Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Glanda endocrină este situată la baza feței anterioare a gâtului, responsabilă de sinteza
și secreția hormonilor tiroidieni, sub controlul hipofizei.
Structura - Glanda tiroidă este un organ de volum mic, cântărind mai puțin de 30
grame în stare normală. Ea are forma unui fluture ale cărei aripi, lobii, simetrici lateral, sunt
situați lipiți de inelele traheei și legați în față printr-un istm. Tiroida este un organ foarte
superficial, ușor accesibil inspectării și palpării.
Fiziologie - Tiroida este bogat vascularizată și se compune din două tipuri de celule:
celulele C, care secretă calcitonina (hormonul care micșorează nivelul calciului), și celulele
tiroidiene, cele mai numeroase, care se grupează în vezicule. Acestea captează iodul circulant
în sânge și îl transformă în prehormon tiroidian, pe care îl stochează în vezicule. Atunci când
la tiroida ajunge o stimulare cu tireostimulina hipofizară (TSH), veziculele eliberează o parte
a stocului lor hormonal sub forma de triiodotironina, ori T3 (aproximativ 20%), și de tiroxina,
ori T4 (aproximativ 80%).
Patologie - Tiroida poate crește în volum și poate forma o gușă care cuprinde unul sau
mai mulți noduli. În plus, tiroida poate prezenta un defect de funcționare (hipotiroidie) sau un
exces de funcționare (hipertiroidie).
1
LISTĂ DE ABREVIERI
2
CAPITOLUL I.
Denumirea bolii – date generale –
3
10% în populația generală și 17% din femeile cu vârsta peste 60 de ani suferă de
hipotiroidism subclinic.
Prevalența afecțiunilor tiroidiene subclinice în populația generală variază între 2 şi
20% în funcție de vârstă. Testarea de rutină nu este recomandată în absența unor factori de
risc pentru aceste afecțiuni (gravide, expunere la radiații, sindrom Down, peri- sau
postmenopauză, vârstnici, antecedente personale sau familiale de afecțiune tiroidiană
manifestă) conform ghidurilor elaborate de US Preventive Services Task Force și American
Thyroid Association. În cazurile de risc crescut, se recomandă testarea la populația adultă cu
vârsta mai mare de 35 ani la interval de 5 ani sau la vârstnicii de sex feminin cu vârsta peste
50-60 ani dacă nu s-a făcut testarea înainte de această vârstă.
Standardul de aur pentru testarea funcției tiroidiene este TSH cu sensibilitate de 89-
95% și specificitate de 90-96%.
Testarea free T4 și T3 se face ulterior dacă TSH are valori anormale. Caracteristica
afecțiunilor tiroidiene subclinice este că pacientul este asimptomatic, TSH are valori ușor în
afara celor de referință, iar free T4 și T3 sunt normale. Evoluția acestor afecțiuni este mult
timp stabilă, în majoritatea cazurilor valorile TSH revin la normal după o perioadă de timp.
Aspecte anatomice și fiziologice (cu referire la aspectul anatomic studiat).
Hipotiroidismul constă
în deficienta hormonului
tiroidian. Boala apare când
glanda tiroidă nu produce
suficient hormon, al cărui rol
este de a controla felul în care
organismul consumă energia.
Deficitul hormonului tiroidian
afectează toate sistemele
organismului.
Riscul de a dezvolta
hipotiroidism tinde să crească odată cu vârsta. Femeile în vârstă au cel mai mare risc.
În cazuri rare, hipotiroidismul apare la sugari și copiii mici. Sugarii au o creștere și o
dezvoltare normală dacă hipotiroidismul este tratat în timpul primei luni de viață.
Hipotiroidismul infantil netratat poate duce la afectări ale creierului, ce implică un retard
psihic și un retard al dezvoltării.
4
Adolescenții cu hipotiroidism tipic, arată mult mai tineri decât vârsta corespunzătoare.
Cu tratament adecvat, un adolescent va recupera în greutate și înălțime și va ajunge tinerii de
aceeași vârstă.
Hipotiroidismul netratat la
adulți, poate duce la complicații
multiple, incluzând pericardita
(acumularea de lichid în jurul
inimii) și creșterea nivelului de
colesterol și trigliceride (care
crește riscul pentru boli ale
arterelor coronare și pentru
accidente vasculare cerebrale).
Hipotiroidismul grav poate duce
la complicații serioase (coma
mixedematoasă). Dacă hipotiroidismul netratat se ameliorează sau se agravează, depinde de
etiologie și vârstă.
Hipotiroidismul cauzat de tiroidita Hashimoto, o boală în care sistemul de apărare al
corpului (imun) atacă glanda tiroidă, ocazional, va dispărea spontan (de la sine). Cele mai
frecvente sunt situațiile în care funcția tiroidiană scade treptat.
Femeile pot dezvolta hipotiroidism în timpul sau după sarcină. Hipotiroidismul
dezvoltat înainte de sarcină se poate accentua în timpul sarcinii.
1.3. Etiopatogenie.
Una dintre cele mai frecvente
etiologii ale hipotiroidismului este tiroidita
Hashimoto, o afecțiune în care sistemul de
apărare al corpului sau sistemul imun
produce anticorpi, care atacă și distrug în
timp țesutul tiroidian. Ca rezultat, glanda
tiroidă nu poate produce hormon tiroidian.
Peste tot în lume, lipsa de iod este prima
cauza de hipotiroidism. Adaosul de iod în sare, alimente și apă a eliminat aceasta problemă.
Tratamentele chirurgicale la nivelul tiroidei pot sta, de asemenea, la baza dezvoltării
hipotiroidismului: tiroida poate fi scoasă în întregime (tiroidectomie totală) sau parțial, pentru
5
a trata boli ca hipertiroidismul (se produce prea mult hormon tiroidian), o glandă tiroidiană
prea mare (gușă) care face înghițirea dificilă, cancerul tiroidian sau nodulii tiroidieni care pot
fi supra-activați sau canceroși.
Terapia cu iod radioactiv, care se folosește frecvent pentru tratamentul
hipertiroidismului, este o metodă ce distruge glanda tiroidiana și se poate transforma în
hipotiroidism.
Se mai poate evidenția iradierea externă, folosită pentru tratamentul unor cancere ca
limfomul Hodgkin; acest tratament radioactiv poate distruge glanda tiroidă.
Cauze mai puțin frecvente:
• infecțiile: infecțiile virale și bacteriene pot afecta temporar glanda tiroidă, ducând la
o formă de hipotiroidism pe termen scurt; hipotiroidismul dat de infecții nu devine, de obicei,
permanent;
• medicamentele: unele medicamente pot interfera cu producerea de hormoni
tiroidieni; litiul carbonic este unul dintre cele mai cunoscute medicamente care duce la
hipotiroidism; altele sunt Amiodarona și alfa-interferonul;
• rar, afecțiuni ale glandei pituitare (hipofiza) sau ale hipotalamusului (determină
forme secundare și terțiare ale hipotiroidismului): glanda pituitară și hipotalamusul produc
hormoni care controlează funcția tiroidiană și ca răspuns, afectează capacitatea acesteia de a
produce hormoni tiroidieni;
• iodul în exces: prezent în alimente sau medicamente, poate reduce funcția glandei
tiroide; aceasta problema este temporară;
• hipotiroidismul congenital: aproximativ unul din 4000 de nou-născuți are o glandă
tiroidiană cu probleme funcționale.
Hipotiroidismul blând (subclinic) este cel mai frecvent dat de tratamentul inadecvat al
hipertiroidismului, de tiroidita Hashimoto sau de radioterapia cu iod. Oricum, hipotiroidismul
sublinic poate avea ca etiologie orice cauză a hipotiroidismului clinic.
Hipotiroidismul netratat se poate ameliora sau agrava în funcție de cauze și vârstă.
Hipotiroidismul la nou-născuți și copii
Deși rar, hipotiroidismul poate apărea la nou-născuți și copii. Dacă se tratează în prima
luna de la naștere, copilul va crește și se va dezvolta normal. Hipotiroidismul netratat la nou-
născuți, poate duce la afectări ale creierului, ce duc la retard mental și întârzieri în dezvoltare.
Retardul psihic nu apare, de obicei, dacă hipotiroidismul se instalează după vârsta de 3 ani.
Totuși, hipotiroidismul netratat la copii, întârzie în mod tipic dezvoltarea fizică și sexuală,
inclusiv declanșarea pubertății.
6
Hipotiroidismul la adulți
Hipotiroidismul cauzat de tiroidita Hashimoto se vindecă ocazional de la sine. Adesea,
afecțiunea duce la o pierdere gradată a funcției tiroidiene, astfel încât simptomele se pot
instala lent și pot fi atât de subtile, încât nu se observă ani de zile. Totuși, simptomele se
accentuează în timp și pot apărea probleme de sănătate, pe măsură ce boala persistă.
Persoanele cu hipotiroidism ușor (subclinic) prezintă doar modificări ușoare ale
analizelor sanguine și, adesea, nu apar simptome evidente sau probleme de sănătate. Unii
oameni cu hipotiroidism ușor își recapătă funcția tiroidiană, dar în fiecare an aproximativ 2%
până la 5% dintre oamenii cu boala subclinică dezvoltă hipotiroidism clinic.
Aproximativ 20% dintre femei și 8% dintre bărbații trecuți de 60 ani au hipotiroidism
subclinic. Dacă glanda tiroida a fost scoasă printr-o intervenție chirurgicală, hipotiroidismul
se va instala în câteva săptămâni. Dacă pacientul a urmat un tratament radioactiv cu iod,
hipotiroidismul se va dezvolta într-un an. În aceste cazuri funcția tiroidiană nu se reface de
obicei și pacientul trebuie să urmeze tratament cu hormoni tiroidieni tot restul vieții.
Hipotiroidismul din timpul și după sarcină
Femeile, care au hipotiroidism sau o formă ușoară de hipotiroidism înainte de a
rămâne însărcinate, pot dezvolta forme mai grave ale bolii în timpul sarcinii. Dacă nu se
tratează, femeia însărcinată cu hipotiroidism poate face hipertensiune arterială (preeclampsie)
și se poate declanșa o naștere prematură. Copiii născuți din mame cu hipotiroidism netratat în
timpul sarcinii, sunt supuși riscului de a face hipotiroidism la naștere, au greutate scăzută și
pot avea indicele de inteligentă mai scăzut decât copiii din mame sănătoase.
După naștere, femeile pot dezvolta o afecțiune tiroidiană numită tiroidită postpartum.
Aceasta afecțiune apare la aproximativ 5% din femeile care nu au avut antecedente de boli
tiroidiene. Tiroidita postpartum adesea este confundată cu depresia. Femeile cu tiroidită
postpartum dezvoltă adesea hipotiroidism în 4 până la 8 luni după naștere. Hipotiroidismul
persistă 2 până la 8 săptămâni, dar se poate prelungi până la 12 săptămâni. Devine permanent
la 25 până la 50 % dintre femeile cu tiroidită postpartum. Chiar dacă funcția glandei tiroidiene
revine la normal, tiroidita postpartum apare și în timpul sarcinilor ulterioare.
1.4. Clasificarea
Mulți factori pot crește riscul de a dezvolta hipotiroidism. Aceștia sunt:
• vârsta: adulții in vârstă sunt mai predispuși la hipotiroidism decât tinerii;
• sexul: femeile sunt mai predispuse decât bărbații să dezvolte boli tiroidiene;
7
• antecedentele heredocolaterale (familiale): hipotiroidismul tinde să aibă agregare
familială (apare la mai mulți membrii ai aceleiași familii);
• antecedente de afecțiuni tiroidiene: boli tiroidiene, o gușă mărită sau intervenții
chirurgicale sau iradieri locale în cadrul unor tratamente tiroidiene, cresc
probabilitatea de a dezvolta hipotiroidism pe viitor;
• unele boli cronice: diabetul, o boală autoimună care se manifestă prin porțiuni
tegumentare nepigmentate (vitiligo), anemia pernicioasă și albirea părului prematur
(leucotrichie) sunt mai frecvente la oamenii cu hipotiroidism;
• deficiența de iod: este frecventă în zonele unde nu se adaugă iod în sare, alimente și
apă;
• medicamente: unele medicamente pot interfera cu funcția normală tiroidiană, în mod
special Carbonatul de litiu, Amiodarona și Interferonul alfa.
Până la 20% dintre femei și 8% dintre bărbații trecuți de 60 de ani au hipotiroidism
ușor (subclinic). Aproximativ 2% până la 5% dintre oamenii cu boală subclinică fac
hipotiroidism în fiecare an. Mulți dintre aceeași factori care cresc riscul pentru hipotiroidism
cresc și riscul pentru hipotiroidism subclinic.
8
CAPITOLUL II.
Diagnosticul clinic şi paraclinc.
9
2.3. Diagnostic pozitiv şi diferenţial
Testele screening pentru hipotiroidism nu sunt întotdeauna precise. Părinților li se
recomandă să observe copiii pentru simptomele din hipotiroidism, chiar dacă testele sunt
negative.
Unii medici specialiști recomandă teste de rutină pentru persoanele cu risc:
• persoanele de 35 de ani și peste: asociațiile internaționale recomandă inițierea
screeningului la vârsta de 35 de ani și odată la 5 ani după aceasta vârstă;
• persoanele cu antecedente familiale de hipotiroidism;
• persoanele cu afecțiuni asociate tiroiditei Hashimoto, ca de exemplu boala Addison,
artrită reumatoidă, anemia pernicioasă și diabetul zaharat tip I;
• femeile însărcinate: în cazul femeilor însărcinate cu hipotiroidism, testele ar trebui
făcute la intervale regulate, pentru a monitoriza medicamentele ce conțin hormoni tiroidieni;
• femeile cu simptome de hipotiroidism după naștere (hipotiroidismul postpartum): ca
depresia, afectarea memoriei și concentrării sau creșterea în volum a tiroidei (gușa); femeile
care au avut hipotiroidism în timpul sarcinii sau după sarcină, trebuie testate în cazul în care
rămân însărcinate din nou.
Nu toți medicii sunt de acord cu screeningul răspândit pentru hipotiroidism. Unii
considera că nu sunt destule dovezi pentru beneficiul post-screening. Dar persoanele cu
factori de risc - femeile peste 60 de ani și persoanele cu antecedente familiale de boală
tiroidiană sau care mai au asociată o boala autoimună - își doresc să fie testați.
Se recomandă prezentarea la serviciul de urgentă imediat ce o persoană cu
hipotiroidism prezintă semne de comă mixedematoasă:
• deteriorarea psihică, apatie, confuzie și psihoză;
• oboseală ce progresează până la pierderea conștientei (comă);
• dificultăți severe de respirație, alură ventriculară scăzută (mai mică de 60 de bătăi pe
minut) sau temperatura scăzută a corpului (35°C sau mai puțin).
Se recomandă consultul de specialitate pentru simptome care persistă, ca de exemplu:
• oboseala, apatia sau slăbiciunea;
• afectarea memoriei, depresia sau deficiența de concentrare;
• incapacitatea de a tolera frigul (intoleranța la frig);
• pielea uscată, unghiile friabile sau o tentă gălbuie a pielii;
• constipația;
• perioade de menstruație abundente sau neregulate care pot ține mai mult de 5 sau 7
zile.
10
Dacă persoana are una sau mai multe dintre simptomele enunțate și nu s-au modificat
sau s-au schimbat foarte puțin pe o perioadă foarte lungă de timp, este foarte puțin probabil să
fie date de hipotiroidism.
Se recomandă control la medicul specialist dacă o femeie este însărcinată și prezintă
unul sau mai multe simptome dintre cele menționate. De asemenea, se recomandă consultul
medical dacă o femeie este cunoscută cu hipotiroidism și este însărcinată sau încearcă să
rămână însărcinată, caz în care doza de hormoni tiroidieni trebuie ajustată.
11
CAPITOLUL III.
Complicații și evoluţie.
3.1. Complicații.
Dacă este netratat, hipotiroidismul poate duce la:
- mixedem: care este o afecțiune ce se manifestă prin edemul țesuturilor (retenție de
lichid), acumularea de fluide în jurul inimii și plămânilor, reflexe musculare lente și o
capacitate scăzută de gândire;
- coma mixedematoasă: este o condiție rară și care poate amenința viața; poate apărea
dacă persoana a avut hipotiroidism pentru mulți ani și condiția s-a agravat în mod marcant;
apare, de obicei, când persoane in vârstă, care au hipotiroidism sever, asociază alte boli, se
expun la frig sau primesc antialgice sau somnifere; simptomele includ deteriorarea mentală,
cum ar fi, de exemplu, apatia, obnubilarea și psihoza. Persoana poate să-și piardă conștienta
(coma) și poate avea o temperatura corporala foarte scăzută (hipotermie), bradicardie (mai
puțin de 60 de bătăi ale inimii pe minut), insuficiența cardiacă și dificultate la respirație.
Alte complicații ale hipotiroidismului:
• niveluri crescute de colesterol și trigliceride (cresc riscul unei boli coronariene
arteriale și accidente vasculare cerebrale);
• pericardita (acumularea de lichid în jurul inimii);
• apneea de somn (oprirea respirației pentru 10 secunde sau mai mult în timpul
somnului);
• amnezia și demența.
3.2. Evoluţie.
Este perioada în care pacientul și medicul supraveghează simptomele sau starea
pacientului, fără a interveni medicamentos și nu se recomandă în cazul hipotiroidismului cu
simptome evidente. Tratamentul trebuie început cat mai repede din momentul diagnosticării
bolii.
Așteptarea poate fi indicată adulților cu hipotiroidism subclinic, ale căror analize
sanguine arată modificări moderate. Se recomandă consultul medicului curant în privința
tratamentului, costurilor, riscurilor și beneficiilor. Este necesară supravegherea pentru orice
12
simptom care ar putea sugera apariția tiroidismului. Medicii recomandă verificarea funcției
tiroidiene anual, prin teste sanguine pentru un eventual diagnostic și tratament în cazul
modificării producției hormonale.
13
CAPITOLUL IV.
Tratamentul.
14
constipația, senzația de frig sau apatia și creșterea în greutate. Dozele crescute pot determina
nervozitate, tulburări de somn și tremor. Dacă pacientul asociază patologie cardiaca, dozele
crescute pot induce bătăi neregulate ale inimii sau dureri toracice. Persoanele cu probleme
cardiace încep adesea cu doze scăzute, care sunt crescute gradat. Dacă în momentul
diagnosticării individul prezintă hipotiroidism sever, necesită tratament corespunzător de
urgență. Hipotiroidismul sever netratat poate duce la comă mixedematoasă, o situație grava,
rară, amenințătoare de viață.
Tratamentul pentru coma mixedematoasă implică internarea intr-o unitate de terapie
intensivă. Se administrează hormoni tiroidieni intravenos (iv). Dacă persoana prezintă
dificultăți la respirație se poate utiliza un aparat de ventilație asistată. De asemenea, va fi
monitorizat pentru afectarea cardiacă, pentru prevenirea unui infarct miocardic și va fi tratat
dacă este nevoie. Tratamentul în timpul sarcinii este deosebit de important deoarece
hipotiroidismul poate afecta fătul în dezvoltare.
Dacă mama dezvoltă hipotiroidism în timpul sarcinii, se recomandă tratament imediat.
Dacă mama avea hipotiroidism înainte de sarcină, se recomandă monitorizarea nivelurilor de
hormoni tiroidieni, pentru a stabili dacă doza de tratament tiroidian este corecta. În timpul
sarcinii poate fi nevoie de o creștere a dozei de medicament cu 25 până la 50%. De asemenea,
poate fi nevoie de tratament dacă dezvolta hipotiroidism după sarcina (hipotiroidism
postpartum). În cazul în care femeia rămâne însărcinată din nou, va fi retestata pentru
hipotiroidism. În unele cazuri, hipotiroidismul dispare fără nici o intervenție, dar în alte cazuri
este permanent și necesită tratament pe termen lung.
Tratamentul pentru hipotiroidism se face, de obicei, pentru tot restul vieții. Se
recomandă administrarea acestuia după recomandările medicului. Pentru unele persoane,
hipotiroidismul este o boala progresiva și necesită creșterea dozelor, pe măsura ce funcția
tiroidiana scade. Majoritatea oamenilor tratați cu hormoni tiroidieni dezvoltă simptome dacă
opresc tratamentul. În aceste condiții, tratamentul trebuie reluat.
Dacă hipotiroidismul este declanșat de o boală severă sau o infecție, funcția tiroidiana
va reveni la normal după recuperare. Pentru a determina dacă funcția tiroidiana a revenit la
normal, tratamentul trebuie oprit pentru o perioada scurtă. La majoritatea oamenilor, urmează
o perioadă scurtă de hipotiroidism după ce se întrerupe tratamentul. Adesea, există o întârziere
între semnalele corpului care anunță tiroida să funcționeze din nou. Dacă tiroida este capabilă
să producă suficienți hormoni de una singură, tratamentul nu mai este necesar, dar dacă
nivelul hormonal rămâne scăzut, tratamentul trebuie reluat. În timpul terapiei se recomandă
15
un control odată la 6 sau 12 luni. La controalele de rutina se fac analize care includ TSH,
pentru a se asigura că pacientul are un nivel hormonal normal.
16
Coma mixedematoasă poate răspunde foarte bine la tratamentul hormonal pe secția de
terapie intensiva. Un rezultat bun depinde de precocitatea începerii tratamentului.
Efecte adverse. În general, persoanele nu prezintă efecte adverse, dacă primesc dozele
corecte de hormon tiroidian.
Efectele secundare unei cantități prea mari de hormon tiroidian sunt: palpitații,
agitație, insomnie (tulburări de somn), frisoane (tremurături), flatulenta (gaze intestinale),
scădere în greutate, disconfortul la temperaturi crescute, demineralizarea osoasă
(osteoporoza), dacă doza este prea mare pentru o perioada mai lungă.
Efectele adverse trebuie raportate imediat medicului curant.
Dacă persoana are boli arteriale coronariene și urmează tratament cu doze mari de
hormoni, simptomele, ca durerea toracică sau aritmia, se pot agrava. De asemenea, poate
crește riscul pentru infarct miocardic.
Hormonii tiroidieni au eficiență maxima atunci când sunt administrați după
recomandările medicului. Se recomandă vizite regulate la medic pentru a fi sigur că
tratamentul este administrat corect. Medicul ar putea ajusta doza la un moment dat.
Majoritatea persoanelor revin la cabinetul medical după 6 sau 8 săptămâni de la începerea
terapiei pentru analize sanguine și măsurarea nivelului hormonal. După ce nivelurile
hormonale revin la normal, se verifică funcția tiroidei încă odată la 6 luni și apoi odată pe an.
Administrarea în același timp a suplimentelor cu calciu, poate reduce cantitatea de
hormoni tiroidieni pe care o absoarbe corpul. Suplimentele cu calciu se iau cel puțin cu patru
ore înainte sau după administrarea hormonilor tiroidieni.
În cazul femeilor ce iau anticoncepționale sau alți hormoni, se recomandă adaptarea
dozelor de hormoni tiroidieni după recomandările medicului. Este posibil să fie nevoie de
doze mai mari de hormoni tiroidieni dacă se asociază cu administrarea altor hormoni.
Unele medicamente pot afecta eficiența tratamentul tiroidian. Persoanele care iau
tratament cu următoarele medicamente, trebuie să supravegheze strict prin intermediul
medicului, dacă primesc dozele corecte de hormon tiroidian:
Colestiramina, Sulfatul feros, Sucralfatul și unele antiacide ce conțin Hidroxid de
aluminiu, interferează cu absorbția Levotiroxinei; medicamentele anticonvulsivante și un
antibiotic antituberculos (rifampicina) pot accelera timpul de înjumătățire al levotiroxinei,
fiind necesară creșterea dozei de hormon.
Persoanele care au asociate alte boli pe lângă hipotiroidism, în mod special boli
coronare, pot dezvolta efecte secundare dacă încep tratamentul cu doze crescute de hormon
tiroidian. În aceste cazuri, trebuie să se înceapă tratamentul cu doze mici, care vor fi crescute
17
ulterior. Dacă un sugar prezintă retard mental din cauza hipotiroidismului, tratamentul cu
hormoni tiroidieni va controla simptomele de hipotiroidism, dar nu va ajuta la recuperarea
retardului psihic. O doză prea mare de hormon tiroidian poate accentua demineralizarea
(osteoporoza).
4.5. Profilaxia.
Multe dintre cazurile de hipotiroidism sunt determinate de tiroidita Hashimoto, care nu
poate fi prevenita
Deși hipotiroidismul nu poate fi prevenit, se pot monitoriza semnele bolii pentru un
tratament corespunzător. Persoanele care au risc crescut pentru dezvoltarea bolii dar nu
prezintă simptome pot fi testate pentru a descoperi dacă au hipotiroidism ușor (subclinic).
Diferite echipe de medici au recomandări diferite de screening:
• unele asociații recomandă ca toți adulții să fie testați odată ce au împlinit vârsta de 35
de ani și odată la fiecare 5 ani; vârstnicii, în special femeile, peste 60 de ani, cei cu
antecedente familiale de hipotiroidism și cei cu boala Addison, artrită reumatoidă, anemia
pernicioasă și diabet zaharat tip I ar trebui, de asemenea, să fie testați;
• alte asociații nu fac nici o recomandare pentru sau împotriva screeningului
persoanelor care nu prezintă simptome de hipotiroidism; părerea acestora este că nu există
destule dovezi care să susțină screeningul;
18
• alt grup de specialiști, din specialități medicale diferite, face recomandări împotriva
screening-ului extins; totuși, se susține faptul că, dacă o persoană are riscuri mari pentru a
face hipotiroidism, va dori să-și facă un test screening.
19
CAPITOLUL V
20
Testul a avut următoarele întrebări:
1. Sexul dumneavoastră:
a) feminin
b) masculin
2. Vârsta:
a) sub 20 ani;
b) 21 - 30 ani;
c) 31 - 40 ani;
d) 41 - 50 ani;
e) peste 50 ani.
3. Mediul de provenienţă:
a) rural;
b) urban.
4. Cunoașteți definiţia hipotiroidismului?
a) da; b) nu.
5. Aveţi sau ați avut în familie persoane diagnosticate cu boli endocrinologice?
a) da; b) nu.
6. Aveți și alte probleme de sănătate?
a) da; b) nu.
7. Aveți cunoștințe despre simptomele hipotiroidismului?
a) da; b) nu.
8. De câte ori consultaţi un medic specialist pe an:
a) o dată;
b) de mai multe ori;
c) niciodată;
d) la nevoie.
9. Până la diagnosticare v-aţi făcut analize endocrine?
a) o dată;
b) de mai multe ori;
c) niciodată;
10. Fumaţi?
a) da; b) nu.
21
CAPITOLULVI
1. Sexul dumneavoastră:
5%
95%
Feminin Masculin
2.Vârsta:
12
10 10
6
4 4
4
1 1
2
0
Sub 20 de 21-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani
ani
3. Mediul de provenienţă:
35
%
Urban
Rural
65
%
22
4.Cunoaşteti definiţia hipotiroidismului?
Da
Nu
16
12
Nu
8
Da
0 2 4 6 8 10 12
14 13
12
10
7
8
0
Da Nu
23
7.Aveți cunoștințe despre simptomele hipotiroidismului?
25%
Da
Nu
75%
10
10
9
8 7
7
6
5
4
2
3
1
2
1
0
Odată De mai multe ori Niciodată La nevoie
Odată 1
Niciodată 6
0 2 4 6 8 10 12 14
24
10. Fumaţi?
30%
Da
Nu
70%
25
CAPITOLUL VII
Profilaxia
7.1. Prevenţia
Simptomatologia hipotiroidismului se dezvoltă lent, în timp, de-a lungul a luni sau ani
de zile.
Simptomele și semnele pot include: păr aspru și subțire; pielea uscată; unghii friabile;
tenta gălbuie a tegumentelor; lentoarea în mișcări; pielea rece; intoleranță la frig; senzația de
oboseală, slăbiciune, toropeală, aspect adormit; afectarea memoriei, depresie sau dificultăți de
concentrare; constipație; cicluri menstruale abundente sau neregulate care pot ține mai mult
de 5-7 zile.
Alte simptome mai puțin frecvente: glanda tiroidă mărita (gușă); creștere moderată în
greutate, adesea 4-5 kg sau mai puțin; edeme ale brațelor, mâinilor, membrelor inferioare și a
feței cu aspect mixedematos, buhăit, în special în jurul ochilor; disfonie (voce răgușita); dureri
musculare și crampe.
În general, severitatea simptomelor depinde de vârstă, de perioada de timp de la
debutul a bolii și gravitatea condiției. Simptomele pot fi atât de ușoare și pot apărea atât de
lent, încât pot trece neobservate ani de zile. Odată cu înaintarea în vârstă, simptomele sunt
mai notabile.
Hipotiroidismul ușor (subclinic) adesea nu este asociat cu simptome sau prezintă
simptome ușoare, care pot fi atribuite înaintării în vârsta, ca de exemplu afectarea memoriei,
pielea uscată și oboseală.
Simptomele hipotiroidismului în timpul și după sarcină, includ oboseala, pierderea în
greutate, amețeala, depresia, problemele de concentrare și tulburările de memorie. Unele
femei dezvolta gușă.
Din cauza varietății simptomelor, hipotiroidismul poate fi confundat cu depresia, în
special în timpul și după sarcină. La persoanele in vârstă poate fi confundată cu boala
Alzheimer, demența și alte boli care se asociază cu pierderea memoriei.
Simptomele hipotiroidismului la sugari, copii și adolescenți.
Deși rar, hipotiroidismul poate apărea la nou-născuți, copii și adolescenți. La nou-
născuți, simptomele unei gușe includ un apetit scăzut și sufocarea cu alimente. Simptomele
hipotiroidismului pot include, de asemenea, pielea uscată și cu cruste (solzoasă). Copiii și
adolescenții pot crește în greutate și pot asocia retard în dezvoltare. Adolescenții pot avea
retard pubertal și pot arăta mult mai tineri decât vârsta adevărată.
26
CAP.VIII. PLANURI DE ÎNGRIJIRE
Cazul I
27
Tabelul 1. Explorări funcţionale.
Explorări funcţionale
EKG – tahicardie sinusală – relativ normală
EMG - ++
ECOGRAFIE TIROIDIANĂ
ECOGRAFIE ABDOMINALĂ
28
Tabelul 3. Funcţiile vitale la primire în UPU.
Tensiune Respirație Puls Înălţime Greutate Temperatură
arterială
150/100 18 86 1,60 64 kg 38,5 °C
mmHg resp/minut bătăi/minut
29
Plan de îngrijire cazul I pacienta B.M.
NEVOIA DG. DE ÎNGRIJIRE OBIECTIV INTERVENŢII EVALUARE
1.Nevoia de a Alterarea vocii din cauza 21.01.2018 ora 08:00 - Aerisesc salonul de cel puțin 3 ori/zi; 21.03.2018 ora 10:00
respira și a avea o procesului inflamator la Ca pacienta B.M. să - asigur confortul pacientei; Pacienta B.M. prezintă
bună circulaţie. nivelul căilor respiratorii prezinte repaus vocal și - asigur repaus la pat; repaus vocal și înghite fără
superioare, manifestat prin să înghită fără - monitorizarea respiraţiei; dificultate.
voce răguşită. dificultate în termen de - asigur o temperatură optimă în salon,
2h. de aproximativ 20 -22 ºC.
2.Nevoia de a bea Alimentaţie insuficientă 21.01.2018 - Servesc alimente mai ușor de înghiţit, 21.01.2018
și a mânca. cantitativ şi calitativ din Ca pacienta B.M. să la o temperatură adecvată; Pacienta V.A primeşte
cauza tulburărilor de primească alimente care - stabilesc timpul necesar pentru mese; alimente şi lichide
deglutiţie, manifestat prin să corespundă calitativ - diversific alimentele în funcţie de corespunzătoare, calitativ
refuzul de a bea lichide și şi cantitativ. gustul pacientei și ţinând cont de boală. şi cantitativ.
de a mânca.
3.Nevoia de a evita Anxietate din cauza stării 21.01.2018 ora 8:30 - Încurajez pacienta să îşi exprime 22.01.2018 ora 8:30
pericole. de boală manifestată prin Ca pacienta să îşi emoţiile; Pacienta îşi exprimă
agitaţie şi palpitaţii. exprime diminuarea - învăţ pacienta tehnici de relaxare diminuarea anxietăţii.
anxietăţii în 24 h. - asigur legătura pacientei cu familia prin
vizite frecvente
- creez un mediu optim pentru ca
pacienta să-şi poată exprima nevoile.
30
NEVOIA DG. DE ÎNGRIJIRE OBIECTIV INTERVENŢII EVALUARE
4. Nevoia de a Diaforeză din cauza 21.01.2018 ora 09:00 - Asigur condiţii optime; 21.01.2018 ora 12:00
elimina. stării de boală Ca pacienta B.M. să - aerisesc salonul; Pacienta B.M. prezintă
manifestată prin prezinte diminuarea - administrez lichide la o temperatură diminuarea transpirațiilor.
transpiraţii abundente. transpiraţiilor în 3h. normală;
Deshidratare din 21.01.2018 ora 8:00 - în funcţie de starea pacientei 21.01.2018 ora 14:00
cauza stării generale Ca pacienta V.A să aşez pacienta în poziţia șezând Pacienta B.M. nu mai
alterate, manifestată prin prezinte diminuarea sau semișezând, cu capul într-o parte, prezintă greţuri și vărsături.
greţuri și vărsături. greţurilor și vărsăturilor aproape de marginea patului;
în termen de 6h. - îi susţin capul în timpul vărsatului;
- îi ofer un pahar cu apă să-şi clătească
gura după vărsătură;
- explic pacientei importanța hidratării;
- suprim alimentaţia pe gură şi alimentez
pacienta parenteral cu glucoză hipertonă
amestecuri de aminoacizi și vitamine.
5. Nevoia de a se Alterarea ritmului 21.01.2018 ora 08:00 - Administrez medicaţia prescrisă 21.01.2018 ora 10:00
mişca şi a avea o cardiac și a circulaţiei din Ca pacienta B.M. să de medic: diuretice, vasodilatatoare; Pacienta B.M. prezintă o
bună postură. cauza stării de boală prezinte o circulaţie - învăţ pacienta să aibă o alimentaţie circulaţiei adecvată.
manifestat prin bradicardie adecvata în 2 h. bogată în fructe și legume și să reducă
(58 de pulsaţii/minut) și
31
NEVOIA DG. DE ÎNGRIJIRE OBIECTIV INTERVENŢII EVALUARE
HTA 150/100. grăsimile în alimentaţie;
- aplic tehnici de favorizare a circulaţiei
Imobilitate din cauza constând în exerciţii pasive și active,
poziţiei inadecvate 21:01.2018 ora 08:00 masaje; 21.01.2018 ora 11:00
manifestată prin crampe Ca pacienta V. A. să - planific un program de exerciţii în Pacienta B.M. prezintă
musculare. prezinte diminuarea funcţie de starea să de boală; diminuarea crampelor
crampelor musculare și - învăţ pacienta să folosească tehnici de musculare.
să se poată mobiliza în destindere şi relaxare;
termen de 3 h. - o supraveghez și o încurajez să facă
exerciţii de 2-3 ori pe zi;
- rog pacienta să-mi solicite ajutorul ori
de câte ori are nevoie;
6. Nevoia de a Hipertermie din cauza 21.01.2018 ora 08:30 - Aerisesc încăperea; 21.01.2018 ora 14.30
menţine procesului infecţios, Ca pacienta B.M. să-îşi - asigur îmbrăcăminte lejeră; Pacienta B.M. își menţine
temperatura manifestată prin frisoane și menţină temperatura - administrez medicaţia prescrisă de temperatura corpului în
corpului în limite febră 38,5 °C. corpului în limite medic; limite fiziologice.
normale. fiziologice în termen de - monitorizez funcţiile vitale.
6h. - măsor temperatura corpului de două ori
pe zi și o notez în foaia de temperatură;
35
Cazul II
36
Tabelul 7. Analize medicale.
37
Tabelul 8. Manifestări de dependenţă și probleme.
Manifestări de dependenţă Probleme de dependenţă
Palpitaţii, HTA 180/115. Alterarea respiraţiei și circulaţiei.
Tuse seacă,voce răguşită, Obstrucţia căilor respiratorii.
Dificultatea în vorbire,izolare, Comunicare ineficientă la nivel
dezinteres în a se adapta, lipsa senzorial și motor.
persoanelor semnificative.
Facies crispat, nelinişte. Anxietate.
Febră 38’2 °C. Hipertermie.
Nivelul de dependenţă este de tip II, iar prima nevoie afectată este nevoia de a
respira și a avea o bună circulaţie.
38
Plan de îngrijire cazul II pacienta C.P.
NEVOIA DG. DE ÎNGRIJIRE OBIECTIV INTERVENŢII EVALUARE
1. Nevoia de a Alterarea respiraţiei și 17.02.2018 ora 08:00 - Administrez medicaţia prescrisă 18.02.2014 08:00
respira și a avea o cauza obstrucţiei căilor Ca pacienta C.P. să de medic; Pacienta C.P.
bună circulaţie. respiratorii, manifestată prezinte o respirație - îi asigur o poziţie favorabilă; prezintă o respirație și o
prin palpitaţii și HTA eficientă și o bună - aerisesc salonul; circulaţie îmbunătățită.
180/115. circulaţie în decurs de - monitorizez funcțiile vitale;
9 24h. - îndepărtez secreţiile nazale;
- educ pacienta să folosească batista
individuală, de unică folosinţă;
Obstrucţia căilor 17.02.2018 ora 08:00 - învăţ pacienta să tuşească; 17:02.2014 14:00
respiratorii din cauza Pacienta C.P. să - educ pacienta pentru a evita Pacienta C.P.
proceselor inflamatorii, prezinte căi respiratorii împrăştierea secreţiilor nazale; prezintă căi respiratorii
manifestată prin tuse permeabile și o bună - umezesc aerul din salon; permeabile și o respirație
seacă și prin voce răguşită. respirație în decurs de - asigur poziţia şezând și semişezând; îmbunătăţită.
6h. - administrez tratamentul prescris de
medic;
- asigur un aport suficient de
lichide pe 24 de ore;
- recomand pacientei repaos vocal
absolut;
- Învăţ pacienta să aibă o alimentaţie
39
NEVOIA DG. DE ÎNGRIJIRE OBIECTIV INTERVENŢII EVALUARE
2. Nevoia de a se Alterarea ritmului cardiac 17.02.2018 bogată în fructe și legume; 21.02.2018
mişca şi a avea o și a circulaţiei din cauza Ca pacienta C.P. să - să reducă grăsimile din alimentaţie; Pacienta P.M prezintă o
bună postură. bolii, manifestat prin prezinte o circulaţie - administrez medicaţia prescrisă de stare bună de circulaţie.
tahicardie (90 pulsaţii adecvată în termen de 3 medic: diuretice, vasodilatatoare,
/minut). zile. anticoagulante.
3. Nevoia de a Anxietate din cauza stării 17.02.2018 ora 08:00 - Comunic cu pacienta în legătură cu 17.02.2018 ora 10:00
evita pericolele. de boală, manifestată prin Pacienta C.P. să îşi starea să de boală; Pacienta P.M își exprimă
palpitaţii, facies crispat şi exprime diminuarea - creez un mediu optim pentru ca diminuarea anxietăţii.
nelinişte. anxietăţii în decurs de pacienta să-și poată exprima emoțiile,
2 h. nevoile;
- ajut pacienta să-și recunoască
anxietatea.
4. Nevoia de a-și Hipertermie din cauza 17.02.2018 - Aerisesc încăperea; 17.02.2018
menţine procesului infecţios Ca pacienta C.P. să-şi - asigur îmbrăcăminte lejeră; Pacienta P.M prezintă o
temperatura manifestat prin febră 38,2 menţină temperatura - aplic comprese reci; temperatură normală.
corpului în limite °C. corpului în limite - administrez medicaţia prescrisă de
normale. fiziologice. medic: antipiretice, antibiotic;
- monitorizez și notez funcțiile vitale.
5. Nevoia de a Comunicare ineficientă la 19.02.2018 ora 08:00 - liniştesc bolnava cu privire la 18.02.2018 ora 09:00
40
NEVOIA DG. DE ÎNGRIJIRE OBIECTIV INTERVENŢII EVALUARE
comunica. nivel senzorial și motor Ca pacienta P.M să starea să, îi explic scopul Pacienta comunică
din cauza stări de boală, comunice eficient în intervenţiilor; eficient cu
manifestată prin dificultate decurs de 24 h. - familiarizez pacienta cu mediul personalul medical.
în vorbire, izolare, său ambient;
dezinteres în a se adapta, - asigur un mediu liniştit;
lipsa persoanelor - administrez medicaţia
semnificative. recomandată de medic.
41
Cazul III
42
Tabelul 11. Analize medicale.
Analize Valori obţinute Interval de referinţă
VSH 9-20 mm la o oră; 6-13 mm la o oră;
35-50 mm la 2 ore 1-20 mm la 2 ore
GLICEMIE 125 mg/dl 60-110 mg/dl
LDL-COLESTEROL 130-188 mg/dl <100 mg/dl
HDL-COLESTEROL 70 mg/dl <50 mg/dl
TRIGLICERIDE 200-370 mg/dl <150 mg/dl
T3 100-190 ngr/ml 80-200 ngr/ml
T4 5,0-16 µgr/dl 4,5-13 µgr/dl
TSH 0,4-4,0 µU/ml 0,5-4,5 µU/ml
CREATININA SERICĂ 0,5-1,3 mg/dl 0,6-1,2 mg/dl
BILIRUBINEMIA 0,2-1,4 mg/dl 0,3-1,2 mg/dl
TOTALĂ
IONOGRAMĂ Na 139-150 mmoil/l; Na 132-144 mmoil/1;
K 2,8-5,0 mmoli/l; K 3,6-4,8 mmoli/l;
CI 103-107 mmoli/l; CI 96-105 mmoli/l;
CA 4,2-5,5 mEq/1; CA 4,5-5,5 mEq/1;
Fe 99-161 ug/dl; Fe 90-160 ug/dl;
Mg l,4-3 mEq/l Mg l,3-2 mEq/l
TGO 22 U/L 0-37 U/L
TGP 30 U/L 0-41 U/L
43
Tabelul 8. Manifestări de dependenţă și probleme.
Manifestări de dependenţă Probleme de dependenţă
Palpitații, nervozitate,facies crispat Anxietate.
Transpiraţii abundente. Diaforeză.
Modificări ale pielii, este mai Alterarea ritmului cardiac și a
caldă,tahicardie. circulaţiei.
Dificultate la înghiţire. Incapacitatea de a se alimenta şi a se
hidrata.
Ore de odihnă insuficiente. Dificultatea de a se odihni.
Pune întrebări. Cunoştinţe insuficiente.
Voce răguşită,aspră. Alterarea voci.
Nivelul de dependenţa este de tipul II, din cauza stări genrală alterate.
44
Plan de îngrijire cazul III pacienta A.M..
NEVOIA DG. DE ÎNGRIJIRE OBIECTIV INTERVENŢII EVALUARE
1. Nevoia de a Alterarea vocii din cauza 08.03.2018 ora 08:00 - Aerisesc salonul; 09.03.2018 ora 09:00
respira și a avea procesului inflamator la Ca pacienta A.M. să - asigur repaus la pat; Pacienta A.M.. prezintă
o bună circulaţie. nivelul căilor respiratorii prezinte confort la - asigur confort pacientei; confort la nivelul căilor
superioare, manifestat prin nivelul căilor - temperatura salonului să fie 20-22 °C; respiratorii superioare.
voce răguşită și aspră. respiratorii superioare - Pacienta să prezinte mucoase
prin repaus vocal respiratorii umede și integre la
intermen de 24h. nivelul faringelui și laringelui;
- repaus vocal absolut, comunicare
nonverbala.
2. Nevoia de a bea Dificultate de a se 08.03.2018 ora 08:30 - Servesc alimentele mai ușor de înghiţit, 08.03.2018 ora 16:30
și a mânca. alimenta şi hidrata din Ca pacienta A.M. să se la o temperatură normal (supe de Pacienta A.M.. se
cauza procesului poată alimenta singură zarzavat, apoi brânză de vaci, piureuri); alimentează singură.
inflamator manifestat prin în termen de 8 h. - stabilesc un orar pentru servirea mesei;
dificultate la înghiţire. - explorez preferinţele pacientei asupra
alimentelor permise;
- la indicația medicului asigur necesarul
de nutrienți parenteral.
- hidratez pacienta pe cale orală, în
cantităţi mici, la intervale regulate.
- Administrez lichide la o temperatură
45
NEVOIA DG. DE ÎNGRIJIRE OBIECTIV INTERVENŢII EVALUARE
3. Nevoia de a Diaforeză din cauza stări 08.03.2018 ora 8:00 normală; 08.03.2014 ora 10:00
elimina. generale alterate Ca Pacienta A.M.. să - asigur lenjerie curata de pat şi de corp; Pacienta A.M.. prezintă
manifestată prin prezinte diminuarea - aerisesc salonul. diminuarea transpiraţiilor.
transpiraţii abundente. transpiraţiilor în termen
de 2 h.
4. Nevoia de a Anxietate din cauza stări 08.03.2018 ora 09:00 - Învăţ pacienta tehnici de relaxare; 08.03.2018 ora 12:00
evita pericole. de boală manifestată prin Ca pacienta A.M. să - asigur legătură pacientei cu familia prin Pacienta A.M.. prezintă
palpitaţii,nervozitate, prezinte diminuarea vizite frecvente. diminuarea anxietăţii
facies crispat. anxietăţii în termen de
3h.
5. Nevoia de a se Alterarea ritmului cardiac 08.03.2018 ora 08:00 - Administrez medicaţia prescrisă de 08.03.2018 ora 10:00
mişca şi a avea o și a circulaţiei din cauza Ca pacienta A.M.. să medic: diuretice, vasodilatatoare; Pacienta A.M.. prezintă
bună postură. stări generale alterare, prezinte o circulaţie - învăţ pacienta să aibă o alimentaţie îmbunătăţirea circulaţiei.
manifestată prin piele adecvată în termen de bogată în fructe și legume și să reducă
caldă şi tahicardie. 2h. grăsimile din alimentaţie.
6.Nevoia de a Dificultatea în a se odihni 08.03.2014 - întocmesc un orar de odihnă 08.03.2014
dormi și a se din cauza neliniştii Ca pacienta A.M. să corespunzător organismului; Pacienta A.M. beneficiază
odihni. manifestată prin ore de beneficieze de un somn - administrez tratamentul medicamentos; de ore de somn suficiente.
odihnă insuficiente. calitativ și cantitativ pe - învăţ pacienta să practice tehnici de
durata spitalizării. relaxare,exerciţii respiratori.
46
NEVOIA DG. DE ÎNGRIJIRE OBIECTIV INTERVENŢII EVALUARE
7. Nevoia de a Cunoştinţe insuficiente din 08.03.2014 ora 08:00 - îi stimulez pacientei dorinţa de 08.03.2014 ora 08:00
învăţa cum să îşi cauza lipsei sursei de Ca pacienta A.M. să cunoaştere; Pacienta B.M. a acumulat
păstreze sănătatea. informaţie cu privire la primească informaţii cu - verific dacă bolnava a înţeles mesajul informaţii noi.
boală, manifestată prin privire la starea să de transmis și dacă și-a însuşit noile
punere de întrebări boală. cunoştinţe.
47
CONCLUZIA
Tiroida este o glanda endocrina, situata la baza gatului și cântărește mai puțin de 30 de
grame. Influenta glandei tiroide este extrem de importanta în buna funcționare a organismului
uman, deoarece aceasta afectează pulsul și tensiunea arteriala, nivelul de colesterol, nivelul
energetic, tonusul muscular, văzul, starea psihica și multe altele.
Cea mai frecventă boala a tiroidei este hipotiroidismul, care apare în momentul în care
glanda nu reușește să producă o cantitate suficientă de hormoni tiroidieni. În acest caz,
metabolismul este lent, motiv pentru care funcțiile organismului sunt încetinite.
Hipotiroidismul este o boală des întâlnita la noi în țară, aproximativ 10% din femeile cu vârsta
peste 65 de ani prezentând simptomele acestei afecțiuni. Mai rar apare și la persoanele tinere.
La copii, aceasta afecțiune se caracterizează printr-un retard de creștere și prin tulburări ale
dezvoltării psihologice.
48
BIBLIOGRAFIE
49