INTRODUCERE

Glanda endocrină este situată la baza feței anterioare a gâtului, responsabilă de sinteza
și secreția hormonilor tiroidieni, sub controlul hipofizei.
Structura - Glanda tiroidă este un organ de volum mic, cântărind mai puțin de 30
grame în stare normală. Ea are forma unui fluture ale cărei aripi, lobii, simetrici lateral, sunt
situați lipiți de inelele traheei și legați în față printr-un istm. Tiroida este un organ foarte
superficial, ușor accesibil inspectării și palpării.
Fiziologie - Tiroida este bogat vascularizată și se compune din două tipuri de celule:
celulele C, care secretă calcitonina (hormonul care micșorează nivelul calciului), și celulele
tiroidiene, cele mai numeroase, care se grupează în vezicule. Acestea captează iodul circulant
în sânge și îl transformă în prehormon tiroidian, pe care îl stochează în vezicule. Atunci când
la tiroida ajunge o stimulare cu tireostimulina hipofizară (TSH), veziculele eliberează o parte
a stocului lor hormonal sub forma de triiodotironina, ori T3 (aproximativ 20%), și de tiroxina,
ori T4 (aproximativ 80%).
Patologie - Tiroida poate crește în volum și poate forma o gușă care cuprinde unul sau
mai mulți noduli. În plus, tiroida poate prezenta un defect de funcționare (hipotiroidie) sau un
exces de funcționare (hipertiroidie).

1
 LISTĂ DE ABREVIERI

TSH Hormonul tirotrop (tirotropină)

T3 Triiodotironina
T4 Tetraiodotironina, tiroxină
NADPH-oxidază Nicotinamid-adenin-dinucleotidfosfat
MIT Monoiodotirozină
Diiodotirozină
rT3 Reverse T3
TBG Globulina care leagă tiroxină -’thyroxin binding
globuline”
TBPA Prealbumina care leagă tiroxină
GH (STH) Hormon de creștere (hormonul somatotrop)
ADN Acidul dezoxiribonucleic
ARN Acidul ribonucleic
LDL Lipide cu densitate joasă
TRH Hormon de eliberare a tirotropului (tiroliberina)
—"thyrotropin releasing hormone”
AMPc Adenozin monofosforic ciclic
MIT Monoiodotirozină
DIT Diiodotirozină
Tg Tiroglobulină
FT3 Fracţia liberă a triiodotironinei circulante
FT4 Fracţia liberă a tiroxinei circulante
TRH Hormon de eliberare a tirotropului (tiroliberina)
-’thyrotropin releasing hormone”
IMC Indice de masă corporală
VSH Viteza de sedimentare a hematiilor
TA Tensiune arterială

2
 CAPITOLUL I.
Denumirea bolii – date generale –

1.1. Definiţie. Scurt istoric.

Hipotiroidismul constă în deficiența hormonilor tiroidieni. Boala apare când glanda
tiroidă nu produce suficienți hormoni, ai căror rol, printre altele, este de a controla felul în
care organismul consumă energia. Deficitul hormonilor tiroidieni afectează toate sistemele
organismului.
Riscul de a dezvolta hipotiroidism tinde să crească odată cu vârsta. Femeile în vârsta
au cel mai mare risc.
În cazuri rare, hipotiroidismul apare la sugari și copiii mici. Sugarii au o creștere și o
dezvoltare normală dacă hipotiroidismul este tratat în timpul primei luni de viață.
Hipotiroidismul infantil netratat poate duce la afectări ale creierului, ce implică un retard
psihic și un retard al dezvoltării.
Adolescenții cu hipotiroidism tipic, arată mult mai tineri decât vârsta corespunzătoare.
Cu tratament adecvat, un adolescent va recupera în greutate și înălțime și va ajunge tinerii de
aceeași vârstă.
Hipotiroidismul netratat la adulți poate duce la complicații multiple, incluzând
pericardita (acumularea de lichid în jurul inimii) și creșterea nivelului de colesterol și
trigliceride (care crește riscul pentru boli ale arterelor coronare și pentru accidente vasculare
cerebrale). Hipotiroidismul grav poate duce la complicații serioase (coma mixedematoasă).
Dacă hipotiroidismul netratat se ameliorează sau se agravează, depinde de etiologie și vârstă.
Hipotiroidismul cauzat de tiroidita Hashimoto, o boala în care sistemul de apărare al corpului
(imun) atacă glanda tiroidă, ocazional, va dispărea spontan (de la sine). Cele mai frecvente
sunt situațiile în care funcția tiroidiană scade treptat.
Femeile pot dezvolta hipotiroidism în timpul sau după sarcină. Hipotiroidismul
dezvoltat înainte de sarcină se poate accentua în timpul sarcinii.

1.2. Incidenţa şi prevalenţa pe plan mondial și naţional.

Incidența hipotiroidismului este de 1-2% din populație (mai mare în zonele cu deficit
de iod) și 4% din femei. Raportul Femei/Bărbați este de 6:1, iar incidența crește cu vârsta.
Forma subclinică este mai răspândită și frecvent subdiagnosticată. Astfel, se estimează că cca

3
10% în populația generală și 17% din femeile cu vârsta peste 60 de ani suferă de
hipotiroidism subclinic.
Prevalența afecțiunilor tiroidiene subclinice în populația generală variază între 2 şi
20% în funcție de vârstă. Testarea de rutină nu este recomandată în absența unor factori de
risc pentru aceste afecțiuni (gravide, expunere la radiații, sindrom Down, peri- sau
postmenopauză, vârstnici, antecedente personale sau familiale de afecțiune tiroidiană
manifestă) conform ghidurilor elaborate de US Preventive Services Task Force și American
Thyroid Association. În cazurile de risc crescut, se recomandă testarea la populația adultă cu
vârsta mai mare de 35 ani la interval de 5 ani sau la vârstnicii de sex feminin cu vârsta peste
50-60 ani dacă nu s-a făcut testarea înainte de această vârstă.
Standardul de aur pentru testarea funcției tiroidiene este TSH cu sensibilitate de 89-
95% și specificitate de 90-96%.
Testarea free T4 și T3 se face ulterior dacă TSH are valori anormale. Caracteristica
afecțiunilor tiroidiene subclinice este că pacientul este asimptomatic, TSH are valori ușor în
afara celor de referință, iar free T4 și T3 sunt normale. Evoluția acestor afecțiuni este mult
timp stabilă, în majoritatea cazurilor valorile TSH revin la normal după o perioadă de timp.
Aspecte anatomice și fiziologice (cu referire la aspectul anatomic studiat).
Hipotiroidismul constă
în deficienta hormonului
tiroidian. Boala apare când
glanda tiroidă nu produce
suficient hormon, al cărui rol
este de a controla felul în care
organismul consumă energia.
Deficitul hormonului tiroidian
afectează toate sistemele
organismului.
Riscul de a dezvolta
hipotiroidism tinde să crească odată cu vârsta. Femeile în vârstă au cel mai mare risc.
În cazuri rare, hipotiroidismul apare la sugari și copiii mici. Sugarii au o creștere și o
dezvoltare normală dacă hipotiroidismul este tratat în timpul primei luni de viață.
Hipotiroidismul infantil netratat poate duce la afectări ale creierului, ce implică un retard
psihic și un retard al dezvoltării.

4
 Adolescenții cu hipotiroidism tipic, arată mult mai tineri decât vârsta corespunzătoare.
Cu tratament adecvat, un adolescent va recupera în greutate și înălțime și va ajunge tinerii de
aceeași vârstă.
Hipotiroidismul netratat la
adulți, poate duce la complicații
multiple, incluzând pericardita
(acumularea de lichid în jurul
inimii) și creșterea nivelului de
colesterol și trigliceride (care
crește riscul pentru boli ale
arterelor coronare și pentru
accidente vasculare cerebrale).
Hipotiroidismul grav poate duce
la complicații serioase (coma
mixedematoasă). Dacă hipotiroidismul netratat se ameliorează sau se agravează, depinde de
etiologie și vârstă.
Hipotiroidismul cauzat de tiroidita Hashimoto, o boală în care sistemul de apărare al
corpului (imun) atacă glanda tiroidă, ocazional, va dispărea spontan (de la sine). Cele mai
frecvente sunt situațiile în care funcția tiroidiană scade treptat.
Femeile pot dezvolta hipotiroidism în timpul sau după sarcină. Hipotiroidismul
dezvoltat înainte de sarcină se poate accentua în timpul sarcinii.

1.3. Etiopatogenie.
Una dintre cele mai frecvente
etiologii ale hipotiroidismului este tiroidita
Hashimoto, o afecțiune în care sistemul de
apărare al corpului sau sistemul imun
produce anticorpi, care atacă și distrug în
timp țesutul tiroidian. Ca rezultat, glanda
tiroidă nu poate produce hormon tiroidian.
Peste tot în lume, lipsa de iod este prima
cauza de hipotiroidism. Adaosul de iod în sare, alimente și apă a eliminat aceasta problemă.
Tratamentele chirurgicale la nivelul tiroidei pot sta, de asemenea, la baza dezvoltării
hipotiroidismului: tiroida poate fi scoasă în întregime (tiroidectomie totală) sau parțial, pentru

5
a trata boli ca hipertiroidismul (se produce prea mult hormon tiroidian), o glandă tiroidiană
prea mare (gușă) care face înghițirea dificilă, cancerul tiroidian sau nodulii tiroidieni care pot
fi supra-activați sau canceroși.
Terapia cu iod radioactiv, care se folosește frecvent pentru tratamentul
hipertiroidismului, este o metodă ce distruge glanda tiroidiana și se poate transforma în
hipotiroidism.
Se mai poate evidenția iradierea externă, folosită pentru tratamentul unor cancere ca
limfomul Hodgkin; acest tratament radioactiv poate distruge glanda tiroidă.
Cauze mai puțin frecvente:
• infecțiile: infecțiile virale și bacteriene pot afecta temporar glanda tiroidă, ducând la
o formă de hipotiroidism pe termen scurt; hipotiroidismul dat de infecții nu devine, de obicei,
permanent;
• medicamentele: unele medicamente pot interfera cu producerea de hormoni
tiroidieni; litiul carbonic este unul dintre cele mai cunoscute medicamente care duce la
hipotiroidism; altele sunt Amiodarona și alfa-interferonul;
• rar, afecțiuni ale glandei pituitare (hipofiza) sau ale hipotalamusului (determină
forme secundare și terțiare ale hipotiroidismului): glanda pituitară și hipotalamusul produc
hormoni care controlează funcția tiroidiană și ca răspuns, afectează capacitatea acesteia de a
produce hormoni tiroidieni;
• iodul în exces: prezent în alimente sau medicamente, poate reduce funcția glandei
tiroide; aceasta problema este temporară;
• hipotiroidismul congenital: aproximativ unul din 4000 de nou-născuți are o glandă
tiroidiană cu probleme funcționale.
Hipotiroidismul blând (subclinic) este cel mai frecvent dat de tratamentul inadecvat al
hipertiroidismului, de tiroidita Hashimoto sau de radioterapia cu iod. Oricum, hipotiroidismul
sublinic poate avea ca etiologie orice cauză a hipotiroidismului clinic.
Hipotiroidismul netratat se poate ameliora sau agrava în funcție de cauze și vârstă.
Hipotiroidismul la nou-născuți și copii
Deși rar, hipotiroidismul poate apărea la nou-născuți și copii. Dacă se tratează în prima
luna de la naștere, copilul va crește și se va dezvolta normal. Hipotiroidismul netratat la nou-
născuți, poate duce la afectări ale creierului, ce duc la retard mental și întârzieri în dezvoltare.
Retardul psihic nu apare, de obicei, dacă hipotiroidismul se instalează după vârsta de 3 ani.
Totuși, hipotiroidismul netratat la copii, întârzie în mod tipic dezvoltarea fizică și sexuală,
inclusiv declanșarea pubertății.

6
 Hipotiroidismul la adulți
Hipotiroidismul cauzat de tiroidita Hashimoto se vindecă ocazional de la sine. Adesea,
afecțiunea duce la o pierdere gradată a funcției tiroidiene, astfel încât simptomele se pot
instala lent și pot fi atât de subtile, încât nu se observă ani de zile. Totuși, simptomele se
accentuează în timp și pot apărea probleme de sănătate, pe măsură ce boala persistă.
Persoanele cu hipotiroidism ușor (subclinic) prezintă doar modificări ușoare ale
analizelor sanguine și, adesea, nu apar simptome evidente sau probleme de sănătate. Unii
oameni cu hipotiroidism ușor își recapătă funcția tiroidiană, dar în fiecare an aproximativ 2%
până la 5% dintre oamenii cu boala subclinică dezvoltă hipotiroidism clinic.
Aproximativ 20% dintre femei și 8% dintre bărbații trecuți de 60 ani au hipotiroidism
subclinic. Dacă glanda tiroida a fost scoasă printr-o intervenție chirurgicală, hipotiroidismul
se va instala în câteva săptămâni. Dacă pacientul a urmat un tratament radioactiv cu iod,
hipotiroidismul se va dezvolta într-un an. În aceste cazuri funcția tiroidiană nu se reface de
obicei și pacientul trebuie să urmeze tratament cu hormoni tiroidieni tot restul vieții.
Hipotiroidismul din timpul și după sarcină
Femeile, care au hipotiroidism sau o formă ușoară de hipotiroidism înainte de a
rămâne însărcinate, pot dezvolta forme mai grave ale bolii în timpul sarcinii. Dacă nu se
tratează, femeia însărcinată cu hipotiroidism poate face hipertensiune arterială (preeclampsie)
și se poate declanșa o naștere prematură. Copiii născuți din mame cu hipotiroidism netratat în
timpul sarcinii, sunt supuși riscului de a face hipotiroidism la naștere, au greutate scăzută și
pot avea indicele de inteligentă mai scăzut decât copiii din mame sănătoase.
După naștere, femeile pot dezvolta o afecțiune tiroidiană numită tiroidită postpartum.
Aceasta afecțiune apare la aproximativ 5% din femeile care nu au avut antecedente de boli
tiroidiene. Tiroidita postpartum adesea este confundată cu depresia. Femeile cu tiroidită
postpartum dezvoltă adesea hipotiroidism în 4 până la 8 luni după naștere. Hipotiroidismul
persistă 2 până la 8 săptămâni, dar se poate prelungi până la 12 săptămâni. Devine permanent
la 25 până la 50 % dintre femeile cu tiroidită postpartum. Chiar dacă funcția glandei tiroidiene
revine la normal, tiroidita postpartum apare și în timpul sarcinilor ulterioare.

1.4. Clasificarea
Mulți factori pot crește riscul de a dezvolta hipotiroidism. Aceștia sunt:
• vârsta: adulții in vârstă sunt mai predispuși la hipotiroidism decât tinerii;
• sexul: femeile sunt mai predispuse decât bărbații să dezvolte boli tiroidiene;

7
 • antecedentele heredocolaterale (familiale): hipotiroidismul tinde să aibă agregare
familială (apare la mai mulți membrii ai aceleiași familii);
• antecedente de afecțiuni tiroidiene: boli tiroidiene, o gușă mărită sau intervenții
chirurgicale sau iradieri locale în cadrul unor tratamente tiroidiene, cresc
probabilitatea de a dezvolta hipotiroidism pe viitor;
• unele boli cronice: diabetul, o boală autoimună care se manifestă prin porțiuni
tegumentare nepigmentate (vitiligo), anemia pernicioasă și albirea părului prematur
(leucotrichie) sunt mai frecvente la oamenii cu hipotiroidism;
• deficiența de iod: este frecventă în zonele unde nu se adaugă iod în sare, alimente și
apă;
• medicamente: unele medicamente pot interfera cu funcția normală tiroidiană, în mod
special Carbonatul de litiu, Amiodarona și Interferonul alfa.
Până la 20% dintre femei și 8% dintre bărbații trecuți de 60 de ani au hipotiroidism
ușor (subclinic). Aproximativ 2% până la 5% dintre oamenii cu boală subclinică fac
hipotiroidism în fiecare an. Mulți dintre aceeași factori care cresc riscul pentru hipotiroidism
cresc și riscul pentru hipotiroidism subclinic.

8
 CAPITOLUL II.
Diagnosticul clinic şi paraclinc.

2.1. Aspecte clinice.

După formele clinice Hipoteroidia se va clasifica astfel:
1. Hipotiroidii subclinice sau compensate care au impacte minore asupra
organismului, caracterizându-se prin creșterea moderată a TSH-ului și modificări minime a
concentraţiei sanguine a hormonilor T3 siT4.
2. Hipotiroidii moderate care se caracterizează clinic prin astenie uşoară, bradicardie,
intoleranţă la frig, creștere în greutate, edeme palpebrale, iar paraclinic prin creșterea TSH şi
scăderea moderată a hormonilor T3 siT4.
3. Hipotiroidii severe ce pot evolua spre coma mixedematoasă. Clinic se manifestă
prin bradicardie, tendinţa spre colaps, letargie, hipoventilaţie alveolară care poate impune
suport ventilator, iar paraclinic se caracterizează prin creşterea excesivă a TSH-ului și
scăderea drastică a hormonilor T3 și T4.
2.2. Aspecte paraclinice.
Hipotiroidism paraclinic se referă la o stare în care pacienţii nu prezintă simptome de
hipotiroidism. Acești pacienți au, de asemenea, o cantitate normală de hormoni tiroidieni
circulant. Singura anormalitate este un TSH crescut pe munca lor de sânge. Acest lucru
implică faptul că glanda pituitară lucrează suplimentar pentru a menţine un nivel normal de
circulaţie şi de hormon tiroidian, care glandă tiroidă nevoie de stimulare suplimentară de
hipofiza pentru a produce hormoni adecvați. La majoritatea acestor pacienți poate fi de
aşteptat trecere la hipotiroidism evident, mai ales dacă TSH-ului este peste un anumit nivel.
Deşi există unele controverse, mulți endocrinologi vor trata astfel de pacienți, mai ales
dacă au un nivel ridicat de colesterol în sânge. Profilul de colesterol anormal va arăta probabil
o ameliorare cu înlocuire de hormoni tiroidieni. În cazul în care nivelulurile de colesterol sunt
normale, și pacientul se simte bine, este, de asemenea rezonabil aceşti pacienți să nu urmeze
tratament şi se repete testele nivelurilor de TSH în sânge și nivelurile de hormoni tiroidieni în
4 până la 6 luni pentru a vedea dacă hipotiroidism mai semnificativ este evident. Ambele
abordări sunt rezonabile și pacienţii ar trebui să fie încurajați să vorbească cu medicii lor
despre preocupările specifice și de preferinţe.

9
 2.3. Diagnostic pozitiv şi diferenţial
Testele screening pentru hipotiroidism nu sunt întotdeauna precise. Părinților li se
recomandă să observe copiii pentru simptomele din hipotiroidism, chiar dacă testele sunt
negative.
Unii medici specialiști recomandă teste de rutină pentru persoanele cu risc:
• persoanele de 35 de ani și peste: asociațiile internaționale recomandă inițierea
screeningului la vârsta de 35 de ani și odată la 5 ani după aceasta vârstă;
• persoanele cu antecedente familiale de hipotiroidism;
• persoanele cu afecțiuni asociate tiroiditei Hashimoto, ca de exemplu boala Addison,
artrită reumatoidă, anemia pernicioasă și diabetul zaharat tip I;
• femeile însărcinate: în cazul femeilor însărcinate cu hipotiroidism, testele ar trebui
făcute la intervale regulate, pentru a monitoriza medicamentele ce conțin hormoni tiroidieni;
• femeile cu simptome de hipotiroidism după naștere (hipotiroidismul postpartum): ca
depresia, afectarea memoriei și concentrării sau creșterea în volum a tiroidei (gușa); femeile
care au avut hipotiroidism în timpul sarcinii sau după sarcină, trebuie testate în cazul în care
rămân însărcinate din nou.
Nu toți medicii sunt de acord cu screeningul răspândit pentru hipotiroidism. Unii
considera că nu sunt destule dovezi pentru beneficiul post-screening. Dar persoanele cu
factori de risc - femeile peste 60 de ani și persoanele cu antecedente familiale de boală
tiroidiană sau care mai au asociată o boala autoimună - își doresc să fie testați.
Se recomandă prezentarea la serviciul de urgentă imediat ce o persoană cu
hipotiroidism prezintă semne de comă mixedematoasă:
• deteriorarea psihică, apatie, confuzie și psihoză;
• oboseală ce progresează până la pierderea conștientei (comă);
• dificultăți severe de respirație, alură ventriculară scăzută (mai mică de 60 de bătăi pe
minut) sau temperatura scăzută a corpului (35°C sau mai puțin).
Se recomandă consultul de specialitate pentru simptome care persistă, ca de exemplu:
• oboseala, apatia sau slăbiciunea;
• afectarea memoriei, depresia sau deficiența de concentrare;
• incapacitatea de a tolera frigul (intoleranța la frig);
• pielea uscată, unghiile friabile sau o tentă gălbuie a pielii;
• constipația;
• perioade de menstruație abundente sau neregulate care pot ține mai mult de 5 sau 7
zile.

10
 Dacă persoana are una sau mai multe dintre simptomele enunțate și nu s-au modificat
sau s-au schimbat foarte puțin pe o perioadă foarte lungă de timp, este foarte puțin probabil să
fie date de hipotiroidism.
Se recomandă control la medicul specialist dacă o femeie este însărcinată și prezintă
unul sau mai multe simptome dintre cele menționate. De asemenea, se recomandă consultul
medical dacă o femeie este cunoscută cu hipotiroidism și este însărcinată sau încearcă să
rămână însărcinată, caz în care doza de hormoni tiroidieni trebuie ajustată.

11
 CAPITOLUL III.

Complicații și evoluţie.

3.1. Complicații.
Dacă este netratat, hipotiroidismul poate duce la:
- mixedem: care este o afecțiune ce se manifestă prin edemul țesuturilor (retenție de
lichid), acumularea de fluide în jurul inimii și plămânilor, reflexe musculare lente și o
capacitate scăzută de gândire;
- coma mixedematoasă: este o condiție rară și care poate amenința viața; poate apărea
dacă persoana a avut hipotiroidism pentru mulți ani și condiția s-a agravat în mod marcant;
apare, de obicei, când persoane in vârstă, care au hipotiroidism sever, asociază alte boli, se
expun la frig sau primesc antialgice sau somnifere; simptomele includ deteriorarea mentală,
cum ar fi, de exemplu, apatia, obnubilarea și psihoza. Persoana poate să-și piardă conștienta
(coma) și poate avea o temperatura corporala foarte scăzută (hipotermie), bradicardie (mai
puțin de 60 de bătăi ale inimii pe minut), insuficiența cardiacă și dificultate la respirație.
Alte complicații ale hipotiroidismului:
• niveluri crescute de colesterol și trigliceride (cresc riscul unei boli coronariene
arteriale și accidente vasculare cerebrale);
• pericardita (acumularea de lichid în jurul inimii);
• apneea de somn (oprirea respirației pentru 10 secunde sau mai mult în timpul
somnului);
• amnezia și demența.

3.2. Evoluţie.
Este perioada în care pacientul și medicul supraveghează simptomele sau starea
pacientului, fără a interveni medicamentos și nu se recomandă în cazul hipotiroidismului cu
simptome evidente. Tratamentul trebuie început cat mai repede din momentul diagnosticării
bolii.
Așteptarea poate fi indicată adulților cu hipotiroidism subclinic, ale căror analize
sanguine arată modificări moderate. Se recomandă consultul medicului curant în privința
tratamentului, costurilor, riscurilor și beneficiilor. Este necesară supravegherea pentru orice

12
simptom care ar putea sugera apariția tiroidismului. Medicii recomandă verificarea funcției
tiroidiene anual, prin teste sanguine pentru un eventual diagnostic și tratament în cazul
modificării producției hormonale.

13
 CAPITOLUL IV.
Tratamentul.

4.1. Principii generale de tratament.

Hipotiroidismul poate fi tratat foarte ușor, folosind medicamentele de substituție cu
hormoni tiroidieni. Cel mai eficient și stabil hormon de substituție tiroidian este sintetic. După
începerea tratamentului se revine regulat la control pentru monitorizarea dozelor de
medicament. În majoritatea cazurilor, simptomele hipotiroidismului se ameliorează în prima
săptămână după inițierea tratamentului. Toate simptomele, de obicei, dispar în câteva luni.
Sugarii și copiii cu hipotiroidism trebuie tratați. Persoanele în vârsta sau oamenii care au
probleme de sănătate răspund mai greu la tratament.
Dacă hipotiroidismul este dat de tiroidita Hashimoto sau apare post-radioterapie sau
după tiroidectomie, cel mai probabil este că persoana respectivă va necesita substituție
hormonală tot restul vieții. Ocazional, funcția tiroidiană se reface dacă etiologia este tiroidita
Hashimoto. Dacă boala s-a declanșat după o boală gravă, funcția tiroidiană se reface în cele
mai multe cazuri după ce persoana se recuperează.
Unele medicamente pot determina hipotiroidism. Funcția tiroidiana va reveni la
normal când se oprește administrarea medicamentelor.
Dacă forma de hipotiroidism este ușoară, pacientul poate să nu necesite tratament, dar
trebuie supravegheat pentru semnele de agravare a hipotiroidismului. Cercetările recente nu
aduc dovezi clare pentru un tratament de susținere; în acest caz mulți medici nu sunt de acord
cu tratamentul pentru hipotiroidismul ușor. Când se ia decizia pentru tratarea
hipotiroidismului ușor, sunt puse în balanță beneficiile (îmbunătățirea simptomelor și scăderea
nivelului de colesterol) cu costurile tratamentului, monitorizării și cu posibilele riscuri. Dozele
de tratament trebuie monitorizate cu grijă la persoanele cu boli cardiace, deoarece la doze
crescute de tratament poate crește riscul pentru angină (dureri toracice) și bătăi cardiace
neregulate (fibrilația atrială).

4.2. Tratament iniţial și de întreţinere.

Medicul va trata hipotiroidismul cu medicamente de substituție, ca Levotiroxina.
Tratamentul trebuie administrat conform recomandărilor medicului. Se recomandă controlul
după 6 sau 8 săptămâni, pentru a se asigura că doza de medicament este corespunzătoare.
Dacă doza este prea mică, pacientul poate prezenta simptome de hipotiroidism, ca de exemplu

14
constipația, senzația de frig sau apatia și creșterea în greutate. Dozele crescute pot determina
nervozitate, tulburări de somn și tremor. Dacă pacientul asociază patologie cardiaca, dozele
crescute pot induce bătăi neregulate ale inimii sau dureri toracice. Persoanele cu probleme
cardiace încep adesea cu doze scăzute, care sunt crescute gradat. Dacă în momentul
diagnosticării individul prezintă hipotiroidism sever, necesită tratament corespunzător de
urgență. Hipotiroidismul sever netratat poate duce la comă mixedematoasă, o situație grava,
rară, amenințătoare de viață.
Tratamentul pentru coma mixedematoasă implică internarea intr-o unitate de terapie
intensivă. Se administrează hormoni tiroidieni intravenos (iv). Dacă persoana prezintă
dificultăți la respirație se poate utiliza un aparat de ventilație asistată. De asemenea, va fi
monitorizat pentru afectarea cardiacă, pentru prevenirea unui infarct miocardic și va fi tratat
dacă este nevoie. Tratamentul în timpul sarcinii este deosebit de important deoarece
hipotiroidismul poate afecta fătul în dezvoltare.
Dacă mama dezvoltă hipotiroidism în timpul sarcinii, se recomandă tratament imediat.
Dacă mama avea hipotiroidism înainte de sarcină, se recomandă monitorizarea nivelurilor de
hormoni tiroidieni, pentru a stabili dacă doza de tratament tiroidian este corecta. În timpul
sarcinii poate fi nevoie de o creștere a dozei de medicament cu 25 până la 50%. De asemenea,
poate fi nevoie de tratament dacă dezvolta hipotiroidism după sarcina (hipotiroidism
postpartum). În cazul în care femeia rămâne însărcinată din nou, va fi retestata pentru
hipotiroidism. În unele cazuri, hipotiroidismul dispare fără nici o intervenție, dar în alte cazuri
este permanent și necesită tratament pe termen lung.
Tratamentul pentru hipotiroidism se face, de obicei, pentru tot restul vieții. Se
recomandă administrarea acestuia după recomandările medicului. Pentru unele persoane,
hipotiroidismul este o boala progresiva și necesită creșterea dozelor, pe măsura ce funcția
tiroidiana scade. Majoritatea oamenilor tratați cu hormoni tiroidieni dezvoltă simptome dacă
opresc tratamentul. În aceste condiții, tratamentul trebuie reluat.
Dacă hipotiroidismul este declanșat de o boală severă sau o infecție, funcția tiroidiana
va reveni la normal după recuperare. Pentru a determina dacă funcția tiroidiana a revenit la
normal, tratamentul trebuie oprit pentru o perioada scurtă. La majoritatea oamenilor, urmează
o perioadă scurtă de hipotiroidism după ce se întrerupe tratamentul. Adesea, există o întârziere
între semnalele corpului care anunță tiroida să funcționeze din nou. Dacă tiroida este capabilă
să producă suficienți hormoni de una singură, tratamentul nu mai este necesar, dar dacă
nivelul hormonal rămâne scăzut, tratamentul trebuie reluat. În timpul terapiei se recomandă

15
un control odată la 6 sau 12 luni. La controalele de rutina se fac analize care includ TSH,
pentru a se asigura că pacientul are un nivel hormonal normal.

4.3. Tratamentul medicamentos

Medicamentele cu hormoni tiroidieni sunt singurele care pot trata eficient
hipotiroidismul. Au următoarele efecte în majoritatea cazurilor:
• ameliorează sau anulează simptomele hipotiroidismului: simptomele, de obicei, se
ameliorează în prima săptămână după începerea terapiei; toate simptomele dispar în
câteva luni;
• pot reduce riscul dezvoltării unei boli de artere coronare prin scăderea nivelurilor de
colesterol și trigliceride;
• pot reduce riscurile unei creșteri încetinite, retardului psihic și a problemelor de
comportament la sugari și copii.
Tratamentul hormonal tiroidian nu produce efecte adverse dacă este administrat în
mod corect.
Opțiuni de medicamente
Medicamentele cu hormoni tiroidieni, ca:
- Levotoxina sodica (T4, Euthyrox);
- Liotironina sodica (T3, Tiroton);
- Liotrix (T3 și T4).
Aceste tratamente cu hormoni tiroidieni pot fi prescrise în următoarele cazuri:
• pentru hipotiroidismul subclinic, când pacientul este găsit pozitiv pentru anticorpii
antitiroidieni;
• pentru o tiroida mărită de volum (gușa tiroidiana).
Eficienta. Persoanele cu hipotiroidism care au tratament cu hormoni tiroidieni observă
de obicei: creșterea energiei; scăderea treptata în greutate (la persoanele cu hipotiroidism
sever în momentul diagnosticării); îmbunătățirea stării generale și a funcției psihice (gândirea,
memoria); îmbunătățirea funcției cardiace și îmbunătățirea funcției tractului digestiv;
reducerea în volum a unei tiroide mărite (gușa); îmbunătățirea creșterii, a performantelor
școlare și a comportamentului la copii - copiii a căror creștere a fost întârziată din cauza
hipotiroidismului recuperează după ce încep să primească doze adecvate de hormon tiroidian -
niveluri scăzute de colesterol și trigliceride. În majoritatea cazurilor, tratamentul cu hormoni
tiroidieni are efect rapid și corectează simptomele.

16
 Coma mixedematoasă poate răspunde foarte bine la tratamentul hormonal pe secția de
terapie intensiva. Un rezultat bun depinde de precocitatea începerii tratamentului.
Efecte adverse. În general, persoanele nu prezintă efecte adverse, dacă primesc dozele
corecte de hormon tiroidian.
Efectele secundare unei cantități prea mari de hormon tiroidian sunt: palpitații,
agitație, insomnie (tulburări de somn), frisoane (tremurături), flatulenta (gaze intestinale),
scădere în greutate, disconfortul la temperaturi crescute, demineralizarea osoasă
(osteoporoza), dacă doza este prea mare pentru o perioada mai lungă.
Efectele adverse trebuie raportate imediat medicului curant.
Dacă persoana are boli arteriale coronariene și urmează tratament cu doze mari de
hormoni, simptomele, ca durerea toracică sau aritmia, se pot agrava. De asemenea, poate
crește riscul pentru infarct miocardic.
Hormonii tiroidieni au eficiență maxima atunci când sunt administrați după
recomandările medicului. Se recomandă vizite regulate la medic pentru a fi sigur că
tratamentul este administrat corect. Medicul ar putea ajusta doza la un moment dat.
Majoritatea persoanelor revin la cabinetul medical după 6 sau 8 săptămâni de la începerea
terapiei pentru analize sanguine și măsurarea nivelului hormonal. După ce nivelurile
hormonale revin la normal, se verifică funcția tiroidei încă odată la 6 luni și apoi odată pe an.
Administrarea în același timp a suplimentelor cu calciu, poate reduce cantitatea de
hormoni tiroidieni pe care o absoarbe corpul. Suplimentele cu calciu se iau cel puțin cu patru
ore înainte sau după administrarea hormonilor tiroidieni.
În cazul femeilor ce iau anticoncepționale sau alți hormoni, se recomandă adaptarea
dozelor de hormoni tiroidieni după recomandările medicului. Este posibil să fie nevoie de
doze mai mari de hormoni tiroidieni dacă se asociază cu administrarea altor hormoni.
Unele medicamente pot afecta eficiența tratamentul tiroidian. Persoanele care iau
tratament cu următoarele medicamente, trebuie să supravegheze strict prin intermediul
medicului, dacă primesc dozele corecte de hormon tiroidian:
Colestiramina, Sulfatul feros, Sucralfatul și unele antiacide ce conțin Hidroxid de
aluminiu, interferează cu absorbția Levotiroxinei; medicamentele anticonvulsivante și un
antibiotic antituberculos (rifampicina) pot accelera timpul de înjumătățire al levotiroxinei,
fiind necesară creșterea dozei de hormon.
Persoanele care au asociate alte boli pe lângă hipotiroidism, în mod special boli
coronare, pot dezvolta efecte secundare dacă încep tratamentul cu doze crescute de hormon
tiroidian. În aceste cazuri, trebuie să se înceapă tratamentul cu doze mici, care vor fi crescute

17
ulterior. Dacă un sugar prezintă retard mental din cauza hipotiroidismului, tratamentul cu
hormoni tiroidieni va controla simptomele de hipotiroidism, dar nu va ajuta la recuperarea
retardului psihic. O doză prea mare de hormon tiroidian poate accentua demineralizarea
(osteoporoza).

4.4. Tratament în cazul agravării bolii.

Simptomele determinate de hipotiroidism, ca apatia, constipația, confuzia sau senzația
de frig, persistă în unele cazuri. Această situație este posibilă când pacientul nu primește
destul hormon tiroidian sau dacă medicamentul nu este absorbit din tractul gastro-intestinal. O
boală intestinală sau un tratament mai special, poate bloca hormonul tiroidian. Medicul poate
mări doza de hormon în cazul în care pacientul face tratament cu Carbonat de calciu,
Colestiramina, Sucralfat, Hidroxid de aluminiu, Sulfat de fier sau Estrogeni.
Se recomandă administrarea calciului cu patru ore înainte sau după administrarea
hormonului tiroidian. Dacă doza de hormon tiroidian este prea mare, pot apărea complicații,
ca bătăi cardiace neregulate și în timp, osteoporoza. Dacă o persoana prezintă patologie
cardiacă, un tratament cu doze mari poate provoca dureri cardiace și aritmia. Medicul va
monitoriza funcția tiroidiană folosind testul de stimulare a hormonilor tiroidieni (TSH). Dacă
este necesar, medicul va scădea doza de hormoni.

4.5. Profilaxia.
Multe dintre cazurile de hipotiroidism sunt determinate de tiroidita Hashimoto, care nu
poate fi prevenita
Deși hipotiroidismul nu poate fi prevenit, se pot monitoriza semnele bolii pentru un
tratament corespunzător. Persoanele care au risc crescut pentru dezvoltarea bolii dar nu
prezintă simptome pot fi testate pentru a descoperi dacă au hipotiroidism ușor (subclinic).
Diferite echipe de medici au recomandări diferite de screening:
• unele asociații recomandă ca toți adulții să fie testați odată ce au împlinit vârsta de 35
de ani și odată la fiecare 5 ani; vârstnicii, în special femeile, peste 60 de ani, cei cu
antecedente familiale de hipotiroidism și cei cu boala Addison, artrită reumatoidă, anemia
pernicioasă și diabet zaharat tip I ar trebui, de asemenea, să fie testați;
• alte asociații nu fac nici o recomandare pentru sau împotriva screeningului
persoanelor care nu prezintă simptome de hipotiroidism; părerea acestora este că nu există
destule dovezi care să susțină screeningul;

18
 • alt grup de specialiști, din specialități medicale diferite, face recomandări împotriva
screening-ului extins; totuși, se susține faptul că, dacă o persoană are riscuri mari pentru a
face hipotiroidism, va dori să-și facă un test screening.

19
 CAPITOLUL V

Obiectul şi motivaţia cercetărilor personale

5.1. Motivaţia cercetărilor personale

Hipotiroidismul continuă să fie o problemă de mare actualitate în endocrinologie,
deoarece pe de o parte frecvenţa îmbolnăvirilor prin această localizare se menţine la un nivel
ridicat, iar pe de altă parte evoluţia este gravă, mai ales în stadiile avansate.
Primii pași în diagnosticarea hipotiroidismului clinic sau a hipotiroidismului subclinic
constau intr-o anamneza și un examen obiectiv minuțios. Dacă rezultatele determină medicul
să suspecteze un hipotiroidism sau un hipotiroidism subclinic, va recomandă teste pentru
confirmarea sau infirmarea diagnosticului. Testele sanguine sunt folosite întotdeauna, pentru
confirmarea diagnosticului de hipotiroidism sau hipotiroidism subclinic.
Testele cele mai des folosite sunt: TSH (hormonul de stimulare tiroidiană) și T4
(tiroxina).
Dacă testele de mai sus nu sunt normale, determinarea anticorpilor anti-tiroidieni, pot
determina dacă persoana are o boala autoimună (tiroidita Hashimoto), în care sistemul de
apărare al organismului atacă glanda tiroidă.
Rar, testele imagistice care pot fi folosite pentru evaluarea glandei tiroide, ce pare a fi
modificată în timpul examenului obiectiv, sunt: ecografia tiroidiană, CT tiroidian (tomografia
computerizată) și scintigrafia tiroidiană.
O analiză sangvină, denumită testul de stimulare a hormonului de eliberare tireotrop
(TRH) este folosită uneori pentru a diagnostica forme rare de hipotiroidism, cauzate de boli ce
afectează hipotalamusul sau hipofiza. O tomografie computerizată sau o rezonantă magnetică
nucleară a hipotalamusului sau a hipofizei, pot fi efectuate pentru a observa eventuale
modificări ale acestor zone ale creierului.

5.2. Material și metodă de lucru

În perioada 20.01.2018 – 28.02.2018, am analizat situaţia a 20 de pacienți internaţi în
secţia de Endocrinologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” Baia Mare.
Am ales pacienți cu diagnosticul „hipotiroidism”.
Am conceput un test de 10 întrebări și am rugat pacienţii să-mi răspundă prin
anonimat.

20
 Testul a avut următoarele întrebări:
1. Sexul dumneavoastră:
a) feminin
b) masculin
2. Vârsta:
a) sub 20 ani;
b) 21 - 30 ani;
c) 31 - 40 ani;
d) 41 - 50 ani;
e) peste 50 ani.
3. Mediul de provenienţă:
a) rural;
b) urban.
4. Cunoașteți definiţia hipotiroidismului?
a) da; b) nu.
5. Aveţi sau ați avut în familie persoane diagnosticate cu boli endocrinologice?
a) da; b) nu.
6. Aveți și alte probleme de sănătate?
a) da; b) nu.
7. Aveți cunoștințe despre simptomele hipotiroidismului?
a) da; b) nu.
8. De câte ori consultaţi un medic specialist pe an:
a) o dată;
b) de mai multe ori;
c) niciodată;
d) la nevoie.
9. Până la diagnosticare v-aţi făcut analize endocrine?
a) o dată;
b) de mai multe ori;
c) niciodată;
10. Fumaţi?
a) da; b) nu.

21
 CAPITOLULVI

Rezultatul cercetărilor personale.

1. Sexul dumneavoastră:

5%

95%

Feminin Masculin

2.Vârsta:

12

10 10

6
4 4
4
1 1
2

0
Sub 20 de 21-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani
ani

3. Mediul de provenienţă:

35
%

Urban
Rural

65
%

22
4.Cunoaşteti definiţia hipotiroidismului?

Da
Nu

16

5.Aveţi sau ați avut în familie persoane diagnosticate cu boli endocrinologice?

12
Nu

8
Da

0 2 4 6 8 10 12

6.Aveți și alte probleme de sănătate?

14 13

12

10
7
8

0
Da Nu

23
7.Aveți cunoștințe despre simptomele hipotiroidismului?

25%

Da
Nu

75%

8.De câte ori consultaţi un medic specialist pe an:

10
10
9
8 7
7
6
5
4
2
3
1
2
1
0
Odată De mai multe ori Niciodată La nevoie

9.Până la diagnosticare v-aţi făcut analize endocrine?

Odată 1

De mai multe ori 13

Niciodată 6

0 2 4 6 8 10 12 14

24
10. Fumaţi?

30%

Da
Nu

70%

25
 CAPITOLUL VII
Profilaxia

7.1. Prevenţia
Simptomatologia hipotiroidismului se dezvoltă lent, în timp, de-a lungul a luni sau ani
de zile.
Simptomele și semnele pot include: păr aspru și subțire; pielea uscată; unghii friabile;
tenta gălbuie a tegumentelor; lentoarea în mișcări; pielea rece; intoleranță la frig; senzația de
oboseală, slăbiciune, toropeală, aspect adormit; afectarea memoriei, depresie sau dificultăți de
concentrare; constipație; cicluri menstruale abundente sau neregulate care pot ține mai mult
de 5-7 zile.
Alte simptome mai puțin frecvente: glanda tiroidă mărita (gușă); creștere moderată în
greutate, adesea 4-5 kg sau mai puțin; edeme ale brațelor, mâinilor, membrelor inferioare și a
feței cu aspect mixedematos, buhăit, în special în jurul ochilor; disfonie (voce răgușita); dureri
musculare și crampe.
În general, severitatea simptomelor depinde de vârstă, de perioada de timp de la
debutul a bolii și gravitatea condiției. Simptomele pot fi atât de ușoare și pot apărea atât de
lent, încât pot trece neobservate ani de zile. Odată cu înaintarea în vârstă, simptomele sunt
mai notabile.
Hipotiroidismul ușor (subclinic) adesea nu este asociat cu simptome sau prezintă
simptome ușoare, care pot fi atribuite înaintării în vârsta, ca de exemplu afectarea memoriei,
pielea uscată și oboseală.
Simptomele hipotiroidismului în timpul și după sarcină, includ oboseala, pierderea în
greutate, amețeala, depresia, problemele de concentrare și tulburările de memorie. Unele
femei dezvolta gușă.
Din cauza varietății simptomelor, hipotiroidismul poate fi confundat cu depresia, în
special în timpul și după sarcină. La persoanele in vârstă poate fi confundată cu boala
Alzheimer, demența și alte boli care se asociază cu pierderea memoriei.
Simptomele hipotiroidismului la sugari, copii și adolescenți.
Deși rar, hipotiroidismul poate apărea la nou-născuți, copii și adolescenți. La nou-
născuți, simptomele unei gușe includ un apetit scăzut și sufocarea cu alimente. Simptomele
hipotiroidismului pot include, de asemenea, pielea uscată și cu cruste (solzoasă). Copiii și
adolescenții pot crește în greutate și pot asocia retard în dezvoltare. Adolescenții pot avea
retard pubertal și pot arăta mult mai tineri decât vârsta adevărată.

26
 CAP.VIII. PLANURI DE ÎNGRIJIRE

Cazul I

Pacienta B.M domiciliată în Sighetu-Marmației, în vârstă de 63 de ani, diagnosticată

cu hipotiroidie mixedematoasă se prezintă în UPU , Baia Mare în data de 21.01.2018
împreună cu nepoata sa , la ora 06:00 cu bradicardie, vocea răguşită, de câteva zile prezintă
senzaţie de greaţă iar în ultimele ore a și vărsat, este agitată din cauza bolii și îi este frică să
rămână în spital, prezintă palpitaţii și transpiraţii abundente, tegumentele sunt reci.
Funcţiile vitale la prezentare în data de 21.01.2018 la ora 06:00, pacienta prezintă:
TA = 150/100 mmHg,
R = 18 resp/min,
P = 86,
Î = 1,60,
G=64 kg,
T = 38,5 °C
Din spusele nepoatei de la moartea fratelui plânge încontinuu, refuză să se ocupe de
aspectul său , având o ţinută neîngrijită, poartă haine neadecvate, refuză să participe la
activităţii recreative, se simte izolată de persoanele dragi din familie. Ceea ce nu se
intamplase anterior , fiind mereu o doamna bine ingrijita , eleganta , și foarte cocheta . De
aceea percepe boala ca o pedeapsă, refuză ajutorul necesar pentru îmbunătățirea stării de
sănătate, prezintă şi o lipsă de interes în a învăţa lucruri noi. În ultimele 2 zile a refuzat să bea
lichide și să mănânce de aceea a pierdut mult în greutate. Noaptea are un somn agitat, se
trezeşte frecvent spunând că are crampe musculare.
Din spusele nepoatei mama pacientei a decedat în timpul unei operaţii, intrând în stop
cardio-respirator. Din interviul cu pacienta prima menarhă a avut-o la vârsta de 13 ani, având
un ciclu regulat, 3 sarcini. În data de 26.01.2018 este externată, prezentând o stare
îmbunătățită urmând să respecte tratamentul prescris de medicul specialist Endocrinolog, și
revenind la control periodic.
Diagnostic medical: Hipotiroidie mixedematoasă.
Nivelul de dependenţă este de tip III, prezentând toate nevoile afectate şi având
nevoie de îngrijiri speciale în permanenţă.

27
 Tabelul 1. Explorări funcţionale.
Explorări funcţionale
EKG – tahicardie sinusală – relativ normală
EMG - ++
ECOGRAFIE TIROIDIANĂ
ECOGRAFIE ABDOMINALĂ

Tabelul 2. Analize medicale.

Analize Valori obţinute Interval de referinţă
VSH 11 mm la o oră; 6-13 mm la o oră;
45 mm la 2 ore. 1-20 mm la 2 ore.
GLICEMIE 170 mg/dl 60-110 mg/dl
LDL-COLESTEROL 120-148 mg/dl <100 mg/dl
HDL-COLESTEROL 68 mg/dl <50 mg/dl
TRIGLICERIDE 190-290mg/dl <150 mg/dl
T3 110-200 ngr/ml 80-200 ngr/ml
T4 5,4-15 µgr/dl 4,5-13 µgr/dl
TSH 0,2-4,0 µU/ml 0,5-4,5 µU/ml
CREATININA SERICĂ 0,4-1,1 mg/dl 0,6-1,2 mg/dl
BILIRUBINEMIA TOTALĂ 0,4-1,3 mg/dl 0,3-1,2 mg/dl
IONOGRAMĂ Na 142-154 mmoil/l; Na 132-144 mmoil/1;
K 2,9 -5,l mmoli/l; K3,6-4,8 mmoli/l;
CI 106 -112 mmoli/l; CI 96-105 mmoli/l;
CA 4,1-5,5 mEq/1; CA 4,5-5,5 mEq/1;
Fe 98-160 ug/dl; Fe 90-160 ug/dl;
Mg l,6-3 mEq/I Mg 1,3-2 mEq/l
TGO 19 U/L 0-37 U/L
TGP 20 U/L 0-41 U/L

28
 Tabelul 3. Funcţiile vitale la primire în UPU.
Tensiune Respirație Puls Înălţime Greutate Temperatură
arterială
150/100 18 86 1,60 64 kg 38,5 °C
mmHg resp/minut bătăi/minut

Tabelul 4.Manifestări de dependenţă și probleme.

Manifestări de dependenţă Probleme de dependenţă
Voce răguşită Alterarea vocii
Nu vrea să bea lichide și refuză să Alimentaţie insuficientă cantitativ şi
mănânce calitativ
Diaree, agitaţie, palpitaţii Anxietate
Transpiraţii abundente Diaforeză
Greţuri, vărsături. Deshidratare
Bradicardie (58 pulsaţii/minut) și HTA Alterarea ritmului cardiac și a circulaţiei
150/100
Crampe musculare Imobilitate
Febra 38’5°C Hipertermie
Somn agitat şi treziri frecvente Insomnie
Plânset, izolare de persoanele din Singurătate
familie
Poartă haine neadecvate Neîndemânarea de a-și alege hainele
potrivite
Refuzul de a participa la activităţii Dezinteres în a îndeplini activităţii
recreative recreative
Refuză de a se ocupa de aspectul său, Dezinteres faţă de înfăţişarea să
având o ţinută neîngrijită
Refuză ajutorul necesar Neputinţă
Percepe boala ca o pedeapsă Culpabilitate
Lipsă de interes de a învăţa Dezinteres în a învăţa

29

NEVOIA DG. DE ÎNGRIJIRE
1.Nevoia de a Alterarea vocii din cauza
respira și a avea o procesului inflamator la
bună circulaţie. nivelul căilor respiratorii
superioare, manifestat prin
voce răguşită.
2.Nevoia de a bea Alimentaţie insuficientă
și a mânca. cantitativ şi calitativ din
cauza tulburărilor de
deglutiţie, manifestat prin
refuzul de a bea lichide și
de a mânca.
3.Nevoia de a evita Anxietate din cauza stării
pericole. de boală manifestată prin
agitaţie şi palpitaţii.
Plan de îngrijire cazul I pacienta B.M.
OBIECTIV INTERVENŢII EVALUARE
21.01.2018 ora 08:00 - Aerisesc salonul de cel puțin 3 ori/zi; 21.03.2018 ora 10:00
Ca pacienta B.M. să - asigur confortul pacientei; Pacienta B.M. prezintă
prezinte repaus vocal și - asigur repaus la pat; repaus vocal și înghite fără
să înghită fără - monitorizarea respiraţiei; dificultate.
dificultate în termen de - asigur o temperatură optimă în salon,
2h. de aproximativ 20 -22 ºC.
21.01.2018 - Servesc alimente mai ușor de înghiţit, 21.01.2018
Ca pacienta B.M. să la o temperatură adecvată; Pacienta V.A primeşte
primească alimente care - stabilesc timpul necesar pentru mese; alimente şi lichide
să corespundă calitativ - diversific alimentele în funcţie de corespunzătoare, calitativ
şi cantitativ. gustul pacientei și ţinând cont de boală. şi cantitativ.
21.01.2018 ora 8:30 - Încurajez pacienta să îşi exprime 22.01.2018 ora 8:30
Ca pacienta să îşi emoţiile; Pacienta îşi exprimă
exprime diminuarea - învăţ pacienta tehnici de relaxare diminuarea anxietăţii.
anxietăţii în 24 h. - asigur legătura pacientei cu familia prin
vizite frecvente
- creez un mediu optim pentru ca
pacienta să-şi poată exprima nevoile.
30
 NEVOIA DG. DE ÎNGRIJIRE
4. Nevoia de a Diaforeză din cauza
elimina. stării de boală
manifestată prin
transpiraţii abundente.
Deshidratare din
cauza stării generale
alterate, manifestată prin
greţuri și vărsături.
5. Nevoia de a se Alterarea ritmului
mişca şi a avea o cardiac și a circulaţiei din
bună postură. cauza stării de boală
manifestat prin bradicardie
(58 de pulsaţii/minut) și
OBIECTIV
21.01.2018 ora 09:00
Ca pacienta B.M. să
prezinte diminuarea
transpiraţiilor în 3h.
21.01.2018 ora 8:00
Ca pacienta V.A să
prezinte diminuarea
greţurilor și vărsăturilor
în termen de 6h.
21.01.2018 ora 08:00
Ca pacienta B.M. să
prezinte o circulaţie
adecvata în 2 h.
31
INTERVENŢII EVALUARE
- Asigur condiţii optime; 21.01.2018 ora 12:00
- aerisesc salonul; Pacienta B.M. prezintă
- administrez lichide la o temperatură diminuarea transpirațiilor.
normală;
- în funcţie de starea pacientei 21.01.2018 ora 14:00
aşez pacienta în poziţia șezând Pacienta B.M. nu mai
sau semișezând, cu capul într-o parte, prezintă greţuri și vărsături.
aproape de marginea patului;
- îi susţin capul în timpul vărsatului;
- îi ofer un pahar cu apă să-şi clătească
gura după vărsătură;
- explic pacientei importanța hidratării;
- suprim alimentaţia pe gură şi alimentez
pacienta parenteral cu glucoză hipertonă
amestecuri de aminoacizi și vitamine.
- Administrez medicaţia prescrisă 21.01.2018 ora 10:00
de medic: diuretice, vasodilatatoare; Pacienta B.M. prezintă o
- învăţ pacienta să aibă o alimentaţie circulaţiei adecvată.
bogată în fructe și legume și să reducă
 NEVOIA DG. DE ÎNGRIJIRE OBIECTIV INTERVENŢII EVALUARE
HTA 150/100. grăsimile în alimentaţie;
- aplic tehnici de favorizare a circulaţiei
Imobilitate din cauza constând în exerciţii pasive și active,
poziţiei inadecvate 21:01.2018 ora 08:00 masaje; 21.01.2018 ora 11:00
manifestată prin crampe Ca pacienta V. A. să - planific un program de exerciţii în Pacienta B.M. prezintă
musculare. prezinte diminuarea funcţie de starea să de boală; diminuarea crampelor
crampelor musculare și - învăţ pacienta să folosească tehnici de musculare.
să se poată mobiliza în destindere şi relaxare;
termen de 3 h. - o supraveghez și o încurajez să facă
exerciţii de 2-3 ori pe zi;
- rog pacienta să-mi solicite ajutorul ori
de câte ori are nevoie;
6. Nevoia de a Hipertermie din cauza 21.01.2018 ora 08:30 - Aerisesc încăperea; 21.01.2018 ora 14.30
menţine procesului infecţios, Ca pacienta B.M. să-îşi - asigur îmbrăcăminte lejeră; Pacienta B.M. își menţine
temperatura manifestată prin frisoane și menţină temperatura - administrez medicaţia prescrisă de temperatura corpului în
corpului în limite febră 38,5 °C. corpului în limite medic; limite fiziologice.
normale. fiziologice în termen de - monitorizez funcţiile vitale.
6h. - măsor temperatura corpului de două ori
pe zi și o notez în foaia de temperatură;

Insomnie din cauza stării - Întocmesc un orar de odihnă

32
 NEVOIA DG. DE ÎNGRIJIRE
7. Nevoia de a se generale alterate,
odihni. manifestata prin somn
agitat și treziri frecvente.
8. Nevoia de a Singurătate din cauza
comunica. anxietăţii, manifestată prin
plânset și izolarea de
persoanele din familie.
9. Nevoia de a se Pacienta prezintă
îmbrăca şi dezinteres față de ținuta
dezbrăca. vestimentară.
OBIECTIV INTERVENŢII EVALUARE
21.01.2018 corespunzător organismului; Pacienta B.M. a beneficiat
Ca pacienta B.M. să - administrez tratamentul medicamentos; de un somn lung liniştit pe
beneficieze de somn - învăţ pacienta să practice tehnici de toată perioada spitalizării.
corespunzător cantitativ relaxare, exerciţii respiratorii înainte de
şi calitativ pe toată culcare.
perioada internării.
21.01.2018 ora 08:00 - Comunic cu pacienta; 23.01.2018 ora 08:00
Ca pacienta B.M. să-şi - asigur legătura cu familia prin vizite Pacienta B.M. prezintă
exprime absenţa frecvente; absenţa sentimentului de
sentimentului de - sugerez pacientei să utilizeze mijloace singurătate şi poate
singurătate în termen de de comunicare în concordanță cu nevoile comunica.
2 zile și să poată și posibilitățile sale;.
comunica. - îndemn pacienta să comunice cu
colegele de salon.
21.01.2018 - educ pacienta privind importanţa 26.01.2018
Ca pacienta să prezinte vestimentaţiei în identificarea Pacienta prezintă interes în
interes în a-şi alege personalităţii; alegerea hainelor potrivite.
hainele potrivite pe - supraveghez pacienta cum se îmbracă;
toată perioada - pregătesc lenjeria la îndemâna
spitalizării. pacientei.
- planific activităţii recreative împreună
33
 NEVOIA DG. DE ÎNGRIJIRE OBIECTIV INTERVENŢII EVALUARE
10. Nevoia de a se Pacienta refuză 21.01.2018 ora 08:00 cu pacienta; 21.01.2018 ora 10:00
recrea. îndeplinirea de activități Ca pacienta să prezinte - asigur mediul corespunzător; Pacienta prezintă o stare de
recreative. o stare de bună - mă asigur că pacienta nu are activităţii bună dispoziţie şi
dispoziţie în termen de care să o obosească ci să îi creeze o stare comunică.
2 h. de bună dispoziţie;
- explic pacientei beneficiile activităților
recreative asupra sănătății psihice.
11. Nevoia de a fi Pacienta prezintă 21.01.2018 - Ajut pacienta în funcţie de starea să 26.01.2018
curat, îngrijit,de a dezinteres față de propria Ca pacienta B.M. să generală să îşi facă igiena corporală; Pacienta prezintă interes
proteja înfățișare. prezinte interes faţă de - asigur temperatura camerei 20-22 °C şi faţă de înfăţişarea să şi îşi
tegumentele şi înfăţişarea să şi să îşi a apei de 37-38 °C; menţine curate tegumentele
mucoasele. menţină tegumentele și - ajut pacienta să se îmbrace şi să se şi mucoasele.
mucoasele curate. pieptene.
12. Nevoia de a fi Ca pacienta să nu se simtă 21.01.2018 - câştig încrederea pacientei prin modul 26.02.2018
preocupat în inferior, să înțeleagă Ca pacienta B.M. să-şi de comportare și prin discuţiile purtate; Pacienta B.M. prezintă o
vederea realizării. posibilitățile sale în a recapete încrederea și - observ reacţiile pacientei în luarea stare de spirit îmbunătățită
realiza lucruri pe cont stima de sine. deciziilor; și recăpătarea încrederi în
propriu. - ajut pacientul să perceapă just sine.
realitatea, să se reintegreze în colectiv.
13. Nevoia de a Culpabilitate din cauza 21.01.2018 - Încurajez pacienta să-şi exprime 21.01.2018
acţiona conform alterări stări de boală sentimentele în legătură cu problema să;
34
 NEVOIA DG. DE ÎNGRIJIRE OBIECTIV INTERVENŢII EVALUARE
propriilor manifestată prin Ca pacienta B.M. să-şi - facilitez satisfacerea convingerilor sale. Pacienta B.M. îşi acceptă
convingeri și valori perceperea boli ca o păstreze imaginea boala și nu o mai consideră
de a practica pedeapsă. pozitivă de sine și de a a fi o pedeapsă.
religia. nu percepe boala ca pe
o pedeapsă.
14. Nevoia de a Dezinteres în a învăţa din 21.01.2018 - Motivez pacientei importanţa acumulări 26.01.2018
învăţa cum să îşi cauza stării de boală, Ca pacienta B.M. să de noi cunoştinţe; Pacienta B.M. a acumulat
păstreze sănătatea. manifestată prin lipsă de acumuleze noi - îi stimulez pacientei dorinţa de informaţii noi.
interes de a învăţa. cunoştinţe. cunoaştere;
- verific dacă bolnava a înţeles mesajul
transmis și dacă și-a însuşit noile
cunoştinţe.

35
 Cazul II

Pacienta C.P. din Baia-Mare, în vârstă de 72 de ani, se internează în secţia de

Endocrinologie în data de 17.02.2018 pentru examene endocrine-metabolice. În urmă cu 5 ani
a fost descoperită cu guşă polinodulară, a urmat un tratament sever, cu controale periodice la
medicul specialist endocrinolog.
În urmă cu câteva zile a prezentat HTA 180/115 mm Hg, vocea răguşită, tuse seacă,
febra 38’2 °C. Este foarte neliniştită, are un facies crispat, prezintă palpitaţii, tahicardie. Se
simte izolată de mediul său și duce lipsa persoanelor semnificative, prezintă dificultate în
vorbire și concentrare scăzută, este dezinteresată în a se adapta la situaţia să de boală nivelul
său de dependenţă fiind de tip 2.
Din interviul meu cu pacienta, la vârsta de 12 ani având prima menarhă și având un
ciclu neregulat, a avut 2 sarcini și 1 avort. Nu prezintă alergii alimentare şi medicamentoase.
Pacienta C.P. se externează în data de 21.02.2018 având funcţiile vitale în limite normale.

Diagnosticul medical: Guşă polinodulară.

Tabelul 5.Explorări funcţionale.
Explorări funcţionale:
ECOGRAFIE TIROIDIANĂ
EMG
EKG
RADIOGRAFIE PULMONARĂ

Tabelul 6.Funcţiile vitale la internare.

Tensiune Respirație Puls Înălţime Greutate Temperatură
arterială
180/115 17 75 1,68 m 75 kg 38’2°C
mmHg resp/minut bătăi/minut

36
 Tabelul 7. Analize medicale.

Analize Valori obţinute Interval de referinţă

VSH 9-22 mm la o oră; 6-13 mm la o oră;
40-50 mm la 2 ore 1-20 mm la 2 ore
GLICEMIE 120 mg/dl 60-110 mg/dl
LDL-COLESTEROL 130-159 mg/dl <100 mg/dl
HDL-COLESTEROL 60 mg/dl <50 mg/dl
TRIGLICERIDE 200-340 mg/dl <150 mg/dl
T3 100-200 ngr/ml 80-200 ngr/ml
T4 5,0-13 µgr/dl 4,5-13 µgr/dl
TSH 0,3-4,0 µU/ml 0,5-4,5 µU/ml
CREATININA SERICĂ 0,5-1,2 mg/dl 0,6-1,2 mg/dl
BILIRUBINEMIA 0,4-1,5 mg/dl 0,3-1,2 mg/dl
TOTALĂ
IONOGRAMĂ Na 132-144 mmoil/l; Na 132-144 mmoil/1;
K 2,7-5,2 mmoli/l; K 3,6-4,8 mmoli/l;
CI 100-110 mmoli/l; CI 96-105 mmoli/l;
CA 4,0-5,5 mEq/1; CA 4,5-5,5 mEq/1;
Fe 96-160 ug/dl; Fe 90-160 ug/dl;
Mg l,4-3 mEq/l Mg l,3-2 mEq/l
TGO 18 U/L 0-37 U/L
TGP 25 U/L 0-41 U/L

37
 Tabelul 8. Manifestări de dependenţă și probleme.
Manifestări de dependenţă Probleme de dependenţă
Palpitaţii, HTA 180/115. Alterarea respiraţiei și circulaţiei.
Tuse seacă,voce răguşită, Obstrucţia căilor respiratorii.
Dificultatea în vorbire,izolare, Comunicare ineficientă la nivel
dezinteres în a se adapta, lipsa senzorial și motor.
persoanelor semnificative.
Facies crispat, nelinişte. Anxietate.
Febră 38’2 °C. Hipertermie.

Nivelul de dependenţă este de tip II, iar prima nevoie afectată este nevoia de a
respira și a avea o bună circulaţie.

38

NEVOIA DG. DE ÎNGRIJIRE
1. Nevoia de a Alterarea respiraţiei și
respira și a avea o cauza obstrucţiei căilor
bună circulaţie. respiratorii, manifestată
prin palpitaţii și HTA
180/115.
Obstrucţia căilor
respiratorii din cauza
proceselor inflamatorii,
manifestată prin tuse
seacă și prin voce răguşită.
Plan de îngrijire cazul II pacienta C.P.
OBIECTIV
17.02.2018 ora 08:00
Ca pacienta C.P. să
prezinte o respirație
eficientă și o bună
circulaţie în decurs de
9 24h.
17.02.2018 ora 08:00
Pacienta C.P. să
prezinte căi respiratorii
permeabile și o bună
respirație în decurs de
6h.
39
INTERVENŢII EVALUARE
- Administrez medicaţia prescrisă 18.02.2014 08:00
de medic; Pacienta C.P.
- îi asigur o poziţie favorabilă; prezintă o respirație și o
- aerisesc salonul; circulaţie îmbunătățită.
- monitorizez funcțiile vitale;
- îndepărtez secreţiile nazale;
- educ pacienta să folosească batista
individuală, de unică folosinţă;
- învăţ pacienta să tuşească; 17:02.2014 14:00
- educ pacienta pentru a evita Pacienta C.P.
împrăştierea secreţiilor nazale; prezintă căi respiratorii
- umezesc aerul din salon; permeabile și o respirație
- asigur poziţia şezând și semişezând; îmbunătăţită.
- administrez tratamentul prescris de
medic;
- asigur un aport suficient de
lichide pe 24 de ore;
- recomand pacientei repaos vocal
absolut;
- Învăţ pacienta să aibă o alimentaţie
 NEVOIA DG. DE ÎNGRIJIRE
2. Nevoia de a se Alterarea ritmului cardiac
mişca şi a avea o și a circulaţiei din cauza
bună postură. bolii, manifestat prin
tahicardie (90 pulsaţii
/minut).
3. Nevoia de a Anxietate din cauza stării
evita pericolele. de boală, manifestată prin
palpitaţii, facies crispat şi
nelinişte.
4. Nevoia de a-și Hipertermie din cauza
menţine procesului infecţios
temperatura manifestat prin febră 38,2
corpului în limite °C.
normale.
5. Nevoia de a Comunicare ineficientă la
OBIECTIV
17.02.2018
Ca pacienta C.P. să
prezinte o circulaţie
adecvată în termen de 3
zile.
17.02.2018 ora 08:00
Pacienta C.P. să îşi
exprime diminuarea
anxietăţii în decurs de
2 h.
17.02.2018
Ca pacienta C.P. să-şi
menţină temperatura
corpului în limite
fiziologice.
19.02.2018 ora 08:00
40
INTERVENŢII EVALUARE
bogată în fructe și legume; 21.02.2018
- să reducă grăsimile din alimentaţie; Pacienta P.M prezintă o
- administrez medicaţia prescrisă de stare bună de circulaţie.
medic: diuretice, vasodilatatoare,
anticoagulante.
- Comunic cu pacienta în legătură cu 17.02.2018 ora 10:00
starea să de boală; Pacienta P.M își exprimă
- creez un mediu optim pentru ca diminuarea anxietăţii.
pacienta să-și poată exprima emoțiile,
nevoile;
- ajut pacienta să-și recunoască
anxietatea.
- Aerisesc încăperea; 17.02.2018
- asigur îmbrăcăminte lejeră; Pacienta P.M prezintă o
- aplic comprese reci; temperatură normală.
- administrez medicaţia prescrisă de
medic: antipiretice, antibiotic;
- monitorizez și notez funcțiile vitale.
- liniştesc bolnava cu privire la 18.02.2018 ora 09:00
 NEVOIA DG. DE ÎNGRIJIRE
comunica. nivel senzorial și motor
din cauza stări de boală,
manifestată prin dificultate
în vorbire, izolare,
dezinteres în a se adapta,
lipsa persoanelor
semnificative.
OBIECTIV INTERVENŢII EVALUARE
Ca pacienta P.M să starea să, îi explic scopul Pacienta comunică
comunice eficient în intervenţiilor; eficient cu
decurs de 24 h. - familiarizez pacienta cu mediul personalul medical.
său ambient;
- asigur un mediu liniştit;
- administrez medicaţia
recomandată de medic.
41
 Cazul III

Pacienta A.M. în vârstă de 49 de ani domiciliată în Cavnic se prezintă în UPU în data

de 08.03.2018 cu tahicardie, transpirații abundente, palpitaţii, dificultate la înghiţire, are vocea
răguşită și aspră.
Din spusele aparţinătorilor în ultima vreme este foarte nervoasă, pune întrebări
încontinuu despre starea să de boală, noaptea doarme puţin, prezintă modificări ale pielii, este
mai caldă, prezintă facies crispat. Este fumătoare , fumând aproximativ 1 pachet de țigări pe
zi , locuiește intr-o casă cu curte , împreună cu soțul , și cei doi copii . În urmă cu 4 ani a fost
diagnosticată cu Hipertiroidism sau boala Basedow – Graves, a urmat un tratament strict
prescris de medicul specialist endocrinolog cu care fiica pacientei ține legătura şi anunţă
medicul de orice modificare apărea pacientei. Nu prezintă alergii medicamentoase sau
alimentare.

Diagnostic medical: Hipertiroidism cu guşă exoftalmincă.

Tabelul 9.Explorări funcţionale.

Explorări funcţionale:
ECOGRAFIE TIROIDIANĂ
EMG
EKG
RADIOGRAFIE ABDOMINALĂ
CT TIROIDIAN (COMPUTER TOMOGRAF)

Tabelul 10.Funcţiile vitale la internare.

Tensiune Respirație Puls Înălţime Greutate Temperatură
arterială
120/90 18 70 1,58 m 60 kg 36 °C
mmHg resp/minut bătăi/minut

42
 Tabelul 11. Analize medicale.
Analize Valori obţinute Interval de referinţă
VSH 9-20 mm la o oră; 6-13 mm la o oră;
35-50 mm la 2 ore 1-20 mm la 2 ore
GLICEMIE 125 mg/dl 60-110 mg/dl
LDL-COLESTEROL 130-188 mg/dl <100 mg/dl
HDL-COLESTEROL 70 mg/dl <50 mg/dl
TRIGLICERIDE 200-370 mg/dl <150 mg/dl
T3 100-190 ngr/ml 80-200 ngr/ml
T4 5,0-16 µgr/dl 4,5-13 µgr/dl
TSH 0,4-4,0 µU/ml 0,5-4,5 µU/ml
CREATININA SERICĂ 0,5-1,3 mg/dl 0,6-1,2 mg/dl
BILIRUBINEMIA 0,2-1,4 mg/dl 0,3-1,2 mg/dl
TOTALĂ
IONOGRAMĂ Na 139-150 mmoil/l; Na 132-144 mmoil/1;
K 2,8-5,0 mmoli/l; K 3,6-4,8 mmoli/l;
CI 103-107 mmoli/l; CI 96-105 mmoli/l;
CA 4,2-5,5 mEq/1; CA 4,5-5,5 mEq/1;
Fe 99-161 ug/dl; Fe 90-160 ug/dl;
Mg l,4-3 mEq/l Mg l,3-2 mEq/l
TGO 22 U/L 0-37 U/L
TGP 30 U/L 0-41 U/L

43
 Tabelul 8. Manifestări de dependenţă și probleme.
Manifestări de dependenţă Probleme de dependenţă
Palpitații, nervozitate,facies crispat Anxietate.
Transpiraţii abundente. Diaforeză.
Modificări ale pielii, este mai Alterarea ritmului cardiac și a
caldă,tahicardie. circulaţiei.
Dificultate la înghiţire. Incapacitatea de a se alimenta şi a se
hidrata.
Ore de odihnă insuficiente. Dificultatea de a se odihni.
Pune întrebări. Cunoştinţe insuficiente.
Voce răguşită,aspră. Alterarea voci.

Nivelul de dependenţa este de tipul II, din cauza stări genrală alterate.

44

NEVOIA DG. DE ÎNGRIJIRE
1. Nevoia de a Alterarea vocii din cauza
respira și a avea procesului inflamator la
o bună circulaţie. nivelul căilor respiratorii
superioare, manifestat prin
voce răguşită și aspră.
2. Nevoia de a bea Dificultate de a se
și a mânca. alimenta şi hidrata din
cauza procesului
inflamator manifestat prin
dificultate la înghiţire.
Plan de îngrijire cazul III pacienta A.M..
OBIECTIV
08.03.2018 ora 08:00
Ca pacienta A.M. să
prezinte confort la
nivelul căilor
respiratorii superioare
prin repaus vocal
intermen de 24h.
08.03.2018 ora 08:30
Ca pacienta A.M. să se
poată alimenta singură
în termen de 8 h.
45
INTERVENŢII EVALUARE
- Aerisesc salonul; 09.03.2018 ora 09:00
- asigur repaus la pat; Pacienta A.M.. prezintă
- asigur confort pacientei; confort la nivelul căilor
- temperatura salonului să fie 20-22 °C; respiratorii superioare.
- Pacienta să prezinte mucoase
respiratorii umede și integre la
nivelul faringelui și laringelui;
- repaus vocal absolut, comunicare
nonverbala.
- Servesc alimentele mai ușor de înghiţit, 08.03.2018 ora 16:30
la o temperatură normal (supe de Pacienta A.M.. se
zarzavat, apoi brânză de vaci, piureuri); alimentează singură.
- stabilesc un orar pentru servirea mesei;
- explorez preferinţele pacientei asupra
alimentelor permise;
- la indicația medicului asigur necesarul
de nutrienți parenteral.
- hidratez pacienta pe cale orală, în
cantităţi mici, la intervale regulate.
- Administrez lichide la o temperatură
 NEVOIA DG. DE ÎNGRIJIRE
3. Nevoia de a Diaforeză din cauza stări
elimina. generale alterate
manifestată prin
transpiraţii abundente.
4. Nevoia de a Anxietate din cauza stări
evita pericole. de boală manifestată prin
palpitaţii,nervozitate,
facies crispat.
5. Nevoia de a se Alterarea ritmului cardiac
mişca şi a avea o și a circulaţiei din cauza
bună postură. stări generale alterare,
manifestată prin piele
caldă şi tahicardie.
6.Nevoia de a Dificultatea în a se odihni
dormi și a se din cauza neliniştii
odihni. manifestată prin ore de
odihnă insuficiente.
OBIECTIV INTERVENŢII EVALUARE
08.03.2018 ora 8:00 normală; 08.03.2014 ora 10:00
Ca Pacienta A.M.. să - asigur lenjerie curata de pat şi de corp; Pacienta A.M.. prezintă
prezinte diminuarea - aerisesc salonul. diminuarea transpiraţiilor.
transpiraţiilor în termen
de 2 h.
08.03.2018 ora 09:00 - Învăţ pacienta tehnici de relaxare; 08.03.2018 ora 12:00
Ca pacienta A.M. să - asigur legătură pacientei cu familia prin Pacienta A.M.. prezintă
prezinte diminuarea vizite frecvente. diminuarea anxietăţii
anxietăţii în termen de
3h.
08.03.2018 ora 08:00 - Administrez medicaţia prescrisă de 08.03.2018 ora 10:00
Ca pacienta A.M.. să medic: diuretice, vasodilatatoare; Pacienta A.M.. prezintă
prezinte o circulaţie - învăţ pacienta să aibă o alimentaţie îmbunătăţirea circulaţiei.
adecvată în termen de bogată în fructe și legume și să reducă
2h. grăsimile din alimentaţie.
08.03.2014 - întocmesc un orar de odihnă 08.03.2014
Ca pacienta A.M. să corespunzător organismului; Pacienta A.M. beneficiază
beneficieze de un somn - administrez tratamentul medicamentos; de ore de somn suficiente.
calitativ și cantitativ pe - învăţ pacienta să practice tehnici de
durata spitalizării. relaxare,exerciţii respiratori.
46
 NEVOIA DG. DE ÎNGRIJIRE
7. Nevoia de a Cunoştinţe insuficiente din
învăţa cum să îşi cauza lipsei sursei de
păstreze sănătatea. informaţie cu privire la
boală, manifestată prin
punere de întrebări
OBIECTIV
08.03.2014 ora 08:00
Ca pacienta A.M. să
primească informaţii cu
privire la starea să de
boală.
47
INTERVENŢII EVALUARE
- îi stimulez pacientei dorinţa de 08.03.2014 ora 08:00
cunoaştere; Pacienta B.M. a acumulat
- verific dacă bolnava a înţeles mesajul informaţii noi.
transmis și dacă și-a însuşit noile
cunoştinţe.
 CONCLUZIA

Tiroida este o glanda endocrina, situata la baza gatului și cântărește mai puțin de 30 de
grame. Influenta glandei tiroide este extrem de importanta în buna funcționare a organismului
uman, deoarece aceasta afectează pulsul și tensiunea arteriala, nivelul de colesterol, nivelul
energetic, tonusul muscular, văzul, starea psihica și multe altele.
Cea mai frecventă boala a tiroidei este hipotiroidismul, care apare în momentul în care
glanda nu reușește să producă o cantitate suficientă de hormoni tiroidieni. În acest caz,
metabolismul este lent, motiv pentru care funcțiile organismului sunt încetinite.
Hipotiroidismul este o boală des întâlnita la noi în țară, aproximativ 10% din femeile cu vârsta
peste 65 de ani prezentând simptomele acestei afecțiuni. Mai rar apare și la persoanele tinere.
La copii, aceasta afecțiune se caracterizează printr-un retard de creștere și prin tulburări ale
dezvoltării psihologice.

48
 BIBLIOGRAFIE

1. Borundel, Corneliu – Medicina Internă pentru cadre medii, Editura All,

Bucureşti, 2008;
2. Chirilă, Pavel şi alţii – Medicina naturistă, Asociaţia filantropică medicală
creştină Christiana, Bucureşti, 1995;
3. Crîngulescu, Nicolae – Medicină internă, Editura Ştiinţă şi tehnică,
Bucureşti, 1998;
4. Cristea, Nicoleta Aurelia – Farmacologie, Editura Medicală, Bucureşti,
2003;
5. Danilă, Gheorghe – Vademecum medicamentorum, Editura Polirom, Iaşi,
1999;
6. Isselbacher, K.J.; Kasper, D.L. – Principii de Medicină Internă, ediţia a
XIII-a, ed. Orizonturi, Editura Lideri, Bucureşti, 1997;
7. Leonida, Gherasim – Medicina Interna, Editia a II-a, Ed. Medicala,
Bucuresti, 2003;
8. Titirca, Lucretia – Dictionar de termeni pentru asistentii medicali, ed. Viata
medicala romaneasca, Bucuresti, 2006;
9. http://www.sfatulmedicului.ro/cauta.php?criteriu=tiroida;
10. ttp://www.sfatulmedicului.ro/articole/Endocrinologie-diabet/
Hipotiroidismul_845.html;
11. http://www.romedic.ro/hipotiroidism;

49