PROIECT DIDACTIC

Student: CERCEL ADINA, psihologie, anul IV, grupa VI

Obiectul: Psihologie
Subiect: Reprezentarea
Tipul lecţiei: Asimilarea de cunoştinţe şi integrarea acestora în sistemul de cunoştinţe
structurat
Obiectivul general: Dobândirea cunoştinţelor referitoare la reprezentare

Obiective operaţionale:
O1: să definească noţiunea de reprezentare ca proces şi imagine mintală secundară;
O2: să distingă caracteristicile generale ale reprezentărilor;
O3: să stabilească tipurile de reprezentări;
O4: să argumenteze rolul reprezentărilor în activitatea mintală.

Strategii didactice:
Metode şi procedee: – conversaţia;
– explicaţia;
– exerciţiul;
– munca independentă;

Mijloace de învăţare: – manualul;

– fişe de muncă independentă.

-1-
 Strategii
Evenimentele instruirii Timp Activitatea profesorului Activitatea elevilor Ob. Evaluare
didactice
Pregătirea materialelor necesare Elevii se pregătesc pentru ora de conversaţia
1. Moment organizatoric 1’ desfăşurării orei de psihologie. psihologie.

Stabilirea legăturii cu lecţia Elevii răspund la întrebările: conversaţie evaluare

anterioară prin reluarea definiţiei „Ce este percepţia ?” explicaţie orală
percepţiei şi a recapitulării „Cum se produce percepţia ?”
2. Reactualizarea cunoştinţelor 2’
modelului în care se produce
percepţia.

Solicit elevii să încerce să vadă cu Elevii explică senzaţia simţită. Un experiment

ochii minţii imagini dintr-o excursie elev va descrie imagini din excursie.
3. Captarea atenţiei 3’
şi să refacă mintal drumul parcurs.

Astăzi vor studia un nou proces Lămurirea unor eventuale neclarităţi.

4. Anunţarea temei şi a obiectivelor
psihic „Reprezentarea”. Vom stabili
împreună caracteristicile
1’ reprezentărilor, felul reprezentărilor
precum şi rolul reprezentărilor în
activitatea mentală.

5. Transmiterea şi asimilarea noilor 30’ Creierul uman dispune de Elevii notează definiţia: O1 explicaţie
cunoştinţe mecanisme prin care se pot evoca „Reprezentarea este un proces conversaţie
şi realităţi care nu mai sunt prezente, cognitiv – senzorial de semnalizare în
Dirijarea învăţării adică este capabil de reprezentare. forma unor imagini unitare dar
Definesc noţiunea de reprezentare. schematice a însuşirilor concrete şi
caracteristice ale obiectelor şi
fenomenelor în absenţa acţiunii
directe a acestora asupra
analizatorilor”.
Cu ajutorul elevilor stabilesc O2 problematizarea
caracteristicile generale ale explicaţia
reprezentărilor: conversaţia
1. Dacă încercăm să reducem în
minte imaginea unui obiect care nu
este bine cunoscut şi încercăm să ne

-2-
concentrăm atenţia asupra acestei
imagini constatăm că foarte repede,
după câteva secunde ea dispare. Una
dintre caracteristicile reprezentării
este instabilitatea reprezentărilor.
2. O altă caracteristică reprezintă Elevii dau exemple:
claritatea mai redusă a „ ... Atunci când evocăm figura unei
reprezentărilor. Reprezentările sunt persoane dragi”.
mai puţin clare decât percepţiile care
stau la baza lor.
Solicit elevii să dea exemple.
3. Caracterul fragmentar al
reprezentărilor. Reprezentările sunt
mai sărace în amănunte, cu mai
multe goluri şi lacune decât
percepţiile.

„De câte feluri pot fi reprezentările Elevii răspund: O3 explicaţia

în funcţie de procesele senzoriale pe „Reprezentările se împart în funcţie de conversaţia
care se bazează ?” procesele senzoriale pe care se problematizarea
Solicit elevii să dea exemple. bazează în: vizuale, auditive, tactile şi
Ele se mai împart în reprezentări kinestezice”.
singulare şi în reprezentări generale.
În comparaţie cu reprezentările
singulare care se referă la un singur
obiect reprezentările generale sunt
mai puţin clare având un caracter
intuitiv mai puţin exprimat.
În funcţie de calităţile lor
reprezentările se împart în
reprezentări ale memoriei şi
reprezentări ale imaginaţiei.
Definesc cele două tipuri de Elevii notează:
reprezentări: 1. Reprezentările memoriei sunt
– reprezentările memoriei reproduceri ale unor percepţii care au
– reprezentările imaginaţiei avut loc cândva în trecut.
2. Reprezentările imaginaţiei sunt

-3-
 acele reprezentări despre obiecte şi
fenomene care se manifestă într-o
formă nouă în care n-au fost percepute
niciodată.
O4
Rolul reprezentării în activitatea conversaţia
mentală: explicaţia
– Reprezentarea poate fi un sprijin problematizarea
necesar în construirea sensului
cuvintelor.
– Cuprinzând în structura lor însuşiri
comune şi caracteristice,
reprezentările pregătesc şi uşurează
generalizările din gândire. Elevii formulează întrebări în legătură
– În multe activităţi de gândire, cu nelămuriri apărute pe parcurs.
reprezentarea constituie un punct de Elevii notează în caiete rolul pe care
plecare şi suport intuitiv pentru reprezentarea îl are în activitatea
desfăşurarea şirului de raţionamente mentală.
în vederea rezolvării unor probleme.
– Multe din generalizările gândirii
sunt verificate logic, dar sunt
controlate şi prin aplicarea la
situaţiile reprezentate. Acest control
îl anticipă pe cel logic.
– O funcţie importantă o au
reprezentările în cadrul procesului
complex al imaginaţiei atât în cea
reproductivă, cât şi în cea creatoare.

Solicit elevii să definească Elevii participă la discuţii, formulează conversaţie evaluare

reprezentarea, să enumere răspunsuri la întrebările puse de orală
caracteristicile generale ale propunătoare.
6. Fixarea şi consolidarea reprezentărilor şi să precizeze de Elevii dau exemple.
5’
cunoştinţelor câte feluri pot fi reprezentările.

-4-

7. Evaluarea cunoştinţelor
8. Transferul cunoştinţelor
9. Aprecieri şi recomandări
Împart fişe de muncă independentă. Elevii primesc fişe de muncă muncă evaluare
Alegeţi răspunsul corect prin independentă. independentă scrisă
încercuire:
1. Reprezentarea este:
a) proces cognitiv – senzorial de
semnalizare
b) proces senzorial complex
c) imagine mintală secundară
2. Caracteristicile generale ale
5’
reprezentărilor sunt:
a) instabilitatea reprezentărilor
b) claritatea redusă a reprezentărilor Elevii rezolvă în scurt timp fişa de
c) caracterul fragmentar al muncă independentă.
reprezentărilor
d) detecţia
Verificarea fişelor de muncă
independentă.
Tema pentru acasă. Să se înveţe lecţia.
„Să se stabilească, folosind un
exemplu, patru asemănări şi patru
2’
deosebiri între percepţia unui obiect şi
reprezentarea lui”.
Apreciez modul în care elevii s-au
1’ comportat şi au participat la lecţie.
-5-