Nr. 21022/SNTOBC/01.02.2021 APROB, Comisar sef de politie penifenciara Vasile SCUTARU MODULUL VIII DE STUDIU SIGUR, AL CURSULUI DE INITIERE A POLITISTILOR DE PENITENCIARE, AGENTI DIN CADRUL SECTORULUI SIGURANTA DETINERII $! REGIM PENITENCIAR Durata: curs de 4 luni NOTIUNI DE PRIM AJUTOR Tema nr 3:URGENTE CIRCULATORII SI RESPIRATORII PROPUN SA APROBATI, intocmir, Comisar gef de politie penitenciara Comisar sef de politie penitenciara loana Manuela CHITOIU Paine StOeTh Director adjunct pentru invatamant Sef catedra Instructia tragerii si wir pregatir f : g ty ZV) GeO oa i, 2021COMPETENTE SPECIFICE Acorda primul ajutor medical prespitalicesc. OBIECTIV FUNDAMENTAL: Cunoasterea de c&tre cursanti a unui minimum de cunostinfe medicale necesare pentru acordarea primului ajutor de urgenta la locul de munca, in familie iin orice imprejurare. OBIECTIVE OPERATIONALE: Dupa parcurgerea temei, cursantii vor fi capabil > s& descrie semnele de recunoastere a unei entorse, Iuxafi si a unei fracturi > s& recunoasca si s acorde primul ajutor in cazul unei entorse gi a unei luxatii; > s& recunoasca gi sA acorde primul ajutor in cazul unei fracturi de membre superioare si inferioare, de clavicula, de coaste, de coloand vertebrala si a capului, > 8 descrie semnele de recunoastere a unei hemoragii; > sd enumere principalele puncte de compresie arteriala; > fac 0 compresiune arteriala pe principalele puncte de compresiune si s& aplice ‘in mod corect un garou; > sa recunoasca si s4 acorde primul ajutor in cazul unei hemoragii externe si a unei hemoragii interne; CONTINUTURI 1. Hemoragii BIBLIO‘ 2. Stop cardiorespirator 3. Aplicarea de masuri de siguranta; 4. Dialogul; 5, Respiratia; 6. Caile respiratorii; 7. Circulatia sangelui GRAFIE: constrangere si control, precum Suport de curs; Ghid practic de medicina de urgenta prespitaliceasca. Editura LIBRA, Bucuresti, 1995; A.B.C.- ul primului ajutor, loan Nastoiu. Editura Ceres Bucuresti, 1989; Primul ajutor calificat. Editura M.A.I. Bucuresti 2009; Manual European de Prim Ajutor, Editat de Societatea Nationala de Cruce Rogie din Romania. MANUAL privind structurile asociate pentru masuri de securitate speciala, pentru utilizarea mijloacelor si tehnicilor de imobilizare, Vol.| - Siguranta personala, Editura A.N.P., 2011;TIMP ALOCAT: - 10rd, TIP LECTIE: ~ de comunicare/ insusire de noi cunostinte - 1 ora; METODE $i PROCEDEE DIDACTIC! expunerea, cu interventii din sala; explicatia; conversatia examinatoare. demonstratia; - exercitiul; - jocul de rol. MIJLOACE DE INVATAMANT: ‘suport de curs; materiale bibliografice; videoproiector; prezentari Power Point; film didactic; fese si comprese din tifon; atele scurte si lungi; garou; planse; manechin pentru resuscitare eeeggerees LOCUL DE DESFASURARE: sal& de curs. Hemoragille sunt scurgeri de snge in afara vaselor sanguine. Hemoragiile sunt de mai multe feluri si conduita in acordarea primului ajutor este, de asemenea, diferita in functie de acestea. a) Hemoragiile externe Recunoastere : ~ un jet de sange rosu aprins ce fagneste sacadat ( hemoragie arteriald ), sau sange de culoare rosu inchis care se intinde naclaind plaga ( hemoragie venoasa ). Cand scurgerea de sange provine din vasele mici ( capilare ) ale pielii, cantitatea de sange este mai mica. Masurile de prim ajutor : Se intinde accidentatul la orizontala.jintr-o plagaé cu debit de sAngerare mare se efectueazd compresiunea digitala in plaga. Se aplica mana sau degetele direct pe locul de sngerare si se apasa 3-4 minute, sau se fin cu putere impreunate marginile plagii Este indicat ca intre plaga si mana salvatorului sd se interpuna o batist curatd, 0 compresa sterilizata. Deoarece totul se petrece in cateva secunde, este natural ca riscul de infectie sa treaca pe plan secundar, problema esentiala fiind salvarea vieti. Daca hemoragia s-a oprit sau s-a diminuat evident, se aplicd un pansament compresiv (mai multe comprese sterile sau o bucata de panza impaturita la dimensiunea r4nii si stranse bine prin cdteva ture de fasa. Pansamentul nu trebuie sa fie prea strans. Daca este vorba de un membru, extremitatea lui nu trebuie s& fie nici rece, nici violacee. Daca compresiunea in plag& nu este eficienta si in special in cazul hemoragiilor grave cu jet gros, sacadat, se incearca compresiunea digitala la distanta. Pentru aceasta este necesar sa se cunoasca locurile unde principalele artere pot fi comprimate pe os. Pentru ranile capului si fefei compresiunea se executé pe partea lateral a gatului Pentru ranile umerilor si partilor superioare ale bratelor compresiunea se executd, in groapa ce se afla in spatele claviculei, in mijlocul ei Pentru ranile brafului $i cotului, compresiunea se face pe fafa intern a bratului, in apropierea axilei Pentru ranile antebratului compresiunea se exercita imediat sub cot, in jumatatea interna Pentru ranile palmei, la incheietura pumnului pe fata palmei Pentru oprirea sangerarii in ranile stinghiei (zona inghinala ), se apasa cu pumnul la 3 laturi de deget lateral si sub ombilic, iar pentru ranile coapsei, genunchiului si gambei, apasarea se face in stinghie ( inghinal pe partea afectata ) Dac& hemoragia arteriala este foarte putemicd sau daca salvatorul este izolat sau fara materialele necesare si trebuie sa faca fata unui numar mare de raniti, precum si in fata unui membru sectionat, se aplicd garoul. Garoul este un cordon elastic, care este folosit pentru realizarea hemostazei in cazul unor hemoragii care nu pot fi oprite altfel, de obicei in cazul plagilor membrelor. in absenta unui garou, se poate folosi: un fular, cordon, curea, cravata, snur, elastic etc. Deoarece, prin aplicarea garoului, se intrerupe atat scurgerea sangelui din vasul lezat cat si circulatia intregii portiuni situate distal de garou, ceea ce poate determina leziuni grave pana la necroze, garoul ramane o solutie de rezerva. In cazul in care se aplica garoul, acesta nu se aplica direct pe piele ci peste o bucata de fasa sau alt material moale si se ataseaza neapirat un bilet pe care se noteaza numele victimei si ora exacta a aplicarii garoului. La fiecare 15 minute se va slabi pentru scurt timp garoul, pentru a permite alimentarea cu singe a membrului. Este de dorit ca scoaterea garoului s& fie facuta de medic deoarece trebuie respectate anumite precautiuni fara de care exist riscul mortii subite. Dupa realizarea hemostazei provizorii, accidentatul va fi agezat cu picioarele ridicate. b) Hemoragiile interne ‘Sangele curge din interiorul organismului De cele mai multe ori se instaleaza starea de soc. Numai interventia chirurgicala poate opri hemoragia interna, Recunoastere : - accidentatul este palid, are pielea rece si umeda, are senzatia de frig, uneori frisoane, cel mai adesea este agitat, apoi trece in starea de coma ; - respiraia este frecventa dar scurt, superficiala ; - pulsul este slab si rapid, dificil de palpat (vezi - articulatie pumn ) Masuri de prim ajutor :Daca este constient, ranitul se ageaza in pozitie orizontala pe spate, cu picioarele usor ridicate ~ daca nu sunt fracturate. Dacd este inconstient, se aseazéi in pozitia laterala, de securitate ( s nu se inece cu sange ). Bolnavul care a suferit o hemoragie externa sau interna se duce de extrema urgenta la spital tru prevenirea starii de goc % Migcati ct mai putin posibil accidentatul ! * Scoateti sau slabifi orice parte a vestimentatiei care apasa gatul, toracele sau mijlocul ! * Inveliti accidentatul cu o patura sau cuvertura daca este sezon rece ! * Nu dati cafea, alcool, nici o alté bautura! Orice marire a debitului circulatiei accentueaza hemoragia ! * Ramanefi langa accidentat,tncurajaf-! | Sunt si situatii cand o hemoragie interna poate s& nu se manifeste cu nici un semn, ci dupa un anumit interval. Deci, orice persoana care a primit o lovitura putericd in torace, abdomen, spate, trebuie supravegheata cu atentie. Exist& hemoragii interne care se exteriorizeaz. Asttel: » Sangerarea pe nas ( epistaxis ) survine spontan sau ca urmare a unei lovituri in nas. Se poate opri comprimand, cu un deget, nara care sangereaz, sau se poate introduce in nara un tampon imbibat cu apa oxigenatd, sau cu solutie antipirina. Persoana va sta cu capul in sus, la aer curat, nu va fi culcata la orizontala. Atentie ! Nu lsati persoana sa-si sufle nasul ! Indicati-i sa elimine orice exces de lichid din guré, pentru c& aceasta incetineste coagularea. Daca sangerarea nu se opreste repede sau se repetd, trebuie solicitat medicul pentru Un tratament local mai complet, cat si pentru faptul ca sangerarea pe nas poate indica o boala general sau poate fi singurul simptom al unei fracturi de baz a craniului » Vomitismul cu sange negru amestecat cu resturi alimentare (hematemeza) sau > Tusea insofita de eliminarea de sange rogu spumos (hemoptizie) sau > Scaune insotite de eliminarea de sange (melena) sunt simptome foarte serioase care impun tratament de specialitate, de urgent&. Cel ce acorda primul ajutor, va pastra bolnavul nemigcat in pozitie lateralé de securitate sau semigezanda, daca nu suporta aceasta pozitie. Se va aplica punga cu gheaté deasupra zonei presupus suferinda. Se va interzice orice efort fizic. in fata oric&rei scurgeri anormale de sange anale, urinare, genitale ) trebuie consultat medicul. Atentie ! in cazul aparitiei unei scurgeri de sAnge din interiorul urechii, nu punefi nimic in ureche ! Nu tamponati ! Acoperiti toata urechea cu un bandaj curat ! BOLNAVUL TREBUIE TRASPORTAT DE URGENTA LA SPITAL !