Sunteți pe pagina 1din 5

LUCRAREA NR.

2 Pompe cu roti dintate


1.1. Obiectivul lucrarii

Lucrarea si propune sa prezinte una dintre pompele cel mai des utilizate n instalatiile hidraulice de putere medie, pompa cu roti dintate. Larga ei utilizare se datoreste simplitatii constructive, a fiabilitatii ridicate si a ntretinerii usoare. Este o pompa cu debit constant deoarece datorita constructiei ei nu si poate modifica volumul specific. Pompa cu roti dintate realizeaza debite de pna la 1000 l/min si presiuni maxime de 250 bari. Ea nu se utilizeaza ca motor dect n cazuri rare datorita cuplului motor redus pe care l dezvolta. 1.2. Aspecte teoretice

Dupa numarul de roti dintate n angrenare si felul danturii pompele pot fi: cu doua roti (rotoare), care pot avea dantura exterioara sau interioara; cu mai multe roti dintate.

Cele mai raspndite sunt pompele cu doua roti dintate (figura 2.1.), cu dantura exterioara.

Figura 2.1.Pompa cu doua roti dintate egale, cu dantura exterioara

Pompa preia agentul hidraulic prin orificiul de aspiratie A si l transporta prin golurile dintre dintii rotilor spre orificiul de refulare R. Cele doua roti dintate, una antrenoare si cealalta antrenata, se rotesc cu turatia n n interiorul carcasei. Turatia de antrenare a pompelor cu roti dintate nu depaseste 3000 rot/min. De regula, pentru siguranta si cresterea duratei de functionare, se recomanda ca turatia de antrenare sa fie de 1500 rot/min. Pentru calculul debitului se ia n considerare volumul de fluid ce este transportat ntre A si R la o rotatie, de catre o roata dintata. Conform figurii 2.1 acesta este: V1=0,5 Dw1hl [mm3] (1)

n care: Dw1 - diametrul de divizare al rotii dintate conducatoare [mm]; Dw1 = mz1 h - naltimea dintelui [mm]; h = 2m l - latimea rotii [mm]; l =
mm

z1 - numarul de dinti al rotii conducatoare; n1 - turatia rotii conducatoare [rot/min]; m - modulul rotii dintate [mm]. Debitul pompei va fi: Q= Dw1hz1ln1 [l/min] (2)

nlocuind n relatia (2) elementele geometrice ale rotii, n functie de modul si numarul de dinti si tinnd seama de unitatile de masura se obtine: Q=210-6 m3z1
mn1

(3)

La pompele cu trei rotoare debitul se dubleaza. Pentru calculul aproximativ al momentului de antrenare al pompei se ia n considerare volumul de agent transportat la o rotatie:

V=2V1 Iar momentul de antrenare va fi: [Nm] n care: p presiunea de lucru [bari]; V volumul [mm3] 1.3. Instalarea pompei volumice

(4)

(5)

Antrenarea mecanica a pompei se face fie coaxial cu arborele de intrare, prin intermediul unui cuplaj elastic, fie lateral fata de arborele de iesire, cnd transmiterea miscarii se face prin angrenaj, roti de curea sau lant. Conectarea pompei la reteaua hidraulica a instalatiei trebuie sa respecte urmatoarele reguli: - montarea obligatorie n apropierea orificiului de refulare a unei supape de siguranta pentru reglarea presiunii si deversarea excedentelor de debit ale pompei (figura 2.2); - la conectarea n serie a doua sau mai multe pompe este obligatorie ca cea din amonte sa aiba debitul ceva mai mare dect cea din aval, excedentul urmnd a fi eliminat continuu prin supapa (figura 2.3); - la conectarea n paralel a doua sau mai multe pompe se vor folosi supape de sens la conectarea pompelor, supape care fac posibila reglarea pompelor la presiuni diferite,precum si oprirea uneia fara a perturba functionarea celorlalte (figura 2.4).

Figura 2.2.

Figura 2.3.

Figura 2.4.

Instalarea unei pompe

Pompe legate n serie

Pompe legate n paralel

1.4. Desfasurarea lucrarii n cadrul lucrarii vor fi demontate, studiate si relevate diferite pompe cu roti dintate. n functie de diametrul arborelui de antrenare al pompei se vor alege trei motoare de acelasi diametru cu turatii diferite (na=750, 1000 si 1500 rot/min la mersul n gol). Se vor nota: tipul de motor, puterea si turatia la mersul n sarcina. Pentru fiecare motor se va calcula momentul de antrenare: Ma=103

[Nmm]

(6)

unde: Pi puterea la arborele motorului electric [W] ni turatia la arborele motorului electric la mersul n sarcina [rot/min] Considernd randamentul pompei din pompa: Pe =Pi [W] = 0,9 se va determina puterea la iesirea

(7)

Se vor masura dimensiunile rotilor dintate ale pompei: diametrul exterior al rotii conducatoare (Da1); numarul de dinti a rotii conducatoare (z1); latimea rotii (l). Se va stabili si standardiza modulul rotilor, tinnd seama ca:

[mm] (8) Conform STAS 822-82 modulul poate fi: 1; 1,125; 1,25; 1,375; 1,5; 1,75; 2; 2,25; 2,5; 2,75; 3; 3,5; 4 [mm] s.a. Se vor calcula debitele furnizate de pompa n conditiile antrenarii ei cu cele trei motoare alese, cu relatia:

(9)

Q=210-6

m2z1lni

[l/min]

Facnd echilibrul puterilor la intrarea si iesirea din pompa:

(10) Presiunea fluidului la iesirea din pompa va fi:

p= (11)

612

[bari]

Pentru cele trei motoare alese (cu turatii diferite), avnd acelasi diametru cu al pompei se va completa urmatorul tabel:
Turatia motor electric la mers n gol [rot/min] Tipul motorului Turatia motor electric la mers n sarcina [rot/min] Puterea motorului electric [W] Momentul de antrenare la motorul electric [N.mm] Debitul pompei [l/min] Presiunea de iesire din pompa [bari] 750 1000 1500