflt, Rf'Izttm"o. lJllr:r;aoll, Buzat/a (Tom., II 2, $9 r 01.. l ... u!:.t
62 la noi mai SU!!, p. 229), pornind <Ici., bute}::.
cu nsemnarea. nu de abrupt, ci dc al". prUn! CII alb, idec'l adid'a dela
(!;lrc numelc mef:lcadlnului (in ca n alte limhi:
eL Tom., 11 z, 59 s. Bers01';(I) <lccl:t:tl herz('i (in albanez1\. romnl").
1) CI. de J'lild4. p. Daci, numele Ido'l'. III i\hle.tlcu. 1. c. _ In ce pe
.borigenii thruci - incA dr pe Vfemell Cimmerienilor - ntre 1\ipru ,i I<uban. pco
u,;Ilil coula nordicl li \fldi Nrllre, r3rerib SUnt fonr!r mr1rlite. Roatovtaef( in
lrUlliafll r/llJ G,,'elu repre:tintl - ea ultimul scriitor pe "CCll leren _ un punct
.le ,"ederc (onrte 'Ihrnco(jh. ef. lIerodol. 1\' 10:: !CI_ dC.!l pre T.urii din N MArii
:\tlZrr-.
www.cimec.ro
".
Ori ace:lst!l. idee de .alb. , in lot CIt AchiliclIs. o rcglbim
n dCnllmirca dat3 de Greci insulei li 'J!Xti.UM; '1 At'k"J
1'J1
00
, (PtoL, III 10, 9), care de fapt c ins ula dar ned
din antichitate a fost confund:!tl de l\lcla cu nerczanul, din
caU1..a .drumului lui Achillt"' us. , care cr:\ acolo (II 7): LCllct Bor)'J-
thtll;s astia obiecta /,llTl'a aamoduIII el I/Ilia ibi A,hillu silus tst, A,hillea
ragllomillc. Curios e Ca Slrabo (p. 306), ou numele Bcreza_
nului numit de Pmlemacus, de sigur in lips1\ de altceva mai bun,
BO(JIJO{)8)'f}' - el[ tare un poru cu toate lui impre-
jllr!l.rile dela i su nt perfect duc: tj de t>7tQXEt-
1
'81
"'1 mIca xw(!a Toii j,er.0sl'To; 80(!IIO{}l!'OIJ; xal " / 01!)01l 1t!)<hu/
1'611 fOTU' 1} ((i)' r en7)" lfJl]I.l{a (tstcpa l'rrewl (spre N) oi 1't'-
l!'1'bUI, (mai la N) al ' l clC 1'Y1'; Aceas ti\ im-
prejura .. e m'u face 51\ cred d.'I incii din vremea Gc\ilor numele insulei
a fost ex.clusiv cel barhar. getie. Rereza"a . I II. In cu
opunerea lui Vasn1er, p. 67. 11\1 cred cu totul
explicarea l.:eQ'I,ol' dc pe Ni pru (Ptolcm. III 5, 14) ca de ori-
gin1i thracidi (cf. cu lucul din Vasmer, Tomaschcl:. Il 2,79),
adliuga 1 ' -. numele ceva mai sus pe Nipru,
C:lre ar fi pur simplu gctic. dupli r1iel1\cinile gclO-mysice sara
sama (". cit. la Tom., 11 2, 79)'
jOaca insi1 din gl.\sitc la Olbia n general n S Rusiei
t
Olb:a, pe vreme? lui Traian, dc OiI) nu sunt mai put in
fundate ca descrierea getice la Tomi, pe vremea lui AlIgllstus,
de Ovidius. credclIl din vremil e vcchi - sec, \ ' [1 - Va. Chr.-
lucrurile S';\U prezentat altfel in aceste regiuni.
In d in lecLUra :1 lui Ilerodot , care a cunoscut bine
Olbia, rc.ie8e di, chiar pe. Ia mijlocu l Recolu lu i al V-lea, CUlu
mereu harbal'ii abJolut caracteristici prin multimea autoritatea lor
in aceste Casa regal1\ scythit, palatul
cu arta luxul glecesc, era insulnt1t chiar n Olbia, iar
neamurile b:lrharc dimprejur erau considerate ca " /"!Utl)'1!C
ch"ar dind nu erau de neam sc)'thic. - atitc:riori Scythi lor in
llccste rrgiuni - au trebuit fie n aceste timpuri mult
de presiunea scythic!l. n spre N'O RV. Inclinihn
.1 crcde di o getiel elt: pUlc;nc reflu,," etnogrJfic ti avut loc
\ " RXPAl"Sllit..:BAClITI C \ H'''R.Eooo!;:;lsooA.CIlIt .
din nou. din sec. IV n:.inte, dinspre Apus.
d deabIa Atht'3s, OromirhuilC"S este primul rege g('tic, t:arc
s11 refac1\. unitatea geticA in stcpa ucrainian:\.
Oricum s'ar prezenta ns1\ am!tJltll"ltele, p1\slfat3 de Il erodot,
cA mormintele regilor cimmrrieni erau pe malul al Nis-
tr.tlui, ne aratA prin anii 1000 a. Chl". Imperiului cimmcri::sn
(egul de ce rassa vor fi fost locuitnrii lui) , era la Tyrns. elim de altii
parte, din analiza istorico-geografici'l flieulA n pag-inele
re1.ultl.\ ci'[ J\istrul ero. pe intregu l lui curs locuit nu numai pe dreapta,
ci in multe chiar pc sulnga lui de neamuri gctice, pr:ntre care
C:lrpii crllu poporul sau grupa de popoare cea mai Nistrlll

I

in continuarea excelentei a lui Iferodat, mai al(.'s prin tnlrea
oper!l. geografico-etnograficl1 a lui Poseidonios din Rhodos, capiltll
interes din ce in ce mai "u pentru chestiunile etnografice note31.!I.
Illai numele felul popoarelor din regiunile nordice ale



Astfel pentru IJL'f]f['OI flffrptyo/. Germ;sara,

www.cimec.ro
pOOlIC ue i\larinus din Tyr (cf. p. :\4) n chip de neintel:genl ,
d din fiecare a celui de al doilea prototip ci ar fj
creat o IIolld localitate (\'. la Schiiue. rg. 14). Credem cli Sc.hUtte se
nu vom folosi impotriva argumcntilrii sale cazul absolut
arbitrar cu Sarm;::tgrtlHo= Grrmisl/rtl (p. 84)' ambele bine cunoscute,
chiar din ins :ript ii, ca deosebi le, departe unu de alta de-
absolut Ci ne vom opl'i o clipli la g;mnastica pe
C;II"C d o face (p. 85 cu p. 80 S, sq.) cu Sitlgidava dacidl, a circi
pe drumul dela spreApulum, e la
(!) (pag. 98), jll r numele ei e idc["Itifical cu: Sallgidavo, Zargi-
dtl va (protutipe ptolemeicc). AcirlatHl Sagadat'(1 (Tabul a), Sade/apa
Sat/ddapi' (GR). Ln fcl, Suridtwa dela RlI.shrit de Durostorul1l (p.
97 Lg. 17) dcvint. Rusidava delll N de Romula in Oltenia (TP)
Zlisidov(I elin DlI.rl\gan (Ptol.) Zurohal'a din Banatul vestic (reol.),
11\1In:,i cel"3CI! tr("buia sll. devic firesc, Sucit/ava dela Apus de gUrA 0 1-
tlllui
,
la Celeiu, lni" msrriptii, nu a devcnit.
deocamdatl aici, pentm a IIU pierde mai \llultl vreme Cll
de excesiv ale lui Schtitte voiu ncerca n m1l.
cu datele lui Ptolcmneus, n,d ti insist;\ aCUnl mai mult asupra
filologice ale. altfel. fOJrte meritostlllli autor danez.
/ Ptolemaeus (111 8, 3) popoarele Ditcei prtromatlt dela V la
E dela. T la S in trei grupe de cte cinci . Aceastll. grupare nu ni
se pare nt:.i.mpl3toare, ci credem ca, la un matematic ca Ptole-
maeus
,
alent la rostul meridianelor paralele lor, ca la accidentele
de geografie rostul ne:ll1lllrilor dace in acest fel co-
respunde unei topografice precise. In adev1l. r, din grupa
de cinci, primul popor , cel al Allar/i/or.ecunoscllt din alte izvoare
ca fiind n NV Daciei tlf(tr(Tdin cad ri\;lleru l transilvan, iar al ci ncilea,
Saltlcmii, avnd in vedelc local itat ea Sa/rlt/(f de pc S;\Va, 1:, V de S:r.
miullI, pe care trebuie 53 o cunsider1\m ca o prelungire migralor.c
a lor, au trebuit fie nu prea departe de Infcrioar1\, deci
n SV Dacici, deci n Banat, la Dun1\rc. Pe meridianul
S:lldensiilor trebuie 55 e5ut:\m ucci celelalte trei popoare inter-
mediare: Prednvnzsii, Bi,/ii A/bouusii
l
). Toate cinci sunt dara. de

in regione Dan
u
bianll in qua TrtwlDllm CI.t' (NOD., ("d. 8oec::king, XXXIX
(_XLI!], p. 10 ,i ef. CIL. 1111 619'), mi.ep",relOltiodClI.rbilratll.,e.dad
am ' Tt"I' .A-i loc.lidm IIbsolut sigur 1. Alburnut, in :\Iunlii Apuseni.
deci afadi de partt.:1 a
A doua grupli de t:inci incepe cu Tl!uriscii celtici: am v1\zUl m,i
5U:t (p. 23SEq.).clt pecursul superior al Nistrului, drept dea!>upra Daciei,
ptoletn:teus o serie de celtice. nac1\ ele au
chiar Teurscilor, nu se poate :,rirma cu Probabil nsa ca

celtici din S!l.tmar. AI treilea popor din grupa 3 doua ponte fi inc
mai precis local izat: sunt B/lridave"sii, cari nu puteau 8!!. se afle, cum


stabi lit meridianul celei de a dOlla grupe de cinci neamuri d3cicc.
el de-al cloi lea, Uatll unsii (ori Ractltcnsii) vor fi ocupat platoul nalt
llrdelean dintre Trnave iar al patrulea :t I cincilea, Polll-
loltT/sii!) Kf'iflgisii, primul Oltenia "i Vi\luntenici deluroasc, al doi lea
de camp, pnll. in Dunitre.
:\ treia grupA dc cinci poate fi localizat! ceva mai 13murit
tot prin dtJuli popoare, primul al lreilea. Costo/)odi locuiau, cum
alll \"lizut mai sus (p. 240 urm.). n cea mai mare Jlartea Jar, afr.rl'i din
mAsivul carpat ic: in sud:d De aha. parte
d::,
buiau s1I. alc1\tueascl1 o continuitate spre V cu Brilogallii din Bas:-

cu nvecinat Apus. din Tara Sccuilor. Puvest irea lUI
,\ mminnus, XXXI 4, 13, priviloure 1:. retragerea COlilor lui Ath'lnarich
inaintca I lunilor cai i \'cniuu din in CallrtlltlIlt/cIISi.f /QCIIS s3r
potrivi ca Cll localizarea d.: mai sus. AI patrulea al c;ndlt;\ pl por
din a treia serie. 8(1)(,1I$;i Piefig;; ar trebui astfel loc,
primul prin Bu:diu, ,i nrll ila, al doilea in cmpia
din Ilfov .
') (iR. IV '4, 1). 104, ("unoa,te o POlul" Pt" drumul Vimimlt//11I Tibim/lll.
www.cimec.ro
J"
Dad acum accastll localizare a celor cinci sprezecc nea-
llluri dc Ptolemaclls in Dacia proprie Cli h1tr\ilc ptolcmeice,
ca acee:1 din sec. Xill (dt.pl lIelb:': lg-Cuntz, SlC. X I) plistraHI. n cod.
UrbiT/as 82 (la Schiitte, fig. tr:ldi\itl cartografid an-
t:cli, chiar f!tr!l grade de longitudine htlitudine (care lil)SrSC la Ptole-
maeus pentru localizarea popoarelor) It procedat n spirilul n care
am lucrat noi mai sus. Dimpotriv!\. procedarea, nu dupA meridiane,
cum am noi. ci dup!\. gradele de latitudine, cum face C. l\IUller
n Atiaslii s!\.u la Ptolemaeus (hartII 18), neamurile Daciei in
cinci grupe de cte trei, pe cinci paralele respcclivC', mi se pare foarte
put in duce, in specinl pemru V E Daeiei, la o grupare
cu totu l pur :t popoarelor pe h:trti'l, nccores-
punz:\nd la nl.: un fel de re,lIit:tte istorico-geograficli .
:;
dacice de dnsul nu se vede a fi fost, dup1i nume. iranian
(scit ori Earmat)I) . Constat'.trca e foarte importantii, clici ni se
n acest chip cli la \' SV de Siret locuiau aproape exclt.lsi,
Dc:\ltfcl, cum am v!iZllt mai sus. nu slint
Ilii Prolcmaelts dect numai d incolo de Nistru de Ti s:!' Astfel nll-
"lilirile sarmate pe carc le-am stuJiM in cap. Il al acestei
au fost - :J:''tnli la sec. 1 d. Hr. - numai
de nomazi, cari au trecut pestc pltmfintul dacic flin\ a se opri aici, iar
triburile rcspccti,c. sau au fost primite in Imperiu (eL Ilrraci Sar-
la Plin., N . h., J V ti ( 18). 41), In Sudul

pe vremuri cea seiticli , nu se poate n nici un el\Z vorbi, 1;11' rolul elc-
mentului sarmat ic in Dacia l'a ncepe serios de:lbi:'t dupli
Romanilor aici, se V3 imensiric:\ Cll atlt mai II1u lt dllp!l
Daciei : dar atunci clementele germane vor jud cle un rol
tot de important ca c('le iranicne, pentru a ceda, ambele. din
sec. VI inainte, pre<:umpliniloarc 8Ia'c.
L In ce Dacici, Ptolcmacus faza ce .. mai
\'eche a provinciei romane, imediat cucerire. O 5Ul1111 de I(lcalit!i\i
') Vom rdull ChtsTiulicu mai jos , la numelor de din Dllci:!.
J'J
". GY.TI C'\ _ JDO A. CItR.
cu nume romane pe care le constatilm n ltinerarii. In el lipsesc.
Singurele centre cu nume romanc, cunoscute lui Ptolemacus, sunt:
(nec\Jnoscut din alte izvoare, ciici inscr . de l\IUJler,
1 1, p. 446, SchUue, p. 94, nu c suficicnt!i nici pentru nume, nici
pentru localizare); l,.'oJ.i,cI,I (cunoscut din Tnbula); l1eon:W(!{a
AiiyaVoTu (dubios, daci identic cu Pretoria din 'J'abula Ctl ' , h-
YOI'.-r{u dela Ptolemaeus cum crede Schtitte, p, 97 sq.; de
ca OVJJ'nClI6 .. , !.ceasta e o denumire care privi:\ direct pe
imprejurarile rlishoiu lui, in vreme ce Prat!lor;uln simplu e cu totul
comun); 'A''i'otlotla consideratii de Schiille, 1. c" ca
CI simpll\ a numelui precedente; mai de
ncA una din denumiril e provizorii :.Ie vreunei d intr'o str:m-
toare a muntilor, dat li poate chiar de Traian in Commentarii/e sale ori
dcCritonnalesaleCetica);dcnull1iri analoagc.prccumrclcvit Miillcr
cu dreptate au fost J1I(]O'VI' = Ad pirum, 1111'01> =- Ad pilIIlm
".". Aquoe. dintre cari cele dintiu doura altfel nccunoscute,
iar ultima potrivindu.se cu oricare dintre diferitele Aqfloe Ad aqllllS
din ltinerarii, dar probahil la cea de lngil Clilan. In
localitatea dup!!. un izvor grecesc, de l\IUlIer
gradele indicate de Ptolcl1laeus la Lederota n Banat, dar po-
lrivindu-se ca nume cu orice alt pod , i ncheie lista. cum se .... ede.
foarte scurt!i a cu numc greco-romane dela Plolemaeus .
Aceeacc ind e hotiirtor pentru epoca la care protOlipu l folosit de Pto
lemaeus era redactat. e numele Sarmizegclhusei: Ia(!f.IICqtOoVOQ
(laollelo,', e afl;lm adicli in vremea dacicc : e ind
.11 regelui barbar, iar nu coloT/ia Dacea. Deci lista Da-
ciei dela Ptolemaeus trebuie n leg-lturl\ cu operele indicate mai
sus. pornind dela expedi\ iile lui Traian, ccl mult, cu Gt>l;ctt
ale lui Dio Chrysostomus. dar n nici un caz cu itinerarii din C!poca
rOlllflnli fi Daciei: lucru car e lui Schtittc, o. C., nu i-a fost tocmai clar,
3r pe MUller se pare di nu l-a preocupat ').
Cu att mai mult ins1t Plolemaeus nu se va potri,,1 cu TP cu variama
foarte 11lrzic a familii de itinerari i imperiale, GR, cnd va fi
vorba de cu nume ind igene ale Dacici. J'tolemaeus e singurul
') Tin !IA nOla aici. ea ,impli curioziTale, ci atit elt ,i SchOne 'UCetC pe
bitlut PloIcl1\l&cua,idupli toponimiRactullt!l rominc:ucl, rtcnduj morali dind nu
le' pouivc,u:, Astfel CII Nf'li11lIllV/1 sti devic Nedeill, Timon Somon
Polllfll Potctul , eTC.
www.cimec.ro
,6,
izvor care nea pAslT:u,..6list3 mai bogat3 de vcehi nume de
dacice. unora din ele in T P e un motiv suficient ca
sA le admitem nUOl:Ji pe cele confirmate de acest izvor mai trziu ro-
man, condamnndu-Ie pe celelalte la rangul de simple d\lblete ori
coruptCie ale celor dinti, m3 indoesc foarte mu lt. Ori, cam aceasta
e metoda dup!i care procedeazll Schtitte : grupllnd lui
Plolcmaeus n form!l. de itinerariu chinuind pe aces t autor ca 53 intre
n cadrele TP. Dupli aceastli meIodll Schtitte (fig. 17) condamnlt Ia
urm3toareJe ptolemeice : PllfridafJo (dublcl la Petro-
Java), Carlido'Oa cu lotul din Dacia facuta origi nal la dublcl\d
Currod,ulllm, din Sarm:ua, el insu!) deplas.1 t de pe 'fyra; la de N a
pasului Dukla 1), Sangidava Zargidava (dublete la Singidava) , An-
cur/ia (du biet la Praetoria Augusta) , Cermi.::tra = Zcrmizirga (dubl et
la SarmizegelUsa). Ramidova (du biet la Komid:wa), Z IISdava (du biet
la S lIdat:a, ca scoas3 cu totul di n Dacia dus?\. n !\ Ioesia)
Polomltl (dublet la Potula dela GR : Schtitte, p. 85), ZlIrobara (du.
biet la Ziridava), Acmo"ia (dublct al Agmoniei din Moesia la GR:
SchUltc, p, 85), Pittum (dubleI la Pirum), Tot dispar deal tfcl la
SchUue triburi dacice: Saldellsioi (simphl du biet la
Soldat din Pannonia), Bifpltoi (du biet la Pitphigoi), Teurisci (dublet
la l'fluriscii din NoTicum !), Prtdawmioi (dublet la Buridaua Buri-
dat'cmioi) , RhalactnS1'o; (dublct la Racatac din i\ loravia), COlensioi
(du biet la Cot;,,;; din Boemi Silezia) , Albocc"sio; (dublet la Albona
din Nordu l Adriaticei. in pcninsula Istr ia: ef. Sehiitte, p. 86). La fel.
I-Inrpioi dela gurilc Cllrpiolloi din Vestul rac
tdouble emploi .
Am indicat mai sus, incidental, primejdia metodei lui Schtitte in
cu Cermisara din Ardeal S ucidat'o din Oltenia, documcn-
latc monumcntal deci stric:i. nd logica :a rgumentelor criticei
verbale. Dar printre 6Coruptclelet ma i sus sunt unele foarte
rezistente la orice dc suprimarc, deoarece prcsupu n eli ret-
pect ivul copist care lca cet it ern un mare indogcnnanist,
se ar;lU a fi filologic celtid iranian!!.. Sangi (dat'a) cores
punde unei thrace fpcl. iale, bine deosebite de S ingi-, earc arc
:I ItC compuse (cf. Tom., II 2.78 cu So), iar Znr,r:i(dnva) , de
Ptolcmaeus pc malu l stng al Siretului mijlociu in (ld Itlo.osiutn, adicA
in teritor iu getoiranian, are o cxplicare at:lt singurll. , din
(ef. Tom., Il 2, p. 77), cat prin r!\d. Sort, din numele de
,6,
popor iranian Sarga/ii din numele de ru Sargtlias (cf. mai sus, p. 230).
Ramidava are r3d3cna dc baza in sta\iunea drumului\
Philippopolis- J ladrianopolis, Ramot: de pe Hebrus; iar originea acestui
numc e eeltidl , precum vedem din toponimicul identic din Gallia
(eL I\Jiller, iti". Rom., p. '35 cu 537) are rostul ci att in fostul
regat eeltic dela Tylis in Odrysi lor, ct n l\ loldova sudid,
unde Plolemaeus Ramido'Ua sa dacica unde pune simultlln
pe Co/tntii cehici, de cari am vorbit mai sus. in schimb Komidat/a
pe care ar fi s'o dubleze, are ca bazli como (skr . kama) general
(ef. Tom., Il 2, p. 86 cu 49). dar in special cu pre
la n Bosporul Cimmerian (1. C., p. 49) : nu mai
de doi regi au n numele lor acest Como-s;clIS Di-comes.
Egal de e zisul du biet SlIcidav(l = ZlISidavo ; nt5iu
de toale o Sucidava foarte precis loeal izabila exist:l in Dacia oltean3
la Celciu deci n'avem nevoie presupunem nici o confuzie cu
Sucidava moesic3 deJa Durostorum; apoi Zusidava lui Ptolemacus
_ depanc in K E cmpiei muntene, duc Siret - poate
perfect tAsi o explicare, ca SUSJldaua de pe Oder n Geti:J gcrmanic1\.
prin cu cuv:lntul SUIU, bine cunoscut din onomastica
(v. Tom., 11 z , 44): S pentru Z, invers, e frecvent in geto-
thracicl\: cf. nainte de orice numele S::mnizegethusei, (in
inscr.) Zarmi, sara ::ara, etc. Polonda ca dublet la Poltlltl este
ncadlllisibi l, deoarece l'otfllo e ruda bunii cu Pole/ente, Palltalia
(eL ci t. Ia Tomaschek, Il 2, p. 63, care dealtfel n'a observat aceste
leg!Hun) , n vreme ce Polonda, mai drept Palodo, ori Pelendovil (TI')
au total alte r1it!(1e ni (ef. Tom. , 11 2, p. 6+ cu 65 ; Paloda dtmane la el
Ilcexplieat1t). La fcl, ZlIrobara Ziridavu corespund la doui1 realit3\i
precise. nu F'0t fi stupide de copist. Clici
in ZI/ ro-bara avem cele dou3 r3d. foa rte bine cunoscutc zl/ra taplh
(Tom., II 2, p. 78) f11'ffJ tl, din bher, bogau (ihitl., p. 59):
in rt pCJ (nu cum crede 'fomaschek, /. c., p. 78 .krumme Schu tzwehrt;
pentru a > t: n limba gctidi cf. zcra zara (ib. p. 77], dOVll devll
[1" 70]); dimpotriv!l. in Ziridat/a avcm ca dd. Ziri b'nc cunoscuta
(ib., p. 77), cred idelltic!i cu Ciri (eL Germi Zermi-: ib., p. 88)',
documcntat1t chiar cpigrafic prin Giridava din .\1oesia, la 5 de gura
Oltului (CIL. 111 12399 hanu IV Gk).
Mll opresc aici, deoarece dublete ca: dacicul Cursidava = cclticul
Carrodlwum, ewnologic topografic, nu pot fi d:scuultc
www.cimec.ro
,66
acum mai deaproape,-iar altele ca PlllritllltJa = Petrodov(l, PiTwm - Pi-
rum, nu pot fi demonstrate nici in afirmativ, nici in negativ. Un
singur dublet de nume de trib trebuie ns!\ sa fie atins el aici: Pre-
dllt'tTIsioi = Bllritlavt1l.tioi. Schiltte zice (p. 97): tPiejigoi, Ae, tribe
south of Bttridavensioi = Biefoi, Ad, soulh of Prt'tlavellsioi . Int iu de
toate nu e partea nti a analogiei , clici sub BllritlafJl!IJsio; :wem
n textul lui Ptolemaeus Potulatenses, iar sub Keiagisoi; harta
ptolemaeicli din cod. Urbinas 82 (SchUtte, fig. 12) triburile
tot Piefigii sunt foarte departe spre SE de Buridavt'nsi.
Dar pcntru cazul admitem o corupte!;l in numele p,.edovens;o;
- dat fiind d\ prt- singur mi parc a insemna nimic de sine
n thracicl'i, spre a alclitul cu tlava un nume de localit:\te,
ci se li fi o simpl!\ prcpm:i\ie - Tomaschek a dat ind deacum
treizeci dc :l1\ i (o. C. , 11 2, p. 65) o excclentll., chiar
pe cod. Vaticanus 191 (notat de C. MUller cu X): am avea adictl de
cetit lIu:bavr/l'OIOl, ceeace la folosirea unui izvor lat in, cum a fost cazul,
de l\larinus din Tyr ori ale predecesor al lui Ptolemaeus, e absolut
plausibil, n T i putndu-se perfect confu nda. Ori, in aceastli
ipoteztl PiedavelluJ, ca Piegetae, cn Piephigi, au n partea nti cu-
vntul getic pie,.fiendt, tfei nd., Pieava ar insemna deci,cum
zice Tomnschek. tDosendorft, ar fi cu al:it mai fireasdi, cu
ct acest trib dacic dinspre Ti sa de mijloc e ntre lazygi
Apuseni, e deci afad din Dacin proprie, ca Piegetlle dcaltfel,
ca Pil'phigi-i, din codrul VH1siei ll!iritgan (cod. Urbinas 82, la
Schi.ille, fi g. l2).- 1 n ce pe cari, dllpl'i SchGtte, ar trebui
511. fie identici cU f1d.qJfYOl , ceeace nsit nu e dovedit de Schiltte prin
nimic. credem cit avem o foarte de copist: BieJi
in loc de Biesi; dl.ci, n'avem ncvoies!l. rcpetll.m:prototipulluiPtolcl1l:lelis
a fost latin: iar confundarea lui/ cu s ntr'UIl tcxt latin nu e
de rar!!.. In sprijinul noastre: vine faptul d1 Bir!i =. Bies; din
Dacia au ca vecini spre N pe Piedavel/ses, iar spre Rlislirit
in S Ardealului, pe BUTidavellstI, exact In fel cum n Slovacia
l\lordvia a"CIll pe Biess; lui Ptolemaeus (III 5,8) vecini cu Piegelac la
N cu Bllr; (dupit Ptolemacus spre NV, dup1\. nO mai sus,
p. 223, n. 3. spre S SE). Este adic1\ fenomenul, de repetate ori
constatat mai sus, al regllsirii triburilor getice din Dacia proprie, la
fel n NV celto-germanic. ca urmare a produse nrr'acolo
prin presiunea ntiu cimmerian3, apoi venit!\ din E
Cll inceputul primului mileniu a. Chr.DC3ceea plrerea b:1tranului
5chafarik, citatll la l\lilller , J J, p. 425, dl BicJi din Dacia, identici
ca nume, dup3 pll.rercol lui, cu Biusi din Sarmatia sudvcsticli a lui
ptolel1l11eUS, grffil au fost n Dacia proprie, este tot de ncin-
temeiati't ca lui SchGtte, cu inevitabilcle sale dublete.
De fapt. acet"ace admitem despre Costohoci ori Cnrpi, au fost
n NV l1i in SE, trebuie aplicat deopotrivli tuturor triburilor
d:lcice care:1U sufcrit acecas deplasare, ca aceia. n
SI't cxaminllm acum ll1:ti deaproape numele
Daciei lui Ptolemac\ls. De t.!ata aceasta gcografu l dllnd gradele
de longitudine latitudine. putem precis pc o hartii numele
ce ne
w
3 p!lstrllt (cf. harta 18 1a Miiller) . Urml\rinrl n text
(I II 8,4) onlln('a n carc le constatlim cli ca c ca
pentru triburi. dd:1 V la E del:l N la S. Cu deosebire cll., acolu
unde n cutare regiune a Dacici, sunt mai dese, el ia ctc o
grupli. deodat!\ (d. p. Napoca, Potat$Sfl, Salil/flc; sau: Z"ro
h(lTfl, Argitlava. 1'dusclIm) . dupli gradele de longitudine (NS) ,
numai dupn enumcrarell ntregii grupe pe gradu l
de latirudinc (VE), 1\1:,i departe. EI deci pe o hartii, iar nu
redl un texl. Aceasta l-a pc Schtitte sll presupue ca profotipe
ale lui Ptolemaeus diferite itinerarii, iar nu texte litcrare. Dar noi
nu trebuie 81\ uitlm cii harta lui Agrippa, ca hartll, iar nu ca itinerariu,
9VlIse continuato-i. Atlt lui Traian ct Gelica ale lui ;
Criton ori Getica alc lui Dion, trebuise aibn. o transcriere carto-
grafidi. Accclltu!tm acenstn, pentruc3, dupl cum am cercat a demonstra
!Ilai sus, Ptolcmacus ne o lisHI de :"tolel' bT'fjtJaJ({q. hnf(Q.I,lott(!CJ.L
din vremea cnd Dacia nc!1 nu fusese organizali1 ca provincie romani1,
deci nici regulate cu 11//ltal;(meS slatio"es incii nu avea deci
nici de adevll.rnte itinerarii ole Daciei nu putea fi vorba.
Singuru I itiner:lI iu care ne-a pllstrat o posibilitate de control al lu i
Ptolemaeus e TP. In eateva locuri ea e mboglllitli prin doun.-trei
in plus de!:, GR. Acesta. foarte trziu, ne ca TP.ea
redactat!t definitiv mult dup!!; picrderea Daciei Traia:\c, pre-
d1 acest a in strnse leg3.turi cu Imperiul dupll
a, 270. Cu dreptate rclev1\. l\liller (Itin. Rom., p. 539 sq.) faptul cl
GR s()("oa.e chiar ca la Jmperiu importante regiuni ale
Daciei Traiane tocmai pc baza acelor dcsj:lre cari, cum am
9-3.tat cu alt prilej, atlU NDO ct Procopiu!t Iuslniallus ins .... '
www.cimec.ro
J
att hl conlro!ul (h'umuri lor la de destul de I,rs:gur!i pe
alacure;I), etil la confirmarea mAcar din loc in loc a .. 'I.rii sigure
cd a unora dintre lui Ptol cmacus.
Povxx6VWI'. cel lI,ai de NV :Il Oacici. Dup1\ m:me, cchic:
corespunde PClfCCl extrem nordvcsticc a cehiei.
Altfel , necunoscut.
la ESE de 'POVXxOlrW1'; de SchulIc. fi g. Ii
d::'
I l prontlllllii ca 0, intr'un de limb1\ (suntem dl1pl
l'tOlemacus ind .. tot in teritoriu anart ic) unde Dacii fusese,",
de demult de Sci\i, iar mai de CL iJw<l{J/tl;u
:!



Lissos, ele. (eL Tom., II 2, 70, cu Patsch, 1. C., p. 169 5(1')'
A!!xofM)j(JQ<1. Altfel necunoscut. De cautat , dupn localizarea din
Ptolcmncus, departe la IU\snrit de l'orolissum, fie lJe la Rodna, unde

india 't{' lOai in Arcit/lwa, Ardlllw ArclIIUle (cL
') ce. Plrun, .\llIlIIe. "'/lIr. D..,Oflur"m, 1. C., p, JJO .qq.
J"
v. aln'leA Jl\"l'RF. 000 '00 A. CHR.
'fom. Il 2, 54); partea a doua credem cll trebuie n tulpina
3diecti\'ali1 :-raTaaa, pe care o reif.lsim n numele de erou cuceritor
/Iura(JO' din Bithynia (\' . m3. sus, getice n acel
l\f:li probabil1l. ni se pare leglltura cu rld. fU6v av!!, d in nu-
mtlc edonic Bioo'IJ(!O' (ef. Ia Tom., II 2 , 18 Cll 12).
rlJlq:ovlor(n cod. Venelus 383, la NIUl ler, P: 1'lJlrpa}.ov}. Necunoscut.
de Ptolcmaeus in costobocic din NV Moldovei. Nume bun
dacic. Tomaschek nelu Anei semna c1l Ptolemaeu8 nu propriu
7i5 Dacia de dupli Traian, c, chiar de-ar fi cunoscut-o, colonizarea
nU s'u ntins niciodat1l. pn.1l. n Bucovina Basarabia,
explicll numele 1'()UpoV.OII din r!l.d!icini dalmalo-italice (J 1 2, 76), atunci
cnd r/id. thrace idenl ice (h"h-, b%-) ne explidt perfect acest topo-
nimie. 1n adevAr, nu poate fi vorba aici nici de 1'ri-buliu'H, dalmatinu l,
nici de Tf!urvJ.tO" italicul, ci de 1'ri-, din 1'ri-bal/i, 1'ri-",om",ium, 1'ri-
stoblS, etc., de bolD, bula, din As-bolo-dina (CIL. 111 14214U), Bv.a-
tw(!CJ (r!!.u dc Tomaschek,llz. 61 in J]v).-4Cw(}<J. , cll.ci de fapt
a\,CIll aici cuvantullllT'acic ::Qra ihM., H 2,102). did1l.cinll care
trebuie s1l. fi e nrudit!!. cu ce:l lituanian!li .ula., fStncltt ldin UI"eitrll:
"'0111., II 2. 57; UI(II)lillllll1: (P;lrvan. Ulmetllm, Il 2, p. 347),- astfel
nct T()f<{'Ovlol' va fi insemnat, poate, lucru ca 1'rimo,ttillm in

J1(lr!!l&wa. Necunoscut. Tot in costobocic. Forma
a Plltllt fi lIaraeldava. Dar chiar cu al doilea a sincopat, cuvntu l
de ne este cunoscut in numele zeuloJi Palrus clin Tios n Bithynia
pe coasta ponticlt (cL Tom., 11 2, '9), lar de strnsele legAturi etno-
grafice ntre Dacia Bithynia am vorbit destul mai sus, pentru a
mai insista aici.
Ku,fJOI6ava. Necunoscut. Tot n costobocic. ldentificat du-
bitativ cle MUlIer, p. 445 in chip afirmativ de SchUtte, p . 95, cu
Cersie ( ==- Certit) al TP GR. mut;lt astfel clin NE n NV
Daciei. Credem, Br! nici O justificare. Jdentificat de SchGttc, 1. C.,
ind. cu celt icul Carrodtwum; ind mai De fapt .
avem a ne gndi 1.1 un trib Kd!!olOl (v. numele proprii cu Tom.
I! 2, 46 84), insemnnd poate, et imologic, tPlugarii. (dela rlld.
lJers . Furchen ziehen. , karsYlI eanbau fahi g.). a dror capit:llA Ka(!Ol-
bara ne deopotrivl'l. Ctirsilllll dela tot n teritoriu
getic. Ka(!Ofa, din lVtysia unde iarli au avut loc
nord-thracice. Ct Cersie a TP, pe drumul Porolissului.
www.cimec.ro
's.
VASII.E pARVAN. atiTlCA
inrudit cu Carrjum K6QOl'. ea prezintA un alt mod de
toponimicA dect Xu(!O{6ava, pentru a le putea lua alta.
Tinem ind, pentru completare, s1i amintim c! onomasuculUl Rqoat;
i se poate glfsi o iraolanit dela rllid. karl, d. p. yaohar;
tGetreide bauerub: Vasmer, p. 42 .
Necunoscut. Socotit de SchUtte (p. 98) ca dublet la Da-
'(gfl)ava identificat de dnsul (p. 102) dupli d'Anville (ef. M.Ullcr
p. 445) cu actualul Piatra de }'tolelllaeus Clim 111 re-
gi.unea dintre Costoboci Caucoensl. prin Moldova centralti deJa

nu putem admite. In ineli o localitate
similar,Petrain Maedica(Liv.XL22, J2,suba.181 totdm
Maedica tot prin Livius (XLIV26. 7: a. 168 a. Chr.)
DeSlidava, care dOCllmenteaz1\, de alte (v. Illal sus,.

precum se ntreab1t Tomaschek (II 2, 64), iad nu poate Ci vorba in

din TP GR, la SV de Apulum, tot un cuvftnt indigen, iar nu ro-

znd probabil unor sensuri dest.Li de diferitc, ntre laun1\ gctlcn,
cari nu trebuie s11 nc mpiedecc n considera PetrodaVll in cU\'ntul
de b:u:11 tot ca gClic.
O-lJL"tIOI,OI' . Nccunoscut. de Ptolemaeus la V
prin Bihor. Numele, discutat mai sus, p. 251.
Na.'"tQuxa. Perfcct cunoscut '). Asupra numelui avem de observat
urmlUoarcle. Ortografia lui PtolemBelis e bunii dacic1i (11 )0).;
CIL. 111 7996: Napucen.sn. Dar baza, nap-, pe care o reglisun
' ) lA olqele cunoscute fi din a!le izvoare ,\1..1 n'Uli cilim xad.rnic CIL.III, Mueller
ed. Plol.,ori
n N61r.Q(!t" numele herodotcic al n'are nimic face cu
grecescul l'..-ro, (cum se Tom., Il 2, 68), ci e de cAutat n
lIumele de popor NMOI lcum tot Tomaschek complelead,JI 2,9
6
).
Jn51\ Diodor (11 43, 3-4; ef. Vasmer, p . 45) pe Nn.al uh
trib seyt hic, iar Steph. Dyz. o Nthtt;' :'tolt, I'fUOla, (cf.
cit. Ia Vasmer, 1. c.). Totu" Ammianus Marcellinus, XXJJ 8, 33
urnl., pe Napati cu un trib laude (ef. mai sus, p. 245, n. 1), cu
obice1l 1 saerifieii lor umane, prcscythice, aduse Dianei Orei/ac}n, adid
.Marei pontice. Nimic nu impiedeell s1i glism n le Clu-
jului un rest de toponimie scythieli, <Iad avem n vedere dt
cs!r docullIcntatl1 llrchcologic in (oglinda scythieli din
monn!lntu l dcla Feiurd: ef. mai sus, p. 7 l-Iampel, 1. C'
I
p. 25 cu
fig. 30 a b), iar Plinius, N. h. VI '7 (19), 50 pc Napnti
n regiunea asaticli a Scythiei. intocmai cum n valea
AVem r:lul Sargtlins de origine iranianli, tot putem avd la Cluj,
o N(lpl/ca de aceea, or igine. E binc insii deocamdatA, de
faptu l eli. Napat ar putea fi un neam str1ivcchiu thracic in N
Negre, ori un trib getic r3t3cit el sprc R11s11rit, n Scythia, odatlt ClI
marea tiin sec. IV cei urm., sub presiunea germano-
ceh iclt, p4std\m o neutralitate binevoitoare de ambele
n u"((]O,j,ooa, pentru PalavUsQ = Pataissa. Perfect CtlnOScu t. Att rd.
]>(lto-, POItI-, ct ,i termina1ia -;110 ne sunt bincdocument:tte: Pn(II)-
10/;0, Paltlel/te, PO/Illa, Po/tl tlU (onomast ic), Polasios, Er-
gissa, IJimissos (Dimlls), Tyrissfl (ef. Tom., II 2, f. v.). cred
65), Ca
la,U'I'ut. Discul'Lt. CUllosc,Lt.
lJQu/"(CJ)(!/a iltiYOUOTU. Discul at. In forma dc :L ici, necunoscut.
l:1I1'yI6uvu. V. 1l111i sus, p. 252. de PlolcmAcliS cam prin
li1c pe valra de sus a Necunoscu t.
' A,?,ovotla. V. mai sus, p. 251. Dupit Ptolcmaeus cam pe la pasul
In formn aceasta necunoscut.
Ot)rI6al'u. Necunoscut . A,ezat de Ptolemael1s in Moldova de SV.
Nume gctic:ef. UtIlS, r. din Mocsia care se varsli in fata Oltului,curgnd
prin tcritoriu sudgetic. Probabil simult.1n nume de popor, ca Oucus.
Ma(!)(&Java. Necuno8('ut. de Ptolemacus in mijlocul
lului la NE de Apu""". De sigur nu ,Silz eines Marc:Ist (Tomaschek,
II 2,66), felul accsta de hib.-idc (Priscu-pnro, L(mgino.para.
www.cimec.ro
l:t4JIl'lfJa/C', etc.: ef. Dobrusky in l:ro. /lIIIZ,i, Sofia [ '907, p. 79) fiind
Jllai trziu dect epoca in care se redaet originalul lui Ptolemaeus.
nu, simplu, JlIa[!66ava eeL Ptol., p. 448, dup.!!. care
,i Schutte, p. 98 sq. fig. 17, localizat de ambii la Vioara -= 1\1aros_
Ujvar), ci, eventual, etimologic (i\laris, l\ larisia, Mariws) , i paleografic
(e un" n plus, iar originalul a rost latin). Mar;soda'Uo. Totu*i avem il'lar.
ciniullt JlIa.e"t-QWta (mai jos, p. 273) chiar in getic!1.
Zla/dava. Necunoscut. de Plotemac-us in extremul V al
Dacici, dtre Tisa mijlocie: poate pe 1:1 Cenad, unde s'au gllsit
resturi romane (er. Muller, 1. C., p. 448). Discutat lUui S\IS, p. 253.
Nume bun getie.
It'Y)'looVQ. Necunoscut. din Plolelllucus, fourte probabil
pe indatA inainte de lui din Ardeal (cr. MUller, l. c.,
care nsa. l chiar la dar acolo a fost 111icia: cf. ClL. III
p. 1402). Asupraetimologiei mai sus, P.252.Ad4u-
d e vorba de un trib Siltgi, care locllilt - prin
n dreapta DunArii la Belgrad. unde venind au numit pe limba
lor cetatea Singilor getiei Sin.t:idtlllllm. Acest neam get ic a rost destul
de numeros. pentru ca in sale spre V sli numele
sllll pnl1 n l\loravia, unde gAsim localitatea Si"golle piinl1 in penin-

N. h., VI 20 (23), 74: poporul Silfgaej, ca al Sacilor, Napaeilor ori
chiar al Dacilor (v. mai jos). reprczent:lnd
scythogeticA.
.. ArrovlOI. Perfcct cunoscu t. Albll-Iulia . Numele este dacic, dup1i
poporul Appuli (cr. mai sus. cap. 111 , p. 133 cap. II, p. 104)'
J'6IlJd'sqa. Cunoscut localizat prin ruine, pc cr. CIL. IU
1395. Daco-Romanii ii ziceau Gcrmi-sartl. ca Del,-saru (in Apu-
seni, aurircr: CIL. 111 tab. cer.IJI X III). Numele, compus
din cuvinte thraco-geticc, bine cunoscute (ef. Tom., s. v.j, in-
seamnA tlapA. (suru) (gume). !)entru spiritul limhii e
prcDunerea adiectivului fat A de substantiv
J
conlf".Ir ca n
tAquae Calidae,f, fFrglJae., .Vivae. etc. (cr. topoOlmicele respective
la Miller,lti". Rom., ind. p. 963; ef. pentna din arme<ln
celelalte limbi indogermanice, Tom. Il 2, 88).
KOJJldava. Necunoscut. Ptolemaells o cam prin Trei-
Scaune. Pentru etimologie, v. mai sus, p. 253
.. Pus de cam prin
sudvesllcla. D.enullurc uaClcd (dat:a) a unei lI'ltict (Ramot):
ef. mater. mal p. Pe vremea cnd se redacl originalul lui
regiunea celllc. respectid rusese deci din nou de mult
gellzatli: deoarece sub Burebista acoperA erectiv tot
nutul .la Pont Balcani. Tomaschek,
considerA, att Ramae c:lt Ramidava drept
fll(!(n5JJ. Formli. latinii: statio ad Pinun (ef. Ia 'Miller, lti". Rom
ind., p. 962), precum a. observat Mullcr, 1. C., p. 448.
cunoscutii altfcl , e locall z.'t!i de: Ptolemaeus, destul de neclar, prin Ar-
i
cL cele spuse mai sus, p. 25'. '
Zovol6uvu. Necunoscut. Localizat dc Ptolemaeus n NE Mun-
teniei. Pentru etimologie, v. mai sus, p. 253. Cetic. .
. fl oJ.dl6a;. de rapt fl &Jo6u. Miillcr accept3 primarormApe baza unui
smgur codlcc, X (Vaticanus, 19'; toate celclalte dau forma IJJ.ooo
sau fla:-66a), pentrud, prin crede dubletul formei
dm TP. Ca o mutli, potrivit cu TP. din Moldova
sudlcii (aproape de Slrel,), tocmai n Oltenia, unde avem localitatea 1'a-
bulei. Amarlitat rnaisus,p. 253, eli SChuue(fl.=PolulaCR)
fl oJ.dJl61J. e,credem,o simplii eroare de copist n 1llS8.
m31 sus citat d:ltori sa admitem rorma unanim de
.celclal.te; 11&.;'06, ori 0 01&6a. AceastA form! e documenta-

(er. Vnsmer, C:, p. 47)' cunosc n Scythia asiaticA printre ne-
numt'tratcle tribUri scythl ce (poporuJ scythic n ntregime se nu-
ef. Sadtlllt'(1 dcla DllO!\(e, la noi, mai SU8, cap. J, p.
'3 1,') cap. lJ , p. 1' 9 sq.), un neam desprc care ni se spune
eli r4sboiu de exterminare cu alt neam, cunos-
cut ehl1 Dacm, mai sus sub N."lovxa). Dar fldJ.ooa
dela (d. localitatea Pa/lle din Thracia,
ncexphc314 de lam. Il, 2, 64i ef. AJiJler, ll;n. Rom., p. 537)
e o formll. (ef. Tyri-da, Ihi-da) n aceea,
vrem.e, ca Istonc, foarte suggestivli: n adevAr, n Sudul Mol-
t1ovel, Scythu sunt acasA la ei n vremea marii lor expansiuni
www.cimec.ro
SI>rc V 1). Pe aici trece drumul dela Olbia spre valea
(cC. mai. SU8, cap. 1, p. 7 sq.). Iar la n jud. s'a
gbilchiarun mormnt scythic cu respectivul cazan de hronz (mai sus,
cap. 1. p. 8 sq. fig. 1- 2) . Deci Socat la IUs5rit de Durostorum,
Sargat;i n valea ca pe Siretul mijlociu (cC. mai sus, p. 231
cu p. 252 sq.), posibil Napaei la Cluj, n orice caz Palae. pe Sirctul de
J08: iatli astfel chiar un inceput de pe hard\ a
neamurilor scythiec dominante un timp peste cele getice supuse.
Altele am intlnit mai sus (ef. cap. J) nu vom li psi a trage mai
jos concluziile acestor importante con!l t3lilri.
Z01J(!d{Jo(!(J.. Necunoscut. Pus de Ptolemaeus n NV Banatului. Pentru
et imologie v. mai sus, p. 253. GClic.
Perfect cunoscut , att din Dacia, cAt ca getic1,
din Dalmatia (v. Inni SIIS, p. 229)' de Ptolemaeus CIIIll trebuie,
n Banat, dar cu longitlldinea hltitudinca Originea numelui
e indigen1i (cL Tom., Il 2, S3) ' Deaceea comparli Mtiller, p.
449 SchOtte, p. 93, numele de zeu A.zj;us, documentat epigrafic
la Potniss:1 (CIL. III 87S) care e ca nume ca syrian
(cf. cit. chiar la :\1illlcr v. Roscher , Mytlt. s. v .).
AQyWalJa. tot unde-I Jltolentaeus, in Danat,
prin Itinerarii: TP GR, - dar mai exact localizat de acestea, atAt
Cii dt ca V11r!fdia - dect la autorul nostru .
Oaclt localitatea' Afn'1.6afk)l', de frunte al Dacilor sub Uurebista,
pomenit in vestita a lui Acomion dela \Ka-
linka. Aflt. Dt!llkm. in Bulg., 87, no. 95 u:: Oitteobcrger, Sylloge
3
,
']62) este identicli cu 'Aer16ava (cL m:t 8 US , cal'. II, p. 81 ), am avea
o m1irturie de caracter istoric politic acestuia.
Cuvntul de bazi'l Argi e foarte frecvent ilo thraco-get icl (eL Pflrvan,
N ume tie rtiurj tlaco-scythice , p. 13 sqq. 19 sq.).
repetat mai jos, tot n Dacia , a treia oar!l, n Moesia,
lnrerioari1. II I 10, 6: T,{Jloxa, suh numele lui exact de T, PloxOI'. In
ambele locuri cu long. lat. Foarte bine cunoscut, chiar epi-
grafic; Numit dupl rul din apropiere, TI{Jlo"
(cu forma romneasc1 ap!lrand rndiu n sec. X d. Hr. 1',-
InjoJld. cunoscut ind de Herodot (v. cit . la Tom., Il 2., 97):
t)u3co-get ic-.
..1) In.lti numele gurei Ounhii NOI}&xco" 1Tt6/(4: Pt.t. tu 10, 1, e iranian (ef.
Vumer, o. r., p. 60, cu citatele). -
Zat?J.H'eyiiJolJoa {Jao[)J; ,o.'. :'\1ss. lui Ptolemaeu9 mai dau in locul
lui Z initial, ca chbr a celui de al doilea, un 1:: 2'Q(!",Ce-
I at!lllOC" , in Perfect cunoscut. A,ezat
de Plolc.maeus destul de exact ca pe hartii, dar Cll long. lat .
Asupra ctimolog(j singurul care a dat serioase e
1 'omaschck ( II 2, 77). PAreri ca cea a lui SchGtte do in Sarmi::ege-
JhU1U (ca n Sargetitu = Sar (mati}getia$! ) avem a duta un topo-
nimic sarmatic, sunt rundamental din motivul clOnologic po-
menit mai sus, cA dnc!l e vorba de Iranieni n Ardeal, nainte de
"r raian, singuri i la cari ne putemgndlsunt Sciti i, n vreme ce Sarma\ii
se vor infiltrlt mult mai trziu. Dar etimologia pur thracic!t a lui
'Tomasehek nu e complet!!. chidt nici nu oi se parc perrect exactli.
'Sarmi-zegethusa, din armen. ZlIrm(i} (ramilia, 8uboles), skr . Illlrm)'d
(lienl, ll aus, 'eyere = skr -Ia-gat (beweglich,lebendig, bclebte
Welt, Menschheit), totul dtl.nd sensul de t lI aus der (getischen) Na-
tion. , ni se pare prea subtil abstract din punctul de vedere al reali-
tltilor populare, care nu prea au obiceiul d r"c1\ filologie. Dealtrel,
in expl. lui TOlll3schek finala cuvntull1i (-00) dmne complet nelA-
murit1. Propunem deci o explicare tot thraco-getidl, dar mai realist1
ca a lui Tomaschek. CIL. VI 3236 ne dA unui DaqlU, tqlles
singlllaris, mort la Roma, clruia bunicii slii ii pun, intr'o latineasdi aproxi.
mativA. piatrd de mormint; DJci numesc patria Zermitgelt:
e ndid forma scurtA. cunoscuti di n itinerarii: TI) (Stlrmategte) fi
GR ( Sarma::tge), inro n latinA rusticA, de lng1i Ad Mediam,
rorma Zerm;cegetusa (CIL. In 801 1; cf. Micia: ib., p. 2537) '
Un lucru e clar : la inceput avem Zermi,.sau Zar",i. Dar acesta
e \In onomastic thracic cunoscut : ZQ"o, ori Zir;1!-IO' tcf. Tom., IT
2, 39)' De alttl I)arle e bine cunoscutli dldlicina toponomasticl.
gelic1i ege ((figt) , completatli fi e cu -ta, Egda (ca in
Drob,ta, Scassda, elc.), rie cu (i}ssos, Aigissos (ca in
Dimissos, Zil",jssos, 2:&"'000,", etc.). Am ave deci pnll. acum
explicati perfect daculu i dela Roma. Dar toate mArturiile
antice dau Sarmizegetusei -sa (resp., in dacicli, posibil
- ::a) , ca n "Ef!Y,a-oQ, TVQL-o-oa,etc.,deci
Deci Egdusa lui ZermD$ sau Zarmos. Dar rl.mne un z (r. I) neexplicat
intre cele cuvinte: Zarmj-::-egtthlua. Plirerea noastrl e d avem
aici un s sau:: eufonie ntre doull vocale pentru aceasta, ne intemeiem
pe popularA din dela Roma , firi nici o
www.cimec.ro
.6,
ntre cele douli vocale, pe popularll. dela Ad-
Mediam cu consoana c, carc, dadl ar fIice parte integrant" din cuvlint,
probabil n'ar fi Iransformat1i ori sllprinHtt li astfel. In orice caz insl1,
numele, de r!iu chiar n Z\'oarele literare (Sarmalt'g1c TP;
Sarmazegc GR; ZOOJ,ltylOo voa Illai multe msse ptolelll3cice), a trehuit
sI aibli o origine istoricii politicl1 deci o denumire n cu fun-
dalorul, un vechiu rege dacic, al dirui nume va fi fost Zflrmos, sau
SlIrmos
l
).
.. Ydo'l"o. Aq/lae. Cunoscut. Pe drl!ll1u l dela Sarmizeget hus.'1 la Apu-
lum,lngii Cllanul de ati. IU.u localizat de Ptolcmactls, prea la R;'ts;'trit.
)z\,or mineral natural, cunoscut de sigur dinainte de Romani in-
semnat ca un lucru illtcresant ind cle pe vremea rnsboa ielor in comen_
tariile respective, ca punct de reper.
NE:'rll'oova. Dat in alte I1lSS. N&fIT{6aua, ba chiar Ner/6auil. Ne-
cunoscut. MiHlcr, p. 450 cu 4-1-9 dup1\ el, Schutte, p. 96, au primit
dintlli, in ideea c1\ Nnl1l6aua e de localizat la Ner/eia din
Oltenia, cu care ci o idcmifidl chiar CII nl\me I in aceastll
l'tolcmacus e 1l10ralizat dI. a tocmai in E Munteniei actuale.
in apropiere de cursul lalomitei. Ne gnnd im ins3. f ... de faplul
nici Nenv, nici NtJ'tt nu dau ceva in adev1ir plausihil n thraco-gctic3,
dud nu cumva avem aici o corupteHl a originalu lui latin al lu i Ptole-
maeus care scrisese in realitate Ntpidava(cL Napllr;s Nci:'wl =- Na-
paei: deci o revenire dacic1\ peste minati napoi din cmpia
Tomaschek propune r3d. armen. IIci t Rohr, Pfeih (112,
68), ca explicare pur thracici'l. . Cum ns1\ avem gcticu l dava in form:lta
numelui aceshlia, aici e asiguratll, astfel inct, istoric.
din lipsi'!. de ceva mai precis, ne oprim la accst rezultat unilatcral.
li1snd a n acest loc.
T{aoo,. (alte msse, Tlaooo .. ). Necunoscut . mutat de i\IUlIer
SC'hUtte, 1. C., n OJtenia (spre a fi identc cu Teascill de pe Jiul),
in vreme ce Ptolemaeus l n Muntenia ccntra lA, la AI)US de
Ntr/.,dava. De fapt, dacli ne-ar fi pe,'misit o luare ad litter:u1'l a loca-
lill'..Arilor lui Ftolemaeus, Nab'oova ar corespunde La Tene
dela Piscul Crlsanilor, iar T(aool' La Tcne dela Tinosul.
Cum nd am constatat mai sus prea mu lte chiar
') Daci nl,l cum\ .. a\'em aici de fapt chiar numele: :.eului ge:tc ZalmOl (ZalmoxiJ.
Zalmo;,s; d. ZU{!d;ll' - '&'t'(HfCt:,,, la Pirvan, llsll'IQ. VII, p. <47), PlOnunlat e:u'
n Joede r (ef. Toru/fjJ ,i To!o'trOl).

)7'
'"
grave in longitudinile latitudini le lui Ptolemlleus, nu putem
propune nimic n ace<tst!!. dircc\ie. Ca etimologie, 'l'omllschek se
ab\ine de a explic:\ numele acestei localit1l.t i, ca thracic,
flr1i altll. Credem ind numele nu poate fi deloc
striin de 1;0, din numele de Tios de pe coasta bithynicli ,.
la Rb1trit de HeracJea Pontic::.. + suf. son (ca in Be(f'lt-ool' dela BefJYa
Bem). L."!. o et imologie iranianl$ nu ne putem gndi.
Z siiyl,a. CL mai sus, p . 251.
T,{J/oxol'. Ce. mai sus, p. 262 .
tJls(!Wl. Cunoscut. Locali7 .. "!.t de Ptolemaeus aproximativ exact. Orto-
grafia numelui variazl'i. n izvoare; mai avem formele: T;ema (TP),.
Ts;e",a (C1L. 1[1 1568; dar D;CTlIll, 8277, 2; 12677), Zerna (U1-
pi:mus , Dig., NDO Procopius: v. cit. Ia MulJer, p. 450 i Miller.
lt;n. Rom., p. 546). varietate ne suggereazl ipoteza d in lin-.ba
dacici'l. va fi existat un sunet apropiat de 6, deoarece toate transcrier ile
de mai sus nu fac dect s!i se invlrteasc1l. mprcjurul acestui sunet.
Natural numele nu arc nimic de a face cu slavictt l lerna, ci :lre o ori-
gine un diferit, getic; vezi etimologill daU de T omaschek,
11 2. 7' cp. extrem de intcTcsantele credem, ncii mai plauzibilele
asupra acestui cuvnt, la Hasdeu, istoria Cr;tic4, 1, s. v_
Cun08cut din 'fP (lecturl1 Agtl(lf);ae) din
GR (Agmon;a). Pe Distra n sus, la de Tibr'sc"",. n drumul
sprl' Sar1tl;::egtthusa. Destul de deplasat de Ptolemaeus dela locul lui
_ mult spre E. Thraco-getic. Perfect explicat de Tomaschek CII ana-
logul 'AxjJolla din Phrygia (cf. cil. Ia Miller, iti". Rom . p. 720)
r!i.d . lil. akmtll-, tpiatrb (U 2, 55). Unu l din exemplele toponomast icc
c1arc pentru inrudirea popoarelor (asupra
ArgeluJII;m'am oprit cu alt prilej, Nume de rtiur;, p. 13 sqq. 29 sq.).
Perfect cunoscut. chiar in aceast3. ortografie (v.
nuitele lucr!lri: CIL. l U, MUll cr Miller. P.-W. s. v.).
de Ptolemaeus exact C:l generalA, dar fals ca pe hartii:
foarte' departe de n loc 811. fi e chiar pc Dunll.re. Rid. thraco-
getic4. bine cunoscut1i: ce. tJ@po;. tJ(!{Jt}oxo; cred, J)r;ppa =
tJ!lWtua (cL cit. la Tom., 11 2, 73 8<1,) + suf. -ra, ca n Egeta, Scas-
stl(l,ctC.
f1J(!OTf(!Ia. Necunoscut. Cod. Vaticanus t91 (Ia Miiller, X) scrie l/J(Ja-
tVpa, ceeace ar da un cuvnt latin, destul de ciudat ca toponimic.
Schiiue, p. 96, O acceptl\ ca tDacian name. in forma dela Ptolcmacus,
www.cimec.ro
crelle cll TP atuncl dnd n locul ei Prelorio,
('li nume latin. Dar ori ct e de departe n SE, spre valea Oltului, (/)(!a.
'tf!.(]{a lui Ptolemaeus, ea tot nu poate avei nimic comun cu Pretorio
deJa gura Lotrlliui TP nu n nimic. 1'lai mult: SchUue ncurci
inextricabil lucrurile cnd idelitificl (/)l?<IrE(!{a cu de ali
la NV de Trgu-Jiu 1) vrea ca (j)(KJfefl{a fie egal C\I citatul Pretorio._
Oadl. nl1l1lcle de 4KI1' _
dacismul Phralerie; pare as igurat. Dar nu putem da, pentru

fi primul lucru comun gelo-iranian -utunci toponimicul oltean al
lui Ptolemacl1s ar fi perfect !lsigurul, anume exnct n forma
de autorul nostru.
Necunoscut. de Ptolemaclls In NV de Pltraleria
1:1 V de Amutrium. Dar cum Amulr;lIm c pe Olt ( 1), 'intreaga
localizare nu mui e bun de nimic. Potrivit metodei s:lIc euragioase,
Schijue, p. 95 sq., pune Arcinlla la Arcum pe I iu se declar1\ mul-
cu felul cum o Ptolemacus - afarll de :Hnanuntui cl\
buia pus1i la S iar nu la N de Phrateria. bun thraco-getic.
A
lJeflCa-"a. Briga-nit. (J)0I?Ov-VJ'u (di n Bmu-"a) , etc. (ep. Tom., s. v .) .
fUI'o . Necunoscut. Pus de Ptolemaeus n SV l\'l unten iei. Poate
Ad Pinum tef. MiJler, 1tin. Rom., ind. s. v. ). Moller, p. 450 4+8
se la aceast1\ posihil itate. Schliue declar!L localit.1tea drept
neexistent1\ (simplu dublet: v. mai sus, p. 251 rq.). TOlllaschek, lI 2,64-
se slt o gllseasc1\ geticll, dar numai cu semn de ntrebare.
Non Iiqllet.
Cunoscut din Itinerurii (TP). Numele plistral
pan1\ azi, n forma IV/olru, cum il reglsim f1\r1l. (1 prostetic n dr.
Dun1\rii , n Dacia ripensis : !tlw'ff!ee,. Desigur o aici n II
din cauza lui a prostetic. (Altfel Tomasehek, Il 2 , 54 : a prvativ).
"Fals de Ptolemaeus tocmai pe Olt , atunci cnd locul lui e la
v:1rsa rea Motnllui n Jiu. - Despre numele al Jiului Po.fJW.
,(eL' Af!O.flw" din Pannonia) am vorbit mai sus, p. 225.
-----------------------------------
,,, V. h.'I\I'\S"Il:NE.\GE1'lcA 1t-.-rltE_SI JoDA. Cllft . ,.,
ca o ipotezA absolut secundarA, posibilitatea pbtr1irii ,1 a rAdAcinii
numelui acestui r!iu, prin onomasticul Besso-raba (cr. Bessus ca nume
propriu, TLL. II, s. v. Rabo-cenllls)'), ajuns mai trziu n a('este
re(l:iuni ohene nume de botez: Dessarab, Bassarab.
Ioe"Ol'. In Cod. Valicanus 19' (la Mijller, X) Necunoscut.
de Ptolemaeus cam prin de astAzi, iar de Schillle, p. 78 96
fig. '7, identificat cu Soarcni. (!) n Oolj, ('lltre Dunlre. Pentru
etimologie, ef. Strnota, Symota (ca Dmbeta, Egeta, etc.), de pe lng!l
Philippopolis (Pulpudeva) (Tom., II 2, 79 81).
'Thraco-gelic.
L3 aceste nume din Oncia proprie trebuie sl mai ad1iugilm din Ad
Motriam cele trei dave dela RbAritul Siretului: Zargiduv(l, 1'","ar;-
dava Piroboridava, IlU departe de acest ru: naQ 'tuJ' Uea-
.(JOI' :rorol-l0" (I II 10, 8).
ZOf)'/ldava. Cel mai nordic. Necunoscut. Explicat mai sus, p. 252,
ca de origine iranianll. in prima parte a lui, dar de apela get icA prin
a doua parte, dava: deci n teritoriu getic, precumpllnitor
"Statornic locuit de
Tapo.oldalJa. La S de primul. Necunoscut. de Tomaschek
in Bllr1adului explicat foane plausibi Lca thraco-getic (11 2, 7+).
fl'flO{Joe(6a"a . Pe Siretul de Jos, n plin cehic: la E Britogalli,
10. V Cotcn!l ii (cr. Ia SchUtte, fig. 12, harta din cod. Urbinas 82).
Ca atare prcrea lui TOlllaschek, sprijinitll. pe Brambach, 315 (=CJL.
XIII 8188), c.!l. nostn', cu finah dacieA,indidl. n getiell.
carpidl) capitala tribului etltic (1) al Pirobori-Ior,
aici ntre Daci, ar fi foa rte plausibil1\, dar e inc1l. absolut ne-
'Siguri, neputnd servi la nimic.
L:I fel, trebuie slt adltug1hn di n Ves tul 'risei ine1i urmiltoarele loca
dintre Tisa Dun:\ , e, r!lmase sub Ja1.ygi (Pto1., 111 7, 2)
,deabi depe la 20d. Hr., dar mai inainte fiind n plin teri toriu dacic :
Dacia etnograricl , precum am v1\zut , ajungea , Plin prclungirile ei
migratorii, chiar dincolo de Dunl!.rca pannonidi, pnl1 cl1tre r. Arabo
1i Alpi i NOl' ici. Not1m ci la Ptolcmaeus (111 7, 1) T isa se
in loc de Palltissus ori Tisia (cf. Milller, p. 44' ), dar
genii. princcp.1 (er. cit. la Tomuchck, 11 :z, :Z7). Et imo-
Iogi. e oarecum dati prin nsu, citatul aceSla: IWbo t De nota, ci ,i 10 evul
mediu romAnesc r.milia Ipare tOt ca de nelm nobi l.
www.cimec.ro
'eli. numele aproxirrativ exact e p1\strat chiar la el n numele de
de pe Tisa, 11o(}Tlokol' (v. Illai 10S).
[Ol1oHcl'ol' n extrel1lul NV al lazygici (r. Slovaciei ac-tuale)
d-ire Moraviei: dac1l primul g:nd e la Uteu-dafla
polis)al dela Ouos (Oesells) pe l-Iebrus (ef. Prvan,Nol
e
di geogr. ant., 1. C., p. 341) anlll11e,CU allh mai mult Cll ct
c plin nspre Moravia de neamuri getice: Corpi, Bieui, Piogetae,
sietae,ev. Buri, etc.(v.mai S1l8,p. 223,n. 3), - nu trebuie ne
a prodama drept dacic!i aceasttt loc:Jlitate, inainte de a lua in consi_
derare avem analogii iraniene pentru e:l. Anume, 1::1
Caspicei, n (sacic) ::Ivem loealitntea (Mill er,
fiiII. Rom., p. 794) UscalJidati (Oscallibalt GR), a c:trei parte
este, destul de clar, OiJox81'Ol' al nostru din Jrania carpat icA:
hania: 1 prin Scythii cari au Vila. Chr. cari au
urme :lrcheologice tocmai prin aceste regiuni (ct
rllai sus, cap. r, p. 6 sqq. maijos ClIp. VI). i:lra))oi 2 prin
Jazygi, cari s'au infihrat llici odat!!. cu nceputul erei noastre].
[ Bd(}j1Cl1'OJ" Nedacic. l\lilll("r, p . 442, l considcrll celt ic, in specie-
boiic].
rAPlflTa. Sigur iranian. Poate ind de pe vremea
ef. Abii Sc)'lhat dela de Iaxartes (mat. la lR, 625)_
de lip getic, ca Drubeta, Egeta, etc. Posibil deci sll fi fost
de Geli pc locul unde pc vremuri st1ituscr1i Scythii Abii].
T(Jtooov. Probabil din Tir;sso". Cf. ins1\ chi ar forma TrISta pCntllJ
numele gcto-terizicc de pe capul C'll iacra (Miller,!I;n. Rom ...
p. sul. 'Tomaschek, II 2, 76, ci o origi"c daccd a acestei

[ fl a(!xo. Sigur rani::ln. scyt hic ori sarn1dt ic, greu de hot1hit
Fapt e, localitatea se n ltinerarii de uou!\ ori in
persic: odai!!. sub forma Parlte, la Apus de Uscan;dali (v. mai sus ..
sub OilOX6J'Ol'), iar a doua sub forma P/wrca (GR dl1 chiar
forma Parclta) la N de lacul Ada in regiunea unde Persiei ..
Belucstanului Afganistanuh.:i se 'lpropie. (V. cit. Ia Miller,
Rom . p. 795. 797 harta dela p. 786).].
Kdl'6al'oJ'. In singure doul1 Illsse din treizeci opt tia MUlltr ..
o. c.) Kd,6axov. 1n de localitatea Canda/icae dcla SE de
(1\liller, Il. Rom., p. 450), posibil celtidt, dar eventual de
imigralie ori sudid, baza Kal'da-, incepnd cu
,"
thTllcic al lui "A(!tJ' crcstonianlll, adorat in Paeonia ca n Mygdonia
$Ub numele de KOJ'6do)l' sau KOJ'6aio, (cf. Tom., II 1, 1'. 56), ca 0&0'
.o(!QXIHO; , se exclusiv in regiuni thraco-illyrice: mo"tes
Jaui; la V de l;lcul Lychnitis (Ochrida), cu regiunea Cm,datJ;a
In Ca"daflia (Miller, u. c., p. 599); Km'6aaa1 in districtul
Gtrm(Ult pe Strymonul superior; KaJ'd,i.a.{! n pllrtile Naissului (cL
'rom . tr 2, 84)' Rlld. e general se n
tic1l. (;bid., 11 1, 56). st:uistic3 toponimicl\ de mai sus,
loCliliti\lii noastrc din Jazygia p.tle ind mai probabil thracogetic!L
fcnlrll tcrm. cf. MV(!UlI'OV, flOVOW&II, la 1'0111., fi 2, S. fi.
[Jl ioGw,'. Probabil cehie; Tom., II :1, 64: fundat iea Boiilor: cp.
{/tOH'oiit; din Gnlatia De pl\rere Miiller, p. 4421.
[ floQTloxo,'. Numirell Tisei la Ammianus, XVll Jj, 4, Partlu'scfls,
lu Plinius, N . Ir.,IV 12(25), 80, PallrisSlls, a fllcutpe (Muller,
p. 441 sq.; Tomaschek, 11 2,95: Schiitte. p. 101) identifice
rul, cu att mai mult cu ct din pe
ntaeicc, cam prin SeghedinuJui, la cu
'J'i!! U, putea o denumire a dupll. r:'lu (cr. Mfillcr, p. 442).
aceas[3 nu rezolvA chestiunea elimologiei deci originii eUlO
a dublei denumiri. (Torn., Il 2, 95 o treee la numirile thrace
fiirl u discuta prea mult). ea nll e getic, reiese din lipsa de analogii
in toponimia thracogclic1\. Dar nici nu poate fi, deoarece
o Strabo, sub forma, e drept, coruJltli, de J1r}loor; (p. 313)
pe vremea lui Straho, Sarma1ii nu erau incll aici. Rlimn deci: o
etimologie sCYlhicl, sau una ceiticl. Pentru ambele avem
.dl1cini\ p1\sltat1i n Parlho"a din Bactriana (Miile", ltil/ . Rom.
198 harta dela p. 786) n Par/ello, ParthamlIIl d in Raetia.
maschek observI( c1l. pentru 11a(}doxoJ' climol. fireasdl. trebuie
n zd. pereill Funh, Uebcrgangt. Dar rMllcin1\. e
neral Cum numel e ru lui Tisa 1) a p:1n11 azi,
probabil ca o prescunare din Illai vechiul Pathinlll, r!id. (tsich
ausbreitent: Tom., 1. c. ), iar nu din cum Scilii au dat
in noastre Illai multe nume de ruri, deeat de 1), credem
cele dou11 nume - unul cu altul f):rll c-dcosebite a
1) J. Mdieh, tim u/(Jarischen Fluunnmm Tiua, in StrelHrz.Pt,tgQbt,
Leiptia:. 1914, p. 26J, admite pur ,i simplu ca origine .numele dacic. 6 T,006:,;.
') Detpre Sumiiii Malleroblervl ehi.r, cu dreplllle. i" cepr\'qle rundU'ellOn.

www.cimec.ro
____ I'AIWAN, CNTI CA
atribui et/fi/or numele llafltloKOII din Jazygia, cu at t nlai
mult, cu ct vecin se a fi tot ecltic. ..
cii lucrul 'C prea obscur materialul comparativ prea redus, pentru
a lua vreo n aceastli
La aceste loponimice din Ptolemacus mai putem :u.Hluga din lti-
ncrarii (I a Miller, Ilin. Rom.) ind urm1Hoarelc, pc care le putem de-
termina ca origine prcromani1. .
Lderata n Vimin;lciului (v. cit. n IR, p. 542 sq.) . Scris
Loee/erata prin etimologie popular1\ roman!!:, l.ilerala. cu
un nume analog celor vecine de mai sus de mai la vale de Dun1!.re,
Geru/ala, 1'alillta, poate cellicd, d. p. Geru/ala, cum am ar1\tat
m:li sus, p. 227, e thraco-gctidl.
Apa fluvius. de azi . ;1 fost la V de lliscrica-Albl\,
pe ru (I R, p. 543). Numele e, poate, m:li de grabn scythic (cf. Cal-a_
baellS Za/d-apa la Prvan, N"II/(, de rflri, p. 3 sq. 27 sq.) dect
thraco-getic (Tomaschck, II 2, 91 cu 77). Cf. pentru
contmrie, Burd-apa, Bov(!lJ-w':w; la Tom. 11 2,61.
Areidava. V. mai sus, p. 262 sub
Cal/OI/ia. CR. Tot in regiunea Arcidavei (IR, p. 543). Nume obscur:
in cazul dl c bine transmis, iar nu o coruplelit, de apropiat de Cau_
11011;"", = Callollium din Britannia (1 R, p. 19) de considerat ca
fiind ce/tic.
POlllla.GR,ibidem(lR,p. 543). V. m:ti sus, p. 253 249. Thraco-gelicN
Bacatlca. GR, ibidem (ibid.). Tomaschek, Il 2, 58 compad rll.d .
qallq din CaIlCOell$eS, Callcalalld propune pentru ba- expli care-A eli.
c o Get ic.
Ber!ovill. (IR, p. 544; Tom. , II 2, p. 59)' L1 Jidovin. pnstmt nu-
mele pll.n/i azi in denumire:l r. Dcrzava (Drzava). De tradus, ca eti-
mologic gcticli,
Cagallac (Ca::alllle GR) . Azi Slat ina la S de (IR,
p. 546 !,li Tomaschek, Il 2, 87) . Probabil getic.
Ag,taviae TP. A(uJgmo"ia GR. ef. mai sus, p. 265, sub
[ Pelrat . Cf. mai sus, p. 258.]
Burticum. GR nt.e Cer",isara BltwJ'llIw (CU . l JI , p. 225;
Tom., II 2,62). Cetic.
Ineolat, aJn",nlaMum HI_. lnlu, numele Dun/lrii, la Cd\i ,1 1. Cermani, e de Ot_
aineilanianll,adiclscythicl.
V. K.XI'A!\SIU_eA, INTRE 000 ,00 A. CUR.
Brurla, nu departe de Aiud (IR, p. 548; Tom., n 2, 63)' Getic.
Cers;lIt (Cerlit GR.). La 6 km. spre SE de PorolisslIrn (IR,
p. 550; Tom., 11 2, 85). Getic.
Pelendovo, prin Craiovei ( I R, p. 552; Tom., It 2,64)' Poate
in loc de Ptle"davlI. In orice caz nume indigen, probabil getic.
ef. de mai sus, p. 261 pentru identificarea cu lui
Ptolemaeus.
Acidnva, pe Olt, la N de Piatra (IR, p . 553; Tom., Il 2, 55).
Getic.
Rlisidova, Ill.ngli (IR, p. 553; Tom., ][ 2,69). Identi
ficat de SchOttc, p. 97, cu SlIcidllva ZllSidavo, ca dublet la Suci
dava de 1;1ng!l Durostorum. Fals. Numele Rusidavei c asigura[ ca au-
tentic: cf. cit. Ia 'l'am. , 1. r.
BllrridClv{l In S de R.-VAlcii (IR, p. 554; Tom., 11 2,61; mai sus,.
p. 223, nota 3)' Getit'. eL 1:, Ptolemaeus, tribul v. mai
SUS, p. 249
Arutcltl, n f:llll Coziei. pe malul stng al Oltului, la Uivolari (1 R.
p. 554; Tom., II 2,54), Probabil din Alu/ela, prin (Ia (el
Norbert Joll, Tltrakiscllel, n Slreilberg-Festgabe, Leipzig, 1914. p. 179).
i:Jr nu n leg!ltudl. cu thr&lc. Amlos. Numele ar p!i.rca roman, tlar de fapt
e Itgntde nutllele indigen al Oltului, Almus. (Tom. crede chiar, 112, 92,
d AillI/ls, rul , a avut o forml Aruta). In adevlr sufixul diminutiv
-la exista in thracici\, att pentru numele de persoane, ct pentru
cele de localitn,i: ef. p. acestea din Parsula, Potula,rtvovla, - r.
Rani/Ulii, RcsclIl"", (Tom., 11 2, S. v.). nct nimic nu mpie-
dccli sli :tvem eventual n <lces' caz un nume complet getic.
Ctdo"ia, lflngri Sibi iu (IR, p. 555 Tom., JI 2,85). Schtitte, p. 98-
coretteaz!t numele Il Cel1o"ia, dupli exemplul lui C. MOlier (ed. lui
ptolel11aeus, p. 447), spre li fi prototipld llctualului Cibill, Sibiiu. Total
neadmisibil. Get ic (cf. mai sus, p. 235).
Sllddava GR (Addllva TP). De sigur GR are dreptAte, iar nu
TP; dci Adi/tlvll am viizut de la N de Piatra-Olt (IR, p. 556;
Tom., II 2, 79). Cu atftt mai mult trebuie s1\ acceptlim lectura
SocidofJa, cu ct, dupit TI), fiind (probabil la Reuss-
markt) numai la XV m. p. de Ap"lum, d parte din regiunea
predominant scilicli a v!lii viilor TrnaveIor. Am arlitat
mai sus, in cap. 1, p. 7 (v. in spec. cap. VI harti 1) d acest
tinut estc pl in de mormintc scythicc. Dar Sad, sau Sacae, c.
www.cimec.ro
numele iranian, caracteristic, al vorbind de Saciduvu
llloesici1 , din Durostorului (cap. J, p. J3 sqq. cap. 11 . p.
11 9 sq.) am accentuat pAn! pc timpul chiar a lui Decebal,
n Nordu l MArii Negre a acelor Socat nat io"tl de care e vorba la Au_
relius Victor, COtI. 13, cari n'au i ncetat, i nd de pe vremea Aga.
thyrsilor, a trece pe la OilUZ n \'ll ile Ardealu lui meridional, mai
sus Mai mult: chiar din vrcmC:1 Illai t ;\ rzie, dupit a. 200,
.Stlei "par ca act- vi In imperiu, dnd armnte de auxiliari ca
acei d in coltors ll A urelia "ovu Saeorum, constatatll in Moesia Superior
L. I II 14217- ). As tfel S " cit/ava de I:\ ngl'l Aplllllm are D f i ad1\ ugatll
la toponimicele iranicne, jumll tate gelicc, cari ne ajuti\ a
reconstrui harta etnograficii a patriei noastre n vremea
iraniene in "ceste (eL mai s us, p. 261 sq .). T ermenul getic dUfJu .
pcnt ru &salt, aratil in cazul de prccumpltni rC'J element ului t hracic
statornic, asupra elementului scythic imigrat t reptat-treptat
t hracizat , sau getizat (3r in R!\sltril ul stepei ll1oldo_
uerainiene sDrmatizat).
descoperite acum n Dacia ne d3u din nenorocire
numai despre ,!iata u3cicll. Fiind O m3nifestare a
monumentele ne fac numai pe nouii locuitori,
i n majoritate de origine nedacic!L Dimpotri vli , dela in s.1tele
dace, nu ne-a fost dect cu totul incidental transmisli de iubitori
de fast eternizare epigrol fi cli. Intre s::atclc rlmase ncllmult'lt vreme
d3ce crescute peste noapte din p;'i n!i n til lpi pur ro-
mane, a opozitie de obiceiuri culturale ca pn5
i n de azi. De.lceea nu trebuie sli ne mire cit mai mu lt ne spun despre
indigenilor cele cteva table cerale glis ite n regiunea
a I\ lun\i1or Apuseni . dect s ute de amlt nun_
\ite din Dacici.
latli ce toponimice se In::a i pot culege din materialul epigrafic dat
la luminii acum in afarl1 de cel e dela Ptolcmaeus din
ltinerarii . confirmate prin
[Albur"," maior n Apuseni): CJL. I1I,p. 213 sqq.,
'921 sqq ., 1399, 2110. Mare centru aurifcr, in care ta-
blele cerate o multime de llIyri, n special Piruttat ,
din Dalmatia ::aici la lucrul minelor ca bine
.o 1l13hala intreagl poartll numele lor: vietiI Pirllltarllm. Numele,
V.EXIA:' ... 273
dela o care se in dacicll., u lb-. in Alb-oca, Trans-alba,
pare, mal ::ales dupit a fi n intregime articu lat
(Vezi la acestui paragraf asupraori ginei numelor A/hurltus
Ampelllm). Dar mprejurul acestui californian, "A).tJov(!vO'
pty61'rJ (cer. JV), de toatc satele sunt getice
precum urmeazl1] .
Deulurtl. C. I1.1. XIII. Cr. numele de persoane Dco.spor, Dco-pus,
/JEO-tJtCO" elco topon imicul Diit-SIIrt (Tom. II 2, 71 list::a dela
pag. 31) . Gel ic.

C .. l . ind! de I\ lommsen, CII.... li!, p. 9
21
, d in
:Ipelau
v
ul lUI [uptlt'r, C(:rfU!nus. CL mai sus, r . 265, Tsierltll de pe Du-
Gctic.
. . C. VI. Posibil celto- illyric: cf. Cavillonum Ca-
ceh ici (IltII . !?om., s .. v.) rege ceh (Tom., II 2, 4
6
)
tar de alt4 parte Erdu1lJ dlll I tal13 (' biti.). Dar baz.ll Erele se
in T hracia getic!! Odesl/ls (ibM. Tom., II 2, 55) , iar pentru
prima Kov;, cf. skr . . kya . Wohnung. (Tom., Il 2,85, s. v.
Klo\, 1).; . cL loc. Kovat (ibid., p. 86). Cred. gctic .
A1arcU/llIm adj.). C. VI. CL l\ lommscn CJL, fU
p. 92 1 cu Tom., II 2, 66: Mafj;(i-awUJ .. Getic.
Selaieta (.ScI::aietist), probabil din Skelaet a. C. n . Cf. Mommscn
1. c. , cu rlld: oltila, skcl, skilC (in lit. .Spalt , Loch.) la Tom., Il 2 , 83.
Pentru termln ." cL Drobe-ta, Ege-ta, etc. Sau, po:ue,d,,;ecu sprostetic
(cf. ClevQ-ra. r om., J[ 2, 87; CIl!f)all l imllv;clIs: CJL. II I 7-97) ca
Kd'Pa I%u;a,
7i'
Dflphabae (Tom., 11 2, 70) ? e obicinu it getic in - ta,
ca mal sus. - V,. ins 'J'illt;omefl Us I;ielll de PhiJippopolis (jbid.,
care Il! 8.: pare, d , apropiat de topun. nostru .

"A.n._ /II,rfmillSt","" '"oriu. $,"0 111. T ..... III .M .... 1
www.cimec.ro
,8,
v. eXPANSlll"'\EA GETIc.\ 1"''rRE 90e SI 500 ,\. CHR.
nu cumva (v. mai jos. p. 277, t. o. Alasgada) e mai de grab!! vorba
de vreun onomast ic divin sirian.
Samum, t:icus in NV Daciei, la de Dej (Als6-Kodly),
pe rul Stlmus, CJL. ITI 7633: Cetie.
Ans(omtMum), regw, dincolo de fJU:us SO",/lm, spre Dacii liberi:
ibidem. lata ce zice v. Domaszews ki cu privire la bencfi-
ciariului consular care e pomenit ca activ aici agent sub signis: f: b. c.
curam cgisse vidctur manus lumultuariae vocatae :1(1 signa in vico
cui nomcn erat Samum et regionc Ans ... (numele a necom-
pictat n Corpul), gentis Drtccac U1 vid ciur. Nam tCTram Dacicam
finibus civitatium Romanarum non comprchcnsa fu crit,
secundum Dacoruln gentcs d ivisum fuisse lapis mi liarills n. 8060 qui
numcrnt mili a:1 R .. lIl vico Allar/torum} iam patcfecilt, dealtfel e
suficient documentat prin Ptolemaeus. Am completat lectu ra din
Corpus SAMVM CVM REG Al.'lS, cllm reg(ione) A1IJ(amennlIm).
potrivit cu numirea identic!i a toponimiculu i d in regiunea celuilalt
Sat1/us, din iVlocs.ia, ASa/,ms, cred exact interpretat de
Tomaschek, JI 2,54: tam Fi. Asamos gelegcm. Iar pentru forma
adicctivaHl , cf. regio Montancnsium, dela Kutlovica, in Bulgaria vesticl ,
(ot in thraco-getic, mprejurul mumcipium Montanellstum
(CIL. III p. 2537).
R . . III (IIm) viCIU AII[sam(ensium)}: CIL. III 8060. Comfletarea
acestei de v. Domaszewski in CorptlS, sub no. 8060, cu tJ;CO
An[arIOrtml}, iar la p. 1376 (no. 7633) 1379 cu tJ;co Allar{torum]
mai considcr:lnd sigure incit n plus, nu se bazeaza pc nimic.
Textul inscrip\iei 8060, cum singur editorul, nu permite
aceast:'l Icctur!l, In ;.trma ei nefiind un R, ci sau un A sau un M,
avem .hastam extrcmam inclinntam . Jar citatul din Ptolemaeus, cu
cari sunt n NV Daciei. nu la lecturii,
dei, precum IlfTl v!lZllt, ei er:\u n NV Dacici preromane, iar nu romane,
departe afar!l: din Ardeal, nu la Largialla la ev.
la Scbesvltra1ja, unde vrea s!l. localizeze v. D. respcctivul mcus Anar-
loru"" 1n piatra a trebuit fie adusa dela Largian:!, care e
cetatea roman li cea mai apropiati'1, cele XVI m. p. pe cari le indicA
acest IItlp miliar au putut fi perfect socotite, p5.ni'1 la Largiana
dinspre Tih6, ori altli localitate, ca dinspre SV, de unde
vrea v, D. s1\ fie socotite. In ce numele satului, Tocilescu,
Fouillts el Rcclttrc"es, harta La Dacie Romoine. loeali7..arca
www.cimec.ro
_,,6 ___ _ VASILEPARVAN,cJBTICA
_ __ 388
Jui Dorno.szewski, literele care lipsesc n: R[ tICJIII(um) ,
identificnd satul cunoscut din tablele ('cr.lte (". IllAi SUS, 1) 274),
Reseu/uIII, cu acesta de lngli Dllrgiollu. E pu\in probabil fie
sat nume. In 8060 par a lipsi n lacunl
numai dour. litere : pentru completarea lor. cu celelalte, pitstrate,
avem la dadi nu chiar in loponimia. cel n oooma
stica thracA. destule R[ebj llla, (ef. Tom., Il 2, 28),
R{tm1"fa , R[allJllla (ibid., p. 68 cu 28). Deci nu putem
la nici una, ci fixl'im numai caractclu! thruco-gcuc al tOp0nlmleulul.
10 ce completarea cthnicollului tot prin Atls(lnumses, suntell1
la aceasta de o parte de apropierea locului de descoperire

viclls A"[lIrloTllmj.
Nla/ua, dupii care numcle provinciei Dacia CIL. III
D . LXXXVll (un vClcr"n liberat Ia 7 l an . a. 23, de origine din co-
m;a ex Dacia); CIL.1IJ 13;04 (un praeses provil/ciae Do-
dae Ma/uellsis un trihUlIIlS collorli, 1 F(/aviae?) m(iliariae) Brytto-
mun 1l1ablcnsis). Ambele documente sunt glisite departe de Dacia:
primul, diploma, a aj uns prin cOllle.rt - l'lI se de - Ia l\.lu-
zcul din Neapole, iar al doilea, piatra, a fost pusii la [hessalomca.
In Dacia nu s'a g1\sit nimic privitor la Mallla. Dup1 loate probabili-
a fost undeva prin Oltenia, iar Dacia Maluel/sis a.cuprins
n primul rnd provincie: In caz mat
c!\ }lfa/Ila sau Molvo ar fi rost la CdelU, nu se mal poate sufiCient
sustine dup1\ ce s'a gas it acolo inscripiia care ne :mlt!l. c!l. Ia in
pe mall11 Dun1\rii, cap de pod Cli Oesc/lS, a fOSl Suctdavo (cL
Pti.rvnn, din Dacia "falv(,l/sis, p. 61 sqq.; Arc/lOcol.
JDAl. 1913, p. 385 sqq. j MUllicipil/1II l. C.,
P.33
1
). De alt1l parte opinia cu tolul surpnnz!1toarc a lUI
Millcr, ltilluan'Q RomatLO, Stultgart '916, p. Hl, Ma/va ar fi fosl
tocmai n N Daciei,ntrc Dej Vad, la (cf.P.275 s .. v.Sam
um
)
deci ar fi fost capitala Daciei nordestice, al/iturea de Paro/muNt, cea a
Dacici nordvestice, nu se poate io nici un chip pe baza argu-
mentului adus de wcgen der dort nachgcwiesenen
coh. 1 Flavia Brittonum miliaria , welche den Deinamcn l\lalvensis
filhrt (CIL. III 13704).' pemrucli faptul arl1tat aici de Miller nu
;s;-- v. EXI'ANSIUSE.\ GETICA. ISTRE ')00 )00 A. ClIR.
la (Als6-Kodly) a fost nu ntia coli. Briuonum miNaria,
ci int5ia Il doua coli. BritOfmica miliaria unei scrii de
total diferite de prima): v. CJL. lIJ p. 1376cu no. 8074", p.
165 nu. 821, toate p. 2492. -]n ce numele locali-
111ii. Ma/lIa, ci este, clar, t'pichoric : Tomaschek, II 2, p. 66, citnd
plircrea lui fl asdeu, eli aici avem a orig. cuvntului rom-
nesc mal,comparil ind leit. ma/a eRand, Ufert. V. pentru literatura
chestiuni i dela Hasdeu incoace, in Dacoromttnia 1, 124 sqq.
Cf. COlssius Dio, LXVI1 10,2 LXVIII 8, 1 l ordancs,
Gtt., XlI 74, ('u Tomaschek, II 2, 91 n Dacorotl/tlllia,
1, p. 115, Cll prilejul etimologici toponimiculu i romnesc .Trtmpa .
Strl1mto:lre:l dela . Poarta de fi erl ardelean!!. ntre Tibircum Sarmi-
;tgetlmst/. Pentl'u etym. v. Tom., 1. c. Getie'.
[MONtadll, t:ic/ls (1) n ter itoriul colon ici ROII/u/a n Roma-
nali): CIL. III 8027; cr. ad 7533; interpretarea ca vil'lls datn n in-
dice, p. 2342. Credem literele TVRMASGADA din rruntea in-
scripl it:i . care, dupJ finalul ex voto posue"mt, a fost dcdicatoric, pri-
\'esc m<l i de graM o divinitate oricnmHI., siri.1n1, dect vreo localitate
.Iacic1l. In ndevllr, Romula mprejurimile sunt pllzitc "umai de
Suri saciuarii (CJL. JIL 8032. 807+:1.8) ev. de cohorJ Il Fl ((lVia) Com-
mug/morum c. d.) n general Oltenia Muntenia sunt
;e !l-1
gillor,.i, cari cI!luesc precum la Drajnade Sus (12530 e) lng1
HJenii din Prahov:I, pri ntre alte eorpuri de trupii, o eoltors
COm1nagNlOrllm. Faptul dl la "tiria pe avem, nu n trecere ci I
instalat!! statorn ic (1374 din a. 193). ace:\ eoltors 11 Flovia Comma-
glIlOrtllll(1343,1355,137J,I372,J373,J379,6267,7848.7854.7855,7873,
8074 0, b. 7850) pc care am ntlnit-o in Romulci, ne face
credem dI. inser. ClI . JII 1338, cu ded icaiia ncepnd G. T.
1\1,<\Z, tratatll de noi mai sus, p. 274ls. v. Micia) , tot n cu
ROl1lula, va fi cuprins eventual un nume de divinitatc siriana, iar nu
delocalitatedacic?i J.
SucidtltHl, 1:1. Celeiu, pe Dunllrc. in jud. terri-
:su
c
:: t
getice. pasul Succi din valea Hcbrului, care trage numele
dela trib ca Sudova (cr. m:Ji sus, p. 236).
www.cimec.ro
.,8
[Ampc/um (CIL. ]11 ind. s. v.). lI.floritoarc capitaUi a districtului
aurifer al Ardealului, ZIatn3 de azi, Cli Alburnus major
v. mai sus, p. 272) avantagiile unei victi economice intense, dez
.avantagiile, unei lipse de seriozitate statornicie a
care o pe aici in perpetua
fie n slujba particular!! a imparatului, fie pentru propria sete de
pe seama minerilor din dist rict. Ca pentru Albu",ul,
pentru Ampelum se o origine loponOinaslicl1 ramnon: la Am.
am avea grecescul (vie, podgorie) drept ctymon.
DupA cum am amintit pentru A/hurI/liS, ca r!l.di\(' ml ar putea fi
nllmai aspectul nou al numelui romanizat, tot la Ampc/llm,
sl amintesc de rd1i.cina bun1i.lhrncidi. amp- pcc:lrc o ntlnim n numele
unui Bessm bogat din J-1istrici, la gurile Dunllrii : Bessus Am-
p/ldus (prvan, Iiistria, 1 V, p. 634 sq. 725). pentru
aceste singure o denumire capricioasl1 care ar fi
inlAturat vechile nume dacice ale lor, nlocuindu-Ie cu nume
fanteziste, ceeace nu e nidiil'i cazul, nici n Dacia, nici n general n im-
periu, dect c..! totul rar (cf. Iti". Rom., ind.), rhm!l.ne un lucru
neexplicabil: att Ampe/um ct invecinatul Abrutlus nume bun
getic al celui de al treilea centru aurifer, pclnlP
Zlatna= Ampelum) s'au pbtrat pnll :l2. i: Abrlldlll Ampoiul (cL
Trmpoieh, la 1. c. p. (32), iar pentru Ampoiu,
este clar nu Ungurii (Ompoly) l-au dat Romnilor, ci invers.
dadi A/burnus, de foarte invccinatul AbTuttllS, nu mi se pare ca
lui Hasdeu (mai sus, p. 274, n. 1) o simplll deformare de pronun-
a nun.clui vecin, apoi AmpelulfI ar PUlea perfect corespunde
unui getie Ampt-lum, ca Ranilm1/ efom., Il 2, 68), .. A (1}',-).o, (ibid.,
p. 54), etc. Am nchis n expunerea ipotezelor de mai
sus cu privire la A71Ipelum AlbllTtIllS, nu ame-
stec aici sigurul cu probl ematicul. Dar di. descoperiri
noul1 toponomaslice vor confirma mai de grablf originea dacicll dect
pe cea romanll, a numelor acestor dou!!. localitl1ti].
Urmm.nd n acest capitol pe baza relativ destul de bogate,
ale lui Ptolemaeus, completate, prect ne permite
de sitracit, cu alte izvoare, literare ori monumentale, expansiunea
neamului getic din centrul carp:ain - ca de - spre cele
patru puncte cardinale, am putUL cred fixa urmittoarele fapte istorice:
___ V. EXPAr-:SIUNEA CETICA INTRE 900 SI JOO A. CHR .
1. au ocupat o la N Dun1lrii, intinzAndu-se
ntre cadrilatcrul boemian cataractele Niprului, la N NV
spre Pripetului, Vistula inferioarit Oderul mijlociu.
rile lui Ptolemaeus sunt autentice: ele nu constitue dublete filologice
ori deplasitri de localizare canografid: numele de popoare
citate de el corespund unor linguistice thrace, iar
ptoJemaeice despre ntinderea thraco-getice sunt puternic
prin anterioare dela Iulius Caesar, Agrippa, Strabo
Plinius. mult: deabia n lumina analizei istorico-
fil ologice f!lcute mai sus cu privire la lui Ptolemaeus, se pot
complet anume dela Herodot. care le-a avut el
dela allii - negustorii greci dela Pontul Euxin spre
V, NV N, pe vAile marilor flu vi i departe n interioru l
barbar - numai Cli legende, anecdote povestiri vagi apro-
ximative, iar nu cu descrieri precise geo-etnografice. ]n
1 Herodot cll in Ardeal locuesc Thraci: el spune hot!l.rt cl1 Aga-
(n de luxul polygamia lor comunistll) 'ta de
,-dl,ata :'t()OOxexw(p}xaot (IV 104). 2 EI eli Thraci
sunt, sub numele de Agathyrsi, intr'un mare regat
care se invedneazi'l la R, n stepa deJa Nistru Nipru, cu marele
regat 01 Scythilor (IV 102, 12S ; ef. (19): anume toatA. regiunea
din V, cu 1\1",,(ii, e Thracilor tAgathyrsit; iar in SV ve-
cinii ai Scythilor sunt (]V 118). 3 Hcrodol afirmA (V 3):
8fJf1{xwl/ de "/1'0' J.lBYlOtOP lon I'fila. ye ' lvdovr; ::tlhtw)I el
de V1't' AI/or; 17 '{'!}Ol/eOL Xata tWVtO, slT} xal ;raUl[;
ItgUruno)/ 1I:QVtWl/ ADI/SCUl' "ata yvwlfr/,' t'I}" lltl/l/. Ori IJcrodot, care cu-
roarte bine Egiptul Imperiul Persan, care ct de
departe se ntindeau foarte bine scamll de ce spune
n cuvintele de mai sus : dac/i in adevllr '1 dexa!." I"v{)''1 a
cupr ins toate d in NV Pontului, cu tot cu basinul Dunllrii
(IV 99), apoi dela Agathyrsii din fiind tot
Thraci , regiune muntoas!l din V slepei moldo-ucrainiene
fiind un mare regat tagat hyrsic., evident d, dcla Marca Egec pnll
in legendarele hyperboreice (IV 32 sqq.) ') , totul fiind thracic,
cneamy! Thracilon iese ca: tcelmai mare lnzi, din toatl1lumcat.
') Foarte imponGnt e drumul dell Hyperborei plnlia Delos: lntliu la lpoi
din popor in popor pllnA ia AdriJltica, de aici la Dodonl, de unde, de o parte 1n PleonlJl
fi Thucil (v. ,i mai SUJ, p. 163), de alta 1. tOli Grecii (IV 33). Dar lcesta e anticu1 drwn
www.cimec.ro
,,,,, .. __ --"VA.:::;"-=:LEc:.: PA"'RVAN,'-'-CET:;;;.' ''-' CA'--__
Aceste sunt hot:iritoare pentru cronologia
precum vom mai jos.
11. Este drept do de longitudine latitudine ale lui Ptole_
mueus sunt cteodatll. de Illari . nct localizi'irile lui pe hart:\ devin
cu t otu! iluzorii . Dar n general ",rolot ipcJet lui sunt remarcabile.
I n special pentru drumu l ambrei, dela DunArea de mijloc spre gura
Vistulei, prin Silezin Posnania, ci a cunoscut de sigur un izvor
bazat pe precise ale negustori lor romani , cari au bAtut
ei acest drum, n SpeciAl dela NeTa inainte. De nltrt parte, compa-
d intre Plolcmaells lli ncrari i nu e prea defavorabi l1\. celui din-
uliu . Am demonstrat chi ar , Tlla i SUS, de mu lte or i Ptolemacus c
superior Jti nernriil or ca de inform3{ie autent icita t e a
Ceeace t rebu ie fixat acum, ca gcncralit:Jte, e c1\ de popoare
(Nh'tl) urbane (noJ.s/{;) la Ptolcmaeus c n marca
tatc (1 cazuri lor vrednici\ de Autorii anterior i post eriori
lui confirmi\ inforl1l;l\i ile sale. Ar fi o ca at unci cnd
nu putem identifica mai precis, din ca\lZa ind ic3\ iilor necxactc ale lui
Ptolemaeus, locul unde avem a acele popoare 51\ construim
noi, ipoteze tot al independente, ch iar de aproximativ1\ dela
Ptolemaeus (cum face Schiltte), sau sli supr imitm total de pc transcrierea
modcrn1\ a lui , ptolell1 3eice care nu ni se par n-
temeiate (cum face l\ ltiller n Atlasul situ la Geografia lu i Ptolemaeus).
Singura mctod3 folositoare e aceea a utiliz1trii, in aceste cazuri, a geo-
grafului nostru, exclusiv pentn! apro.\'lmalit1tT n care Sunt
de dutat popoarele nsemnate de dnsul. La fel , este re-
comandabil , cnd vedem nu me de gin\i ori de rcpet ndu-se
in locuri deosebite, sit nu ne a le proclama d rept dublcte,
suprimnd in unul din cele dou1\ locuri , ci mai de grabi
admitem, fie nu mai ipotetic, ndoita n regiuni
sebite,;I numc.
111. I n nu numai Ptolemacus, ci celelalte izvoarc, ne-au
dI. in multe cazuri e vorba de migra etnografi ce, care, li'tsnd
un nume la locul de origine, l duc ntocmai foartc departe
de acel loc fixeazit din nou n dintre t ope-
nimia ('ca ori dalmatici\ ne-a fost o
al ambrd i nd din neolitic. ef. , i Dkhelette, Marme/ , I p 616 , i II 1 , p. 19 aqq.
Deci ,tiriie despn" mullimea T hracilor din cent rul , i N Europei Irebuiau si !ie
{oartevechi.
V. GETlcA INTRE 900 SI 500 A. CI1R.
JV. Dar mai ales expansiunea gctidi spre NV c n
Reglisim acolo, In sute de km. pe Costo-
baCH, Bic.:ssii, Burii, Racatii, Carpii din Dacia proprie.
p.eest lucru ne avem dea face cu o mare ll1igra-
torie cu dela SE spre 1 V, carc a mGnat pe Ge\ii
pAn!!. Ia Oder Vistula de Jos. lui lIerodol cu toponimicul
dar Illai ales numeroasele descoperiri archeologice scythice in
l1cele regiuni indcpi\rtate din NV, de ambele ale Ooe-
mici , Moravici Slovaciei , ne de o parte vechimea, de alta
c;1uzele Jll r t czaure de caract er mai mult cimmcrian, decflt
scythic, ca acela dela l\I i khalkovo n ne arata primul inceput
al din aceste locuri , nceput confirm:lt prin tczaurele
din ult ima a brom:u lui, ascunse n urma acclora!} tur-
Acest proces de a dus la crcarea Il o suml1 de centre
dacice n NE, E SE germanie, ca Setidava, Susudav3, Ar-
sonian, Arsicua (ef. 111.'1i j os, p. 288 n. 1), Singone, etc.
V. 1' Iai slabll a fost getic3 dincolo de Dunare .. panno-
nid. Popoarele din Alpi au rezistat ntotdeauna mai bine

Rabon), g1tsim tri buri ca :Icci Colaetia1/i, cari ne amintesc poporul
aflalog din Haemus Rhodope, mai ales ca Sala, Curta,
Chertobalus, Gemlata, Bere, is, ior pe valea Savci Saldae care e iden-
tid ca cu Saldae din Dacia de SV, care c numit tribul Sal-
denses, In vi\rsarl!:l ru lui Sava, Singidunum, care nu e altceva
dcdt numirea a capitalei tribu lui dacic Singi.
VI . Foarte putern ica a fost expansiunea get ic3 spre SV, catre Dal -
matia. Nu vom repcta aici, nici n rezumat, respect ive,
ci vom accenLU a nu m:ti fopt ul , capital pentru cronologic, n numele
tribului fillyric. J)al/ rsii (in Dal/ersi) pe Daoi. nu .
in li mba scythic;'t a01$oi, deci getidi s'a sub
auspici i scyt hc, in:lntc, pri n urmare, de sec. Va. Chr . Toponimice
C:l Asamum, Adziziulll , Bcrzumnum, Eiminacium, Thermidava , ne
3ratll de alt parte chiar punctul de plecare al get ice, anume
Dacia Banatul Oltenia.
VII. La fel este perfect databi lli getica spre S SE:
de o parte Trausi i-Agathyrsi. de alta regele Geta al Edonilor, de pri n
a. JOO, in numele pur scythic ni Thracilor Salrot (kAatra), ori
www.cimec.ro
VASILE pARVAN'. GBTICA ____
toponimicele scytho-carpatice ca Sargentias atAt in Paeonia ct pe
valea de jos a Hebrului , ne dovedesc marea vechime, sec. VlI-VI,
a elemenfelor nordice, iar ca Dausdava, Singos,
Pulpudav3, Uscudav3 ori Dakibyza - spre a nu cita aici dect
pentru caracterizare, altfel tTimit nd la lista ce am dat mai
sus - ne dovedesc d elementul dacic a (OSl in mi-
geto-scythic1 spre Macedonia, Rhodope, valea de jOi a Hcbrului
chiar Bithynia NV Asiei Mici. archeologice istorice
privitoare la Trero- Cimmerienii spre Troia acolo)
in
e

sec. VII, plinli prin :1. 900 a. Chr. De alt1\: parte Illi Herodol
asuprn Thraciei sudice ne arati!. pr in a. 500 aceste migralii erau
de mult chiar amintirea lor aproape se pierduse.
,1 VIIl . Ptolemaeus, de acord cu predecesorii sai, ea cu itinerariil e
pc pc tot cursul Nistru lui, de ambele
pllrti, pnll la Nipru. Herodot ne dit indirect o
Cinunerienii nu la Apus de Nistru, d deci, prin a. 100C?,
Cetii se aflau pc locuri, n ntreaga Galitie l\Ioldod, pe tOt
cursul listrului, la Mare 1) . Numele neamului princi l)al getic din
') Atat Ebert elt ,i Roslovllef( in lucrlri le \or des d tate, asupra Rus iei sudice.
exprimi, independent unul de altul. aceea, pl.rere lIIuprJ. Ufltl.lii de dviliutiedin
prima epod a fierului (ba chinr din p. 77) 'I'bracii
d in Al deal ,i Cimmerienii (dupl. Rmbia in\'''IIIII, lot Thruc,) din N l\1I\ni Neare.
Re:r:umllnd cercelAril e de plnl lll el. Rono"lseIT o. ('. p. 90 Iq. e de plrcre, dupl
apcdele de fier cu antene ,i ceramica de pllSh\ neagrl cu ornamente ind:r:ate um
plute cu 1I1l>. tA 1I\'em de-II fllal cu o nou" utindere tluocid in fier,
mainu de venirea mormintele ,i a,czlrile amlA dase IOdale diferite prin
stare" lor materialA, o populatie liedcntarA ,i lIlIrieolil.. lcl(lt uri cu Grecii incA din
lec. VII. civil iZl"ie le: intinde numai po"" la Nipru ,i eu nu lire obsolut
ni",ico,,t"llll. OelisemenclI ni ci cai. nici oameni socri fi Cl\ li:ob,'tclll dllb,oll#.!itr,i
mttal prtliol, tiplI,i Halbla/t ; cultul'tl aceasta unifonn!l Il lec. Viii- VII (HaUltat t +

,itul sec. Vl acutc obiecte de\i n numerOUCi n ICC. V tie lunt de ctle

cele greco,scltice. Oeoei predomin!!. in N tI,emenlul Firesc le pune ipo.
tez:! el Thnaeii se din nou Ipre N"IPru in epoca de fi er. R<tovtseff con
(inul (p. 94 sqq.): Scitii nu lChimhl!. mare lucru in Ves.: ei It mul lumelc Il rid ice
V. I:lXPANSIUNEA CETIC" INTRE 000 500 A. CUR.
"J
ntinse era acela de Carpi; pe Tyras in chip special
Ge,ii erau cu numele lor generic : de pe Tyras: Tv(}t:yerat.
nu c probabil ca sl nu fi fost din aceste regiuni
de nAvttliriie cimmero.scyt hice. Deaceea cred cA suntem mai aproape
<le cnd atri buim pnA la Nipru epocei
de cclto-germaniccJ pe la N Carpatilor, jncepute in sec. IV
:1. Chr. eum Scythii ' pe Geti spre NV, V, SV, S
SE, au trebuit ducA pe Geti cu ei
pAnA n Crimeea. In elementul getie apare la Olbia n general
in Scythia ru,1I de numeros in din vremea elcnistico-romanA,
indt este clar c!\ ei au trebuit sA treud! aici printr'o enormll recru-
de aceasta , nu abia pril\ cucerirea efe-
ului Durcbistn, ci cu mult inainte de acest rege. Cllci altfel,
sarmatice ncepnd n aceste locuri din sec. 11 a. ehr.
ar fi repede orice din Rusia nu s'ar
fi ntmplat aici in nasarabia, Moldova Munteni3, Cli
:


I
iubitori ai stepci, regiunea de dintre istru Nipru,
.intocmai CUln mai trziu, o a geografului Murgoci,
Getilor , Romnii , se vor ntinde de asemenea in Rusia
tot in cu piidurea, ocupnd de acele regiuni unde
stepa era intreruptll de mai bogatA a regiunilor pll:du-
roase, fie chiar izolate ca oaze n pustiu.
JX. In ce Dacia proprie, ntre "fisa, Siret Pto.
lemacu!i ne dn o scrie de cincisprezece nume de triburi, dintre care
numaj trei par a ave numc ecltice : 1) Tcuriscii n NV

pIl'e I se intinde in lec IV- III Ipre V ,i N . alungilnd thradcA. Dar
curind lunt ilUlpoi de Thrllci, Macedoneni ,i apoi de Cdta.Germlni. In N
pana Ipre II. ZSO-zoo, cind If4rlm:1 imperiul
apr;
in oriceclz, e ' l um \ enli mii tmiu acolo dedt Coetobocii.
www.cimec.ro
,8,
N COlcnsii in E, in vreme ce toatc celelalte sunt Unul
dintre aceste:1 din urm3. n Asia 1' lic11 (Caucoenscs = Cau_
cones) ne poate servi pcntnl datarca istorice ajunse
la Ptolcmaeus: este clar dl numele acestui trib se ridid ihapoi pn3.
pe vremea trero-cimmeriene (sec. l X-Va 3. Chr.) . Dar
triburilor dela Plolcmaeus nu este din lista
lui de mai deducem trih ..1i getic al Singilor, cel a\ SnngiJor,
poate cel al Utilor ( Ut.idat'a cp. cu ru l UIUS din l\loesia, numit
popor1.l 1 getic coborit aici din N). sigur ccl al Appu lil or {confirmat
deplin printr'un izvor literar anterior lui Pl olemacus) prohabil,
cel al Dacilor ca nume regional, al unei singure tocmai

de noi dup!!. .dox/dava, cetit ca Llax/daua), deci s!l. numeasci'i. apoi
loat!!. n:I\unea dup1\ acest trib, cum nlJlnserI1 pe Eleni dup1\; micul
trib epirot ic al Crailor (Graecilor). In d in mai putem
ind!. adi1:uga tribul Ansamensilor pe cel al Succi\or la gura
Oltului. De alti'!. parte, tot din numele de ape dela Ptole-
maeus, din ilinerarii din se mai pot deduce o serie de
tri buri foaste scythice apoi geti:t.'ltc, precum urmcaz;l: Sargal;; in
valea l-Iategului pc Siret, Napae pe valea a
Saci pe valea la S de Apulum pe valea Dun!l.rii la Rb1\rit
de Durostorum, Pali pc Siretul de jos. Trebu ie 5!1. adlug!l.m ::t iei
in Slovacia Ungaria de NE, acolo unde dcscoperiri ri le archeolo_
gice ne arat1\ o puternic!!. 5cyt hiclli, toponim ia lui Ptolemaeus
ne confinn!l. tribului scythic Abi; a
Uscenum Parca.
X. Daciei c la Ptolcmaeus destul de nsemnat:
excluznd dubletul la Tib;scu11I poate alte vreo c\ou1\ nume nesigure,
nu mai de patruzeci. Iar itinerariilc, ca ne mai
dau ind o suml!. in plus: dou1\zeci, f1lr1l satele din 3urifcr
din NV Daciei. dad vrem ne facem o idee adeviiratli de
dcsimea din Dacia de nUIll1\rul enorm al Cli
nume thracice, trebuie sl!. compadim lista de dimprejurul

t oVro ;ode 1i (};,,6 Jcii, IJnJ{}W,I ...
V. EXPAI"SIUNP .... GETI cA I I'o'-RE SI 500 A. CHit.
singurului Alburnus Maior purtnd nume ind igene (mai sus, p. 273 sq.),
pilstratll in ctevA. t:lble cerate ajunse doar ca printr'o minune pnA
la noi. Acel\t exemplu ne demonslreazli. e1l de fapt Ptolemaeus a spus
:!devArul. cnd a declarat dela inceput (11 1 8. 4) c1\ nu va cita
dt..'Ct .mai nsemnatet ale Daciei, pe celelalte Hi.sndu-Ie la
o parte. Deacec:1 trebuie constatarea cA ehi:!r in lista lui Pto-
lemaeus nUIlll!.rul de aspcct ollomasLi c stdl. in e absolut disparent:
doar singure douA originar cclt iee, unul in NV, r1\mllS poate ncli
celtie, Ruccoll ium, la Amlr\i, iar eeli1 lalt in E, Rnmidava, de mult
gelizat. Cum ins1\. Ia se mai cum Romanii
au pAstrat in mare partc chi ar la toponimia getici\ (vezi
itincrariile c de n ce numllr
se va fi prczentllt lista lor cu nume indigene, din
Dacia proprie. Chiar nsA cu ce ni s 'a p1istrat putem 8;'1 ne d!!.m
scam de vechimea intensitatea elementului gct ic n Pu-
urme dc toponimie scyt hicli ne sunt cu att mai cu
cit ele trlidca1.l!. prin forma lor thradca: aici, ca po-
venirea Scythilor: Saci-dava, Zargi-dava, Napu-ca,
Palo-da, Sarget- ias, Abie-ta, etc . in vreme ce, dac!l. Get ii ar fi venit
mai trziu, dupli Scythi , numele de iraniene ar fi avut n
intregimc, ca n Rusia sudica:, forma E adicA fenomen
ca la loponimicele cclto-gete: Ramida\':l, Piroboridava, etc.: ele-
mentul getic - la aceastA epocA ne mai discutat de nimeni-
imprimi\ pecetea lui numelor de ale in compact
getic.

ea oferi\ anume caractere dcosebitoare de toponimia sud-thracic!l.

considera grupul etnografi c getic - datll mai ales enorma lui ntin-
dere-ca un grup special, coordonat Thracilor, cum erau co-
Phrygicnii Armenii mpreunA cu marea
famil ie gcto-thraco-phrygo-armeanli, deoscbit!l. de familia
pannono-illyro-mcssapo-maccdo-epirotid. IIlyri la un loc
cu Thracii e egul Cll a face d in Cel Germani o
sau a confundt\ limba latin1\ cu cea In in vreme ce
I1I yri i merg ca onomastic!\ de Italiei , Ceto-Thracii merg al1iturea
www.cimec.ro

avut a suporta rnd pe r:ind presiuni C'hiar predomin!lri ira-
nene. inccpand cu Sci,ii in sec. Vll a. Chr., continund cu
din sec. J a. Chr. nainte, Cli Alanii, pc vremea marilor mi-

alecuceririi Daciei de Traian in special, toponim ia rurati! e plin!i de
transparent lhrace de un rAsunet indo-c\lropean:
DetlSara (apa zeilor >tfntna Znclon), ca n reg. Philippopolis
Diiemre (CJL. VI 2799 = 32543 cu Prvan, Note d': geogr. ol/l., 1. C'
l
p . 342), RescIIlrlllt (.Bogata.), Bruc/a (tStrmtoarea.),
Ber::o'IJia TlImosidovo (sutul
Drfl.-beta (IDespIC:ltat) , Acmo"ia (tPicrroas:lt), Ilrgiclava
Ai:sizis Comidava Germ;sara (IApe Caldet),
Tr'-plmlum (.Trei Stnci., .Trei ele . Stlipnirea sc)'thid.,
de cel secole, asupra Daciei a Illsat, urme destul
de adnci. Astfel n afarI de numele de triburi de localit:li\ i consta-
tate mai sus, numele Dacilor Geti/or se aratli a fi seythice 1).
In C3 Dahat, Dagati, Davi, Dai, Daci, ori
Gtlae, sunt nume de popoare scythice bine cunoscute; Dahae in
Turkestan ( mel n),. l'eXQ1'{aI'; Strabot p, 34), iur Celae in com_
puse ca Massagetae (tot acolo : Plin., N. h., VI '7 (19), ':;0), Th.Vssa-
gctae (Plin., N. Iz., IV 12 (26) 88; cL Vl 7, 19, in Sarmatia
ntre Nipru Don, nu departe de Agathyrs dela
ritul Niprului de Sus). Ca Agathyrsii ori Salr'-'-, ei s'au
zat curncl, Ibnd numele lor Thraci lor pe cari i stll. pni-

dcio, a venit fie dela Duii din Rhodope, fie ind !. dela cei din
la coasta Adriaticei, acei L1aoL Aogool, de cari am vorbit
mai sus. Se pare cll n general numele de a fost mai rspndit
n spre Pontul Eu:xin, dela Balcani pftn1t pe Nistru! de Sus
1) Tomuchek, 1, p. 9Z 4i 101 reeumW.4te Ci numde Dacilor ,i GelUor .unt greu
explicabile nu numai din thrae.icl, ci in genera l pe cale filologic-comparativa inda-
europeanil. La posibilitatea istoric-etnografid propusA de noi ci nu .'a gllnditnici
pentru Dac ori cum nu se gllndise nici penllU Aglllhyui, aCC1'tia strigau
na,ia lor prn numde n.u, ce-I pwtau.
v. E..XPANSIUNEA CETICA INTRE 900 SI JOO A. CIIR.
(TtlQt1lr(lI), n "reme ce numele Dacilor a fost mai frecvent in NV,
V S ( Llaxldava din NV Daciei i Dauni; din Dalma\ia, Lluo, LI ro,
din Rhodope, daxtpvCa din Bithynia). Ca nume mai general t"raci, al
indigenilor din pare a fi fost de o mare
de triburi acela de Carpi. 1 n adevlr, cercetarea noastr1i de mai sus i-a
gasit -,in de . V,. n nordici, in Mol-
dova Basarabm sudlc, !Il chiar dlOcolo de Nistru, pftnll la
i\ipru. intiu de Scythi spre V (sec. VIJ) , apoi de
spre E (sec. III), in de Germani spre S (sec. Il- III p. Chr.) ,
ti rl\mlln tot ca neamul dacic cel mai caracteristic mai numeros
n mprejurul masivului carpatic Zosimus ii ind!. Ia 380
d. 1-Ir. n noastre ca ali ati ai Hunilor Skir ilor sub numele
de Karptod.xaf_ Venzii slavi n aceste vremur i pn1i n Basa-
rabia sudicA sunt vecinii lor estici lTP). Dealt parte Pannonia 1\ loesia
er:JU pl ine de Carpi aici de pe vremea lui
Odat cu romane a Dun1irii in sec. V, Carpii nu
mIIi pot fi cu de-a sila ir, S, ca acei Carpi din vicus Car-
porum de pe lngll actual!!., pe cari i Valens
deaproape in a. 368 '),ci cautli singuri de treburile lor, fie n1v!l.lind in
fie fidndu-se n lor nordici J ); Tomaschek,], 1 J o slJq.
crede c1l dup1l380 tCarpodaciit I",erden bald unter den Hunnobulgaren
uod Skircn verschwunden seim. De fapt ei au trebuit s1i alclltueasd
illmul dacic.,:: nd neromanizat, pentruc!l. r!l.mSe-
serA in N Daciei, dincolo de - laTormarea viitoarei
romne. eventual, n trecerea lor dincolo de pnll n Epic
Grecia, tot ci vor fi adus noui elemente dacice, proaspete, peste
cele bessice din Thracia ori illyro-roOlanice din 1\ la-
cedonia, de mul t topite fie in romanism, fie n thracismu l sudic.-
Sigur e, c1i, la afe;;area lor fn Dacia, Slavii aII aici o toponimie
thraciCtl ici pe colo romanicd. Acestltlcru
') er. Pl\rvRn, I}lIrOltorum, 1. C., p. JJ4.
') PrCOCUplil de problcma aermnnicl pe care o trn1tl, C. Diculttcu. in cartea 13
DU (JIopidm, Leip:r;ig, 1922, J. p. 29 Iqq., a dlll o interpretllre IIbllOlut neadmi.i -
bil1 i:r;"onrclor pr\,itollre la Dneii lihi din N Daciei romane: d crede el prin
Dati .... em 1I1nlclege dela 250 inainte pc Gepi:r;i , ceeace e total gre,it c.hiBr din
punctul de vedere germanical chc:stiunii: Gepizii nu eJlu .ingurii locuitori lcolo
undt-i a,eazA OiculclCU in acut timp, iar Dacii liberi nu unu numai tdie IUJgewan_
dfftm Daken, ei naliunu geto-clU"piei dela Vi,tula ,i plnl la Nipru, de care
fl'rarecA D.nu ,re decit o \"p idee.
www.cimec.ro
trebuie "illt f ixat, tlacd mI vrtm sti al ribuim S/tltJilor nume de
1Ieromoll;ce, cart, 101111, lI'all nimic de-a face "ici (fi S lav;;, ci sUll t pur
li simplII loponimiccle gdict, di" care ma; SIIS (I m dat o urit de probe,
t.\istente pnd la sfTfi'"1 f)adtt; romalle, penlruuT ele fmeser{T tIIIocma;
primite f; dt ilO";; 1'0/01/;;1; ai lin"' lI r; fI promml ate la n
chip getic r,,,d ", ,,It dupd 27, dind proceml de roman;zarl! n/l fnce_
lea::tT, ci abi a 1luput senos, fi v a dllrd n StI' . VJI-VIII Itt.
ntrerupI . Dealtfel intreaga chestiune n toponim iei carpato-balcanice t)
va t rebui pc viitor desb!i. tut !\ porni ndu-se dela acest punct de vedere,
c!\ Slavii au in aceastll. direct pe Thraci numai
n n doun linie pe Romani .
XlI. de mai sus oxpuse, cronologia migra lOr
getice se c1arificll. mari Inceputul lor n t rebuit Ur-
meze deaproape pornirea lor cimmeriene , care - sub pre-
siunea din E - i mpi ngeau pe Ge\ii dela Tyrns spre V

MUll er, {oart{' interesante ti bn31e pe Ullaeri MJl udi u al manUICTiptelor, di nneno-
rocire insi insufi citnl iuslinule cu malerial tOp. nomBll ic C'Omparat iv. Dilm aici o
Icwtll i n, innc ti crit iet. a lor. cu Illl nuu neceaatA, cu cit C1I rtea lui Cuntz
plndu-K nici de Dacia, nici de Sarmatill, nici de l'hraciR, il!" de aIIA plrle ruul.
latelcl' i pcntru regi unl'lIcentl1ll-europt"unllpt'CateOlr .. teoo.z4fiind reaI>C'ctabile,
cercetAtorii romAni trebuue prc\cnil i, Ilfirmaliv IUU negat iv, llIupra temdului ce $t
poate pune pc: !lcele r uncte numai i ntAml)!lltor atin e de Cuntz, dar care Pt-ntru
noi lunt hotAritoare. pentru Cunt.,; Vnticanu. 191 (X) e capit al. In plu. ci fow_
Ie, te, ca , i SchUtte. cod. Urb. 82. pc'carc inlA, dupi!. Heibcrg (ef. Cuntz p. 4),
l datuz.tl i n .ee. XI. Vail riHcarea lui Ptolemaeu.. n ropor t cu l\1Mrinus
eu harta Antonini Inl de nlta (Caracol ll a). (' plau,ibil6. Din mulLe pUll Cle de
lucrarea lui Cw\lll:nscamnli un real proMru. In ce pri\'c,tc Iccturile Cl' ne intere_

I .. noi p. 2u),lecturim. i aigureCll ll ceJea deia MOller, nu ICh imbli nimic din con
cluzi il e noastre, 1. c. de importll ntll er fi lectura 1'4r100.00 dc1r. p, 67,
dacA Ar putd fi lUIiguratll. ,i n ah cI,ip decAt pri n X. Noi rlmAnem deocamdatl
IlI lc.: lura Et:T16otJ(J bine et imologic. ca t htllci cA (mai IUII,p. 222 CU 2n).
Crcdem grefitt: dt'la pas. 73 (ef. p. 61) (ef. , i p. 74 sq.) ,i
KolQ."l(Jvol . n loc de , i Kai.amfll'f}( (Y. mai .us. p. 22S ,i :n7). Desl"tt
KC(ffolJo).m; (p. 74) am vorbil mII i ' UI, p. 227, n. 1. Pentru (p. Sol in
loc de E111II'GMtor (Ia noi p. 230) nu e nevoe.i ine.i,t4m. In comentarul t!iutopo.
grafi c Cuntz le HUP" urrrulloare!or l c.lil1Ii Cl' ne pri vc&e: C/!J"tobtJlllI
p. 166; 12 noi. p.221), Cur,a (p. 170 ; II noi. p. ::J7),Salo(p. 1Q8 ; In noi. P
21
7),
S:Jldl$ (p. 199i hl noi. p. 228), Btrbil (p. l 60i la noi,. p. ColTP!1 (p. 165;
lanoi,p::!.2S).
chiar NV SV: deci cel mai tarziu prin a. 900 rt . Chr. ncamurile
gelce din ince.p rt fi . adnc tur?urate in raporturi le lor reci-
proce de stApalllre a ltnuwnlor pe catl de demu lt fiecare se fixnse.
n;:;;;e la
nimic de de migra\i e pe vremea lui. DimpotrivA la
se<:. VI , cnd Darcios trece Dun!\rea impotri va Scythil or , pretuti ndeni
n N fl uviului istoricul elen regate bine consolidate, printre
care acel al din duce o de rezerv!!.
de neut ralitate n marele confli ct ce se Tot
pc In 500 :1 . Chr ., cel mai t rziu, erau - de
mult -atlit n (Dacii Aorsi) c!I t n Rhodope (Dio-BessiL ,
S:t trii , Trausii-Ag:'thyrs i regele Geta al Edoni lor) . fi chiar n-
cl inat a admite nu anul 600, ci anul 700 3 . Chr. ca al turbur!\ -
rilor cimmero-scythe n N V Mli rii Negre. In ntre 700

departe in interiorul scythic, resp. getic. Nu e ins!!. probabil ca
penetra\ie pacific!\. fi putut avea loc n plin!!. migra\ic cimmcro-
scythic:t. De alt1\. parte ne trebuie pentru totala thrnci zare a Scythilor
din din Rhodopc un ti mp dest ul de indelungat, penlru ca
in 3 . 500 aees t proces sl fi fost de mult Toponi mi:. geto-
scythic:t a Daciei lui l'tolemaeus are deci bazele fixate definiti v
inc4 din sec. VII - VI a. Chr.
VI
l'rotoistoria geticli incepe de fapt - ca n Vest - incli din vremea

numai n linii mari, o protoistorie eompletli a patriei noastre n mile-
2) Dar . mai e ndi un neajuns : perspeeti va din care
') Faptul el n linuturil e de NV IIl c Asiei Mi ei invadll ie de T rero-Cmmereni
nu glsim /lume de loea1it1li rormate eu :-r:Qu (CII in Thracia propri e) fi mullmea
andogiilor toponimi ce (j:cw.bi lh)' uice mi fac d uprin Bici ipoteza, c!l acei
KIJI,df!'Ot. 00, "al TU1iuCJ:; (er. Sirabo, p. 61), d ementul " reria VI
fi fost alci tuil de illd ,i ThMlcii din Carpali.
' ) Vezi Ii tcnuum not atA de Ol-chdetle, A1o/llu l . II" p. 88 f i de Menghin, la
Urgtulticltlc dtr bjMendcn K rlltst, \Vien, 11)25. p. 824.
www.cimec.ro
s'au facut dat:irile pentru neoliticul, chalcoliu1icul bronzul carpato..
danubian e - dupll n03slr1l. - prea rigid vesticl. S'a plecat
sau dela din Europa Ccntral1l., s.'\u dela cronologia
cuhurilor egeice nu s'a dcajuns n seam1l. materialul local (in
special cel foarte modest, dar foarte autentic, ceramic). Un exemplu
tipic de cronologic care nu se pentru regiunea noastrll. in
vtlrsta bronzului, e cel dela Menghin, in Il oernes-Menghin, o. C. , p.
818. Dar chiar speciale pe care le consacr:l Reinccke
bronzului .ungan n Arc"afologjai Ertesita, XIX, 1899, P,225
316 sqq., cu lor pentru Ungaria, nu corespund deplin
speciale din Clici dacll. R. (p. 316) dll. epocei a
lV-a a bronzului .. ungun c. 1150-C. 850 a. Chr., singur
perioada a doua A bronzului fllllgun Il r, dela
1300-115 e o preg:ltire pentru formele din bronzul IV, iar n alt loc 1)
bronzu l IV - toclllai pentru regiunile noastre - ptl.nll. pe la
750 a. Chr. Tot numai cu modific!lri, s'ar putea pentru
ll1aterialul din sistemul tipologic-cronologic al lui Montelius
pentru N treptele: r 1900-1600; H 1600-14.00; 111 140<>-
105; IV 1050-85; V 850-650; VI 650-500) ori pentru Italia i)
(cu bronzul complet ncheiat la 1125- 1100 a. Chr.).
De fapt, noi trebuie sl'!. consider1m n Dacia bronzului pre-
lungitll. pnA pe vremea Scythilor (sec. VII), hallstalto_
venet!l se arat3 a fi fost puternic activl'l. aici incA de pe la a. 1000 a. Chr.
In adevAr chiar in fibulelor ultimei perioade a bronzului din
Dacia nu poate scltpa nim3nui elementul excelent de datare de Vest
Sud 3), element care duce la constatare, c3 anume bron_
zul dacic e activ pnlt foarte d.rziu n ultima sa epocl1- perfect
de cele precedente (egal dacl trei, ori patru, c!ici in orice
caz prima rl!.mne 4) - ntre 1000 700 a. Chr.,
el constitue o absolut spccific3 att ca
strAlucire, c:\t ca extensiune, splendidului nostru eneolitic , ori, mai
1) V. Ia noi, mai 8US, cap. 1, p. s; d. alte bibl.la p. z ,i urm . nOtele.
1) Cf.tablouldela Hocrnes-Mcngbin, o. c., p. 7. iar pentru N, p . p6aqq., cu
ultima bibliografic.
') Cf. uupra cJasiricirii fibulelor tunpre. -,udiul lui L. M'rlon in Arch. &t.
XXXJ 1911 ,i XXX,III 191J.
")Cf. Menghin,la H.-l',,I.,o.t.,p.8zs.Subaemnatuleinclin .. c, .Iadmitl,inaintt
de c. a. 1000, numai tuiahe epoce ale brontului dacic (inr nu IUJtru, ori doud).
VI V},IISTA FIF.Rl11. 1II 1 .... OA<: tA ,.IIALLSTA'r1UI.
clar, chalcolithic, cu mult superior cn idei forme neolit'icului pur). In ade-
\'Ar ultima perioadll a bronzului dacic se sub semnul
vestice .hallstatt iene. fVeneto-illyre . Dcpozitele de bronz IV gl1site la
(Er7.sebetfalva-llammersdorf, Sibiiu), la Gherlii (Or-
dongos-Flizes- Solnoc-Dobca),ori la I lajdu-B6szormeny(in 1),
ar fi oarecum clasice pentru ultimul tlbronzt pur, dadl. n'am descoperi
n ele elememele nordilolice, care ni le dateazll. astfel ni le deosebesc,fie
numai ca de fabricate1e imediat precedente -
vestice, ca atare constituind (1IletXlratn ultim/( a bronzului III.
De ahll. parte mll re;l majoritate a depozitelor de bronz din Dacia
regiunile imediat inconjudtoare, in special spre V, se aratA a fi fost
asnmse de tenma unor n3vAliri obiecte din
epodi, anume, ultima: a JV- a. Dar nAvltlirile cimmericne la E, illyre
la V, doriene la S, sunt toate prinprejurul anului 1000 a. ehr. Turbu-
rarea odatll. inceputlt nu mai inceteau'1 in sec. IIr a. Chr., cAnd
sunt, sau definitiv in unele regiuni, sau definitiv
in altele. Punctul culminant al ncornduelilor il nltvlliirea
scythiclt, ntre sec. Vill VI a. Chr. 1...'1 sec. VI era din nou
oarecare in 1inutul carpato-danubian. Dar de pc la a. 500
fad loc violent spre E S, pornind fie din Gallia, fie mai ales
din Alpii de N NE, spre SE italie carpatic, iar mai t:1.r7.iu balcanic.
Excelentul archeolog maghiar L. Mrton zice in At. XXXIII 1913,
p. 14', cu prilejul studiului fibulelor . ungare. din vrsta lI allstatt:
ttimpul care se cuprinde intre vrstei de bronz venirea Cel-
e epoca cea mai ntunecatli a preistorici Ungariei., ca noi,
el se plnge de lipsa lucrArilor preglititoare asupra materialului
acum descoperit; se va astfel de ce un istoric, pe datele ofer ite
pnll acum de archeologi, numai cu greu poate ncerca - ca pentru
bronzul IV - fie numni in linii mari o lucrare de sillle71i asupra
protoistoriei cnrpato-d.lIlubiane in prima epocli a fi erului.
Fapt e, cli - dupli cum am accentuat mai sus - chiar pentru epoca
bronzlIlui ,asupracltrein avem folositoareaculegere:1lui l oscfliampel,
A bron::kor emlekei A111gyarhollball, Budapest 1 1886 (ap1\rut intocmai
n 1. germanll: Altertiimer der in Ungarn, Budapcst, 1887),
II 1892 (numai n ung., inventarul descoperirilor, dup5locali-
III 184}6 (numai n ung., cuprinznd expunerea istorico-archeologicli
1) A.upu tuturor. \'om re\'enl mai joI, la cercecarea italice.
www.cimec.ro
asupra v!lrstei bronzului in Ungaria), suntem insuficient In ade_
lIampel a acordat cca mai mare atcn\ie tipologiei In sinc, preocupn_
du-se destul de de clasificare:, de diferi.
tclor forme n cursul timpului '). Iar ceramic:l c la el
Destul dI., cele de mai sus . nu ni se pare absolut stringent Ca
ncepem a lV-a :1 bronzului dacic ncA din sec. XI[ a. Chr.,
Cll Rcinecke, precum nu e, deasemenea. in perfccti1 cu ma-
terialul dela noi o incheicrc a ei n sec. IX, cu Rcinccke Montelius.
Ci ni se pare mai potrivit sl atribuim acestei vremi de prefacerl:
amestec de civilizatii (de parte cu V illyro-italo-cehic, de alta cu E cim_
mcric) li mitele de timp c. 1000-'700 a. Chr. Inainte ele a, 1000 ne
afl l'im n bronz pur, :malog cu V ecltic N gcrmanic, iar dup!\. 700 ne
n prima a ficrului getic, speci fi c caracterizat!\. prin influen_
\ele orientale aduse de civil izat ia a fierului.
Aceste vor dura - n Dacio - p!in1i pe la a. 300-25, c:1nd
Cel(ii p1l.trunzllnd din toate la Dun1kea de Jos, n la
Nistru, pun bazele unei culturi specifice pc care li in V alpin
ocli de pe la a. 500- 400, dupll regiuni, sub numele de cultura La
Tcne. Nici epoca de a acestei culturi, sec. V, nici prima ei
proprie, La Tcoe I (400- 300), nu se ntlnesc la noi, dccflt ca slabe urme
de r1l.sunet foarte indep3.rtat. Dimpotri"!l, odalll cu sec. In, aceastll cul_
lurJ\ se n toa11l. Dacia nflorirea ei e identic1\ cu
poporului getic, dela Dromichaites la Ilurebista Decebalus.
Rezumllnd cele ar1\tate mai sus, in special pe baza noastre pro-
prii peteren, fiXAm unnJlo:trc1e date pentru cronologia protoistori ei getice:
Bronz II I c. 1400 - 1000 a. Chr.
Bronz IV c. 1000- 700 a. Chr.
Fier 1 (Hallstatt) c. 700- 3ooa. Chr.
Fier II (La Tene) c. 300 a. Chr. - 50 p. Chr.
Am mai sus (cap. 1, p. 2 urm.) c1\ prin anii 1000 a. Chr . 10-
C\lih n Dacia poporul thracic pc care- I mai t1\rziu prin
')TinsllnOlczaieipcntrur,espe:tillli ,li.CIl,ipelltrutncepltori, clharniceleSki%UIl
::/,r tI(1r'r'6nrischtll C"lturgnr1richtt dtr ",j/lltrn publicate de Cari Gooas
in 1876 ,i 1877 in Auhiv d. V.I. Lm,JtJlnmde (XIII ,i XI V) IIU mai pot fi fo.
losite azi, dtdt cel mul! ca material. tocmai din cauza pomenitelor confuzii cronolos-
eo_tipologieeintreBronz,i Fief.
\1 yAItSTA "IHll ITIIN 'I>\CIA. '.IIAI.LSTAT'l' l ll,
istoricii greci sub numele de C"li. Dar intre bronzul I V (1000-'7
00
)
bronz.lIl III (1400-1000) e, cum a obscrvat cu atta competinlli
1), o de pcrfccUi continuitate, nct cele dOll1\ perioade

de altfel nlCt o Idee de nouli: ca e o simpl.1l. con-

nice de cea mai mare luare aminte chiar din partea adversarilor lor.

n special al dJ!po::ilelor ascunse n perioada a lV-a de team'l.
n1tv1tliri lor ') reiese pentru a ThraciJor din Carpa\i
unor fenomene quasl-Identlce cu cele din Evul-J\lediu, tfeodal.,
IGchaeot-mycenian. Cnd 8pl!.t urile studi ile asupra epocei bronzului
..getic. vor fi destul de complete, ca se incerce sintez1i mai am!l.-
.pre\edem cu multe din protoistoria str!lmoii lor
n JI -Iea.a. Chr. vor fi explicate ilustrate cu lungi pasagii
din fil at/a Odyssf!UI.
Bronzul e, ca aurul, rar scump. EI nu se att
pentru tlllcltc, cft t mai ak-s pentru arme podoabe. In vremii
el e rar .. Dovad1i de putina lui la poporul de j os. Dar
popor SImpl u deja bunA-stare gust pentru frumos

nea chlmlcl. Fapt e, fi gurinc1e de lut ars pllstrate din

reprezentate pc vasele din epoctl clasicA hainele idolilor_
carpato-d:t nubiani .
1) Ard/(/ff)I. Ert., XIX 1899, p. 316.
1) Cf.la noi mai ...... p. 2. . q .. cu nOtele.
r.,;i o.
www.cimec.ro
Dar adcvliratul lux adevlirata strlilucire artistid e de diutat la
clasa la risboinicii, seniori, cari st1\p:\nesc asupl'ft poporului
muncitor. Burgurile lor sunt pc ins!! nu izolate, ci in
apropierea cAmpiilor platouri lor roditoare, de multe ori p ... e urf si mplu
deal ori dmb, sunt nUl.rite cu v:l luri de cl11e odat3. cu ziduri
de piet re mari una peste alta M leg1i lur3. de-var.
narma\i cu spcde llinci, de de sigur , sCuturi,
av!l nd coifuri pe cap cnel1li de dela genunchi la gles ne, luptit de multe
ori de pc care de rlisboiu 1) , cu dou1l. roate, :lscmenea celor - ale eroilor
homerici. Dar ceeace i inc!lnt3. mai ales, e mpodobirea trupul ui tor
cu tot felul de cola ne, inele n hainelor lor cu tot felul de aplice,
nasturi , pcndantivc; hainele lor sunt prinse, in s pecial mantii le tu
nici le, cu de vari ;lt e fibllle, cing1\torile lor sunt acoperite de pl1l.ei de
metal cu desemnc nflorite fi gurate, fr ncle cailor sunt nu
mai pl ine de podoabe de metal, iar femeile cercei, illcle de
ace de cap, diademe, precum frumoase paftale de
pent ru a nu mai vorbi de colanele, inelele. fi butelc, etc., pc care
lc folosesc apro:lpc dcopotri v1l cu b1irba\ ii, adidl, de fapt , mai ca ei.
cei (ca Ag:lmcmnon ori Menelaos in Sud) au toate
aceste podoabe n aur , precum tot de aur sunt vasele de care se servesc
(v. tezaurelc din Bihor ori dela VJci-Trn
l
)
l)lcvna); seniorii mai (C:l Nestor ori Odysscus in Sud) au
podoabele lor lot de bronz, C:l armele.
O uncahl1 rur:ll:l. se i n c:lIltit1i\ i enorme n depozitele
J
de cai, ca T hraci i sudici. Dcchclcttc a cxprirn:\ t chiar ipoteza eli secerea
c o nord- thracic.'\ , adic1i fgeticd., a Thraci lor din ..
recte din unde, de jur imprejur apar bogate depozitc de bronz I
1) Asupra cnrclor de lupti!. in Europ!1 protoistoricA cf. D&:heleu c It 1. p.
II . II J p. 1180 sqq. Dt!chclette n 'n cuno.cut rOlltele de cllr dd ll Arenlill ,i dela
Aboli (mIIi JOI p. J I9sqq., ,i fR. :oS)ca.re se amtll mni de grabi II fi Ilpllqi nut unui
car de luptl decAt unui eKrproce.ionnl.
') Spre deosebire de Andrie,ucu. eure dlllenr.ll acest tnnUf pe 11I 1600, i demine
CIlfe il dll1t1; ntre 1200 ,i l ooo:r..Chr.(v.moijo p. Pllul Rci nceke il da.
led In Gn-mo,,;o pe ' 925. in tdiejUngere Il ll fte der llal lslIlItteilt. Dqinu impA.r.
tqe" argumentarea lui Rei necke . reproduc totu,i la unn, in 1)1. XI ,i acest tezaur,
pe care Wilke pare 1 dlull c.). ,i in bronzul tl\rziu.
') MOrii/el 111 . p. 17.
VI FIERl' Ll'l IN DACIA. ,IIALLSTA'T'1'UI.
www.cimec.ro
'96
VA<:II_P. pAR\'AN. G"TICA
cueau !Olt imite n lut vascle de bronz ctrusec (v.
ami"tnuntclc mai jos).
RcicfC astfel in chip c1\ locuitorii Dacici intr1\ in mileniu l I a.
Chr. in bunii pace cu nflorire a Il)r ccono:n iec.
Ce s'a nH\mplat mai deaproape ntre a. c. 900 600 a. Chr. n Dacia,
c greu de lllmllrit acum n pre:) multe :m\.'l.nunlc. 03r un lucru c

sC\. thice. Acest fenomen nu pOMe fi f1\r1\ un anume sens m:l adnc.
'C:i.nu a\1 pornit, prin a. 100<>---900 n. Chr .. Cirnmcrienii din N

obiect e de podoabli de a hronzului I V, impmmrT CII lucruri
scythice, de pilon la Aiud.lar o dovad1\ foarte puternic!\, stilislici\, o avem
in alcatuirea tocmai Ul vremea aceasta dintre 900 600 a unui sti l getic al
podoahelor de aur, n mare num!l.r n Ardeal fiind evident pre-scy.
thicc. Prin urmare catastrofa s'a clrlp(T a. 700.' sprdde tie
]u;
(m;u;ii irano-turano-mongoli cari n1\vi\leau ncoace pc caii lor mici
avnd ca anne eu varf de bronz, care rlneau de departe,
pumn alele de fier care luau definitiv r!inituilii c!l.zut b p!l.mnt.
zisa epoaT scythicd a Daciei, ntre 700 300 a. Chr., se Cel

tate, din care nu s'au putut reculege dee!!.t prin sec. I V, fie\
alung!tnd, tie pe Scythi .
Fierul , ca material civili zator producti v, a fost adus in Oacia de
Cel\i. Epoca cdticd a Daeiei a fost <> vreme de pe
t oale te rene1e, a neamului getic.
Dac1\ prin urmare, prin anii 1000, Dacia geti d intri\ in cu
1) ef. pe 13ngi cele citate in cap. 1, inci ,i Wi lke, ArtMhlQgilrJrt Par/IUtltrl aUI
drmKaukolul und dtn unU"n J)onaulQnd"n, in Z,itun,. f. Elim., 1904, 1,-Ci.I
L. Minon. in AE. X.XIV. p. 426-432. ,i din nou Wit\: in Miu. lVitn. Anth,.
GtI. xx.XVII J 1908, p. 136 "'<1'
Vestlll. itn!o-hallstattian, fabricate ca timp
stilpllll1CI
Dacia, contemporan cu fabricate n SV V
total ne-'

n enedlllc, ca iO bronzul IV, n La Tcne IT !Il, ca in vremea
ori n epoca roman5.
fierulu i incepe la noi abia pe la 700;
splfltual, adldt Istonc-cuhural ea IIlcepc dela a. 1000. Vom
examina deci mai jos, suh capi lolul . Hallstatu, toate monumentele carc
ne .pot .1!I.murl vremea fierului n viata
gcuc, iOd dela pnmele f:lbrteate vIlJanovlene care apa r in Dacia .
. '.
Ccrcet1l.rile pc teren in regiun ile bogate n fier ale noastre sunt ndi

Intens itatea exploaUifll mlnclordelalloin antichitatea proto-
istoric1\ 1). Dimpotriv!l ne este posibil a preciza drumu l pe care marii f!iururl



1907. p, ISI Iqq.; XXVIII IIJOS, p. 2;;0 sqq.
www.cimec.ro
,,8
VASILE rARVAN, GKTICA
In adevr, rar istorice scrise.
fost de confirmate de :3 an
cazul in N Oaciei: perslstcnt1i. mtre
Nordici: Carpi Costoboci. Am v!lzut an amAnunte mat sus,
in cap. V. c!l tocmai in regiunea dela V N de de ambele

altele-par a n la Szalacs ka n comitalul SO,mogy marea
de fier cercetat3 n aml\nuntc de K. Darnay 1), pc ,0 pute"; ,50-

Iml/stolt"""' , ci s'au sp:c cl\t,re SlovaCI:!.
NE au ajuns in comitatul nereg.\ Clci obiectele de LchOczky
in Muncaciului ne stabilesc I-a
cea de a II-a a fi erului. de o partc prm tn ?roIlZ:
iar de alta prin pumnalele antropoidc 1) g.tslte m.CI:ry .. I!. probabil. deCI
ca prin a. 400 a. Chr. atelierele dela Lov6.r.."Ska Galhshegy si fi fost
in a primei atingeri ccltice ,cu Dacia, c d,e sigur
caracteristicul celtie zis dela SiJivaf 10 Alba dc Jos) poate
de pe Tisa. pare a fi de celt
Cyoma, in sudvesticl. K. Darnay studIInd
aici, elemente de La Tenc prim, sec. IVa. Chr., In once caz,
cel mai trziu , La Tcne mijlociu 1).
VI. VRSTA IN DACIA - ,. HAI.LSTATIUI.
Den!tfel ocuparea Pannoniei de Cclti trebuie slS fie duptl toate sem-
nele destul de veche 1) - cel dela nceputul sec. V - iradie-
riie lor spre Dacia nu mai vechi, dat fiind strnstl
dintre de Sus, celtic1\ din hallstatt Dun!lrea de Mijloc.
pe II: I
dup!i marca canti tate, in speci:1I de cuc, la
incheierea uneltelor n a doua a treia peri oad.t La Tenc, 1
glisite in sltpate pnli acum n cftmpia muntcantl (Cr1\sanii"
Tinosul, Zimnicea, M!l.nlistirea), d\ acest metal nou c adoptat
in stratele cele mai largi ale dacice. Aceasta instl nscalllnli
d al!iturca de fierul importat sub de fabricatc, foarte curnd a
trebuit slt se la noi tehnica din Apusul ccltic,
de sigur la nceput chiar prin dela noi: anume, cu atllt mai
firesc,cu ct locui tori i Daciei fusesertl n v9rsta bronzului
Olari f!1urari, iar n Jller,,1 melaIIlJ/li. chiar in Alpi, industria
tian!i. a fierului nu fusese altceva dedt o mai departe
a industriei din ultima epocl'i a bronzului 3).
Fapt c, cA nu avem identificate pe teren atelierele
de fier, pc care, dup!\ cele de mai sus, le postul11m pentru
I
de '). E plausibil deci, di, intocmai cum mai toate maril e oppida,
costellier;, gradilet, adicA puternic fortificate pe mun-
constatate fi e la Nordul Adriaticei, n lstria, Carniolia, etc., fi e
') ef. intcrellintul nrdeol nI lui I\ eine:eke JUOnll mtllltl, dj" U'l8aria dtla
Il/up,I/IIII.A1 7'1"(I_llll1i. in 11/1. XVI II 1898. 1>. )06-) 16, -llSuprn cArui" vom re
leni mIIi jOI,)1 . 6l 8qq .
,) ef. , i Hei neekc, 1. e.
1) eL ,i lloernesMcnghin, o. C., Il. 49 1.
I f Cn 8tudii preglltitoare. dur lIumai cu de Col08it, de Ilemai oo rcapun-
dnrJ ni\'c1ului de azi, lunt de: comp::aral lucrAri le: lui G. T fSlb. din V,,
garild,,! RItl"t, IV 188", p. 359 aq .. I' rtllaudogim' K6::{tmb'ytk XIV 1886. p. r06
tqq. ,i A,tll. XI 1891, p. 61 tqq. , XIII 1893, p. 1)) aqq.; eL ,i VIII r888,
P.93 ,i p. 153 &qq. ,i VII 1887, p. ISJ aqq.
1) eL Gooss, CllrOllik d. urtll. F. Sitbtnb .. in Ard,./.liM"b.Ullfdelh. XIII 1876,
p. l39 Iq.; G. fin'ly," grt(li,tyti cidlt in Ard,. trt., Xx..\':VI 1916. p. II ,i
Ulm. ti lucrarea engle:t/l citllti de noi m8i 8U8, p. 114. 11 8; d. 1). 1\ 1. Tcodorcacu,
Certe/. aall. r" ",lInlii lilmitdO(lrti. Cluj, 191.3.
www.cimec.ro

La Te-ne, ncepnd ins1\. - multe din ele - a fi acti ve inel de pc vre
fi depus n leg11.tudicll o inflorire .. activi.
metalurgice din epoca Hallstatl m:li ales La T enc cett1(ile (/i"
SeLeful/li, cu Muncelul n frunt e '), or i burgul de pe i'De:llul Znei.
(TGnderhegy) l ng5 Turda 3) , precum, de sigur, vur fi fost astfel de


preisloric protoistoricatt in Arde:l l dt in Ban.:\t
6
): desp:e pu\ine
putem spune cu eliTei epoce anume apa", 1Il m
sunt dacice.
Astfel, oarecum printr'un CO'lsetlS/l$ O"",illl1l , se drept d".
cicd n bronz ficr de pc MlTgllra din Sulagiu
Porolissum) tI), precum de sigur e o Il tare cetate evident La Te-ne (poate
din bronz) cca de pe dealul Dobilon l!ingli Boiu-A'lare in Tr.
nava Micli, la NE de unde monefe ma ceda-romane de-
nari republicani confirmli cronologic concluziile topo_
grafice archeologice 1) . G. T cgl s crede a fi putut stabili urme despre
exploatarea minelor pe A1mafld-,Mare in Huniedoara
8
). In ori ce caz,
sigur dacicl, e cetatea Bi/avara l!'lngli Boil/t l li (Bujanhza, in
Sl\tmar) , la 9-10 km. de Dicsad pe o la a
---;- Vezi bibl.la D&:hdette,o.c., II J,p. 1540, 946'Q<I, Q695<t'h9
81
.qq. , ier
11 2, p. 62] sqq., cu II ], P. 985 . qq. ef. incA ,i Schuehhllrdt, Afttmrup(l , Berlin,
1919,P279,'9J,etc.
') ef. Fil1aly, , . c., p. 13 sqq. cu il1l porlllll te amllnunte privit oare III o IICI vilttc
melalurgicA lici .
) J. i n At., XXX 1910, p. 123 . qq., cu fig. l, rCI)fodusii,iaici , P i 77.
') ConuoU.nd de pildA pe teren cazul cu cetatell de pe Crllde\ (in Mehedinl,
IlnglschituITopolnila), pe care Ccur Boll iac,E:ccu.rIiu'le arhtologictffll anul 1869,
Duc. 1869, p. 6o.q.; d. ,i Tromptla Curpufilor, 1872, 110. 10 10, p. 3, o IOcoliit. do
Cd, Am OOllslatai el ea apaqinc Evului Mediu.
') ef. ,i c..rI Gooss, Skh.:tm, i n ASL .. XIV, p. 107 Iqq. ,i III Iq'I., cu 105 l qq.
') COOM, 1. c., XI V, p. 1121'1., CU J. F. Fetzcr, i n AS. XVI 1896, p. 60 Iqq. (d.
pcntru l tl\iunel La Tmedela Perecei in SllRgiu, p.6 .. ) , i XVIII 1898,p.418.
') Gcou, , . p. lOZ
1) Artiool inle.rulIlt n XUI 189], p. 1]]- 14.
rAuri, alclituind un promontoriu de restul platoului printr'un
vnl cetate:l a fost locuitli din neolitic in fi er 1).
Tot :\stfcl cetatea Btldt:dr dcla Odotheiu, cu nceputuri mai vechi, dar
infloritoare mai ales in sec, IV- III a. Chr. apoi piin11. in sec. 1 a.
Chr., deci pc vremea. lui Burebista t). P. CsCplO e de cli Ce-
talta Bihorulll; (Bihari Var), vasele grafitate gMite acolo, trebuie
sA. fie :1). mcutA acolo de J. Karcsonyi nu con-
firm1l. suficient cele spuse de Cscplo oi). Dimpotrivli, dup1i obiectele de
bronz obiectele de fier tip La T e-ne, putem considera sigur dacieli,
pentru ntregul mileniu 1 3. Chr.,in1il, imea cu val
peo ntindere respectahi lll, la ( I-Ietzcldotf) Iflngli
di n cel mai hogat p!'lnl\ acum n obiecte din epoca bronzului,
Solnoc Dob:lea 6), avem la Peirit IdngA Gherl a, la 3 Y2 km. de vestita
sta\iune deJa un puternic centru strategic, pe care, dupll
descoperiri le de plln/t acum, Dacii Iau locuit nentrerupt din bronzul JIl
hallstatt in La Tene ry. E. Orosz crede chiar a fi putut stabili
aici urmele unei turnlitorii de fier, ceeace ar confirma presupunerea
noastrll dc caracter general , mai sus exprimatA, eli centrele mai active
dace din bronzul IV 311 adoptat dupli 3. 400 (700-- 300) fierul au
continuat a fi tot de active in prelucrarea noului metal, precum fu-
scserll n vremea de glorie a bronzului III I V.
fi p!tnl\ ce a noastr1i nu se 'x
conflrmi'i mal dlll pltn, lu1im d. p. pri nCipalele centre dacice, fie ale- .,./
litrt, fie simple depoz ite di n bronzul IV 8), drept existente n fier
s11. umplem ast fel cu ipoteze topografice o pe care descoperi ri le
autentice ale fieru lui nu o pot p!ln!1 azi umplea. In adev!1r, exemple
::
' J Jlt, XXI 11)01, p. 71 1'1.
')Jbid . ]J.73 I qt l.
Il Gcou, l.c., XIV,p. I071<tq .. undcln.,i rl,i altcintlriri,mai pu\inprecil dcler-
minalc. Pentru tezllurul de Jacic, gAs it la ,i pAstmt in Muzeul Dru
kenlhyl, ... . mll i j o IJ. 5S]
fi in AS. XVII
18
97. p. 433 .qq.
') Articolele lui E. Oron din AS. XXI IIJOI, p . 17 . qq . 146 tqq. ,i uo I qq. ,i
X-'(IV 11)04, p.ll7 I qq.
IJ Ajuto.ndune. de pildA de Ii . tele anlerioare, ea aceea I lui Hampcl in AS. XV
1895, p. 109,ori de studiile critiee ea ICel aLlui Reinceke, din AS. XIX 1899, p, ] 16 Iqq.
www.cimec.ro
contrarii, de distrugere a centrelor infloritoare dace din bronzul lV,
prin nlivlilirea barbarilor Scythi, pustiire totalli in vremea fierului
a acelor localitliti - cum e cazul fo.'\f1e suggestiv cu sla\iunea de bronz
dcla C"rlid 1) - trebuie sl ne fad in ce generali.
zarea cazurilor ca acel dela Pe1ri,.
Deaceea, in cele ce urmenz.l\, nu vom monumentele bron.
;.mlui IV dect exclusiv atunci cl\ncl elementele hallstattiene ori venet
illyre, sigure, amestecate in ele, lear caracteriza ca direct legate cu
epoca fierului.
Sigur e, n orice caz, acest fapt: ceMtile dare, in terase, cum le
in Turda, ori la Odorheiu, se reg1\sesc la fel, n forme
oarecum clasice n nordi ci, d. p. Ia KrivolIY n comitatu\
S{lros din Slovacia ') studiu l lor, pur topografi c, urma.rit
pnl departe in Apus, spre a se vedea ce e n :Iceastli arHi special'- a
pur ce e general european in specie, ccltic.
Dac!!. metalul- fi erul - nu ne dli de a slabill precis in.
ceputuri le culturi i celei nouli n Dacia, ceramica c1impotrivli ne
ntr'un cllip aproape anume, nu ccramica de uz comun,
zilnic, de forme - n special prin inciziuni adnci, um.
plute cu materie albli, pentru contrast cu pasta neagrl1 ori ce.
a vasului - continund a bronzului,- ci aceea,
foarte a urnelor funerare nempodobite n nici un chip, dar
\
ca n Ardeal, aici ca n dmpia muntean!!.. t
Dacia nu e o pentru cultura I-I allstau, cum e
d. p. a). Am relevat mai sus d, afard de ti ncidentul scythici
- cu totul secundar, cum vom demonstra mai departe - Dacia trece
oarecum direct di n Bronz IV n La Tcne li 4). Este deci aproape
') V. art.lui B. P6sta in At. XIX 1899, p. 18.qq.: tmOIHC n epoca fi erul ui n urma
invII%iei ,,:ythiee
'} V. ari . ,i planul dela 1. Mihalik, in A II XIlI 1893. p. 73: cetatea e nUmiti
cu termenul generic . Iav hrtJdtk, identic cu iN/Jilu, "rodiI" etc.
1) UodtslpllUri lepublicatetrept..at in jyiut:nsdl. Miu. DU$ DlJlllit:nunddtr Iitr:ltgO'tli'lll,
de fiala ,i Rad imlky auariultci ll allstanul u prdunse, tepAni n La Tme.
a
mitl continuarea epoeei bronaului inci in lec. VI a. Chr., care deabil acum ar
paradoxal s1l. constat1l.m c1l. deodatl, in mijlocul ceramicci caracteristice
a bronzului trziu, apare forma strllinll a urnei 'evillanovicne., adid
in general pnlt in mormintele cele mai modeste, deci
ca o general reeunoscutli populari.
Sl1 examinltm mai intAiu din Banat.
Intotdeauna aceastA provincie sudvcsticl a Daciei a avut o orientare
spre nvecinate illyrice (mai trziu cum C!l.mpia
Banatului se deschide spre Apus r urile lUi tot ntr'acolo curg, la
fel s'au legat de Dar baza de a Ba-
natului sunt mun\ii lui. fac parte integrantli din masivul dacic.
Banalul va fi deci o provincie tipic!!. de civilizatie mixtl iJl yro- thracid. j
S'a crezut un timp cli n epoca bronzului Banatul fitcea parte din blocul
pamlOllic, reprezentat prin ceramica de caracteristicli dela Lovas-
bercnYI Keszthely ori Vrpalota J) . Dar o examinare mai de aproape
a materialului a dus la constatarea clt att vasele ct idolii bllnlileni,
dealtfel cu legltturlt atll.t n Serbia, la Kli /!.evac '), ct n la

mica pannonic!i, o civilizati e aparte &). Centrul ei eraJa J
si ia forme ale (jC'ru lui , n vreme ce hall,tallul e in plin .vAnt deabia in sec. V,
pentru ca in I V .. incupl deja La Tmeul. Prin urmare bronzul ar IUr,1 abili
in KC. VII, iar In Kt:. X-VIII in .Ungaria. ar domnl inci fa tiuta bronzkorf, ceeace.
dupi cde ce dovedim noi acum, nu ute de fel exact. - Ce. asupra cronologid
bronzuluifungart,idiaeu\ia datltilor lui Monleliul,J>Cntru Nord, In raport cu Un
gari., la L. IJella, in Alt. XXII 190:l, p. r60 Iqq. - Fenomene analoage trebue
p admilC'm ,i in S Dunlrii, at unci dnd \'edem i n cutare teZAUr thraco-acythic,
(1 dda PatUl8hiuri,t" in Bulgaria (v. inlrcaga bibl. Ia Scure A"lIbJ
logi, Thrac" Il a, PariI, 1925, p. 28.qq.) opere de arIi indigcnit in cari elcmen
trle archai ce Hreee,ti ,i cele din vnuta bronzului IV sunt combi nnl e .pre a di\
chiar dupllll . 500 forme de ati l, CJI ri fire,le nu mai au nimic de II face nici cu
bronzul IV. ni ci chillr cu hllll ltll ttulmai vechi u : cL la urmA, pl. XII , rig.l,
B. fi Iov, Uart (/tIt,"qll t Sofia 1925 , p. 21, care ca ,i Scure,
Icest leUlur in sec. IVa. Chr.
1) Hocrnu .Mcnghin. o. '., p. 826 cu 10:l IIqq.
il XXVIII 1908, p. 55 1(lq.
' ) CAte un exemplar foarte bine plistnlt in Muzeul dela Liceul din T.Sewri1l ,i
in Multul dela l'refectufl din C,ai(N(J.
1) Menghin,lJ. t:., p. 826.
' ) D. Milleker, A oottinai 6sult:p, TimifOar. ' 905; el. in caz de l ipai, Hocrnel-Men
gbin,p. 1os ,i ofo7,-re'p. D.MilIeker,fnAt.XIX , 899,p. l so.r82,i XIV . 8c}of,p.I.6.
www.cimec.ro
...
fie chiar in modele bine de cele ardelene, tot tre-
cerea dela cultura bronzului la a fierului se face in Banat n chip
asem3.n31or cu cea din Ardeal Rom:\neasdL Vom demonstra
mai jos, eli dela Odlj in Slavonia Fokoru in Ungaria nordidi panl
la Mikhalko"o n avem Q cu/lurtT, care se desvoltl unitar
organic inlre 1000 500 a. Chr . acum numai faptu l relevat de
MiUekcr 1), in urma a numeroase cercetAri sAplituri in Banat, llici
tpartea cea mai nsemnaU. a [tezaurclor de bronz] e din aceacpoc!i, in carc
fierul cu bronzul , din vrsta I-Iallstatu.
Aceasta nseamn1ic1l. Banatul nu intrI inaintea Ardealului n vArsta fieru-
lui ,ci el a tr!l.i in formele bronzului la venirea Scythilor,
Dar mai e un fenomen foarte caracterist ic pentru BanaL S'au
g1lsit multe obiecte de bronz, in special din BrfJ nzul IV, Influen-
sele hallstattiene asupra artei metalurgice deaici sunt aproape dis-
parente. tezaurele de aur ca acela vestit dela Firighiaz
(vezi mai j os) o leg!l. tur! cu Ardealul - anume cu
Ardealul bronzului.
Banatul se araL1 deci intre 1000 ioo a. Chr. adanc larg plhruns
de elemente veneto-iIIyrice-hallstattiene numai n po-
pulare ale artei sale industriale -ccramica-in vreme ce arta de
lux a metalelor r:l.ml\e mereu str ns de cea din restul Dacici.1
Nu credem deci eli poate fi vorba de o real1l. cucerire illyr ic1 n Banat,
lucru care ar fi adus ea imediat formele hallstattiene superi oare
_ de metal - pe care le ntlnim d. p. Ia C lasinac '), ci numai de o
modesUl. de nd.uriri populare illyrice, pe baza intenselor
raporruri economice stabilite cu V indaUl. turbur!rilor
de aici produse de dori ene spre Sud illyre spre Vest (peste I
Adriatica, n h ali a prin jurul anilor 1000 a. Chr.
Altfel stau lucrurile in Ardeal, cu vestic nord vestic pn1i la Tisa.
Aici fahricatele ceramice evillanovienet . sunt puternic sccunoate de fabri-
catele metalice tc italicot--thallstattienet . Deaceea se impune trecem
nti n topoj?rafic stilisti c, aceste din urmli documente,
abia dup1l aceea ne de chestiunea treceri i efective a Ardea-
lului n vrsta ri erlllui, resp. de chestiunea epocei cscythicet a fierulu i.
1) mim. Rigil/gl. 1, p. II .
*) V.n IPCCill lllrt.lui Fi llla,n IV. M.a. B. Il.d. 11., III 1895, p. 3'; uun., IV
184}6, p. J Iqq., V 1897, p. 3 Iqq, VI 1890, p. 8 Iqq.
www.cimec.ro
VASIl.E r\flVA:-<, GI;TICA .',
In urnele villanoviene. au pUlUt in uz
vreme, dup!\. modele mult mai tJCc/!i, fie importate pe rrcmuri, /l mttal,
fie mprumutate l! in cer3mica illyro-pannonicli a bronzului vcchiu, deci
nu ne pot servi dect la o datare n linii mari _ obiectele de metal, de ori-
gine ori hallstattianli, in Dacia, au fost exportate aici
cOll1emporcm CII f abricare{l lOT. Ele nu numai se dateazli pe ele insele, dar
ne cultura a bronzului IV, n mijlocul clireia apar.
In aceastA descoperirea de Kodcs la T:\rguJ-l\ lure-
c foarte caractcristidi.. de urnelc tip ViJlanova., care se
curent in multe dintre mormintele care, fi e di.
dela varietetea Benacci 1 (1000-900 a. Chr.), cu pc-
rioada proto-etrusd\ 1 (1000-800 a. Chr.), fi e cel mult,
dela varictatea Oenacci Il 1), n orice caz - fiind larga
lor rll.spndirc _ IlU pot fi la noi prca precis datate, - avem un vas de
din fericire p:\strat ntreg, care ca profil corespunde intocmai
unui vas de metal tip protoetr/lsc, specie CornelO (c. 1000-9
00
a.Chr.)'),
d:lndu-i ca ornamente plastice pe acelea-ale eanelurilor, fie
drepte, orizontale, pe gftt, fi e torsionate oblic pc p:l.ntece - caracte-
ri stice epccei bronzului la noi, cunoscute - ca veche - inel
din cncoliticul pictat moldovean muntean (tip ca
ardelean (tip ef. fig. 191 cu 19
2
.
Dar acest vas izolat _ alte excmple nu p'-nli aCum-
ne documentcazli, prin imita rea sa dirccU1 dUPlT melal (iar nu dupli alte
vase de ntr'un lung de transmisiuni indirecte),
vaselor tip Corneto in Ardeal cel ma; trziu prin a. 9
00
a. Chr. Avem
deci o datll. precisli dela care putem pornL Vom vedea mai jos el ea
se confirma n chip strlilucit pr in celelalte obiecte veneto-iIIyrice
hallstatt iene de metal, g-lsitc n Dacia.
81\ stahilim acum geografi ca pln!i la carc aprioric trebuie
lucruri norc!itahce n prima j\lm!itatc a 1 a. Chr.
') er. Mamltl Il 2, p. 532 S(lq, cu bibl. , i labelele respective. i\lon
tdiuJ dateazA.: Iknl\cci 1: 1100--95, Dcnacci 11950-15
0
; protoetruac 11 100-1000;
11 : JCJ00-900; etrusc 1 1)00'""""-800; 11 : 800--700. etc. A. Grenicr , in rrumoasa 5lI
monografie, BoloI "e cil/(IP/Odtnne tI Paris. 19 12, datcul, credtm. ples
jos diftru:lc fB.bricatC ilIe induetr ici din prima .-Arltl II fierului n Itali a nof'
dicl. AcelllUI pro"ine ind. dela rllportul de ttniceticuhurale pe cart\fU
cld_1 5tabileasd ntre din It alia centrali ti celc din N Apeninilor.
raport carc dia rost n\'erl de eclllusl inut dcGrenie
r
.
') Ko,,6cs, in Cluj. VI 19
1
5. p. 2.4
8
Iq.
--
) . VI_ VAltSTA J111:ItULU 1:-': IHCIA 1_ HAI.LST,\TTl'I. :107
www.cimec.ro
;toB
VASILI': PR\ AN. r;BTICA
c. 1100 800 a. Chr., ceeace se perfect cu mediul in care
se gi'lsesc la noi aceste anume exclusiv II depo::itele bronzului
lV, precum vom arl1ta in amlinunte mai jos.
Odatli fixate aceste geogra(iee cronologice pentru infiltra-
veneto-ill yre hallstattiene n D3eia, sli cxaminlim mai de aproape
topografic tipologic monumentele respective, caracteriz!lnd re-
culturii getice cu Vestul ntre a. 1000 700 a. Chr.
Printre fabr icatele hallstattiene cele mai caracteristice,
i ncli tehni cei bronzului, d.lr documentand forme ale fieru lui 1 vcstic
sud-vestic, e spada cu antene dela Blllldor! , n Trnava Mare.
impreunli cu alte dou:1 spede din bronzul I V, ea cOllstitue la noi n
toaH!. fosta Ungarie) un l/1/icum. Astfel de spede erau total necunoscute
in bronzul ungaro-romn 1). Deaceea Kuzsinszky, care o ' ),
o crede Itllportatd din
Jlcst . Oar tipul acC8t:lde
spede e bine cunoscut
daul.l la origine: c.
loooa. Chr. 3),sau,pen_
l ru Itali a, ind
mai tk.liu. Deci iarrq
ne afl1i.m, ca pentru
d1ldl\rile hemisferice,
prin a. 10D0-900a.Chr.
Acestei vremi,den-
Fig. 193' I nele de aur dela Br4dll(, Fr. Kel"l- uplll a bronzului I V ro-
ner, in AOeGq. X,XIV p. 389, fig. 76. m5n, tezau-


, rul dela (Bar-
docz, n Odorheiu) cuprinz!1nd, cu doul'izeci cinci inele deschise
de aur (poate un important depozit de bronz : sccuri 43. douillet,
doulicazane norditalice (v. fi g. 193-
1
9
6
)4):
1) er. A1omul, 111, :u o: .incol"lnue cn lIon"rie .
') AS. VIII 1888. p. 2+4 sq. cu Cig. 3
') Dt!chelelte III , p. 233_
' ) Fr. Kenner, in ArGhill 1. Oe. XXIV p. 383--91; COC", in Archio
r. 1. L . Xt1I , p. 500; M. Woninszky. in At. V 1885. p. 83 (raponul loc cu cistele
dela Kurd in Tolna)i J6sa, in AS. x..XlI iC)02, p. '1.78. cu prilejulltat ilticeirabtica.
tdor tetruscet ghite in Ungaria; Hoernes, i n AS. x..XI V 11)04. p. 208. Astlzi Iceste
,ase le la Muzeul din Viena.
VI . \ ' ARSTA . - IIffiULUIIN DACIA. IIIAJ.LSTA1- \'l! L J.,
ineiziile butonij ori pericle in relief cu
epoeei' el:ei. dou1
lice, de bronz, inalte de
049 cu o capacitate
de c. 20 litri, dupA

fabricate de care ne oeu-
a F. Kov:ics la Fig 11)4 Secunde bronz de III BrddUI dupl F'r
Kenner in A O, GIJ XXIV r 389. fliJ 77
".orditali c poscd3 Muzeu l Brukenthal din Si b" ...
fi fost ghit la Alba- f ulia (v. fig. 19
8
). \lU, cu cA ar
--
www.cimec.ro
\.\SILE I'ARVAX. GETlCA
Bine avem dela Kdnlorjd"osi in SMmar o
(fig. 197) tip nord italie de JOsa, in citata expunere 1) ,
iar din comitatele I'bjdu Szabolcs avem o mtreagA sene de vase
(in special de 27 de spede)
dela Hajdfl-BOs::iirme"y (in Hajdu), un inlreg capitol .11 fa-
bricatcle norditdice: o situl1i frumos dccoratd hallstatllan cu . slmbole
solare X); o cu tipul . Rrddu\. (v. mal

11)0%. P.2i9. Red. t /8. ke.nthaldinSibiiu.
o de stil decorativ ca s itula 4); .coif: de tip nord-
itJ.lic, dar creastii, ci numai cu vrful stili zat In form1i de bulb !'

deci c. 1000-800 a. Chr. 7). V. fig. 199 200.
,
impreunA cu sjtu(a, de Gooss, in Arc/ii-r.o j. r. 1..., XIII pl. XI, [il.
8,i 7. Ce. mni jos r:g. ::00.

\' 1. VARSTA 1:-; D ..\ CI A. _ , . IIALI.STArrUL
Dela Sin)'o n Szabolcs avem o situld norditalicli publicatl de A. J6sa 1).
Dela II1driapcs. tot n Szabolcs, J6sa din
carc reproduce lina in articolul 1). Dela Taklaketli=, tOt in
comitat, autor, depozitul de bronz IV, in care
s'au glisit rnl\nerele unor de tipul descris 3), ceeace da-
teazll intregul depozit ca vremii hallst att 1.
Dealtfel marele depozit de bronz dela
Gherli; (Ordongas Fijzcs, n Solnoc-Do-
e perfcct caracterizat ca hallstattian I
prin resturi de m-
ncrc), ca prin cupeledecorate n stil
ca dela Hajdu-Boszormcny nu mai
prin penclanlivul
cu crucea inscrisll in cerc, etc. (fig. 203).
La fel Cooss ca co-
gimnaziului din m-
nere r11sucite de tip . Srlldu?, giisite Fig. 199. Coirul italie
la Tobesdorf n cercul un cazan deltillajdu-86r::6""bry.
ntreg, cu alte bronzuri induntru, la Kis- dupl Iteinec:kc, in A It.
rcirda n Szabolcs '), a locului XIX 1899. P3
1
9.rig 5
unde e p11strat.
Dar elementele din bronzul 1 V dacic str ns legate de prima vreme
a fierului din Apus nu se miirginesc la aceste importuri ori -eventual, ,

produc ele nsele n sti lul nou pentru localii co-
intern. In e de observat cll. n general , att n
prelucrarea bronzului ct a aurului, n locul vremilor mai
vechi, se introduce din ce n ce mai mult uzul lucrate
(!fi repousse, imitnd, n gol, li nia structuralA a ceeace inainte fusese
obiectul sau podoab:\ grea. Sd cercet1im pe rl!.nd acestui
nou stil, paralel, n bronz aur. stil care n anume va deveni
cu totul autonom de Vest, constituind noua geti cii , din prima epocI
1) AS. X.XII 1902, p. 277.
" L. r., p. 279 cu %78 Iqq.
')/bid., p.%77,C:UP1. II rig.s,ief.,J1.1.
' J Cf. descrierea ,i phmp de1u Hampel, Bron::luJr, III, pl. CCXIX.
') Cocu, Skium, in ASL. XIII, p. 500.
www.cimec.ro
"'ie.loo.DuplGOO", S.b'ut",I"ASL.XI II, 876,pl.Xlcupall.SJ4.-"i.
chipuri Icbede dela GMjltn/". _1. Cupl de bro"l del. l\hdeuh 1" N6Ir:od.
J. MI"u" unui .. de. bronz .. TIU dep_n. Hunicdoeno. In_III de 12.. ' CI
$. Cuplde bronz H_jd(a1!6u OrmtJ\,. ._6. 0..1. de.norol cu Irtl p,ciolte
d.pe.duluICodI""'\Il' I! .. 1""ltI de 2tj cm. - 7. Silul' dcl, lI_jdu.
In.olUo de 16 cm. _ 8. C&1dt.ru,. de bronz dela
tnaht de" em._9. Cu CU dictare din linulul Orl, l iei, IUrlll de .6 cm.
a fierului, proprie acestor Thraci nordici, cum fusese inainte
cea a bronzului cum va fi pe urmli cea din La Tene.
Pri.ntre atelierele bronzului IV (de sigur activ 1nc3 de mult inainte)
un loc de frunte il acela dela n Alba-de-Jos I}. Ind
Reiner observase d depozitul bogat aici bronzului pur
cA chiar de se va fi cunoscut fierul pe vremea cnd atelierul de
era activ, fier nu s'a gll.sit nici mll.car ca urme 1), Rei necke c1asificnd
monumentele bronzului ungar 3), nu se ocupl1 de depozitul dela
Fig. 201. CAldArutl de bron% dt'1a JUd Fig. 2.02. SitulA de bronz dela Si-
,iop6n, dupA J6511 , In AS. XXII '902, "yo in Suboles, dupA t\ . J6sa, in
p. 279. Iled. , / 8. AS. XXII '1}O2, p. 277. Red. 1/8.
naca, prin sinteza de forme pe care o aici, ar fi putut trage
concluzii interesante asupra bronzului transi lvan.
In fragmentele de deaici (aplice de bronz pe cureaua
de piele) rcprczint1l n lor cu lini i punctate ori zgriate) de
caracter pur geometric .), cunoscuta manicr1l venet a technicei decorative
superficiale. Dar motivele decorative sunt amestecate (cf. tig. 205):
de zigzagul hallstattian g1lsim spirala, n regiUnile noastre
tipic1\. in special pentru arta bronzului 111 J V) nu numai pe obiectele
in metal, ci n noua form1l,oarecum plast ic1i, pe care o au ornamentcle
in spiralll., ineizate, ntre altele pe minunatele vase de lut din valea
') Vezi materi.lul la "Iampd, n'orukor II ,pI. CXLrV-CL ,i d. lutul. p. 61.
1) Z. Rdner in AS. VIII ,888, p. lo-:t5. cu nume.roase. reproduceri. er. p. 2-4.
In AS. XIX , 899, p. 225 .qq. ,i ]J6 .qq.
' ) Hllffipel, n,ol/::no, 11, pl. CL.
www.cimec.ro
la Ghernesig. pe la finele bronzului III, prin sec. XII
ori Xl 3. Chr. Dintre motivele tsolare. 1) indl nici unul nu e la
SpAlnaca. Ne afllim de sigur pe la inceputul vestice. l ':la.
tivele solare nu vor ntlirzia a fi in atelierele din Ardeal.
De fapt, printre obiectele constatate in mare depozit de bronz
din Ardeal, cel dcla avem caracteristiceie prolome de lebede
2
),
iar pe cing-ltoarea de bronz glisill aici (fig. 206) avem motivUl my_
eenian al scutului eli.


ta


psoidal, scobit de am

ternl\nd cuscrii de
lesolarccupatruspi_
iar drept n mijloc
av5.nd roata cu
i zigzaguri
ralc umplu golurile.
uraruldinvremea
novian:1 care
bill cu aceste linii pun-
ctate dela
nu neea
dec1l.tsllrepeteintoc_
mai motiveleornamen_
'::!;!!P L'\le de pe cutare vas
.dip)'IOIz. din Atena:
roata svastica,
leb1\da, puncte, linii in
zig'l.ag, motivul de
Fig. 20J. Depozitul de brom: deh Put,,,1 Ghtrlii, iarfiguri lede scu-
dupl Hl1mpel i n,Alt. xv 189s, p. 199 fi Dron:kor III turi de pe alte vase dela
pl. CCXIXi penlrudepozitul dethllchesitodouille cf. Dipylon cele dela
AE.I.c. pl. l, p.198,iBron::kor,I Il pl.Ccx.VIII . CUlterila sunt identice
la fel
decorativ '). E una lume din N h aliei din Auica in
1) Cf. Dkhelette. III, p. 426 sqq.
' ) Vezi la 000 .... in ASL. XIII, pl. XI. fig. I f i 4 ,i Iti noi fig. 200.
' ) PentrudepozilUl dela v. Hnmpcl, IJron:kor II. p. 1 .. 3 .qq. (Sunl.
ErzlIIfbet);d. fi 000",1. t., p.22S.qq. fi XIV p. SI}. Pelllru vasele dela Dipylon..cu
FiS. :W4. O pIIne din depozitul cu obiecte de
podoabldin ep.IVa bronzului ungaro.romin_prima epoci
HlIllstllu, dupA Rdner Z. in AA. vIn 1888, p. 23.
Daum
gattcnPoland-Wagner, Oit heIlenut!,t K/lltur, p. 64, fig. 82 fi p. 67. Pentru "e1ierul
dela ef. ,iIHoerr.et. in AE. x"XIV 1904, p. 208. PCnlru stutmai jos, p. 5' 9.
www.cimec.ro
3,6
Ardeal. Prima cpocli a fierului nordadriatic inaugureaz..'\ la noi,
dela inceputul bronzului IV, raporturi intime cu lumea Sudului: Italia
Fig_ 205. Apli ce de bronz, mai alu decing!itori , gllite in dcpo%itul
dela in Alba de JOI, dupl Hlmpcl , Bro,.zkor II , pl. eL.
deoparte, Grecia de alta. I deile de acolo nesunt transmise indireet :
prin Veneto-lIIyrii din Nordul Adri aticei, creatori i specifice
din prima a fierului, nu prea originali ca dar
rll.spa. ndi tori prin ai fabricatelor lor de metal.
art istic-religioase a ltalo-Celto-IIIyrilor din Alpii sudestici
se atribue de ohicci u 1) n intreaga vesticll, centrala
nordicA. n ultima cpod a bronzului prima a fierului, a s imbolelor
solare. Se pare d ia noi cultul soarelui ntlnea strllvechi nrudiri sim-
patii, clici documentele dinhronzul l V privitoare la el sunt foarte nume-
roase. In adcv11 r e de ajuns sl1 pomenim, pe Iang:1I cele spusc mai sus, carul
dc bronz voti\' purt/l.nd pe el un cazan hemisfer ic ornat cu cte
protome de lebede de fi ecare parte (fig. 200), gllsit n Ord/tiei 1)
de!i pre care Undset crede e chia r o lucrare lacoM 3), ori
barca Yotivi'i. cu protome la pror1t puplt giisitll n Sd/mar .),
Fi g. 206. Cingttoare de bronlll dela OIl/IUir" (Erufbel ralva)
lingA S .biiu (di llrn.J7C1n.) . cubronllluriie din
1-!aHstau, dupl R6mer FI. n At, I V 1870, p . 8 1.
pentru a ci'i. d iferitele prnd:mtive podoabe de bronz care se
ntmpin.!!. de des n bronzul IV dacic &) nu sunt numai o simpl.!!.
veneto- ill yrll. decorativ;t, ci o rcal itate artistic1t- religioasll,
chcmatlt la o nOllll prin contactul intim cu l umea dela Adriatica.
') V'lIl i liternt u ri la II 1, p. 4fJ t i urm."iin special p. 430 sqq.
') Vel t it t i reprodu, pretut inden i ; citez numai pc OfchelLtl t II , I,p . 44 2 ; G001l,
Skiutn, in ASL. XIII ,p. 503. cL p l. XI fig. 9, arati ci osiile rol ilor l unt de fier ;
d. Hampel i n AS. XII I 1879. p . 135 sq.
') Vezi art icolul lu i Hampcl din AS ("oua .erie) XV 1895, p . 112 Iqq. cu
lista tuturor ca:lor ce: l'au mai gisit In Europa , din I tal ia (Corneto, Salemo. Elte),
pinl in Ba-nUa , i Suedia (GlaJnac, plrerea lui Undaet , citat i la p. 114
') Of!chelette, II 1. p ...... 1. lIampe!, Dron=kor r, pl. LXIX, 7 o. b.
l) La Hampel. 1- l fI, pasim; ef. d. p . pendantivul dela KemeclC in
SubolCl, 1. '., II I, pl. CXCVI, 19 : v. mai jOi. p. +41 .
_;.:::.-r-.
www.cimec.ro
,,'
Fircitc, nu e scopul nostru de a aici toate rnle1icrdc adie:'! de-
pozitclc de bronz 1) mai nsemnate. n pi'imntul Dacici, ci
de a adila prin exemple clare leVlurile hronzului IV dacic cu hallstat_
tul 1 vestic. Din acest punct de vedere credem eli nici vasele de aur
din Trnava l\lic-:i ori din Bihor, care stau n Icgi'iturli cu depozitele
de bronz I V de aici 2), nu pot fi in-
a ne rcferi la arta Vestului
hallst3tti:m
3
),nici discuri le convexc
Je aur dela Otlaca in jud. Aradului,
(fig. 207) decoratc cu puncte de-
semne naiv geometrice rcprezen-

de productele analoage
precum nu pot, cu
att mai pu\in, vasele dela
Gherlii 6), asupra dram ne-am
oprit mai sus (pag. 311), vor-
bind de elementele norditalice in
bronzul IV dacic (cf. fig. 203).
1')09, p . .,08, fig. 6. 1/3 m. n. Reinecke n clasificarea bronzu-
rilortungaro-romnCt, identificind
el bronzul I V cu timpul vestice italo-hallstattiene, dar
inaugurnd cu un secol mai de vreme dect
') sus{inutii. pe vnmud clI.lGate depozi teh: de bronz dela noi lunI fUI tollectantum,
obiecte noul,
'()(lle adu" din Italia ori 'ngmtral din SV, iar nu lurl/ale lo Mi (d.d. p. GOOS8,in ASL.
X III p. 511 sqq. ,i p. 526; XI V 53 sqq. ,i 58 Bqq.), fi rOSI rbturnlllldcdescopcririle
101 mIIi numeroll!lC de lipare, in special de seeer i ,i securi, pretutindeni n Dacia.
1) Pentru vasul dela 8jjavezi mai jos. p. 330; n ce prive,le vD.llele din Dihor,
v. III Hnmpcl, Bronzkor III pl. CCXLVI ; depozitul "de bronz \II Hampel
XVI 1896, p. 383. ef. pentru \'flSC ,i pc cele a!lsite la Gl1l3inac: Fi ala, UnlCl'Su
thunge", in IVM8H., J p. 136; I II, p. 8; illr pentru depo)',itde.lltcliere v. pc a:1 deJ.
Tamas n Cojoc:n:t, Al. X-"'{V1l1 11)08, p. 379, pe cel dela Olorhcill n Dihor, AS
XXI V 205 cu 208 (Hoemel), pe cel dda Ptata in Arad, Al t XXII 11)02, p. 271 sqq.
(DOm616r), ori pe cel dela Ctua (Cdkl)'1l) in Albade-Jol, AS. VIII 1888, p. 93
(Ttgl:iIs) ,i 337 aq. (Ku:r.sinnky).
') In lpeciallunt deobseTVll I buuleorizontlle,i deoorarca cu linii de perit. ca
,i . ub\irimea pllcii de aur.
') HampcJ in AS. x..'X11J 1903, p . ., 27 Iq.
') Hampel in XV 1895, p. 198 . qq.
noi, anume la 1150 in loc de c. 1000, ceeace nu ni se pare probabil ,-deose-
trei faze ale bronzului IV dacic '):prjma, corcspunznd celei mai vechi
perioade Villano\'a ,arcuprindedepozitelc dacice dela CU/Ieri/a, in Sibiiu,-
Bundorf, in Solnoc-Dobca,- Kas-
::afrm:ta, in Oihor,- l1ajdu-Biisz6rmellY in Hajdu; a doua fazl1(dup?i noi
greu de desp3r\il de int!iia,deonrece avem exact descoperiri nC',rd-
Italice n depozitelc respective), ar cuprinde depozite\e dela Brrrdu#(Bar-
t16cz) in Odorhciu Kemccse n Szabolcs; fa ... (dup?i Rei-
oeckep:lnl1 prina.8so; noi mult mai trzie, pn:1la c. ioo)arcuprinde
depozitele dela (Mrtoohegy, Cincul-Mare) in Trnava-
Mare mai ales, importantul depozit dela Cherlii, c'lre,de
spre din vremea
scythice, cum il la Ajud, la Gyoflla,elc.(v. mai j os).
Prin urmare, aceea ce e absolut caracteristic pentru primele secole
ale mileniului 1 a. Chr. in Dacia, e cultural1l. cu Italia cu
Vestul illyro-cehic, - adid o evolu\ie analoag1l. cu aceea ee se
fie in Vestul celtic, fie in Nordul germanic, exact in vreme.
Reineckea relevat, tratnd despre nceputurile hallstattului
cu Italia, elementele villanoviene, ncepnd din stratul Benacci 1,
de pe la 1000 a. Chr. incoace, care apar la Sisak (Siscill, Eszek), Dalj
J
cu vase de bronz fabricate in 1talia care p!itrundeau
departe spre Dun1\re dincolo de Dunl\re, dnd loc la n p1\-
maot ars 3). De alt1\. parte L. Marton n s!iu studiu asupra
fibulelor elin fosta Ungarie, a relevat o serie intreagll de puternice le-
Cll h alia n epoca Hallstatt oi). Iar dela Hampel , BrotJ::kor (dupli
Arneth Gooss) 1, pl. LIX vedem n Ardeal , la Arca/ia, n Solnoc-
Dob:'lca, erau n uz carele cu roate de bronz, fi e vor fi fost oferite
zeilor ca da ruri voti ve de cult solar, cum le regbimn Italia, ca
n Gall ia, n Alpii hallstattieni, ca n N6), fi e erau folosite, ca in
li In At. XIX 1899, p. 317 ICJq
1) In XVlI 1897, p. 385 .qq. Cf. pentru acneralill\i O"chdclle III, p. +28
Iqq.,i 11 ::,755 Iqq. , i Jloerncs-Men"hin, 475 Iqq.
::
._:;::-t-
www.cimec.ro
VASIU: "ARVAN. GKTICA
Sud, drept care de '). Decbeleltc crede, n caz, aceste
care, ale diror sunt foarte complicat construite dtn lemn,
au t rebui t fie deasemenca o specialitate

la Gooss, in ASL. XIII . pl. IV 13 ,i 1",
-- ----
'1 v'\n .. - rA PI ERVLl-' IIN P A!.: IA_ I, IIALLST A'I-"UL
prin in .estul Eu.opci 1). apoi, de pa.alcla ofe.itl
mai sus, p. 307, de KOV3CS: COrtleIO) TrguI I10ernes ne
oferi paralela laOtlaea n Aradului 1):
aplicele convcxe de aur aici mpodobite cu figuri linii deco-
rative punctate nu sunt o opedi vcncUl. ci o lucrare central ellropemuI, zice
Hoernes: t;n stil venet degenerat .. , de fapt, eum a ar!l.tat !\1arton, cu in-
teresante elemente locale de buni nrudire cu Mycene 3). Vasele de
dela Oedenburg - tip clasic I-Iallstatt - n Ungaria reglscq.c
paralelele profilului lor in urne analoage d. p. din _Muzeul dela Sj. Gheor-
ghe n Ardeal. Nimic mai firesc, atunci cnd situlele originalc italice
ajunfl:eau in Danemarca sau n Ar-
de:l l. Aceste foarte Strnse dau unor motive ornamentale curn e
spirala concentricl\ o difuziune n metal, fibule cu dubli
ori spirala n mormintele itali ce n cele din
noastre, ('3 o adevlirati'l familie de podoabe specifice
h:lllstattiene sudice (Italia, Istria, Ungaria Romnia, cu prelungiri
in Italia sudici - g1isim, pc vasele de teracoti, de tip
villanovian, n Italia ') tspirala-ochelarit ca motiv e1asic ro-
tU nd in mij locul profuziunii de incizii drepte unghiularc, care il n-
conjurll. ::'\,Iotivul ornamcntal al coortlelor IlIn;; (al/soe lunaloe, muae
ro,,/utae) de pe de vase hallstatticne din V peninsulei balca-
nice e un bun comun italic dacic '). Vasele cu picior, cu buza latJ
pe care le vom trata drept un element al La Tene-ului
getic, celc mai perfecte analogi i de o parte n vasele identice
haJlstattiene din Italb '), de alta in cele din Vest, din cercul pur hall-
stattian 8). Iar glluri le triunghiulare cu care piciorul acestor vase ap:lic
impodobit in Dacia, deopotriva cu coronamcntele stftlpilor de baldachine
scythice dela noi, nll numai se identice ca ornduire
') O. r., II., p. 296.
') Hoerllcs.Mcllyhill, o. c. , p. 550 ,i fig. 2 , i 2 s, p. 549.
') Vezi III Iloi mII; jos, p , 328.
t) ef. Ol!c.hclette 11 2, p. 8-45 ti nota 3, cu bibliogrllfia.
') V. d. p. urnele di n MUlleul dela Villa Giulia n Roma, n cea mai mare parte
din mprejurimile
') cr. pentru Uanat, Mlllekcr, Dlinl. Rlgillgi. III p. 127 Slindoregyhba; p. 131
Soc;olo\-'lll; p. 166 ,i ' 7' Vllltinll; p. 185 Ver,el; p. 154 Temea-Viralja. Pentru clmpill
muntcllnA, d. le Ipusemailusincap. IV. p. 198. Se glsesc ,i n Ardell.
' ) Frumoase exemple iarA, la ViUa Giulia.
Cf. ,i fig. dela p. 475.
www.cimec.ro
VASILE PA.RVAS. GETICA
in Italia, dar anume desemne speciale, ca acela cu baza triunghiului
ea frnt11 n unghiu spre vrful triunghiului, se
intocmai, d. p., la vasul suport dela Vule; (sec. Vl11 a. Chr.) 1)
la sc)' thici dela G)oOlIg)Os '). Pietrele ornamentate. cu
dela Ntsflclium in lst ria, din a doua perioadll a hallstauulUi '), au
corespondentul tOL de caracter sacru in masa vot i\'!I.. dela. S'gllifoora
probabil, din epod, n orice caz nu mult mal tri:le. Zlibalele de
cai bolognese din perioada Benacci j (c. a. 1000) sunt la .fel cu Con
temporanc din bronzul nostru IV. l a.r cutare statuetli.
Il itll la Mria-Csald n comitatul NYl tra din V Slovaciei este Identlcll.,
fie ca technicli fie ca formll., cu cele italiene de gen, deci, z.('e
Hocrnes, e fabricat italian ro). Dealtrel, ca acele de femei
goale din N germanic. care incep a se g!isi de pn.n a. 700 a. Chr.
ncoace 1), ori ca statuctele de femei tot dealcl, care cu
minile un vas inaintea lor, ca figura centralli Oi paterel de aur dela
troasa '), ori cutare vas de bronz dela l-I aJl statt , originar fapt '),
ori carul de bronz dela Strettweg in St iria, f.O bucat!!. de Import Itallc, bir
gat11 in figuri. 8), ori carul cazan dela. n Seeland
(Danemarca), dup!!. B1inkenberg fabricat etrusc ajuns In .N pe la 800 a.
Chr. pe drumul comercial din Italia intr'acolo
10
).
el in eli, d. p., situla dela Kuffarn In Austna de Jos
situ la Arnoaldi dela Bologna merg impreunA, dupA cum. carafa de
tcracot!!. dela Matzhausen n l)al3tinatul de Sus nu e o lucrare
de vreun vas rhodian ori corinthian similar, ci e dupli o
italidi av!Utd o frizll. eu animale, ca dealtfel teaca figurat!!. de
.. ,pl.33.6,lap.17S.
') L. Marl on, in XXVIII 19Q8 1" .p , i 5:1
:; Mrl:ude tljll Trallsi/vtmjn. DueurC91i 1922, p. li9
.) Hoe.rnu-Menghin, p. 460.
.,.
Grttks.l. v.
1) Hocrnu-Menghin, p. 5S0.

XA"VIII907,P.I66.qq . eurtproduccreaobicclclo
r
.
VI. VARsTA FIERl' LUI I N DACIA. ' .
dela Hallstatt, ori mai ales ca nenumliratele fibule Certosa din intreagn Eu-
rap!!. Ccntral:'l SudesticA. fabricatele etrusccde hllcchero se regAsesc
imitate in Alpilor, chiar dincoace de sec. IV. Iar n prima perioadll
La Tene vedem cum vechilebronzuri italice din sec. VIII- VIla. Chr.
sunt imitate, ca o marfli pentru indigenii din N NE Italiei 1).
marele centru de culturii indigen!!. sudesteuropean?\., din
culmea primei ,t:\rste a fierului. e la Adriatica, n zona a
turei HalJstatt. Sculpturl\ in piatrll e numai aici, n semicerc de jur
mprejurul fundului Adriaticei: in Picenum, la Novilara; in Emilia,
In Bologna; n la Este; in Istria, la Nesactium; n Bosnia de
NV, la Ripaa, l1!. ngll Bihac '). Aici sunt acele burguri ale Istriei numite
{oslel/ie,.i, construite dup?\. un sistem de origine sudcstidl., nu me.
galitic, nici n opus quadratum, dar destul de regulat
puternic (vezi mai jos analogiile din Dacia, n epoca La Tcne), cu
ziduri inalte de metri i dupii descoperiri via\a a inceput acolo
din eneolitic, dar armele de bronz ceramica taratll dl
nu numai a continuat in vremea bronzului, dar a avut cea
mai mare inflorire a ei n vArsta fierului;aceasta ne e confirmat
de necropolcJc de aflate cte odatA chiar lng3 castelliern 3).
Astfel, peste ce se stabiliserii treptat in vArsta bronzului
intre V peninsulei balcanice, Pannonia in tregiunea thraca.. din
Carpa\i de pe 4), vrsta fieruluj, de o parte prin marea nOo-
rireculturailla Italiei nordestice, cu splendida ei industrie a bronzului ar

I


' ) Hoc:mc Mcnghin, p. 541, cu litcrlltura dati acolo.
') ef. A. DelIa Sela, I talia antica, p. 61 sq.
' ) cr.in ace881lprivI'Ilillll\.'lenghin,adao.laHocrnn,o.e., p.8::6.'labilirudife-
ten,e: dintrc civll iUilia Vutti'ID fi c.:a ponnonicd,fa\ldecuhunltthrat:ed.dclll Duzllu_
&alc culturale, ci. Dhelclle 1 6:z]

www.cimec.ro
drept.ate observ! Hampel in Broll:rkor III, p. 252. c! moda se in
.Ungaria. (deci n Ardeal pl!.f1ile la Tisa) in sec. IX - VIII a.
Chr. pt ca/ea pacillict! a ior tiU prill tJTtll1/ei aleeTir; a}.
Am scurtA digresiune de ordin general, pentru a pune
in atmosfera larg?'! a vremii influen,a in
Dacia, ntre anii 1000 700 a. Chr.
Dar am examinat aceast1i mai ales in produsele industriale
ale tehnicei bronzului. Un capitol insli mai important c acel al C\'o-
artei 31lrului, care, cum am amintit, crceaz1i, tocmai n
vreme dinainte de sosirea Scylhilor, o facies spccific!1
rim acum aCcast?'! arId (l (ll/rul"i, pentru a examina apoi, ca incheiere,
tehnica modcst1i, a lutului ars.
Se c!1, spre deosebire de bronzul vestic, bronzul scandinav cel
ungara-romn au dat motivului ornarnental al sl>iralei o desvoltare cu totul
excep\ onaIA.

O
A

acest motiv nu a fost

din mOli" pur decorativ
cum fusese inc1i din
neolitic in Sudest, el
;;:

I)Adevtl.Tlltainva:eie. crede Hampel,/.c., P.zS3, a fostCeM a IIi1or. Cu ocuiaei
s'uuascun,ttuaurcle' de bronz ,i tiau inlocuit ... Poate, inVelI ,i
anume tocmai n Alpi. D",rin Est e gre,it sA se ",firme acest lucru. Aici, Reinecke ,i 1\1Iir_
Ion IIU drepIIlt'C,Cel\ii au pAtruns ldr:rill,i pe c",le mai multcullurali decit
rlbboinici: Ilici, adiciinD(lca, SCYlhii,iarnu c.-Ilii,
') Din colectia Df. S. Eggef, din Viena, slrlnal n mare parte pe teritoriul \'cchti
Ungarii-in apeeial din Ardeal-avem o serie de obiecte reproduse ,i de A. SzVu
in AS. XI 1891. p. 3ZI, apartin!l.nd af!l.l11ului bronzului ,iinceputului hllllstattului
( .... Ianoi fig.zn), ba chiar, prin plaea de ci ngitoare, in aur,deaub no.Q,merglnd
::::
p.351 (Ia noi fig. 309),0 artl identicll pe tot teritoriul dintre Nislru (Ga.
1i
lia) ti
Dunilrea mijlocie (l'annonia): v.la noi expunerea ce urmeazl mai jos.
\ ., VARSTA FI ERl,.' I.UI '''1 DACIA. - , IIALLsTAT"rUI.
In mijlocul acestui general care, cum va umpleb. o
mare parte a halistattulUi va fi - pe alte drumuri - roditor n
La Tene, vedem apllrnd, de enormele fibule transilvane de
bronz cu multe spirale, dar cu plllci gravate n genul cel nou, sudvcs-
tic ca d. p . cea n la Suseni (Fels6-Ujralu) mai sus
1 pl. XlJ, fig. 3), un nou lip de
In carccapclele cerculUI maSIv se simplu sau dublu,in spirale.
Brn indoeal11 cel
mai bogat maica-
racterislic tezaur de-
astfel de de
aur,ecel dela Firi-
ghiazi n Ti-
Ara-
dul-Nou, la 12-14

dela Firighiaz
sunt de trei tipuri:
JOcelcu totul simplu
(fig.209),al uneibare
profilate quadrangu-
Iar sub1iindu-se
trept.1t spre capete,
perfect cunoscut att
din bronzul nostru

cel cu dou!!. spirale
la capete (fig: 2 10), pentru epoca fierului n Italia 5) ; in
cel cu la fiecare caplt al (fig. 211), desvoltato
simetric spre exteri or, al rl\spndire O vom urmllrl-o numaidect .
;,
Somogy), de arginl, la DamllY, in Ai. XXVIII
') F"""""" e:lemplare In Muzeul fetrU8Ct dela Villa Giulia, Roma.

www.cimec.ro
VASII.E I'ARV.\!" . atiT/CA
",
l\lirton a observat cu dreptate bri1t!\rile acestea, .Ud spirale . c.u
dou!\ spirale, or i cu patru spi rale, sunt t03te de o mal "eche
n noastre: ele sunt o simpl!\ continuare 3 formelor
evoluate in a patra perioadii ungaro-romn!\ spre un ornamentahsm
adesea exagerat. Dar liniile p"1lctate, ori, cum vom vedea dela celelalte
contemporane. de farmii, per/ate, sunt o
rali,,!\ resp. etrllsc!\. (v. mai sus cu vase obiecte
veneto-illyre). Cred cladi c!\ datarea lui Martoll: dar cunoscnd
h311stattul, ceva inainte sec. VIII 3. Chr . - dcci rotund sec. IX
a. Chr.-poate fi primit1\ f!\rl1 modifidiri 1). .


VI VAH<lTA .,IFIlL' LUI IN DACIA. ,.II,\I.I.S"A"''UI.
lucruri prea caracteristice, in de foaia de aur ornat1\ cu
linii punctate hallstattiene (v. mai jos).
Dimpotriv!\ te;o;aurul vestit dela Saras(iu (Szarvasz6, n
In V de Sighet , pe Tisa), Cli celc 15 spirale turti te, de aur , n diamet ru
de 5-8 cm., e un document pentru contaminarea de sti luri 1) :
cel al spiralei str!ivechi,c\I moda nou!i, a pllcilor subt iri cu
hallstattian1; vedem d. p. pe spirala din fig. 2 J 2 sq. intrebuin-
punctele perlate, exact ca pe vasele tipice de
m3i mult de din vremea hallstatt t) ; e de
notat eli nu lipsesc nici podoabele tip ,0 Firighiaz (v. fi g. 215 209). Te-
Fig. 212. Podolbll. .piralt de
lIur dela Sarosd., fn MBr&muret,
dupA ROmer, in Ilrch. V
1865.1' 39.
Fig.:IJ.
lut deiaSONJsdu iTI Mara
murq,dupi ROmern Arth.
K6::1. V 1865. p. ""O.
zaurul dela este aproape contemporan cu cel dela Firighiaz -
poatc ceva mai nou ca n de cu depozitele
bronz IV = hallstatt I dela Hajd6-BOszormeny ori
Chcr1ii . Nu vom deci daUnd acest tezaur tot prin anii
900-800a. Chr.
Un loc intermediar ntre Hajdu-Boszormeny
de o parte, Carani de alta, depozitul dela Pecica (mai apropiat
de cele trei dinti) tezaurul dela Dt/aca (inrudit cu cel de al patru-
lea), amndouli din Aradului.
') Publi calde FI.R6mcr,dupll comunicarea lui Ion Mih' I)', inArthoeologjaiK4ale-
",b.yek V 1865. p. J7 aqq . Ce. ,i Goo .. , n ASL. XIII p. 491, cu pl. IX fi". 8.
1) Cf. d. p. Ia Do!chelcue 11 2, p. 778. 813, 823, etc.
www.cimec.ro
3,, 8
de bronz dela Pl'cica (cr. fig. 217), str5.ns nrudite ca
motive decorative cu cea dela cu fragmentele dela
ori Suseni, ne servesc ca un document de ntlii pentru a
urmliri contaminarea motivelor spi rale ale bronzului, cu cele recti-
lineare ale hallstattuluil). Totodatl, all\ture:l. de tezaurul del .. Dtlaca
de aceea pomenim aici depozitul dela Pecica, In un loc cu
cate1e de aur ale hallstauului dacic), dela Pecica pot
servi la stabilirea de st ilist ice atAt cu ceramica bronzului
dacic c!tt cu fabri catcle industriale ale Sudului e1enic ").
Fig.2.1 4.Podolblf, delur
dela Sarasdu in Ma ...
mur",. dup!i Rmer n
Arch. Kra/. V 1865,
o
o
Fig. 2.'S. Ccrttl de l ur Fig. :u6.Cc.reel de lur
dell Sarasdu i n l\1ara- dela Sarufdll n . 1\1lra_
murc" dupl 1t6mcr in mure, dupl n,6mcr in
Arch. K (ill l. V 1865, Arcll. V 1865
In adevitr , dup3 cum a ar!tat in analiza amlinun,idl.
discurilor convcxe de aur dela Dt/aca (v. fig. 207) 3), elementele de-
corative de orflturarul getic. executate in
hallstattianlt de linii punctate, se inspirli din motive mai vechi ale bron.
zului dacic (constatate pe ccramica de incizii incrustate cu alb), unde
linii n volute apar ca mot iv principal, iar de parte prin
gruparea n cruce (pe din di scuri) n stea, resp. n
cu chenar (pc al t reilea) a motivelor ornamentale, mprejurul butonului
reliefat familiecufabricatcl e mai vechi myce-
niene de o parte 4), hallstatto-getice (ca la Mikhalkovo) de alta.
' ) eL mai IUS, p. 3'3 fflq. Inal iza obiecldor dela ,i Gu,lcrill.
1) L. in Alt XXIX 1909. p. 409 sq.
1) L. c., p. 405 sqq.
t ) CL obieclele dela Tisz.afilicd in AS. XXV '905. p. 159. 168 ,i 188 cu p. 182
.qq.,i . P'411 ,icp. di scul de aurdcla Odaca,la M'rlon, p.407, fi a3
eu fragm. et:ramc dda Mycmt la Hocrne.-Menghin. o. c . p. 32.9. fig. 12..
\ 1. VARSTA F I"RUI. l'l 1-': DAU". _ , . IIALU:;TArrUI.
aici trebue slt imediat discurile convexe de aur din
tezaurul dcla n Tarm",a 1); unelc, mai mari (fig. 1, pl.
XIIJ) -diam. de6cm. 25-CU
grupele de eate trei butoni mpre-
jurul centra lc,
mai ales cu liniile pedate (tot
c:1tetreintr'un mlinunchiu),aler
gftnd n triskel imprejurul acelu-
mare buton central reproduce
llacesfulti",amdmmtlff/Qr"ament
di" e"eolitiCIIlmunteandelaGumel -
folosit exact
la fel,in pentru impodo-
birea unor di scuriconvexe (capace)

fig. 221); alte discuri convexedela
mai mici(diam. 3 cm. 75)
simple (v. pl. XJJI ,fig.2),n
genul podoabelor dela (v.
mai jos). Ambele discuri
cusute pe haine: cel mare are patru
gliuri, cel mic pe margini .
Paralel cu Firighiaz-Sarasltu
- ca imediat duplt
ghiaz merg aur la
Sifcheillid n Bihor 3), la Ac4r')
') Dou/llaMu:tCulDrukcnthal
biu:v.deser. ininventllr. ub 110. 735,i
736. Pelllru obiecte nil' teZll uru-
lui:br!iI!l.ri,ncle, spirRle,i perle.cl.
73 1-'139. eL Pulll7.ky. in .Magyaror_ Fi g. 2 ' 7. Cinglilori de bronz dela
s:tW Archmologidja 1. DudRpI'i1 , 897. p. Pt,n, dupii L. M'rton. in At.
201 I qq.:tde kor'ltinemzcl.isfgH 1909. p. 409. 1/ 6 m. n.
uabalown,r.c"haulrozninembirjuk. { I).
1) In slpl1t lJrile elevului meu Vladimir Dumiucscu. Vrzi Dacia J ' 9%4,i II 1925.
1) I-Iampel, n AS. XX ' <)00, p_ , 8, cu fiII:. dela p. 172.
') Scidl. in ArC/,iu J. K. Gtuh . quellm XV 323 "1.; cilall prelutindcmi
ca dell (Szi l'gySomlyo), d. p. fi la Hocrnu.Menghin, p. 23. unde
chiarrig\UI l' gre,ill: nu " \'orba de fig. 6,ei de 7. pc care Mcnghinodlclld ela Andd.
www.cimec.ro
(Akos, in cerc. la Hfljdli-S::obos::ld in comitatul
J lajdu t), la Aesdd n Szabolcs 2) la Fohor'; in 1 Ieves ').
Mici dela un loc la altul sunt ine"tabile. deoarece ne
in activitate creatoare. Deaceea vedem puternice locale,
d. p. Ia Szobos::/O, unde in de tip Firighiaz s'a una
_ tot de aur - lip bronz IV, alta, de bronz, care
de transversale hallstattiene are procminen\c (ca la
Ac() - pe care le imprumut1i ca motiv celei mari cu spirale.
Tipul or iginal al acestei cu
il vedem dcs"oltndu-
se tocmai in aceast1l. vrcme n
tul de NV al nereg
n Ung '): ef. fig. 316.
Jar ca s:1 ne de sin.
teza ntre formele mai
vechi ele se
n ultima
dacid,aIV-a,
Fig. 218. de sur dela trundeau din V, e bine ca, inainte
dupl Hampel in AS. XX 1I}OO, p. 172. de a trece mai departe,
R:d.3I4. frumosul v:lsdeaur delaBiia'),in
Trnava Mid (pl. XfV, fig. I z),localitate vest itll pentru descoperirile
protoistoricc de acolo in special prin de aur, contemporanll
cu vasul, asupra ne vom opri mai jos, P338sq.- De un
profi l naiv archaic, cu dou!1 in duble spirale (3 se
face imediat cu de tip 3 Firighiaz). vasu l e impo.
dobit au repouss' cu liniile orizontale de perle, obicinuite in hallstat-
tul vestic cu cinci butoni mai mari pe fund , n emte, incon.
fiecare de un tr iplu cerc concentric, in relief, ca discuri le
') AS. XVIII 1898, p."" brll.\ara cu proeminenle (bron:t) ,i cea simpli (Sut); p.
S3,brlilaratip f"irighisz, de aur; cf. tell1ul ,p. so sq., iar III noi fig :1.19.
1) Hampel flrowzkfJT 1, pl. XLVII . z, J a, 4 s.
1) Hoemes.r-,'Ienghin, p. 3J. CL Boemei in Jahrb. d. k. k. K,n/raleomm., IV
II)06.P74Sqq.,iarlsnoirig.120
) Hampd, flroou:kor II, pl. CLXXVIl ,i CLX,XVIII.
') La Muzeul Drukenthal. descril de M. Csaki n alc u lc SkilUltn ZII tintm Filhrtr.
Sibiiu, l80s, P.1I4.Cf. acwn,iSchrolledn Jllhrb.d. Bur:atnl. MUf . I '9z5, p. II,..
cuuplicarCB IOlsl grqidi suneiorigini nordice.
\' 1. \AIIST\ H F. RULUI IN DACI". 1. IlAI.L.STNf"TUL
con"exe dela V /ci 7'r/l (eL pl. XI) ori ca aplica de aur din
Egger (fig: 222, no. 9), ori ca vasul italie de bronz dela Stettin (fig.
272), etc., Iar pe um1\r o zonll. de ornamente lineare punctate,
in genul eingAtorilor dela Sptf/naca, GU(lerilo. etc., din bronzul
IV. Prevestind prin st ilul att dela Biio -
direct:\ - c4t pe cea dela Bl'I/;ye - coboritoaremaiindep:lrtat.1l ,
dar bunll - dela Biia e astfel un document hotllriror
pentru dararea dela Firighiaz in general pentru crono-
logia artei aurului la
Trec,ftndn 1-l eves laFo-
hOfl,careeinc!ilOuide
partedeinimll Dllciei,ve
dem tip Firi

unor podoabe caracteris-
tice specific hallstauiene:
edrept,maimult c.,\'reme,
dec:1tca artistidi
(v. fig. 220). In
acccace c hot1irtor pentru
Fokoru,e sinteza
alpinllaarteideaici.Deo I
partesp;,.lccacp"t;'c,dc i!:.il:\
alta crud I;n;; punct:ltc _
alpi ne. Dar aceence e cu
totul nou la Fokoru
de cele cunOSCute plln1l.

crul specifi c OII repoII ss'al Hllmpd din AI!. XVII I 1898, p.53.
pH'icilor de aur de
aici: nu mai e simplu ornament de e relief adevl1rat, ca n
de aur argi nt ale artei de mai Urziu contem

le-au gravat cu cuiul (iar nu leau lucrat plastic), trziu n
vremi le istorice. e un relief cu totul naiv : e o imitare de aplice
si nasturi , analogi cu aceia ce erau pe curele n epoca
www.cimec.ro
bronzului IV, ori pe fi r, n vreme, acum reprezenta\i
ca dintr'o bucati ori in cuie pe ornamentale ale vremii.
indoeali'i, din acest punct de vedere tezaurul dela l\ likhalkovo n
Gali\ia
turicu Dalj au
foslde mult relevatc
2
) ,
e cel maic"racteristic:
elementele b"rbare
central europene sunt
amestecate cu cele din
Asia Anterioari., Cau-

cu arta aplicelorde aur
- Ioniaarhaicli,ntr'un
fel de cu totul
ciudati'i,oarecumnafa-

cea
ficultate a
dat1lrii acestui tezaur.
Avem: theriomorphism
ca in Orientul assyro-
babylonean, ca la l\ly-

potrivit vechilor tra-
l; g. 220. Obiecte dcaurdinleznurul dclR Foko"j di\ii ale Europei cen-
in He ...ca, dupliM.HoernC8, in ./I,fift. d.Zcnlrtll- tralei triquctre solare
Komm., IV 1, 1906, p. 74 c1enice 3) coarnele
de ConS\lcrare' ori ale
lunii , dela Ananino"): fig. 223, Oarecum li piteprimitivall1turea pe
1) Lucrarea principalA K. Hadacuk, Zlate Ilwrby Mjtholkowlkill, Cracovia 1904;
ahrel,cf. la noi mai ,W, cap. J,p.6,celllahllliteralUrl. O rcproducere a pieselor prin-
tipale la Hoernes-l\'!enghin, p. 29. c r.la noi pI.XV.
1) Reine:cke:, in Ztsdrr. j. Ethnologil XXXI 1899, Ve:rhandl. p. SIO ' q., dupi
plre:re:a lui Ebert, .grWldle:gendt; pentru Daljcf. l. noi mai . u, ap. I, p. 8.,i p1.XVI.
') er. Dkhe:letle: III, p. 459 sqq .
' ) V. Ia Hoernes-Menghin, pl. dc:la p. 2-4,
absolut plane, iar nu reliefate organic dintr'o n intregime pla.s
ticizarili moti\'e cruci forme hallstatticnc, dar prelungite n sus in
jos cu motivul ornamental al floarei cu singure doull. petale at!l.rn;\nd n
dreapta in stnga, absolut comun in pendantivele din vremea bronzu
lui 1); telmicd hallstauia"d
'
), jiarecauca.::;ce 3). Termin de datare clasic,
nu preistoric- post quem: tri quetrul de formli. t:helleno-scythidb, ori, cum
nu cred 811. avem ndi peScyt hi , n ori cec3z ioniano-asiatidi(l vom reg!si
apoi n Ardealul Oltenia capetedeanimale- Ia l\likhalkovo
paseri - intoarse n triplu 5 mprejurul rozetei-cruc centrale). Dar acea-
sta eli. nu ne putem urca prea mult mai sus de a. 600 cu datarea
tezaurului dela Mikhalkovo. Ori pe baza elemcntelor vechi,
ale stilului geometri c grec it:1 lic, ca a elementelor din Asia-Micl\.
(triquetrul) ar fi inclinat cread!i
acest tezaur C'immcr;oll (fabricat nsli.
undevamaispre Sud : intre Adri ati-
dateazli. n
sec. VIII- VI a. Chr.
4
), iar Rostov-
rseff l unneazli ' ). nu numai
lI adaczek ci apoi Ebert, Pulszky,
Hoernes, l\1:\rton'), cari s'au ocu-
pat de st ilul ori ginea tczaurc10r
dela Mikhalkovo, Fokoru Dalj
aici , n Slavon ia, apar fiarele fantastice cu gura limba atr-
nnd afarA), le-au analogii in afara teritoriului pan-getic, n Ita-
lia, n Grecia, n Caucaz. Nu negli m utilitatea acestor ana-
logii; dar de fapt cle sunt, n parte, simple potriviri stilistice. Deoarece
1) er. Hllll1pel, IJram:kor III pl. ecxxII.
") V.plan," comparntivA dda I-Iocrne:i -Menghin, p. :13.
") Idem, i6il/(lIn, P.4:19,Dc fapl molivul lei!or cu gurII cllscatle:ttri\vec hiulOC80-
potamic;deocolo VII reven\ din 11011 in Europp - [ot prin Turkestan ,i prin e",ucu-
oda11lcunllvAiirile .arm:1I0-hWlice:, CJlraeteridnd cu plll.dle: lui ornamen1ale de ,til
lIoujrn"iUflll rtll Europei din primul E ... l\1ediu.
')Jldlrtllltjt, d. atIt",. o,rh. Irllt. lX, p.]7.
") IrUllillll1 fllld Gruks, p. 40 ,i 226.
1) L. l\Urton, in Alt XXXlII 19'3, p. 337 aq. reia ntreaga chest iune: pc: bfl,Z3
fibulci delll DaU, rezumAnd pllrerile: ante:rioare. er. ,i cele spuse de ci lltupra fibulelor
dc:la Millilkovo,ibid.,p. I-49 Iq.earacte: ristice
cii in AS. XIII 1879, p. 180 Iqq., Arth. K 6'31. XIII ,879. p. ',5, , i RttJUl
AnII. 1879 II p. 221, atribuise te:uurul dcla Fokonl . Cellilor.
www.cimec.ro
toate cele trei tezaure au o bine definitli, deoparte esticl,
de alta carpato-balcanid anume dinspre Rusia Caucaz, resp. Thra_


FiI!. 2:U. Obiecte din coleqia Eggtr, Vienll, in eel! mIIi mare parte
din Ardeal , din epcca Hallstatt ,i La dupi Sdraz A., in
.'It. XI ' 89J. p. 321.
eia (coarnele dela Ananino, fiarel e din Caucaz Thracia) o tehnicl
dar de origine Teritoriul etnic-artistic pe care se
desvoltli acest curent nou, de (orme necunoscute:, ceei gelie : brn-
tiriie dela Oalj Fokoru, de daU. nd cu splendida
tocmai dela Dellye in Tolna (SV Ungariei) SUTIt de getied,
precum vom arll.ta numaidedt. E lui HadaC'Lek eli
tezaurul dela Mikhalkovo tiU e scythic are fibule, obiect neu-
tilizat de Scythi 1), iar spi ralele de pe alt obiect fili grDnele perlelar
de aur dcaici strng legll. tura de a parte cu Dacia, de alta cu Italia t) .
Fig. U3. Ornament de
bronzddaAnanj"o, Rusi. ,
dupA lloerncs,in :Jahrb. d.
Ze"lralKCJmm. IV 1, 1()06,
p.82.
Fig. z2.4. Tii,desccuredc
din Kobanulde Sus, Ouclia(Cau-
caa) dupl Hocrnea. in:Jahrb. d.
Zentral-Komm. I V 1,11)06, p.83,
fig.6 r.
Dar e clar d principalul motiv de pe (stlpuJ cu coarne)
de pe fibulc (fiarele cu gura deschis3) ne silesc s3 admitem un eveni-
ment in provocnd nouile forme: e veni rea
Cimmcri enilor? E cea a Scythilor ? Sau sunt numai raporturi normale
de reciprocc ntre Estul cimmero-scythic Vestul thraco-
getic? c chiar o simplii ntmplare, cele trei tezaure sunt tocmai
din teritorii pe care pe urm!l. Scythii le-au ocupat le-au caracteri zat
prin cultura lor 3) ? Iar dac!!. datarea mai pe care Ebert o fixeazll
pentru cele trei tezaure (cel mai vechiu, dnsul, cel dela Dalj
fiind deb c. 500 a. ehr.) e atunci tot ce e oriental n cele
'):J/lhrullrjle, 1. c .. p. 38.
') Jbid., p. 36 sq. cu fig. I"" i 16.
') V. harul dClCOjkri rilor lC)'t hicc ,i la noi mai 'UlII, c"p. 1, p.:1 sqq.
'):Jaltrellttju XI I Q<l8, p . 270.
www.cimec.ro
VASII. "; 1''\IWAr-, GI:."r,c ...
trei tezaure ar trebui s1i fie element adus de Scythi, care sunt de
veacuri pe aici la data fixat1i de Ebert tczaurelor. Dar fibulcle aratii
tezaurele nu sunt chiar scythicc. Dc alti'\. parte la Dalj a\'em importantul
cimitir de urne descris de K. Darnay 1). Ori acest cimitir e tocmai
din vremea cnd bronzul IV ungaro-romn era adnc de elc-
meUle ballstattiene italice '), deci sec. X- Vlll a. Chr., treptat
era transformat in vrst1i a fierului; frumoasele vase, fibule
IlI.nei din acest cimiti r postulcaUl.
peUlru bogatul tcz:mr glisit tot
acoloocpoc1i mult mai vcchedect
II. c. 500 a. Chr., dnd formele
proprillzisvesticeinvaclcaz1itotul,
prcg1it indnaintarca biruitoare a
Celtis01ului din a dOUll vrsH1 a
fierului.
Care e atunci tuturor
acestor
Cred dl ea trebuie plece dela
de: pe minerul El biei dela D bol: de JOI, forma Ebert in aini'\.nun-
dupl Halnpel, in At.XIII189J.P.J91. \it3 sa analizi'\. stilisticii a tezaurului
dela Dalj3) a lucru,
dar nu l-a exploatat complet. Concluzia sa ci'\. cele trei tczaure: Dalj,
Fokoni, Mikhalkovo Slml deopolrifld fabricale I' "UlIgaria. "), deci in
teritoriu getie, e acceptabilli , dar amestecul Scythilor in expli carea plll.cii
t heriomorfc dela Dalj ') este insuficiem neverosimil. Astfel
de figuri ne sunt cunoscute din Bulgaria centraHl, tot Brli nici o
cu Scythii, de pe un frumos vas datat de Popov n a li -a
a fi erului 6): o g1isitli cu oase calcinate la
1) .11:,' . t I 1'}O3. p. JO urm.
I } eL d.I). antichitl!. l ile: dela Kurd , i Rin )'a-Suntki nUyi n Ungaria dt>SV, publicate
d ... Hurnpcl in A.t. XV 1895,P.97-115, eu imp0rt!lnte rlate aluprarc1alii1orcu halia.
1) Juhrtfht!ftt, XI , 1'}O8, p. sqq.
4) /bid.,p.Z74 sqq
J lbid., 1). 268sq .
) In Muzeu[ui din Sofia pe 1921.50riIl1922,1>. 175; rcprodu! fiin
Catalogul Mu:::t!Illuidin Sofia (bulg.). Sofia 192J, 1).110 ,i III, eu tutui, p. 10<}.
er.,i Skorpil, Mogi/i, Pl ovdv 181}8 , p. 66, fig. 24,pe careo reproducem,i noi,
dqi I\-em impresia el nu eeva deosebit - d ecAl ca Iran_eriere neeuctil - de
documemuldeserisdePopo\'.
VI. VARS,." FI ERULUI IN I)A(.: IA. r. HALI.STA"n UI.
indistr. Cazanlc (V. fig. zz6 sq.): incinerare, iarnuinhumare, ca la
Scythi, deci ca la Dalj , alt popor. De altii parte nu e fArll.
in cultele getice avem cunoscutul balaur - ca steag de 1) _ cu
gura mare de lup ( ?) Cu urechile ridicate n felul fiarelor dela Mikhal-
kovo, Dalj ori iar stindarde le zeilor cavaleri danubieni '),
fie chiar n aspectul lor iranizat de mai trziu, dar autentic thracici
Fig.u6. FigurA dec:orativilde peo
urnil La dela P"lllchioi In
Dulgaria, dupa R.Iopov,inCdldu::a
mll_laUllli din S olia, sorl.l 192J, p.
III (bulg.).
FIg. :::' n. Figuri de p.:
o urnA cu patru toarte. gAii ta 1.
Palac"ioi, in Bulgaria, dupa S :COr.
pil, Filipopol 1898. p. 66
(bull/.).
ca origine, reprezintA tot balauri ca acei dacici. Crcdem darA eli.
aceste reprezent..ri theoriomorfe sunt prescythice, vechi thracice, fn
Itgdtur([ cu repre:::ellldrik a"a[Qoge cimmeriene din Cauca:: # II general
cu prototipurik arlislice mai vechi din Asia-Anterioar([3).
Revenind dar1i la dela Fokoru Dalj avem de observat
cii la acest paragraf aproape toate lui Ebert 4) sunt de
1) lteprodUUuu"un chi p abaolutcaracteri.tic pe eolumna lui Troo.n:,u; la noi
mai jos fig. 359, [a palj:. 518 , i pl. XVII. rig. 2.
t) Tratal IntAiu de Hampel in At. XXIII II)OJ. p. JOS Iqq., XXV 11)05. p. I _qq.
,i p. 06 sqq. , XXXI 1911, p. 40<} aqq. ,i XXXII 1912, p. 330 sqq., iu acum in urmA,
explicAri nou!lIupra _ensu lui lor religios, de Hoato\'udr, 1. c. de noi mai lUI,
p. 15; cf.,i pI.XVII, rig. 1 cu 2.
1) eL pentru originile assyro-babylonene ale motivului aeeltui., monumcmele
dt!;J Scharer ,i Andrue, Kunlt dt!1 altt!n Odtnll, Berlin 1925, p. 503, p. 536,
_,i nu mai pu\in ,i arta heUito-aramaecA, i bid., p. sss, - iar pc.ntru brAfl-
rile, i ine:lelespiralecu tcapete dete-rpi.a,ldecaraeteriIlee in artadacied,ricin
SUIa
in E[ l m. Eneoliticul moldoucrainian cunoqte ,i el moti\'ulfiarei tC3uc.azicc
6) Jahrtlhtft. X I 1C}08, p. 270 _(j. , eu nota 46 dela p. Iq.
www.cimec.ro
33'
VASII. E 1' ''1{VAN,GET/CA
. Ate numaidou5 spirale r5sucite in sens
modiiicalo Datarea c(ev 11) este deoarece aceste
contrar n bronzul 1l"31 vechlU. . Foarte folositoare nsli e statistica
sunt punctate li" data din care rezult1i eli avem
'rbpAndire a lor prin
p1\n1i in Danemarca Suedia J).
VI. VRSTA FI ERULUI IN DACIA._ .
Reinecke lIocrnes au datat att Fokoru. dot l\likhalkovo in sec.
IX a. Chr. 1). Vom vedea numaidect, pe drept sau nu .
dela Dalj (pl. XVI fig. 3) reprezi un tip dacic mai t4r-
ziu ca lip Firighiaz-Fokoru 'lI etc. ]ntre ea acestea din urm3
stau de aur masi v: dela Pipea'), n (fig. 228),
din Ktirds:: (fig. 230)'), dela Biia tot n (fig.
229). alta din Ardeal (loc necunoscut) ') dela Bellye'1) n comil. Tolna
Fig. 230. Origincardclcan4:
coleclia K'rw Giza. Dupi
Hllmpcl, AS. XIV 1880, p.
215 &q ,i pl. x..XXV
Fig. 23 1. intre mOli\'ele dece-
ra!\'ealebrilirilorardclenedeaurdela:3.
8 iia, 4. Pipea, 5. ColeqiaK'rbz; Ham_
pel in AS. XIV 1880pl. x:x::x.V,ip.2.!iIQ.
(fig. z3
Z
; ef. pl. XVI fig. 6). Toate aceste sunt o derivare simpli
4
ficare a tipul ui 3 dela Firighiaz (cu patru spirale). Din ce n ce mai mult ele
ideea, existent3 din bronzul I V, a scobirii interioare a massei
1) Vezi literli lUrn In Eber!, 1. C., p. 273.
1) Pentru descoperi rea IC7.aurului dela Po/um, v. amlnunte in AS. XII 1878, p.
18!i sq. , raport de Ctelneki.
1) ef. HampeJ in XIV 1880, p. 215 , i pl. XXXIV; ef . Eberl, n
XI '908, p. 271 , fig. 122.
4) Hampcl, ,. C., ,i pl . XXXV.
1) HampcJ, I .c., P.214 Iqq.,i pl.x..x..-XII I : aurllrdelean!
'J TOI de aur mllUiv, rudA buni cu cca dela Bii(l: Hampel, 1. C., p. 21S.
1) Hampel , 1. c., p. 216; ef. f i Eberl in XI '908, p. 2jO fig. 121. V.
in general penlru Ilccale bnlliri li."a dela Eberl, l.c., p . 274
I
q.,n.4
6
.
www.cimec.ro
V,\SIU: l'IW ... N, GET/CA
de metal, la reducerea, n cazul dela Ikllye, In o placl
imitnd numai superficial li niile masive mai vechi. Toate aceste brll.13ri
decorarea C\l linii puncte. eventual butoni caracteristic
hallstatt ian!i. Br!il!irilc dela Biia Bellye sunt cele mai reprezentative
in noua
dela Dalj e un fel de mooest!i s1i.rad (doar o nervuri
dte un buton la cele dou1\. capete n semilunA) a tipului
Biia-Bellye: prin simplicitatea ornament!irii ei, doar cu linii punctate,
ea se dateazA ca mai veche dect cea dela Bellye. Dar ea e mai
nou11 dec!\t toate cele din Ardeal, care au p1i.strat cercul de tip vechiu
Firighiaz, imitnd incli masivitatea din bronzul 111 IV, sau chiar
in parte plistr:lnd-o.
Fig. 232. (com. Tolna). DupA J-h.mpcl, in AS. XIV. 1880,
p. 2IS,q,irig.45
Este clar nsA eli dela Bell ye n marea ci
mereu hallstattului: ea reprezint!i ncA foarte credincios
a bronzului dacic nu o putem cred dat. sub nici un
cuvnt mai trziu de anii $00, cnd ncepe noul curent vestic. Prin ur-
mare brlilara dela Dalj e cu at!l.t mai veche. 1n general trebuie deci
8;1. conchidem cli toate tipurile dintre Firighiaz Bellye sunt n plin
adevlirat hallstau. Dar aceasta nseamn1\.: .pre-scythiet; cil.ci, dup1\. cum
am v!izut n cap. 1, Scythii aduc cu ei o noul1
ori oriental-decorativli, priTi iTirpiratiI de animalelor fa-
miliare lor , care invadead intreaga artistic!i, inlocuind cu
motive animale motivele geometrice anterioare, - mai fac neli un
VI , VA\tST ... FI Y.ltt.lLUI I N O ... CI.... 1. HALISI'A'!"I'UL
luc.ru: ei desc.hid prin calea spre noi anei elenice pure care,
putuse ajunge la noi dect sau
tezaurul dela Mikhalkovo ne prin anume detalii dece-
rahve, de care a.m vorbit mai sus, 511 ne coborm cu datarea lui a,n!i
aproape secolului al V11-lea, tezaurele dela Fokoru i POal'
ne ba chiar ne la o datare mai adndl. n timp.
ci Cifrele 800-- 600 a. Chr. suficient pr in care a trecut
de aur getlce, dela bronzul pur spre hallstattul ct

p. 330) e, din :lite un exem lu in
excentric getice dela Fokoru, lalj
lernic p11trunse de spiritul
hallstattian, f1l.rl1 a se
libera total de bron-
zului getic.
Judecata a inv1l.-
de vari-

tezaurelor-e di cele trei
[czaure excentrice
lumii noastre. Am demon-
strat mai sus, cA aceastll
judecatii. se confirml1 chiar F18.233 FoaIe de au hallllattlanA dintr'un

telor de desvoltare ale diferitelor motive
l)rin lltre rec. j x. i i Vll Q, CI;r., nainte de venirea n
a Scythllor in la Dun11re, Ge/ii deswl/flu aici o lIrt iI proprie

www.cimec.ro
a aflrului, ale produse. umple.au 101 Cenlrll l fi Nord"J Europei, con-
cllriind CII aria etruscaa brot/;;uJlli fi argintului.
Dar arta hallstattului dacic mai prezint1l. ind altc aspectc, pe care
suntem datori a le nota aici, chiar daduu intotdeauna tr1l.s3-
turi exclusiv carpato-danubicne. .'
Ca la Dt/aca n Aradului (v. mai sus p. 32,8), ca Ca-
ram' n (mai sus, p. 32.6), tot n de l11ngl Beba-
Veche in Toronta! au fost gi'lsite foi de aur de formli ehptlcrt, deco.rate
cu un chenar simplu ori duplu de linii punctate. eventual cu lnunghlUrI
butoni chip la capetele axei (v, 233 234>.') E,
aceasta forma cea mai simplli naivii a artei hallstattlene, adnc IOflu-
de localli, dar nu de arta scythicll. 1) . In adcvlir.
din bronzul mai vechiu pllici de acestea de aur decorate cu
n relief, fie d. p. dela Ny"egy-
lui::a n e drept eli aceste piiici sunt In IIltr.eg,lme . punc-
tatet intocmai cum erau anume fabricateccr:uniee mai veclu contempo-
dar pl!!;ciledcla Lat/ge Wand sunt ca la Deba Veche(cf. p. 434.
1
).
\'1 \ 'AnSTA FIERUI. UI I N DACI,\ __ ,. HII LLSTA' rl' UL
>J"u pUlem decide dac!!; au cunoscut inceputurile hallstattului obiectele
de aur gltsite la Alba-Iulia: de toehiuri de preistorica
(Hampel) de aur, tipic transilvane 1) un mic con de tabU! de aur, evi-
tipologie bronzului III , iar nu IV').
La fel dubioas1l. datarea podoabclor de
aur descoperite la Borla
cercei.incle,oricevorfifost,- inoricecaztotcer-
curi dcschise 1), - ca a celor glisitc la
(Zal1\u, S11Iagiu)4) : cum am v11zut prin pilda teza-
urului dela Firighiaz, conscrvatismul artei bronzu-
lui dacic e de puternic, inctchiar obiecte bine
determinabile prin mediul n care s'au glisit, ca hall-
stattiene, examinate exclusiv stiHstic sunt de atri-
buit vremii bronzului pur.
Dimpotrivll tezauru l de aur dela GYOIIIO (in Oi -
este pur haJlstattian (v. fig, 2.36). C,
obiectele dela Firighiaz cele dela Beba- Veche, tot
acelea dela Gyoma au fost atribuite Irallienjwr garo-romln",dupd
dela noi (Scythi Agathyrsi) 5). Dar dupli cum Hampel,
obscrvll editorul tezauru lui dela Gyoma 1), L. III , p. 138.
I\H.rton, avem aici dela nceput o de
obicinuite1e morminte scythice din Dacia, toate modeste sArace_,
1) Sunt anume \'ealilde .Hlngupiralen., gi, ilc la Troia ,i Mykene intocmai
ca in Dada (ee. J-Iampcl. I pl. XLVII 7 ,i GOOt8, n ASL. XlII, pl. VIII.
fig.5. 6, 7;.ltedtcY1I spiral e.pendanlive incoleclia Dr. G.Severeanu. Bucure,ti),
fi pe bau drona Huberl $chmidt (Zriucltr.!. Et/mol. 11)04. p. 615; eL ,i C. Sc.huch.
hardt, AllatJ'opn. p. :110 Iq.) a dUI"t d. demonSlrezc originea transilvllnii I culturii
respeclive suduliee, inci dt/fi r"ctplltuJ'i/,. bronzului. er. fig. 235.
') Hampcl, in XXIV 1904, p. 434. cu fig. dela p. 404. Inlerprelorea datll de
ti.acutor sprale, ca riind Qch iuri de se bazclUl pe ocfectivll. ducopcrire a lor
Irga1c unele in altele.
') Scidl, in A,chv J. Outtrr. Guch.-q. XV, p. 316 I q.; cf. ,i te"Ulurul de cercuri
(inele de aur) tOI din Maramurc, (loc nedeterminat). de eare vorbe,lc Hampel in A e,
,880,P,29 Itlq.,ifig.P30,
1) Hampcl. In A_It. XXI IQOI, p. 250
) Milleker, Dtlm, Rlgjligl. III p. 58 sq. rezumind p1rcri le lIIupra Firighil-
wlui zice el Ocruui ,i L. M'rton consideri leDurul CI agathyr,lc. De fapt c vorba
de altceva decAt dc Agalhynii lui Herodol. Vom rC\'enl mai jos. cilnd vom tratl chel-
tiunea Scythilordin Dacia.
') In XXV 1905, p. 2H Iqq.
www.cimec.ro
VASILE ,A.H' AN,GHTICA
,,6
ndt pentru demonstrarea scythismului obiectelor de aur dela Gyo-

cu Rusia, unde arta greacA. flgurattvl1 mfluen,ase adnc
gustul scythic, a ne refuza total ase.mlinliri le, ne ind! mai
mult impresia de sti l 4I barbart, hallstattlllO, pe care dc!a prima vedere
o avem de obiectele dela Gyoma, Singura linie decorativli dela
Gyomaezigz:tgul: dar
acesta nu eunelement
scylhic, ci vechiu cen-
tral european. N1stu-
reii aur,pe
cari M:l.rtonii cxplicl\ 1)
drept aplice ornar.lcn-
tale de prins pc haine,
sunt de o bine
in epoca de
bronz tungaro-rom!l.nlb

cuprimul hallstattves-
tic, dadi. se
n E, sunt nd mai nu-
n V, Tot
Fig. 2]6. TU:lurul de aur ddn Gyoma: dupl L. inelul de groas1
M'rton n A.t. xxv 1905. p. 2]6. [Penlru no. 3. de aur . rl1suciti\ in tir-
ef. fig. 259, no. 29] .
analogii-dup1
Marton _ n tezaurul dela Pcrecei l!\ngi1 Si lvaniei, dect
n Rusia deci eli printre celelalte obiecte (intre altele
cteva fragmente di ntr'o de metal) am avea - cum crede
M arton _ eventual aplice decorati ve dela un sceptru de regi n1\. (scy.
t hid) cli mormntul (camerll. din broe),
ntru nimic specific scythic, deoarece se nainte de ci
in epoca ar fi in mai mare cu
scythidi. '), limpede eli localli e
1) IbiJ . p.
1) ef. ,i Hampel, n AS. x"''{JV p . 35
prccumplinitoare eli tipul de documentat de te::n/lrul dt/li
C)'onla central-european, iar nu oriental.
Tot hallstattianli se araU a fi de aur dela l'vlojna (Trnava-
i\lare, 1), dar cu acceace ar fi fost
ei la forma dcschisli impodobit n chip de capete de animale afron-
tate; stilizarea e de fundamental1\. ndt motivul zoomorf aproape
a (Iisplirul sub geometrismul liniilor (v. fig .237).
nu rlimftne izolatll. nu n aur, ci numai n bronz, avem dela
Nogy-Cdj in 'forontal un colao dou1
br!i1liri (toate deschise) cu capete de pli-
seri (ori eolan, opuse
la brlitliri (v. fig. 238)'). Geometrismu l
la cel dint1\iu,ornarea cu
puncte la cele din suggerea71\.
de prim hallstatt pentru
obiecte 1).

e
' .. :, ..''
: c ";'. _ : i:
. .
. .
"'" .-. . . ..
In ceramicei din primele
secole ale mileniului 1 a. Chr., trebuie
sli dela nceput fenomen
pc care l-am constatot in industria Fig. :::]7 Brllarii de aur dda Mo-
metalelor, adicli leghtura jna dupi Ha,npd in AI1. XX
cu formele mai vechi ale bronzului. 1900. p. '92. Rt d. 1/2.
Accst conservatismse manifest.'l n spe-
cial prin continuorea acclci tehnieea1'llci::iilorprofunde,cun oscutl1 inc1l din
bronzul JI1 nu numai la noi, ci n Apus t), prin care lutul moale
e tr:ltat ca un materinl plastic solid , n speciol n maniera lemnului
1) AS. XX '900, fig. deln p. ' 92.
') Mi1!eker in Alt. XIX .899. p. 4,6, eu fig. dela 4' .
fi 'Je
p .. 22 aqq., cu priltjul delCOpc:ririi unor podonbe de aur n Sudul Ungariri. Despre
mmele de aur nrdelene upluatale mIIi mult n epoca bronzului de ellt in 11 fierului le
pol avea ()lIfeCiti infonnlliii la GOC!P, Shiuet!. in ASL. XIV 56. O lisl' a luau-

monslre:zeclnu de bogAliain (iIlT. ei deaceea n ,hihli"tboT(pegrteef1elotultron.)
fOII vorba III Agathyr,i cii Htrodot a f'lieut o confuzieI
') er. II" p. 378 Iqq.
www.cimec.ro
,.6
.,8
impodobi t cu geometrice, azi in arta
tuturor popoarclor primitive, de jur imprejurul Motivele
ornamentale, tratate fie in linii, fie in benzi late, sunl - la noi - exclu-
siv geometrice anume, spirala joacli nd un rol foarte important,
8
Qe
0-
Fig. 238. Colan <n ti brilliri Nflgy_GdjlnTorontal,cu
motvul capetdorde poseri, dupl D.l\'lillekcr, in Al.XIX 18q9. P'P4
mai ales rectilineare. Ceeace e foarte regretabil, e lipsa total1i. de
asupra ceramicei acesteia foarte frecvente foarte decorative
din toate Daciei. Doar un vas putem reproduce aici - pictat
dup1i. maniera Apa/tit/a in Cojocna (v. fig. 239):
e o form1i. a bronzului IV decoratii hallstattian.
cum am mai sus, ind de pe la a. 1000 ncep
n Dacia formele italo-illyre, n metal, dnd imediat imboldul
pentru imitarea lor n lut ars. zisele urne villanoviene sunt general
VI VAR5TA Plt:IU,.' LUI IN DACIA. _, II ALLSTATIUL
r:1spndite n Dacia. In epoca SCythiclit ele sunt oarecum forma clasicll.
a urnelor de incinerare. Dar formele bronzului nu dispar. chiar ur-
nele ,villanovienet sunt mereu mpodobite cu de
,daciclb.
Reinecke a observat elI. epoca de nnorire a cimitirelor cu linii! n Un-
garia Ardeal e bronzul l VI). nici el nu a aprofundat chestiunea
nu a dat o clasificare a tipurilor ceramice din bronzul IV, deosebind
de elemen-
tele imigratedin SV. O bunlt
seriedeprofi le . villanoviene.
locale ne di\ doarll. Kovacs
in studiul sll. u despre
nea preistoricll. dela TArgul-

Dealtfel ches-
riuneaceramiceihallstattiene
in Dacia a fost mereu amc-
stecarli Cu aceea a cerami-
cei t5cythicet (de fapt inc-

cui formele ultime al e bron-
zului IV la bronz, iar nu la
hallstau, ceeace, dupll de-
noastre de mai
Fig. 239. VllS delut dela APflhidu in Co-
jocna. dupl M.X.X.VUII)07.P.181.
SUS , eo neexactitate. O chestiunecontroversat!i e aceea a vaselor
pastll (Boian, Nazru), de<:orate cu frumoase motive geome.
mce, rectdmeare, dar rotunde, minunat reliefate care repre-
zi nt1i. ceramica un spirit total deosebit de formele
ale cu spiralele lor li neare, superficiale, ca n Banat,
on cu benzi le splrale sculptate ca in lemn cu organice,
de pe valea de sus a
Dar ceramica hallstattianA a Daciei e o chestiune archeologic-stilisticl1
prea n ea spre a putea fi complet ntr'o
1) Al. XIX 1899. p. 3J3.

fi.'! i;i xx 11)00. fig. del. p. 208 ti dt/II p. 213; reproduiC ti de noi in
www.cimec.ro
,.,
lucrare de sintezl\istorictf, precum e ct a de Deaceea d!l.nd aici o serie
de forme ceramice .hallstattiene., de o parle de caracter local, de alta
vestic, din diferite muzee din Rom:1nia, e.'<prim cA vreunul
din mei va ataca n
Fig. 240. Profilede \':lSlC: guite
la Tg . (tep. sC)
Ihidit ).dup3 Kov'cs , n DoI
go:ultok VI 11)15. p. 260.
1/ 9 m. n.
din punct de vedere istoric, a Sey-
thilor II Dt/eia.
Adev1irata v!l. rstl\ a ri erului ncepnd in
Dacia deabia de pc 13 3. 700 a. Chr., s'a
creat o intrcagii n protoistoria
contcmponm1i, de 3 se numi hallstattul
getic tepoca scythi cl\ a fierului., de
a caractcriz dreptorientalli Da-
cici intre sec. VII IVa. Chr.
I
). Ori,dup3
cum am v1l.zut n amlinunte Illai sus, la
venirea Scythi lor n Dacia, exista aici o
pulerllic4 IocaM, care luase din
plin drumul sprt formele fier rtlui occiderttal.
Este deci de 111.murit acum, ntrudl.t Scythii
au adus ceva hotl'i.rtor n cultura Daciei
astfel au modificat n vreun fel
cu!turi1, eventual ntruct s'au lbatdimpo.
triv1\. ei inf1uen\a\i de d!lnsa, adoptnd fie
elemente locale, fie elemente vestice, italice
orialpine.
Credem c1\ cea mai buni\ pentru
a clementelescythice dint re sec. Vll I V de cele gcl ee, e
analiza descoperirilor scythice f!!.cute p!l. n!!. aCUl.n in
minat de noi mai sus n cap. V drept compact get lc, d: 1 dm a
doua jurntate a mi leniului II a. Chr.
Incepem cu Trgul MUTtlllirti :1.) . Pe bazll mai veche locul1\. (sec. X- IX),
stand sub villallovianl1- tip Denacci Il , mai dc ca 1,

locul cheia ,se .glsillu (v. la noi mIIi jos).
1) 1. Ko\"cs, in Dolgo::atokTrovollx, Cluj VI 1915, p. 226 .qq.
;6,
dar cu prelungiri n sec. VI li cei urmlltori, prin tipul Arnoaldi 1)
(vase de metal importate p:l.nll. Ia noi servind de model olari lor locali,
pentru irnitarea lor n p1i.mnl ars, dar cu mot ive ornamentale vechi
indigene) - vedem suprapun!l.ndu-se Scythi i. Ca de obiceiu, avem dela
ei nu urme de ci morminte. Inventarul celor dela Tftrgul-
e, ca de obiceiu, extrem de sll.rac constl din doull.,
cel mult trei, tipuri devnse
deplm!lnt : 10 tip .:Vi!-
Innovat ; 2 de tip
vethill local, cu o singurJ1
ridicAndu-se peste
nivclu l bllzci ; eventuaI 30cra-
de tip vechiu
local, mergllnd n nco-
litic; cteva tip ba-
de tipul
cu capcteleconice,
in o fibulA 1), caracte-
ristid pentru prima pe-
rioad1\ hallstaUian!latAt la N
cAt la S Dun!irii (dar nu
pentru ScythiJ)a). Nici o
spad1\ doar un singur vrf
de sl1geatli tScythidb; ni ci O
podoabli masculinllsau femi-
ninll.de tip ori ental afar1\ -
eventual - de ''). 1"0-
tul in leglitur!l.s:m cu lreculul
local sau cu vestice. Fig. Obiecte din monninte dela Tg .
Singuru l elernent scythict ar duplil<oda, inDoi-
fi doar ritul mmormnt Ari i : gozotok, VI J9
1
5 p.
26
3. 3/ 8 m. 11.
1) Ce. Dt!chclcttc 1[ 2, p. 538, cu Kov4cs/. c . fig. 28 ,i 29.
1) KoYllcs, 1. C., p. 263, fig. 30.
') Pentru \'IIrililiiie allm lip n regiunil e danubiene, eL Ko"'a, p. 315, iar in
regiunilebalC1lnice, J>opov, Godilm'k M narod,.. pe 1921, Sofia 19U, p. 159
cr. Hoernea-Menghin, p. 24.
') GiJi rea unor ori colane de tperlet analoage cu ee.le dela T.-
MureJului in alte morminte taeythioet di n tUnsariu nu ar CONlil\u un argument
www.cimec.ro
".
scheletele ntinse cu n sus i dar acest rit nu e exclusiv scythic. Deci
necropol3 dela e de incAt, dim_
ea ne poate servi ca document important spre a respinge
pe viitor caracterizarea de t'epoelb tCultudb tScythidt a fi erului pentru
prima a acestei vrste protoistorice n noastr1\.
lui Reinecke, pc care se sprijin1\; Kov:\cs pentru a (p. 313)
eli. .vechiul aspect cultural etnic al acestei Viri s'a schimbat n
mi1sur1i nc:t a luat un caracter scythict vor trebui fundamental revi-
zuite, precum se va ar1ita numaidedt in cele ce urme3z1\.
Fig. 2.12. Obiecte de mct.,1 din morm.
Pi,thi, Roska, in Dolgo:atok, IV t91 3, p.
235. 113.
Un alt complex de mor-
\. T1linte.scythiceteceldela
Pilchiin I-Iuni edoara, pub-
licat de Ros ka 1). Iatii in-
ventarul: obicinuiteleurne
bitroncconice, cari nu mai
amintesc dect foarte de
departe tipul villanovian
de populare.au deve_
nit la noi), cu binecunos-

strliveche localll.,-
cutoarta

neoli-
tic, cu proeminente, ca
la In plus, cteva cu capetele conice, fragmente
de fibule obicinuite obiecte de podoabi'i n bronz os (colane),
flir1\ nimic special ca tip etnografic'), afnra doar de amintite, daci
vrem s1\ acoperim aceastli t'orientali'i., cu orice cu un nume de
popor. Nici un obiect pregnant scythic: nici ml1car vreun vrf de sti-
ca la Roska zice: $Cu aceste trei mor-
minte statistica descoperirilor 8cythice din Transilvania s'a
sungentpentru 8t".yt hismul aeestor cum Kodca, p. 314 Iq . ci doarl,
im'en, o dowdl de uimilarc-8 Scyt hilor cu indigeni i nOflri.
1) I\'t. ROIka, in DoIgoZQ10k-Travaux. Cluj, IV ' 0'3. p. 233 Iqq.
2) Astfel d. p. spirale de brom: tervind ea tml rgelu de coliere. gi.tt
la Pi,ehi (Roska. l .e. p.230), Ja noi fig. 243. i,i au prototipurile lor in vArsta bron.
zului (v. Ia Hampcl , Bron:kor III , rl. CLXXXVII I).
,"
fI'utem prin urmare nregistra un nou cimitir scythict, ete.
I
). Rli,mane
deei doar ritul immorm1ntlri i spre a demonstra eventualul sey-
thism al necropolei.
Dimpotrivli Aiudul, cu vecine, e perfect limpede n ce
c2racterul cimitirelor descoperite aici, nct aceastA parte
a apare in chip hollrt ca tl1l imparta"t cetllru scy,hic
n mijlocul unei mai vechi cclturi hallstattienc.
Fig. 243. Obiecte din mormintele 2 ,i 3 dela Pi,thi, dupA Roska. in Dol-
gO:Mok , IV 19t3, p. 239. ind ' / 2.
La Aiud s'au gllsit patru morminte cu obiecte din epoca hallstatt 1): fig.
244 sqq. In vreme ce nd piesele ornamentale de bronz g!l.site pe t' Dealul
3): patru cruci un cerc prelucrat ca o sunt
podoabe de caracter general, central esteuropean, -spedele de fier,
vrfurile de de bronz securea de fier, g!\site Cll frag-
mente de vasc ordinare de tipul cunoscut alte mici obiecte, printre
cari un fragment de silrmli de aur, sunt obiecte de caracter tipic
1) L. C. , p. 238 , i 2.17. de earaeter general istoric ale aut orului a,u-
prac:uhurii (dacel) IJavenirea Scythilor,i uupralrglturilorcu SV,conten'llte
chiu dupA Scythilor, totu, apoi categoricul accllor
") K. Hertpd. in AA. XVII 1897, p. 65 Iq. , i p. 325 aqq. , i M. Roskll, in Dolgo-
:at:)k;;t7.u: p. 18 aqq.
www.cimec.ro
--'-"
scvt hic. Ritul immormntlrii e cel bine cunoscut al inhumlirii.
cifJili:!olie; scylhice peste ua e clar doad,td
# mai sus pe la Mirisl4u, un alt mormnt scythic ne-a
dat un pumnal scythic, cu podoaba c1asid\ n formll. de inimli, pl\strat
chiar cu o parte din teaca lui (vrful) tot de fier 1):
) 1neli ceva mai sus, dar pc malul stng al l\l , avem la U,oara-
de-Sus alte resturi scythice, ind\ inedite '). iar mai la vale pc
mal, la o inlreagli serie de mor minte din v!l:sta hallstatt,
pllstrate la liceul Bcthlcn
din Aiud3) ind\nepub-
licatc, afarli doar1i de
fragmcnte,din eroare puse
imprcun/i cu resturi din
epoca migraliuni lor Olc-
dicvalc').l\1ormintclescy-
thice dela ne pra-
n afaril. de cunos-
cutele cu toartainal-
tli, o mul\imc de vrfuri
de slige\i, osecurede fier,
un vrf de lance doul!.
spede scurte de tipul amin-
tit Olai sus, perfect p3s-
.
XVII '897. p. 6S zut;1cu Ali!-
turea cle cadavru-
lui ntins cu n sus, avem n douli morminte dela
cinchitli (l-lockerstellung), datatli prin ceramic1\ cu
cealaltli-. _ Ind\ mai jos pc chiar n AludulUl, avem la C,um-
bntd pomenite deasemenea resturi scythice 6).
:: "po>< 1. Mu>ew
Herepey, n AS. XV 189S. p: 4-27. fig. 1, 3. ef. Ro,ka, l. C., nota.
i) ROIIka, 1. c.
VI V,\RSTA f'IERULUI IN D.\CIA. _ , . II\LLSTA1'T1.11.
La fel, pc cimitirele sc)'thice sunt nu mai
La C'Pdu, pe malul st.lng al cam n Lu-
SUllt pomenite resturi inedite 1). La Cherllesig, mai sus
de s'a vrful unui stlp de baldachin scythic
de care am vorbit in '
cap. 1 al 11).
Departe in V, la
n jude\ul
s'au g:'l.sit v:lrfuride
de tip tscythi ct
a
).
La Mllrgcf1i(Nyaradszent-
bcncdek),nudepartc,spre

s'au descoperit in 1880
resturile unui scyth care
avuse cu el n mormnt
lancea de fier,lrcizeci de
v!lrfurilede bronz
se parc, spada, din a
teadi. ni s'a
vrful de bronz, ajurat cu
obicinuitcle gl\uri triun
ghiulare, pe cari le cu-
dela clopotele
scylhice(v:1rfuriledestll. lp
de baldachin)4).lnc!l. Illai
la 1\ 1en1izi, in partea de
R a Tftrnava-
l\'l icil, la JUCIIl NOII/n Fig. 245_ In\'entar de mormint teyl hie deha Ailld,
(Olh-Zsakod) S'1I g1isit t!upll Jlerepd. in Alt XVII 1897. p_ 64_
frumoasli de bronz
cu dublil ornamentare n sti l an imal scythic a mnerului ei: cerbul culcat
www.cimec.ro
VASIL.E rARVAN. GlITICA'
la punctul de cu lupul, ori allanimal,poate leuljla captul
; cumpArat pentru gimnaziul evangelic din 1). Acest
obiect a n.cut parte din inventarul unui mormftnt femini n, probabil
scythic: ."robabib deoarece nimic nu mpiedcd sli avem o geto
,t <D
l .
o
Fig, 246. {n\,cntnr de mormAnt .cyl hic del. Ai'ld, cu
obiecte de t ip \'utic9i ulic nmUlecatc, dupil l-l crC'.pt'Y,
in XVII 1897. p. 32 7.
thracl\ cu acest obiect de mod!i greco.scythic1\ pe vremea
d!i. inuirii Scythi lor n Ardeal.
Reinecke descrie din gimnaziului dela o serie de
ohiecte scythi ce un fel de midi lance cu vft rr de bronz,

. ., VI. VARSTA 1'lrRUI.UI IN DACIA.- 1. HALLSTA'rrUL
precum un bUion de bronz, dela vreun buton cunoscut
ca fonn1\, din cimitirele hallstatt iene, deci de un caracter
local),g!i.site in 1871 cu prilejul conSlruiriic5ii reratc la Archilo (Erked)
Moj"a l\UbJlrg, n Odorhci Tmava-Mare 1). '
la
de feme ie, cu o o de tipul cunoscut, o
rlbul!i. de tIP vechiu, hallstattian, o ogli nd!l numai discul)
ornamentat1\ pe dos ntr' un chip
geometric cu totul popular,cruce in
cerc, imitdnd evident , n chip sim-
pl ist mot ivele central estcllro-

cum le ntlnim pe budl\ ile de
colane de bronz dela Aiud '). Deci
elementul clasicscythicaproa-
pe disparent.
La NV de e RQdba'Uu{
(N:\dpatak), de unde au ajuns
la Muzeul Brukenthal c:1tcva
obiecte, car i Reineeke le
admi te, sub beneficiu de inven-
tar, ca scylhice) ' ) nu au dect
obicinuitul caracter hallstattian
comun n noastre, Dim-
mormnt ul del a 7idveill pe

kent hal) e nsA o lance cu un vrf ..
lung de fier, cteva vllrfuride sA- ........, .....
cteva fragmente de
obiecte indctcrmi nabile li). 8/aju{ e reprezentat 13 Colegiul
",!",;:::,.
t) AS. XVII 1897, p. 17.
)/bid.,p.18,ifig.6.
www.cimec.ro
VASILE PRVAN. Cf:TICA
__ ,_68
Bethlcn din Aiud prin vase t5cythicct, . din vremea
(Pokafalva) la 5 de Blaj avem o oglindli de bronz

la i\Iuzeul liceului Bethlen din Aiud !). Oglinzi anatoage au ma.,
una la Glu"dan
(l\lakkfalva) n valea dc
susa Tftrnavci-Mici(jud.

vul cerbului culcat 1), iar
alta la r e;lIl'tI (Fcjcrd) la
N de Cluj V de Apa-
Ilid:l, cu motivul cerblliui
culcat sti lizarca dcose
a capl\tului mftneru-
lui 4). T oate accstc oglinzi
(v. pl. x..,X1V) erau impor
de
la N Pontului Euxin, n
s pecial Olbia. Ele sunt do-
cumcnte de grtcO-
sc)'lIlic4. Dac!!. femei le
immormntatecuclccrau
scylhc, sau cum,'a erau
chiar gete, e o intrebare
la care nu se poate
punde cu decl\t
atunci cnd
ritul mmonn!l.ntiirii rii-
posatclor ciirora au apaqinut ogli nzi le. R!!.mne ns!!. ca fapt po:::iti'O

p. 1'); Tfglu, AE. XXXIII 1913. p. 321.
15 a. b.;'I'fg'U, in At. XXXIII 19
1
].
,"
prczen\a acestui cultural oriel/t al n Dacia ind!. din prima
v1rsHI. a fi erului.
DupA cum oglinzile t5cythet au putut fi de femei
gete, tOl varCuri le de de bronz .seythet au putUl fi folosite
de in r3sboiul cel nou cu stepci orientale,
la noi. La Brukenthal avcm de pildA vrfuri de adunate
ncli de prin urmAtoarele din T!l.rnavaMare: C;"Cfor
I
1

dda VIl'ftl (20+10 cm.
lunII.) dupli Mitlcktr in
At. XVlllt1k)8, p.ojo8.
Fig. 2$0. Colanul de aUl' !JallslaIl(lr/ ddn
Rakamaz pe T iaa. de or igine ardelean!;
Hompd. AS. X l&}o, p. 86: ef. nsA Rei
ncclce, n AS. XVII 1897. p. 25 ,i fig. 17.
(Kissink) la Apus de la SE de Mojna /ftllmeag
pc dela $orolt;lI, la S de Blaj, in Alba-de-Josl).
Deasemenea dela Grhova (Szaszorb6), la SE de Rei-
neeke noteaza. modeste resturi seythice').
Urme tscythicet ineditc Roska 3) tot din regiunea
'l"rnavelor Oltului , dela Reia (nene) Archita dela [-Ierepe
lngl1 iar din regiunea n scythice
') Rcinecke. in AS. XVII 1897. p. lO.
1) Eth". Mi". ". U. VI 18,8, p . " ,i unn. lina localitltilor cu
.) /)()/go::atolt, I V 1913. p. 140 ,i 248.
www.cimec.ro
35'
(doar Feiurdul bine caracterizat), dela Ntlsal de Mociu
dela .
Deasemenea inedite sunt t.Scytlllce. notate de mme
la Muzeele din Deva, (col. Tcutsch: dela Crirliml) Sf.
Gheorghe: anume, la Deva vdrfuri de scythice probabil
prin distrugerea unui mormnt in via Carolina; la Gris/itUl o
GScythic!b; la SI. Gheorghe, idem. .
Dela Bellic (Boros-Benedek) la V de in leg!hur3 cu putermca
cnclavl\ scythic1i din regiunea Aiudului, Rcinccke o
scythidi, cu t lll singur ca cea dela Mirisl3u 1). alt!!.
thid s'a gllsit la Vr/cl, probabi l ntr'un mormanl distrus, e bine
(fig. 249) '). Dela Somhid in jud, Arad avem un I.ntercsant
eoronament de stlp de baldachin or i. poate, de sceptru, de lip Gy6n-
gy6s, in bronz 3). Din comitatull-l ajdu (dela Tigltis?) avcm p?i.strate la
Muzeul din fragmente de ogli nzi scythice de bronz").
Din comitatul Szabolcs, vrfuri de din diferite ') ,
precum printre altele, un colan de aur (cu mult argint: caracter tran-
silvan) dela Rahama;; pe Tisa, f1l.dnd ptmdallt In colanul dela Vetters-
felde n Lusacia (Brandenburg) dupli Rcinecke, chiar mai vechiu,

cu linii sgriatc, ct prin motivul (solare), 1111 produs local,
Ital/stattiml .
Dar cu aceste ne apropiem de cel1l. Ialt centru mare scythic,
cmpia din comitatcle de sub nordici, Bereg:
Aballj-Tortlo, Borsod, fleves , N&grad Pest , - regiune cu descoperin
scythice bogate caracteristice, in frunte cu cele dela G)'o1lgy6s I.\ lIevcs
cele dela Pili" n N6grd. Aceste nu ne
aici dcct, din punctul de vedere allzol1\ru lor destul de eVidente In
mediu l general hallstattian apoi archaeo-La Tcne, central-european.
:!
eL :8: 1. c .. precum f i in fM/fI. Miu. a. U.
VI 1898, p. :t8.
ii; ::9"u .. p. 24 .q.; ef. fi AS. XVII ISen, p.
24q,ifig.l7.
Acest mediu local, cu r"ld:1cini pllnli n neolitic, p3trunde in chip
profund lumea ajunsA aici treptat o cu formele
de statornice in aceste regiuni 1). De 31t1 parte, nici ca num1\r.
nici ca de tipuri tscythicet, Scythia slovaco-ungarli nu prc
zintli nimic nou ori caracteristic de Scythia transilvan3. dintre Olt
Pentru a gllsl elemente oouli, trebuie s1 trecem in
Oltenia, la CraiOfJa,-in Muntenia, la etc. (v. mai sus cap. l ai
lucrlirii de fa\1I.), ori n Moldova Cu o singurli ind,
pentru celor Trei-Scaune din valea Oltului, unde, n afarli de
securile de aur pHl.ci le ornamentale tot de aur dela (Cz6-
falva), la SE de Sf. Gheorghe S), anterioare Scythi lor, avem de
vestita sabie dela Dobvlii-de-Jos (Aldoboly), pe Olt la S de Sf. Gheorghe,
care unadev1irat rmicum de art1l. localrt hallstatto-thracicll.,
combinat!' cu elemente decorative orientale, asiatico-scythice 3): fig. 251.
In adevllr, precum am arlltat in cap. 1, stilul naturalist scythic al ani-
malelor , precum se desvoltase n stepli, din Mesopo-
tamia, se poate mai \lrm1lri la Muzeul din BI/cureli; dect n cele
din Ardeal. De parte stilul decorativ, desvoltat sub Asiei
Anterioare, cum il d. p. Ia Krasnokutsk pe Niprll, in plllcile
ornamentale de argint cu motive animale oi) , se poate azi documenta cu
obiecte identiu din tez..1urul scythic dela Craiova '): fig. 252 sqq.
Moldova a fost acum cercetatllo, inedt nu putem cim
de aici dect pumnalul scythic dela Boureni n F;\lticeni '). Dar n Buco-
f)i1lo avem cteva cu mai multe resturi scythice '). O
seYlhice de dinoolo de Tiu, v. Hllmpcl 'Ii Reinecke, \'01.
cI. din Elim. Mi". au' Ungarn,-Reineckc, n Al. XVII 1897, p. 1-27,- G. Nagy

in Al. XI II 1893, p. 3805 .qq. IlIr penlru SCYlhi i din P,nnonia "cltiel, In SU-
mcgh, v, Dllrnllyin Ail. XXI 1 !)OI , p. 369- 372. .
) Pentru IClIlluru! dC)'thia (!) dela TufalAu, cf. M. Ehert in J(jhrt'''tfll XI 14)08, p.
fig. 2.l a. b. C., 'Ii in AS. XIII
1893,1).)86.qq.cufig.8.qq.
de cele pl'ci
dearginl reprodutede C. Schuchhardl, in Altturopa, Berlin 1919, p. 33:1, (a. 101;
c(. ,i p. 3:16.
") UrAtallu, in Dacia II 19:1S.
' 1 Rcinccke, n Jaltrb. d. BllkotJi,," IV 1896, p. 40 ,i urm.
www.cimec.ro
,60
oglindi1, g!l.sit3 nu se precis unde, are maocru! impodobit ve-
chiul mod greco-scythic(cf. la noi mai sus, p. 27)CU un cap de berbece,
e drept, destul de greoiu modelat, ceeace ar indica o lucrare local" 1) . La

monnllmul unui seyth cu o
mare bnee de fi er
de v:\rfuri de bronz.
11lng1t schelet. La Sapoho'VO
(cercul Borszczo\\) in Gali-
de Rlislirit, alte mor-
minte scythicc (se pare un
ade,'!l rat cimitir), din cari
au putut fi pllstralc: oogl in-
d1l grea de bronz, barbar
cu un mner lung,
canela! 1); alte doull frag-
mente de oglinzi (numai
discurile), care poate au avut
mAnerul de lemn sau dCOSi
nenumlrate v:1rfuri de sigeti
tScythice. , un mare cazan de
tipul se)'thic bine cunoscut,
cu un singur picior , innalt;
mici inele spirale, cu cape
tele
ciobur i de oale, etc.
Rezum:\ nd,constat1tmdeci
repar tizare a restu
rilor scyt hice in vechea Da.
dupi\ Harnpcl ,ll A2. XlII 1893. p. 391. ' cicgcti cll:coll cCl1uaremasiv1l.
ntre Olt din Trei
Scaune, adicl!. dela Oit uz, pinn. di ncolo de poarta de fier t ransilvanll,
n marca eilmpie dinspre T isa, dela Apus de Arad;
aproape total1i de resturi scythice n Banat, care aJtfcl a fost destul de
bine cercetat; n Ardealul nordic, Ca n T ara
1) Cf. I' . tipul mAntTUlui e:O:tmpltle adunate de ReincC'\te in j. Elhnol..
XXVIII 1&]6, p. :u sqq.
") De.metrykit"''lcz in Ai. XIV ,:St}4, p. <I.s0 I q.
,6.
Deci de Icg!iturll organicll cu ccalalt1l concenlrare masiv1l scyt hici1,
dintre TisadcSus Dun1ire3 slovacA. Deasemenea li psA de legAlurn.
cu insula scythic3 In Iipsii de contact
cu scythicc din cmpia olteano-muntean1i. Concluzia ni se
pare fireasc.!!.: tl Dada Scytllii cOnttitl/esc simple. e" clave , iar nu o mare
",aut! irulIiamT, ca " Rusia s/ldiccI.
De parte din examinarea resturilor scythe ajunse pAnii la noi
constatlm eli inventaml scythiu din Dacia e: J O primitiv
20 redfll la foart e tipuri, dintr'un cerc foarte restrns de
Fig. 25:l , i 253. Aplice de harna,amem IC)'l hic din tezaurul del a C,ajova.
DUpli C.Schuchh!ll'dt, Alltll,opa. Ikrlin 19'9, p. 332. :l.l.
Avem: rpede, de fier, mici, lucrate cu o simplicitate e1ementarlj
spaeb dela Dobolii.deJos, in Trei-Scaune, artistic
e ,miaT n inventarul pr imei vrste de fier a Oaciei ; ' (Inci, adiel propriu
zis vi1rfur i de IAnci, dc fier , cu totul pr imitiv lucrate nici o
podoab1\; ucur; duble de ficr de bronz, primitiv lucr ate; vr-
f" ri de SlTgeti , de bronz: nimic deosebit, decftt ca eventuall t i
pologie et nogr:l fic!i, ceeace mI e :lbso1ut asigurat ; nici un gorylos in
toati'\. Dacia, afar.!!. de cel nu tocmai sigur dela (mai sus, p.
26); nici o de omeneascl ori de cu
ca racterist icii tc fluturi . caC3ctersticele taplice. , de aur de argint,
din Sudul Rusiei : doar o excePtie la Craiova ; douA cazane scythice
in toat!l Dacia socoti nd unul la in
(mai sus, p. 9), tocmai la Sapohovo in (mai sus, p. 360) ;
www.cimec.ro
,.,
lipsl' aproape totaHi de opere de arid grcco-scyth3, ci numai o s3r-
ccioasi'i activitate popular1, manifestat prin c1opo\eii de bronz cu fi.

prin doar hydria dela BerIt 1), la N Tisci, n grupul nordic
.... ___ 0-0",,- - --.,
YJ1] GJ i
I
I
I
I
Fig. 254 ,i 255- Ornament de scYlhic (SI.), de: argint. gJ't iii KrruPlQkut,k
Nipru. impreunl cu alte piese onnloagc. identic cu cel din fi g. %52, dela Craiova
(vczi la Minns.SC)' lhifJtll andGrukl, p. 168 ,i 167,filJ. rnp .. dupllCllrc ,'fi re<k.
IICmlllll Il noastrl).- ol'lurCIi cu o fLbuU de brom: (dr.) la Cri"qli pe
(l!\ngA - M4ros-Kereszulr) i." Il gl1rul roman. de Itilisticl
evidcnlli; cf. de ahfel fibula Ilnalo.'\gll dm caslelul dela Brtgtlio, la noi in fig.J94.
al Scythici gctice lebeml dela Btl/dnoaia (mai sus, p. (7), n grupul
danubian , in legtiturZl. cu dmpia muntean1\. pe Duni\re.
Prin urmare, f" sC1I rl , simplici/ate stlrricz'l',
in rari insule, dintre cari singura mai acolo unde o
Herodot: Agathyrsii de pe 1\ dar fAr!i aurul de care
i se povestise lui Hcrodot .
,) ef. u. P6Jta, in V 1914, p. 17 ,qq.: acum la Muzeul Institutului
archcologicdepel!l.ngi:loUniversitateadinCluj.PulIrucaractcriUileat'istilistici v. ntre
altt'le,i Irticolul lui Neugebluer in R4m. Miu. XXoXVIII --;- IX, ' 9:lJ--24,P.J76.
,.,
Ceza Nagy a caracterizat drept un tip industrial scylltic to
poarele duble (in formA de t/lrn!l.cop) drept agall1yrsic 1) tipul de
securi ca acelea de aur dela TufaUiu in 'freiScaune, - iar tezaurele
dela Gycma (v. mai sus p. 343 sq.) 1) dela Firigltiaz (mai sus, P.324
sqq.)') au fost deasemenea interpretate drept iraniene. Sli ne oprim
deci un moment asupra acestbr elemente de un caracter in adevAr
mai larg cultural.
Nagy tipul toporului dublu att ca material (mai ales
curat!i, pl1n!i t\\rziu, - iar apoi - pe vremea Seythilor - fier), c\\t
ca aspect (curbarea in formll de t:1rn!kop) , din Urali Caucaz
in Ungaria la Troia il atribue Scythilor, n sensul pe care1 dA ci
acestui cthnikon (popor nomad asiato.european, compus in majoritate
din FinnoUgri Turco.Tl1tari) '), in Europa ind dinainte
de a. J500 a. Chr. La fel face cu securea ft ip ungan, cum s'au gl1sit
de aur la (CzOfalva) cum s'au aflat in S '),
de obieeiu, de araml1 Dar din argumentarea lui Nagy,
Ildnd la o parte sale etnografice, rezultll. doar un lucru
pozitiv, cl1, n orice caz, aceste douA tipuri de unelte de aramil, iar nu
de bronz, nu pot fi datate exclusiv din prima jum3tate a mileniului al
J 1lea a. ehr., ci au trebuit sl1 fie in uz pn3 mult mai t drziu, de oarece
- ambele - se aflA n Troia VII (pe vremea deci a n!i.vlilirilor lrero-
cimmeri(me) '); tipul lor, r!isp\\ndit n Urali, dat3 fiind, dupA
Nagy, vechimea lor, e mult anterior venirii Scythilor in Europa; iar c11
1) In AG. XXXI1l 191J, p. 29S-J I8.
1) ScYlhic; cL L. M4rton in IIG. )(."XV 1905, p. zH Iqq., cu Hampel, i n AS. XXIV
1904,P435
') A8luhyraic: cL L. l\Urlon in AS. X--XVII ' 907, p. 58, cu Milleker, Oilm. Ri.
,ulgl.ll l ,p.SSlq.
1) Principalele Illle lucrAri l unt: A I::k)'thdk t,tm:ulislgt, Budllpest IS9S , i A
izk)'tl.dk, Uudllpel t, ' 901}.
1) Pentru surile tlip ungart delll Sin(1;(1 v. AndrietelCu in Bul. cum. mo". i,t.
VII ' 9'4, p. ' 58 .q.-Nngy pune securile dela in ultima epoci a
_conlemporane cu hlall,ullul ' estic. Securi tip Tufali:lou ,i la Df(Jjl ltl.
') NlIgy, 1. C., p. J04, cttrc di:lo ntreaga literaturi I chealunii. V. fn Ipccial A.
la D6rprcld, Troja uml //ion, Alhen '002. r, p. 404 aq. Ceea ce e mai IIlu
dcoinsemnlitate e gbirea.in Troia VII Il unui lip(J, de turnat securi tip
(IIIU cum le zice tvon ungarilChcm TyPu$l). Identitatea ronnelor delll
Troia,i din Ardea l confirmA.,tfel deplin identitatea de toponimie geto-bithynid
Itlbi litl mai IUS in cap. V, p. 2JS. Ce. de ahfel articolul nostru Dacii la Troia n
revilta Orpheul, "01. 11, p. I 10.
www.cimec.ro
,6,
in .Ungaria) primului mileniu a. ehr. s'ar fi fabricat astfel de unelte
de deabia venirea momazilor asiatici. exem_
Fig. rcc:uri de tip *ungaro_rom!l.n.inaraml,brollz,iour.
dupii Lindenschmit, ti , III, %; c.1/4'/. din m. n.Numai no.
11 - 12 cu ind. sigurA II de aur.
piui lor, e total nedemonstrabil. DacA vrem cu ori ce un clhnikon
pentru celc dou!!. tipuri de unelte: escythic. (dublu) fagathyrsict
,6,
(simplu), ale lui Nagy, ..stfel nct se da o explicare pentru
Ieg!tura spre It pn.ll. n stepa caspiclt, ni se parc di numele
Geto-Cimmcricnilor se impune. Dealtfct la cei de-ai doilea s'a gftndit
un moment i\agy. dar o teorie filol ogic-mytho-
logicl, pe eare n'o putem admite.-Ct exemplarele de topoare
duble de rier, gJ.site in vrsta I1allstatt La l'ene att la noi, ct
d. p. Ia "nanino (v. mai sus p. 332 sqq. legtura dintre !\Iikhalkovo
An:mino, tot preseythidi.), ele pot fi eventual tscyt hi ce .. 1) ca ntre-
dar nu ca or igine tipologicd.
Dispare deci, dup!1 pltrerea accasHl form!!., mai largll., de
proprie pe care Nagy era inclinat s11 o atribue pre-
zen\ei noului popor n noastre.
Ct tCZrlurcic dela Firighiaz, Gyoma, Beba-Vechc, etc., con-
siderate ca iraniene, am arlitnt mai sus ele sunts3u din bronzul IV
transilvan (primul), sau din hallstattul dacic (celelalte) nu au nimic
de-a face cu Scythii.
Dac!!. prin urm,lre cultura scyt hicl din Dacia se prezint re-
lativ s!i.rad, flr.1l. nici un element caracterislic nici in industria
met.lIelor, nici n cea Il ceramicei, cste clar cll. nu bietclc enc lave sey-
thice '), ci tot puternicul largul mediu central sud-est european,
hallstauian, a trebuit s dea 1; venirea Scythilor fermentul cel
mai activ de agitare fructi fi care a valorilor locale getice,
p!lnl\ la trecerea deaiei n chip definitiv n a dolta vrsttI a
fieruilli, pregnant celtic.'\.
Datoria noastrl\ este deci acum sli urml\rim pe tot ntinsul Daciei,
de o parte topografic, de :llta tipologic-critic, monumentele din prima
a fierului getic, deosebind mereu: 10 ce este local, 20 ce este ve-
stic sudvestic, 3 ce este oriental.
E o veche a archeologi lor, de:l descoperI repede lucruri
1) f. ,i exprimntli lot ca simpli\ bllnuealli, de Il.einecke in AS. XVII
1897, p.:11 ,i fig. 12-I J. '
1) Am acntUllt mIIi lua, cap. 1, p. 2J, strinsa dintre formele aeyt hice
ale Ardealul ui ,i cele ilie CAmpic:i mUnlene. si notez dimpotrivA acum, clilimea
IC)'thici din N Ungariei are a/te forme predilecte decth cea din Arde.1 ,i IIi in di-
recll legllturA cu lendinlele artistice din Rusia sudicA. In privinlA mormin-
lele scythice dela Gy6ngy61 in conl. He\'cs, publicate de L. Marton in At. XXVII I
II)OS,p. J7sqq., ne oferi un excelent malerial (preli",iin spcCal cJopo Iciidda Gy6n-
1)'61), in b.milpllrtecompartlICX1ICICUCe! anslogdin 5 Rusiei de insu, Milrton.
www.cimec.ro
,66
caracteristice exceplionale,slI.pnd nu modestele ci mOr.
mintcle intotdeauna bogate in daruri nchinate in vederea
nevoilor din viitoare. Dar archcologia mormintelor a introdus
in puncte de vedere excesivc sau chiar neexactc. F3r1i ndoealll
un mormnt e O istoric1\: dar c o de
obiceiu , doar sunt cu un inventar funerar mai fes.
pcctabil: dar sunt de multe ori de
bogll\ia lor rcprczint1i tocmai exploatarea localnicilor I iar formele de
create cu aceastA bogi'i\ie sunt exclusiv dupl gustul acestOr
cuceritori, de multe ori importate dela mari din medii
culturale cu totul de cel local. Apoi, mormintele sunt indivi_
duale; ele nu pot avea dect valoare izolatl't, iar
nu O valoare de generalitate. Ori, exclusiv mormintele scythice
din hallstattul getic, e firesc s3 proclami drept seytl!ied prima vrstll. a
fierului in Dacia. Dar prect e de firesc, e tot att de fals, c.li.ci n com-
cu colective din vreme, extrem de numeroase
populate '), mormintele scythice r3m:ln minuscule insule izo-
late. anume, izolate ntr'o mare cAci uneltele, podoabele
vasele descoperite n hallstattiene din Dacia nu sunt de
forme scythice, ci sau locale, sau vestice.
Am relevat mai sus cazul ftopoarelor-ciocane. (AR. 22), care de
fapt sunt topoare duble n formA de tarnAcop: ele se g.1sesc in mormin-
tele scythice, dar originea lor e aici cu mult :nci1 din vremea
mai veche a bronzului. Cazanele fScythice., dup!!. cum am accentuat n
cap. 1 al de sunt de forme tradilie
Vasele de pl1mnt (lScythice. cu doull. toarte, sau cu una, ridicate peste
marginea vasului, care el are buza nu pcrfectorizontaHi.,cicon_
cad" sunt de o n vArsta de bronz sudesticll . Scythii
nhumeaz Localnicii Oaciei ii ard. Podoabele scythice SUnt
prin excelent.!!. orientale: transformare n motive decorative ntorto-
chiate fantastice a temei zooll/arfe primitive (o
cu cea din arta chinezA). Localnicii Oaciei di.mn orna.
mentului geometric din epoca bronzului, cu o precAdere insll din Ce
in ce mai mare a liniei drepte asupra celei curbe. spirala
incA un rol enorm. Dar zig.lagul devine camteristic.
J) t... MweuJ Se<:uit'ac din sr. Chwrghe reiltdlltul Dr. u,u.16 a alcAtuit
olarti provizorie a afedrilor Hallstatt fi La comlatale numai in judetul Tui
S((lUlfe ,i numArul lor e impunltor.
,67
Sli p5nd in prima a fierului morminte sc)'thice ori n perioadele
Il III din a doua vArstA - singurele bine reprezentate la noi - mor-
minte cellice, evidem Dacia e in hallstatt scythicd, iar n La Tene cel-
tied. dimpotrivA cu totul altceva. Poporul
simplu dela chiar n epoca bronzului, nu a toate progresele
clasei nobile, imitAnd in intregime formele pe care
gustul de frumos le acum progreselor f1leute n teh-
nica metalului. DimpotrivA: de formele de nouA,
vedem pcrpetunndu-se formele neolitice, sau, acolo unde tipul con-
structiv 110U elementul decorativ neolitic. Vom :ivea
astfel n Dacia vase de tip nou, imitnd formele n metal
care se rAsp5ndeau din ce in ce mai mult prin import din Vest din
Sudvest, mpodobite cu care fuscserl1 caracteristice pentru
formele cele mai modeste sllrace din neolitic. Aceste proeminen,e
folosite in toat1l epoca bronzului, alllturea sau numai n substratul
popular al formelor superioare de decorare, ajung chiar n La Tene;
ba au, cum dealtfel e n gener::. 1 cazul, o re.nflorire n aceast.!!.
precum in amlinunte am incercat a indica mai sus, n cap.
IV, descriind dela Cnl.sani.
Dealtfel, acest fenomen, de a unor forme str1lvechi
in medii culturale ulterioare, total schimbate, ni se exemplificll. dintr'o
altll regiune, foarte in ...... p!lrtat!l credem strAns cu a noa-
str!!. . Sl1 ne fie deci inainte de a trece la descrierea hallSlattului
getic, ne oprim asupra unui fenomen archeologic care nu
g!lsit pinli acum o explicare C v,orba de
a urnelor cu n Prusia pe un
teritoriu strict m1\rginit ntre Oder Vistula, cam prin a. 500 a. Chr.,
anume n morminte cu sicrie de cu ritul arderii cadavrelor .
!loernes, trecnd i n toate stud iile predecesorilor asupra
acestei chestiuni, face o afirmare cu totul cll. . Ia Dunlire, ca
la Rint, urnele Cll figur!l omeneasd\ s'ar fi abia n epoca ro-
man!!. t); ori, dupi'i cum relevll. Schuchhardt 2), la Vinea Belgrad
J) Hoernu.Menghin, o. t:., p. 5:18 Iqq. De,I, el lns\1.f la p. :185. nil" 1, d!l. un (mg-
menI de \'Il' <:1.1 indiearu nal ului ,i ochilor dela G'Qdm: lingi Zlokubn.

x..XIV '904, p. 40S, care e de rapt un menhir ca acel gl.it in Dobrogea la HI1
mangil\(Pl1r\'lIn inD(l(a 11 J92S),
www.cimec.ro
368
s'au gi1sit vase cu nasului ochilor, sau chi::;, r
anterio,lre celor dela Treia: potrivit ideilor sale, de ori gine nordic}
a culturii dela Traia, Schuchhardt crede chiar c:\ vasele dela
reprezint1\ un stadiu anterior chalcolithicului troian. Dcchelctlc 1) re-
Icvnd ci acestor urne exclusiv in Pomcr3nia, Pos nanb
Silczia, ad\lce infonna\ia I\oull despre accstor urne in
Italia de Sud, n epoca Ilallst3lt , anterior celor din Prusia "cstid. !\Ion-
telius cxplicasc urnelor cu chip omenesc ntre Oder Vislula
prin .. canapelo" clfusce, ajunse aici nd din prima
a ficrului pc calca comer\ului ::lmbrei t). Dcchclcnc caulli
originea urne n h alia dar tot pr in mijlocirea comer-
CII chihlimbarul. s'au gndit la Fenicia, POOlUS, etc.,
sau chiar la o generatie spontan1i nordic1
3
). Kostrze\\ski - urmnd
pe magistrul s1\u Kossnna ") - le - se p:lrc: c1ici nu o spune
hot.1i.rit - de origine germano-scandinav1i venite n Prusia de dincolo
de Mare:l 6}. Iloernes nc1in1i spre o origine nordic1i
a acestor vase, dar nu o expri m1\. hoHirit, deoarece ea
nu se poate mpaca suficient cu chesti\lIlca cult.urale.
Am mai StlS, n cap. V. p. 221 sql.J.., cu toate am1inuOleJe topo_
nimice, cum numeroase triburi getice din nordici, mpinse
de scythicc, s'au stabilit, la gura Vislulei, tocmai n
regiunea dintre ader Vislula; ba chiar am putut stabill dou1i nume
de cu caracteristicul -dm;a gele: Selh/ava pe \\'anhe Su-
slidava pe ader. De parte tczaurul scythi c dela Vettersfclde (mai
sus, cap. J, p. 6) limpedc eli valu l scytho-getic a ajuns in
Brandenburg. Cum am vll.zut tot in cap. V, ntre Costobocii de pe Vi-
stula Arsietii din Silczia cehit rlim:\ne un oarecum gol de
la fcl, dcscoperirile de urne cu chip omenesc sunt cele mai numeroase
la Apus de gura Vistulci, mai la destule n Pomerania,
cteva n Posen. una singurll n Silczia proprie 0). E o cu
' )Maflutl Il 3,1504.
1) V.ltlt prntru MonteliUI,dt ,ipcnlruccil11li invlllllic:it11lill.iei,bibliognofil
oompletlla J-locrnes-Menghin.
a) HOI:rnu-Menghin. p. 533.
') DtlltICllt VorgtJchiclltt, ed. 4, Leipzig II)Z5, 1".140 Iqq.
' ) J. Kostrzewski, din L.uaciu ,; un fi lIIormilllelor td
caissd (polon.eu rezum. (ranc.). tlCtr. din rev. Siuviu OUjdtlltulif, t.I II- IV, '933---2S,
p. :14' sqq., Poscn 19l5.
) Hocrnes-l\Ie:nghin, p . 518 sq.
",
36.
lotul ciudati'l.. literarii anticli este, tocmai prin
t din Sud guraVislulci, dupli chihlimbar, bine
asiguratl1 : lui Ptolemaeus au O bau mult mai precisl1 ca pentru
alte regiuni. - E drept eli vasele dela Vinta,la care trebuie s1l.
pe acelea extrem de caracteristice gl1site n Szcntes-ului la V
de ') ori pe acela dela Gombos n comitatul Bcs-Bodrog,
ori dela Sultan:! n Ilfov,ctc,l) reprezintli in getico
in vreme ce noi ne anl!m, pe ader Vistula, n a doua perioadli a hallstat-
tului; dar am accentuat mai sus, c1i ou numai n hallstatt, ci chiar in La
Tcne neolitici\ e ind foarte vie in massele populare d. p. chiar la
(v. mai sus, cap. IV) ntlnim o sumn de forme neolitiee n
plin La Tcne II 111, - dar nu mai la Gydngy6s n I-Ieves
(n N Ungariei actuale) 3). Cu att mai mult aceastA ncoliticli
va fi fost infloritoare la Costoboci i din N ncli mai
de curentele de culturalli ale Sudului. De parte urnele
din Prusia vestidl. se disting tocmai prin primitivitatea lor absolut
trastantli cu epoca naintatli protoistoridl., n mijlocul d1reia apar . Fi-
resc ar fi fost, dac1\. c vorba de ambrei prin el, de
cu Italia "illanovian!L etrusc1i, sli g1isim mai de graM alte -
ma i naintate - ale fabricatelor Sudului 4), cum am vlizut cli se
faceau in Transjlvania, pnll pc valea de sus a
Cred dI. nu e nevoie s1l. insist mai mult 6). E O singur1\ rezervll. care
mli impiedccll. de a oferi cele de ma i sus ca o definitiv!L: faptul
din lipsa de si'l pll.turi suficiente, nu putem neli da, ca paralel!!. ilu-
strativ!L carpati la urnele nordice, ceva absolut identic, ci numai
') AA. x..XVI 1(}06. p. 3n.
") At. X,.XVIII 11)08, p. 28 .. ,i Andrie:fe;SCU in Dacia J 19l4.
') eL aft. lui M'rton in At. XXVIII '1}O8, p. 37 I(lq.; dlltat (p. 52) in ICc. IV,
deoarecclC
intre neolitic tArziu ,i hll llstRU, plint1 fflllirecUl continuurll a (peste capuJ
bronzului, care le leagA cu La T tne-ul), Hoernes-MenHhin. p. 488 Iqq.
Ata pre:cum f:bim d. p. imitat in POlnere:llen, de:ei in Icdat linul, 101 pe urne,
moti\'U1 italic-etrusc de: pc: la 600 II. Chr. al gorgoneionu1ui (limba KOUi): ef. Hoemc:a-

chip ome:nesc.
I)AJupra ce:rumicei piclale hall Slattielledin Silniu ,i POlen, deosebite de cea "
hallstattului , udic, dnr in legAturi strAnse cu SE, dui Cit Getia, efo Hoerne:s.Menghin,
p.,.88;llIupraritului arde:riicadavrc:lornullepulemoprl.deoareeeecomun,i Ce-
lilor fi Ge:rtllanlor, indt nu comlilue un argument impotriva l ut ocht honiei urnelor
cuehip ome:ne:sctn I)rusill .
www.cimec.ro
,8,
lucruri asemlnlitoare ca idee decorativli. Ni se pare c1\ ipoteza pro-
pusi"! mai sus corespunde din punct de vedere istoric mult mai bine m-
prejurlirilor ce ne sunt cunoscute din Nord prin izvoarele literar-isto-
rice areheologice, dedat ce s'au dat p1lni"! acum.
Sli trecem dadi la descrierea generalli a hallstattului getic.
Nu exist1i pn1i azi, fie n Ardeal, fie n vechiul Hegat, nicio cer-
cetare pe teren privitoare la noastre protoistorice, castel/ieri,
din Dacia. Deabia anul trecut a inceput, pe urmele mai
vechi, linguri, d-I D. 1\1. Teodorescu explodlr in Sebe-
anul acesta le-a urmat o campanie de - nc1i
nccompletl'i - Ia unul din aceste burguri, cel dela Ceslefti. Cum
acest castel/iere e-dupli ct am putut sli-mi dau seama, la lo-
cului-exclusiv din La Tene, vom descrie lui tehnica
diferitelor cari il caraclerizeazli, mai jos, in capitolul pri-
,pitor la vrsta La Tene in Dacia. Dimpotrivli cetatea numitli
iVluncelului - de pnli acum - pare a fi fost 10-
cuitli cel din vremea bronzului , dadi nu chiar din eneolitic 1).
Cum insli pe aceste nu se poate pune ntotdeauna temeiu , trebuie
sistematice pe cari s'a oferi t d-I Teodorescu
sli le fad aici, abi atunci ne vom putea pronunVl definitiv a-
supra nccputurilor castel/ieri-lor in Dacia
E probabi l, dar deoeamdatli nedemonstrabi l, dl ind di n hallslaul
(pentru Dacia sub acest nume totdeauna numai a
doua perioada a hallstattului vestic; deci, la noi, de pe la c. 700 a. Chr. ,
ncoace) pr incipi i difer itelor triburi getice construit (sau recon-
struit, pe baze mai vechi) puternice pc vrfuri le
vlUirile cimmeriene de pe la a. 900) apoi cele scythice ar fi fost
un motiv mai mult dect suficient . I n afara zidurilor tot pe
chiar lipite de ziduri , vor fi fost mormi ntele lor. Cred
in conslruc\ie circularii din afara
zidurilor Muncelului, necercctatli cum' trebuie in ce pri-
inter iorul ei, nu poate ri judecat11 independent de mormintele
tumulare etrusce cu frumos mpodobit1i cu pietre de
talie, cum e d. p. cazul in dintre Vei i Vulci, 1n special
1) V. n,irarea descoP<'ri rilor de pe Grldi,te la Goou,Chronik, in ASL.XII I 1876,
:i' ;;!.Sq. ,i, cu toale indicatii le biblioK;afice, la Fin'I)', n Ai. X.x.xVI 19 16, p, 11
,"
la Caere: ecomplexul sepulcral se ascundea sub o Jn.re de
p3m!l.nt, i se da cel mult un soclu o in de talie. 1).
E tocmai cazul dela l\'luncelul. ne go'ndim la I
asupra Daciei in epoca villanoviano-clrusdl., documentat!!. bogat- cum 1
am in alte (v. mai jos), nimic nu impiededioatare
relu\ie n mormintelor. la completarea cer-
cet!l.rilor pe tcren , dau cele de mai sus ca o simplll - In orice
caz, tumulii sunt in Europa un tip clasic de
haJlstuttiene
t
), fie cu incinte circulare de mprejurul ori chiar
inl!l.untrul lor, fie aceste incinte.
Nici vorb!!., tumulii prin ei ind mai decAt zidurile, con-
stituesc o datare: deabia prin amll.nuntele ritului n
special prin inventarul lor funerar pot fi Ca un document
istoric mai precis. tuturor epocelor, nu tu-
mulii deter min!!., ci ci sunt Jn Dacia hallstattian11 vom
ave;\ astfel tumulii de tip estic, scythici, tumulii de tip vestic, getici.,
Am mai sus, Cll prilejul fix1l.rii pe teren a sey-
thice din Dacia, care e inventarul unui mormnt scythic: cadavrul
inhumat arc l!\ng1i el, e h1\rbat, lance, unul or i dou!
,pasc mici de p1im!lm, rar, e bogat, alte obiecte, ca la Craiova, Scor-
ori Ghernesig, - e femeie, o de bronz cteva
modeste podoabe de bronz, os, ori chiar simplu ars. Dimpo-
inventarul mormintelor propri u zis hallstattiene e mult mai va-
riat mai caracteristic. E drept d\ aici de ritul mmormn-
deobiceiu incit/era re 1/ urile de tip tJilll11/oviatl (n cont inuare a
ritului incinerll.rii din vremea bronzului, in rrumoasele urne cu orna-
menle incizate-v. mai sus p. 347 c!Jmpuriie de urne ale bronzului I V
transilvan) S), - ca de starea a rliposatului, vom
adev1l.rate tezaure de inventar funerar , sau numai obiecte izolate
caracterist ice. Nu e apoi de prisos, sli amintim aici, cll. numai n
cazuri destul de rare tumulii au fost slipa\i sistematic, de clitre a.rcheo-
logi, n vreme ce in numlir foarte mare ei au fost de simpli i
1) 0 ... 1111 Seta, l taHa al/tim. p. 191 fi fig. 199.
1) eL Dtchrh:ue 11 2, p. 630 ,i in general. pp. 61()-692.
1) L. l\14rton In IIudiul tAu din Alt. XXIX 11)09 .. upra teZAurului dela Ollaea
n Arnd, apartinAnd hallstatlului (v. la noi ma sus, p. JI8 '3:18) insistl in .pecial
(1'.408) asupra ramicei dill 5 .U"'Cllriei. ill cu arta
metalelor din epoen bronzului apoi a halJstallului.
www.cimec.ro
,8,
cari se mpiedecau de ci, ori de onorabilii colegi de archeologie.
dutll.torii de comori, ndt noi nu mai avem dect obiectele izolate,
desflcutc de complexul religios artistic din care au fl1cut parte.
S!i treccm deci n revisti'i, tot pe regiuni, acele resturi hallstattiene
din Dacia cari nu au fost p!lnli acum cuprinse n expunerea
indicnd, ntruct e posibil, vllrsta lor, orim?icarraporturile sti listice
cela mai apropiate, cari le-ar pute data.
La numai 3 % km. de frumoasa dela Gherlii, cu
vasele,3rmele podoabele ei caracteristic hallst3tt iene,
n!lnd indii bronzului IV dacic 1), e l'elr;llIl Gherlii. E. Orosi':, care a
studiat n chip special din Cojocna Solnoc-Dobca 1),
a f!icul cercet!iri foarte la a constatat ci'! aici a fost
un alelieral ficrului, iar locali'i u fost foarte activl1 at.!lt n hal_
statt, c.!lt in La Tene 3). Defapt ne afl:\m, la ca la Valtina
(stratele supcrioarc)) ori la Gherlii, n bronzul IV, care,
cum am ar!l.tat, devine spre si'! u din ce in ce mai mult hall_
starrian. Ceramiea de aici, ind de veche a bronzului-Orosz
o dateazli (p. 233) pe la c. 1000 3. Chr.-se distinge prin varietatea
motivelor decorative ineizate (avem sistemul i"d:::ii/or adtinri), fie
de caractcr curb (spirale, valuri arcuri), fie mai ales rectiliniu: in primul
lnd zigz:l.gul meandrul unghiular. O tehnic1i excelentli distinge
aceast3 a valoare documentarl1 pentru inflorirea cultu.
a regiunii in prima vJrst-l a lierului, ramane insii, mlirturii in
bronz, fier ori metal destul de aproximativll (v. mai sus p. 347).
Contemporanii cu a fost dela RiLi lngll. Apahida n
jud. Cojcx:na. De aici nu avem decAt obiecte din varsta bronzului. Ce-
ramica e de asemenea c;lracteristicli pentru vremea din urmi'! a bronzului
dncic: cunoscutele cu ornamenteincizate (in continuarea unei
din neolitic): meandre angulare in bande, spi rale, linii ar
cuite, canelur i oblice, etc. Dar avem tipul de de vas, ama
cOn/llla, care aratl1 c5 bronzul l V e gata sli treacl n hallstatt
l
). De fapt
') Hampl:! in XV 1895. p. '99 eu II I, pl. eeXV1J 1 Iq. fi Ot!ehe
leuc 112, p. 778.
') Prjnlre descoperi rile sale eele mai interesante c ,i piurli iconiol dl:!a GIIl!rlll: AS.
X-'XIV 190*, p. 45 I q. er. mai sus. p. 367. nota 2.
AS. XXI 1I}OI, p. '7 Iqq., 146 Iqq. ,i :120 Iqq .
') ef. Milh:ker, n AS. XIX 1899, p. 150--182.
) E. OrO$z. in AP.. XXVI II ' 908, p. '7Z-179.
,8,
la Apah:da a\'em un cimitir intreg din epoca bronzului, de un
cmp de morminte din La Tene 1): numer03s1i n bronz; po.
in La Tene; concluzia e simplli: cele dou!i epoce trebuie
dea mna in vreun chip oarecare, nlt!rl dt'ct pr1' Sc)'thi. Credem c3
formele documcntate ht Reti, intocmai ca ce!e dela au trebuit
se pll.streze mult1\ vreme ncli dup1\. ce bronzul pur se isprlivise. Vasul
pe care- I reproducem in fig. 239, la Apahida, e tocmai o astfel de
sintei'..l'l de bronz IV inceputuri hallsl:lttiene
2
).
O despre acest fel de continuitate a bronzului pnnl1 n La
Tene ni se parc a oferi depozitul de bronz del:! Val.lmt, tot in Cojocna 3).
Publicat ntl1iu de; Seidl in 1851, ndat:l dupli descoperire (1853)
dind indi despre arta nu se mai nimic, elim
era descris c1lprinsul descoperirii (flie\lte de copi i dup1\ o ploaie,
cum se ntllmplll des): u. Eine hronzene Pater:1 ... Oic Scheibe ruht
auf dcm Rucken und Gcweih ciors liegenden Ifirsches von ganz gUler
Arbeit, dc.r gekrummte Stiei ... endet in einen netten Widderkopf.-
2. Ein BeschHlge von Bronze ... Oie H-andleisten, zwischen denen
cin Zickzack 315 Verzierung geht , laufen :lUS in Entcnkopfe ( sic!) ...
securi, intregi sau fragment:!.re ti cu urechi .R:md-
\erzierung im 7ickzack. 1) alte obiecte de bronz, toate intrnd perfect
in caracteristicele bronzului IV, cu hallstattiene. O:tr .1'atera.
lui Seidl chiar de Hampel in 1892, n Brom:kor Il, p. 168, ca
atare, e n realitatc'o lucrare greeo-scyl'hicli o oglindiT cum mai
avem foarte muhe: ea date3zli intregul depozit: mi ",ai vechiu ca sec.
V o. Chr. Prin urmare n epoca numitli de Reinecke 4Archaeo-La
Tcnet : 500-400 :1. Chr., se fi1ce:1u depozite de bronz de tipul bronz
IV; de fapt suntem n hallstattul dacic, nUfT1it de cum am
epoca de fier scytl-ictla Oaciei: ori, cum vedem : nici fier. nici Scythi,-
ki bronz I V+artll din N NHirii-Negre.
Credem c1\ atare constntliri cronologice trebuie sli ne fae1\ foarte
n ce datarea formelor bronzului IV tocmai n mile-
niul al lJ- leaa. Chr. fcl,eredem c.. ceramicacu incizii, ornatii cu
bande mcandrice, ori cu zigzaguri reliefnte prin t'l. ietur i adanci, nu
' ) E. OrOlz, in /It. >L'< IT 19:1, p. 4:1. Pentru La Tl"t la Apahida, '-Citi mai joi.
paragrafulrespcctiv.
,) At. XXVII 1907, p. 181.
Seidl,in J. Dtltn-r. Gmh . q. XIII, p. 135 sq.; Goou , Skizztn. in ASL .
XIII p. S0S; lIampd, Brom:ko, Il, p. 168.
www.cimec.ro
".
trebuie cu orice in bronzul pur, dincolo de Hallstattlll
dacic, ci trebuie cobort! ceva mai jos.
Dealtfel, vasele de aur din Bihor (v. pl. XIII, fig. 3-6) ne aratll
bronzul IV dacic era in
s trns1i leglitltrli cu ana
8udvestic!i sudid
anume astfel, nct el '
producd aici forme a-
proape izolat e ca mediu
hallstattian, deci preg_
nantnri ginalcin ' da
cic, in parale-
lism cu tipuri cum erau

site in mormintele din
Elrur;a, ori in crle dela
Glasinoc
l
) . Hampcl des-
criindu-Ie') insistli nu-
mai asupra impodobirii
vaselor din Bihor cu li-
nii punctateor ncZ3te
.
.". , sudvcsticl!.), dar nu re--
., Icvi\ faptul, c3 pentru a
le gilsi analogii ti polo-
JI' ;' .
F ig. Z57. Depozit de bronz din Bihor, dupl Hom- mai vechi ale bronzului
pel, 8,omrkor. III . 1'1. ccx..XVI. local, ci mergem
n 5 pftn!!. la vasele
de bronz, de p?i mnt sau chiar de stiei!!. d godro1lS (sau e6leUt!s) cari
circulau curent n O mare parte a Europei hallstattiene 3).
Aceast!l. veche greaci1, mijlocitll. dela venirea Scythilor nai nte
pe ci1ile de dinspre E (Pontul Euxin) spre V
') Filla.in Wiu. MiU.a. 8. 11. 1/. 1, p, i3S Iq.; III p.Sti 371q.
') 111 pl. CCXLVI.
-) Dk.hch:tte, Uz, 7&}. V, la noi mai jo., P.4'4 "lq.analiza ltili5tci.
,'7
ca de pildil prin hydria dela Btlle in Bcreg
J
), pl. XVlll fig. 1 2, era
roditoare n stratele de jos ale un vas de p1i.mnt dela
Mllltip'lS:rta n comit. Borsod (v, fig. 258), e, dup!l. cum foarte bine l-a
interpretat editorul , modelat sub unui ori ginal vechiu
adicli cetied, del
Asupra centrului hallstattian in plin bronz IV, dela Kemeesc in Sza-
bolcs ') ori chiar dela Roko1!lo;;, tot in Szabolcs 4) nu credem necesar
ne oprim mai mult aici &), cum nu vom
insista ind!. asupra lor de bronz
rv dela Sdtmllr II) Arca/ia 7). La fel,
vom pomeni numai, ca vrednic de luare
aminte depozitul de bronz tot din hall-
staU cronologia lui Reinecke, admis1i
de MArton, bronz lV2,adicA, dupA Hoer.
nes, hnl1statt vechiu) 1) , la Ldzdrpa-
ta" in comit . Bereg (v. fig. 259), sus n
;" (it/llt exclusiv gefic, publicat de
Leh6czky 8), cu eli ar trebuI s3
fie de origi ne er!\slirite:mAI. De fapt numai
Ardealul ca r1l.sliriteam
de Slovacia, se aceastl1 caracte-
Fig. 25S. Vu de plmAnl
la J\.1uhip .. ,.ta i n Donod -
artllocallinn.grcco_seythi_
ei - Ifilrtitl-lal1llau, dupl
Sundrciin AO.X I S\)O. p.
lOZ cu fig, p, 140.
rizare, deoarece inainte de toate in Ardeal obiecte intocmai ca
acelea dela Laz:irpatak; acesta va fi fost n cazul
fiind deopotriv1l. locuitori ai celor '
1) mai IUS, cap. 1, p. 7 ti ClIp. VI p. 362. cu nota.
..

' ) V. eele apuse mai l UI. p. 319 f i 358, cu cerccl5rii bronzului IV in Dleil.
v.':i LXIX; eL Do!cbe1eue, III , p. 44' ,i 445 ti fig. 182;
:::; 1. no; ouo, p. )'9 oq.
www.cimec.ro
376 ,,,
Tot h:lIlstattian in mijlocul bronzului rv e centrul dela lIr.jdu_
Fig. 259. OpIITte din depozitul de bronlldelIlIAnllrpot(1k'inJkreg.
din epoca IV :1 bronzului ungaro-romAn _ r h!l.lIstYII, cu obiecte
caracteristice pentru cultura g:ticl din Carpoli, - dupA Lch6C1tky
T. in AS. V 1885. p. 18S.
S::obos::ld, de unde ni s'a p1lstr3t una din cele mai caracteristice
,_,, __ VI. \'.\RST\ HEltULll IN DACIA. _ ro
de bronz (v. fig. 317),in noul stil care se a n aceast" vreme in
Dacia 1) de unde avem un mic tezaur de aur descris de Hampel ')
ca hallstattian, dar neilustrat cu rcproducen.
acum, la Budelt; (Budfalva) n de unde ni se ci.
un fragment de de bronz
3
), _. Ia Kudu (in Solnoc-Do-
bca), unde s'au g3.sit 17
Ilampcl numai 7) tor-
que de bronz cu desene ;n-
ri,;ole"),- la {'ngural
(Dlv:inyosvaralja - n ace-


colcc,ialui vase de ara-
ml\. contele Francisc BClh-
len
5
),-aufostcentrehallstat-
liene de seam), inainte ori
venirea Scythilor, nu
putem decide numai pe ba1.:l
inforrratiilor neprecise ne-
ilustrate pc care le avem la
dispozilie
gurec30radca.Mtlre intra
incercu l deculturi'i.
deoarece dintr'un mormnt
de lngA ni s'a pi'islrat o
fibu lll Cer/aso, im-
podobiHi Cli un cap de
animal : cunoscutul motiv al FiI;. 260. dintr'un monnllnt hu[]SJattitn
capului de berbece 8), _ iar de1n Cipdu in Alt.
dela Dcbre(ill ave m o fibuHl
teU scuu (hr . IV) una cu mult e spi rale (br. IV 2) il.
') AE. XVIII 1H98, p. 44.
1, AS. X-'X IV 1904. p 435.
1) Coou. Skiut", in ASL. XIII p. 482.
') Idtm, ibid., P'488 fi lIampd, Bron::kor II , p. 73.
II COOU, 1. r XI II , p. 500; ef. H:!.mpcl, Bron:zkor II p. 7.
" Minon, in AS. xx..-XIIJ ' I)IJ. p. JJJ. cu fig. 129 la p. 33<1.
'} Minon, in Alt XXXI 11) 1 1, p. 339 ,i 345.
www.cimec.ro
",
81\ ne coborim acum pe valea a s!l.i,
adici'i. n Scythilou: al:\t dup1\ Herodat, ct clupn monumen_
tele archeologice studiate mai sus, la paragraful respectiv.
Dou1\ sunt, descoperirile de p!lnl!. acum centrele importante
scylhice din valea la cu inconjurimile.
la Ailld, cu inconjurimile. Am relevat mai sus caracterul profund hali.
stattiun italie al primei culturi a fierului att inainte de Scythi , ct
pe vremea lor, la n general pe valea de sus a Mure_
1). Aceastl!. culturli se desvolth pe baze mai vechi. All1turea de splen_
dida ceramic1t dela Ghernesig (mai jos, p. 420 fig. 277 sq.) trebuie sA
pomenim aici marca nflorire contemporanl1 u rml1toare (dadi datlim va
sele deh. Ghcrnesig in cursu l bronzului 1]1) a bronzului n a IV-a
a sa (deci in hallstatt),in locuri, cum ne e documentat1\. de
descoperirea dela Susen; (Felso-Ujfalu), ceva mai spre N de
(v.pl.XlI,fig.3 pl. XIX, fig. 1 aici fig. 307)1). Depo.
zitul de bronz dela Suseni merge mpreun cu cel dela (v. mai sus,
fig. 204sq.) cu cel dela Ldrpat ak (mai sus, fig. 259), dar e ind mai
caracteristic dect acestea pentru gustului local n epoca .hallstalt .
Marea fibula dela Suseni , cu numeroasele ei spirale pendantivc e
pentru contaminarea t ehnicei hallstattiene, cu linii gravate punctate pe
ovale, cu tehnica firului de bronz n spirala, de gust mai
vechiu, al bronzului. L. studiind fibulcle din fosta
Ungarie') n'u avut la indem;\n1l. dect exemplul din Muzeul
dela lludapesta - de necunoscutll - pe care-I reproducem
noi aici, pentrucli, de marea nrudire CII fibula dela Suseni, il
credem de origine apropiatA, tot (pl. XIJ , fi g . 2). Fibula noastr! teu
scult, cum le Marton, e un foarte frumos exemplu de tranzi\ie
ntre tipul Marton .f. 13. (probabil din bronz IV 2: Reinecke) tipul
Marton te l-l. 20. (i.ncit mai car<lcteristic pentru hallstattul italianizat).
Dupli pendantivele ce ni s'au mai dela dela L
zrpatak, e probabil d podoabele n stilul dela Suseni au fost destul
de rbpndite n t hall stattul:o> nostru prescylh;c n toate pilrlilc Daciei.
Dupli toate ne cu depozitul dela Suseni nc.1l. prin
anii 900 a. Chr.
'}Mlli .us, p. 306 fq . 347.]48 tqq.
') Acum 1. J\'luuul din PubliClltl de A. Filimon in Dacia 1191.4.
cu numeroase figuri.
') Alt. x..'{.'I(1 IIJI1. p.]41.
Mai jos pe avem pe malul drept. iar apro-
ximativ n pe malul stdng, avem Cip/Tul. La Cipau (Maros-Csap6)
s'a glisit un mormnt de din vremea hallst att, ntr'un lumII/lIS
lingi drumul roman numit pdnli azi al lui Traian; in afar! de resturile
scheletelor calului tot inventarul era compus doarl din
cAteva cioburi mari de vase, resturi (fier) dela zabalele frtlului, ctev
fragmente (bronz) de aplice cou/anlt pentru curele, un un topor
de fier 1). Pentru din uhima a bronzului
in ori ma a fierului e caracteristicl forma identic!, in
fie;, cu celc de bronz delll Oalj cu cele hallstattie ne fleSlice dela Som-
ly6 1); dealtfel Darnay observ!!. marca asert\lnare cu hallstattul vestic
a tuturor obiectelor dela Cip!lu (v. fig. 260).
La I.tc"i",a e o intreagl, pe care anul acesta Muzeul
din a slipat-o '). Pe baze mai probabil incl!. din
eneolilic, bronzul-hallstatt dacic (ca apoi La Tene-ul) e destul de
bine reprezentat, mai ales prin ceramica de incizii, att cu bande
meandrice spirale, ' ct rectilinii, unghiulare, cu tot felul de
descmnuri geometrice; nici vasele din epoca scytldc4 a Daciei nu
lipsesc. La am putut apoi stabili eu nsumi de anul trecut
urme de n malul surr:'It al Adncite cu douA-trei
trepte n pl1mtl.nt, casele localni ci lor au fost , ca de obieciu, din
pari nuiele mpletite, ca la ,gardurile de azi, apoi lipite pe ambele
l\1l1rimea lor e de c. 4 m. in forma lor e
a fost-se pare - mai slab n hallstatt
dect in l .a Tene. nu avcm aici deetlt un sat mic drac, ceramica
e destul de bunl!., n special in bronz. In ori-ce caz continuitatea de
din bronz n a doua varst! a fierului e demonstratii la
prin suprapunerea adesea chiar amestecarCll stratc10r de civili-
zalie. Locuitorii La au mutat ceva spre E satul lor,
eli. resturile mai vechi dl.mftn clitre V aproape singure piln!l in
de cuhur! superioare, continuate apoi tocmai in epoca .slava .
Dar spuneam ca al doilea mare centru scythic pe valea
tIa A;ud cu nconjurimi le sale. Am dat mai sus, p. 351 sq. t oati
1) Publica! de Darnay n AA. XXIX 11}O9. p. 165 .qq., cu rig. dd. p. 166.1. CIlre
de \'l:tU! descrierea amlnunlitll.
') Cf. pentru formele din fi Hampel. Brq,u;1wr 1, pl. LXI. 1.
1) Am ina1rcinat cu exccutarea lucr!rilor pe elevul meu Dorin Popescu, 111 c1rui
despre rezultatele aIlplturil va apare in Dacia Il 1925.
www.cimec.ro
,80
unea posibil!!. elementului pur scytbic din mormintele de aici.
Putem d. p. considera ca exc1u!'iv scytbic tot im' cntarul mormntului
publicat de I-I ercpei n AE. XVIJ (eL fig. Z+5). Dar
publicat in loc, p. 327, mai nu mai nimic sC)'lhic in el afarl
de vrful de de sub no. 3 (v. fig. Z46). In ambele
no. 1 2 sunt prin stilizarea lor hn/lstflt/ienc; oglinda, 110. 5. SC
de obicciu scythic!i, dar poate fi i,lr in ce lancea, iatli
ce observa\i i foarte j udicioase, n vreme de caracter general,
leag3 de ei n monnantul dela Aiud 1): . nenomoim!
la forme dans laquclle i\1. Rcinecke
nous presentc une scy_
thiquc, viciile de plusieurs siecles el
repoussant cclle de IJ nl1st:m, ne nous
sem bie pas conforme aux faits, car les
sCJ1ult ures de la Transylvanie, d'oil
les poignards seYl hiqucs proviennent,

p. uz. Rtd. t /-4. risent legroupe bosniaque (par excm.
pic, les lan('(s munies d'une sorle de
Jourreau, qui fu rent trouvces aussi bien dans les tombcs de Donjn Do.
lina que dans celles de Nagy- Enyed) (Aiud)t
2
). Ca in cazul vaselor de
aur d in Dihor, regiunea iIIyricA dela Adriat ica ne d1! deci elemente de
interesante pentru leg1!turile hallstatt lliui dacic cu cel vene_
to-ill yric, de vechi elemente elenicc. La fel, n mormntul
scythic publicat de Herepey in AI1. XVII I 1898,P' 2(>9 (v. la noi fig.
247) , alltturea de spada scythidi cel mult de securea dubl1i de fier att
d t avem at t pendant ivul circular efI! bUlonul , de
cen.ral bi ne ind di n v!lrsta bronzulu: .
In obiectele gl'isite pc dealul

(v. fig. 244) , po_

') lA rlpartitiOIl lot:(lle dt, 1II0",m/CI1t d4 l'ligll du f a tII Uongrie i n CO'Wril iII/IT".
d'ollthropologi4tl d'orcl,hJlogieprlhis/qriqurs. XI II-e sc"ion, r .. lonltco 190::, II Mo-
naco l 908,p7.
' ) Citatele lui Marton ,unt putin grc,ite; le rtdlm corectate: Alt. XVII 1897,
p. 63, rig. 1 jud. l\'lurt,-'I'urdB. nil dela
Aiud) fi p. 3::7, fig. 8 (reprodu. f i de noi mIIi l UI. fig . 2.16); Donja DolinB, II'ilStlUCh.
Mirt. o. BOlii. IX 1904, fig. 10:: cu 10-4 ,i 1' 1. XLVI 5 ,i 6, XLIX 2, LVI 'J. LVII
8, L.,XIII S fi 6. LXX. 1Il 6.
") Publicate dt Herepei in AS. XVII 1897, p. 6S.
\ ' 1. \'ARSTA IN OACIA. 1. IIALL<;1Arrljl.
,8.

spre 1) . Tocmai in acea regiune deci, unde Scythii apar mai
exact acolo hollstallltl dacic atare 1110; bogat l; 1110; au/ellti"
Tot stau lucrurile 1 ..
Alba- lulia.Deo parte ni se \'or-
deun v1\rfdestftlp de bal -
dachin(clupot)S('J'lldc(cf. la noi
mai SU8, cup, J p. 2 1 sqq,)ce
s'ar fi aici :), de ult.l parte
a\'em sigur deaici att
pcndantivul de bronz hall5tat-
tian reprodus de noi in fit::.
261 fragmentu l de vas nord-
italic de bronz, reprodus n
fig . '9, ct o fibull'i t ip
Cn'losa :1) - iar dela Afaras/,ar.
(usse o fibuHl a "on
O
>
"
, I
, >,
,
,
etl/a) tin ochelari.'); Fig. 26:. Torquc.de argint dtla Stin.
i mai dela K , de pe la gtargiu r rt1U:dll, dupli 1. 'l'tglb in
Sdn;:eorg;u-1'rdsc(!ua\'cm t rei co- AS. xxm '903. p. 304.
lierede argint: dou1i mai
de demult t) iar al treilea. rAsuci t Cu capetele in form1i de cap de pas3re
(de in orice caz , sig ur, moti vul bronzul ui hali-
statt ului vestic: o palmipedl\) g1l.sit dupl'i a. 1900 cu mai multe
obiecte de bronz (v. fig. 262) 1).
:! C"" io
MUst. nul fungau, d. observafii le lui Mirton. l. p. 33 1, CU indica1i. pri ncipalelor pirtri.
' ) Mirlon, /. c. , p. 199 .q.
:i 08
u
8
dape
'18'

din bron:r.ul IV,
') Publi c.IIl de 1. i n At. XXIII I I)OJ. p. 304 cu o reprodua-re. Din ntno.

Ji mai bine dlullrea.
www.cimec.ro
,8,
Fig. 26]. Vas dCythiet dela GiSm
fml(Alb:r.-de. J08) la Muuul coleg.
BClhlen, din Aiud.
Itig. z6.4. Vlltleylhict de1a
Ajul/(Muuuleoleg. Delhlen,
Aiud).
sele cu proeminen,e asemlin1itoare dela CrtTsalli: p. 185, plis
trnd vechiul ornament pnli n La Tcnc 11 chiar 111). De-
asemenea cupa cu douli toarte dela Gmha; (fig. 263} o
toard, dela Ailld (fig. 264), glisite tot morminte scy.thlcc,
oreznUi forme mai vechi locale, ale bronzulUi , dcgencrate vulgan-

cu naucle modele ce se inr!1dllcinau biruitor pretutindeni, odatli cu
cehiei!..
Dar sa conti nu1im examinarea m1i.rturiilor archcologice din hallslatt
mai departe pc la vale. - De de Ordflie an:' vorbit
mai sus, p. 313 sq. 317. Despre Bogatu /?omJlliP) Celea
VI . VARSTA FIY.RULUI IN DACIA. 1. BALLSTATTUL
,8,
1), amAndoull din Alba-de-Jos, nu avem precise. Din
necropola tScythicb dela P,iclli avem nsil o varietate a fi-
bul:i n arc 1), .bine cunoscute din Ardeal (v. mai jos),
ca 10 general din SE '), - Iar dela Deva O fi t'01:;cella '): am-
bele speci i de fibule noi - n perioada c. 700-500 a Chr.-
din Ardeal, are de ambele lui foarte
importante in epoca dintre 1000 500 a. Chr. Pe dreapta e Pe-
cica 1), Dt/aco ') C)'oma '); pc stnga Firighia:: 8), Caran; t). 8eba
f/tche 10) Nagy Gaj 11). Unele importante din bronzul IV, ca
aceea dela Cur/ici, mor venirea Scythilor 12), dar civili-
nu aici nici sec. VlI , numeroasele sta-
din Banat care documenteazli o activitate n hall-
slaltul geti c 13).
La fcl, avem documente satisf3di.toare pentru bascnul T !lrnavcJor,
in ce getieli in hallstatt, indiferent de Scythi, n le-
cu Vestul chiar dupl1 venirea lor.
.. SighifOart/ a fost in regiune unul dintre cele
mai importante centre. Din La Tcne de aici , una dintre cele
mai caracteristice din Dacia (v. mai jos), avem p:'istrat:'i la Muzeul Co-
evangheli cc din o fost.1i probabil de
sanctuar, impodobitll. ntr 'un chip superior artistic cu motivul spi-
mai sus ' .),c!l analogii le pentru tipul de
d. Hunpcl, Bron:kOl 1, pl.
,.
1) lhid. p. ' 99 I q. ,i ef. pl. IX, la p. 197.
' )!\IRi lu,pJ:17rq,
') MRi sut, p . JI8,J:11 ,i JZ7 Iq.
') MRi 1111', p. J"J Iq.
') Mui lUI, p. J2" 5(j(j.
1) Mai IId, p.J:16.
" )Ml1i IUI,p.342.
U)Mlli'ul,PJ4S.
") Mai BUI,p.JOZ.
") Milleker, in Alt, XXII 11)02, p. 48 Iqq. ,i 191 5q.: x..XV1J I 1008, p.
III , p. :105 (Cubinul-de.Jol).
www.cimec.ro
,8,
de pe placa ,'ot\'ll dela trebuesc dutate in lumea
illyric1 din a doua perioadll hallstattian3, ,la Nesactium in
pietrele ornamentate cu spirale de acolo l), .ar nu, cumva, In tipul In-
;:
lotul nlocuit de ornamente rcetitinii (in special zigzaglll) ori de linia
in val drept sau plecat. Acest element occidental ou ar fi dealtfel sin.

de o p:lst!l. roz-galbcnli pictate, brun pc galben deschis, n benzi groase,
care mpodobesc drept pc la mij loc marginile huc orizontale ale unor

tice aduse din Vest produse acolo in Icg!1tud CU vechi innuente
italice. Mai mult chiar, tipurile de vase-suport fOalte larg des-
chise, dela (v. mai jos), amintesc pe cele italice din
perioada a primei vllrste a fierului '). Fapt e, cA tot la Sighi_
pe un escarpament primejdios in drumu l dela . Bajendorf.
spre un romn a gbit pe vremuri douli .Schiisseln \'on ge-
ringer Tiefe und- breitem Rande, entsprechend den Formen, welche
der Freiherr von Sacken im Hallst lHter Grabfeld T af. XXIV 3-8
abbi ldet. Sunt cunoscutele farfurii de bronz hallstattiene, cu mar-
gi nile foarte late perfect orizontale 4), care au ser"it ca model tipu_
rilor ceralnlce des"oltate apoi in intregul La Tene dack, att
la N rt la S
Gooss de fapt se - in comparatia pe care o face cu obiec-
tele public:uede Lindenschmit '),- coifurile pomenite de dftnsul ca
la (Sros, in Trnava-l'\'lare), pe drumul dela
la Rodbov ("ezi mai jos) -ast5zi la Muzeu l Brukenrhal
la':> c:
1, Exemplare foarte caraclerislce penlru cu Dacia b. Muzeul dell
ViIIQ Giulio, Roma.
1) Gooss, Ski::::,.", in .4SL., XiiI. p. SOL
' ) cr. It 1, p. 4J1.
1) I.... Lindenschmil in lucrarea aa Die u",atr hndms(:lIe" Vo,::nt, Maim,
1864. 1, J.Hefl,Taftlll,reproduceoaeriedeooiruriiillice,cu cari (no. 1, 2,4)
Goo$l comparl-neexact-pe cele d1Ule de el, din Ardeal.
V .. "IERULUI IN DACIA. . IIALLSTAT'rUL
,8S
din Sibiiu - sunt de fapt de tip eirusc, analoage cu acela dela
HujJ,, -B6s:r6rminy cu un altul la fel dela n com. 1).
Lucrul nu e de fel de mirare, deoarece de al5turea, la Rodbot" avem
o '.ipic tn intocmai dealtfel ca dela
ftltc4 (Klsekemezli, pe rilrnava-Mare, mai jos de Media,) 3). Fire,te
fibulele dela Hodbav sunt cu secole
mai recente dect coiful dela c. 600-500 de 900-800 a.
Chr. Toate aceste obiecte insll. documenteazll cultural
pe bazll local5, getic5.
Dar tot dela Rodbll'fl (N:idpatak, in Trnava-Mare) mai avem
de bronz, dintre cari una are ornamente geometrice (rom-
boidale), caracteristice pentru epoca Hallstatt, precum mai multe
ornamente pendantive, de argint, in formA de pllinie, toate,
la Muzeul Brukenthal din Sibiiu 4).
SA trecem acum in valea Oltului .
Printre cele mai frumoase roditoare ale Ardealului e
de sigur Trei-Scaune. Se pare in vremea

din hallsl::ut La Tcne alc1i tuiti'l. de Muzeul National Se-
cuesc (hn S:. Gheorghe, pe baza ridic1lri lor flcute de personalul
al MuzeulUI i.n cursul anilor, nc1\ inediti'l., dar pusa la noastr5
de dr. FranCISc Laszl6, mult regretatul custode-director al Muzeului,
aratA nUI.nl1r foarte mare de locuri, unde s'au obiecte, n special
cele dou!i epoce ale fieru lui. i\luzcul din Sf. Gheorghe
cupnnde, III afar5 de frumoasele rezultate ale lui

tulUi slav (pAnl1 la 1000 p. Chr.). Printre obiectele caracteristice cle
metal e de citat dcaici un interesant pendantiv de bronz compus din
cercuri aseml\.n1l.tor cu cel la Alba- ' u!ia, de gust local

1) Jl,Hrlon. in Alt XXXIII ' 9'J, p. 146 ,i fig. 32 la p. 145.
'>Id,.m,jbid.
') Kuzsinazky O., n AA. VIII ,888, p. 244 sq.; cr. r'8. 2 iti p. 245.
www.cimec.ro
.. ,
transilvan, ultimei epoee 3 bronzului dacic, deci de dupli.
amll 1000 3. Chr. 1): mai jos, fig. 310, la p. 44.. .
Dar aceeace a marea surprindere a cercurilor archeologlce
prin anii 18.1-0-50 a fost extraordinara descoperire dela (Cz6-
falva), la R de Sf. Gheorghe'). Nu mai de aur 3)
impreun1i cu o cantitate de aur brut podoabe de fOI pl!!cl de aur
p

,tJ

au fost gllsite aici Forma securi lor podoabele grav:'lte pe unele
din cle le in bronzul IV ungaro-romil lni pentru
VI. V}.ItSTh Fl f.RULl'l DACI.\_ . IIALLSTJ.T"TTL
'"
datare sunt mai ales aplicele convexe decorate cu cercuri punctate
imprejurul unui mic buton reliefat centrali). Am accentuat mai sus,
p. 363, Gcza Nagy, dat4nd el securile dela n bronzul 1 V =
hallstatt 1, le atribui De fapt nu erau
ntre 1000 700, n Ardeal. E ... orba deci de Thracii din Carpa{i, de
adic,", a c,"ror stare n aur este nc3
odaHl document3til cu lotul prin tezaurul dela
(cf. fig . 65).
Scythi i erau mai de demult aici cnd n fO'3t
sabia dela Dobolii-de-Jos (v. fig. 251), pe Olt . Lunj!imea
a acestei s!!bii (11 3 cm.), de micile specie pumnalc scythice
deobicci u g!!sitc la noi, n lungime ntre 25 50 cm., a
fllcut pe unii la inceput se ndoeasc!! de scythismul acestei
Ast fel Gcza Nagy o din Evu l Mediu atri buindu-i
o origi ne aribeaidl.; el crede a fOSl n sec. XliI din Palcstina
de cavaleri i din cruciatli.. Hampel il contrazice') n chip absolut,
atribui nd - in 1886 - acest obiect epocei popoarelor. Tot el
va reveni ani mai trziu, caracterizndu-I drept scythic,
cum deal tfel a admis pe Minns n ai Scythions a"d
Grteks n generaJ e recunoscut astltzi 4). Greutatea acestui
monument tScythiet vine deacolo lama e in nu
numai cu formele bronzul ui (ceeace ar fi ntructva explicabi l chiar n
Dacia, de o puternic3 a bronzului n mijlocul hallstattului,
da t fi ind sabia unei epoce destul de trzii -c. sec. V a. Chr.).
dar cu ale hallstfLttului La Tcne-ului. Gcza Nagy a avut o
foarte dnd a atribuit-o Evului- Mediu . m5. nerul s3-
biei e tot ce poate fi mai autent ic cimmero.greco-i raninn : att moti vul
fiarelor cu gura pe care-I curent n Getia
(Ia Mikhal kovo la Dalj) ori in Thracia <Ia
in Bulgaria cent rall\) ca dealtfel n Caucaz 6), precum l vom
n arta greco-sarmatic3 din sec. IV p. Chr . cei urm3tori,-cqi
') J. Arncth. ArrlllHQ/ogischeAna/cktrn, cu un atlasde 20 plante, Viena, 1851. Spi-
ulele de pe aplitt'-Ie rflJI j mll ri ami ntesc pe cele de pe masa votivl dela Sighitoar. (mai
lUI, p. 383 .q.); la noi pl. X.X fig. 1 ,i z.
') AS. VI 1886, p. 234 .qq. cu fig. dela p. 237.
') In calitllte de redactor al revillei,in nOla deJa p. z38,lpunand el \'a revenI.
1) Vezi bibliografia la noi mai lua, cap. 1, p. 7, nota S.
*) V. pentru toale mai lUI, p. 332 aqq.
www.cimec.ro
,88
motivul delfinilor cari imit:1 in dsucirca lor antenele din bronz,,/
IV fi "al/stati 1) sunt cunoscute din arta greco-scythic.ra din, N
Negre. Lama reprezinti\ o exagerare a tipulUi de sabie
lungli vestid, o p(Trdsire a lipului
Este prin urmare din nou vorba de un producl specific al mediulUI etno-
grafic-cultural getit, care d1i unor elemente pregnant orientale o com-

halkovo, Dalj fokoru, drept un product de gctidi. mai nou dect
Fi g. :1.66. Cratill tseythicif dela Fig. 267_ VI) de lingi 8 aroolt (Ha-
/ C(lJ(I /d1l in Trc-ScauOC' (Muz. lirpluak) in l\tux. N. S. dela Se.
N.S.dinSr.Gheorghe).
acelea (din epoca celei mai puternice orientale in Dacia),
aproximativ de prin anii 500:1. Chr.
Jn ce ceramic3, not1'1tn ca tipice din Trei-Scaune:
dela leafa/du (fig. 266), de acel tip cu cea fScythic1l.. dela 2) n
Huniedoara, mai ales urna, foarte lucitor de un profil clasic
hallstattian. Baraolt (fig. 267 pl. XXI I fig. 2). - Cred
deasemenea tot hallstattian fragmentul de vas dela Bita (fig. 268)
tiparul dcla //ieni (lIycfalv:l, fig. 269)'
Din nou nd hallstatt caracteristi c mai jos pe
Oh, la Apus de in (Mrtonhegy). Rcinecke a notat
deaici, la Muzeul Brukenthal din Sibiiu, vase inedite de bronz, identice
1) In mQrmllntul XXIII dela Ammino s'a gAs it o spadl sc)'thid cu (mte"e: \'. A.
1\1. TlIlIgrcn. L'ipoq"e d'Anmri/lO, I-Iebingfon 1919. p. 13 (voI. XXXI din .Jurnalul
Soc. finlandcze de archeologiet ).
1) /JoII/QUltok, IV 1913, p. :.63 (Roska).
cu cele dela Gherlii (v. fig. 203, ilO. 15 16), din
familie Cll vasele de bronz it ..t1ice din vremea villanovian!!. mai 1).
Despre GUlt"j(a, lrtngl Sibiiu. despre Bundarf, n T .'irnava Marc,
am vorbit mai s us, p. 308 sq. 314 sq. aici doar amAnuntul
di la Kuzsinszky S), s'a fier precum lucruri
din La Tene, ceeace constitue un document pentru continui
tatea perfectA a geti ce de aici din bronzul IV prin hallstatt ')
in La Tcne, de fapt la Romani ').
l\lonumentele hallstattiene sunt pnli acum destul de rare n S Car-
nu atAt pentrlldl nu ar exista, ci nu li s'a dat
Fi". 268. Fragment de \'15 dela Bita
n TreiScaune. (Muz. N. S. dinSr.
Gheorghe).
Fig. 269. Tipar dela llit"i in
N.S. din
Sr. Gheorghe).
cuvenit!!. de nt:lmpllitorii descoperitori. 1n adevlir foarte multe din
obiectele pe cari le-am enumerat din N nu provin din d-
sistematice, ci din culegeri de-ale particularilor: in special
ranii lucrrtnd la cAmp peste lucruri vechi nu le-au ascuns ori
distrus, ci le-au dat aUloritlilil or. Dovadadl. la noi Hallstattul trebuie
fi fost bine reprezentat, am dat-o n cap. 1 alluer!!.rii de descriind
scythice din Muntenia Oltenia, ne-o mai faptul
ca dela primele privind special epoca fierului s'au gi'l.sit
la Boion (V de urne cu proeminente n de
coarne CII marginea oblic ca pe Tisa ori n
') Reinecke. in AS. XIX 1899. p. 328.
In AS, VIII 1888, p. 24.6.
1) 00051 pomene,te deaici ,i de bronz de tip hallltattian, precum , i diferile
podoabe reminine de acel .. Itil (Ski:um, in ASL. XIIf, p ... 89, .. 93 ,i .. 95),
t) Asupra obiectelor hallstaUiene dela Cu,terila, ef. ,i Mirton in A2. XXIX 11)09,
p,,,OS Iqq., cu o bogall biblillgnfie fi interesante Itilistice.
www.cimec.ro
Dalmatia Ardcal. Nici nu sc putca dealtfel sA avem aici O alta evo-
dat fiind cA atAt dela N cAt din Bulgaria eram de va-
luri analoagc de vesticA itnlo-illyricA, ale dror unde ajung '
n Balcani pAnlt la l\ l area- Neagrlt 1), j
In legllturll cu r1ispilndircu de elemente culturale mai ales illyrice se
pune de obiceiu marca difuziune n Peninsula balcanicl1- pnA n
Grccia - a tipului de fibull1 speci fi c cea numai cu dou5
spirale egale, n chipul unor roeheI3ri.'), fibulll pc care o
gAsim n Ardeal la Pi::tflll Cher/ii (v. fig. 203) la Porllls, pe
n ambele locuri nu ca form!i a bronzului pur (111) , ci a hallstattului
prim dacic (bronz IV 3) ne este cunoscut l1 din S In
Muzeul li ceului din StfJt!rill se douli enorme pendanti ve in
de Ci buh.. .... ochclari n jude{ul Mehedin\i a).
De altll parte securi le t ip _1'ufal11u. (v. mai sus, p. 3R6) sunt cunoscute
din S dela Sinaia t) in Prahova, Prscov Ne/toi", n
Buzli u '). Dela Ro/aiia in Vaslui avem fibule (pl. XiX, fi g, 2) cu
multe spirale
8
)c3 aceea dela (mai sus,p. 377), din br. lV 2; iar
la Cuculelli, n strnt ele de sus, se pare ar fi hallstatt La Tene
t
),
Dar aceste descopcriri din S sunt prea prea
din Moldova Basarabia nu avem aproape nimic. Evident s!lpli-
1) V.pcntruhallslutluldin Uulp fi ullrt ioolul lui POl>Ov, citl1t ml1i.u., p. J36, nota 6.
1) V . !Udiul lui 1\"'rlon n Alt x..XX1 1911, p. 347 .qq" care observi el fibul.
cu ochelal i e biM CW'IOKutl fi din _Ungaria. dar aici CI e mai veche, ap.q inAnd bron.
xuluipur, htlel el rlisplnditoriiacelt ui tip in epoCII fit'rului nu l untdirt'ct ai nOflri,
ei VenetolIIyrii.
a) M4rlon,l, c., p. 351,
' ) CL Inai aus p. JI9 claaificarea lui Reineeke: bronz I V J, dupllo noi egal I V 2
') eL A, D;1rcicilll, in Dacia 11924,
1) eL C. Moisil, in Bul. Co,n. Mon, isI. IV 1911, p. 87 eu 8S fi 1.
ibM" VII 191 4, p. 158 sq .
') e. Moiail, 1, C.; er. 101 la el p. 8S fi toporul-tlrnlcol) dda COlofJellii.de-Jol
Dolj, dupl Nl1gy, seythie.
1) e, r-. loisi l, 8/1/. Com. Mon., III 1910, p. 173. eL fi Gr. C. Bu\ureanu, Prci,.
,oria fII Romania, la,i 1898, manu.eri. depu. la Muzeul Nlliionai de AlIIiehitlli ,i
publicared-Iui 1, Andri I'OC'cu,-p, 10J, gr",itdc.crid,
datat!. Aceat lip de fibul! care i le pllrea lui BU\ urell nu mei ntAlnit ind. Ia nici-o
lIa \iune din Europu c bm'a/ n brom:ul IV . ungnro- rom!l.n.: v. M4rton in At
XXXI 1911, p. J.42 sqq., pc bat.i de Vlemple de demult publicate, printre cari \'.
d. p. pe cele deJa Hllmpcl, Bron::hoY 1, pl. XCVI, CXX, etc., ori pc ccle din
AS. XXI V 11)04, p. 207 , i 208 (Hoernes) ; AS. XXII ' 90l, p, ,P2 (Hampel), etc.
') e. O.,dlu, in Bu/, Com, Mon., III 19 10, p, 96.
turile viitoare vor aduce bogate pO:lte chiar
e de datoria noastr!l sti nu Bl.dm nencercatll nc!!. de acum sinteza, care,
orict de necomplet1\ ar fi, e absolut e nu numai de
cei ce vor sli se informeze mai exact dec1l.t ncum patruzeci de ani asupra
trecutului nostru protoistoric, dar chiar de cari vor si1 se
devoteze stud iului acestei epoce foarte obscur11 pentru
Deaceea pe baza materialului analizat mai sus vom ncerc in cele
ce urmeaz.1l. o descriere generalA a culturii el in Dacia n vremea bronzului
IV, pur getic, a fi erului 1, geto8cythic, adidl, ntrec. 1000 300 a. Chr.
Ca n Vestul Galliei t), hallstattul e in Dacia foarte tirziu. lace-
deabi in secolul al VII-lea, el e turburat de Scythi n ori ginele
sale e mpiedecat nt:l.iu de Scythi, apoi de n sa. O
industrie gctidl. a ficrului 1 am putea spune nu existli. Bronzul IV
getic se degener:l.nd din ce in ce mai mult , adnc
in epoca scythicli, cu care un timp chiar pare a Iar c:l.nd
se - n sec. 1 V -- puternici activi Ca pe vremea
bronzului 111 IV, alung:l.nd ori pc
pe teritoriul Oaciei, ei ncep noua n formel e de
cultur!i dominante atunci in toatli Europa ne-c1asicli, ale La Tcne-ului.
ar fi o e1ementar1i. se afirme, mai ales dupA dove-
zile numeroase ce am adus mai sus, eli. nu au cunoscut cultura
hallstattianll.. Nu numai cli 3ucunoscut-o, dar intregul bronz rv getic
e modificat de noui le forme de vesticl1 ideile caracteristice
pentru aceast11 p:1trund plln!l n massele populare, crdnd
noui forme ale industriei ceramice. Credem a fi dcci sA
considerlim drept tiOIUl, de caracter diferit de cea veche a bronzului,
toat11 cultura care n Dacia ntre a. 1000 300 a. Chr. Este
ins!'. drept s!!. o n doull. perioade: 10 a bronzului LV getic
= d Jall stalt It, IlO a fierului I geto-scythic = d 'fallsta!t IIt. Ct
cronologice incii mai ca aceea a lui
Reinecke pentru bronul IV, in trei subperioade, e deajuns s!!. amintim
eli acest autor ia drept criteri u de subperioadele villa-
tf(w;elle ale fi erului italic, prin urmare respectivele subperioade din
Dacia corespllnd de fapt nu unei locale, ci unei succesiuni de
treptate externe, evoluate ele, n lor de origin1L
1) Ofchdctte 11 2. p , 552.
www.cimec.ro
=-____ VASILE rARVAN, GETleA
Credem a putea afirma, chiar numai pe baza mormintelor cunoscute
acum, cII. Dacia Il ntregul ei . hallstatu continult a fi locuit!i de
ca n bronzullll. Forma urnelor funerare sc
localnicii adoptil tipul de urne t:YiIlanovant; dar ritul immormAnU.rii,
inrinerarca,r1I.mftneconstant.
Care n Dacia de pe la a. ioo incoace,
practidl ritul inlwmdrii. anume ntrcbuinVltc contem_
poran, ambele tipice pentru acest rit: cea a lltins
cu in sus cea a cadavrului strns, cinchit cu genunchii la
pe o parte 1). Nu avem nd!. nici un studiu anthropolog.ic asu-
pra scheletelor la Aiun, la Cluj la Craiova, spre a ne putea
asupra rassei c una sau dUPd
forma dcosehittf (1 in/lUmiirii, avem cel neamuri amestecate
subt nume de Scythi . A doua e mai Dar ea
trebuie printr'un examen al resturilor Clci
numai pe baza istorice, nu au ajuns acum la o in-
cheiere nu va fi interes se dadi oamenii scunzi
cari sunt Scythii de pe vasul de ugint aurit greco-scyth
dela Certomlik '), de un tip ma i mult finoo-ugric ori mongol, nu sum
cumva total de oamenii svelti constatati in niormintele
sc)'thice din Ardeal Oltenia.
]nventarul mormintelor tScythice. din Ardeal e foarte s!lrac.
ritul scythie diferite podoabe cu ci in mormnt, nu gll.-
sim nimic pc lngli Scythi, ce s1\ ne aminteascll de departe
boglipa n aur iubirea de astfel de podoabe a Agathyrsilor lui Herodot.
Concluzia de ordin istoric, lui Herodot nu mai
sunt Scythi, ci sunt clasa in care cuceritori iranieni
s'au topit , se prin descoperiri le pe teren. Ardealul fusese n
. toate timpurile bogat n aur cele mai frumoase podoabe vase de
aur ardel ene sunt tocmai din epoca bronzului. Thraci i-Gel i de pe vre-
mea lui Herodot cOlltinuau numai, sub numele de a fi
in aur. Jn orice caz mari le tezaure de aur , ce au mai ajuns
la noi, Firighia:::, Bihor, Bi;a, TllfaltIlI, sunt anterioare sosirii
Scythilor n Dacia. Iar Mikltallwf)o , Fokoru Ddlj se ele nsele
1) AceastA II doua specie a ritului inhwnlrii e eunOlC\lli ,i dela PoIOf.'I'oe in Corj,
ca ti dela SdrUlo-Montroru in Du:wu (mai multe morminte): C. Moi.il. in Bul. Com.
Jl1on., III 19'0, p. I 19 12 ..
') eL 111 noi mai sus, cap. 1, p. 29.
vl . VAli STA FU RULt' 1 IN D .... CIA __ '. 1J.... 1.L'IT .... TTUl.
mai mult geto-hallstattieoe dect scythice. In afarli de pllicile de argi"t
dela Craiova - cari sunt mai - nici uou\ din tezaurele Daciei nu
forme autentice iraniene ale secolului VII- VI a. Chr.
1\1etalcle culturii hallstattiene din Dacia continull a fi bronzul
aurul. Fierul argintul joacli un rol cu totu) I n de topoarele
simple duble am putd spunecli fierul
p:lnli la nceputurile La Tene-ului. Ici colo
\'reun vreo de ti scy-
l!tirt. Dar asupra armelor ne vom opri iodat?!. mai pe larg. Ceeace trebuie
fixat acum, e in hallSl:lltul getic fierul e un material exotic: sali
adus din V, sau ulilizl\t numai de Scythi chiar de doar n
prima fazll a lor n Dacia, ca semi-asiatici. Clci
mai pe urml ei sunt iau in totul obiceiuri le locale.
Dar ar fi ne fundamental asupra daca. am crede
dl chiar bronzul a fost un metal de uz zi lnic prea rlspdndit in Dacia.
\Urile au arlitat n Ardeal ca n vechiul Regat,
in "1(t:r4rile din epocele naintate ale bronzului, acest metal e foarte rar.
Tdranii protoistorici ai Daciei rlimn ntr'un fel de perpetuu ev neo-
litic, servindu-se mai departe de piatra (silex, ori roce eruptive),
de os, de corn sau de lemn, pentru nevoile gospodll. rici lor . Metalul e
un lux deaccea e folosit n primul. r nd pentru ar me podoabe,
ardintreuneltele uzuale, doar pentru seceri securi (ilac/les ddollille).
dup1i regiuni, Dacia ofed un aspect mai mult sau mai
constatllrilor generale fll.cute p:\nll acum vala-
bile pentru toate pnuturile ei. Astfel Ban:1tul care au fost
mai direct mai intens de V, un aspect mai intens
hallstauian dedt Ardealul r!l.s!l.ritean ori Muntenia. Chiar fierul, care
veniA - din Noricum Pannonia - prin comert, la vale pe Du-
e mai frecvent aici 1). De parte Ardealul are in bronzul IV
o de a acestui metal, cu care Muntenia Moldova
nici pe departe nu se pot cornpar. Cmpia ne-a arltat in
s3pllturile n ultimii trei ani, La Tcne-ul se suprapune dea-
dreptul neoliticului, traditiei de forme neolitice. Gelii real
in vArsta metalului, n stratele de jos ale abia n a doua
vArstliafierului.
') eL Illilluri de MiIIC'ku, Dllm. Rlgi$lgl., 1- 111, inel ,i l\-Urton, citata comuni-
o:IIrcdc1a Congruul de preilloriedcla Monaco 1902, II, Monaco 1908, p. 68.
www.cimec.ro