MII.

IAITEODORESCU

CON$TANTINBUDAN

I SHNOLOGIA LUCRARILOR" DE INTRETINERE, q.EPARATII SI CONSOLIDARI

UNIVERSITATEA TEHN DE CONSTRUCTII ICA BIJCURESTI

CUPRINS calit{ii lucr6rilor construclii de ."......,.......,................... pas.1 Cap.1. Verificarea

1.1. Conceptul de caliu,te 1.2. Organizareageneroltra verific&ii calit{ii 1.3.Verificnri pe calegoriide lucrtrri.............. 1.3.1.Tcrasamenle 1.3.2.Funda(ii. l.l].3. Bel,oane Bgregalenaturale lnntru corLstructii cu civile, industriale gi apicole 1.3.4.Ziddrii diD clrnmizi gi blocuri ceranice .................-....... 1.3-5.Constnrcfiidin otel 1.4. Scule, diryozirive gi aparatepenru veriticarea calidlii "-......... 1.4.1. Scule 1.4.2. Diqpozitive .............-......
le

pec.7 pag.1
pag.l0 pag.l0 pag.ll

pag.l2 pag.14 pag.l6 pag.19 p4c.19 pag.19 pag.22 pag.34 pag.34

{/\

1.4.3. Aparate

Cap.2.Durlbilitatoa ccruslrucfilor .. 2.1. Noliuni genernle .................."....

2.2. Acliuniexterioare.............. 2.3.Lucr{rile derepamlii

............:................." pag.34
paC.36 pag.38 pag.40 pag.40 .....-.........,-..-........-.... paC.4l pag.4l pag-41 p8c..42 psg.43 ..-.-...................-..-...--.-pag.43 p C.44 pag.44 pag.45 pag.47

2.4.Cauz.c tipurialedctcrior{rilor............ ai Cap.3. Telmologia lucririlor deprutecliea elementelor construclii ..-.".. de 3.1.Generalit6li....
prutectiilor... 3.2. Clasihcarea 3.2.1.Traramente zuprafali.... de 3.2.2. Pelicule de potecgie

3.2.3. Mase gpaclu de

ln gedinla de cate{ra din t6 lanuarie 1996 s'a discutat lucrarea Ieparalii qi consolidtrri"C s-a&probat lucrtrrilor de tnheSnere, "Tehnologia pc mulspllcarea planlocal. sau datesecretc brevetablle. Nu con$ne

3.2.4.Folii 3.2.5.Inzidiri Ephcnti

3.3. Tehnologia de realizare a prutecliilor ... 3.3.1.Progirireazuprafelei elomentului.................... 3.3.2. Tehnologia de aplicare a p'rotecliilor ... 3.3,:1.Controlul, ftum[iaorea gi rcparareaproteqiilor

-7-

5-4.6. Consolidareaelenrentelordin zidilrie de ctrr{mid{, Cap.4. Tehnologia lucrfuiktr de intrelincre qi reparalii cutento 4.1. Generah{i pag.49 pag-49 pag.49 pag.50 Fag.-q2 pag.60 pag.60 pag.66 pag.66 pag.66 p g.7l pag.14 pag.14 pa,5.76 pag.76 png.17 pag-79 pag.8l pag.t3 pag.83 pag.84 pag.E5 pag.87 pag.87 pag.87 pag"Stt prin injectare cu moriar de ciment 5.4.7. Coasolidareaperqilor din ziddrie de c{rirnidl cu tiraoli rnetalici 5.4.8. Consolidareaperelilor din zid{rie de cdr{midit cu elemeotrg beton armat din 5,4"9. ConsolidareazidAriilor avariate la nivelul planqeului lemn ............-...-.... din perelilor din cardrnidi neportanli-........... 5.4.10.Consolidarea 5.5. Elemeute din beton armat ..... 5.5.1-Cauzplecareconducla degradorca elcmentelor............, 5"5.2. Remediereafrsurilor elernentelordin beton 9i betoa annaL folosind amestecuri pe bazi de ciment 5.5.3. Remediereafisurilor elementelordin beton qi beton afinat folosind amestecuri pe bazl de rAqini epoxidice 5.5.4. Remedierengolurilor din elementelede beton armat prinbetonarc 5.5,5. Consolidareapllcilor din beton armat ..... 5.5.6. Conrolidarca grinzilor din beton afinat ,.,,. 5.5.7. Consolidarcastlilpilor din beton armat..... 5.5.E. Consolidareadiaftagmelor dir beton armal Crp.6. OrganizarcalucrArilor de tntrefinere, reparafii gi consolidiri ....

pag-l0l paS.f04 pag.ll0 pag.f17 pag.I18 pag.120 paC.l20

4.2.Vopsirodi
4"3. Trotoare 4.4" Hidroizolalii la pere{i 4.5. Stimularca ventilirii perelilor subsolurilor X4.6. Elcmentede lerur 4.?. Elemente de zid[rie 4-ll- Elemente metalice-.........."..--... 4.9. Elemente belon .,,..-......... de 410. lnvclitori Cap.5. Tehnologia lucrdrilor de consolidate 5.1. Generalitili c 5.2.Elerneff din lomn ..."..,.................................. elementekr ..'....... 5.2.1.Cauzelecareconducla degradarea 5.2,2. Iichimbareacalatelor putlozite nle grinzilor griozilor ?ncfunp -..-..'.......5.2.3.Coosolidarea 5.2.4. Mltirea capaciti$i portante a grinzilor 5.3. Elemenl,emetalice elementelor.......... 5.3,1,Cauzclecareconducla degradarea 5.3-2. inttirea secliunilor ....... 5"3.3.Modificareaschemeistatice.....

pag.l21

pag.126 pag-132 pag.135 pag.140 pag.15l pag.156 pag.l6t pag.l6l pag.l63 pag.166 pag.169 pag.l75 pag.l7t5

...... lrubinArilor 5.3.4.C,onsolidarea

din 5.4. Elernente zidtuie de clrnmidd...-....... .'."..'. elementelor 5.4.1,Cauzelecareconducla degmdarea deschideriifisurilor ..--.--.--. 5.4-2-MA.surarea 5.4.3. Consolidareaperetrilordin ziddrie de cirarnidA cu agrafcdin olol-bclon............. 5.4.4" Consolidareapetetilot din zidtuie de c{rftnid{ cu plombedin betoD...................... 5.4.5. Consolidareaelementelordin zidfuio do cdrdmidi cu plare din ofet-betoo gi lencuialtr cu mortar do r:imem

6.1.Aspecte principiu de 6.2.Organizarca loculuidornmc{ 6.3.Strdiul metodelor muncd obiecnrl pi de muncii Ctp.7.Analizdtchnicd-economicd a rmorsolulii dc consolidare .-.,-----.
pe Ancxa 1. Toleraole admisela trasarrea nerena c<rnslrucfiilor

pag.94

limirl ls fimdatii A0exa Abaferi a dirccre ...."........".......,

pag.96

3. Anoxa Abaterilimiti alccofrajclorgi aleolomentclor gi debetou beton armat............... Pa8'.177 pry-l'19

pag-99

-+-

Anexa 5. Defecte admisibile Anexa 6- Abaleri limitn h suptafelelede rezemare als elerentelor Prefabricare Ancxa 7" Abateri limit{ alo lucrtuilu dc ziditic Anexa 8. Abateri de foron 9i dimensiuni Anexa 9. Abahri limitifu zonairnbinArilorcu $mrburi Anoxa 10. Normo pentru planifioarea reparaliilor capitale la clldiri gi constructii sPeciale Auexa 11. Repte de materiale..------...-..'---Bibliogralie ..'..;..........----..'.-

pag.180 pag.18l pag.182 pag.l86 pae.lE?

CAPITOLUL1 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DE CONSTRUCTII

1.1. CONCEPTUL DE CALTTATE

pag.193 pag.196 p4g.20t

Elaborarea qi aplicarea ln construcfii a conceptului de calitate presupune stabilirea caracteristicilor tehnice qi de calitate at6t penhu inheaga conshucfie cat $i pentru subansamblele acestsia (dwtzats p6nd la nivel de element sau material), a limitelor admisibile in care trebuie s[ se incadreze acestea, a metodelor gi tehnologiilor de rcahzue a lor gi respectiv a modalitifilor de verificare gi a

frecveniei acestora, asfel incdt consfructia si r{spundl corect tuturor exigenfelor stabilioepentru utilizarea ei. Un factor deosebit de important in obfinerea calitifii il reprezintd lucrtrrile de verificare a ei.

1.2. ORGANIZAREA GENERALA A VERIFICARII CALITATII Verificarea caliti$i lucririlor prevenhii, depistfuii sau indepirtirii este absolut, obligatorie qi se face in scopul unor defecte sau greqeli de execugie care se

pot transmite sau s-au transmis constructiei in curs de realizare. Ea consti. ln stabilirea corespondentei lucrlrilor cu proiectul qi cu prescripfiile tehnice specifice, ln limitele indicatoriilor de calitate qi a abaterilor admisibile previzute in actele normative in vigoare. Verificarea calitdfii consfructiilor este necesar s6 fie continuatd qi dupl darea in exploatare a acestora, ?n vederea prevenirii gi depist[rii din timp a unor eventuale avarii sau deteriorlri, in scopul remedierii acestora pentru asigurarea durabilit{ii corespunzltoare.

-6 -

-7-

cu avizul scris al proiectantului). Dupd executarea lucrdrilor de remediere se,va De asemenea,verificarea calititii este necesara qi in ;azul expertizarii tehnice a construcfiei respective, atunci cdnd acesteia i se schimbi destinafia' p('l'r:'r' ' conditiile de exploataresaui se mdreqtecapacilat-ea Verificarea caliti{ii se poate face ; - preventiv - inainte de inc'' ',;rc,ri:lcr[rii; - pe parcursul executirii lucrarii; - duPl terminarea lucririi; - intermediar - la anumite faze de execufie. Verificarea calitdfii lucririlor, in sensul respectirii condiliilor tehnice de calitate, se executd permanent de catre qefii forma{iilor dc lucru qi de cltre personalultehnic insircinat cu conducereaacestorlucrArr Suplimentar, se mai efeclueazd verificiri in urmitouelc construcfiei: a). pe parcursul execu{iei, pentru toate categon-ilede lucrdri care condilioneazd rezisten(a stabilitatea, durabilitatea qi func[ionalitatea faze de rcahzare a cfectua o noud verificare a lucririlor. Rezultatele verificirilor se consemneazr intr-un "Registru de procese-

verbale penfu verificarea calitdfii lucrtrrilor ce devin ascunse" (regishul estg paginat, gnuruit gi parafat qi se completeazf, numai cu ceqnealdsau past6) ; b). la terminarea unei faze de lucru (lucr6ri de terasanrente, infrastructura, suprastructura etc). verificarea se executd numai daci ea a fost prevfuuti de cdhe proiectant sau la cererea uneia di" pftr sau beneficiar). Verificdrile se efectueaztrca in cazul poz. a) ; c). la recepfia preliminarl (la predarea consrrucfiei cdtre beneficiar). verificirile se executi de cihe o comisie in care sunt reprezentanli din (proiectant, executant

partea proiectanhrlui, executantului qi beneficiarului. Ele constau in constararea cxecugiei gi examinarea documentafiei tehnice, a certifi.catelor de calitate a materialelor, a registrului cu procese verbale pentru verificarea calit{ii lucrdrilor ce

dcvin ascunse, a dispozifiilor de gantier date de citre proiectant gi a tuturor documentelor lncheiate pe parcursul execufiei in examinarea vizualf, qi prin lildsurare a unor elenente (din punct de vedere a pozt{el formelor, dimensiunilor d a celorlalte condifu de calitaie, inclusiv incadrarea in limitele admisibile) qi daci 9$c necesar in executarea unor incercdri. ln cazul ftr care verificarea se face nrin Dndaj, se va proceda astfel: - se stabilegtenumarul de sondaje; - dacl un singur rezultat este necorespunzator, se mai efectueazd inci o serie alctrtuittr dintr-un numir egal de sondaje; - dac{ un singur rczultat din noua serie de sondaje este necorespunz[tor, toate verificf,rile previzute ln prescripfiile tehnice a se efectua pe parcurc se vor reface. Rezultatele verificirilor se consernneazdinh-un proces-verbal, iar dacr este

construcfiei, inainte ca ele si devini ascunseprin inglobare sau prin acoperire' Verificarea se executl de citre conducitorul tehnic al lucrdrii impreund cu reprezentantul benefi.ciarului, iar tn cazul lucririlor de tehnicitate ridicati gi de

cltre proiectant, de reguli cu maximum 7 zde inunte de inceperea operaliilor de inglobare sau de acoPerire. Ea consti in constatarea existenlei documentafiei tehnice qi a certificatelor de calitate a materialelor folosite, examinareaacestora,exarr'inareavizuald 9i prin m4surars a lucrdrilor respective (pozifie, formi, dimensiuni, condigii de calitate, incadrarea in limitele abaterilor admisibile). Dacd este cazul se fac incerciri pentru stabilirea cafttigi materialelor folosite. in cazurile in care ss constatl abateri peste limitele admise sau neincadrarea in prevederile proiectelor sau a prescrip(iilor tehnice urmeazd a se proceda la remedieri (dac6 aceste abateri sunt de naturi sd afecteze tezrstenla, stabilitatea, durabilitatea sau funcfionalitatea construcfiei, remediile se vor putea efectua numai

otzul executtrrii unor lucriri de remediere, comisia se va inhuni din nou dupi

-3-

*B-

\
executarea acestora qi va efecfua o verificare a lor, dupi care se va intocmi procesul-verbal al recepfiei provizorii. - celelalte umpluturi: - calitatea materialului utrTnat; 1.3. VERIFICARI PE CATEGORI DE LUCRU 1.3.1.Terasamente Lucrdrile de:terasament vor ?ncepe numai dup[ verificarea lucririlor de - tehnologia de compactare; - gradul de compactare (penhu fiecare strat elementar in parte gi la fiecare 50 ... 100 m'pamdnt compactat).Abaterile admisibile sunt: - pentru sistematizdri verticale: mediu - 5 Vo,rinnknum - g Vo; in jurul fundafiilor qi subsolurilor, sub pardoseli: mediu _ 5Zo, minimum - 8 7o. - in cazul pimnnturilor sensibile la inmuiere sau a celor contractile se vor mai veffica gi condifiile previzute in normele tehnice specifice. Duptr efectuareaverificirilor, constatdrile se trec intr-un proces-verbal.

trasare gi a reperilor cotei + 0.00, stabilindu-se daci se incadreaztr in toleranfele prevAzub in anexa l. Dacd aceste abateri sunt depiqile, pentru continuarea lucrdrilor este necesar acordul scris al proiectantului. Dupi efectuarea verificirilor se efectueazd operafia de predare-primire a amplasamentului, consemnati printr-un proces-verbal incheiat proiectantului. Dupd executarea lucrarilor de terasamente la construcfiile civile, industriale qi agricole se vor efectua, in principal, urmitoarele verificiri: - dimensiuni in plan orizontal; - dimensiuni ln plan vertical; - pante (unghiuri); - cota + 0.00; - natura terenului de fundare (determinati prin probe de laborator sau prin penetrare statictr sau dinamicI, ninimum una la fiecare 200 mp suprafafl sdplturl qi minimum 3 pentru inheaga construcfie); - umpluturile pentru realizarea pemelor sau cele compactate cu maiul greu: - calTtateamaterialului utilizat pentru umpluturi (abateri. de t 5 Vo pentru componentele pe sorturi a curbei de granulozitate); - tehnologia de compactare; - gradul de compactare (determintrrile se vor face minimum una pentru fiecare strat elementar previzut gi pentru maximum 20 m' material compactat, abatereaadmisibilI fiind de - 2 7o pentru mediu gi - 5 Vopentru valoarea minimd ); intre reprezentanfii executantului, beneficiarului qi

1.3.2.Fundafii. Lucririle de fundafii vor incepe numai dupi verificarea qi recepgionarea

lucrtrrilor de terasamente(inclusiv a naturii terenului de fundare). Dat fiind variatia maxe a procedeelor de fundare qi timpul redus acordat acestui curs, ne vom limita numai [a fundaliils directe. Principalele verificiri sunt: - pozifionare; - dimensiuni geometrice (ven anexa2); - cote de nivel: - mustifi gi piesetnglobate (dacdestecazul); - rosturi de tasaresau de dilatare (dac6 estecazul); toate verificirile prevdzute la punctul 1.2.3. legate de

rcahzarea elementelor de beton qi beton armat; - tn cazul fundafiilor executate in ap4, se va verifica in mod special ci nu s-au produs afuieri, ebulmente sau prdbuqiri. Rezultatele verificf,rilor se consemneazi futr-un proces-verbal.

-{0 -

-11-

1.3.3. Betoanecu agregate naturalepentru construcfii industriale qi agricole

civile,

- in cursul betonirii: - clasa betonului (examinarea documentului de transport); - nedepiqirea duraiei maxime de transport; - condifiile de punere in lucrare qi de compactare a betonului; - menginerea poziliei cofrajelor; (lucrabilitatea prin tasare - o probtr pentru fiecare tip de beton qi schimb de lucru qi pentu maximum 20 m, de beton) qi prelevdrilor de probe (rezisrcnla la compresiune Ia vdrsta de 2g zrte _ o probd pentru fiecare tip de beton gi parte de shucturd _ fundatie, nivel, tronson _ qi pentru maximum 300 m. la betoanele de clasd Bc 3,5 ... Bc 7,5,100 m, penhu Bc 10 ... Bc 20 qi 50 m, pentru clase mai mari de Bc Z0). Atunci c6nd este cazul se determini qi gradur de impermeabititate (o probd la maximum 300 mr, dar minimum doui probe pentru fiecare obiect) gi gradul de gelivitate (o probd la maximum 1OOO _.; - protecfia suprafefelorribere arebetonului proaspit (daci estecazul); - la decofrare: - aspectul elementelor (segreg6ri, beton necompactat, goluri, beton anffenat,planeitatesuprafefe, muchii _ vezi anexa5): - poafla elementelor; - dimensiunile elementelor (vezi anexa 3); - pieselelnglobate gi mustifile; - golurile de trecere; . Ia terminarea lucrdrilor de montare a elementelor pref.abricate: - pozifia in plan a axelor elementelor (vezi anexa 6); - cotele de nivel; - verticalitateagi orizontalitatea; - lungimile de rezemare: respectarea frecvenfei de efectuare a incirciiturilor armdturilor qi a dimensiunilor qi formelor

Principalereverificdri, Iegate de fazele procesurui de execufie beton qi beton armat, sunt: - la ierminarealucrdrilor de cofrare: - dimensiuni in plan orizontal (vezi anexa 3); - dimensiuni in plan vertical; - pozifionare; - cota de nivel; - etangeitate; - elementele de susfinere qi sprijinire; - pozi[iagolurilor; - curdfire; - la temrinarea lucririlor de armare; - tipul qi diametrul ofelului; - distanfa dintre bare (vezi anexa 4); - pozifionareabarelor; - fasonarea barelor; - legiturile dintre bare; - pozrfia inddirilor qi lungimile de petrecere a barelor; - dispozitivele de susfinere a ponlieiarmd.turilor: - existenfa qi pozifionarea distanfierilor; r

a lucrdrilor de

- pozifia, modul de fixare gi dimensiunile pieselor inglobate; - pozi[ta gi dimensiunea musttrfilor; - inainte de inceperea betond.rii: - indep,rtarea stoatului de lapte de ciment qi curdfirea cu peria de s'rmi a suprafe[ei betonului tumat anterior in zona rosturui tehnologic de tumare; - saturarea api a acesteisuprafe{e; cu

-12 -

_,1, _

dndudlor dc zidtri: - orizontalitatca spatiuluipentrumonolitizatr. - dimctrsiunile ln veriflc&rlor seconsemnazi Foc$-verbatre. Rczultatele ,1.3.4.Zddrii din c&dmizi d blocud ceramice cate atrstd calitatea pe Pdncipalelcvedficari, executate bazadocumentelm matedalelorqi carc le lnso!scla litare (certificatde calitatc' fite de t affPofi)' sunt vizual, Fin ftrcercfi sauPdn masurdtod, rdizdrii zidfiei: - anintc d lrrcePtea - dimersiudle. matca" cla.sa calitateacarAmizilorti a blocurilor $ (stara suFafetelor,fiind interzilI folosheaclor acopcritccu praf' impudti$ saugheaii, planeiiat a fclelor, frsuri gi crAparuri, Ptocnl ' d fracti!tri dc c{Jlmizi saudc blocui f4i dc clelntregi maximu! 15 %)i consi|tenta,gi temPefifrrr motarelor; - marDa, ',- clasa, lucrabilifa@8, dimcosrunea haximA a egrgarelor $ (&cI estccaa ); tempeorrabetoatrelor - ghernclcle (forma,dimensiuniie proteqia nDpotrivrumiditl$i); $ - arm{hnilc (dac{ est' cazul) - ln monnttll execut{lii zididei: tuainle dc pmeroalor in - udareacnrinizilor Sia blocudloi ccf,amice luciu; - stateasuFafclrlor; tEbuind si sefulscdt - coniiltcnts mortafllui (cu conul etalonacesta fi limitele 8 ... 13 cm la zidlria din ciiimizi pline' 7 ... 8 cn li si zidlda din caf,Amizi blocuri cu golud gi l0 ... 11 cm la zidftia din blocuri de B.C.A); zidihiei (vczi anexa8); - pozilionara dimensiurdlc Si msbriloi - tsserea r$tudlor; - grositrlca -,1{- venicalitatead ptamilste{ suprafctclor lderole alc zidtdei; goluritor; - pozitionaEagi dirbcnsftmile dupatcrmiaarea executirii zidiriei : - pozitionarca d dimensiunilezidirici {i a goludlor (meatiaa tiei rDj$rltori - vczi anexa7) i - puimea metlfilor (mcdian luririi a 5 ... 20 rostu i ta ficcar zid cu pfciziade l mm); cofcctl cu mortar a meturilot - umplrEa - nodul de re.liz3' a zidrriei la ir$crscqiil - grosirnErzidariei (ncdia mt$llnrii cu prccizie de r mm a atistirlei pc orizotrt U dinte dou{ drcptare aplicare pc anbele fele ale zidului,la tseihrllimi saupunctedifefte ste zidului); - vrticalibtca suFafetslor{i muchiilor (cu ajutorul firului cu plunb ti a &pEnrlui cu lungimesde 25 m. saucu ajutorrrl&eptarului cu buli d aer cu lungimo. de 25 m. ln Eei Fmcte pc tna{imer zi&lui); - plarcitalEa suF"fetelor d K.tiliniaritatea muchidor (miswarea dst ntsi dintc srPrafat! sau rnuchia respeitiv! g un &ptar cu ftngimea de 2,5 m aplicatpe acc$ea); - orizont litare! dnlu.ils dc zidtuie (cu ajutonl dptarului g a

furornuluide nivel saua &tptadui cu buli dc ar); - h caanl zidnriei sllr|alc grosirncamsturilor odzontal (minimum slma diametrclora doui bareplus 4 mm) g acoperirea rnortara cu aimnnrdi(minimum20 Dr!): - fo cazul zidariei complexepozitionafta Si dimensiunileelementelo, dc beton amul almsa, coftarc4 beionarra qi compacraEa (erclusiv n nuah) a acstora (rczi punctul 1,2.3), lrrultarale verificdrilG seftlrcriu iI procesc-\rrbafe. -$ _

1.3.5. Construclii din ofel Verificdrile prezentate la acest punct se referl la construcfiile din olel

;'J I f ,/ {;'.:
- premontafea la sol pentru clasele de calitate c1 ... c3 (dach este cazul): - existenla proiectului tehnologic pentru montare qi dotarea cu sculele, dispozitivete qi materialele previzute ln acesta, respectiv efectuarea operafiilor pregititoare men{ionate (trasarea axelor

naf

I lr

''

folosite in domeniul construcfiilor civile, indushiale gi agricole, av0nd modul de reqlizare, qi condifiile de exploatare normale, ele putdnd fi completate in func1ie de cerinfele previzute ln caietele de sarcini intocmite de proiectant sau ln functie de prevederile instrucliunilor tehnice specifice. in principal, ele sunt legate de fazele proceselor de executie qi anume: - la scoatereadin depozit: - tipul ofelului; - dimensiunile elementelor; - aspectul general al elementelor (deformiri, corodiri etc.); - inaintea fiecirei faze de executie: - dimensiunile elementelor: - aspectul general al elementelor; * prelucrarea elementelor (vezi anexa 8); - dupd asamblare: - dimensiunile gi forma elementului asamblat (vezi anexa 8); - aspectul general'al elementului; - imbin[rile (vezi verificare imbin[ri); - protecfia anticorozivi; - comportareasub inc[rciri (daci estecazul); - la qantier inainte de montare: documentafia de atestarea calitdtii intocmitd de uzini; - aspectul general al elementului; - materialele pentru asarnblare; - protectia anticorozivl; - irnbinirile; - m[surarea dislantelor dinhe imbindri; deterioriri, lovire,

principale, m[surarea distanlelor dintre acestea, mdsurarea cotelor de montaj, stabilirealungimilor de rezemareetc'); - dupd montare: - distanla dintre reazeme (vezi anexa 8); - eventualeledezaxiri ale stdlpilor labazd qi la capitul superior fa{i de verticali; - eventualele abateri de nivel qi axialitate; -sdgel i l egri nzilor pent r udeschider im aim ar ide24m lahalele parter qi respectivla 12 m la halele etajate; - verificarea irnbinirilor se face pe suprafelele curitite de vopsea, la toate irnbinirile. a). Sudate: - lungimea qi grosimeacordoanelorde sudur6; - tipul sudurii; - indepdrtareazgwii; - defecte de suPrafafi; - controlul ultrasonic, cu radia{ii pemanente, cu lichide penetrante sau cu pulberi magnetice (daci este cazul); - in cazul in care la recepfia din uzind nu a participat delegatul intreprinderii de montaj, la qantier, inainte de montare, se vor executa verificari ale irnbinarilor prin sondaj cu procentul de l0 vo pentru clasele de calitate cl qi c2 qi 5 7o pentru clasele de calitate C3 gi C4. b). Cu quruburi: - 11-

-16-

- vizual dacl existd qaibele,piulilele, contrapiulifele, dacd capete quruburilor sau piulifele se sprijind cu toatd suprafala pe piese sir qaibe qi daci partea filetati a qurubului dep[qeqte piulileie ir afa cu 5 ... 10 mm, dar minimum doui pasuri de filet; - pozigionarea quruburilor fali de axele lmbinlrii, distanga int

zencuireagtrurii dinspre capul qurubului pe o ldgimede | ...2 rwn, debavurarea giurii dinspre piuh{[. Dacd la cel pu(in unul din

guruburi se constati nereguli, se vor controla toate quruburile irnbinlrii; - alte verificf,ri prevdzute in instruc[iunile tehnice speci.fice.

guruburi qi pozr{ia imbintuii fa![ de axele elementului (vezi anet

e);
70 - grosimeatotall a qaibelorsi nu depdqeasci Vo 'Jin diatrctt qurubului; - spionulde 0,2 mm si pltrunddintre piesemaximum20 mm;

1.4. SCULE, DTSPOZMIVE 9I APARATE PENTRU VERIFTCAREA CALITATll 1.4.1. Scule ln func1ie de scopul in care sunt folosite, sculele se pot irnpa4i in

*lnAtoarele categorii: - daci existd guruburi oblice acestea trebuie sd aibl o oblicitate , a). pentru misurarea distanfelor: metrul articulat, ruleta, ruleta maximum 4 4o din gtosimea pachetului de piese strdnse, i EbCtsonicd' qublerul (cu precizia 0'1 mm)' lupa micromehictr (cu precizia 0'05 numdrul lor si fie de maximum 15 % drnnumdrul total de qurubr ffit), fisurometrul (cu precizia 0,1 mm - fig. 1.1.), micrometrul (cu precizia 0,01 al imbinArii resPective; ldn)' lcra (spionul - cu precizia 0'05 mm); - strangereacu cheia obiqnuiti a cel pulin unui qurub qi la minimu b). pentru verificarea unghiurilor: echerul, raportorul metalig 5Vo dnnumirul suruburilor din fiecare imbinare' Dacd la cel pul t{dvorsal; unul din guruburi se constatd o strdngere insuficienti, st t c). pentru verificarea orizontalit4lii qi verticalitlfii: firul cu, controla toate guruburile lrnbindrii; c). Cu quruburi Pretensionate: - vizua| daci existi qaibele qi dacl partea filetati

pbnb, nivela, furtunul de nivel, dreptarulcu buld de aer;'

a gurubul i d). pentru verificarea muchiilor sau planeitatea suprafe{elor: de lemn sau metalic' 1'4'2' Dispozitive Dispozitivele' ln general' se lmpart in doul mari categorii: a). $abloanele - care au rolul fie de a susfine qi men{ine la

depiqeqtepiulila in afarl cu 3 ... 10 mm; - pozifionarea quruburilor fa[i de axele inclin4rii, distanla in

futu

quruburi qi pozrlia imbinnrii fa[[ de axele elementului (vezi ane 9);

piese (ex. buloanele de ancoraj din fundafii, mustifile de armiturd _ grosirnea totali a qaibelor sl nu dep[qeasci 70 vo drn dtamcrFtEl$o anumite il), ffc de a reproduce forma gi dimensiunile unor elemente (ex. gablonul care

qurubului;

ifloduce stalpul prefabricatpenfu verificarea funda[iei pahar, qablonulpentru - spionri de 0,1 mm sl pitrund6 intre piesemaximum20 mm; &arca grinzilor cu zibrele metaliceetc'); cel - desfacerea pulin a unui qurubqi a minimum 5 Vodn qurubur fiecirei imbinari qi verificareadiamefiului qurubului qi al glu - 43 -

-18-

q05oJ 0.203 0.105 0.6 07 0.809 1 11 13 1,31,41's tl|'f Fisutometru

F i s urometru

@ 0 1 2 3 1 t6 7 8 9 to

fup6 microoetricd

Flg. 1.3, Dlspozltlve pentru mlsurarea abaterllor dlnens l-onal_e.

Flg. L.LScu]-e pentru ndsurarea deschLderll' flsur11or.

T. = t oler an t a =2 4 La = abat e r e a l i r n i t d

corespunzAtoare

Flg. Flg . 1. 2. Cal- 1br u.

1.4.

M eto d a a m p r e n te l .

-20 -

-2t -

It
b). Dispozitivele speciale pentru mlsurarea qi verificarei abaterilor: dimensionale, pentru verificarea paralelismului qi inclinarea muchiilor calibre limitative etc. - fig. 1.2. qi fig. 1.3. .

.A ,/r!1.4.3. AParate in funcgie de scopul in care sunt folosite se pot impirfi categorii: a) pentru misurarea unghiurilor, orizontalitd{ii qi verticalitdfii: nivela teodolitul, goniometrul cu laser (cu eroarede 1 mm la 100 m); b) pentru mAsurat grosimi: microscopul; c) pentru determinareanedistructivd a rezisten{ei la compresiune betonului: - metoda amprentei (fig. 1.4.) consti in proiectareaunei terminafii sferio de ofel pe suprafa{a elementului de beton qi apoi mdsurarea diametrulu amprentei obfinute, cu ajutorul unei lupe micrometrice. Fiecare tip d aparat are stabiliti alura curbei cueleagd diamehul amprentei de duritato Brinell qi respectiv tabelul in care sunt date valorile rezistenlei betonului I 28 zldle functie de diametrul amprentei; in - metoda reculului (fig. 1.5.) sebazeazlca gi in cazul metodei amprenteip lagtrtura lntre duritatea suprafefei betonului (exprimati in acest caz c ajutorul indicelui de duritate care condigioneazd indicele de recul) r rezisienfa acestuia la compresiune. Principiul de funcfionare constl I misurarea reculului unui dispozitiv mobil, ac[ionat de un sistem d resorturi, in urma ciocnirii acestuiacu suprafafa elementului de beton. - Pentru fiecare tip de aparat (care poarti denumirea de scleromeffu) sut trasate curbele de transformare a indicelui de recul in rezistenla I compresiune (existd mai multe curbe trasate in funcAie de unghiul d ?nlaturare aparatuluifa[d de orizontal6). a
Flg. 1.5. M e to d a r e cu l u l u l o S c lerornet ru

in urmdtoarel

-27 -

-22.-

- Pentru obfinereaunor rezultate cdt mai urmatoarelecondifii;

exacte este necesarsi se respectc

r'urrrprosiune betonului se exprimtr rn func{ie de viteza a de propagarecu Hrrrrrur unei relafii exponen[iare(?n funcfie de mai mulfi parametrii care degrirrd date care constituiebiografia betonurui ca: pdstrare, de compozrfie, prel)ru.arc, maturitate,condifii de intirire etc.).

- suprafafaelementului si fie plani qi netedd; - fatrade incercare s{ nu coincidd cu cea de fumare a betonului sau cu fafa opusii acesteia;

Irr'ert'ndlc se pot executa prin a$ezaxea - punctele de incercare se vor stabiri emifdtorului gi a receptorului pe astfer incdt sd se evite agregatere verticnlil dar pe fefele opuse ale elementului (cdnd grosimea rlir;l cu dimensiunea mai mare de 7 mm; elementului - pentru incercd.ri se va fclosi tipul de sclerometru ales in func{ie de tipur betonurui (uqor sau greu), crasaacestuia qi grosimeaelementului; - rezurtatur reprezintd media a minimum 5 mdsurdtori efectuate pe o zon6 cu dimensiunile de minimum 100 x 100 mm qi de maximum 200 x 200 mm; - rezurtatelesunt reprezentative pentru o grosime a shaturui cca 30 mm de la suprafafaincercati; Precaia determinir'or se face cu o eroare de t(25 ... 40)vo.Screrometrele modeme sunt prevdzute cu microprocesoare care inregistreazd,, prelucreazd, stocheazd editeaz4-automat gi datele. '{::::":-(.1._1r:t3" ultrasunete - fig. 1.6.) consr{ in mdsurarea Su caracteristic'or de propaqare unor impursuri ale constituite din vibrafii cu frecven(e variab'e (15 '.. 20 KHz). Aparatere cere mai uzuale mdsoard timpul de propagare(in microsecundeqi cu o eroare de maximum t lzo). Aparatul are 3 pdrfi principale: emifitorul piezoerechic (care hansformd energia unui c6mp magnetic sau erectric altemativ in oscilafifle elastice are unui mediu materiar), receptorur (de aceragi tip cu emi([torul numai cd lucreazd'prin efecte complimentare) qi aparatul penhu md,surarea timpilor de propagare" Dupi fixarea emifitorurui qi receptorului se masoara fl de beton de * I ll n*l rrrnrcdc 300 mm), prin agezarea decalatda lor gi incrina{i ra un unghi de " lulll de oizontalirin cazul .,. -ttt elementelorcu grosimi mai mici de 300 rnm

pattru evitareaarmiturilor qi aqezafipe aceiagifafd a elementului gi inclinali la t lhght de 20 ... 30 " fati de orizontald c6nd nu esre accesibild decdt o fafi a Penhu obfinerea unor rezultate c6t mai exacte este necasar t5arrutui. sa se fiIpte unuiloarele condilii: evitarea armiturilor; '' evitarea efectului de perete, datorat frecdrii betonului de pere{ii Iaterari ai cofrajurui, prin aregereapunctelor de incercare la o distanlA de g0 ... 100 mm fafi de suprafefele laterale ale elementului; diminuarea efecturui de suprafafi qi de fund care constd in separarea unui sffat cu grosimea de 20 ... 30 mm bogat in frac[iuni mici qi respectiv mari, adapt'nd o distanf[ mare intre emifr[tor qi receptor (mintunum 400 mm); - se vor rcariza minimum 10 incerc{ri in puncte diferite pentru obfinerea unei indicafii generale asupra calitifii betonului. Fler:lsludetermintrrilorse face cu o eroarede t (15 ... 2l)voin cazul existen{ei clc rc.le din biografia betonului gi a unor cuburi de contraprobi, de (20 t ... etnrt cxist[ date reale biografice dar nu exist[ cuburi de contraprobi qi de Aparatele

distanfa dintre aceqtia("1" in mm) cu precizia de I mm. Dup{ pomuea aparatului, se m6soar6timpur de propagare a vibrafiei ("t" in 10-6s) se si calculeazd, viteza de propagarc a acesteia,,v,, (r/s). Rezistenta la

I R ,,, 40)Vo cazul lipsei oricdror date desprebeton. ln modeme sunt prevdzute cu microprocesoare care

-2+-

GFglrtrcnztt, prclucreazd,stocheazd editeazdautomatedatele. qi

-zv-

Htodu microcaroteLor

constAin extragereaunor carote cilindrice (d =

trt rnm gi I = 100 mm) cu ajutorul unei foreze prevazuti cu o coroand care dupi ce se prelucreazdlacele doud capete,se incearci la tllrunnntattr, cu omprcsiune ajutorul unei preseportabile de 55 KN; d) pentru determinarearezistentei la intindere a betonului: fietulu microcarotelor (tig. 1.7.) consti itt tdiereaunei carote (d = 50 mm cu $ | - 100 mm) cu ajutorul unei foreze previ.zutd. o coroand diamantatd. Pe auprafafacaroiei (neextrase)se lipeqte cu rigind epoxidicd o pastili moialicA cu d = 50 mm. Dupi intdrirea riqinii, pastila este prinsi in clrd nr.r'tste *rcsibil; &dl

adsntotut,ri .[ {

Eparatulextractor (o presi) qi este trasi spre exterior pdnl la smulgerea gerotci din elementul de beton. Cunoscdndforfa de smulgere?ruegishatd rezistenfala intindere a betonului (R, = & un dinamometru,se calculeaztr T/A) cu o precizie de t2 7o; j) ncnno determinarea defectelor in beton (goluri, fisuri, rosturi detumare cuiburi de segregare,betoane poroase, straturi de beton degradatdatorit4ingheplui incendiilor sau ac{iunilor agresive): ultrasunetelor (fig. 1.8.) foloseqteacelagi aparatca la punctul d) 3U care se misoari timpul de propagare a vibrafiei, iar cu ajutorul unor btrnule empirice se stabilesc dimensiunile aproximative ale defectelor. ;Ltoda radiometriei (fig. 1.9.) consti in dirijarea unui fascicul de raze t Ailpra elementului de beton, inregistrareaacestoracu un contor GeigerMtlller qi respectiv determinarca vltezei de numdrare a impulsurilor frue{culului atenuat cu ajutorul unui radiometru (numdritor de particule); aetodd radiograftei (fig. 1.10.) constdin dirijarea unui fascicul de nze y Atupra elementului de beton (cu grosimea de maximum 400 mm), care o acestuiaradiazd,, peliculd fotosensibilf,,imprim6nd pe dupA parcurgerea geerltt structura intemd a elementului de beton. in spatele peliculei

qq

F 19. 1. 5.

fotorcnsibile se previd folii inttrritoare (de plumb). Dupd"impresionareaei,

M et oda a c u s tl c 6 .

-L7 -

-26 -

il

$r t*yw
F 1 g . 1 .7 . liletoda nlorocarotelor.

+m/

2-

?-

ill

v
Flg. 1.9. lletoda radlometrlel.

+f

,_*

D et er m inar ea fis ur ii

addnc im i i

nului

Det errninsrea grosimi i bet odegradat "q{

llg.

1.1o. Metoda radlograflel.

R lll
Mogretoscop

Stqbi lir ea 8o ] ul ui Flg. 1. B.

pozi! i e i

Dererrninarea sdttneini i fi suri i Metoda ultrasunetelor.

Flg.

1.11.

Metoda radloscoplel.

-28 ' :it.

-29 -

pericura fotosensibili se prerucreazd(se develop eazd), iula executacopii pe hdrtie confrast;

{
cerere se pot -,-rcrti ddattia annitur;
punctuol6(ocop< 4iO n^) prof unzime locop.!oo. -7-!o6al

lra

- metoda radioscopiei (fig. 1.11.) este cea mai modemd, exact{ qi comod{. Ea forosesteruzex care dupd ce shdbat elementur de beton sunt captare de un receptor, datere sunt prerucrate de un microprocesor gi apoi imaginea este afigati pe un monitor TV de unde, ta dorintd poate fi inregishati cu un magnetoscop; f) pentru determinarea pozifiei armiturilor, diametrur acestora si grosimea stratului de acoperire cu beton: metoda radiografiei _ vezi punctul e); metoda radioscopiei _ vezi punctul

zero bolong

e); metoda tnchiderii rini,or de forld are unui circuit magnetic deschis (ftg. 1.12.) pnn armitura din beton. Aparatul poate determin pozi[ia a armiitur'or situate ra maximum 220 mm de fa[a betonurui. in zonere cu armaturi aglomerate(noduri de cadru) rezurtaterenusunt concludente,iar in cazul dispunerii armd.furilor pe mai multe r.nduri in aceraqi pran, aparatul aftqeazd, suma diametreror acestora. Sondere pot fi punctiforme (penku o grosime a stratului de acoperire de maximum 110 mm) qi de profunzime (pentru grosimi ale stratului de acoperire de 100 ...220 mm). Pentru cercetareaarmd.tur'or, sonda (care se aseamdndcu un receDbr telefonic) se ageazi pe suprafa{a elementului, in pozifie paraleld cu lungimea barei. pentru obfinerea unor rezultate c6t mai exacte este necesar ca din cere doui necunoscute (diametrul armdturii qi grosimea strafurui de acoperire) si se cunoascduna qi astfel sd se determine cea de-a doua. Modul de lucru cu aparatul: determinarea poziliei armiiturilor - din butonur de barans se aduce acul indicator in pozifia 0, apoi se aplic{ sonda pe suprafafa elementului gi se deplase aza, trmdnnd miqcarea

-t0-

I 'l g .

1.12.

p a h o r n e tr u l .

aerului. C0nd acestaajunge in pozifia maximd inseamni ca sondase afli in dreptul unei armdturi; - cdnd cunoa$temgrosimea shafului de acoperire qi vrem sa aflim diametrul armdturii se ageazdsonda deasupra armdturii gi se rotegte butonul de diametre p6nd cdnd acul indicii grosimea shatului de acoperire.se citeqte la buton cafe este marimea diametrului; - cOnd cunoaqtem diametrul armiturii qi vrem sd aflam

vi rl cl qy.6.ra

grosimea stratului de acoperire se aqeazd sonda de_asupra armtrturii, se fixeazd butonul de diamehe in dreptul diametrului dorit qi se citeqte grosimea stratului de acoperire indicati de ac; g) pentru verificarea locurilor greu accesibile: - metoda opticd (fig.r.13.) consti in cercetarea vizualrr a zoneror greu accesibile cu ajutorul unui v6rf de vedere regat cu un tub flexib' de un receptor care permite reglarea qi mdrirea imaginii; h) pentru detectarea vibrafi'or gi ,go*ot"lffiaparate mobi]e sau
Flg,1.1). Metoda opticS.

.'1."

fixe care depisteazd, mdsoard, analizeazl, stocheazi qi editeazd informagiile privind vibrafiile qi zgomotul. in cazur utilizdrii aparaterorfixe, atunci cdnd sunt depiqite varor'e maxime stabilite, se declanqeazisistemelede avertjzarc(fig. 1.1a.); i) pentru misurarea transmitanfei tehnice (fig.1.15.) - aparatura con{ine doui tensiometre cu care se misoard temperatura interioara (Tl) qi cea exterioard (T2) in limitele oc - 40 qi + 60 0c, o sondd electronicd care se aplicd pe suprafafa interioard a elementului cercetat qi un microprocesor. Determindndu_se diferen{a de temperaturd A T qi fluxul caloric <D se calculeazi coeficientul U (Kcal/hm, oc; care ingrobeazd, cei hei factori: conductivitatea. radiafia qi convecfia.
- /a _

6ffiH
fel,tl l*
d-l

til

til

H-*[
r'^

Flg. 1.14. .Aparate pentru rnesurarea ''zgomotulut.

F le.

l .l,r.

Mdsurarea transrnitdnlel

tertnlce.

-7r-

CAPITOLUL2 DURABILITATEACONSTRUCTIILOR
2.1. NOTTUNTGENERALE Durabilitatea rcprezintd capacitatsa construcliilor de a satisface cenngere pentru care au fost proiectele qi executate perioadi o indelungatd de timp sub acfiunea solicitiirilor normare de exproatare qi a agresivitdfilor fizico-chimice datorate mediului inconjurdtor. in func1ie de durata de serviciu stbiliti (normatd), conshucfiile se pot

- incircirile utile (datorate circulalici cu oameni, utilajelor, materialelor depozitate sau care se transportd, hansportului etc.); - incdrcirile climatice (ziryadi, chiciurd, vdnt); - precomprimarea; * tasirile qi deplasdrile neuniforme ale funda{iilor; - seismele; - exploziile; - bombardamentele; - gocurileproduseprin lovire etc. - incendiul;

b1, llzicc:
- cu durabilitareridicard (gradul I) _ peste 100 ani; - cu durabilitate mijlocie (gradul II) _ inrre 50 qi 100 ani; - cu durabilitate obiqnuiti (gradul II! _ inhe 20 qi 50 ani; - cu durabilitate redusd(gradul IV) _ sub Z0 afi. Durabilitatea depinde,in principal, de urmtrtorii factori: - calitatsa materialeror qi a elementeror din care este rcartzat,, - calitateaexecufiei; - acfiunile exterioare fizico_chimice_mecanice care
{t . ,
q$?1

- insorirea directd; - variafia de temperaturd; - inghe(-dezgheful; - umiditatea; - presiuneamediului; - focul;

e, * *

g),ehlmice:
- natura qi concentra{ia agresivitilii (dezalcaltnizarc, carbonicd, sulfatictr,magneziand, siruri de armoniu, bazici etc.): - acliuneabiologicd a bacteriilor gi insectelor. lntrucit ac[iunea focului asupra construcfiei are o influen(d. foarte Erupr$acesteia(prin exercitareaunor solicitiri fizice, mecanice qi chiar prczentatein continuare cdteva nofiuni generale legate de aceasti

construcfia; - intrefinereaconstruc(iei.

2.2. ACTI.INrLE EXTERIOARE Principalele acfiuni care pot solicita construcfiasunt:

ry lF*'
}
s

Fpet, nill
te;

rczistcn[ala foc - reprezinta capacitateaconstruc(iei de a rezista la - greutatea proprie a elementelor: solicitilrilc termice qi mecaniceprodusede incendii. Construcliile se ir'l,,.rr in cinci grade de rezistenfd la foc (gradul 1 este cel mai

-?r-

materialelor di' care ele sunt realizate qi de limita rezisten{ei le foc; - categoriade combustibilitate- in funcfie de ea materialerese imparr ?nurmatoarelecateqorii: incombustibiie (piatri, agregatele,betonul, mortarul, ofelul, sficla, ziddria etc.) - care nu ard; greu combustibile (sunt materialele combustitrile care sc protejeazi prin acoperire cu materiale incombustibile sau sc impregneazd cir substante incombustibile: perefi din lemn protejafi pe ambele fe{e cu tencuiald, panouri termizolatoarc tip "sandwich" cu fefele din tabli de o1el, lemnul ignifugat

mare) in funcfie de categoriade combustibilitate a

Hctsriglelt' rlin care esterealizati construcfia,de condiliile sa. $ de lipul qi irnportanfa l,rrr'rrlrilode reparafii se?mpartin trei categorii:

de exproatarea acesteia

tr). rucrdri de tntrelinere - reprezinti lucrdri de mictr amploare care se E**ure lrcriodic in scopul prevenirii unor degraddri prematufe qi a menfinerii in !H*r tle lu'c[ionare a diferiteror elemente componente ale construcfiei. Ele Fadcu' rrr rpcciar,in rucriiri de zugriveli, vopsitorii, reparafiiinvelitori, curafffe de ?nrocuiride geamuri, desfundatsifoane, s*eh*rr gr hurlzure, schimbat gamituri ra |Fltur tle ilnr ulafiiloretc.; rt). rucrdri de reparalii curente - sunt lucrdri executateperiodic sau ihFl ne.erlr.rc, constdndin remediereaunor degradiri, inlocuirea parfiald a unor dFlute rrzntc qi refacereaunor rucriri de protectie sau izorafii. Ele constau, in tr lucrirri de repare gi inlocuire a elementeror Flfll, qarpantelor de lemn, jgheabur'or, burlanelor, tencuiel'or, li!&untut, pardoselilor, trimpl.riilor, *crrilor, instarafiilor etc., de repara{ii rocare ra ildiLrli,de demontat gi robe etc.;

gi pdsli minerarrietc.) - care se aprind uqor qi ard cu sau fdril flacird;

::,".,* .i#';Jffi;:ffiTl;",an va,i

- rimita de rezisten{i la foc - teptezintitperioada de timp mdsuratd in ore in care construcfiarezistii la temperaturile inalte (la foc). Ea estc stabiliti prin actele normative specifice. 2.3. LUCRARILE DE REPARATII Reparafia reprezintd diferitere categorii de lucriri care se executd in vederea preintimpinirii sau/qi remedieni degradtrritor construc(iei in vederea mentinerii in funcfiune a acesteiape toatd durata de serviciu normata. orice rucrare de reparafie hebuie rearizatd astfer ?nc't sd nu se afectezc rezisten{a,stabilitatea,durabilitatea sau func[ionalitateaconshucfiei. Pentru prevenirea gi depistarea din timp a degradriril0r, construcliilc trebuiesc controlate permanent vizual de citre beneficiar qi periodic de cdhe u. cadru tehnic de specialitate. Aceasti perioadi este stabilitri prin norme in funcfie dc

**ngl,,t Rlt*t

1:)' rucrdri de reparalii capitare consoriddri - rcprezrntir lucrd"ri de si mpku'c care se executi periodic sau dupa necesitate, tF in scopur readucerii rle construcfii cat mai aproapede capacitatea *:netur portantd inifial. a ror sau giru a .c:csteia. De reguri, cu aceasti ocazie se t executd gi rucririle de n c:'nstruc(iei (mirirea conforturui termic, modemizarea illFilrare instalatiilor.

etc.). IFenre* rlenscensoare

prlr*'rp*r ele constau in reparafii sau aflocuiri totale sau par{iale de perefl. rc:ilri,garpante, invelitori, elementedin beton qi beton armat, izorafii ln c:rnsoridareaterenului de fundare, a tunda{iilor I kghl|r, qi a erementelor -F, tie reeislen(il. construc(iei,in refacereafinisajelor lkt etc. ln sn.^n l(l sunt prezentate duratele de serviciu nonnate, r scrvlulu nofinarc, numarul de numi,rul li
tFF tinlil;tlt' rii t:itrlul de funcfionare al reparafiei capitale pentru difente tiouri

ii i

-7C-

-r7-

declidiriinfuncliedematerialeledincareacesteasuntrealizateqidecondiliilede exploatare. de serviciu qi ciclul de funclionare al Se poate menfiona c[ durata normati gi a unot cazul unei intrelineri foarte riguroase reparaliei capitale se pot mlri ln consffuctie' condilii de exploatareoptime pentru 2.4. CATJZESI TIPURI ALE DETERIONANNON deteriordrilor sunt: Principalele cauze care conduc la aparilia - alegerea unor a). cele legate de proiectare

dc teren, agresivitali chimice datorate

'nor

cauze extraordinare.

e)' cele naturalecare apar datoritd uzurii normale ra construcfiile Ploiectate,executateqi exploatate(incrusiv prin efectuarealucririlor de
gi reparare a lor), fie datoritd modificarilor fizico-chimico-mecanice sau datorate ?mbitranhii lor, uzurii mecanice etc. 00ca ce privegte degraddrile care pot apare, acestea sunt de multe tipuri.

materialc

le putemgrupa?nurmdtoarele categorii:
- fisuri: - shiviri sau dislociri; - dezagregdi; - goluri incluse; - modific{ri ale formei; - modificiri fizico-chimico-mecanice; - modificdri ale aspectului.

necolespunzatoare'necunoaqtereasauinsuficienlacunoa$teleacond{iilorde ex ploat a re ,s ta b i l i re a i n c o re c tl a s c h emel orstati cedecal cul ,acondi gi i l ordo a lot, gi a modului de distribuire gi aclionare Iezemale, a evalulrii incarcirilor calculeincorectesauincomplete,nelespectareaactelornormativeinvigoareetc.; - folosirea unor b). cele tegate de execulle necorespunzf,toarecalitativsauaaltormaterialedecdtceleprevdzuteinproi utt|tzueaunortehnologiineadecvate,nerespectareatntotalitatea legate de confecfionarea' transportul' nerespectareainstrucliunilor tehnice in lucrare a materialelor' neefectuarea in lucrare qi tratarea ulterioari punerii a lucririlor de verificare a efectuarea incompletl sau necorespunzltoare etc'; nerespectareaactelor normative ln vigoare inctrrcf,rilor (in general c). cele legate de exploatare - mdrirea de noi solicitlri' fizico-chimicoschimbarea destinaliei), introducerea modificarea' introducerea suplimentartr modi-ficarea condigiilor de exploatare' compartimentare sau structurale' lntreli desfiinlarea unor elemente de .mdepaflr timp a unor degradiri apf,rute' nscorespunzatoarel.rlercpilTea la -degradlri' neefectuareaperiodicl a unui control cauzelor care pot p,onoci calitate etc'; explozii, bombard d). cele accidentale - seisme' in cendii, tasiri datorate unor cauze extraordi inunda{ii, furhrni foarte putemice'

-76-

-,9-

CAPITOLUL 3

= t[ nu afectez.e sens (in negativ)funcfionalitatea acestuia; prezinteun aspect esteticcorespun - ttr zdtor(dacitestecazul). 1.2, CLASTFTCAREA PROTECTTTLOR 3.2.1.Tratamente suprafafA de conetauinrealizarcauneiprotecfii de suprafald prin aplicarea unor materiale
;ii adecvate care si asigure prin reac{ii chimice sau tratamen@ faice ale shucturii, compactitatea sau eliminarea componentelor nerezistente

A TEHNoLocIA LUCRAnu,onDEPRoTECTTE DE ELEMENTELOR CONSTRUCTII

3.1. GENERALITATI lnnucit pro0eclia elementelor de conshucfii reprezintd lucrtrri care se

regtrsescla multe din lucrtrrile de intefinere, reparare sau consolidare a acestora s-a considerat necestlr tratarea intr-un capitol separata tehnologiei de realizare a lor' Alegerea materialului de protecfie cdt qi a tehnologiei de aplicare a acestuia trebuie si aibtr labazdpe de o parte cunoaqtereateoretici a fenomenelor caxe pot produce degradarea, a proprieti!ilor materialului ales pentru protecfie' a

r.n agengilor agresiviale erementului de ruperficialal acestuia).

t.,'b'elemente

cons&ucfie (de regurdIa niverul

comportdrii sale in mediul agresiv qi a influenlei protecfiei asupra elementului protejat, iar pe de alta experienfa dobAnditi pebaza practicii ln ceea ce priveqte tehnologia de aplicare a materialului de protecfie gi comportarea in timp a acestuia' Pentru realizarea unei alegeri optime a tipului de proteclie gi a tehnologiei de realiz.ue a ei este necdsar str se cunoasca: - catzele carc pot s[ produc[ degradarea; - fenomenele fizico-chimice cale se dezvolt[ ln materialul din care este rcahzatelementul de construcfie qi ce modificiri fizico-chimice-mecanice se pot Produce ln acesta; - factorii care influen[eaz[ procesul de degradare - natula qi intensitatea agresivitilii, temperatura, umiditatea gi presiunea mediului inconjurtrtor, razele solare, qocurile termice, natura, sFucfura, dimensiunile, forma 9i natura suprafefei elementului de construcaie, timpul de aclionare a agentului agresiv etc. Realizarea unei protecfli hebuie si satisfacl minimum, urmdtoarele cerinte: - sd protejeze elementul de construcfie de agresivitatea respectivi;

de beton ele constauin s'icatizare (siticafi alcarini sau de potasiu) sau fluosilicatizarea (fluosilic a[i de nnc sau magneziu), care se prin aplicarea pe suprafafa betonului a substanfelor mai sus menfionate. elemen0eremetalice ele constau in fosfatare (acid fosforic sau sdruri cu metale ca manganul) care const4 ?n aplicarea pe suprafala A acestor substanfe sau in hatamente termice sau alte procedee (ex. prin care se urm{reqte schimbarea sfructurii metalului Ia suprafa(a lui. 3.2.2. Pehculede protecfie

in aplicarea suprafafa pe erementului unei a

de proteclie se realizeaz{ din: Fltmelementele de beton: '- Iacuri gi vopsele pebazd,de ulei

pericureizoratoare (uni

sau de bitum;

- Iacuri gi emailuri alchidice sau pe bazd de rdgini de polimerizare (email copolimer, email perclorvinilic); - lacuri pe bazd de rriqini de policondensare (epoxidice, siliconice, poliuretanice);

-4!

-+1 -

tlc rnorlilioare a produselor - lacuri qi emailuri pe bazd de r[qini de rniniu dc plumb' bronzul dc naturale (clorcauciucul' grundurile aluminiu); alchidice emulsionatc): - vopseleemulsionate(emailurile de r[gini clc polimcrizare (vopselc - vopsele pe bazlt de emulsii PVA); - Pentru elementele metalice: pelicule ca pentru elementelede beton; - aceleaqi de cauciuc pe suprafa[rr - cauciucare (aplicarea unei solufii e l e me n tu l u i q i a p o i a p l i c a re aunortratl i l nentetermi cepentrtt ob(inerea unor structuri solide); care se realizeazd in bai dr: metalizifir (zncim' cuprdri' alumindri) sau in metalizare cu pistoalc galvamzare,acoperiri in pat fluidizat sPeciale; - Pentru elementele de lemn : - ignifugare; - voPseleantiinsecticide: - voPsele antibactericide' fpr

_ chituri (pebazd,de humd, cretd sauipsos). 3.2.4.Folid Pot fi nelipite sau lipite cu adezivi adecvagiqi respectiv netratate sau tratate Frmlc (in special ?n cazul elementeror metarice, tratarea iermici realiz.ndu_se in Ftrplosre) dupi aplicareape suprafafa elementului. Ele se realize azd dtn: -t _ cauciuc (natural sau sintetic); - polierilend; _ policlorurd de vinil (pVC); - folii din materiale speciale; - metalice (tabld de plumb, zinc, cupru, - penhu elementele de lemn: _ carton asfaltat; - rmpdslitur{ bihrmata (ipite cu bitum sau prinse cu agrafe metalice). 3.2.5. inzidtn gi plactrri deosebire de cerelalte tipuri de proteclii ere pot aiigu.a qi o protecfie la fr*mccantce. |l pot reatira din: = Ell@ilemqrtele de beton $i de metal: inzidiri (cu grosimi mari) _ ceramice, sticltr, bazalt tumat sau piahd naturalA.Liantul -ut"riul" gi chitul penhu umplerea rosturilor se prepard cu materiale anorganice, bitum sau rigini (epoxidice, fenolice, furanice, poliesterice, fenol formaldehidice) : - placriri (cu grosimi micO - plici din gresie, din sticld sau ceramice pozate gi chituite "u a""lSi materiale ca la inzidire, fie din pldci aluminiu);

3.2.3.Mase de qPaclu

Potfiarmatesauneafinate.ArmareaSepoatercdru;adirijat[(Fsefuri(||{ f ibr [ des t ic l 6 ,d i n re l o n s a u frb re v e g e ta l e)saunedi ri j ati (fi bredesti cl d,fi l l n sintetice,azbest). Materialele utilizate sunt: - pentru elementele de beton sau de metal: - pasta de ciment; - materialebituminoase; perclowinilice; - rlqini epoxidice, poliesterice, poliuretanice' - pentru elementele din lemn:

ir

-42--

-4' _

4-_

arma[i' Iipite cu adezivi dure din PVC, polistiren qoc sau poliesteri antiacide; adecvali qi cu rosturile chituite cu materiale - pentru elementele de lemn: - tencuire cu mortare care conlin materialele rezistente la

b). elementemetalice: _ suprafafa elementului hebuie curdfdti de impuritd{i qi rugini, degresat. qi prerucratd pentru asigurareaunei rugozitifi corespunzdtoare. Aceste operafii se pot rcalaa prin frecare cu peria de s6rmd, sablare, ardere cu flacdrd, decapare sau deruginire chimicd (de reguld este cea mai recomandabili inkucdt in unele cazun ex. fosfatarea _ asigurd atat deruginirea cdt qi degresarea, rugozitatea necesard gi chiar o protecfie catodicdsub stratul de vopsea); c). elementede lemn: _ se decojesc; _ se indeprirte azd, plrliJe degradate; _ se indepirteazi impuritdlite de pe suprafaga elementuluiprin rdzuireacu qpaclul qi frecareacu peria de s6rmd; _ se astupdgolurile gi crdpdfurite cu chit; _ se asigurd usciuea suprafefelor (umiditatea maximd admisii fiind de 1g%). 3.3.2.Tehnologiade aplicare protecfiei. a a;. protectie cu materialeoeliculogene: - se pregAte$te materialul peliculogen in sensul asiguririi omogenit'fii (se ?ndepirteazdpojghifere gi mareriarele solide gi se amestecdp6nd la obfinerea unei culori uniforme) qi viscozitigii dorite (stabilite ?n funcfie de tehnologia aplicdrii qi obfinutd prin adiiugarea de diluant);

agresivitatea resPectivi'

PROTECTIILOR 3.3. TEHNOLOGIA DE REALZARE A 3.3.1. Pregitirea suprafefeielementului' a). elemente de beton: - vArstabetonului minimum 14 zile; protectia - supmfafa elementului, pe care se aplicl goluri sau ffebuie s[ fie plan6, fArA segregiri' defecte' se discontinuitd$i. in cazulin care existl aceste de mortare' remediaz[ suprafafa prin chituri' apliclri betonlri' sau torcretiri; ' pe mai multe - in cazul in care proteclia se prevede rotunjite cu suprafefe, muchiile elementului trebuie raza miniml de 5 mm; peria de sirmf, sau - suprafelele de beton se cur{4 cu rugoziti$ prin sablare (pentru asigurarea unei comprimat sau corespunzltoare) qi apoi se sufll cu aer se sPali cu jet de aPi; -s e i a u md s u ri l e n e c e sare' astfel i ncdt' l nai ntede s[ fie perfect aplicarea protecfiei suprafelele de beton fiind de 4 Vo)' in uscate (umiditatea maximl adm:isl materiale pebazd cazul cdnd s-au efectuat reparalii cu pentru de ciment, uscarea for{atl nu este rccomandatl din confracfie; ci poate conduce la aparilia fisurilor

'

-4+-

-+, -

uscattr supltt'ir{a clementului' - se cur[!6 cu o cirpd prafului qi a irltor irnpuritl$; pentru indepartarea (folosind proteclia pelicularil urauual - se aplicd mecanizat (cu ajutorul pensula, bidrneaua sau rola)' sau cu presiune) sau pistoanelorcu aer comprimat sau de licuire automatizat (instalalii electrostatice electroforetic[,pistoalecuplasm6'robolidevopsire)' de se stabileqte func[ie Grosimea peliculei peliculei' rtgozitatea continuitatea qi omogenitatea agentul agresiv' umidiate' suprafelei elementului' temperatur[etc.Peliculadeprotecliesepoaterca|iza regull in trei straturi' avAnd unisffat sau multisffat' de protec{ia propriu-zisi roluri diferite gi anume: amorsa' un strat 9i finisajul' Aplicarea reafizatitdin minimum numai dupi uscarea gi unui shat se poarc realiza fine) stratului aplicat qlefuirea (cu materiale abrazive suport)' in cazul utilizdrii anterior (inclusiv a suprafelei mediului arnbiant de lacuri gi emailuri' temperatura I minimum + 18 "C (pentru trebuie sI fie de regultr de proteclie se vor respectirI fiecare tip de pelicull de de folosire)' instrucfiunile tehnice specifice b). proteclie cu mase de ;Paclu: - se pregArcqte materialul de protectie in

tehnologia de aplicare) qi de finisaj (fluid, pentru netezire). Aplicarea straturilor se face cu ajutorul gpaclului, mistriei sau a pistolului. Un strat se poare aprica numai dup{ respectareaintervarurui de uscare corespunzatorcompozitrieifolosite qi a instrucfiunilor tehnicespecificede folosire. c). prslesge cu folii: se conftoleazdgi se croiesc foliile ; _ dacd folile se lipesc, se pune adezivul pe suprafafa suport gi pe suprafafa foliei, iar dupi evaporarea solventului se aplicd folia pe suprafafa suport, s preseazi qi se netezeqte ajutorul unei cu role. inaOirit" foliilor se face prin suprapunerealor pe minimum 20 ... 30 mm qi lipirea cu adeziv sau prin sudarea lor cu ajutorul unui aparat electric de lipit. Se vor respecta instrucfiunile tehnice specifice de folosire. d). protecfia prin inzidiri gi placari : _ se vor respecta operagiile tehnologice specifice lucrdrilor de zid4rie qi de placaje.

3.3.3. Conholul, intrefinerea gi repararea protecfiilor

Eonrolul protecfiilorse executtr baza unui pran pe i scopul IIh tdrnp,$i aredereguld. urmitoarea frecvenfd:

intocmit pe perioade

viscozit[fii dorite; asigurlrii omogenitlfli qi il se obline prin aplicarea - realizarea protecliei (mai fluid pentru rri minimum trei straturi de amorsare in porii suprafelcl se putea asigura pltrunderea (ll (minimum un strat elementului), de proteclie de materialul folosit gi rle grosimea variabil[ in func[ie

tilnir, prin aspectare, citre qefulde echipi gi qeful de deinstala{ie;

#b ccl puFn o dati pe siptim'nd, aminunfit, de cifte geful de echipd qi geful de instalafie; lunar de qeful de secfie; tslmeshialde organeinsdrcinatecu acestcontrol. La conholul comportirii protecfiilor se va urmdri:

-4G-

-47 -

pori' desprinderi' forma' - continuitatea protecfiei (dac[ au apirut fisuri' dimensiunileqidensitatealor,dacf,existlleglturainffedegradarietc.); (prin aspectare qi ciocinire se - aderenla protectiei la suprafa{a suport constativaloareaqifrecvenfadesprinderilor'curbiri'burduqiri'deniveldri' ex pulz i ri e tc .z o n e l e u n d e a c e s te a S-auconstatat,cauzel ecarel e-au generatetc.); (vizual prin urmirirea schimbirii - gradul de funbdtrinire a materialului culorii, de reguf[ prin ?nchidereaei)' bun[ de funcgionare este necesar ca Pentru menlinerea protecliei intr-o stare constAndin: ea sd fie intrelinuti periodic qi regulat' acfiunea acestora' substanlelor stagnante (asigurarea scurgerii -indepirtarea etc'); mdturare, absorbfie, dizolvare' periere' radere cu solutii diluante pentru - spdlarea suprafelei protecfiei cu api sau neutralizare. incondiliileaparilieiunordegraddrisevorluaimediatmlsuriderepararea acestora.Acesteoperagiivorfiexecutatedecdtreechipespecializateinexecutarea acestor genuri de lucrlri'

CAPITOLUL 4

TEHNOLOGTA LUCRAnrron DEINTRETTNERE CURENTE $TREPARATII

4.1. GENERALTTATT Pentru asigurarea durabilitafii conshucfiei (respectiv a duratei sale normate * funcfionare)estenecesard intrefinereacontinui a ei. Lucrdrile de intrelinere se impun fie datoritd unor cauze normale care conduc lmuamanirea h materiarerorgi respectivIa diminuarea sau chiar pierderea anumitor toprict{gi ale acestora, fie datoritd unor cauze accidentale (tasdri ale terenului de fudare, modificarea niverurui apei freiatice, seisme, incendii, exprozii, loviri, $tlt]' acfiuni fizico-chimice etc.) care pot provoca deteriordri fizico-chimice are

Istora.
ln cazul degraddrilorprodusede cauzeleaccidentare, de reguli, estenecesara efoctuareaunor lucrIri de reparafii. Din acestmotiv in I acest capitol s-au tratat lucrdrile de inhefinere qi cele de repara(ii la *nuu c0,eva oi' ete-"nt"le unei EtEucgii civile.

4.2.VOPSITORII Relacereavopsitoriei apare necesardatunci c0nd aceasta iqi modificd (de reguli aceasta inchide),cdndprezintd llpaa se

fisuri, cojiri, umfldturi sau

se IFnnt lipsd.Refacerea poatefacerocalsaupe toatdsuprafa{a elementurui, de tblosind vopsea acelagi cu cel al vopselei de tip Fl existente. Avdndin vedere f,rt" variata a acesror mareriare iFl lvezi capitorur3), chiar daca in cazul .pttt hternu tor apar operarii tehnologicespecificefiecdrei tip, refacereapres.rlpune urmdtoarelor operafiitehnologice principalecomune:

-40-

-49 -

- lndepartarea peliculei degradate qi daci este cazul 9i a shatului cu suport al acesteia ajutorul qpaclului,periei de sdrmtretc.; - curifirea suprafe[ei decopertate cu materiale de qlefuit (pietre de frecat, hirtie sau p0nzd de qlefuit) qi chituirea ei; - spilarea lntregii suprafefe(cu carbonatde sodiu, sodtrcausticl etc.) pentru indepirtarea petelor qi a degresirii sale qi apoi cu apI pentru indeplrtarea acestora; - curilirea cu h0rtia sau ptnza de glefuit (granula[ia abrazivului se stabileqte in func[ie de numdrul shaturilor care se aplici, inainte de aplicarea ultimului strat, curllirea flcdndu-se cu o granulatie fini a abrazivului); - gtergereasuprafefei cu o cdrpi moale qi curati; - aplicareapeliculei de protecfie. c).
bri
{ti- t

acesteia. pasta de ciment se va aplica numai dupl suprafefelor de beton; b). crdpituri in trotuarele de beton:

zvAntarca

- cioplirea betonurui (cu darta gi ciocanur) adiacent fisurii pentru tealizareaformei de pan6 a secfiunii acesteia; - indepirtarea impurit'gilor din fisur' gi spdlarea acesteia cu jet de apd; - dupd zvlntareasuprafefelor de beton, umplerea fisurii de beton (de clasd minimd Bc 7,5 preparat cu agregat miirunt, av0nd dimensiunea maximi de { din dimensiunea minima a fisurii qi rucrabilitatea L, saul/L.) bine compactatprin indesarecu mistria: - indepdrtarea trotuarului; - scoaterea umpluturii qi refacerea ei in sraturi cu grosimea de maximum 200 mm bine compactate cu maiul de lemn; - refacerea trotuarului; d). rosturi de dilatare lipsi la trotuarele de beton: - trasarea pozifiei rostur'or (acestea este bine sd se amplaseze la o distanfdde maximum 1,5 m); - crearea rostului (cu grosimea de 15 _ 20 mm) prin spargerea betonului cu dalta qi ciocanul sau cu pickhammerul: - curdlirea zonei sparte qi spilarea ei cu jet de apa; - dac{ estecazul, completareacu beton a zonelor de$adate; - dupi uscareacompletd a suprafefelorde beton, umplerea in exces a rosturilor cu mastic de bitum: l), enatul de uzuri din asfalt deteriorat: - lndepdrtarea shatului de uzurd (cu dalta qi ciocanul) ; - cur{firea cu peria de sdrmi a suprafefei betonului;

4.3. TROTUARE Principalele cauze carepot genera degradlri ale trotuarelor sunt: - tasf,rile (datorate compactirii necorespunzitoare ale umpluturii de sub trotuar, infiltrafiilor de ap6,inclrc[rilor - inexistenla sau amplasarea rosturilor necorespunzitoare la trotuarele din beton. Frepararea consti in executarea urmatoarelor operalii tehnologice, in func1iede tipul degraddrii: a). fisuriin trotuarelede beton: curf,lirea fisurii in lungul ei cu un jet de aer comprimat; udarea cu apa a suprafefelor de beton adiacente fisurii, pdnd la saturare lor; inchiderea fisurii cu pasti fluidi de ciment (ciment + ap6), aplicatd cu pensula in mai multe rdnduri pdnl la umplerea completd a peste lirnita normali); de dilatare la distanfe

-r0 -

-5! -

dar numai pe suprafala perfect - aplicarea noului strat de uzurf,' 1'0 m' din realizeze cu l[(imea de minimum Trotuarele este indicat si se t iet ondec lasl m i n i m u m Bc T ,5 d e p re fe ra ta fl natcuopl as[deol el d= 6...8/200 de clldire' 3 % pentru indepf,rtarea apelor mm gi avdnd o pant[ de minimum LA PERETI uscatf,de beton'

cazul existenfei a doutr shaturi de carton, inddirile se vor decalala o distan{dde minimum 500 mm; - se aplici un nou sffat de mastic de bitum qi aqamai departe. - rigide (mortar de ciment cu grosimea de cca. 25 mm rcatu,atrtdn ffei srraturi - fig. 4.1.): - se pregiteqte suprafa(a suport care hebuie si fie netedd qi curatA; - se udd cu api suprafafabetonului p6nd la saturare; - dupi ce suprafa{as-a zv0ntat, se aplici pe ea prin aruncare putemicd cu mistria, mortarul de cirnent (compozifia in volume cirnent: nisip 0 ... 1 mm, ap6 fiind de I : 1 : 0,6) cu grosimea de2...4mm; - dupi cca. 3 ore de Ia aplicarea amorsajului (mnimum 75 Vo din timpul de prizi) se aplicd primul strat de grund realizat din mortar de ciment (compozitia in volume ciment : nisip 0 ... 3 mm: apd fiind de 1: 1 : 0,5) cu grosimea de 6 ... 7 mm ; care se indeasdputemic qi se netezeqtecu mistria; - dupi cca. 3 ore de la aplicareastratului de grund se aplici al doilea shat de grund in aceleaqicondifii cu primul; - dup{ 6... 8 ore.de la aplicarea ultimului strat de grund se aplictr al treilea strat de mortar (compozilia in volume ciment: nisip 0... 3 mm : apdfiind 1 : l,g : 0,6) cu grosimea de 6... 7 mm, ?ndesat, netezitcu mistria gi drigcuit; * peste ultimul strat, incd umed, se executA o scliviseald obfinuttr prin presdrarea a cca. 250 gr. ciment la lmp qi frecarea energici. cu mistria; - se protejeazi hidroizolafia impotriva insoririi qi se menfine umed4timp de minimum 7 zile.

4.4. HIDROIZOLATII

hidroizola[iilor' necorespunzitoare sau lipsoi in cazul deteriordrii, execuliei acesteasevorreface,avOndu-seinvedereciatuncic6ndsefoloseqtebitumultopit, pe suprafele peffect uscirte' aplicarea lui se realizeazd numai incontinuareseprezint[cdtevadintipurilecelemaifolositelaconstrucliile civile: a). hidroizolatii orizontale: de bitumat qi doui straturi de mastic - elastice(un strat de carton de bitumat gi trei straturi de mastic bitum sau doui straturi de carton bitum - fig. 4.1.): care trebuie si fie netedd qi - se prcgateqte supmfata suport de pe ea vechea curati (daci este cazul se lndepirteazi hidroizolatie); dorit[; - se taie cartonul bitumat la 16!imea uscatl un sffat de amorsirl - se aplicd pe suprafala perfect rea|izatdinbitumt6iat(40...70%obitumgi60...307ope'Jlti saubenzini); de bitum - se aplic[ un strat de mastic 160'C) cu grosimeade 1'5,mm; (temperatura de 150 '

*"

t F
q
,a i

#
FT
tr
tf

cu carton bituminos qi se preseaza - se aqeazl primul sffat de se face prin suprapunerel un rulou metalic. inadirea benzilor ln qi lipirea cu mastic de bitum' lor pe cca. 100 - 150 mm

*
T

C.
Fi
.$i

fri

-r5 *

- impermeab,izarea - folosind un matenai de impermeab'izare de tip A'ASTO*. Se executd.un qrif orizontal nivelur Ia care hebuie 'a executati hidroizolatia oruontard. $i fu acesta se introduce APASTOP- ul. Aceastd tehnologie se foloseqte qi penhu impermeabilizarea gdurilor, fisurilor, rosturilor din zidirie Tehnologiade aplicareesteurmdtoarea: etc.

t,,
i,:

g.7,7trg_8,/Zoo

- inh_un vas cu apd se introduce APASTOP_ ul (praf) qi se amestecd pOndla oblinereaunei pasteomogene; - daci suprafefele elementului sunt uscate,ele se udi cu api in

prealabil. Dac{ suprafefele prezinti igrasie (sunt umede) este bine ca ele str fie frecate cu ApASTOp praf;
r f 5.

Detal-iu fundatle zid exterlor.

- c0ndpastapreparatdincepe si se intdreascd,ea se aplici qi se preseazd bine; - cantitifile de pasti preparati hebuie sd fie mici (cca. doi pumni de APASTOP la o qarjl) intrucdt ea se intiregre rapid; * este de preferat ca hidroizolafia sd se rcalizezedin minimum doui shaturi de pasti cu ApASTOp; o altd tehnologie este aceeacare foroseqteca materiar de impermeabilizare silicic (vezi hidroizolafii verticale - impermeabilizarea perefilor).

b). hidroizolafii verticale: - erastice (un strat de carton bifumat qi doui straturi de mastic de bitum, sau dou6 sfraturi de carton bitumat gi trei straturi de mastic de bitum) se pot aplica pe peretele subsolului (ftg. a.2.) sau pe ' peretele de protecfie rcaljzat din zid{rie de cdrimidd (fig. 4.3.) sau din beton (in cazul alipirii de o construcfie existenti): - pe suprafafa suport se aplicd o tencuiali din mortar M 100 T pentru rcalizffes unei suprafe{e plane gi netede; - duptr uscareaperfecti a suprafefei suport (umiditatea maximd 2,5 Vo)se aplicd un shat de mastic de bitum gi primul shar de F ie .
Hidroizolatie executarea vertlcaLE zidului. reallzatd duPd

&,
EidErie Hidrol ie vertica\i

bi\unat

[atl de rg,Foomrn

Tencuir\i c\r mo*ar

oriontatE

-7' -

dimertsiunile dorite carton bitumat (se taie foile de carton la Se pune primul qi apoi se ruleaz[ din nou in suluri separate' de acestaqi apoi se sul la baza suprafe[ei suport' se line presat toamacucarrcioculmasticfierbintepesuprafatadedeasupra din lemn gi se sulului. Se preseazi cartonul cu o spatultr continuu mastic in deruleazi sulul de jos in sus' tumdndu-se de in'idire' f0qiile fala sulului finut presat pe perete' in zonele mastic de bitum se petrec p" 79 "' 100 mm qi se lipesc cu 1'5 kg/mp Straturile de carton bitumat se lipesc cu minimum ' mastic de bitum; aplicarea celui de al - dacd este cazul se reiau operaEiilepentru fiind identice cu cele doilea strat de carton bitumat (operaliile prezentate la aplicarea prirmrlui strat); aplicf, prin tumare cu - peste ultimut strat de carton bitumat se canciocul un shat de mastic de bitum' de racordare cu - se va da o atenfie deosebiti zonelor ternrinalie de la hidroizolalia orizontali qi respectiv zonei de Partea suPerioarl' de impermeabilizare' avind rigide (mortatde ciment cu sau firi adaosuri y4'3'): grosimeade minimum 20 mm - fig' 4'1', 4'2' materialele - ln cazul folosirii mortarului de ciment flrd adaosuri' cele prczentate la utihzateqi tehnrstogiade realizare sunt aceleagicu hidroizolalia orizontall rigidi; tehnologia dc - in cazul folosirii adaosurilor impermeabilizatoare, inffucat unul realizue difer[ in funclie de tipul adaosului utilizat. se prezinti in dintre cei mai utilizali adaogi este apastopul' care continc continuare tehnologia de realizare a unei hidroizolatii aPastoP: - se udd cu api pdnl la saturafie suprafafa supod; -16 -

.;
l:j

- se prepard mortarul de ciment (se amestecd cimenful cu apastopul - cantitaiea acestuialudndu_se 3 Vo dincantitatea de ciment - apoi compozt[iarczultatlse amesteca nisipul, iar cu dupd obfinerea omogenitdfii dorite - cca. l minut in cazul prepard.ii mecanizate- se adaugd apa gi se anestecd timp de 3 minute); - se aplic{ shatul de amorsaj prin aruncarea putemicd cu mistria a mortarului de ciment (compozifia in volume ciment: ni si p 0. . . 1m m ; apdf iindde 1: 1 : 0, 6) cugr osim eade2. . . 5 mm; - dupd cca 3 ore de ta aplicarea amorsajului se aplicd primul shat de grund realizat din mortar cu apastitp (compozifa in volume ciment: nisip 0... 3 mm : api fiind de I : 1 : 0,5) cu grosimede 7... g mm; - dupd cca. 3 ore de la realizarea sftatului doilea strat de grund; - dupd cca. 6 ... 8 ore de la rcalizareaultimului strat de grund se aplicd ultimul shat (compozitia iir volume ciment: nisip 0 ... 3 mm apd fiind de I : l,g : 0,6) cu grosimea de cca. 3 mm gi frecat bine cu drigca metalicd: perefilor (cu substange impermeabilizare de pe bazFtde fig. 4.4.). Operafiile tehnologice pen&u executarea se rcalaeazd, din interior qi constau in: de grund se aplici al

rflicic

or(ecutareacu ajutorul unei bormaqini rotopercutante a unor giuri Oblice,avdnd diametrul de 20... 25 mm, dispusela distanfede 200 ,., 300 mm pe onzontald,gi de cca. 150 mm pe verticalii qi cu td0ncimea de cca. gO Vo dingrosimea elementului: lc prepari solufia de impermeabilizate care poate fi rearizatFtcu lcid silicic pur (in cazul in care giurile nu sunt foarte absorbante),

-r7 -

ll

sau cu qlam fluid realizat din o parte de volum acid silicic, patru pdrlt de volum ap{ gi ciment in funcfie de fluiditatea doriti (in cazul in care gdurile sunt putemic absorbante, pentru a f.aceeconomie de acid silicic), amesteculfiind bine omogenizat prin amestecare; - se inhoduce solufia de impermeabilizare in gAuri, cu ajutorul unor pdlnii qi se completeaznpdni la anularea capacitdfi de absorblie. umplerea g{urilor se face de jos in sus gi de un capdt al rdndurui 'a la celdlalt; - se astupi giurile cu mortar de cirnent bine matat: - dupd cca. 24 ore de la aplicarea mortarului, pe fafa interioard a peretelui estelecomandabilsi se aplice dou{ shaturi de ApASTop (se buciardeazdsuprafafaperetelui apoi daca ea este uscatd se umezeqte, iar dacd este foarte umedi se freacd cu praf de APASTOP. Se prepard o pastd din APASTOP praf qi apd _ bine omogenizati prin ames0eczue _ care se aplicii pe perete qi se preseazi bine, atunci c0nd incepe si se intareascd. Cantitdfile preparate vor fi mici intruc't intdrirea este rapidd. Dupri ?ntdrirea primului strat se aplici cel de_aldoilea sftat):

kt

t.

tat6 de-p loonrn

Fig.

4.3.

Hldrbizolatie de execulia

verticald zidului.

realizatd

lnalnte

;
o o r)
o

oo oo o0 oo Oo

aplica doud shaturi de uscdtor de perete cu ajutorul unei bidinete gau a unei pensule (uscdtorul de perete se prepard astfel: intr_o gdleati de plastic se pune apa in funcgie de cantitatea doritd, apoi in tceasta se adaugii uscdtorul de perete praf qi se amestecabine cu o gipcd de lemn, p6ni la obfinerea unui amestec asemanAtor cu o menmnd subfire). ln cazul in care se doregte rcalizueaunei impermeabiliziiri locale (Italizarea unei bariere penhu impiedicarea infilhfuii apei prin

dundintdrirea ceruide-aldoileashatde pasrd. cre ApASTop, sevor

Fig.

4.4.

ImperrneabilLzarea

prin

injectare'

-tB -

ascensionali) se foreaztr minimum hei r.nduri de eiuri 'apilaritatea oarese hateazdca mai sus.

- t9 -

4.5.STIMULAREAVENTILARIIPERETILORSUBSOLURILOR lncazulaparifieiigrasieiinzidurileexterioarealesubsolului,combaterea galerii de aerisire'Acesteapot fi: acesteiase poate realiza folosind liberl de minimum 600 mm (intrucAt a). - exterioare (fig'a'5') - au lilimea au o placi in pant[ care asigurl scrugerea sunt vizitabile), iar la partea inferioarf, 2 4o pentrt"r prevf,zutf, cu o pant[ de minimum apelor spre o rigoll' Rigola este sd se afle laljanalujarc' Cota acesteiplici trebuie evacuareaapelorintr-o baqtrsau subcotapardoseliisubsolului'Laparteasuperioari'galeriileauprevizute'local' pipe sau canalede ventilare; atemuredus4 qi se aplic[ atunci cdnd b). - interioare (fig' 4'6') - au o eficacit mm' dar Ia Se rca\ueazlcu'li[imi de 150 - 200 nu esteposibil accesuldin exterior' cu pipe sau canale de ventilatie; partea superioard sunt previzute' local'

s :.

-t'

Flg.

4o5, Canal exberior

de ventilalie.

4.6. ELEMENTE DE LEMN Elementedelemncaresereg[sesccurentlaclldirilecivilesunttimpllriilc (acestea din urmd vor fi abordate in (ferestre qi uqi) qarpantele,sc[rile qi planqeele capitolul 5). ln cazul tdmplfiei, deteriorate ;i reparafiile constau in decuparea zonei identic cu cea ini[ial[)' inlocuirea ei cu una noui (prelucrati previd co\are metalice pentru int{rirot cu aceast' oc'ie,la cercevele se imbinlrii. se reparl sunt: in cazul qarpantelor,elementele care poate rupe datoriti putrezirii sau/$ a)' astereala(fig' a'7') - care se gi consta poate executa numai din interior supraincircfii. Repararea so urmdtoarele operalii tehnologice: "1"; - se mlsoari distanfadintre cipriori existente' la lungtn - se taie o scfindur[ la lilimea asterelei cea a astereleiexistentc; "1" qi la grosimeacel pulin egall cu

danrl \ma\de .renti

cJ o \<

s'

A\

Flg.

4.5,

Canal interlor

de bentilatte.

-60 -

-61 -

deteriorattr; sub astereala - se aducescdnduraqi se amplaseaz[ _ s e rn o n te a z f,u n c ri c c u careseacfi oneazl (dej osi nsus) astereala veche esto adusi la asupra asterelei noi' pdni cflnd Pon[iainifial6; gi egali cu ldlimea astereleinoi - se taie doud qipci la lungimea adiacenli; se prind cu cuie de cei doi cdpriori de 3 in care sunt deteriorali mai nrult b) capnorii (fig' a'8') - tn cazul caprioriallturaliesteindicats[seindeplrtezelnvelitoareapeporliunearespectivd maximum unii noi' ln cazul in care sunt deteriorati gi si se inlocuiascf, cipriorii cu repararea acestoraastfel: 3 clpriori alltwali, se preferl din lemn sau metalice; - se confecfi oneazldoul eclise cu ajutorul unui cric; - se aduce clpriorul la pozitia iniliala de o parte qi de alta a - se pozifioneaz[ cele doud eclise cu cuie; cf,priorului gi se prind de acesta - se indeParteazl cicul; umf,toarelol lor presupuneexecutarea c). panele (fig'4'9') - inlocuirea opera[ii tehnologice: din lemn sau metal' - se confecfioneaz[ o pani ajutitoare a celei noi gi se sprijind amplaseazl in imediata apropiere cele dou[ capets Pe cflte un cric; veche gi popii pe care se desfac leglturile dintre pana qi clpriorii care reirzema teazemL,precum gi ?ntre aceasta eai ridicl pana ajutf,toare pintr c - se aclioneazl cricurile gi se veche; clpriorii sunt ridicali de pe pana qi se inlocuiegte cu - se scoate pana veche deteriorat[ noui; - se tndePirteazi cricul;

=:=-.-.-|
tereold veche stereol d no ud

Repararea asterelel

unel

garpante ,dJ.n Lenn.

4.8.

Repararea cdprioruLui

1a o garpantd

din

lemno

ffi
a. 4.9" Schlmbarea unel pane la o garpantd d.in 1emn. _67 _

-61,-

- se refac legdturile intre pana noui qi popii pe care aceasta reazemi; - se aclioneazi cricurile qi se coboarl pana ajut[toare pdni cdnd c[priorii reazemi pe pana nouf,; - se refac leg[turile intre pana noul qi cipriori; - se lndeptrrteaz[ pana ajutf,toare qi cricurile; d).cosoroabele(fig.4.10')-deregulIputrezescdatoritauneirezemlri iar rezemarea pe necorespunzf,toare (ele trebuiesc ventilate la partea inferioari' bitumat). operaliile zidbrte si se facd prin intermediul unui strat de carton deteriorate sunt tohnologice cafe se reahrzeazl pentru inlocuirea unei cosoloabe este cazul se identice cu cele ale unei pane (punctul c) cu men$iunea ctr daci pe nd; executi cu aceastl ocazie qi o rezemare corectA a cosoroabei flarnbarea e). popii (fig. a.11.) - deteriorareacea mai des intilnittr este rigidititii lor in loi. Repararea constl in readucerea tor in pozigia initiala gi mlrirea fete opuse planul incovoierii, folosind niqte eclise fixate pe una din fe!e' pe doui saupepatfufeteopuse(dispuseirrdou[planurinormale).operatiiletehnologice necesareexecutirii remedierii sunt: ' -semSsoariirrlllimeapopuluigiseconfeclioneaztreclisele; - cu bormaqina se practicl fu eclise glurile prin care urmeazl Sa tre a c a b u l o a n e l e d e fixare(l rrcazul ecl i sel orperechi , acesteaseaqeazdlnpachet,suprapus'gdurileexecutindu-se simultan in amAndoufl); - se aqeazl eclisele la pozilie qi se insemneazl pe Pop pozlga g[urilor; - se monteazi un pop ajutitor, de siguran!tr, l0ngi cel existent; - se practici gdurile in cel existent; - se aduc eclisele la pozifie, se infoduc lnqurubeaz[ Piulitele cu m0na; buloanele gi se
lJ,g. 4.J.L. Repararegpop,ulul 1a o garpantd din 1emn.

Flg.

4 . 1o .

D e ta l i u

r e ze m a r e co so r o a b d .

tr

-64 -

-6t -

cu ajutorul unei chei fixa' - se incepe sffangerea piulilelor (cca. 2 paqi la o strdngere)qi ciclid Strfingerease face treptat buloanelor)' pltll (intr-un ciclu fiind sffdnse piulilele tuturor initial[; cdnd popul este readusin pozilia - se indepirteazd popul de siguranfl'

Lucrdrile de reparafii, stabilite ln funcfie de dpul deteriordrii gi al

i folosit, sunt: a). repararea munchiilor criipate sau rupte: - cu un ciocan metalic se ciocdneqte betonul pentru depistarea zonelor degradate (sunetul trebuie sd fie plin; atunci c6.ndsun{ a gol inseamna ci betonul este desprinsin zona respectivd) qi apoi se indepi,rteazd : betonuldin acestezone; - se curdfi cu peria de s6rmi suprafafa decopertati de beton gi armitura din aceastd zondi , o tn cazul utilizdrii materialelor pe bazd di.ciment: - se spald cu apd pdnd la saturare suprafa(a de beton decopertata; _ se monteazd un cofraj pe una din laturile muchiei (fig. 4.12.):

G
4.7. ELEMENTE DE ZIDARIE
zidarii de cirlmidl constau m Principalele deterioriri ale unei fisuri' (datoriti unei umectlri indelungate)' cdrlmizilor sau a mofiarutui zonei constau in demolarea qi refacerea dislocari. Lucrlrile de reparaEii beton (tehno ciment' placareacu plase de olel injectareafisurilor cu pastfl de calesunttratatelncapitolul5)refacereahidroizolaliilorsauimpermeabili punctele 4' elementului (tehnologii tratate la elementului, asigurareaventillrii 4.5.).

4.8.ELEMENTEMETALICE constau in Principalele operafii de remediere sau dimensiunii insuficiente gi completarealungimii (vezicapitolul5)' de cordoanelor sudurf, 2 4.9.ELEMENTEDEBETON
elementelor de beton gi beton armitt Deterioririle cele mai frecvente ale gol fisuri' armlturi neacoperite' segreglri' criparea qi ruperea muchiilor' beton etc. de materiale pe bazi de ciment sau Pentru repararea lor se pot folosi utiliza decdt penffu repararea betoanelor epoxidice (acestea nu se pot u poate face decit pe suprafele perfect intrucdt aplicarea rlginiror nu se supot asigurl aderenll rlginii la suprafafa cazul apariliei umidit$i nu se mai -6 6 -

- duptr zvilntarea suprafefei de beton, se aplicd prin aruncarecu misbia qi presare (p6nd cnnd apa iese la suprafafd) mortarul .(vezi anexa 1l), in shaturi de maximum 15 mm grosime; - dupi 24 de orc se scoate cofrajul qi apoi se men[ine umedd zonarcpuatd,minimum 3 zile: o tn cazul utilizdrii materialelor pe bazd de rdsini epoxidice: - se sufltr cu jet de aer suprafafa decopertata; - se monteaz4 un cofraj pe una din laturile muchiei, av6nd grijd ca aceasta sd aiba protejatd fala dinspre reparalie cu o folie de pVC (in caz conhar rigina aderd Ia cofraj gi acestanu se mai poate scoate); - se aplicd mortarul (vezi anexa 11) in shaturi cu grosimea de maximum 30 mm fiecare qi se preseaza

_"67_

pinl

(Pentru cdnd suPrafall lui devine lucioasf,

o mistrie Perfect se aplicare qi comPactare foloseqte

curatl qi uscata);
* dup[ minimum 30 minute se scoate cofrajul' qtirbihri: b). segreglri superficiale sau -c u u n c i o c a n me ta l i c s eci oci neqtebetonul pentru se indepfuteazl; depistareazonelor degradatecare suprafafa betonului; - se curd![ cu peria de sdrmi ctncazulutitizdriimaterialelorpebazd'deciment: de beton; cu apt pdn6 [a saturare suprafala - se spali se aplicl cu mistria sau cu - dupl zvdntarea suprafefei' pasta de ciment (vezi qpaclul, prin aplsare energicd' douf, straturi' fiecare cu anexa 11)' De regull' se aplicl mm' al doilea strat' grosirnea de maximum 3 re a l i z l n d u -s e d u p [ mi ni mum3otedel aapl i carea Primului strat; minimum 3 zile; - se men{ine.umedl zona reparatl de rd'giniepoxidice: o tn cazul utilizdrii materialelor pe bazd betonulul - se sufli cu jet de aer suprafala (vezi anexa 11)' - se aplictr doua straturi de chit epoxidic 1'5 mm' prin apisare fieeare cu grosimea de maximum gpaclul' Al doilea strat se energicl cu mistria sau cu rca|lzeoaitdupicca.l0minuledelaaplicareaprimului shat:

- se ciocineqte cu ajutorul unui ciocan metalic, betonul adiacent golului gi daci se constati degraddri, se fudepdrteazi betonul din acestezone; - securdfi cu peria de sdrmd suprafafa betonului; o tn cazulutilizdrii materialului pe bazd de ciment ffig. 4.13.): - sespali cu apd,p6n6 la saturare,suprafe{ele de beton; - dup6 zydntare se aplici cu pensula doui shaturi de amorsaj rcalaate cu pasta de ciment (de preferat cu poliacetatde vinil _ vezi anexa11), la interval de cca. 15...20 minu0e; - seexecuti cofrajul pe fafa exterioari; - se toami in exces betonul (preparat cu agregate av6.nd dimensiunea maximi 16 mm). Daci grosimea stratului de beton este de maximum 50 mm, acesta se va compacta prin presare, iar daci grosimea este mai mare de 50 mm el se va compacta prin vibrare interioari; - duptr minimum 12 ore, dar maximum 24 de ore. se ?ndepirtezi cofrajul; - se ciopleqte betonul tumat in exces; - ln zona de contact dintre betonul vechi qi cel nou, se aplicd cu pensula doui straturi de pasti de ciment cu poliacetat de vinil (la interval de cca. 15 minute), avAnd griji ca shaturile si acopere atdt suprafafa betonului vechi c6t qi cea a betonului nou pe minirnum 15 mm; - se menfine umedi suprafafa betonului nou minimum 3 zrle;

c). comPletdri cu beton:

-68 -

o fn cazul utilizdrii rutterialelor pe bazd de rdgind epoxidicd: - 69 -

- se cur4fdsuprafafa betonului cu jet de aer comprimat; - se aplica pe suprafafade beton, adiacentdgolului, un strat de chit epoxidic cu grosimea de maximum 1.5 rnm; - dupd cca.15 minute de la aplicareastratului de chit, se aplicd betonul epoxidic (vezi anexa 11), ?n straturi succesivecu grosimea de maximum 50 mm, fiecare
FLg. 4. L2. Ref ac er e strat acoPerlre cu beton"

Beton tqmat

Pastide
Vlf 2,1

strat fiind compactat prin presare cu qipca de lemn protejata cu o folie de pVC, pdni c6nd suprafa{a betonului devine sticloasi; - duptr cca. 30 minute de la aplicareaultimului sffat de beton (care se aduce exact la fafa elementului), se aplicd un strat de chit epoxidic in zona de contact dintre betonul vechi qi cel nou, astfel incdt acesra sa acopere atdt suprafafa betonului vechi c6t qi cea a betonului nou pe minimum tS nn(fg.A&).
=-l-

ffi

Fig.

4.13"

UmPl-erea gol-urllor

cu beton

de ciroento

"m

vedere cd atat tipurile de inveritori c6t gi deterior4rile acestora sunt lucririle de reparare prezentate in continuare se referi la mai frecvente pentru tipurile uzuale de invelitori qi anume: zincatd: irea - se datoreazd desprinderii stratului de zrnc in special la (fal!'ri, incheieturi etc.). Remedierea constd in curitirea i ruginiie cu peria de sdrmtr p6nd la indepirtarea totald a de rugind, $tergerea cu o c6rpd uscati a suprafafei curi{ati nplicarea a douii straturi de grund (pe bazi de miniu de plumb), |Vtttd grijd ca primul shat si se aplice paralel cu jgheabul, iar al perpendicularpe acesta; _74 _

Flg.

4,14.

Unplerea golurilor - 70 -

cu beton epoxidlco

pcste din aval)pe 20 ... 25mm, strseprindi intre ele cu z - 3 nituri cu d cel
acelagitip cu lnvelitoarea - Sdurirea- se aplici un petic din tabll de care se lipeqte cu cositor de aceasta; _ fn l o c u i re a fo i l o r-c d n d e s te n ecesari i rrl ocui reafoi l or,sedesfac se cur6[6 falfurile foilor falgurile, se scoate foaia de tabll deteriorati, tabl6 rcaluatt' din acelaqi adiacente, se agoaz[ noua foaie de materialcuceainifiall,seunglairrcheieturifoiledetablicuulei mineral qi alb de zinc gi se refac lncheieturile; hebuiesc vopsite' pe arnbele fefe' cu b). tabln neagra - initial foile de tabld (pe bazl de miniu de plumb). Deteriorlrile carc minimum doul straturi de vopsea celc reparare a acestora sunt similare cu pot sd apara, precum gi lucrdrile de prezentatnlalnvelitoareadetabllzincata'suplimentar'penfiulnfrefinere'h la fafa exberioara; maximum 2 ani hqbuie reflcuti vopsitoria sau lipstr se inlocuiesc cu altel noi c). !igl[ qi olane - elementele sparte qi gotur sI fie prinse cu sOrmi' iar spatiile acelaqi tip, avind gnjlt caliglete noi argi cu mortar de ciment cu adaos de var sau dintre elemente s[ fie umplute bine Vo dtn suprafala lnvelitorii' este Dac[ reparali a tepreztntil peste 50 ' refacereaintegrali a acesteia; 6 luni trebuie verificate 9i d). terase necirculabile - la maximum gi lipirea parafrunzarelor, eventualele lucrlri de reparare: curilirea

fl strse lipeasclcu cositor.

imea totali a jgheabului se limiteazd la 20 m, pentru lungimi mai mari lgcsar si se rcalizeze rosturi intre tronsoane (de 5 mm daci se realizeaaa 1 Cr 30 mm dacii se realizeazitiama); se f, burlane (fig. a.16.) - honsoanele inddesc prin suprapuneresimpli (cel lnb6nd in cel inferior), honsonul de la partea inferioari montdndu-se la \ \.

150 mm qi la maximum300 mm fafd de trotuar. pentru prindereade ftlosesc brdfnri dispusela distanlade maximum2,0 m pe care burlanul
inlermediul unui guler de rezemare sau prin implnarea lui cu ajutorur temn (br{arile se realueazii din doud jumit{i articulate pentru a se lnlocuirea tronsoanelordeteriorate).

i I l

i
j
l

ri

I I l

i I l

l
I i l

sau cu bitum cald' refacerea acestor atic, coquri, pereli) cu pastl de ciment qi refacerea glafurilor de tabla' in zonele unde acesteas-au desprins, reparrrrea

I
I

l I I

l I I

,l

tn ciubucul lol a unor vel e). igheaburi - i$dtzuea prin inhoducerea comier 20 x 20 x 3 mm (fig' 4' din olel-beton cu d = 8 mm sau a unui irrlocuirealorcualtelenoiav0ndgrijlcaftonsoaneles[sesuprapuni(cel -7' _

il

,) I i1
,l

I lI

-vz .., ..,1;

',i

',., i

,tI

5 CAPITOLUL TEHNoLoGIALUCRAnruonDE coNSoLIDARE

5.1. cENERALITATI presupune parcurgerea obligatorie a Realizarea unei lucrlri de consolidare mai multor etaPe qi anume: realizeazd'de cltre un specialist - expertizarea construcliei - cariese tehnictr in care este autorizat qi se finalizeazi fuitr-o expertizl necesarafistabilitecauz'eledegrad[rii'degrad[rileexistente' calcululcapacit[fiiportanteqieventualstabilireasolufiilorde consolidare; - prin care se stabilesc - tntocmireq proiectului de consolidare de execulie - DDE) ftt solufiile de consolidare (la nivelul detaliilor din care sunt realizate funclie de tipul avariilor' materialele qi durabilitatea care elementele de construcfii' capacitatea Portantl ale executantului etc'; trebuie asigurate' posibilitifile tehnologice - catrePresupunelntocmirea - executarea lucrdrilor de consolidare proiectuluitehnologicpentrurealizarealucrlrilordeconsolidare, a execuliei qi respectiv pregf,tirea tehnico-organizatoricf,-materiali realizare ei' Lucririle dupr stabilizarea proceselor de consolidare se vor incepe numai

de minimum + 5"c, iar suprafefele acestor materiale aplicate trebuie men[inute umede (prin stropirea periodici cu api) minimum 3 zrle (valorile mai sus menfionate reprezintd un minimum, ele putdnd fi majorate ?n funcfie de tehnologia aplicatd). in cazul in care se folosesc materiale pe bazd,de rtrgini epoxidice (riqini, chitud, mortare sau betoane)trebuie respectateurmatoarele condigii: - temperatura mediului ambiant qi a elementului care se remediazr trebuie sd fie de minimum + 15"c in perioada execufiei remedierii qi minimum 7 zile dupi executarea acesteia; - umiditatea relativtr a aerului si fie de maximum 60 vo in perioada execufiei remedierii; - temperatura materialelor utilizate sd fie de minimum + 15"c qi de maximum + 30"C: - temperaturamaximd pe parcursulexploatdrii sd fie de maximum + 50"c; - suprafefele de beton cu care vin in contact amestecurile pe baz6 de rAqini epoxidice sd fie uscate; - uneltele cu care se lucreazdsi fie perfect uscate; - injectarea fi.surilor se efectueazi duptr minimum 6 ore de la executarea operafiilor pregdtitoare, dac6 temperatura mediului ambiant este mai mare de + 20"c qi dupi minimum 12 ore dacdtemperatura es,e mai micd de + 20"C ( insd de minimum + 15"C); - vasele qi celelalte unelte de lucru se vor sptrla cu acetoni tehnica imediat dupi terminarea lucrului; - darea in exploatare a elementelor de beton remediate se va face dupd minimum 3 zrle de la executarea remedierii daci temperatura mediului ambiant a fost de minimum + 20'c qi de minimum 7 zile oentru temperaturicuprinseintre + l5"C qi + 20"C.

elementul descircat' de degradare qi dacl este posibil pentru incazullncaresuntnecesafesprijiniri,acesteasevorrealizaastfellncitstr nuproducideteriordrielementuluipecarereaz'em6"Esteindicatcasprijinirileslsc respectiv' pOni la nivelul solului' execute pe aceiaqi verticalf,, de la nivelul incazulincarepentrurealizareaconsolidfiisefolosescmaterialepebaz,i mediului ambiant trebuie si fie de ciment (paste, mortare sau betoane)' temperatura

-7' -

-7 1 -

5.2.2. Schimbarea capetelor putrezite ale grinzilor

5.2.ELEMENTEDIN LEMN clctlrentelor la care 5.2.I. Cauzele conduc degradarea din elementelor lemn se cauzecareconducla clegradarea Principalele
datora: a) Proiectdrii - in sensul: a - stabilirii necorespunzdtoare tncdcdirilor; - alegerii necorespunzitoare a materialelor; exploatare; - stabilidi ilcorecte a condiliilor de elementelor; - dimensiondrii insuficiente a etc'; - neasigurdriiunei proteclii corespunzAtoare' b) execuliei - in sensul: -p u n e ri i i n l u c ra re a u n o rm ateri al ei nsufi ci entuscate(l emtt calitate necorespunz[toare umiditate mai mare de 20Vo)' de un numar mare de prezinti fisuri, defecte locale' prev6zuti in proiect etc )' nerespectarea speciei lemnului etc'; (sub4imensionate) dimensiuni necorespunzetoare tratflrii insuficiente cu substanle antibactericide' ignituge; inchise; - neasiguririi aerisirii spafiilor capelor grinzilor; - tratdrii necotespunzltoare a - pozilionirii incorecte a elementelor; c) exploatdrii: _ n o rm a l e .i rrs e n s u l me nfi nel i i unei umi di tl l i excesi ve, proiect' peste valoarea stabiliti in lncircirilor de exploatare)' o destinafiei (gi respectiv a condigiilor etc' necoresPunzatoaxe ; -' exceptionqle datorate seismelor' incendiilor' chimice etc'; bombardamentelor, agresivitllilor d) uzurii normale.

ipala deterioruuecare conduce la schim,baroa,,capetelorL grinzilor de putrezirea. Acest fenomen se datoreazd acfiunii unor tipuri de ciuperci, -se cu fibra lemnoasi, distrug structura celulard a lemnului. simptome ale putrezirii sunt decolorarea lemnului, aparifia aspectului a acestuia qi aparifia de excrescen{eavdnd forma de ciuperci. de putrezire depinde de esen{alemnului, tipul ciupercii qi condigiile ale elementului. procesului de putrezire, presupune asigurarea urmItoarelor

minimi de207o; - umidita0ea - temperatura mediului ambiant cuprinsd intre +5'C qi +50"C (cele mari favorabile fiind cuprinseintre +10"C qi +30"C); - oxigen (aerisire obiligatorie). cI sporii ciupercilor pot sd hibemeze ani de zile qi sd atunci c0nd condigiile redevin favorabile. procesului de puffezire se poate obtine, acliondnd asupra

menfionatimai sus.

Egigurareaunei umidititi de maximum 20Vo;

tpalizareaunei irnbrdctrminlietanqe pentru impiedicareaaccesului Frului (oxigenului)la lemn (aplicarea shaturi de bitum qi carton de tau p0nzdbitumati); tsatarealemnului (la presiuneaafrnosferici, prin presiune, prin hmuiere fu bdi sau prin injecfie) cu substanle antibactericide (rolutii apoase-clorura zinc, sd,rurile de arsenioase nnc etc., de
grele - pentaclorfenoluletc., solufii de creuzot etc.) 5.1. este prezentat modul corect de prelucrare, tratare qi unei grinzi de lemn, in dreptul unui zid exterior.

-7V -76 -

schimbarea caprtului puhezit al unei gfmzi presup'ne rearaarca ltmltoarelor opera{ii tehnologice 5.2.) (fig. :
- mtrsurarea gi insemnarea zonei degradate care uflnetvd sd fie indepirtate; - desfacereapardoselii deasuprazonei care urmeazd sd fi indepartate (dacd estecazul); rcalizarca sprijinirii Crrrzn(cu popi sau vinciuri); - indepartarea tencuielii adiacente captrturui gnnzn qi respectiv a mortarului de lnchidere a locagului de rezemare: - desprinderea scoaterea qi ancorei(dacd aceasta existd): - tAierea capitului grnzdqi indepartarea lui; * prelucrarealocaquluide rezemare (dac{ estecazul); - refacerea cap[tului grinzii (cu eclise laterale,

'

dtlr aenh; Ffg . 5 .1 ; D e ta l i u r' e2enixe c-af girnaa

inferioare sau

superioare sau cu grinzi cu zibrele spafiale). ln cazul in care se folosescbuloanepenhu imbinare, acestease vor strAngep6ni cdnd qaibeleincep si pdhundi in lemn; - fixarea cu ancore a gdrnzri de lzrd, cazul in care (in ancora nu a existat sau nu mai poate fi folositi, se preved una sau dou6 ancore noi, dispuse la partea superioari sau pe lateralele gnnzi qi care haverseazi zidul, fiind fixate la fafa exterioar{ a acestuia _ vezi si ftg.5.24.); - scoaterea reazemelor: - inchidetea cu mortar a rocaqurui de rezemare gi refacerea tencuierii

3-3

' in zona decopertattr; - refacerea pardoselii.

5.2.3. Consolidareagrinzilor in cdmp

A

[t figura 5.3. sunt prezentate sorufii.de toei consolidare: ecliselaterare. cu luprioariqi cu grindi cu zdbrele.
'Fig. 5.J. Consolidarea gririzilor de lemn !l cdmp.

-78 -

f )y 4

v'
2

J--

operafiile tehnologice sunt asemdnrtoare cu cere prezentate ra punctele cu men{iunea cd inainte de inceperearucririlor de consorid.are este necesarsd rezemarea de o parte qi de arta a zonei consoridate, iar daci este cazur c6nd au apr[rut sdgefi mari), grinda si fie readusdla pozilia iniliali. 5.2.4. Mlrbea capacitifii portante a grinzilor Mdrirea capacitifii portante (in special la moment incovoietor) se poate flc prin schimbarea schemei statice, fie prin mdrirea sec{iunii transversale

4-,1

2-2

inhoducerea tfuanfi. de
figura 5.4. sunt prezentatetrei sorufii de consolidare, cea de la punctur
Cu ec lis e lat er ale Cu ecfis6 metalic 6 infet'

aplicatd,de reguli, rn cazurtransformdrii podurilor in mansarde rocuibile nrcinilor datorate ?ncdrcdrilor utile qi a zidurilor despirfitoareconduce ra
grinzilor de planqeu, care in acest caz s_a realizai prin dcschiderii grnzn datoriH inhoducerii unui reazem suprimentar in c6mp). cele mai multe din solufiile de consolidare folosesc tiranti sau ahage atenfia ci piulila de ra capitur ror trebuie si rezemepe o piesd de cirei suprafafi si fie perpendiculard pe tija tirantului sau a bulonului. in in tiji se introduce numai un efort de intindere, evit6.ndu-seo forfecare de rezemare. consolidirii

e clisd su p e r io o r 6

3-3
Cu ec lis I s uPer ioat S

tiranfilor pretensionafi, shangereapiulilelor se va execura numai cu dinamometrice. Ahmci cOndse prevdd doi tiranfi dispuqi de o parte lfrnzii, intinderea ror se va tearaain mai mul,e trepte qi succesiv inhe I tc evita introducerea de momente incovoietoare pe direcgia r grinzii qi respectiv pentru a se proteja piesele de reazem de la se prezint{ operafiile tehnologice penfru realizarea solutiei ee degajeazdgrinda Ia cele doui capete la partea superioard(dacd estie cazul);

C u gri nzi rnetali,ce

Cr r ec lis d

lnf er ioar 6 din lemn'

FIg.

5.2"

inlocuirea

capetel-or grlnzilor

- 81 -

-8 0 -

,.f

- se ftaseaz{ pozrlia de aqezarea pieselor de rezemare qi se cherteazA grinda corespunzitor; - se ageazd piesele de rezemare qi se fixeazd provizoriu cu minimum 2 cuie fi.ecare, apoi se gtrureqtegrinda cu ajutorul unei bormaqine previzuttr cu spiral lung pentru creerea canalului de toecere a tirantului;

- se pozifioneaza gi se fixeazi distanlierul previzut la panta inferioara a gnnzrt,la mijlocul deschiderii ei; - se monteazdtirantul (previzut cu filet la ambele capete); - se pun qaibeleqi piulilele; - se lncepe intinderea tirantului, rcahzati, ir mai multe trep0e, prin

strangereaartemativi a piuli[el0r de ra cere dou. capete (de reguld cu 1 - 2 pagi de filet pentru fiecare treaptd).

rA

5.3. ELEMENTEMETALICE 5.3.1. Cauzelecare conduc la degradarea elementelor. Principalele cavze cate conduc la degradarea elementelor metalice se pot r) proiectdrii - in sensul: - stabilirii incorecte a incdrcirilor: - alegerii necorespunzitoare a materialelor;

A-A

- stabilirii incorecte a condiliilor de exploatare; - dimensiondrii necorespunzdtnarca elementelor; . - neasiguririi unei protecfii corespunzltoare etc.;

c
Flg. 5.4. dt'n Lemn prln ConsoLldarea Srinztl-or schlmbarea schemel statlce'

oxecufiei in sensul: -

,I
I

-8?-

-BZ -

- punerii in lucrare a unor materiale cu dimensiuni sau calitate (ti1{ ofelului, fisuri, deformiri locale, flambAri, insuficientd curilttl ruginiri etc.) necoresPunzitoare; (vezi punctul 1.3.5.); - imbindrilor necorespunzitoare - montajului necorespunzitor; - protec{iei insuficiente etc.; c) exploatdrii: - norm.ole - in sensul maririi incdrcirilor peste valoaiea stabilitn proiect, schimbarea destinafiei (qsi respectiv a conditiilot exploatare), menfinerea unei umidit6li etc. necorespunzatoare ; - exceptionale - datorute seismelor, incendiilor, agresivititrilorchimice' exploziilor, tasdrilor etc'; d) uzurii normale. excesive, a

- la punctul "c" suprimentarealegiturii dinne inimi gi talpd, Ia o grindd cu inimd plind, folosind table groase sudateatdt de inimd c't $i de ralpd; - Ia punctur "d" suprimentarea secfiunii transversale a Hlpii superioare unei grinzi cu zibrele, a prin addugarea unei table groase saua unorcomiere.

ln cazul consoliddrii barelor comprimate nu este necesar ca elementelp suplimentare de consoridaresi se sudeze de guseu. in cazul in care elementele suplimentare hebuie prinse de guseu, iar acesta nu are dimensiun'e corespunzdtoare,este necesari, in prealabil, m{rirea suprafbfei lui. - ra punctur "e" suplimentarearegdturii dinhe tarpa qi diagonale la o grindi cu zdbrele reahzatd, din {eavri; - la punctur "f' suprimentarea secliunii hansversale a unui st.lp prin adi4ugarea noi elemente (table groase de sau profiIuri); - la punctul "g" suplimentarea pldcii debazita unui stdlp. 5.3.3. Modificarea schemeistatice introducere,aunor re*eme introducerea unor tiran{i (orizontali, macaz sau combinafi), eventual l*nsronaF foansformarea*nor reazeme mob'e in reazeme fixe, a unor afticulalii lcgeturi rigide, inhoducerea unor contravdnturi sau contrafiqe etc. Modificarea schemei statice se poatercaTaapdn

5.3.2. intarirea secliunilor Atunci cdnd degradareaeste extinsi pe o zon6 mare a element preferi (dacf, este posibil) Ailocuirea acestuia. in general, consolidarea elementelor metalice se rcaltzeazh'prin apl unor table sau profituri metalice noi pe suprafelele deteriorate, re

principiut simetriei penffu a se evita aparilia de noi eforturi in elemenl irnbinare. in figura 5.5. s-au prezentat cAteva din solufiile cele mai uz'rr consolidare: - la punctul "a" consolidareat[lpii superioarea unei grinzi c:tt plini, cu ajutorul unei table groase; - la punctul "b" rcalizareaunei rigidiziri transversalea initttil ginzi cuinimd ptini, cu ajutorul unor table groase;

ln figura 5.6. s-auprezentat cdtevasorufii

i statice prin inhoducerea unor rezLzeme suprimentar

de consolidare modificrrea cu

$i a unor tiranti. 5e atrage atenfla ci modificarea schemei statice poate sd conduc{ la :a qi rnodificarea eforfur'or\ oin bare, drept pen'u care ere trebuie in acestsens.

\ -84 -

- 82 -

5.3.4. Consolidarea imbinirilor ln cazul rcaliziri unei imbinirii intre o piesi veche gi una noud, ffebure a$gurat4 compatibilitatea deformafiflor acestor piese (penhu ca fiecare sd poatii prelua o parte din incircare). Acest lucru se poate reariza p'n urmitoarelor condifii; - la un mod existent la care imbinarea a fost realizattr cu nituri sau buloane, ranforsarea se poate rcaliza cu nituri sau buloane care sii lucreze prin frecare sausudurd; - Ia un nod existent la care imbinarea a fost realizatd cu sudurd. ranforsarea se poate rcalizanumai cu sudurii; - la un nod existent ra care imbinarea a fost realizati cu buloane nu este permisa ranforsarea cu nituri, ci numai cu buloane de acelaqi tip sau cu suduri; - se va evita pe c0t posibil sudareape fafa inferioar{ a pieselor; - sudura se va executa prin puncte sau in pas de balerin penhu a se preveni flambarea locali a pltrcilor de ranforsare subfiri;

f
FLg. 5.5. Consolidarea elementelor netallce'

- este indicati qarnfrenarea extremitiifilor pieselor sau sudurilor; - cdnd imbin{rile cu buloane au joc, se pot shlnge buloanele cu excepfia cel0r de inarti rezistenfa care trebuie inlocuite.

4
z-------n3.
J-L

iealem$dimedq'r.

ELBMENMDIN ZIDARIEDE CARAMIDA

cauze care conduc la degradarea elementelor din ziddrie de

._

pot datora:

re
d
gr inz llo r

- stabilirii incorecte a incdrcirilor:

a materialelor; - alegeriinecorespunzdtoare incorectea condifiilor de exploatare; - etabilfuii necorespunzdtoare a elementelor - dirnensiontrrii etc.: -87 -

FLg . 5. 6.

Cons olldar ea

metallce Prln schlm-

barea schem"ld|tt""'

b) execuliei - in sensul: calitate sau dimensiuni - purieliiif in ' liret'are' a unor materiale de necoresPunz[toare; de execulie (vezi - nerespectirii regulilor tehnice qi a tehnologiei Punctul 1.3'4') etc; c) exPlotarii: peste valoarea stabilittr in - normale - prin mirirea inclrcirilor a condifiilor de proiect, schimbarea destinaliei gi respectiv exploatare, menlinerea unei etc'; necoresPunzdtoare - exceplionale datorate seismelor' incendiilor' exploziilor' tasdnlor etc'; agresivitifii chimice' bombordamenielor' d) uzurii normale' zidirii sunt: Principalele tipuri de degradlri ale unei deas[' neregulatl; - fisuri cu deschideremicl intr-o relea dislociri sau expulzlri de - fisuri importante, uolate' cu sau firl ctu6min; lucru; - avarierea zLdbnella nivelul planqeului de - avarierea perelilor neportanfi' " ' ) / ' /-"-*FLg. 5i.7. Masurarea dlrectd a deschlderll i
n .irsura

Pacrctrii tr'ii r o( duschi&r.alisuviiJ_adim;rnca {irum I 1_ lun ima fttgrii i ;

umidit{i

excesive'

intreginerea

ol

- ll ts

1
lupi rnirornetrici

c.li

nl

ao Zoomm

,-

flsurllor.

',; 3+l*.r*:1.1:'trd:Y

\'. nsurilor
(o )

A' Pentru mdsurareadeschiderii fisurii

Principiulgeneralpentrutoatgprocedeeleesteacelacideschidereafisrrriise (taseul) acesteia' rBisoari pe o direclie normal[ pe lungimea a. Prin mdsuraredirectd (fig' 5'7'): fefele elemenhrlui pe o / - se indepirteazi t9ncuiala pe una din zonlde cca:200 x 200 mm; j' - se curi!f, cu peria de sdrml suprafaladecopertati; pe traseulfisurii ; - se ftaseazi cu vopseao linie sublire normal[ "r, -88 -

n--tr-=_=_-=-

\ irTPU-..L{'i=rr
urU

+q

$ubler
Ftg. 5.8. Metoda cu repere.

a\

_Bg _

..ti

/'

ffasate ctt - *" m[soarI deschiderea fisurii pe direclia liniei vopsea,folosind fisurometrul saulupa micrometric4'

materiale polimerice, suprafefele pe care acestea se aplicd hebuie sii fie perfectuscate; 1 - dund ?ntirirea adezivului, se traseazd cu vopsea, pe ambele repere marcaje de tip cruce, pozifionarea acestora ftrcdndu_se asfel incdt linia careuneqtecenhele lor s6 fie normald pe haseul fisurii: hse misoari cu qublerul(cu precizia de 0,1 mm) distanta dinhe centrelecelor douii marcaje.

Mlsuritorile

iar rezultatele sc se executd periodic (la cca. o saptimani),

inregisfieazi infi -un caiet. din material plastic pe care surtl Fisuromehul esterealizat dinh-o placi tremsparenti hasate(cuprecizie)liniidediferitegrosimi(deregullirrtre0,05mmqi1,5mtt) Moduldelucrucuflsurometrulesteurmitorul:seamplaseazdparalelcutinia,lej I pAni cdnd linia frasati pe el se suprapunepcrl vopsea fiasati qi se deplaseazi pe fisurometru a cdrei grosimc fisurd. Deschidereafisurii va fi dati de linia de dreptul liniei trasatecu vopsea suprapuneexact peste ea. citirea se face strict in suprafa{azidului. /metalic prevlzut cu una sau l-opamicrometricl esie realizatd dint-un cilindru existi un decupaj la care se 1 pe multe lentile. La capitul care se aqeaztr fisuri adaptaolantemipentruasigurareailumindrii.SistemuldelentileestoplevazutCu pe suprafala decopertatd scal[ mobila cu marcaje de 0,1 mm. Lupa se aplici pe suprafala zidului' Apoi incdt scala sI fie parateli cu linia hasatl cu vopsea fisurii' deplaseazl scala9i se citeqtedeschiderea

c. Cu geam dublu (fig.5.9.): 1se indep{rteazd tencuialape una din fefele elementului pe o zondde cca.300x150mm:

1 - se curdfd cu peria de sdrmdsuprafafadecopertati; - se confec$oneazd, reperedin sticld de geam 2 crr grosimea de 2 x_Jl0 nim; J! - pe reperul inferior se fraseazl cu vopsea o linie normald oe lungimea lui; .. - se lipesc reperelepe suprafafadecopertati de o parte qi de alta a sau 3 mm gi cu dimensiunile de cca.

(fig. 5.8.): b. Cu repere pe tencuiala una din felele elementului I - se indepnrteaz[

zonide*". triill--o}""t \-..__.''--',,

decopertata ; suprafata ) - securlftr cuperiadesirml stictlge{am,cu Srosimeit , - seconfeclioneaz62rcpereai" cc(' sau3 mm qi cu dimensiuneade 30 x 30 rrim; de decopertati o parteqi dc pe i, - s lipescreperele suprafa[a
cu fisurii cu ajutorul unei paste de ipsos sau de preferat cru polimeric (de reguli mastic siliconic)' in cazul in cu foloseqtepasti de ipsos, suprafafaelementului se udi ,

fuurii cu ajuiorul unei paste de ipsos sau de preferat cu adeziv polimeric de reguld mastic siliconic - (vezi procedeul cu repere). Pozifionarea reperilor se face asfel lncat ei sd. fie amplasali normal pe haseul fisurii, str fie suprapuqi qi sd se permiti deplasarea firrd,casd se stAnjeneascd lor reciproc;

4 - dupd intirirea adezivului, se traseazd cu vopsea pe reperul superior o linie in coincidenfi (perfect suprapusi) cu cea trasati ' pereperulinferior; \, ,, penoorc se mdsoartr cu ajutoml lupei micrometrice | distanta I ldr"uluiul) "d" dinffe cele doui marcaje.

-90 -

-3,1 -

fefele elementului Pe o
I\

zon[ de cca'Q00x 150mm;-r) decopertati; i - ." cru[fa cu p"itMt"ptaf-a1a grosimeade 2 -'i, deg"u{" - se confeclioneazl un reper din sticltr . cca' lQ x150-9)n; sau3 mm qi cu dimensiunilede cu ajutorul unei paste reperul pe suprafaladecopertatl 'l - se lipegte (de regul[ mastic siliconic) de ipsos sau a unui adeziv polimeric reperului se face asdel - vezi procedeul cu reperc' Pozilionarea pe taseul fisurii' inc0t el sd fie amplasatnormal se produce in momentul maririi deschiderii ei in condiliile in care fisura este activ[' Acest.procedeu nu fie desprinderealui de adeziv' fie ruperea reperului de sticll numai pentru fisurii ln timp' el f,ind folosit permite m[rirea exacti a deschiderii (activl saustabilizati)' stabilireacaracterului fisurii

e. Cu ac (fig'5'10): / r - seindepnrteazi tengialqle pe /\ x50Ytn; Peozonl'deccar'50 una din feple elementului

- se cur4[i suprafa(a-#penatAcu -

peria de sirmd;
Flg. 5.1o. M e to d a cu a c.

astfellncdt el strsteafixat' - seintroduce un ac in fisuri

/' _incond{iileincarefisurasedeschide,aculvafi.eliberatgivacldea.Acestprocedeu
numai penru de fisurare in timp' el folosind nu permite urmirirea procesului lor semf,regte' unor fisuri active la care deschiderea deoistarea

sauin adAncime(fig' 5'11')' B. Pentru extensiafisurii in lungirne in tencuiala de pe fala elemenbrlul 1 - se indepirteazi de cca' 50 x 50 m1; dreptul capitului fisurii' pe o zonf, de Cruceastfel ' - 56 llawazlrcu vopseaun marcaj in formi cu capltul fi'surii' incdt centrul acestuiasf, coincidl

Flg.

!.1.1. Metoda cu marcal

q2r

pe eLernenti

-92' -

"d" infe avarlseaz6,va apare un decali'j in condi$ile in care fisura marcajului gi caPitul eL lot sunt active (cel pulin deschiderea inrucdt Practic toate fisurile

i
--f

influenfatIdevarialiadetemperaturi,varialialnclrcirilor,etc.),distincliainffel| fisurat"[' dati de amplitudineamigcarii elementului active qi cele stabilizate este

il;;";"r** 6ltruaeztle.

cel timp, deregurd 1'r{ sefacepe o perioadrsuficient[de

I .{

I -.1

tlin ziddrie de cir[midi 5.4.3. Consolidareaperelilor olel-beton

cu agrafe

I 1

se aplic[ in general pentru Aceastl solulie de consolidare deschidctc cateprezintdo'fisuri izolat6' cu perelilor din ziddrie de cirdmidl firi dislocdri (fie. 5'1'2')' OPeraliile tehnolo gice sunt: pe ambele fele ale peretelui' pe toatd 1. Se indepdrteazatencuiala de mm de arnbelep[r!i ale ei' fisurii qi pe o ldlime de cca' 500 -600 glurilor' azitpe zrdcu creta saucu creionul Poz$a 2. Se insemne fisurii la o distanfl de 400 - 500 amplasade o parte qi de alta a lor si fie normalf, (perpendiculari) incOt axa care fece prin cennul

l I

dt25;50mm a$;

de la vor amplasa o distanla 600fisurii. in lungolfiso'ii, giurile se ale capete fisurii' cele ca avdnd pozilieobligatorie doul

d) 6* m

se dau giurile in zidlrie' 3. Cu bormagina lotopercutant[ de minimum 100 mm' diametrul de25 -30 mm gi addncimea sau a unei scoabe metalict: 4. Cu ajutorul qpitului gi a ciocanului mortarului din ele pc tt rosturile dinre clrlmizi, prin indepartarea tla curifi prin periere cu peria de sdrmA' 5. Suprafeleledecopertatese de 10 - 15 mm'

Flg" r111or

5.12.

Consolldarea

zl.dd-

cu agrafe

dj.n o{pL-beton.

mo.ta. T1'OT

t:tt cu furtunul)'Glurile sespald qi apoiseqpali cu apl (depreferat

-94 -

_9' _

(scoabele)din o[el beton' av6nd diametrul minium O. Se confecgoneazl agrafele de 6 mm. doui ore ftIainte de montareaagrafelor' 7. Zidinase menline umedi minimum T bine qi acestease mateazi cu mortar M 50 8. Se monteazi agrafelein g[uri cu diamenql de 8 mrn Intoducerea indesat qu ajutorul unei vergele metalice numai dupf, ce suprafala glurilor este mortaJului in gluri se poate incepe mai existi ap[ vizibil[ la zuprafalaei)' zvinta(A(zid4riaesteumed[ dar nu T' decopertate' folosind mortar M 50 9. Se reface tencuiala pe suprafelele pe cu proiectarea energic[ a mortarului ia Operatia se execut4 manual dar
;4'*-*

:6

c )S i te

,-li*-*" ^t",

respective' suprafefei numaidupdzvdntarea incepe qipoate

de cdrlmidi cu plombedin s3Tonsolidarea perelilsr din zidlrie beton

consolidarea perelilor din zidlrie Aceasti solufie se aplic[ pentru de

r6 asi:e

;4 asi26'

cdrimid4careprezintiofisurf,izo|at|dedeschideremare(>5mm),cusauf[r[ (fig' 5'13)' dislocdri sauexpulzlri ale cirlmizilor OPeraliile tehnologice sunt: fe[e ate peretelui' pe toatA lungimea 1. Se indepdrteazl tencuiala de pe arnbele mm de arnbelepdr$iale ei' fisurii qi pe o ldlime de minimum 500 2.Seirrdepirteazdcfrinttzt|edegradatedindreptulfisruiipeirrl[imeaprimelor 3-4asundelaparteainferioariazidirtet,felelelateraleldsandu-sesub creat gi pe suprafalanddmei adiacentl golului 3. Se indeparteazambrtarut de apoi acestase cur6lI cu peria de sdrml' cu fep' pe una din ele' el realizindu-se 4. Se execut[ cofrajul pe arnbele golului cq cca' 100 mm pe toate buzunar. Cofrajul va depaqi marginea acesteia crea! iar dup[ zvfuitarea suprafelei 5. Se ud6 ndinaadiacentl golului se Bc 7'5 dar de preferat Bc 10' Acesta se toami un beton de clasi miniml direcliile. formd de qtrePi' lensor FLg. 5.r7. consolldarea z1d6_ rltlor cu plombe d.in beton.

de
.i piinscl

cotraj

-96-

-92 -

\1

indesare cu vergeaua meta[c[ cu bami in exces qi se compacteazi prin din lemn (este interzisl baterea diametrul de 10 ... 12 min sau cu qipca vibrdrii)' cofrajelor cu ciocanul din lemn saufolosirea betonului se reiau operaliile de la 6. Dup[ minimum 12 ore de la tumarea amplasati cu 5 - 6 asizemat zus punctul 2 pentru realizweaunei plombe noi' fald de cea Precedent4' se face decofrareaqi se cioplegte 7. Dup6 cca.24ore de la turrarea betonului, porfiunea de beton in exces' ultimei plombe (cea zuperioarl) se 8. Dup[ minimum 24 orc de la rcahzuea fecelairrdepdrtareacdrlmizilordegradatedindreptulfisuriipeirrilfimea c elor 5- 6a s u e d i n tre p ri m e l e d o u i p l o mbei nferi oare' fel el el ateral e sub l6sAndu-se form[ de qtrePi' g.SeirrdepirteazlmortaruldepezuprafalaAd^ne|adiacentlgotrrluicreatgi qi se spali cu ap[' apoi acestase cwf,fl cu peria de sdrml griji sI se foloseasci sffict acelagi l0.Golul creat se zidegtedin nou' avdndu-se gi marci) gi si se realiizpzno foarte tip de cdrlmidi (cu aceleaqidimensiuni bun[legitrrricubetonuldinplombeqicuzidiriaadiacentd(ltrsatisubformd respective' Mortarul folosit este de qtrepi) prin matareamortarului in roshrile de marc[M 50 Z. urm[toarele plombe g'a'rnd' 1l.Se trece apoi la refacereazidiriei dintre l2.Dupdterminaleatutuorlucrdrilordeconsolidareserefactencuielilepc T' suprafeleledecopertatecu mortar M 50 plomb[ gi respectiv dintre doul plomtt l3.Numirul de asize cuprinse inft-o qi numirul total de asize pe nivel consecutive se stabileqtein fturclie de respectAndu-secondiliacalaarnbelecapetealefi.surii(respectivaleperetelui) si se prevad[ cdte o plomb6 din beton' l4. lnc ond i l i i l e tn c a re p ri n p ro i e c tu l d e c onsol i dareseprevedeal mal cl l lnainte de rcalizarea cofrajului' i;u plombelor, armaturile se vor pozigoi.a 10' betonul utilizat va fi de clasl minim[ Bc

5.4.5. Consolidarea elementelordin zidiie

de cdrdmidd cu plase din ofel-beton tencuiali cu mortar de cirnent_ qi din ziddrie de cdrimidd care

Solufia.se aplicd pentru consoridareaperefilor prezinti fisuri izolate cu deschideri medii

:T:gXg'ng$sJ.14.).

@@ffirologice

sunr:

1' Se indepdrteazd tencuiara pe arnbere de pereterui. Dacdfisura &fe_-arg haverseazi o inrersec(ie *iffi gi o" gi di;agmere "**^ adiacentepe o ld{ime
de minimum 9CI mm. 2' cu aju,orul unei scoabdmelalice sau a unui $pt $i a unui ciocan, se deschid rostruile dinhe c[rnmizi, prin indepdrtarea mortarului din ere pe o addncime de 10 - 15 mm.

3' Daci existd cdrdmizi degradate,acestea se scot

gi se inrocuiesc cu artele noi, av&rd acereagidimensiuni ldupa scoatere c'nio,izrT0t, perefii gorului a se curi{i de mortar, se perie cu peria de s6rmd, se spald bine cu api qi dupa ce suprafafase zv'ntd se inhoduc no'e cir{mizi, av6nd griji ca rosh'ile s6 fie bine matatecu mortar M 50 Z).

+' ln funcfeo" oi-*..Foffi

sau cu creionul poaria giur'or

plasei armdt*ri, insemneazii cre.u de se cu

nod plasei ne ar sis{ dispuse ra o***T,Hit:ffi inqah J:H: " direclii (circa3 '...
4 bucifi pe mp) ---:::,5. Cu bormaqinarctopercutantd se dau gdurile 0oat{grosimeazidului. 6. Suprafefelezidului se cur{d prin periere

care urmeazd sd fie practicate in perete. Pozifia golurilor se stabileqte asfel incdt ele si fie annntccarp.-u- *..,

cu diamehul de,25_:O *in p" \*.'"' sus in jos qi

preferat tutunut). cu cl*1" sespat6 jet deapd. cu _ ^*" 7. seinftoduc giuri agrafe ofel- beton in din cudiamehul n ioi_;m; d"
apoi giurile se mateazd cu mortar M 50 Z bine indesat cu ajutorul unei vergele metarice cu diamehul a" s ffi* de inceperea operafiei de mataxeests necesar ca (adiacentri gdurii) sd fie menfinuti umedd '"dirta - 99 -

*-gltggrL-l:

"u %4gj@L_d"

-98 -

tLa:5 iilei:beto^

minimum doutr ore, iar inftoducerea mortarului si se facA rrwrrq numai uup4 dupi zvantarea suprafepi' Agrafele se fasoneazr cu cioc numai la un capat pentru ca si poatl inftodusein giuri. DupA'2a-ore-)e la milarca giurilor, se aduc plasole de ofel - beton, se monbaza la pozigiegi sereagi cu sdrmdde agraferedin perete (ra capdturfari cioc, agrafe se fasoneazi ra pozifie, rearizdndu-seciocul carg se hece peste nodul plasei gi se leagi de acestacu sdrmi). Se menginendinaumedii pe toatd suprafa(a minimum dou[;;;j ce suprafa{a zidimei s-a zvdntat, se realizeazd. shatul de tencuiala numai mecanic. Dacd se folosegte ar, mortarul va

de marci

se aparatul rorcretare Y_50lsuu M_-l0QJ.iardacd folosegte de

Lasolu(ie se aplici pentru consolidarea elementelor ziddrie de din prezintLojS&p*& isri. in nrncgede prevederile din proiectulde
aceastdbhnologie de consolidare se poate combina gi cu alte : c{maquirea cu mortar sau betqn armal tiranli metalici, refacerea avariate etc. in cazul in care zidtnaprezrntAdislocari sau expulzdri, nu se aplicf, dec6t daci esteposibiltr refacereain prealabil a zonelor

rczidire). telnologice (fig.5. 5.): sunr 1 tencuiala d"-p"jgb"!" tgt" aleelementului.

zone cu disloclri sau expulziri de cirimizi, ele se remediazdprin c{r{m:izilor qi rezidirea lor (dupd scoaterea cdrimizilor, peretii lo curifi de mortar,,se perie cu peria de sdrmd, se spaldbine cu apd qi cu pl-ase dln otel-be Flg. 5.14. Consolidarea ziddrtllor dln nortar de clment' sl tencuiile -4 00-

- {.01-

dupr ce suprafafase zv0ntdse incepe rez,idirea,un;,r, r bine matate cu mortar M 50 Z).

,grijd ca roshrrile sd fie

3. cu ajutorul unei scoabe metarice sau a unui gpif gi a ulmi ciocan, se deschid rosturile dinfte cirdmizi, prin indepdrtareamortarului din ele pe o adancime de l0 - 15 mm.

- 7m

4. Se cur[trasuprafeple zidiriei cu peria de sdrmd,de sus?njos. 5. se insemneazdcu cretasau cu creion'r pe una din supraf,e{ole zitldriei poa[ia g{urilor. Acestea se vor amplasape traseul fiecdrei fisuri, otriligatoriu ra cere doud capeteqi intermediarla distanfade 500 ... 1500 rnm. 6. ln locurile tnsemnateseintroduc in fisuri gi se fixeazi niqte nlartori realaati din cupoanede o(el-beton. 7. Se curi{i fisurile de praf cu un jet de ae,rcornprimet gi apoi se spaldcrrjet de apd, infteaga suprafafi azidimei"

tl

cu lencuialE
s{pihunddcca 50mm}r zidtrrie.
Lentula[a
e. .ln gaurue dab-se monteazd $tufuri din PVC cu lungimea de cca. 200 mrn

cat so fixeazii cu mortar de ciment. cca. VI ore se verificd fiecare fisurd astfel : la qtu[ut cel mai clejos se 5.*-*-:*Flg. 5. -19. InJectarea
lor dln ztddrltle de

un furtun de ap{. Se inhoduceapd zub presiunea p6ni c6nd

ou rnorlar de cinent'

lccasta refirleazi prin qt*gulurmitor. se decupleazi firrhrnur de la primur ghr1,

seastupicu un dop de lemn,secupleazd firtunul la qtufulurmdtorqi reiau operafiilep0ndcdnd aparefuleaztr prin ultimut qtut.Se scortoat
ile de lemn gi se evacueazi apa din fiswtr. Daci la un moment dat aoa tpfuleazd ?n qtuful urmdtor, inseamnd ci fisura este obhratd. Se mdreste apei (la ma;rirnum 3 bari) y dac6 nici atwrci apa nu refi.rleazi, se - {0}-

30..40mm
.ft

10.,*0mm

-toZ-

doud qi se reiau operafiile' monteazi un qtut suplimentar intre cele fisurii a zidlriei adiacente operaliede verilicare arerolul qi de umezire

indepdrteazd tencuiala de pe arnbele fefe ale peretelui, de_a luneul lui tiranqilor, pe o ldgimede cca. 100 mm (cca. 50 mm de o parte qi de a lui).

l2 .D u p i c c a .1 5 mi n u t,e d e l i re vacuareaapei tl i nfi suri i (pentruasercl t| rg] i lndepirteazd tencuiala de pe suprafaga zidului pe care yarezemaplaca de -":':::":':;::) moftar de cirrrdl zidariei), se ffece la injectarea fi'surii cu zvAntareasupr*191 (de rezemare), avdnd grijd ca zona fo[()\rf, decopertati si depaqeascdcu se speclale recomanda siruagii ft fluid marca ,;b in anurnite imum 50 mm suprafa{apllciipe tot conturulacesteia. morl sau a a,lausurilor expansive la prepararea cimenturilor ".n*rrt" esle cazul (pentru tirantii ingrobagiin zidirie) se vor o"u' creea ldcaqurile fie cu o se Injectarea rcahzsml fie cu o Ttuga T*Yg -PSTa firglobarea tirangilor.pentru realizareaacestora tle esterecomandabil si se Se cupleazdse ga sau pompa la $uful prev[zute * Tgw$-' maqina de t{iat cu disc rotativ qi numai in caz exftem dalta si presiunea p0ni la maximum 3 capltul inferior uf n.*ii gi se mdreqte (fis.5.17.). plftunde in fisurl) sciderea presiunii (semncd mortarul Apoi se aqteaptd unor scoabe metalice se deschid rosturile dintre caramizi. in urmitor' ln acest momclll cAnd mortarul refirleaz[ prin Ctutul decopertate,prin indepdrtareamortarului pe o adAncimede l0 ... 15 pdn[ la atingerea valorii zcnt depresurizrazi seringa sau pompa pompa qi qtutul se astupi cu un manometru, se decupleazl seringasau bormagineirotiopercutants vor pracfica gdurile se de traversarea prin care a refulat lemn. Se cupleazi seringa sau pompa la $tutul dispusenormal pe zidul care se consolideazd.Giurile se vor executa mortarul refuleazd prin ultirr se reiau opera$ile de injectare pdnl cind mai mare cu cca. 10 mm ca cel al tirantului. (cel amptasatla capitul superioral fisurii)' directe la fafa locului se va stabili lungimea tiranfilor. de fixare a $tulurilor qi 13.Dup[ cca.2!-:: se lndepdrteazl mortarul decopertategi peretii qlifruilor se vor curdta cu peria de sdrmd qi taie la nivelut suprafeleitrencuielii' prih suflare cu aer comprimat (inclusiv gdurile practicate). de 10 mm penfiu injectarc l4,in cann fisurilor cu deschideremai mici confecfona tirangii metarici conform detari'or din proiectur de folosi Pastade ciment' Se menfioneazi ci aceqtiase executi din o{el_beton cu diametrul
4N

t
,i l

# { , ,*

dl per4iror fdrric degryi!44l:sg9ti I [ ]li t,g::::li-d-"3 '

metalici consolidarea peretilor din Aceasti solulie se aplicl ln general pentru izolate' dar caxe nu formeazil de cirdmidl cate pteztntl' fisuri importante

"FH{F

16 mm sau din o(et pahat. La capdtul unde se prevede placd de rezemare) tirantul se executd cu filet, iar la cap4tul unde se lnh-o cenfuri de beton armat, el se fasoneaz{ penhu realizarea & ancoraj. ln situa$ile in care lungimea tiranfilor esre marc sau structurii nu permite o manipulare qi o montare uqoari a

i ,

rl

i'

generalf,. sunt: OPeraliiletehnologice (fig' tiran$lor 5'16')' pozifia 1. Senaseazd

t

Pontu a evita ?ndoirea qi pentru un montaj u$or se preferi lor tlranlilordin doud(de regul6)saumai multe honsoane. lmbinarea
poat reahza cu eclise sudate, cu pani sau cu dispozitive tip

-{04-

',1

- 4ot-

'ilril
[.]i t\

rtdem f1,too T ci mel capit

ELr. 5.I7. Detaltt pentru consolldarea Flg. 5.15. Anocrarea tlrantllor cdrSrnldS' zhderttlor d'e

poz!.llonare 91 ancorare tlrant.

-to7-

(-

- {06-

'- !L

l,,! ',',; il,''',1

cu sudurl

colivie sau tip mangon, aceste dispozitive servind de reguli qi pentru intindereatirantului(fig. 5.Ig.). 10.1n cazul in care existdplac6 de capdt (de rezemare) se uda zidaria din zona decopertatdaplicii de capdt cu cca. 2 ore inainte de montarea acesieia.

11.Se aplici pe zona decopertatrun shat de mortaq-M ioo Du," se driqcureqre ''---/ (la aplicarea sfrahrlui de mortar suprafafa zidariei nebuie sd fie zv6ntata). Apoi peste acestase aplici placa de capdt (de rezemare fig. 5.19.), care se preseazi bine avdnd grijd ca gaurile practicate ?n zid qi cere din placi sd fie coaxiare. Pracaasfer montati se susfinecu un dispozifiv la'pozifie. placa de capdt, are mai multe roluri, dinfte care cele mai importante s'nt aceleade a

' tu pan'

asigura o anhenarea zidd-er de rezemarepe o suprafafa cat dlai mare, de a exercita o presiune cat mai micd pe suprafafa acesteia qi de a fi estetica (intrucdt de regul{ r{mAne aparenttr). se rcaljzeaz{.din Ea tabld groasd,din profiluri sau din piese de diferite forme din ofel. La realiz4lsvei frebuie sa se aibr fu vedere ca deformata in exploatare sd fie limitatd la varorile maxime admise (placa comportindu-se, de reguli aproximativ ca o consoli). 12'De preferat, dupi minimum 24 de orc, se aduc qi se monteazd ra pozifie tirant', se prind provizoriu la capeteqi se executd irnbinarile din cdmp (dacri estecazul). l3'Se incepe tensionareatiranfilor (in cazur in care acesharim6n ingrobafl la unul din capete in cenfuri de beton armat, tensionarea ror se poate incepe numai dupi cg betonur din centuri atinge gradur de maturizare corespunzdior),utiriz6nd, de preferat, o cheie dinamometrici. Efortul unitar din tirangi se limiteazd, de obicei, ra 50 vo din rezistenfa convenfionari de cnrgere "Rp 0,2" a ote\din care este realiz1ltfuantul (gi care are valoarea de260 N/rnmp pennu otreiLirr oB 37,360 N/rnmp pentru e ofelurile pC 52 qi 420 N/nunp pentru ofelur'e pc 60). in cazul in care sunt prevdzufi tiranfi pe arnbele fele ale peretelui, acegtia se vor tensiona in hepte succesive qi

\u manlon
Flg. 5.18. Detaltt lmblnare tlrantl'

r-----l

lol
ll

mm . L- 3oo-1ooomn {-r4oo+5oD ,

Flg.

5. 19.

Pl6c l

de capdt tlranll.

-,tog -

-408-

efectul excentricitilii for[elor dc altemativ, p-entru a teduce la minimum lntindere din tiranfi. tiranli' la capetele cu placd de captll 14.Dup[ atingereaefortului unitar dorit in se monteazi contraPiulilele' vopsesc plIcile de capdt (de rezemarc)' 15.Se curd![ cu peria de sdrm[ gi se piuti[ele, tiranlii qi piesele de irnbinare' cu mortar M 100 T (dacd esle 16.Se reface tencuiala in zonele decopertate' mortar M 100 Saurilc ']in zid' cazul seumplu qi qlifurile) gi semateaz[ cu ,1 cirdmidf, cu elemente 5.4.8. Consolidareapere$lor din zidtrrie de " beton armat

\2),,*din

..Jf,

perelilor care prezint[ fisuri r Aceasti solufle se aplicl penfiu consolidarea capacitigii portante a unor structuri carc deschidere mare sau/;i pentru mdrirea prezintl degraddri' Principalele elementedin beton armat sunt: A. Centuri din beton armat ($g' 5'20')' dimensiunile secliunii Centurile din beton armat se executl cu pe o fali sau pe arnbele felc de minimum 150 x 150 mm, putand fi amplasate z idului. De p re fe ra te l e s e a mp l a s e a z d lrrgl obattotal l rrgrosi meazi dul ui ' creat sA nu depiqeascd un sfert respectdnd condilia ca addncimea ;ligului grosimea zidului. qlitului' 1. Se traseazl Poz41a qlitului qi pe o lf,lime cu ccit' 2. Se indepirteazl tencuiala pe lungimea mmmaimalecairrdllimeaacestuia(cca.50mmdeasupragr acestuia).. de tiiat cu disc rotativ' 3. Se executl qlifol fotosind, de preferat magina dintre cirtrmizi' 4. Cu ajutorul unei scoabemetalice se deschidrosturile de 10 "' 15 mm' lndepdrtarea mortarului din ele pe o ad6ncime

o
t[9. !.2o. Detallu centurl

b
dln beton armat.

- t{o-

, 5.2L. RealLzarea centurilor cofraJe cu buzunar.

dln betonarmat foloslnd

- 411-

5. Suprafelele decopertate se curdli cu jet de aPa.

prh periere cu peria de sdrmd gi spilare

griji s6 se prevadd distanlieri la 6. Se introduce carcasade armituri' avdnd qlilului (minimum 1 buc/ml)' partea inferiord gi pe fala dinspre fundul exterioarA(fig' 5'21')' 7. Se execut[ cofiajul cu buzunar la fafa sd zidiri.La se menlinl umedd minimum 8. Se toam[ beionul, avAndgriji ca iar suprafe[ele qlitului s[ fie zvdntate dou6 ore inainte de tumarea acestuia, betonul (de clasd minim4 Bcb) se ?n momentul tumirii' Dupd tumare' cu ciocanul de lemn de 2 kg cornpactealdmanual prin baterea cofrajului sau mecanizat cu pervibratorul cu lance' 24 orc de la tumarea betonului se 9. Dup6 minimum 12 ore du maximum cioplegte cu dalta qi ciocanul betonul face decofrarea fefei exterioare gi se in exces. T' 10.Sereface tencuiala cu mortar M 50 B. Diafragme din beton armat (frg' 5'22')' de reguli pe o singurl fati a Diafragmele din beton amat se previd beton amat presupune inceperea lucrarilor zidului. Realizarea unor diafragme din poate Betonul, de clasl minima Bc 15, se de consolidare de la nivelul fundaliilor. diafragmele realizdndu-se cu grosimea pune in lucrare prin torcretare (de preferat)' mi nim dde60r nm,s a u p ri n tu ma l e d i re c t[i n c o fr aj ,di afragmanecesi ti ndo se preferat 100 mm)' in acest caz' cofrajele grosime minim[ de 80 mm (gi de qi m pentru a se putea controla tumarea executA pe o inillime de cca' 1'0 prevdeutcu lance)' betonului (de preferat cu pervibratorul compactarea l.Daciproiectuldeconsolidareprevedereahzareaunorlucriridesprijinire' date' acestease vor executaconform detaliilor pOn[ la cota prevlzutl in proiectul dc 2. Se executd sdpf,turain p[mdnt consolidare.

3' Se curdf. de pdm'nt suprafa{a fundafiei existenre gi apoi se buciardeazii sau se spifuie$tepentru rcarizuea unei suprafefec6t mai rugoasecare sd asigureo bunii aderen(d betonuruiproaspdr a ta cet ugg{ oacd este cazul se execut. si alte rucrdri in vederea rcarizrrriunei mai bune conlucrdri a fundafiei noi cu cea veche existent6 (infroducerea de armd.turi,creerea unor ldcaquriin formi de coadi de rdndunicaetc.). 4' se cur6(dcu peria de s'rmri suprafafa fundafiei existente qi se spald. cu.;et de apd. r 5. Se executdcofrajul laterat alfundafiei noi. 6. Se monteazd armitura din infrastructurd. 7' se toamd betonul qi se compac teazir cupervibratorul (inainte de tumarea

betonului, suprafetrelefundafiei existente se menfin umede minimum 2 ore' avdnfl grij{ ca ele si fie zvdntate in momentul punerii in lucrare a uetonllg[lln cazul in care fundafia este de riput bloc din beton simptu qi cuzinet din beton armat, se va executa la inceput blocur qi apoi cuzinetul in care se vor ingloba armlturile din infrashucturd. l 8' Dup{ minimum 24 0re de la tumarea betonurui se vor scoate cofrajele Ia8erale. 9. Se executi umplutura cu p{m6nt, avdnd grijd sii se realizeze o buna compactare a acesteiaprin ba0erea ei cu maiul de lemn. l0'se indepirteazd tencuiala de pe perete gi se deschid rosturile dintre cirimizi, prin indep{rtarea mortarurui din ere pe o addncime de 10 ... 15 tnm, cu ajutorul unei scoabemetalice. ll'se raseaz{ gi se practicd in perete niqte ldcaguri in formd de coadd de

rtndunic{ (minimum4 buc/mp). fpifuie$e

contucrdriintre diafragma de ziddi.re ^-, a ] lucr4ri intre dizfrna^o Aa qiAx;^ ^: gi cea de beton). cur6f{ cu peria de s6rmd gi se spald cu jet de apa suprafata ziddtrei
J

suprafafa peretelui de zidirie (pentru asigurarea unei bune

-,112-

- 117-

dte,t",rg!s--q+9!-l=
3r.15torcretotl ormor

14.Se monteazd in rdcaquri agrafele metalice. Dupi zvdntarea suprafe{elor lor, licagurile se umplu cu mortar M 200 bine matat. l5.Dupi mininium 24 ore se.ont"ar-ur-aturile 'de diafragmei qi se ancoreazi se fixeazd

.!stqJ1l&r!Ig
af'

agrafele metarice existente pe suprafafa peietelui.

RI

distanfierii, minimum 3 buc/mp. 16.se pune in lucrare betonul prin torffetare, av0nd griji ca inainte de inceperea torcretirii, suprafafa peretelui de cirimidrl si se mentini umedd minimum 2 ore, iw Ia inceperea punerii in lucrare a betonului ea sd fie i 'mrditatd: punerea in lucrare a betonului se vor lua toate mtrsurile pentru a asigura timp de minimum 7 .zle o temperatur{ a mediului ambiant de

l7.Dupi
ELgo 5'?2n Dtallu dlafragmd 'lln beton armatn

minimum + 5"c precum qi o umectare a suprafefei de beton torcretat pnn shopiiea cu ap[ a aeesteia.suprafafa torcretului proasptrt este interzis sd fie'prelucratd (cu mistria, dreptarur etc.) pentru a se evita deranjarea. sftulturii qi a aderenlei'de suprafafa suport. l8.Se refacetencuiala.

+''

.id.i.end6
motot6 urd&40mm

C. St6lpi din beton armat (fig.5.23.).

Btalpii din betonarmatseprevid de reguli la intersecfiaa doui diafragmeqi unor goluri mari existente in diafragmele de nddme. Realizarea lor lnceperea lucr[rilor de]ionsolidarede la nivelul fundagiilor. Betonul
de clasd minim{ Bc 15; se poate pune ftr lucrare prin torcrdtare (de

'ln acest cia2elementurav6nd grosimeaminima de?Dnun, sau prin in cofraj, elementulnecesitAnd grosirneminimi de g0 mm (de o 100mm). tn acestcaz, cofrajelese executi pe o ?ndtfmede cca. r;0 m
gc putea controla tumarba qi compactarea betonului (de preferat cu prevdzut cu lance).

proiectul de consolidare prevedercarizneaunor rucrdride sprijinire,

E'!g* 9.21. Detallu*t3lP dln beton ar'!$at'

se vor executa conform detaliilor date.

-t{t -

in proiectul de 2. Se execut{r'sppitura tn pim0nt pdnd la cota prevdzuti

I'ii

consolidarii.'

' /

l3'Se curifi

se buciardeazi 3. Se curlfi de p[m0nt suprafala fundaliei existente si apoi rugoase care si sau se qpiguieqtepentru realizwea unei suprafele cit mai Daci este cazul asigureo buni aderen[i a betonului proasp[t la cel vechi' seexecutdqialtelucrdriinvederearealiziriiuneimaibuneconlucrdria creerea unor fundafiei noi ca cea existenti (inmoducerea de armdturi' ldcaguriln.formd de coadl de r0ndunicl etc')' gi se spali cu jet 4. Se curi![ cu Pe,1ade sdrml suprafafa fundafiei existente t... de ap6. \ 5. Se executi cofrajul lateral al fundaliei noi' 6. Se ms$eazd armtrtura din infrastructuri' (inainte de tumarea 7. Se toaml betonul 9i se compacteazd cu pervibratorul cu minimum 2 betonului, suprafefele funda{iei existente se mentin umede punerii ln lucrare a ore, avAnd g.liiit ca ele s[ fie zvdntate in momentul bloc din beton betonului). in cazul in care fundafia noui este de tipul blocul gi apoi simplu gi cuzinet din beton armat, se va executa la inceput armlturile din infrastructura' -cuzinetul, in care se vor ingloba 8. Dup6m i n i mu m2 4 o re d e l a tu m a re a b e tonul ui sevorscoatecofraj el e Iaterale. griji s[ se realizeze o bund 9. Se executl umplutura de pimdnt, avdnd de lemn' . cofirpactare a acesteiaprin baterea ei cu maiul (depiqindu-se cu 10.Se indepdrteaz[ tencuiala de pe suprafelele pere!ilor qi se deschid minimum 100 mm de o parte qi de alta laturile st0lpului) pnn indgpirtarea mortarului din ele pe o rosturile dintre cirlmizi, adincime de 10 - 15 mm, cu ajutorul unei scoabe'metalice'-''' peretilor' 11.Seqpifuiescsuprafe{ele (prin care urmeaza si\ = 12.Setraseazltpoziliaqi se dau gtrurile cu d 20 mm treacf, etrierii), cu ajutorul unei bormaqini rotopercutante'

cu peria de sdrmd qi se spala cu jet de apd supraf'e{ele decopertate.

14'Se monteaz' armiturile rongitudinale qi hansversare qi se fixeaza distafierii (rninirnum 1 buc/mr pe fiecare laturi). Ehierii se rearizeazd din doud bucrifi in formd de "L", prevdzutecu cioc la un singur capit. Ramura cuue nu este prev.zuti cu cioc va ffQversa diaftagma de zidirie, frind inhodusi in gaura d = 20 mm creatd?n aceasta. Dupd montareaetrierilor. la pozilie, se fasoneazdciocul la ramurile care nu l_au avut prevdzut. 15.Se udi bine gt$ 20 mm qi dupd zvilntareasuprafefei acestea j.,= se umplu cu mortar M 200 bine matat. 1,0 m. 17'Se toam{ betonul, av6nd grijd ca suprafelele perelilor de cdrimidd sa se menfind umede minimum 2 ore inain0e de turnare, iar la punerea in opera a acestuiaele si fie zvdntate. 18'Se compacteazd. betonul, fie manual prin batereacofrajului cu ciocanur lemn de Zkg,fre de preferat cu pervibratorul prcvazut cu lance. l9'se inarfd cofrajur pe o indrlime de cca 1,0 m gi se reiau operafiile de punere in lucrare a betonului, aceste operagii repetdndu_se pdnd la teahz4lsa stdlpului la cota doriti. 20.Dupi minimum 24 ore de la punerea in lucrare a betonului se pot indepirta cofrajele, lu'ndu-se toate mdsurile pentru a asigura timp de minimum 7 ztle o temperaturi a mediului ambiant de minimum + 5" c , precum qi o umectare a suprafefelor de beton prin stropirea cu apd a lor. .Sereface tencuiala. de
i

16.Duptrminimum'24ote se executdcofrajul pe o indlfime de cca.

,$
.l

r
{ I

i tl

5'4'9' consqlidarea zidiriilor avariate niverur la planqeurui lemn de ln cazul ziddriilor ae c/ramiae avariatera niverur pranqeurui, cdnd acesra
lcmn (avariile dator6'riu-se in mod deosebitlipsei unor cenfuri, rezemdrii

-11C-

-n7-

cu zidrtl locale a grinziilor pe ziduri qi lipsei ancorelor de legdtur[ a gunzrTor care acesteareazemi), solufiile de consolidare constau fu: - refacerea zidffiet degradate; _ creeareaunor centuri de beton armat sau inffoducerea unor lil metalici: - prevedereade ancore metalice (fig. 5.2a') intre grinzi gi zi exterioare pe care acestea reazem6, sau intre gnnztle doutr camere aliturate qi care reazeml pe acelagi zid interior' operafiilor tehnologice sunt aseminatoarecu cele descrise la solu(iilc consolidareprezentateanterior.
Z i d e xte r i o r Zi d i n te r i o r
i

,t

pere[ilor de cirdmidd neportanfi 5.4.10. Consolidarea Operagiile tehnologice sunt: 1. Se indepirteaztr tencuiala pe arnbele fe[e ale zidului in dreptul degradate, la partea superioar[ a zidului gi lateral, la arnbele capclo' lilime de cca. 0,90 m. 2. Se ftrlocuiesc c{rlmizile degradate cu altele noi, care se D.Lg. 5.24. Detalll ancorare grlnzl d.e lenn.
i

operafiile tehnologice corespunzatoare' respectSndu-se 3. Se indep[rteaz[ mortarul existent intre capitul superior al zi planqeu, se udi p6ni la saturalie suprafelele adiacente acestui rosl, pene metalice in rost pentru funpanareazidului qi apoi rostul se mortar M 50 T bine matat prin indesare cu o vergea metalictl qipc[ din lemn. 4. Se deschid rosturile din zonele decopertate, de la capetele zidului, pe o ad6ncimede cca. 15 mm cu ajutorul unei scoabeditt 5. Se introduc in rosturile orizontale (pe ambele fele ale zidului) trilte cu d = 6 mm. Aceste bare se ancoreazdcu ajutorul unor bolfuri i sau a unor ancore speciale (fixate ln giuri date cu 5.25. D eta llu ancorare
zldlrle l-a peretll desp5r{ltor1.

,fi
r

I
{i

fl
,l

*l

tl

'l

-{18-

-{19-

zidului, la cele doul capeteaie lui. Pe verticald,,barele elementeleialdturate . j , ,l jrl i,;,. . 1 \ 1 se dispun ta o distanli de 5 ... 6 ascize(fig' 5.25.). 6. Se reface tencuialacu mortar M 50 T.

- zone de beton degradat (datoritd" inghegului,;;incendiilor sau agresiviti!ilor chimice); - betoaneporoase; - rosturi de fumareprost realizateetc.;

5.5.ELEMENTE DIN BETON ARMA'T elementelor la care 5.5.1.Cauzele conduc degradarea

Frincipalele cavze aare conduc la degradarea elementelor dih beton armat se pot datora: a) proiectirii - in sensul: - stabilirii incorecte a incircirilor; - alegerii necorespunzdtoarea materialelor; - stabilirii incorecte a condiJiilor de exploatarei - dimensiondrii necorespunzatoarca elementelor etc'; b) execu{iei - ?n sensul: / A. Fisuri cu deschiderea 0.5 mm. sub Remediereafisurilor cu deschiderea mai mici de 0,5 mm se rearizeazdpnn pestefisuri a unei pastede ciment. tehnologicesunt urmitoarele: . Se indepirteazdtencuiara de pe ambele fefe are erementurui de beton pe toatii'lungimea traseuluifisurii qi pe o rdfime de cca. 100 mm (cca. 50 mm de o parte qi de altala fisurii). se perie cu peria de sdrmdsuprafefelebetonurui gi apoi peste valoarea stabilite in un jet de aer comprimat. Se umezescsuprafefele decopertateastfel incdt ele strfie saturatecu api. Dupd zv0ntarea grprafelelor de beton, se apricr dou6 shaturi de pastd de Ciment,fiecare cu grosimeade cca. 1,5 ...2,0 mm, prin apisarea energicd I acesteia mistria sau cu gpaclul. cu Suprafaga remediatd se menfine in stare umedi minimum 7 zrle, pitn irea periodici cu api (la interval de 2 ... 6 ore). acestea sufld cu se 5.5.2. Remedierea fisurilor elementelorde beton qi beton folosind amestecuripebazd de ciment Amestecurile pe bazd de ciment se folosesc penfu ,remedierea fisurilor de beton armat, apdruteulterior decofrdrii. ln nrnclie de deschidereafisurii (a) Se aplicri mai multe tehnologii de armat,

r'. - punerii in lucrare a unor materiale de calitate sau dimensiuni necoresPunzitoare; - nerespectdrii regulilor tehnice $i a tehnologiei de executie (vezi punctul 1.3.4')etc;

c) explotarii: - norm.ale - prin marirea incirc4rilor

pr o i e c t,s c h i m b a re a d e s ti n a l i e i qi respecti vacondi fi i l orde exploatare, men[inerea unei etc. necoresPunzf,toare ; - exceplionale datorate seismelor, incendiilor, exploziilor, umidita$ excesive, lntrefinerea

agresivitilii chimice, bombordamentelor, tasdrilor etc'; d) uzurii normale. Principalele tipuri de degra{lri ale unui element de beton sunt: - segregiri sau goluri de profunzime; - fisuri: - {zo-

refacetencuialacu mortarM 50 T.
- ti?,|-

B. Fisuri cu deschidereamai mare de 2 fiun' realizeazi prttt Remediarea fisurilor cu deschiderea mai mare de 2 mm se injectarealor cu pastf,de ciment (fig' 5'26)' Opetaliile tehnologice sunt urmltoarele : l.Seirrdepirteaziltenclia|adepeambelefeFaleelementuluidebetonpc t oa tl l u n g i m e a tra s e u l u i fi s u ri i g i peol l l i medecca.l 00mm(cca.50mrtt de o Parteqi de alta a acesteia)' (cu diametrul 10 ' 2. Se stabilesc poziliile de aplicare a gtulurilor din PVC marcheazi pe trascttl 20 mm gi lungimea cca. 100 mm) gi acestease fisurii.PelungimeauneifisurineintreruptetrebuiesSexisteminimrrttt inferior al acesteia' i doui qtufuri, unul din ele fiind amplasat la cap[tul posibilitafi in cart: t htermediar la distanfe stabilite in funclie de cele trei poate situa elementul de beton: qi cdnd a).cdnd grosimea sa este de maximum 200 mm aplici numai pc posibil accesul pe arnbele fefe fisurate - gtufurile se fafi a acestuiafisurrt singurd fa{f, a elementului, urmdnd ca pe cealalti acesteia' se inchidl prin aplicarea unei tencuieli de-a lungul dintre dou6 qtufuri este de (1,2..' 1,5) x grosimeaelementului; qi cdnd b). c0nd grosimea sa este de maximum 200 mm se aplicil lt posibil accesul pe o singuri fa[4 a elementului - qtufurile urmind ca intre distan!6 de (1,2... 1,5) x grosimeaelementului' ele' sf, se reirl invecinate, aproximativ la jumf,tatea distanlei dintre cdte un ori{iciu pentru verificarea injectlrii; 200 "' 40(l c). cdnd grosimeaelernentuluieste mai mare de gtufurile se aplicl qi cdnd accesul este posibil pe arnbele fele fisurate ele de (0'5 "' 0' ambele fele ale elementului ta o distanfi intre de pe cele doui felc r srosimea elementului. Punctele de aplicare fisurii se prevcde trebuie decalate intre ele. La capitul superior al aerului' orificiu cu diametrul de cca. 10 mm pentru refularea d'10i20rr'rn

d i re c t i o d e i n l e c i o re -

/ . --

,{"

'ro-_--'e------o-_-4 '1 z3+

',

T tl rl

I f

5.26.

I n j ecta r e a

fl su r l l o r

foloslnd

amestecurL pe

bazd de

"t":l;,r_

^w,-

de 10 "' 2(l 3. Cu bormaqinarotopercutanti se executl glurile cu diametrul mm' in cazrrl mm penmt monrarea qtu{urilor, pe o acldncimede cca' 50 giuriie pentttt elementelor de beton de tipul "b" (vczi ptinctul 2), verificareainjectirii(amplasateintredouiqtuluriadiacente)sevortealizlr treimi tlttt cu diametrul de cca. 10 mm gi pe o adincime de cca' dou6 grosimeaelementului. se spal6 cu rrtt 4. Se perie suprafeleledecopertatecu peria de sdrmd qi apoi jet de api (inclusiv gdurile create)' control in clzrtl 5. Se amplaseazi qtulurile in gduri, iar giurile de elementelor de tipul "b" se astupi cu dopuri de lemn' ciment M 100 't 6. Se tencuiesc suprafelele decopertate cu mortar de sc vl Tencuiala va avea o grosime de minumum 15 mm' iar mortarul un guler de mortat aplica in trei straturi. in jurul Stufurilor se'rcalizeazd' "a" ( grosimea de 30 rnm.ln cazul elementelor de beton de tipul tenctt punctul 2), pe fagape care nu s-au prevuut gtufuri, se lasd in gi am orificii de control a injectirii, av0nd diametrul de cca' 3 mm ta o distan{i de cca. 500 mm intre ele' Pentru o fisuri se minimum un orificiu de control' de contl'(rl 7. Dupi cca. 3 ore de la tencuire se scot dopurile din orificiile gtufurtle cazul elementelor de tiput "b" (vezi punctul 2) qi respectiv cazul injectdrii cu Pompa. (in functie de 8. Dupi 3 ... 7 zrle de la tencuirea suprafelelor mediului ambiant) se verific[ comunicarea dintre qtufud' introduclt pe rAnd in fiecare qtu( apd sub presiune (maximum 20 bari) qi se ca aceastas[ refuleze in cele doul qtufuri invecinate' gtufurile ilt t 9. Se astupi cu dopuri de cauciuc sau de lemn toate in j e c ta ri i c u s e ri n g a q i re s p e c t i vtoateori fi ci i l ei ncazul i nj ecttl t| l i pompa, mai pulin primele doul care se lin deschise' Operagiade tf se incepe de la una din extremitigle,fisurii, dar in mod obligatorirr

cap:iiul rnlbrior al aeesreil se poatc.r.caliza {i cu ilitrtorul seringii sau a

t. l l or i pt":

;r).i n cuzur ser ir gii. ccast ir r lim e't eaza plr st u se; cu dc 't r r iz; ir ii ciment, apoi se introduce capul siu in prirnul qtuf (arnplasat la extremitatea fisurii) qi se inrsurubeazii pistonul pdnd lent cdnd se constata aparilia pasteide ciment in qtu(uldeschis, invecinat.se scoateseringadin $tuf' acestase astupacu un dop de cauciuc sau de lemn, se mut{ seringain guful al doilea, se desfunddal treilea gtuf qi se reia operafia de injectare. se procedeazriastfer p6ni la injectarea completi a fisurii. La terminarea injectarii toate gtufuriletrebuie si fie astupate. b). in cazul utilizAriipompeiaceasta se alimenteazd pastdde cu crment (trecuti printr-o sitd cu ochiuri de I ... 2 mm pentru indepirtarea oventualelor impuritdfi existentein amestec), se pome$te p0nd la aparilia de ciment la capul de injectare ar ei, se Pastei opferte pompa, se introduce I de injectare in primul orificiu (amprasat ra exffemitateafisurii) gi se piuli{a de etanqare. pomeqtepompa Se gi se urmaregtepermanent I acesteia, astfel incit sd. se depdqeascipresiunea nu de 20 bari. ln care se opre$tefuncfionareaei. Dacd dup6 oprirea pompei presiunea atunci injectareadecurge?n bune condifiuni.

C6nd presiuneaatinge se pomeqtedin nou pompa. Dacd la inceperea operafreide iniectare cre$temstantaneu,atingindu_se20 bari, gi dupd oprirea pompei constatd sciderea presiunii, rezult| cd s-a format un dop de ciment iu de injectare. Acesta se indepirteazi prin spdlarea cu apa sub r a orificiului (dupd scoaterea prealabil in a pompei), dupd care se Injectarea' cdnd pasta de ciment incepe sd ref'uleze prin orificiul invecinat, se depresurizeazipompa, se sldbegte piulifa de etan$are, pompa din primul orificiu, se mut6 pompa in al doilea orificiu. primul orificiu cu un dop de cauciuc sau de remn, se desfunddal orificiu qi se reiau operafiile de injectare. Se procedeazdastfel pdnd

-{24 -

- tL r -

ii

.J

' , r1 toate ' ' " alfisurii, avdnd grij[ ca la terminareainjectdrii la injeotareacof$Ptera injectare prin cazul) gi se varific[ lucr[rile de 10.Setaie gtuturile (dacd este acord cu alte procedee stabilite de comun incercdri cu ultrasunete sau cu pin in stare umed[ minimum 7 zrle' ll.Suprafala temediati se menline (la interval de 2 "' 6 ore)' stropireaperiodicd a ei cu api de beton armat' folosind 5'5.3' Remediereafisurilor elementelor amestecuripe bazl der[qini epoxidice Amgstecuri]epebazitderiginiepoxidicesefolosesclaremediereafisurilor ulterior decofririi' elementelor de beton armat' apirute intuncliededeschidereafisuriiseaplic[maimultetehnologiideremediere (tte. 5.27.). mm' A' Fisuri cu deschidere sub 0'5 prin mai micl de 0'5 mm se realizeazA Remedierea fisurilor cu deschidere aplicareapestefisuriaunuichitepoxidic.operaliiletehnologicesunturmitoarele: de beton de pe ambele fele ale elementului 1. Se indeparteazir tpncuiala la plangeelor in cazul in care accesul (exceptdnd ir unele situalii plicile unadinf-e!enuesteposibilderealizat)petoatllungimeatraseuluifisurii (cca' 50 mm de o parle gi de alta a fisurii)' qi pe o l[fime de cca' 100 mm se suflil cu o perie de sArml qi apoi acestea 2. Se perie suprafefele betonului lndep[rtarea prafului rezultat' cu un jet de aer comprimat pentru cur[[it)' pe cu gpaclul (perfect "]"* Ut 3,Se aplici prin apdsareeyELciL de o parte qi cca' 30 mm (minimum 15 mm traseul fisurii, pe o tblime de
ii; '; l

qtutwile s[ fie astuPate'

4. Dupi minimum 6 ore de la apricaea ultr.rnului strat de chit se reface rencuiala, utilizdndmortarM 50 T.

proiectantul.

@r

B. Fisuri cu deschiderea intre 0.5 $i 2 mrri.

Remedierea fisurilor cu deschiderea cuprinsd intre 0,5 gi 2 mm se rearaeazir, prin injectarealor cu rdqindepoxidici. Operaliiletehnologice sunturmdtoarele : l. se indepirteazi tencuiarade pe ambcrefele ale elementurui de beton pe toati lungimea traseului fisurii qi pe o lifime de cca. 100 mm (cca. 50 mm de o parte qi de alta a fisurii).

2' se perie suprafefelebetonurui cu o perie de sdrmi qi apoi acestease sufli cu un jet de aer comprimat pentru indepdrtarea prafului rezultat. 3. se stabiiescpoziliile de aplicare a qtufurilor metalice pentru injectare gi acestea se marcheazi pe traseur fisurii. pe rungimea unei fisuri neintrerupte trebuie si existe minimum doud gtufuri, unul din ele fiind amplasatla capdtul inferior al acestuia,iar intermediar la distanfe stabilite in funcfie de ceretrei posibilitdli in care se poate situa elementur de beton: a). cdnd grosimea sa este de maximum 200 mm qi c6nd este posibil accesur pe ambere fe{e fisurate $fufurile se aplicd numai pe o singurdfafd a elementului, urm0nd ca pe cealartafafd a acestuia, fisura sd se inchidi prin aplicareaunui chit epoxidic de-a lungul acesteia.Distanta dintre doui qtufuriestede (1,2... 1,5)x grosimea elementului; b). cdnd grosimea sa este de maximum 200 mm gi pdnd este posibil accesul numai pe o singurd fafd a elementului (de reguli cazul pliicilor de planqeula care accesulesteposibil numai la partea inferoard a acestora),gtufurile se aprici ra o distan{ii de (r,2... r,5) x grosirnea elementului,urmdnd ca inhe $tufurileinvecinate, aproximativ la jumatatea distanfei dintre ele, sd se realizeze cite un orificiu pentru veriticarea injectdrii; \

dealtaafisurii)doulstraturidechitepoxidic'fiecareavdndgtosimeatlo un intervnl intre cele doul apliclri succesive cca. l'Smm' asigurdndu-se anffenillcs ' celui de al doilea strat f[r4 * ,*O care sa permiti aplicarea celui anterior'

./

- 126-

* 1247-

c). cdnd grosimeasa este de 200 ... zl00 mm qi cdnd esteposibil accesul pe ambele fefe fisurate, qtufurile se aplici pe ambele fele ale elementului la o distan![ lnhe ele de (0,5 ... 0,7) x grosimea elementului. Punctele de aplicare de pe cele dou6 fefe opuse hebuie decalate inhe ele. La capitul superior al fisurii se prevede un orificiu cu diametul de cca. 10 mm penhu refulareaaerului. 4. se executi orificiile pentru verificarea injectirii in cazul elementelor de beton de tip"b" (vezi punctul 3), gdurile cu diametrul de cca. 10 mm qi cu

;_L=_zlur;
b

adtncimea de cca. doui treimi din grosimea elementului, realizdndu-se cu ajutorul unei bormagini rotopercutante. in aceste gduri se inhoduc tuburi din PVC. 5. se pozigioneazi gtufurile metalice pe traseul fisurii, in punctele stabilite qi se fixeaztr provizoriu pe contur in doui, trei puncte, cu plastilind sau cu ipsos, avdnd grijtr ca ele str fie amplasatesimetric fa$ de fisuri. Inainte de aplicare, suprafata pirculari a gtufului (care urmeazi si se aplice pe

suprafafa elementului de beton) se acoperi cu un strat de plastilini. 6. se ftrchide fisura la exterior cu un strat de chit epoxidic cu grosimea de ?--------rt 36mm t

cca 1,5 mm, aplicat de-alungul acesteiaprin apisare energicd cu gpaclul, pe o lifime de cca 30 mm (minimum 15 mm de o parre qi de alta a fisurii). Cu acelagi chit se fixeazi definitiv gi gtufurile metalice.

tn cazulelemenielor betonde tip "a" (vezi punctul 3) pe fafa pe carenu de ro amplaseazd $tu[uri, se lasf, ln stratul de chit, orificii de control al lqiectf,rii, avdnddiametrulde cca. 3 mm gi amplasate o distanlr de cca. la 500mm inte ele. Penfu fiecarefisurf, seprevedeminimumun orificiu de oontrol. Dupi furtirirea chitului (la cca. 6 ore de la apheare)-s9 verificd dinte gtuguri precnmqi indepirtareaprafului din filsuri astfel oomunicarea ! rc infroduce aer comprimatpe rend in fiecare qtuf qi se urhlre$te ca
FLg. 5.2'1 . InJectarea flsurllor bazd de rdglnl ePoxldlce' folosind

amestecurl Pe

$olta br refulezein cele doui qtufwi tnvecinate.orificiile prin care nu,

- 128-

- 123-

,j

zona respectiv[ qi in acest refuleazf, aerul indicd o intrerupere a fisurii in asigurarea comunictrrii caz se amplaseazi gtuluri suplimentare pentru (dupiceirrprealabilchitulepoxidicafostirrdepirtatinzonarespectivicu kg') ajutorul unei dalte qi a unui ciocan din olel de 0'5 pregf,titoare dacd Dup[ minimum 6 ore de la executarea operaliilor + 20"C qi respectiv dupi temperatura mediului ambiant este de minirnum este cuprinsdfuite+ 15"C gi + 20'c se poate minimum 12 ore dacd aceasta incepeoperaliadeinjectaredelaunadinextremitdlilefisuriiqiinmod Se astupl cu dopuri de obligatoriu de la capltul inferior al acesteia' mai pulin primele doud plastilind sau de cauciuc toate gtufurile metalice riqind epoxidicl se Poate care se {in deschise. Injectarea fisurilor cu pistolului acfionat cu aer realu,a cu ajutorul pistonului manual sau a comprimat: alimenteazAcu a). in cazul utilizarii pistonului manual acesta se (amplasat la extremitatea rigin[, apoi se introduce capul sdu in primul $tu! p6n[ la aparilia rdginii fisurii) qi se incepe inqurubarea lenttr a pistonului metalic' acesta sc in gtugul deschis invecinat' Se scoate pistolul din $tuful mutA pistonul in al doilea astupf,cu un dop de plastilini sau de cauciuc' se treilea $tu! $i se reia operalia de injectare' Sc Stut, se desfund4 al a fi'surii' La terminareit procedeazi astfel pini la injectarea completl b). in injectarii toaie qtufurile trebuie sf, fie astupate; se alimenteaz[ cu r[qini\' cazuluttlizittipistolului cu aer comprimat acesta cu presiuneapdni la 6 ban' la apoi se racordeazf, o sursi de aer comprimat Sefixeazlpistolulinprimulqfutmetalic(amplasatlaextremitateafisurii). qi se men[ine pistolul irt se deschide lent robinetul de aer comprimat deschis invecinat' Se aceastf, pofllie pdn[ la aparilia r[qinii ln Stuful se mut[ pistolul itt lnchide robinetul de aer comprimat, se depresurizeazf,' de plastilini sau de caucittt" al doilea qtut, se astupaprimul gtu[ cu un dop de injectare' Se plocedottril se desfundd al ffeilea qtu! qi se reiau operafiile

astfel pdntrla injectarea completi a fisurii. La te;ininarea injectdrii toate qtulurile trebuie sf, fie astupate.in cazul elementelor de beton de tipul "a,' (vezi punctul 3), in timpul injectdrii r6gina trebuie sd refuleze prin orificiile de control amplasate pe fafa opusd celei pe care sunt fixate $tufurile metalice,iar in cazul elementelorde beton de tipul "b", in timpul injectirii, rtrqina trebuie sd refuleze prin tuburile de control din pvc, indicdnd pitrunderea acestuia pe toatd grosimea

8.

refularea riqinii

elementului la tipul "a" gi respectivpe minimum doud heimi din srosimea lui la tipul "b". 9. Dupd cca. 2 ore de la terminarea injectdrii, qtufurile metalice se scot qi se curifi de chitul epoxidic prin spilarea lor cu acetondsauprin ardere. lO.Dupi cca.36 ore de la injectare se executi verificarea aplicdrii corecte a procedeului de injectare. La fiecare a cincea fisuri. injectatd se va

desprindepe o lungime de cca. 150 mm, cu dalta qi ciocanul, stratul de chit epoxidic aplicat pentru inchiderea exterioard a fisurii, la extremitatea la care s-a incheiat operagiade injectare. Shatul de chit epoxidic se va indeparta de pe ambele fele ale elementelor de tipul qi de pe o

singuri fafi a elementelorde tipul "b" (vezi punctul 3). in cazul injectdrii corecte se constati prezenta riqinii in fisurd (culoarea ei fiind mai inchisd decdt cea a betonului). Daci nu se consata prezenfa riqinii in fisuri, se procedeazi la lndepdrtarea completi a chitului de pe fala respectivd. a elementului gi se stabilesc zonele neinjectate. in fiecare din acestezone se nionteazi cdte un $tu!, se acoperi fisura cu chit epoxidic lds0ndu-se cdte o frrherupere de control cu diametrul de cca. 3 mm la exffemitatea zonei de injectat qi se executdreinjectarea.innucit in acestcaz existd dubii in ceea ce privegte calitatea injectdrii qi la celelalte fisuri, se face verificarea tuturor fisurilor injectate prin indepartarea chifului epoxidic pe lungimea

trheguluitraseu acestora. al tencuiala mortarM 50 T. cu ll,Se reface *-, ,,-'"i\:, { \ t.,i

-LW*

-tA-

til

mm

mm' C' Fisuri cu deschidereamai mare de 2 mai mare de 2 mm (de regull iutre 2 Remedierea fisurilor cu deschiderea qi 5 mm) se face prin injectarea cu chit epoxidic'

qi de verificare sunt identice cu cele Toate lucririle pregltitoare, de injectare lntre 0'5 mm gi 2 mm)' pfezentate la punctul "8" ffisuri cu deschiderea de beton armat pnn 5.5.4. Remedierea golurilor din elementele betonare beton arrnat se poate realiza cu Remedierea golurilor din elementele de dupi decofrare' sau cu beton de ciment dacl betonarea se executl imediat

beton

l'

epoxidic ln restul cazurilor (fig' 5'28')' A. Betonare cu beton de ciment' betonului pe care urmeazd sd 1. Se indepdrteazd tencuiala de pe suprafelele se monteze coftajele' degradat4' folosind un ciocan de 2. Se ciocinegte suprafala betonului ln zona porliunile de beton 0,5 kg, pentru a depista gi a desprinde gi ciocanului se corecteazl forma necorespunzabr' Cu ajutorul unui qpi! a golului,astfelirrcdtstrseasigureposibilitateauneicorectecompletlricu beton nou. 3. S ec ur i l i b i n e c u p e ri a d e s d rm [s u p rafel el ebetonul ui ,sesufl l cuaer saturare' comprimat gi se spall cu jet de apl pdnn la aplicl Pe aceastaun amorsaj din 4. Dup[ zvdntweasuprafefei betonului se pastddecimentcupoliacetatdevinil,rea|izatdindou4strahrriaplicato inhe ele' prin pensulare, la un interval de 10 "' 20 minute 5.Semonteazicofrajul,asigurhndu-seetanqeitatea(cuajutorulqnururilorc|0 cauciucsaudehffie)qiposibilitateadepltrundereapervibratorului(prin lui de latura elementului de depf,rtarea cofrajului la partea superioard a beton cu minimum 100 mm)'

-M2"-

llt.

5.28. Coqpletarea golurlLor

-l7r-

cu beton pe baz6 de clment.

distanli mai micl tlc superioral golului se afl[ la o 6. in cazul in carenivelul pe la partcil a pl[cii' betonul trebuie tumat 500 mm de partea inferioarl pllcii ;t caz este necesari spargerea superioard a pl6cii' in acest acssteiar'll sub ptacd qi respectiv deasupra prelungirea cofrajului pdn[ minimum200mm' 7. Se toaml betonur in indeasd eu ajutorul ... 150 flrm' apol iie straturi cu grosimea de 100 compacteaza cu llr unei gipci din lemn qi se

Se indepirteazi tencuiala de pe suprafefele betonului pe care urmeazd si se monteze cofrajul. Se ciocdneqtesuprafalabetonului in zona degradat[, folosind un ciocan de 0,5 kg, pentru a depista qi a desprinde po4iunile de beton

necorespunzitor. Cu ajutorul unui qpif qi a ciocanului se corecteazd forma golului, astfel lncdt sd se asigureposibilitatea unei corecte completiri cu beton nou. Se curif4 bine cu peria de s0rmi suprafefele betonului qi se sufltr cu jet de aer comprimat. monteazi cofrajul, lis0nd pe una din laturi un spafiu suficient, pentru qi compactarea betonului. in cazul unor goluri mari este fndicat ca pe aceastdlaturi cofrajul sd se rcalweze pe o intrlfime de cca 150 mm, urmdnd ca el sd se inalle succesiv (tot cu cca. 150 mm) pe punerii in lucrare a betonului.Cofrajul se protejeazi la partea care in contactcu betonul cu o folie din PVC. se aplici in straturi cu grosimea de 30 ,.. 50 mm, compactarea i strat realizdndu-se cu o vergea metalicd sau cu o qipcd din lemn jate cu o folie din PVC. Compactareaconsti in presareabetonului c6nd suprafagaacestuia devine sticloastr. Avdnd in vedere ctr operafia Compactareeste dificil derealizat, ei i se va acorda o mare aten[ie. cca.24 ore se face decofrarea. lona de contact intre betonul vechi gi cel poasp[t se aplicd un strat de opoxidic (cu grosimea de cca. 1,5 mm), prin apisarea energicd cu sau cu gpaclul. Stratul aplicat hebuie sd acopere atdt suprafala i vechi cdt qi a celui proaspit pe minimum 15 ... 20 mm.

rl' in exe dacl estecazul)' Betonul se tomi pewibrator (ptevizut cu lance 200 tttttl indicat s[ deplgeasc[ cu minumum nivelul betonului tumat fiind este urmeaz[ si fie pLombat' Dacd nivelul superior al golului cate expansive G' 35) cu stricta respee se recornandl folosirea cimenturilor utilizare' a instrucliunilor tehnice de aceastdoperatlc decofrarea' iar imediat dupi 8. Dupi 24 ore se face (cu gpiful stttt prin qpifuirea uqoar[ a lui lndeplrteazl betonul in exces se aplici\ betonul vechi gi ce1 proasplt 9.in zona de contact intre vinil (lr de ciment cu poliacetat de pensulare doul straturi de pastl s[ atrul ele)' Straturile aplicate trebuie intewal de 10 ... 20 minute intre l5 "i cdt gi a celui proasplt pe minimum at0t suprafala betonului vechi 7 zilc' menginein stare umedi minimum l0.Suprafala remediati se stropireaPeriodic[ cu aPi' cu ultrasunete' iat tn cazul in ll.Se verific[ operalia de remediere se e intre betonul vechi qi cel nou' depisteazi lipsuri de continuitate pastf, dc r' de preferinll prin injectare cu un supliment de remediere, M 50 T' 12.Sereface tencuiala cu mortar B. Betonare cu beton ePoxidic' rnm. dalta qi ciocanul de 0'5 kg)'

cu lefacetenbuiala mortarM 50 T.

pl[cilor de betonarmat t,5.5. Consolidarea (ttg.5.29.). A, Cu suprabetonare - i5+-

il,

tl
l

-r?f -

,i superioarl a plicii existente' 1. Se indepdrteaz[ pardosealade la partea pentru pozigionarea conectorilor (cu 2. Se pozilioneazl gi se creazl g[urile mm). Se menfioneazr cr aceste dimensiunile in plan de cca. 100 x 100 gluriestebines[fieamplasatelrrdreptularmlturilorexistenleinplacl' ln acestecondigii, amplasatea astfelinc6t conectorul str se ancorezede ele. a armlturilor cu ajutotul gf,urilor ffebuie precedatf, de o detectare pahometrului. la partea superioarl a plicii' 3. Se spifuieqte sau se buciardeazl betonul suprafafi qi se spald pdni la saturare 4. Se cur{i cu peria de sdrmi aceasti cu jet de aP4' minimum 4 buc/mp)' 5. Se monteazi armlturile (inclusiv conectorii' a golurilor 9i se suspendl cu s0rm[ 6. Se executf, cofrajul laparteainferioarl de armitrnile Ptlcii. betonul (de ctasdminime 7. Se toami qi se compacteazf, 8. Dupi minimum 24 ore se scot cofrajele' partea inferioarl (fig' 5'30')' B. Prin suplimentarea armtrturilor de la inferioarl a pltrcii' 1. Se indepdrte-a,"n",,iulu de la partea poa$a armlturilor din placl qi F 2. Cu ajutorut patrometrului se debermini marcheazl cu creta Pe aceasta' 3. Se decoperteazl local armitrurile' betonului 9i se curifi cu podl 4. Se buciardeua sau se spifuieqte suprafala de sArmi. pl6cii' 5. Se sudeazi distanlierii de armitura de distan[ieri qi se realizeazi 6. Se sudeazl barele suplimentare Bc l5)' Ptxi

to
N\

\
t

FLg. 5.29.

Co n so l l d a r e a betonare.

pl dc l 1or

dl n

beton

annat

c u s upra_

""iste,nt5

ls = BJ + eomm og3V tod + Zona fcSZ

Saa

(se suplimentarb dispun

barele pe direc$a perpendicualri qi se leagl

f-&+

| /s L
.,\

4JtZonn 0837 6d+ Zonn Pc52

sdrmi de barelesudate)'
aceasta se mengine 7. Se spall cu jet de apl suprafala betonului $i betonului nou prin tr'rmare' minimum 24 oreinaintede aplicarea -4i6'

Flg.

5.Jo.

Consr:tiOjrea pldcllor dln beton armat prln supllmentarea armdturllor dln camp.

^r7-

PLaci uistenG 8. Du p l z v a n ta re a s u p ra fe l c i ' s e a p l i ci stratr" rl debel ontcrcretat' caresr' menlineumedminimum]ztle.prinudaneaperiodic[cuapl(launintelvlt| de 2 .' .6 o re )' ,.f C. Cu grinzi metalicela tarts4idenlad (fig' 5'31')'

ro
Grinda
Pani netalici

1' s e m a rc h e a z l q i s e p ra c ti c i g l u ril epenffutfecefeabul oanel orpri npl l rt,r bormagini rotopercutante' existenti de beton, cu ajutorul unei rlrtt metalice gi se indepdrteazii icncuiala 2. Se marcheazit poztlia panelor acestezone' profilelor U' in pardoseala zonelede rezemarea 3. Se ?ndepdrteazi 4. Se Pozilioneaz[ Profilele U' 5.Seaducegrindametalicitrca|tzatitdintr-unprofillqisesuspendideplttrl p ri n i n te rme d i u l c e l o r4 b u l o a n edel acapete(i ntregri ndaqi pt liber de 10 "' 15 mm;' inferioard a ptlcii s[ r[mdn[ un spa[iu ' 6. S" monteazl gi se bat penelemetalice' pun qi contrapiulife' 7. Se mai strdng piulilele 9i eventual se

A.A

Consolldarea fllurl

pl5ctlor

dln beton amat

cu pro-

metallce.

S-a considerat un panou mare de planqeu (fie.5.32.).

reTfrmatpe cele patru laturi

,..1.

,i

de beton gaurile pentru tret 1. Se traseazf, qi se practic[ in placa bormaqini rotopercutante' buloanelor de ancoraj, cu ajutorul unei inferioar[ a plicii de beton' in 2. Se indepirteaz[ tencuiala,la partea a tiranlilor' de pozilionare a pllcilor de ancorare qi se string piuli{ele de la e 3. Se monteazir plkciLe de ancorare superioare ale buloanelor' 4.Se a d u c c e i 4 ti ra n l i (re a l i z a fidi nofel -beton)qi sepri ndcu pldcile de ancorare' -47b)r12. Consolldar:ea pL5cllor prefabrJ,cate cln beton arrnat cu t{i'angl nreiarj.{ij.,
-,f ,t9-

I
l

ll li li I lt

tl

iii

.l i l l i i
I

lli

.., ,|,',

qi intirrtl tiranlii prinil l;t oirltrliri'i 5. Se fixeazi clispozitivulde tensionare se etbrtului unit ar dorit.

,+-4

armat(fig. 5.33.). l. S es parg n e rv u ri l e s e c u n d a re d e l a c apetel echesoanel or,pentfuaasi guri t metalice de clmiqui ali' trecereapLatbandelor a reazemului 2.Se realneazi camaquiala, cate reprezinti o suplimentare pentruchesonare,prinsudareaplatbandelormetaliceqiacomieruluiintrtl ele. 3. S eint ro d u c e p l a c a d e re z e m a re i n treari pasuperi oar[acomi erul ui r;i fixeazl cu sudura dc newura principalI (longitudinald) a chesonului gi se comier. 4.Serefacspirturiledirrnervurilesecundareprincompletarealorcubeton. FIg. 5,15. Supllmentarea reazemelor eLementel_or prefa_ brlcate.

5.5.6. Consolidareagrinzilor din beton armat (fig' 5'34')' A. Prin suplimentareaarm[turilor din cdmp gtlu:,zii' 1. Se indepirteazi tencuiala de la parteainferioatd a de la parten 2. Cu ajutorul pahometrului se determini pozi{ia armd'turilor care inferioard a glJrnziJ. se marcheazdcu creta' a grinzij' 3. Se decoperteazitlocal armiturile de la parteainferioari qi se curili cu pt'tiit 4. Se buciardeazdsau se qpi[uieqtesuprafalabetonului de s0rma. 5. Se sudeazi distan[ierii de armitura ginzn' de distantieri' 6. Se aducearmaturasuplimentarf,qi se sudeazi gi acesta se mentine ulllctll 7. Se spald cu jet de api suprafela betonului nou prin torcrerare' minimum 24 oteinunte de aplicarebetonului betonul prin torcertare' piinit ll 8. Dupd zvdntarca suprafelei, se aplici atingereagrosimii dorite'

DET A

+6+

ArnEtur5

+4 |l'+
dln beton arrnat prln

Rnbu liguraI.30 "Ls'rci

Flg. !r 1;, grlnzil-or

- '140

fonsoli<larea

Pupllrnenta:?;lft""i1or

din c6mp.

7. Se monteazi armiturile longitudinale gi. lrqpgygrsale (inclusiv etrierii tororetat minimum 7 ztle prrn 9. Se menfine umedi suprafa(a betonului 6 ore)' a udareaperiodicd strap1(la intervalde 2 "' prevdzuli cu filet la capete, care traverseazd placa prin giurile create in aceasta). 8. se sudeazdconectoriide armiturile longitudinale existenteqi de cele noi. B. Cu clmdsuiald din beton arnial (fig' 5'35') pe cu a\ Consolidarea cdmdguicilti n"eilaturi laterale' de pe fundul grinztt' 1. Se indepirte azd tencuiala de pe feple grinzir pe cca' 200 mm allrttrrat precum qi de la parteainferioirri a pticii acesteia' de o parte qi de alta a ei qi pe toati lungimea tencuiala etc') de Ia partt:it 2. Se indepirteazd finisajul (pardoseala' mm mai mare ca cea a grinztt o superioaria gf.rnzlipe li$me cu cca' 200 acestelit' (cca. 100 mm de o parte qi de alta a gfnz|d) qi pe toati lungimea (d = 25 "' 30 mm la distan{atle 3. Cu bormaginarotopercutantl se dau gduri cca. 500 mm) in Placd' ale f'elelorlaterale qi fundulttl de 4. Se qpiluiescsuprafe[ele beton decopertate srlnzi. armlturilor longitudinale dc ll 5. Se indepirteazd betonul de acoperire a pahometrului)pe lungitttel a parteainferio at6' gfnzi(depistate cu ajutorul prinderii conectoriluh qi la poziliile peYazute in proiect, in vederea qi intermediar la d Aceqtia se previd obligatoriu la capetele gnnzn funclie de lu de cca. 1,0 m. Lungimea decopertirii se stabileqte + 20 mm pentru cordonului de suduri, "1"" care se adopti de 8d dacf, sudura se realizeazil1te OB37 qi 10d + 20 rnm pentru olelul PC52 pentru olelul OB37 gi 5d + singuri parte gi respectiv de 4d + 20 mm pe doud pir{i' rnm pentru oletul PC52 daci sudura se executi si fie amplasali intrc conectorilor se va stabili astfel inc0t aceqtia etrieri consecutivi. suprafelelede beton decopertate'apot 6. Se curili cu peria de sOrmtr se sufld cu jet de aer comPrimat' 9. Se monteazi distanfierii, minimum I buc/ml pe fiecare laturd. l0.Se monteazi platbandelede la parteasuperioarI a ginzi (avOnd grosimea minimA de 8 mm qi lifimea minim4 de 80 mm) qi se prind provizoriu piulifele la capeteleetrierilor care traverseazd placa. se face reglajul din piulife astfel incdt carcasa de armd.turi sd ocupe pozilra prevdzutd in proiect. I l.se spali cu jet de api suprafefelede beton decopertateale felelor laterale gi fundului gnnzii, acestea menfindndu-seumede (cca. 2 ore) pdnd la safurareacu aptra lor. pd zvdntuea suprafefelor de beton udate, se realizeazd cdmiguiala, utilizdnd beton cu clasa minimd Bc 15, aplicat prin torcretare gi avand grosimea minimi de 30 mm (cimdquiala se rcalizeazd,din cel pu(in dou6 ohaturi, primul reprezent6nd O amorsi, iar celelalte av0nd o grosime de 20 ... 50 mm, ?n func1ie de lndem0narea torcretistului qi a condiliilor tchnologice locale). Pentru realizarea grosimii prescrise in proiect este lndi"at, ca inainte de ?ncepereaoperafiei de torcretare, sd se fixeze pe fofcle laterale gi pe fundul gi'nzif^, niqte martori ng.',i (real.u,ali din mdral llu beton, fixafi cu adeziv gi amplasafila distanla de cca. 750 mm). terminarea torcretdrii se iau toate misurile pentru asigurarea unei aturi a mediului ambiant de minimum + 10"C, iar supra{a{a
l I

ccot piulilele qi se indepirteazd platbandelede Ia partea superioaraa

seudi cu aptrsuprafegele betonale giurilor, iar dupi zvilntarea de

L+t

- 142,-

, ., i ' '
", , , '

' ,'1, |

'
, i""1

r
acestora se inffoduce un mortar de ciment M 200 bine matat cu o vergea din metal. Apoi se monteazi platbandele gi se strang definitiv piurilele. l'5.se reface tencuiala cu mortar M 50 T qi respectiv finisajur de la partea superioari a grjnz,i (pardoseala,tencuiala etc.).

ELEVATiE

b) Consotidareacu cdmdEuieli patru taturi (ftg. 5.36) pe De reguld aceast[ solufie se adopti atunci c0nd se executd qi consoridarea 1. se indepdrteazd, tencuiara de pe felele raterale, de pe fundur grinzii, precum gi de la partea inferioari a pldcii pe cca. 200 mm aldturat gro'zii, de o parte gi de atta a ei gi pe toati lungimea acesteia. 2. Se indeptrrteazl finisajut (pardoseala, tencuiara etc.) de la partea superioard a gnnzipe o l{ime cu cca. 200 mm mai mare ca eea ginzn a (cca. 100 de o parte qi de alta a gfnzn) gi pe toattr lungimea acesteia. 3. cu spiful qi ciocanul sau cu pickhammerur se sparge praca de beton E se, qe'eazd nigte goluri sfripunse, av6nd dimensiunile in pran de cca. 100 x 250 mm, arnplasatede o parte qi de arta a gr.inzilor gi ra distanfa interax, in lungul grinzii, de cca. 600 mm.
PLATBANOA r(1116)66 $gx$
,I
.!

.I

I
I

I
t'

4. Se gpiguiescsuprafetele de beton decopertate ale grinzii. 5, se cur{a zuprafelere de beton decopertate cu peria de s6rmd gi cu un jet de aer comprimat. 6, Se monteaztr armdturile longitudinale qi hansversale. 7. se fixeazi distanfierii pe fefele laterale qi fundul grinzii (minimum 1

Etrieri d.{{..10/soo Etrieri d'6..,t0/,t00mrn| 001\

Fl lFl | 1 }IhJl I L-J

+FIJ

ll I
L]

buc/mlpe fiecarelaturd). $c monteazicofrajelepe fefeleraterale, fundul qi la parteasuperioari la a grinzii (daoA cazul). este
FLg. 5.15. , Congolldarea grlnzlIor l-aturl. dln beton arrnat cu od-

itl l ll
l

Sospaldcu jet de aptrsuprafefelp betondecopertate semenlin umede de gi pln[ la saturarea lor.

rl
--i
* t)

nAguial-A Pe trei

- 7++-

-l+t-

I
,i *'ll

lO.Dupr zvdntuea acestora, se toami betonul pe la partea superioari a grinzii. Betonul de clasi minimum Bc 15 se introduce prin g{urile strtrpunse din placi gi se indeastr cu o vergea metalicd,. compactarea se realizeazl. prin ciocinirea cofrajelor cu ciocanul de lemn de 2 kg qi respecfiv prin vibrare, folosind pervibratorul prevdzut cu lance. Betonul se prepard cu agregate avdnd dimensiunea maximi de 16 mm qi o bund lucrabilitate realizatl, de preferat, prin folosirea aditivilor superplastifiangi. Este indicatd de asemeneautilizarea cimenturilor expansive (E35, cu

PLAN

respectareaprescripfiilor tehnice specifice). Grosimea stratului de beton a cimdguielii hebuie sd fie de minimum 80 mm. l l.Dupd atingereagradului de maturizare dorit se face decofrarea. l2.se reface tencuiala pe fefele laterale qi pe fundul gnnzncu mortar M50T. l3.Se reface finisajul de la parteasuperioarda gnnz'i^.

i i
I

,\-1 sEcriuNEA

c. cu ttuanrimetalici (fig. 5.37.). SECTiUNEA I.-2 l. se indepirteazd tencuiala sau pardoseala la capetele gnnzi,in zona de de amplasare a pieselor de rezemare (prindere) a tiranfilor. 2, se aduc tirangii, se prind in piesele de rezemare qi se monteazi anhetoazele de la partea inferioari a g/rnzi/^. sc strdng piulilele de la capeiele tiranfilor pentru intinderea primari a ace$ora. 9c monteazi dispozitivele de shdngere (de intindere) a tiranfilor qi aceqtia

Etrieri d=t0.-tt/,lU0rm

Etr\eri t.,.10/tmmm d-

LJ

|o tnsioneazdpdnl la atingerea efortului unitar dorit.

Cu comiere metalice (fig.5.3S.)

8o lndeparteaztr tencuiala in dreptul celor doui muchii de la partea Utferioarla gfnzii.

ELg. 5.36. Consolldarea grlnzlLor din beton arsrat cu ot. n69ula16 pe patru Laturi.

- 1+7-

- 444-

2. se indepdrtezi, local, betonur de acoperire din dreptur celor doud armatud dispuse la partea inferioara a ginzi, spre exterior. 3. Se sudeazdfururile de distanfare de aceste armituri. 4. Se sudeazdplatbandele de fururi. 5. Se aduc cele doui comiere qi seprind cu suduri de platbande. 6. Se refacetencuiala.

A.A

Nntn't"i6
E. Cu un reazemelastic suplimentar(fig. 5.39.) 1. Se creeaz{cele doua consolenoi de rezemare. 2. Se aduce grinda metalici, se rcazem' gi se fixarea pe consolele de ' rezemare. 3. Se sudeazdpiesele de fixare locale de grinda metalictr. I
I

F!g.

5.37,

Consolid.anea grlnzi'lor rantl rnetallcl.

din

beton

armat

cu tl-

4. se inhoduc prin batere cu ciocanul (dup{ ce in prealabil a fost indeprirtatd tencuiala din zonele respective) fururile metalice. 5. Se reface tencuiala.

q+I
F. Cu etrieri ffansversali. locali (fig. 5.40.) 1' se indepdrteazi tencuiara de pe toate fetere ginz,-., in zonere de consolidare. 2' se ageazd la partea superioari comierele hansversale (care constituie piesele de rezemare penhu ehieri)

I !

furure Csrnier

3' se ageaztr pozifie cele doui comiere de la parteainferioara Ia a ginzi. dzufi la caperecu filet) qi se

r[6ng provizoriu piulifele. !, Sc sn&rgdefinitiv piulifele. Serefacetencuiala.

A-A
FLg. 5.18. Consolldarea . cornlere grlnzllor metal-lce.

DET,A
d1n beton armat cu

- 143 -

-,14E

Penerneta\ice

5.5.7.CONSOLIDAREA STALPILOR Dfu\ BETON ARMAT A. Cu cimI$uieli din beton armat (fig. 5.a1.) intrucat portiunea din infrastructuri a unui stdlp (inclusiv fundalia sa)

prezintd numeroase particularitnfi qi detalii diferite, fiind practic imposibil si se giseasctrun caz unic reprezentativ,s-a consideratnecesarsr se descrie operaliile 0ehnologice,in cazul consolidirii unui slp pe toate cele patru laturi ale sale, ?n po4iunea sa din suprastructuri. se menfioneazd. insd ci pentru consolidarea po4iunii din infrastructuri cele mai multe din operagiile tehnologice sunt

asemanatoare (din punct de vedere al condifiilor tehnice gi al succesiunii sau i) cu cele executate in porfiunea din suprastrucfurd. 1. Se realizeaz[ lucrtrrile de sprijinire daci estecazul. 2. Se executl consolidarea nivelul infrastructurii st0lpului. la d1n beton anoat Drln FIg. 5.79, Consolldarea grlnzllor reazene eLastlce supllnentare' creJEa unor 3. se lndeptrrteazi tencuiala de pe toate suprafefelelaterale ale stdlpului, de la partea inferioari a pldcii qi de pe fefele laterale qi fundul grinzilor concurente pe o distanfi de cca. 300 mm faftr de st6lp. 4. in dreptul colfurilor st6lpului se practicd goluri in pracd, av0nd forma

F;re.i

aproximativ pahati cu latura de cca. 150 ... 200 mm. 5. Se gpifuiesc suprafefele de beton decopertateale stdlpului. 6. cu pahometrul se determin[ pozifia armdturilor, din st6lp qi de la capetele

A.A

Js{ a\

grinzilor, care se marcheazi cu creti pe suprafafa betonului. 7. se marcheazl pozllta conectorilor (care leagi barele longitudinale ale cimiquielii de barele longitudinate ale st6lpului), avdnd grij6 ca aceqtia sd fie pozilionali in dreptul errierilor din st6tp qi si fie decalafi pe inil{ime pentu barele de pe aceagilaturi a st0lpului. 8. se indepdrteaztr stratul de acoperire cu beton, in dreptul marcajelor pentru pozitionarea conectorilor, pdn6 la dezvelirea armrturii longitudinale din stilp. 9, se aduc conectorii (cu diamehul minimum de 14 mm) gi se sudeazi de armitura longitudinald a stdlpului (lungimea cordonului de sudurd este de

Flg. 5.4o. ConsoLldarea 1oca16 a grlnzllor armat cu etrJ"erl. -4 t0 -

dln beton

- t1 -

se4iunra B-B

ru'lQomrl --l--+<-a--

t|I
?

'r+ttFI

ts/oo, @Etrhri d min (tndveptulgrinzilor)

se4iunea A-A

d @Ebierirn.,tz z.,,lLu.:ti -

tk*

(ca t auu.s.artgrinrite)'

|["|
@*tor

--a-\-

+Lf
nm. @ 0lrierd EAooizoo/DDtricr dmin.Effi;roo - (F'e suhgrinzi) @Dtriw (pau (p: * Ernd)
Fl g.5.4l .

/'L u d *n.,t+ - t b,rc pent *eon ["ri

- s*du.i pe o squrl parh DB37 !c -&l.rl,0mrn Pc 52 Lc= 40dr2Dnm - sudu"i oe a*bele oSrti 0937 L= 4d+ LOrnm PC52 tc = 5d+20mrn

Lc = [ungimet coilonuluide sud,rri :

a
^7?,

Consolldarea stAlptlor dln cfundgulald pe patru laturl.

beton

armat

" tlrT-

o singurd parte gi de 5d + 20 10 d + 20 mm cdnd sudura se realiznazdpe pir[i)' mm c6nd sudurase tealizeazitpe arnbele se practicl golurile ln placi' 10.Cu dalta qi ciocanul sau cu pickhammerul dau in ginzi g[uri cu diamenul de 15 "' 11.Cu bormaqinarohpercutanttr se care uflneazf, sa traverseze 20 mm, ln funclie de diametrut etrierilor grinzile' cur{i cu peria de sdrmi (de sus in l2.Suprafelele de beton decopertate se jet de ap6' jos), se sufll cu aer comprimat qi se spal6cu qi cele fransversale (etrierii se 13.Se monteaz| armaturrle longitudinale lungimea cordonului de sudurl prevf,d cu ciocuri drepte care se sudeazi' dintre ele' stabilindu-se ca la punctul 9) qi se tealtzeazdprinderea de mustl$ile armlturilor de la nivelul 14.Se sudeazl barele tongitudinale t-\ inferior. longitudinale ale ctrm[quielii' 15.Se sudeazi conectorii de armlturile l6. Dac 6 b e to n u l s e p u n e i n l u c ra re p ri ntorcretare,seudl suratete]e0e dupl zvdntare se inqePe torcretarea' beton cu apn p0nn la saturare gi apoi 50 mm' se realizeazl din doul sau Clmlquiala, cu grosimea de minimum (in cu grosimea de 20 "' 50 mm mai multe straturi de beton, fiecare qi de condi$ile tehnologice locale)' func[ie de indemAnareatorcretistului prin tumare' se fixeazl distanlierii lT.DacL betonul se pune in lucru cofrajul pe o lnlltimc (minimum 1 buc/ml pe fiecare latur[)' se executi betonului (pdn[ la satufare) $i alc de 1,0 ... 1,5 m, se udtr suprafefele betonului se toaml betonul proaspllt cofrajului. Dupd zvdntarea suprafelei 500 mm gi se compacteazl cu in straturi cu rntrrlimea de 300 ... cu lance) qi prin baterea cofrajulul pervibratorul (dacl este cazul prevlzut cu ciocanul de lemn de2kg' 1'0 "' 1'5 m qi se reiau operagiile Se ina$n cofrajul pe o intrlfime de cca pAni la reahzareacimlquielii pe de punere in lucrare a betonului toatl indllimea stilPului'

A.A

r
I
!
I

Flg. 5.48. ConsoLtdarea steLptlor fllurt metallce.

dln beton arnat cu pro-

FisurS

r l3ura

l l g.

5.40.

Consolldarea

dlafragmelor

dln beton armat

proflturl met1ffi.

_ 4r1-

La parteasuperioari a plicii esteindicat ca betonul sd se toame in exces pe o ini(ime de cca 200 mm, urmind ca parteain exces sl fie indeplrtati cu dalta qi ciocanul imediat dup5 decofrare(dupi 24 ore de la tumarea betonului). 18.Timp de 7 zrle semenfine umedi suprafafabetonului din cimlquiald prin stropirea periodicl cu apd (la interval de 2 '.. 6 orc). 19.Sereface tencuialacu mortar M 50 T.

+
t
^r
A
A 'r

B. Cu profiluri metalice (ttg. 5.42.) 1. Se indepdrteazdtencuialade pe toate felele stdlpului. 2. Se aqeazi cele patru comiere la muchiile stdlpului. de 3. Se sudeazi ptlculele metalice transversale cele patru comiere. 4. Se reface tencuiala.

A
rv l 66 T rw t6g

I
I

5.5.8. CONSOLIDAREA DIAI]fu\GMELOR DIN BETON ARMAT A. Cu clmi$uiali din beton armat (fig. 5.a3.) L Se reahzeazii lucririle de consolidare la nivelul infrastructurii diafragmei. intrucat porfiunea din infrastructuri prezintd numeroase particularitili qi

r
,

detalii diferite, fiind practic imposibil si se giseasci un caz unic reprezentativ, s-a considerat necesar L tehnologice pentru aceast zond. 2. Se indepdrteaz6 tencuiala de pe felele elementului qi a bulbilor (daci este cazul). suprafelelede beton decopefiate. 3. Se qpiguiesc 4. Cu pahometrul se determintr poziliile armlturilor din diafragmi qi acesteit se marcheazAcu cretA pe suprafata betonului. 5. Se marcheazl pozlya conectorilor (care leagi barele plaselor din cimSquielile de pe cele doud fe{e), av6nd grijd s6 se respecteurmatoareltr condifii: - {t6FLB. 5.43. cdn6gulal6 Consol-ldarea dlafragmelor dln beton armat cu din beton annat.

sA nu se descrie operaliile

$ Etrier d*i+{/4oo 6Etrierd.^in=42/toot *

r__l n

- 1r7-

- gaurapentru conector si evite armltura existentdin diafragmi; * - conectorul si fie amplasatin dreptul unui nod al plaselor noi cu calc atmeazitclm[quid,1a.Conectorii se vor dispune minimum 4 buc/mp' 6. Se practici in diafragmi giurile pentru conectori, acestea irvflttd

monteaza armatura bulbilor, inclusiv etrierii care haverseaza

diafragma prin giurile practicate in aceasta. Se monteazi distangierii(minimum 2 buc/mp).

ie monteaztr martorungizi(din olel saudin betonfixali cu adeziv)pentru

rcalizarea grosimii prescrisein proiect, minimum 2bwlmp. sffopesc cu apd, pdni la saturare, perefii gdurilor din diafragme, iar

diametrul de 25 ... 30 mrn qi fiind rcalizate cu ajutorul unei borrrrirqltll rotopercutante. 7. Se marcheazl pozllta giurilor pentru etrierii din buh.:i care strrilttttq diafragma qi se realueazd glurile cu ajutorul unei borrtrnllt

duptr zvdntarealor se umplu gtrurile cu mortar M 200 bine matat cu ajutoruluneivergele metalice. ,Se ud5 cu api suprafefelede beton pdnd la saturarealor, iar dupi
, se aplicd minimum doul straturi de beton cu ajutorul instala(iei torcretat. Grosimea ctrmiguielii hebuie sd fie de minimum 50 mm. iar unui sftat de beton torcretat variazd,inf;e 20... 50 mm in func$e lndemdnarea torcretistului gi a condiiiilor tehnologice locale (pentru betoanelor prin torcretare vezi figa tehnologicd CB - 007).

(daci este cazul). rotopercutante 8. Se indeplrteazL local pardoseala gi se practici in placi golutl l dimensiunile de nimimum 80 x 150 mm, dispusela distanli de ccir,flf mm interax. Frin acestegoluri urmeazd si heaci carcaselede arrrrAl{ care fac legdtura intre armlturile lnvecinaie. Golurile diafragmelor de la doud ni

se real;neazd cu dalta gi ciocanul silll

pickhammerul. De asemenea, se dau ln placl glurile pentru armIturilor din bulbi. 9. Suprafefele de beton decopertate se curif4 cu peria de sdrmi (de lS jos), se sufli cu aer comprimat gi se spali cu jet de apl (inclusiv pentru conectori gi golurile din placi). 10.Semonteaztrconectorii (prevdzuli cu cioc numai Ia unul din capetc a putea fi introduqi in gluri). 11.Semonteazl plaselepe cele doui fefe ale diafragmei gi se prind la de conectori, prin legare cu sdrm{ (in prealabil se realizeazi lrt ciocul qi la captrtul conectorului care nu era prevAzut cu acesln), trebuie avut griji ca ciocul conectorilor sd heacl peste monta.ren plasei. placa qi re 12.Semonteaztrcarcasele(de tip "scdriJd")care traverseazf, cu sdrmtrde armltura plasei inferioare.

astupAgiurile din placd cu beton, bine compactat cu o vergea

de 7 ztle se menfine umedi guprafafa betonului din cimdguiald prin periodicd cu apd (la interval &, Z ... 6 ore) qi se asiguri o

a mediului arnbiant minimum+ 10"C. de

i.

refabe tencuiala cu mortar M 50T.

B. Cu profilur-i metalice (fig. 5.29.). hdeptrrteazi tencuiala de pe ambele fe{e ale diafragmei in zona

ourfi{ diafragma periade sdrmtr. cu t{ccteaza fisura cu materialepebazlde rdqiniepoxidice. hdcpnrteazi chitul epoxidic. Errcaztrponlia g{urilor qi acestea practici ftr diafragml cu ajutorur se bormaqini rotopercutante.

-lrE-

- 1F 3-

6. Se aduc profilurile metalice qi se fixeazi cu buloane. 7. Se strdng definitiv piulifele buloanelor. 8. Se refacetencuiala.

CAPITOLUL 6

ORGANTZAREA tucRARrLoR DEiNrnnlrNERE,

REPARATII $I CONSOLIDARI
6.1. Aspecte de principiu Principalul obiectiv al unei organiziri rnodeme a rucririlor de consfrucfii ?r asigurarea desfigurdrii normale a procesului muncii qi a calitdlii lor, in condigii de timp stabilite. un aspect at desfiguririi normale a lucrdrilor este acera legat de forta de

atdt din punctde vederear specializdriiirnpusede

specificurrucrdrii, c0t si ui de muncitoriqi ar repartizirii acestuia locur la de muncd.Trebuieruat

qi aspectul utrlizdru utilajelor, atdt penhu miirirea productivitftii c6t gi pentru faptul ci unele procese nu pot fi executate decdt cu miioace

Nu ln ultimul rand, hebuie si se qi find seama de aspectur referitor ra ' utiliz4ls.

nu va fi priviti doar cantitativ, ci qi din punct de vedere al ritmului qi natura materiarelor (aceastaimpricand depozitdri qi manipuldri special). cadrul rucririlor de intrefineri, reparafii gi consolidrlri a elementelor de sau a construcfi'or in ansamblu, se va acorda o aienfie sporitd mengionate mai sus, av0nd in vedere cd, acest gen de lucrf,ri este

I I
q

dc celelalteqi prin faptur ci la execufiese pot intdrni mai multe sorutii

''nduci Ia acelaqi rczttrtat, fiind necesari optimizarea alegerii uneia dintre

tl

I
I

I I i

I I

I
cadrul societ{filor de conshucfii este necesard exrstenfa unei fo4e de
pe anumite lucriri la acestgen.

il

,l

-160-

-{61-

Utilajelefolosibehebuiesf,fiemenginutetnperfectistaredefunc[ionare'cu par am et r iiv e ri fi c a l i p e ri o d i c ,o d e fe c tu a s [funcl i onareaacestora' putdnd compromile lucrlrile respective' acestor lucrf,ri necesitil ln ceea ce priveqte materialele utilizate, specificul r es pec t ar ea ri g u o a s a a re l e l e l o rS ta b i l i te(dozarea,al egereacomponenti l or' qi transportul qi punerea fu lucrarc tehnologia qi durata de preparare) precum corespunzAtoare. pot fi impuse lrotiritor de La acest gen de lucrlri, duratele de execufie nu de caracteristicile fiecirui factorii de productivitate, ele fiind stabilite ln func1ie de timpii de aqteptare necesitrl material utiltzat, de lucrdrile pregititoare sau finaiizirii unor procese fizico-chirnice obligatorii' mai sus' precum qi de faptul ci multe ditt Tinand cont de cele menfionate ca impetuos necesarA procesele tehnologice se interfereazl qi se combinl' apare proiectarea tehnologiei de execulie a acestorlucriri' P r inc i p a l e l e o b i e c ti v e a l e o rg a n i z l ri i munci i i rrcadrul l ucrari l orr| 6 intrefineri, reparafii gi consolidiri sunt: formlllg - asigurareacontinuit{ii proceselortehnologice' pe fiecare de lucru (funcfre de specificul lucririlor) sau in ansamblu; -reduceteaduratelordeexecufie,culespectareanecesitililorlegnE despecificulmaterialelor,fenomeneledeint4rireqicondi$ilcd3 desfiqurare a Proceselor; - reducerea costurilor lucrlrilor, care Pot afecta caktateai tehnologice auxil - alegerea rnetodelor de munci gi a pioceselor (in funclie de specializarea muncitorilor qi de dotarea aferenti dispozitive, utilaje gi materiale); - realizarcaunei eficienfe gi a unui profit corespunzltor' evitdnd alegerea soluliilor iell|il

6.2. Organizarea locului de munci

Avdnd fu vederespecificuracestor rucrdri,fiecareloc de munci presupune o izarepropriegi unici, ln funcfie de:

' frontul pa4ial de rucru (care reprezint{ un spafiu restrdns din cadrul frontului total de lucru al gantierului, singurul disponibil pentru desfigurarea execuliei din motive de ordin constructiv, tehnologic, organizatoric s-au impus de Normele de Tehnica secudt4lii Muncii); - tehnologia adoptati; - mUloacelede munci; - fo4a de munctr; - materiale; - condigiilede mediu. otganizarea locului de munci se va concepe findnd cont de urmItoarele - stabilirea dimensiunilor rocului de rnunci se face asfel inc0t sd permiti lucrul nestingherit al oamenilor, al utilajelor qi al mijloacelor de transport gi depozitarea materialelor gi uneltelor neces.uelucrului: - amplasarea ma0erialelor, uneltelor, sculelor, dispozitivelor qi utilajelor se rcalizeazd, astfel incdt si se permiti manewarea gi manipularea lor cu un consum minim de energie; Muncii gi

t,

- respectarea masurilor Normelor de Tehnica securititii Pazi gi Stingere n lnssnrfiiter;

- asigurarea condigiilor adecvate de lucru (temperaturd, umiditate, iluminat, confort fonic etc.), ?n funcfie de pozilia qi specificul locului de munctr.

-{sz-rgl-

6.3. Studiul metodelor de munc[ qi obiectul muncii Studiul metodelor de muncd cuprinde urmatoarele etape: a) alegerea obiectivului de studiat, in funclie de criteriile economict' (costuri, consumuri, hansporturi etc.) $i criteriile tehnice (existenln blocajelor proceselor, complexitate tehnologici etc') qi criteriilrt sociale (solicitarea executantului, condilii colaborare); b)lnregistrarea datelor necesarestudiului, pebaza: schilei generale de amplasare a elementglor, foii de observafie (aspecte organizatorice) qi a exhasului de date suplimentare (date pentru irnbunittrlirer Proceselor); c) examinarea criticl a situatiei existente care consta in evidenfictel deficienfelor, precum gi in stabilirea qi explicarea cauzelor care let de lucru, relalii tle

= control (stadiul de examinare al obiectului muncii din punct de vederecalitativ sau cantitativ);

-\

= transport concretizeazt modificarea (se prn pozifieiin spaliu

a obiectuluimuncii);

= aqteptare (stadiul fu care condigiile tehnologice sau

organizatorice nu permit trecerea obiectului muncji la stadiul urmdtor de producfie);

= a$tptare la depozitare (stadiul in care obiectul muncii se pisfteazd in scopul liw{rii sau reintroducerii lui in circuitul de producfie.

(folosindderegultrmetodainterogativi); au determinat d)proiectareamttodei ftnbunati$ite, constind, pe baza e

critice a mlsurilor care hebuie luate; ea reprezintl varianta

lntocmite; aleas[dintremai multevariante e) aplicarea metodei lmbunittrlile (constind ftt creerea

tehnico-materiale, economice gi umane necesitre, punereu aplicare qi supraveghereaaplicdrii ei); 0 definitivarea, aprobareaqi urmlrirea aplictrrii metodei in ceea ce priveqte obiectul muncii (reprezentat Ar general de materii qi materiale), acestase poate afla ln urmltoarele stadii:

j
i

,]

t I

a)

(stadiulprin care obiectulmuncii este = ffansformare prin acfiunifizice sauchimiceerc');

- {G6-

-ftP-

T i

tl 4

o3 5u

v .i
C

CJ

c+9 'c6 #N

i=t * it i
o

CAPITOI,UI, T

<e .v (+

!<

95 nr > UU

nNtLIzA rEHNrco-ECoNoIvIrci,q, uNoR soLuTrIDECONSOLfDARE

ul Hl

#: .2-'a
"A
.az
!9 C

g=

zl

3l ol

L'J

tE Y-

. fl-

AF
;l UI al ol
JI

tl

Atingerea finarizdrii obiectivurui propus (lucrarea de consolidare)trBbuie ficuttr pe calea celor mai avantajoase restrictriide nafur{ economici gi rrm4qSn pre[ul necesarprezent0ndu-se sub fonna unei funqii economicecare [ebuie optimizat{.

e
9.9a 4i) 9r aq

tl

acgune va dori sd-girealizeze obiectivele producaie de maximiz0nd funcfiaeconomic{ce rcprczint{pmtirul sau. Funcfiaeconomic{ fi evaluat{dupi caz,in timp, va in energie, distan}e in de uansportgi ln final, ca un rezultatglobal, frr bani. tn schemanumamr 1 se prczintd cazul unei operagiuni de consoririare, necesitand interven[iara "k" obiective pentm care putem avea la dispoei6ie,,n,,

Latealizarcaunui proiecrde consolidarp, care dhije*.aceasta cel

'J,r1

3l ol
fil al

4-#

fil ffl.dl
1-,*. lPt

ve
! l-

-)) Ei' S sorit^

?.-i 3y t

>

tchnologiide execugie, toatecontluc0nd acelagi la scop.

j,i

-zL

EE -*to

1t"
X.S

.-

#^ao

w";.

E-.
vrq g,

ttf

4;a'i
(i .t

;ci \)'d'-

4 8 fi

$,#

f\

schemanumdrur oferto :rnariziefectuat,pe baza z cercet{riiopera[ionale, a lactorilororganizatorici particip{ Ia tresfagurarea care proceser'rfehnorogice, ?n vederca alegeriivarianteioptime de realizarea lucrdrilor. schemanumdrur3 se referi [4 6ariz6 ceror ,,n', tehnorogiide execufie posibile, prin evaluareacriteriilor de seleetrie a acestoragi adoptareasolugiei optime. ln vedera selectirii unci tehnologii dc execulic a unei consoridtrri;e au ?n vcdcreufin{toarelecosturi:

,r4,
J.i:
ioZ

- 169-

SC+{Et,lA

tz,

ceior,,nu'tehnotoqri\

de conso\iJave p.q6sc'\o.

*u.rit"\

- costurile materiilor prime qi a materialelor necesareproceselor; - costul utilizarii proceselor; - costul manopereiplitite personaluluila execufie qi supraveghere. Pentru stabilirea acestor cosfuri, este necesara parcurgerea urmitoarelor etape: , 1. studiul solufiilor tehnologice in funclie de resursele materiale gi umane; 2. realirlle4 programirii execufiei tehnologiei "i" utilizdnd metoda drumului fondurilor fixe care participi la rcaLtzarca

J ro,a.ia,r"eA e"ecuiiei .l,Fte -lrr\orii de *ai

ar*cn; zea* srs

ve\;rl, ; i

critic; 3. eqalonarea calendaristici a activitifilor graficului retea (8 ore de lucru);

Consr\t$.irea c{i
Soooii\ i

4. calcului costului legat de consumul de resurse materiale necesare unei tehnologii (KmT); De la graficul de eqalonare, se anal:n;eazd fiecare activitate, stabilindu=se ha0erialele funcfie de volumele de lucriri. 5. calculul costului fondurilor fixe (utilaje qi instalafii); Se evidenfiazi aici urmitoarele componente: . - costul consumului de combustibil, carburanfi, lubrefianfi, energie electrici, tennic{ (KcT); - costul utilajului sau instalagiei (KaT, ); 6. calculul costului manoperei plitite personalului productiv (Ko!) supravegheretehnici (Ksl ), Personalul productiv va avea calificarea necesar{, iar personalul de veghereva avea salariul stabilit la incadrare(negociat). gi de

Ln - 1f - J'vat6 d. r.a\iz"'o tehnJoqte I : Mi'-nu*ar " nL"1 tehnctoqie' ""ecutanli pefitr.rlthntio{iia "i. i - K..ili-cost clnsr,r maiviale <nerqie<ner-qie'krTi -cost p*'t* oa\i=no: q"p"hla";i p.i",{"hny{ r"a\iz.rn:co.eo\ilar"li 'FIi -*4 nentru 0.i",{ef x' - KaTL ni -tost umo.tzureutilalg pertrutehnr.!cr1r6' -KoTL-costmanoperd oe.i/u {.hno\v1ia i'\o n 6 -KsTi, i -cost s.ru.iueqherc

KsT. =Dcr,x ms

KsT, - cost supraveghere; Dcr, = durattr de realizare a tehnologiei;

r - t nl r ile r ie\ 5 c

*\{i criterl"t i5

ms

= cost orar supraveghere

ggeiziE v"rvtaqtq oB+!q!, de redlierYe a

-t1z-177-

S ms=-- . nzxos

S = salariu(eiAune)
ANEXA I

nz = numArzile lucritoareAuni ds = numtrtore lucrate/zi materialelor(KtR) 7. costultransportului

K tR = P e x th
TOLERANTE ADMISE LA TRASARDA PE TEREN A CONSTRUCTIILOR

Pe = parcursechivalent[km] th = tarif auto fleilkm]

l ' Tolerantele admisela trasarea constructiil0r orizontard pe pentru

lungimi

de Pe- seexprimtrin funcfie de categoria drum din Romdnia,decoefryientul

de drum conform STAS qi de sporurile specifice pentru circulalie in localititile urbane exprimate in km/100 lsn. 8. calculul costului total al unei tehnologii "i"

KtT, = 13o1,+ Kc! + KaT, + Kol + KsT' + Kt& qi KtT

I\ ;---------

I l'

= cost/UM

LIIMJ
UM = unitatea de misurl (mp sau mc).
A: Pentru lungimi intermediare,toleranfele se slabilescprin interpolare. Tolerantele previzute in tabelul de mai sus se majorcazl,funcjie de panta terenului, cu sporuriledin tabelul2.

Obsemagie. La costul total aI tehnologiei se adaugd gi cheltuielile indirecte, impozitele, taxele etc.
l 0 < p <1 5

I I I
2. Pentruunghiuri, toleranta trasare de este+1" . 3. Tolerantaadmisi la trasarea reperuluide cota10,00 estede * I
rj

-17+-

-!7' -

'l

i I
I

ANEXA,' ANEXA

^ABATERI LIMITA I,A I'UNDAT'II DIRECTE si l. Abareri privind preciziaamplasamenlului a cotei de nivel. - pozi{ia in plan orizontala axelor fundaliilor, . . . . . 10 mm. . . .10 mm. -pozitiain plan vertical a cotei de nivel. . . ale 2. Abateri dimensionale elementelor. - dimesiuniin plan orizontal. * in altimip inilaZm . . . . . . * in altimip es t e2m . ......120mm. ......* 30mm.
ill

ABATERILE LIMITA ALE COFRAJELOR SI ALE ELEMENTELOR DE BETON SI BETON ARMAT

Cofraj
Elemente dupi decofrare

Abateri'mmm, pentru
Inclinarea suprafetei fatf de

Foma muchieisu supraflei

Pozi{ia elementlor

Ele-

Dimen-

)i-

Incli

Dimen

il 1) \r

nen nare siune. iiu- fata Verticali

Orizontala-

lennla

Poz.oblici din proiect.

p totsl l m lung. sau sau 1m2 supr.

Axe m plan

cote d nivel

rc

de protecl

i rl 1t1
I

l m lotal& l m sau lm2 sau

lm2

.otala l m

totala

a - inclinareafatf de verticala- muchiilor si suprafefelor. +p en trulm liniar 3mm. * pe toatainaltimea 16 mm.

lunlatii
Lmgime

sau
ln'?

l
ottiz .

i
I

l5

3
mm/fr

+20

20

l6

LS3m ...* 10 l0 3<L<9

,il

- inclinareafala de orizontalf a muchiilor si suprafefelor. * pe ntru lm liniar . 5mm. + pentru suprafetelibere . . ale 3. Abateri dimensionale fundatiilorde masini. - dimensiunilein plan orizontal. * inaltimi pina la2 m. . . .. . * inaltimi peste2 m - dimensiunilepirtilor intrinde sauie$indesi a golurilor interioare si - cote de nivel ale pi4ilor inlrdndesauieginde a golurilo rint er ioar e. . . . . . a - cota de nivel a pirtii superioare fundafiei - deviereaaxelor dispozitivelorde ancorare . '. . l0mm. .+ 0,5 mm. '. l0 mm. 20 mm. 130 mm. 20 mm.

Latime niltime

*6 +10
l5mm /bbl

m <2m..*20 J >2m..*30 3m..+l( l-6m...... *20 '6m....... a25 l6 20 9<t<18 m . . .+ 16

<6m... 110 >6m... . *16 l6

16

.:.+ 12

l0

llllpr .niltime

rl0

Dim. iectiunii

iJ

<5ocn...

+s
'50cm.... +8

,gruti .u!8rme *l C

<3 m. . . . . . . , 116 L>18 m l6

3-6 m. . . . . .

r20 >6 m....... naltime r2S

gr. rulare
+{

- t76-

-477-

5
:lOcm

l0

1l

l3

Ir

l5

ANEXA 4

irosim

rl

+3
'lOcm *5

ABATERI LI]VIITA LA ARMATURI

F 18m Br.rulare f5 Abateri'inrnru.

'ereti

niltim :3m.... + l(
L

40

..,a20 l0 5
f,

3riui

,ungrme

r l0

l0 4 l0

Elemenl

Distanta lntre uele barelor

3rosirne strat rcoperir

Lungimi partiale mu totale fafd de proiect

Lung. perecere la inidirea

Pozilia
tnadfll

md m

-6 m... '6 m,...

Obs.

<lm

1... l 0m

> l 0m

prin sudare

rundalii
'ereti

* 10
i5

:tl0 :t3 f3
La tmbiniri

)imenriunile ectimii +10 l0 nm/

50 cn +5 50 cn r8

itnlpi, atir'r,t 'lici l0 l0 tlb rtricri si r pasul ietelor.

r3
f5

r5
L2

x20

siddiri

+ ?n

13d

50

sudate confom c 28-83

llici

-ungrm sau litime

.3m.... :il( -6 m...

rl 0

:otal '6 m....

xzl

Grosime

l0cm.. +3 locm..

Abareri limiti pentru dimensiunile panourilor cofrajelor gata confectioo&te: - la lungimi t 4 mm. - ta titimi { 3 mm.

- 173-

-4 7 E-

ANEXA 5

ANEXA 6

DEFECTE ADMISIBILE

ABATERI LIMITA LA SUPRAFETELE DE REZEMARE ALE ELEMENTELOR PRBFABRICATE

l. Sunt admise urmaloareledefecteprivind aspectulsi integritateaelementelorde betonsi beton armat. - defecte de suprafati ( pori, segregiri superficialesau denivelaii lacale )ravind defectelorde acest de adincimeade max. I cm, suprafata max. 400 cm2/defect,iar totalitatea pe din tip fiind limitate la max. l0 o% suprafatafetei elemenlulu.i cale sunt situate. - defecrein stratul de acoperirea armiturilor ( gtirbiri locale, segregiri ),avfind adincimea pini la armatura,lungimeade max. 5 cm, iar totalitateadefectelorde acesttip SYo fiind limitati 1'r-max. din lungimeamuchieirespeclive. in 2. Defecte care se incadreaza limitele menlionatela punctul l. nu se lnscriu in la procesul verbal care seintocme.ste examinareaelementelordup[ decofrare. prin prevederilestabilitc ele in Daci elementele cauzi nu setencuiesc pot fi remediate lor este obligatoriein cazul elementelorsituatein medii conform C l4g- 87. Remedierea agresive.
Abaterile la lmgimea mu litimea de rezemre , mm

- tBt- {.80 -

ANEXA

2
La goluri: a/ pentru ziduri din cirimizirblocuri ceramices din blocwi mici de betoncu agregate usoare: golului 3t00 cn. - cu dimemiunea

r l0

ABATERI I,IMITA

AI.I1 LUCRARILOR DE ZIDARIE

'l
golului> 100cm. - cu dimensiunea

+20 - 10

l
I l il

:ii
ll
ll

b'/ pentru ziduri din blocuri rnici, din plici s fdsii de beton celularautoclavizat:

l.20

|
I

fi perelnor

l +-l l ll rl
ll il ll ll f

lmml

timita' l

observatii ll
ii

La dimensiunileln plan ale inciperilor: - cu latruu lnciperii < 300 cm. - cu latura inci'perii > 300 cm.

*15 L20

I I I |

La dimensimile

' zidurilor la

t3
grosimea de ' | I I | 13

|
I

o
Ln ziduile cu

lll il 'r 'l

Cu conditia ca denivelarea unui planseu d nu

li

I mlcr lrlrl
dcnrulftll se r-tl l

La dimensiunile partiale ln plan ( nise, gpaleri tc.)

*20

executieazidurilot, aldrncirdmizisiblocuriceramice, - zidui cu grosimea 63 mm. -<

din | Ptoncnite abaterile limiti I majoracu 50 o/o |

ll l ,]
"t .i l

f,

La dimensiunileln plan alelntregii clidiri.

i50

depiseascf 15 rnrn.

il
{r l

ll

ill Il
lll t l i |
ll
ll

l-ziduricugrosim*o.nod

I
6

La dimensiunile vedicale: al pentru ziduri din caramizirdin blocur

ceramice si din blocuri mici din boton cr agre8ate usoare:

de r40 cu -zidwigrosimi mm i ]: I I

t20

- pentru un efaj.

- pntru niveluri ).

lntreaga

clidire

( cu maxrmum

+50 -20

l i I

l I

I I
I I

I
I

> - ziduri cu grosimea 240 mrn.

| ttl

+ l0

| |

| |
b/ Pentru zidwi din blocuri mici si din plici d beton celular autoclavizat: - pntru etaj.

ll

b/ din blocuri mici, fdsii si pEci de beronl

r20

ll i:',;:ffiJ-.10.-o,u*nI l-l
il|

l I
I l.l i

- pentru 'rntreaga clidire (cu doui niveluri executati din blocuri mici.

130

II

J
_ {B Z-

-18?-

I
La dimensiunea sau plici; rostuilor dintre La sttlpl Portaati blocui

2
Abateri fsta' de orizontala] a suprafetelo sar superioare ale fieclrui blocuri, a./ penlru zidui ceramice din cirimizi, rnici din blocur rdnd de cramizi

4
Cel mult 15 nlm pe toata lugimea ireiltrerupti a

- roshrri orizodale.

sectiunea 0,1 nf abaterilc limita- w micsoreazi cu 5(t

o/o,

Zmm/m

zidului.

si din blocuri

de beton ct

agregate usoere: - pentru ziduri portante.

La suprafot si muchii: a/ La planeitatea suPrafetelor: - pentru zidwi Portante

max.

l0

nrm

Pentru

(l

- pentru ziduri neportante.

Smrn/m

Cel mult 20 m

pe toati a

camera,

suprafala neintrerupti zidului.

b/ penftu ziduri din blocui mici si din plici d, beton celular autoclavizat: - pntru ziduri portante. Cl mult 15 lm

p toata &

4mfr/rr

suprafata zidului.

reintrerupti

portantesi neportante - pentru ziduri aparente,

- pentru zidui b/ La roctilinitatea rnuchiilor: - pentru ziduri Portanls neportanie.

6mn/m

Cl mult 20 m

pe toati a

Cel

mult

20

mm

lungimea neintrerupti zidului.

lungimea nelntreruPti zidului.

l0

La coaxialitatea ziduilor suprapuse: - dezaxarea de la tm nivel la urmitorul.

r l0

Cel mult 30 mm dezaxare muimi cmulati pe toate

niveluile .

portanteli nportant' pentru zidui aparent,

Cel

mult

10

mm

constructie. - mxirna peintreaga

a30
tasar

lungimea nefntreruPti zidului.

ll

La

rosturile

de

dilatatie,

de

+10
-z v

antiseisrnice:

c/ La verticalitateasuprafe{elor muchiilor: ,si - pentru ziduri Portant.

Cel mult 10 rnm Pe eul 30 mrn pe lntreagafniltirr* s cl;dirii.

- la inaltimea rostului.

- la verticalitatea rnuchiilor rostuilor.

zmmlm

Cel

muft

20 Im

pentru

intreaga iniltime

a cladirii.

Cel mult l0 mm Pe etal

- pentru zidui

aparente,'portant si neporiante'

Cel mult 5 mm Pe eta1 8l I

mult 20 mm Pe tniltime a clidirii'

-${-

- {Bt-

ANEXA

ANEXA

ABATERI DE IIOITMA SI DIMIiNSIUNI

ABATERI LIMITA

IN ZONA IMBINARII CU SURUBURI

Abateri limita la lndreptarea lndoireapieselor. si - Abaterea limiti de la rectilinitate a profilelor lndreplate la rece sau la cald se exprima prin sigeata, a carei valoare nu trebuie sa fie mai mare de 1/1000 ..:rnlungimea piesei,dar lirh a depipi 10mm.

conditiilgde calitate pe care trebuie s[ le indepliaeasc-a imbinirile cu surubu retensionate,precum gi metodele de stringereg guruburilor si de verificare a caliral cestora'ln toate fazelede montare, cit si dupa shangerea suruburilor pretensionatesunt cel revazute instructiuniletehnicec 133-82, ln carerrebuierespectate integral. In conformitalecu ace&sta, abaterilelimiti in zonalmbinarii vor fi conform tabelulu si fig. l.

Abateri limita la trasare. pieselorse executa o preciziede + I mm. cu - Trasarea ![r. ,rt. Abateri limit; la fuezueacapetelor. de - La capetelefrezatealeelementelor constructiidin otel, abaterilelimitf admise sunt: * de 0,3 mm pentrurostul dinte suprafata frezatfsi o rigla de olel asezatipe aceast[suprafatd, orice directie. in * de 1: 1500 pentrudevierea suprafetei frezilercalizat|fatd de ceaproiectati.
Abateri d la alinierea suprafefelor

Tabel Denumirea abaterilor Abateri admisefiirtr remedieri(mm)

uperioare respectiv inferioare, ale elementelor are se lmbini, tAtpi. suprafetelor stdnga,

AH

I rrun*

Abateri

la alinierea

spectiv dreapta, elementelor care se'rmlini. nima.

acr,
- 0,5A dg - 0,5A l s

I mmr

3
4

Abateri de la diametml giuilor

A g

+ 0,5 nm + 0,5 rm

Abaterile limitd'admisela forma si dimensiunile elementelor uzinatedin categoria de executieA si B sunt conformtabelului l.

Abateri de 18distanrcledintre giui ( A tsy

Abateri narginale si de la distantele marginile dintre g-awile ale

corespondent ( A lm/

- 0,5A1m

+0,5 mm

)lementelor care se lmbini.

i/ Abaterile semasoara axul primului in sir de suruburi. Abateri limitd la pozi(ionareasuruburilor si a distanreidintre ele sunt: -la maximum 30% din totalul suruburilorunei lmbiniri 0,5 mm. -la maximum 15 Vo din totalul suruburiloruneifmbiniri 0,5...1,0mm. :in total, abateri la cel mult 35 % din numirul toral al suruburilor din element.

_-1
I

-186-{87-

i
l.

TABELIIL

Nr. crt.
I I

DESCRIEREA ABATERII

VALOAREAADMIS/ rn mm

2
Abaterile la lungimile elementelor si la distantle lnhe imbiniril, le montnj, pentru interualele de dirnensiuni: pdna la 1,5 m

de la 1,5m p?ni la 2,5m de la 2,5 m pini la 4,5 m. de la 4,5 rn pAnila 9,0 m de la 9,0 pdnala 15,0rn. de la l5,o pini la 2t,0 m. de la 21,0 pad la 27,0m.

LA

+5
+7

r l0

xtz
+t 4
+1 5 +o 5

t'

I
2.

pest27,0 m.
Abateri la distanta lntre supral'etele frezate sau mbotate, pentn

nterualele de dimensiuni: peni h 1,5 m.

de la 1,5 pdni la 2,5 m.

i
i

1 1 ,0
+l{

de la 2,5 pan; h 4,5 m.

i
I

de la 4,5 pini la 9,0 m. de la 9,0 pan; la 15,0m. d la I5,0 pan; h 21,0m.

+ ?n

+? s

r 3,0
+ 1S

ND
I I
-FXg. 1

de la 21,0pdni'la27,0rn. peste 27,0m

r 4,0
si parrer

3.

Abaterea distantei h dintre placa de baza a sBlpului a plicii de rezmare pentru gdnda de rulare: 'uperioara - pentru h< l0 m. - pentru h > l0 m.

r5
+0,0005 darmax. h, *10
0,001 L, darrnax 15 .

{,

Abaterea de la foma rectilinie a axei elementului (sdgeataA,fig. I n plan orizontal su vertical: L disian$ intre pmctele de prindere.

-tlB -

-,189

2
Distanra Ajntre elementele ce se prind de m guseu la fata plana' rcestuia (fig, 8). a grosimea cusiturii sudate de col!.

f:.-re:-T-'
ll S ll ll ll

tl A I lnclinarea a tilpii grinzilorcu iniruaplini. a clcmcntclo, F'*"siastdlpilor(fig.2)filidePoziriaproiectatd: tnrbiririlor de montaj. | - in locwile --" t I I

0.005 B

ll
lL ll ll

16.

0,2 a, darmax.2

17.

Rostul fig. h).

I lntre elementul tip cheson si alt element care intr;in

el

2
0,001 I, darmax. 5

ll
ll ll

ll--e.

I - pe re s tu l s ri n z i i .
I

0,018

ll
ll ll

18. 19. 20.

Sdgeata barelor elementelor cu zibrele intre doui nodui: I distantalntre nodui. Sigeata A a defomtiei locale a uui profil laminat (fig. 10 ).

ii
lt,

pi T hclinarea A a tilpii griuilor, a elenentelor sudate a stilpilo{ A <0,01 C

F " d d e p o zitia p r o ie ctn ta ' ,p e p o r tiu n a ie siti tnconsol ;fata-dl

ll
ll

ry. fn-i rrig.

ll

0,01 I

I
I

ll
ll

de I - in locuile?mbinirilor monuj.

Abstera distantei intre nodui la elementelecu zibrele, pentn listantaintre noduri: - pdnala 6 m. - pesle6 m.
''l

ll
ll ll
tl-_--]

c o,o5
Z I scctimel nbot.t.u A a axei inimii tata'deaxa talpii, in aceeasi I max' 5 itru""""rsali (fig. 4) la imbiniri de montaj.

i
ll ll
tl

+5
A fafi de a:ra tllpii la elementele cu:/rbrele

,,i

2l 22.

Dezaxarea nodurilor (fig. I l).

+5
t 0 ,1yr

5).1O,OOf I acapetelorelementelor,unulfatidecelalalt(fig L,drmax. l0 fl S. lfisucireu lugimeaelementului. ll FI lffidebazi,la nivelull0,05a,darnlax.8 n RisucireaAaseclimiistdlpuluifalideplaca ll I de ll l'.r.'"irii grinzii rulare. I

lt l illl I l'*-.,
ll I li |_ ll ll ll ll ,t

ll ll li ll ll ll
n

I l' I
\ \
I

"l

griuilor cu zibrele (fig. l2) uu cu inim, Abatereacontraslgetii rlini y, contrasigeata prescrisi in nodul l.

I'

plina'. - sdlpicuinima

! L !1
a'

,)
l

(slalpi Ur*t su cu , t t - O^r"compuseelemente z-abrele ""1 0,01h, 0,01b

lll
ll ll -T ll ll 13

t0,1d lnl IAba t er ealaioilt im e"hs ilit inr eabas ec t i u i i t r a n s v e r s a l e , cu gil tllpile smt?mbinate eclise la t-bin'6rii,Ia elemente caro Lon, tal de si de oricefel, cu eclise sudua cohsausudm "aR [.*o*i tilpii mai d grosimea celei subriri. l..o I
rigidiziri. a saub , a panoului'intre l, dimcnsiuea minima'

ll

ll
ll ll ll ll
Fig. 1

tlA

+8- {

l_Fig. 2

<l

lffi
Il ll ll-t* ll ll

Deplanarea a inimii grinzilor cu nenuri de rigidizarc,fn zonal 0,001 l, darmax. 4 f I inimii (fig. 6b). lioantclor I Ileplanareafarigidizirilorlagrinzicuininuplin6(fig.6c). I rigidiarii. |l lunginrea | I 0,01 h 0'001 l.darmax.4

ll li ll ll

tuul t-!-t

iilill
L!*l
Fig

Jt_
J+a
Fig. 4

n i l^'.

5:)^-_> il/i
rI''..

tO

ll
ll ll ll ll ll

"ill'
Irig. 5

tt

(fig. 7). h inaltimeal colnpuse f)eplasarea a profilelorbarelor I L

I'ecliuniirransucrsaleabarei.

- ,lgt-

- l9o-

ANEXA IO

NORME PENTRU PLANIFICAREA REPARATIILOR CAPITALE T--T,-lFmrmrrtell

l|t

t i/
)

LA CLADIRI SI CONSTRUCTII SPECIALE

I LI------JU

t___r"_J
DE DENUMIREAGRUPELOR FONDURI FIXE

al
Fig.6!,

bl
b, c.

cl

CLADIRI INDUSTRIALE.
l. Pereliportanli din lem.

2. PerJiportanti din zidarie de cirainidi', fnlocuitori, piatri saubeton,plansee din lernn.

Fig. 8

A=s- d

3. Pereti portanti din zidirie de cirlmidi, inlocuitori, piatri saubeton , din beton amt.

Fig. 0

Flg. 10

d. mediu cu temperatwi inelte 4. Schelet din beton armat.

Fig. 12

- 192-

^1r-

2 90 50 70

4 l8

b. mediu med. c. mediu coroziv. d. mediu cu tempemtui inalte . 5. Schelet metalic sau din beton annat si metal

4 3 3

l3
a. rnediunomral.

4
zt

l8
b. mediu umed.

90 90
J

ZJ

6. schetetmetatic:
a. mediu normal. b. mediu med. c. mediu coroziv. d. mediu cu tentperatui fnalte.

90 90 50 70

3
4

23
a, mediu normal.

l8
b, mediu umed.

90 90

z3 z)

4 3

l0
7. Alte structuri constructive:

l8
a. din mBteriale plastice.

6. AIle structuri constructive.

b. *helet a. din materiale plastice. b. schelet metalic si pereti din tabli ( barici demonrabile). metalic si pereti din rabhl

l0 l5

5 8

l0

I I

5 8

l5

CLADIRI AGRICOLE
l. Pereti portanti din lemr a. mediu normal. b. mediu umed.

30 20 I

l5 l0

2. Pereti portanti din paiantf,,chirpici, iirnint stabiliat sauscheletdin lemn:

a. mediu nomal. b. mediu umed. 3. Perti ponanti tlansee, din lem: a. mediu normal. b. mediu umed, din zidarie de cirimida, fnlocuitori, piatra sau beton

30 15

2
I

l0
8

60 50
lnlocuitori, piatri saubeton,plansee

2 2

20
t7

4. Pereti portanri din zidirie de cirimidi din bebn amut:

a. mediu noml. b. mediu ured.

90 90

3 3

23
23

5. Schelet betoriarmat: din

- nisip 0 ... 3 mm (unttditata 2EoQi

ANEXA 1I

densitatea aparentdde cca. 1220kg/mc)

1450kg/mc 26OUmc

A. RETETE DE MATERIALE

- apa - orientativ

consistenfa (stabiliti cu conur etaron) trebuie si fie cuprinsi

1.MORTARM25T Dozajorientativ:
- ciment sau sau

intre limitele: - pentru qprt

9cm 7... 8 cm

Pa35 M30
F 25

162kglmc L7Lkglmc 180kg/mc

- pentru grund

MORTAR ll.d5OZ Dozajul uzual: - ciment Pa 35

- var pastl (calitateaI cu consistenta 12 cm qi densitatea aparentdde 1300 kg/mc) - nisip 0 ... 3 mm (tmrditate27o qi densitatea aparenti de cca. L220kglmc) - apf, - orientativ cca.

208kg/mc 2l9kg/mc 230kg/mc

'i '.1 '1

26Okglmc

sau M 30 sau F 25 (calita0eacu consistenfi - var pastA I

1500kg/mc 250llmc

12 cm qi densitatea aparentide 1300kg/mc) - nislp0 ...7 mm (arrudrtate gi ZVo densita0ea aparentidecca.

1350kg/mc) - apd - orientativ cca.

I I l 'I ,l

115kg/mc

rl
I

Consistenfa (stabiliH cu conul etalon) hebuie sd,fie cuprinsd intre limitele;

.l ,l

,1 I

- pentruqpril - pentrugrund

9cm 7... 8 cm

1600 kg/mc 310 Vmc

Consistenfa (stabilig cu conul etalon) bebuie sf, fie cuprinsi

2. MORTARM50T Dozajuluzual: - ciment Pa 35 262kglmc 275kg/mc 290kglmc

13 cm.

4. MORTAR M 100T (aplicatcu pompade mortar) Dozajuluzual: - ciment , pa 35 3l2kglmc 370kg/mc

sau M30 sau F 25 (calitatea cu consistenta I - var pastf, 12 cm qi densitatea aparentide 1300kg/mc) -{96-

sau M 30 - var pasti (calitateaI cu consistenfa

110kg/mc

- i37-

12cm qi densitatea aparent[de 1300kg/mc) - nisip0 ...7 mm (umiditate qi 27o

densitateaaparenti de cca. 1350 kg/mc) 1350 kg/mc

60 kg/mc

7. MORTAR M 200 (pentrutorcretare) Dozajul uzual: - ciment P 40 400 kg/mc 425kglmc L724kglmc 224kSmc 690 kg/mc 431k{mc 379kglmc 2O0llmc

sau Pa35 - agregat ... 5 mm 0 sau 0...0,2mm 0,2,.. 1mm

Consistenfa (stabilit{ cu conul etalon) trebuie s[ fie cuprins{ intre 8 ... 13 cm.

gluri) umplere 5. MORTARM 100T (pentru Dozajuluzual:

- ciment sau Pa 35 M 30

1... 3 mm 3... 5 mm 348 kg/mc 385kg/mc 8. MORTAR M 200 (pentruumpleregiuri) Dozajuluzual: 1550kg/mc 260Umc
- ciment Pa 35

- api - orientativ cca.

gI - nisip 0 ... 3 mm (umrditatea2Vo densitateaaparentdcca. l25Okglmc) - api - orientativ cca.

450 kg/mc

- agregat0 ... 3 mm (ltmrdttate2To gi densitateaaparentdcca. 1250 kg/mc) 1450 kg/mc

Consistenfa (stabiliti cu conul etalon) ffebuie s[ fie cuprinsi int r e7. . . 8 c m .

Consistenfa(stabiliH cu conul etalon) hebuie si fie de 7 cm. 6. MORTAR M 100 T (tencuit suprafe[e de beton) Dozajul uzual: - ciment Pa 35 9. MORTAR M 300 (pentru injectare fisuri zidirii de cdrimidi)

366 kg/mc

Dozajul uzual: - ciment sau P 40 Pa 35

- nisip 0 ... 3 mm (umidttateZVogi densitate aparenH de cca. 1250 kg/mc)

450kg/mc 500kg/mc

1550kg/mc

- nislp

(umiditate 07o)

- apd- funcfie de consistenfi (stabiliti cu conul etalon)trebuie strfie cuprinsi Consistenfa intre limitele: 9cm - pentruqprif 7...8 cm - pentrugrundqi tinci

1560kg/mc 232kglmc 863kg/mc 465 kg/mc (stabilitncu conul etalon)trebuie si fie cuprinsi Consistenta
0. . . 3 m m sau 0 ... 0,2 mm 0, 2. . . 1m m 1. . . 3m m

-{sE-

hhe limitele12 ... 14 cm. - {93-

10. PASTA DE CIMENT (pentru injectare fisuri zidirii cArlmidd)

- raport A,/C orientativ = 0,5 - fluiditate (detemfnati prin misurarea timpului de scurgere a pastei de ciment prin pdlnia de metalicdetalon) 13 ... 15 sec.

de

14.BETONBc 10 - ciment . -aPa - lucrabilitateL, (consistenfa determinatiprin tasare, cm) 10 agregat ... 16mm 0 (umiditate OEo) 1847kg/mc Pa35 275k{mc 2O4l/mc

11. PASTA DE CIMENT (pentruchituire suprafefebeton) - ciment Pa 35

0 ... 0,2mm 0,2..,lmn 1... 3mm 3... 5mm 5... 7 mm

222kglmc 369kg/mc 369k9/mc 407kg/mc 480kg/mc

il I

1 parte 0,3pittt 0,3... 0,4parfi

- poliacetat de vinil D 50 - ap4

12. PASTA DE CIMENT (pentru injectare elementede beton) - raport A/C - fluiditate - sedimentare - max. - orientativ 0.5 13... 15 secunde 15 ml

15.BETON Bc 15 (tumat) - ciment

- apAcca. - lucrabilitate L. (tasarea8 cm)

Pa35

319kg/mc 204Umc

13. BETON Bc 7,5 - ciment - apa - lucrabilitate L, - agregat ... 16 mm 0

- agregat ... 16 mm 0

1808 kg/mc

Pa35

240kg/mc 187Vmc 1925kglmc

(umiditate07o) 0...0,2mm 0,2...l mm 1... 3mm 3... 7 mm 108kg/mc 325kglmc 362kglmc 434kg/mc 579kg/mc

(umiditate07o) 0 ... 0,2mm 0,2...1mm 1... 3mm 3... 7 mm 7 ... 16mm -2oo23t kg/mc 385kg/mc 385kg/mc 424kglmc 500kg/mc

7 ... 16mm

16.BETOI{ Bc 15 (torcretat) - ciment Pa 35 360 kglmc

-8n{-

- aPecca. 0 - agregat ... 16mm 0...0,2mm 0,2... l mm 1... 3mm 3... 7mm 7 ... 16mm

160l/rnc 1876 kgtnc 188 kg/tnc 375kglrr,, 375kglnrc, 375kglmc 563kghc

f

21. BETONEPOXDIC - rlgini epoxidictr - lnt{ritor 0 - agregate ... 16mm sau 0 ... 0,2mm 0,2...l mm 1... 3mm 3... 7mm 1,0p ' 0,14p {,5 ;..5,0p
6Vo lSVo 20Vo 247o 32Vo

17.RA$IhiA EPOXDICA (pentu iniectarc) - rfuiniepoxidici - lntititor 18. CHru EFOXIDIC (pentnrinjectarc) - rdgin[epoxidicl - inttrritor - cimentsaufiler de cuart 19.CHIT EPOXIDIC (pbnaugplcluire) - rigind epoxidici - lntlritor

7... l6mm
Observagie: 1). pdryile reprezintd pdrli de volurn;

1Op (200 e) 0,14p (25g)

2). la rnortarele pe bazd de cirnent se poate adduga poliacetat de vinil D 50 tn cantitate de 20Vodin volumul

1,0p (200g) 0,14p (25g\ g) 0,5p (100

de ciment.

B. PREPARARE l; Dozarea componentilor - se face numai gravimetric cu tolerante de XZVopentru ciment qi var, t3Vo penffu agrcgateSi tl,S%o pentru apa

1,0p (200g) 0,14p (25g)

la mortare qi de t

l%o pnttu ciment, !2Vo pentru a$egate $i !1,5Eo

pentru ap4 la be0oane. 2. Prepararea materialelor pe bazi de ciment - este indicat sd,se rcalizezn prin procedee mecanice, iar punerea lor in lucrare si se faci in

g) - cimentsaufiler de cuul 0,75... 1,0p (200...250

20. MORTAREPOXIDIC - riqin{ epoxidici - lnt{ritor -nislp-0...Imm sau 0.'. 3 nrn sau 0...7mm

maximum o ord de la prepararea1or.

p 1,0 p 0,14 2p 2,5...4p 3...4p

'Prepararease realizeazi astfel: - pasta de ciment pentru injectare: - se introduce cantitatea de api stabiliti in recipientul folosit pentru preparare; - se inhoduce cimentul cOntirit in prealabil, prin presirare

- zoa-

lenttr;
*205-

- se malaxeazi timp de 7 minute; - se verifici fluiditatea, corecfftdu-se apa sau cimentul astfel incAt si se indeplineascl condifiile de fluiditate qi de sedimentare; - pasta se poate pAstra?n vasul de preparare maximum 60 minute cu condilia ca la fiecare interval de 10 minute sd se procedezela o remalaxaretimp de cca. 6 minute; pasta de ciment pentru chituire: - se introduce in vasul de preparare jumatate din cantitatea de apd stabiliti; - se introduce cantitatea de poliacetat de vinil necesard gi se omogenizeazdpdni la oblinerea unei emulsii uniforme; - se adaugd in continuare restul candtAfii de api qi se continud amestecarea pdni omogenitdfi; - plstrarea se face in aceleaqiconditii cu cele prezentatela pasta de ciment pentru injectare; mortare cu poliacetat de vinil: - se introduce in vasul de preparare jumitate din cantitatea de api stabiliti; - se introduce cantitatea de poliacetat de vinil necesari qi se omogemzeaai p0n[ la obfinerea unei emulsii uniforme; - se introduce nisipul qi se amesteci pdn6 la obfinerea unei bune omogenit5gi; - se inhoduce cfunentul gi se amestecl pAnf la oblinere4 unei bune omogenitlgi; - se adaugi restul cantittrfi de api qi se continu{ la oblinerea unei bune

3. Prepararea materialelor pebazd de riqini epoxidice: - se misoard component; - inft-un recipient emailat, curat gi perfect uscat se introduce rigina epoxidici qi apoi intlritorul; - se amesteci lncet cu mistria (curattr gi perfect uscati) timp de 2 ... 3 minute, evitindu-se scoaterea mishiei din amestecpentru a nu se antrena aer in masa acestuia), pdni la oblinerea unei culori omogene; - in cazul in care se prepard chit, se adaugi" treptat cimentul sau filerul de cuar! (perfect uscate) qi se continud pdnd la o buni omogenizarea amestecului; amestecarea - in cazul in care se prepari mortar sau beton, se adaugd treptat agregatele (perfect uscate) gi se continud volumetric sau gravimetric materialele

amestecareap0ni la oblinerea unei bune omogenitifi a amestecului; - se curifi vaseleqi sculelefolosite cu acetondtehnic6; - cantitatea preparatd se limiteazd la maximum 0,5 kg pentru r[gini de injectare gi chituri qi de maximum 10 kg pentru mortare qi betoane; - timpul qi punerea in lucrare a amestecurilor epoxidice, mesurat din momentul inceperii preparirii, nu va depIqi 30 ... 12 minu0epentru temperatura mediului ambiant de + oC 15 ... + 250C gi de 10 ... 8 minute penrru remperarwa mediului ambiantde + 26 oC... + 30 oC.

c. coNDrTrIDEPUNERE r-UCRq,nB N 1.ln cazul folosiriiamestecurilor bazi decirnent: pe

-ZDt-

pdnl la oblinerea omogentititii dori0e. amestecarea

-20{-

dauealn exploatare a elementelor de beton remediate se va - temperaturamediului ambiant trebuie s[ fie de minimum + oC, preferatminimum + 10 oC; de 5 - suprafalabetonului vechi care unneazd sI vina in contact cu amesteculproaspit este bine s[ se lini umedf, 24 orc inainte de punere in lucrare a acesteia; - duptr punerea ln lucrare a amestecurilor, suprafelele acestuiase menlin umede minimum 3 zile (in f1'nr1ie de tehnologia adoptatl) prin shopirea periodici cu apf, la iniervale de 2 ... 6 ore. 2. ln cazrifolosirii amestecurilor pe baz| de riqini epoxidice: - temperatura mediului ambiant qi a elementului care se remediazi hebuie s[ fie de minimum + 15" i in perioada execugieiremedierii gi de minimum 7 ztle d'upi executarea acesieia: - umiditatea relativtr a aerului s[ fie de maximum 60 Vo in perioada executiei remedierii; - temperafffa materialelor utilizate s[ fie de minimum + 15' C si de maximum + 30" C; temperatura maxim{ pe parcursul exploattrrii sl fie de maximum + 50' C; - suprafefele de beton cu care vin ln contact amestecurile pe baz| de rlgini epoxidice si fie uscate; - uneltele cu care se lucreaz4sl fie perfect uscate; - injectarea fisurilor se efectueazf, dupi rnininmm 6 ore de la executarea operafiilor pregtrtitoare, daci temperatura mediului arnbiant este mai mare de + 20' C gi dupd minimum 12 ore dacl temperatura mediului ambiant este mai micl de + 20" C (lnsn de minimum + 15" C); face dupi minimum 3 zrle de la executarea remedierii daci temperatura mediului ambiant a fost de minimum + 20' C qi de minimum 7 zile penhu temperaturi cuprinse + 15" C si + 20' C ; agregatele vor fi Perfect uscate; cofrajele qi qipcile de lemn (folosite Pentru comPactare) vor fi protejate cu folii de polietilenl pe felele care vin in contact cu betonul.

'?^D7- 206-

PLANnE AFTPLA5ARE CiecuUqii q\

Ur j

elarffi-ffizffier
liJ

a <)
vt
ltl

,9

{ -k

't'N
i\-

'i '"i
t< 'A

Lfr

I}J

al ,4

tU

u z ,2

r u

??$
"#l t/
6

ii5 ii
rl F ,l
r l l{
rlL
t l. .-

il ,"

^rl

a
N

tp
''\ \
? ..,,

Iel

,lo rl

\r-*

OE

F-

,4.
IL t

f. o

n '2

trr(

- te?-

P..r{r.r

se

\) scoP is\tlazE :

a\.inqeYea

LlnL\i

z
i:5 d\in-1q\TTTEGi
PRSBLEMA
I

I
ll

rocesu\r^'i d'u rroi.ctle

1-EHNOLOG\Ei

I i I

$ a"\'.urre orro6anrP\orici
cQr Q

A"'a\t,, .,nos" "e\atii\or J. -faclorl 'J. o.Jln ,

PR-bgLEM A

I I

oe.Ar.r.ii$,e-ri
tehnic
si \n oio

I I
!

Fac\or\ de 1"od,*c\e

ili
iI I
I

cave n'ec*=',ti:

rrnlvei

trlui

; I
{qn6
J I I

9{od ecqnomic (q"et) F.r",.\ie eccnornci .J1 *"n^{l ti de *et','ur',. de " i\clcq

se 49rc>\me6rf *a*/*ir''

cdrora

\e

core5pl^*ql

9tG g| F* , a
::s ,:t t'! u

TEI\NOLEA'\\ !
l

I
I
1[
I
0biectivtcl \"aa^[\' d. "e\"& :rna*\ce-5:TrT.- ilJ I tala ee PROB\-F}'1A i I

crccer-la\i
opEc"lJ.,,\oNALE

I I I
I
- 170-

I
I i

ecigig-\

I .)

CONF.DR ING.I'IHAI TEODORESCU

SEFLUCR.ING.CONSTANNN BUDAN

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE INTRETINBRE, REPARATII SI CONSOLIDARI

t.

&
F

F
+ :t

TEHNICA CONSTRUCTI! DE BUCUREST' UNIVERSITATEA

{996

BIBLIOGRAFIE Academia Romdniei 1982 TologeaS. Probleme privind patologia qi terapeutica construcfiilor. Editura tehnicd, Bucuregti,1976. TologeaS. Accidente qi avarii in construcfii.Editura tehnicd, Bucuregti, 19g0. Malgonov A. $.a. Proc6d6s de renforcement des constructions. Institute de G6nie civil Tomsk, 1990. Nistor C. $.a. consolidarea gi intrefinerea consfrucfiilor. Editura tehnici, Bucuregti, 1991. TeodorescuM., Budan C. Tehnologia lucririlor de intretinere, reparafii gi consolidiri - fige tehnologice.Editura UTCB, Bucureqti,1996. Cutremumul de pimAnt din Romdnia de la 4 maftte 1977. ICCPDC "Normativ tehnic de reparafii capitale la clidiri gi construc(ii -P speci al e" 95 - 1977' ICCPDC . "Normativ pentru verificarea calitilii qi recepgialucririlor de construcfii qi instalafii aferente"- C 56 - 1985. ICCPDC "Normativ pentru executarealucririlor din beton qi beton armat" -

c -140 -1986. ICCPDC

"Instrucfiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton qi beton armat"- C - 149 - L981. XXX STAS 7620 - 88 Construclii din o!el. Condilii tehnice generale de

ICCPDC 1977 Indicagii privind consolidarea sffucturilor de beton avariate. ICCPDC 1977 Indicafii privind refacerea consfiuctiilot vechi din zidirie gi planqee din lemn. ICCPDC 1977 Indicafii privind consolidarea perefilor din zidirie. ICCPDC 1977 Indicafii privind consolidarea st0lpilor prin ctrm[guire. ICCPDC 1977 Indicafii privind consolidarea zidurilor de cirtrmidtr cu tiranfi centurd.

calitate. XXX . Catelog CONTROLS - Testing equipment for the construction industry. Milan, 1989. MAIDI SEKHTYAN - teza doctorat - Performantele tehnico-economice ale unor solutii de consolidare a elementelor de constructii pentru cladirile de locuit, Iasi 1993.

-zo 8 -

-zDg-