6.

Comparații descriptive a metodelor Mc Kenzie și Williams

Metoda Williams

Programul Willliams este unul din programele kinetoterapice utilizate în patologia coloanei
vertebrale lombare, se realizează în trei etape și variază de la un pacient la altul, în funcție de
localizarea afecțiunii, vârsta și profesia lui. Exercițiile care fac parte din program lucrează în
special mușchii abdominali, mușchiul fesier mare (gluteal) și mușchii coapsei anterioare, mușchii
flexori ai șoldului și, în mod pasiv, pe cei ai coloanei vertebrale lombare.
Scopul mișcărilor din programul Williams  este să reducă durerea și să ofere stabilitate zonei
lombare. Conţine exerciţii de remobilizare a coloanei vertebrale lombare, basculări ale bazinului,
întinderea musculaturii paravertebrale şi a muşchiului psoas-iliac.

Obiectivele kinetoterapiei sunt diferite în funcție de stadiul suferinței: acut, subacut, cronic sau
remisie completă
Programul Williams cu cele trei faze ale sale (I, II, III) este orientat în funcție de starea clinică a
pacientului.
În perioada acută, cele mai importante obiective sunt posturarea în poziții antalgice (poziții în
care durerea să se amelioreze), relaxarea generală și a contracturii musculare lombare. Nu se
recomandă începerea exercițiilor din programul Williams în aceasta perioadă.
În perioada subacută se inițiază exercițiile Williams cu faza I a acestui program pentru a asupliza
trunchiul inferior, constând în exerciții de remobilizare a coloanei lombare, basculări de bazin,
întinderea musculaturii paravertebrale.
Faza I Williams cuprinde următoarele exerciții care trebuie făcute de două ori pe zi, de câte trei-
cinci ori fiecare exercițiu.
Exercițiul 1
P.I.  În decubit dorsal, genunchii îndoiți și încet permițându-le să cadă pe podea în poziția
întinsă, relaxat. Se repetă de 5 ori (pentru promovarea flexibilității lombare și a ischiogambierilor
- musculatura posterioară a coapsei), cu pauze de 30 secunde între serii.
Exercițul 2
P.I. În decubit dorsal, se flectează și se extind genunchii. Se repetă de 10 ori, câte 2 serii, cu
pauze de 30 sec.

1
Exercițiul 3
P.I. În decubit dorsal, flectează genunchii, apoi se aduc ambii genunchi deasupra pieptului și cu
ambele mâini se trage de genunchi spre piept, se menține această poziție până se numără la zece,
apoi se revine la poziția de start cu picioarele întinse.
Se repetă de 3 ori (pentru promovarea flexibilității lombare și a ischiogambierilor), cu pauze de
30 sec.
Exercițiul 4
P.I.  În decubit dorsal cu picioarele pe podea, mâinile unite în spatele gâtului, se flectează un
genunchi cât se poate de aproape către piept. Se menține poziția cât se numără până la zece; se
revine în poziția neutră inițială și se repetă cu piciorul opus până fiecare picior a fost flectat de 5
ori (pentru elasticitatea lombară, ischiogambieri, iliopsoas, pentru a crește puterea musculaturii
abdominale), cu pauze de 30 secunde .
Exercițiul 5
P.I. În decubit dorsal cu mâinile deasupra capului și cu genunchii flectați, se încearcă lipirea
zonei lombare de podea și în același timp se contractă musculatura abdominală; se menține
această poziție până la 10 și se repetă de 5 ori (pentru creșterea puterii musculaturii abdominale
superioare și inferioare), cu pauze de 30 sec.
Faza a II-a a programului Williams. Exercițiile din faza a II-a trebuie făcute de două ori/zi
timp de 4 luni; dacă la sfârșitul acestei faze totul se desfășoară confortabil, se poate trece la faza
III.
Exercițiul 6
P.I.  În decubit dorsal, se flectează ambii genunchi, picioarele sunt pe podea; se rotește bazinul și
picioarele spre stânga și apoi spre dreapta; se repetă de 5 ori (pentru promovarea elasticității
lombare și a ischiogambierilor), cu pauze de 30 sec.
Exercițiul 7
P.I.  În ortostatism: genoflexiuni cu mâinile în sprijin pe spătarul scaunului, spatele perfect drept,
câlcăiele rămân pe sol. Se repetă 8x2 serii , cu pauze 30 sec între ele.
Exercițiul 8
P.I. În ortostatism, ținând mâinile pe un scaun/masă, genoflexiune cu revenire în poziția inițială
(pentru creșterea forței musculaturii anterioare a coapsei-cvadriceps). Se repetă câte 6x2 serii,
pauză 30 sec.

2
Exercițiul 9
P.I. În ortostatism, relaxat prin inspir și expir amplu, se apleacă în fața ușor trunchiul din șolduri,
cu genunchii întinși; se încearcă atingerea podelei cu degetele mâinilor; se repetă de 5 (pentru
elasticitatea lombară), câte 2 serii, cu pauză de 30 sec.
Faza III a programului Williams care cuprinde următoarele exerciții:
Exercițiul 10
P.I. În ortostatism, cu spatele la perete și câlcăiele la 25-30 cm de acesta; se aplică sacrul și
lomba aplatizate pe perete; se apropie treptat câlcăiele de perete, menținând contactul lombei cu
acesta. Se repetă 8 ori x2 serii, cu pauze de 30 sec.
Exercițiul 11
P.I.  Decubit dorsal: se execută bicicleta, cu pelvisul mult basculat înainte. Se repetă de 10 ori, cu
pauze de 30 sec.
Efectuarea regulată a exercițiilor Williams, în cazul persoanelor ce au dureri lombare recurente,
nu numai că reduce durerea, dar previne și reapariția episoadelor dureroase.
Beneficiile acestui program terapeutic sunt:
• deschiderea canalului intervertebral;
• întinderea structurilor ligamentare;
• eliberarea apofizelor articulare;
• exerciţiile abdominale accentuează flexia lombară prin tonifierea musculaturii abdominal;
• reduce durerea;
• musculatura flectoare a şoldului poate fi tonifiată prin flexia musculaturii lombare..

Metoda McKenzie

Exercițiile McKenzie sunt o serie de exerciții terapeutice pentru reducerea durerii în extremități
și în regiunea inferioară a spatelui. Metoda a fost elaborată în Noua Zelandă în anii 1960 de către
un fizioterapeut - Robin McKenzie.
Exercițiile McKenzie sunt recomandate pentru ameliorare stării funcționale a pacienților cu
dureri lombare cronice. Regimul exercițiilor trebuie individualizat pentru fiecare pacient,
încorporând numai acele mișcări care determină neutralizarea simptomelor. Tipic pentru
programul McKenzie este corecția oricărei deplasări laterale și exerciții de extensie pasivă, care

3
să favorizeze deplasarea nucleului pulpos spre regiunea centrală a discului. structurii posterioare
a discului, astfel încât să se formeze o cicatrice care să protejeze.
McKenzie descrie un sindrom postural, caracterizat prin deformarea mecanică a țesuturilor moi,
ca rezultat al stresului postural prelungit, care poate duce la durere si disfuncție. În acest caz
suferința este determinată de afectarea mușchilor, ligamentelor, fasciei, articulațiilor
interapofizare si discului intervertebral. Dintre acestea, factorul major este scurtarea (fixarea
adaptativă a țesuturilor moi a segmentului motor, cauzând deformarea si pierderea jocului
articular).
Obiectivele tratamentului:
- reducerea durerii și contracturii
- recuperarea funcționalității la nivelul coloanei lombare
- prevenirea apariției recurente a durerii
Exercitiul 1
P.I. Decubit ventral
În decubit ventral cu brațele de-a lungul corpului și cu capul întors spre lateral. Se rămane în
această poziție,se execută câteva respirații adânci și apoi relaxare completă pentru 4-5 minute.Se
repetă de 6-8 ori pe zi , cu pauze de 30 sec între serii. În repaus se recomandă de a sta în decubit
ventral.
Exercitiul este utilizat în principal pentru tratamentul durerii lombare acute de scurtă durată.
Exercițiul 2
P.I. În decubit ventral
Se plasează coatele la nivelul umerilor astfel încât să fie culcat pe antebrate. În timpul acestui
exercițiu se face câteva respirații adânci, muschii in regiunea de jos a spatelui în relaxare
completă. Menținerea poziției aprox. 5 minute.
Exercițiul este indicat în special în tratamentul durerii lombare severe. Acest exercițiu trebuie de
fiecare dată să urmeze după exercițiul 1 și va fi realizat o singură dată într-o sesiune.
Exercițiul 3
P.I. Decubit ventral,coatele plasate la nivelul umerilor în poziția de flotări.
Ridicarea trunchiului cât mai sus. Menținerea poziției 1-2 secunde, apoi revenire în poziția
inițială. Se repetă de 10 ori. Este important de a relaxa complet bazinul, coapsele si picioare în
timpul realizării acestui exercițiu.

4
Aceasta este cea mai utilă și efectivă procedură în tratamentul durerii lombare acute.
Exercițiul 4
P.I. În ortostatism, cu picioarele ușor îndepărtate, mâinile pe șold, cu degetele îndreptate spre
posterior iar policele îndreptat spre anterior.
Îndoirea trunchiul din talie spre posterior atât de mult pe cât se permite, folosând mâinile ca
sprijin. Este important de a menține genunchii drepți în timp ce execută acest exercițiu. Se
menține poziția 1-2 secunde, după care se rvine în poziția inițială. Se repetă de 5-6 ori pe zi, cu
pauză într serii 30 secunde.
Exercițiul 5
P.I. Decubit dorsal cu genunchii flectați și tălpile pe podea sau pat.
Flexia ambii genunchi spre piept, se plasează mâinile în jurul genunchilor și lent se presează
genunchii spre piept pe cât va permite durerea. Se mentine poziția pentru 1-2 secunde, apoi
revenire la poziția inițială. Este important de a nu ridica capul în timp ce va realiza acest
exercițiu. Acest exercițiu este utilizat pentru tratamentul rigidității în regiunea lombară. La
inceput se va repeta de 5-6 ori pe sesiune, iar sesiunile vor fi repetate de 3-4 ori pe zi
Exercițiul 6
P.I. Șezând pe scaun cu genunchii și picioare îndepărtate, mâinile atârnind în jos între picioare.
Se aplecă înainte până ce atinge podeaua cu mâinile. Revenire la poziția inițială. Se repetă de 6
ori pe zi , în interval de timp, cu pauză între serii 30 secunde. Exercițiile în flexie trebuie urmate
întotdeauna de exerciții de extensie.
Exercițiul 7
P.I. Decubit lateral stâng, membrul superior omolateral cu mâna sub cap, celălalt membru
superior apucă cu mâna marginea patului.
Se execută flexia ambelor membre inferioare flectate din genunchi, fruntea atinge genunchii,
expir, revenire cu extensia capului, trunchiului şi a membrelor inferioare, inspir.
Se execută identic şi pe partea opusă. Se execută de 10 ori, câte 2 serii, cu pauză între serii 30
secunde.
Exercițiul 8
P.I. Patrupedie.
Se execută îndoirea trunchiului în poziția şezutului spre înapoi până când acesta se aşează pe
călcâie (flexie accentuată a şoldurilor, a genunchilor iar capul se flectează cu ducerea bărbiei în

5
piept până când fruntea ajunge pe genunchi) membrele superioare întinse înainte, palmele rămân
pe suprafaţa patului, expir, revenire inspir.
O altă variantă – capul execută o extensie accentuată simultan cu coborârea coloanei vertebrale
lombare şi acceutuarea acestei curburi în lordoză.
Se execută de 10 ori x 2 serii, cu pauză 30 secunde.
Beneficiile acestui tratament :
- Ameliorarea durerii
- Deschiderea canalului intervertebral
- Întinderea structurilor ligamentare

BIBLIOGRAFIE

1.Codrina Ancuţa, Esenţialul în medicină fizică şi recuperare medicală. Editura Gr. Popa, Iaşi
2010
2. https://www.ghiduldesanatate.ro/03-ora-de-sport/exercitii-pentru-durerile-de-spate/
3. https://youtu.be/w3Q0xwuIF20
4. https://youtu.be/sfwaxbHvDx8

,, Prezentul material a fost realizat cu respectarea deontologiei academic și a normativelor

legate de copyright și plagiat. “