Instalaţiile de ventilare şi condiţionare au ca scop asigurarea calității aerului interior, din

punct de vedere al purităţii sale, menţinerea unui ansamblu de parametri (temperature interioară,
medie de radiație, operativă; umiditate aer; viteză de circulație aer; gradient de temperatură) în
limitele bine definite prin SR EN 7730ȘI SR EN 15251, sau a condițiilor de climat interior cerute
de diverse procese tehnice. Astfel putem distinge între instalaţii de ventilare, de climatizare şi de
condiționare 
Ventilarea este procesul prin care intră (natural sau forţat) aer proaspăt (exterior) în
încăperi şi prin care, din încăperi se elimină (natural sau forţat) aerul poluat. Astfel se realizează
diluarea/eliminarea poluanţilor interiori: umiditate, gaze, vapori, praf, fapt ce constituie funcţia
(obiectivul) ventilării. Prin ventilare se asigură calitatea aerului interior (limitarea concentraţiei
poluanţilor şi a dozelor admise de poluanţi).
Climatizarea este procesul prin care în interiorul încăperilor se asigură o temperatură
controlată a aerului, indiferent de procesele termice din interiorul sau din exteriorul clădirii.
Climatizarea presupune încălzirea şi răcirea controlată a spaţiilor. Prin climatizare se urmăreşte
realizarea confortului termic al ocupanţilor din încăperi.
Condiţionarea aerului este procesul prin care se realizează controlul temperaturii,
umidităţii, vitezei şi de cele mai multe ori şi a purităţii aerului interior. Termenul este utilizat în
special pentru încăperi cu condiţii tehnologice speciale. Realizarea acestor cerinţe contribuie la
menţinerea unor ambianţe interioare sănătoase, a capacităţii de muncă, la înlăturarea
îmbolnăvirilor profesionale, la ridicarea productivităţii muncii.
Pentru asigurarea unui microclimat favorabil la întreprindere vom executa calculul
bilanțului termic. Calculele se vor executa pentru perioada caldă a anului
Fluxul de căldură de la motoarele electrice Q m. el,, [kJ/h ]a utilajului instalat în secţiile
de producţie se calculează conform formulei (4.1):
Qm . el=∑ Pm .el ∙ n∙ 3600 ∙ K cer ∙ K c, [ k J / h ]
(4.1)
unde:
Pm.el – este puterea nominală a motorului electric a unei maşini de tipul dat;
n - numărul de maşini de tipul dat;
3600– este echivalentul termic a energiei electrice;
Kcer- este coeficientul cererii; Kcer=0,75
Kc – este coeficientul fluxurilor de căldură care depinde de eliminare a căldurii de la
utilaj;

Mod Coala Nr. document Semnat Data

Elaborat Litera Coala Coli
Verificat Romanov V.
Aprobat
CIU m. Bălţi gr.
 Kc = 0.8 dacă utilajul are sistema proprie de eliminare a căldurii,
Kc = 1 dacă utilajul nu are sistema proprie de eliminare a căldurii .

Calculul se execută pentru fiecare secţie în parte, inclusiv depozite şi se înscrie în tabelul
4.1

Tabelul 4.1: Calculul afluxurilor de căldură de la motoarele electrice.

N d/o Secția de producție ∑ P m .el 3600 Kcer Kc Qm.el

1 Depozit de materie primă 6,4 3600 0,75 1 17280

2 Secția de bobinat 4,8 3600 0,75 1 12960
3 Secția de tricotat 27 3600 0,75 1 72900
4 Secția de finisare 267,52 3600 0,75 1 722304
5 Secția de croire 3,7 3600 0,75 1 9990
6 Secția de confecții 101,4 3600 0,75 1 273780
7 Depozit de produse finite 6,4 3600 0,75 1 17280

Afluxurile de căldură de la iluminarea artificială Q el. ar. [ k J / h ] se determină conform

formulei (4.3): (4.2)
Qel . ar . =Pel ∙ n∙ 3600 ∙ K c, [ k J / h ]
unde:
Pel – putere iluminatoarelor fluoriscente; Pel=0,04[ kW] ;
n – numărul de iluminatoare în în secţia dată;
3600– este echivalentul termic a energiei electrice;
Kc – coeficientul care determină eliminarea căldurii de la eluminatoare.
Dacă iluiminatoarele sunt suspendate Kc =1;
Calculul se execută pentru fiecare secţie în parte, inclusive depozitile şi se înscrie în
tabelul 4.2 .

Tabelul 4.2: Calculul afluxurilor de căldură de la iluminarea artificială.

N d/o Secția de producție Pel 3600 Kc Qel. ar.

1 Depozit de materie primă 4 3600 0,95 13680

2 Secția de bobinat 10 3600 0,95 34200
3 Secția de tricotat 24 3600 0,95 82080
4 Secția de finisare 12 3600 0,95 41040
5 Secția de croire 6 3600 0,95 20520
6 Secția de confecții 16 3600 0,95 54720
7 Depozit de produse finite 2 3600 0,95 6840

Coala

Mod. Coala № document. Semnăt. Data

 Afluxurile de căldură de la radiaţia solară prin geamuri Qg,[kJ/ h ]se determină conform
formulei (4.4):
Q g=q g ∙ S g ∙ A ,[kJ/h] (4.3)
unde:
qg– este cantitatea de căldură de la radiaţia solară care trece prin geamuri şi depinde de
orientarea geamurilor.
Sudqg = 670 [kJ/m 2 ·h];
Nord qg = 330 [kJ/m 2 ·h];
Vest qg = 750 [kJ/m 2 ·h];
Estqg = 670 [kJ/m 2 ·h];
Sg– este suprafata geamurilor;
A-este coeficientul care depinde de tipul geamului
Pentru geamul cu 2 rînduri de sticlă A =1,15.
Pătrunderea căldurii prin ferestre datorită radiaţiei solare poate fi redusă prin utilizarea
sticlei special absorbante, sau prin diferite metode de umbrire.
Calculul afluxurilor de căldură de la radiaţia solară prin geamuri se execută pentru fiecare
secţie în parte şi se înscrie în tabelul 4.3.

Tabelul 4.3: Calculul afluxurilor de căldură de la radiaţia solară prin geamuri.

N d/o Secția de producție qg Sg A Qg

1 Depozit de materie primă 0 1,15 0

2 Secția de bobinat 330 12 1,15 4554
3 Secția de tricotat 330 36 1,15 13662
4 Secția de finisare 330 48 1,15 18216
5 Secția de croire 670 12 1,15 9246
6 Secția de confecții 670 48 1,15 36984
7 Depozit de produse finite 0 1,15 0

Afluxul de căldură de la radiatia solară prin pereţi Qp, [kJ/h] se calculează conform
formulei (4.5) : (4.4)
Q p=q p ∙ S p ∙ K t ,[ k J / h ]
unde:
qp- este fluxul de căldură de la radiaţia solară prin pereţi
qp= 20 kJ/m 2 ·h– deoarece clădirea este cu acopriş.

Coala

Mod. Coala № document. Semnăt. Data

 Sp- este suprafaţa peretelui;
Kt- este coeficientul de transfer a căldurii prin perete deoarece pertele e construit din
beton Kt=4,67:
Calculul afluxurilor de căldură de la radiaţia solară prin pereţi se înscrie în tabelul 4.4 .
Tabelul 4.4: Calculul afluxurilor de căldură de la radiaţia solară prin pereţi.
N d/o Secția de producție qp Sp Kp Qp

1 Depozit de materie primă 20 375 4,67 35025

2 Secția de bobinat 20 339 4,67 31662
3 Secția de tricotat 20 594 4,67 55480
4 Secția de finisare 20 412 4,67 38481
5 Secția de croire 20 294 4,67 27460
6 Secția de confecții 20 426 4,67 39788
7 Depozit de produse finite 20 258 4,67 24097

Fluxul de căldură prin tavan Qt,[ k J / h ] se calculează conform formulei (4.5):

Qt =K t ∙ S t ∙ ( t ex −t ¿ ) ∙ K e ,[ k J / h ] (4.5)
:
unde:
Kt– coeficientul de transfer de căldură prin tavan; Kt=6,1
St- suprafaţa tavanului prin care se transmite căldura;
tex —temperatura medie anuală pentru perioada caldă a anului tex 30 C
tin—temperatura în interiorul secţiilor de producţie tin= 20C
K – coeficientul eliminării de căldură în zona de lucru K=0,8
Calculul afluxurilor de căldură de la radiaţia solară prin pereţi se înscrie în tabelul 4.5 .
Tabelul 4.5: Calculul afluxurilor de căldură de la radiaţia solară prin tavan.
N d/o Secția de producție Kt St tex-tin K Qt

1 Depozit de materie primă 6,1 540 10 0,8 26352

2 Secția de bobinat 6,1 324 10 0,8 15811
3 Secția de tricotat 6,1 1296 10 0,8 63245
4 Secția de finisare 6,1 864 10 0,8 42163
5 Secția de croire 6,1 270 10 0,8 13176
6 Secția de confecții 6,1 864 10 0,8 42163
7 Depozit de produse finite 6,1 216 10 0,8 10540

Toate rezultatele calculelor se înscriu în tabele pe secţii de producţie deoarece în caz de

necesitate să se determine degajările de căldură pe fiecare secţie în parte pentru a verifica dacă
instalaţia de condiţionare propusă va face faţă cerinţelor impuse. În caz că fluxurile de căldură în

Coala

Mod. Coala № document. Semnăt. Data

 secţia dată depăşesc cantitatea de aer condiţionat adus în secţia dată prin conductele e necesar de
reglat temperatura aerului refulată spre secţia dată sau se impune anexarea unor instalaţii de
condiţionare neautonome cu acţiune locală care vor asigura cantitatea şi calitatea necesară a
aerului în secţia dată de producţie.
Rezultatele calculelor se înscriu în tabelul final 4.6 al bilanţului termic pentru perioada
caldă a anului.
Tabelul 4.6: Bilanţul termic pe perioada caldă a anului pentru secţiile de producţie a
întreprinderii.
N Secția de De la Iluminat Prin Prin Prin Fluxul
d/o producție motoarele artificial geamuri pereți tavan total de
electrice căldură
1 Depozit de 92337
17280 13680 0 35025 26352
materie primă
2 Secția de 99187
12960 34200 4554 31662 15811
bobinat
3 Secția de 287367
72900 82080 13662 55480 63245
tricotat
4 Secția de 862141
722304 41040 18216 38481 42163
finisare
5 Secția de 198392
9990 20520 9246 27460 13176
croire
6 Secția de 447435
273780 54720 36984 39788 42163
confecții
7 Depozit de 58757
17280 6840 0 24097 10540
produse finite
8 TOTAL 2045616

Pentru a determina necesarul de instalatii de conditionare utilizăm următorul algoritm:

Calculul fluxuului total de căldură se realizează conform formulei (4.6).
Qtot =Q m. el +Qel. ar + Qg+Qp+Qt, [ k J / h ] (4.6)
Qtot=2045616 [ k J / h ]
Calculul productivităţii necesare a instalaţiilor de condiţionare se realizează
conform formulei (4.7).
Qtot
Ln = , [kJ/h]
H ¿ −( H ex +∆ i )

Productivităţii necesare a instalaţiilor de condiţionare:

Ln = Qtot/ ii -( ie +Δi)[ k J / h ]
unde:
Qtot-fluxul total de căldură; Qtot= 2045616 [ k J / h ]

Coala

Mod. Coala № document. Semnăt. Data

 Hin – entalpia aerului în interiorul secţiei de producţie- pentru temperatura aerului de
20º şi umeditatea de 65% - Hin=51[ k J / k g ]
Hex-este entalpia aerului la ieşire din compartimentul de umidificare se determină
conform diagramei: i–d a aerului umed; pentru temperatura16°C şi umiditatea 95% Hin=
45[ k J / k g ]
Δi-prezintă încălzirea aerului la trecere prin ventilator Δi = 0,8[ k J / k g ]
2045616
Ln = =393388 [ k J / h ]
51−( 45+0,8 )
Calculul productivităţii volumice a instalatiei de condiţionare se realizează conform
formulei (4.8).
Ln (4.8)
Lv = ,[ m 3 / h ]
ρ
uinde:
ρ – este densitatea aerului în condiţii standarde cu temperatura 20° şi umiditatea – 50%;
ρ = 1,2 [kg/m3]
393388
Lv = =327823[ m 3 / h ]
1,2
Calculul numărului instalaţiilor de condiţionare se realizează conform formulei (4.9).
Lv
N= , [un] (4.9).
Pc

unde:
P c – este productivitatea instalaţiilor de condiţionare aleg productivitatea de 150000
m3/h

327823
N= =4,09[un]
80000

Se acceptă 5 instalaţii de condiţionare cu productivitatea de 80000 [m3/h].

Coala

Mod. Coala № document. Semnăt. Data