CURS 3 – Histologie – 13/03/2018

Sistemul Endocrin
 Glandele paratiroide, SR, epifiza/ pineala
Glandele paratiroide
 Descoperite la mijlocul sec. 19
o Richard Owen
o Disectia unui rinocer
 Localizate  fata posterioara a lobilor tiroidieni, la fiecare pol
o Variaza ca numar, forma, dimensiune
 90 % din pop = 4 glande paratiroide
o Mase ovoidale
o 3/6 mm
o 400 mg
 Embriologic ele deriva din endoderm
o Din punga 3 si 4 endobrahiala
o Din punga 3, impreuna cu timusul  gl. Paratiroidele inf
o Punga 4  paratiroidele sup
 Inconjurate de o capsula subtire, conjunctiva, separata prin atmosfera de tesut conjuctiv lax
de gl. Tyroida
o Uneori e inclusa in capsula gl. Tiroide sau in plin parenchim tiroidian
 Sunt glande vitale, rol in homeostazia Ca+2
o In tireodectomii, se pastreaza gl. Paratiroide
 Parenchimul celular  celule in cordoane inconjurate de capilare sinusoide
 Tipuri celulare:
o Celule principale
o Celule oxifile
 Parenchimul gl. Variaza in functie de varsta individului
o La copii  doar celule principale
o Dupa varsta de 5/7 ani  apar celulele oxifile
 Cresc progresiv
o La pubertate
 3% din volumul glandei
 Numarul creste cu varsta  dau aspect tumor-like + involutie adipoasa
o La varsta a 3-a  60 – 70% din volum
 Celulele principale
o Celule de talie mica, pana in 8 µm
o Tinctorialitate slab bazofila
o Citoplasma variaza cu activitatea celulei
 Au incluziuni de glicogen si lipidice  substrat energetic
 Incluziuni de lipofuscina
o Implicate in secretia si sinteza H. proteici
 Aspect de celule care sintetizeaza si secreta proteine
o ME:

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 DOGGOS AND 1 HUMAN

  granule de secretie mici la periferia citoplasmei (200 – 400 nm)
 organitele variaza stadiul de evolutie in functie de activitate
 AG, RER, MIT
 Nucleu eucromatic
 Incluziuni lipidice, glicogen, lipofuscina, de secretie
o Sintetizeaza si secreta PTH
 Hormon cu rol in homeostazia de Ca
 Cu actiune antagonista fata de calcitonina
 Hipercalcemiant si hipofosfatemiant
 Loc de actiune:
 Tub digestiv
o Absorbtie de Ca
 Rinichi
o Reabsorbite de Ca
 La nivel osos, stimuleaza Osteoclastelor prin osteoblaste
o Osteoblastele au R de PTH si stimuleaza osteoclastele  vezi curs de osos
 Celulele oxifile
o De talie mai MARE
o Sub forma de poligoane pe sectiuni
o MO:
 Aspectul tinctorial al citoplasmei e intens acidofil si granular
 Nucleu mic, central, uneori picnotic = cromatina condensata
o ME:
 Continut mare de MIT
 Responsabile de acidofilia de la MO
 Pot fi mitocondrii modificate la nivelul cristelor
o Cu RE slab dezvoltat pe langa
 Nu sunt granule de secretie
 Pot sa ne faca sa credem ca endocrin sunt inactive
 Semnificatia functionala nu se cunoaste  se presupune ca reprezinta un stadiu
functional pentru celulele principale = stadiu de degradare
Glandele suprarenale – Adrenale
 Aflate deasupra rinichiului
 Istoric:
o Galen din Pergamon  a evidentiat doar gl. SR stanga = tesut renal accesoriu
o Bartolemeus Eustachio  gl. SR = gl. Care se sprijina de rinichi
o Thomas Addison  gl. Sunt vitale prin hormonii steroizi pe care ii secreta
 Cel care a descris deficienta CSR  boala Addison
 Forme care se deosebesc
o Gl. SR dreapta are forme variate
o Gl. SR stanga de obicei in semi-luna
 Marime = 4/1/0,4
 Greutate = 8 g
 Au capsula conjunctiva groasa, care nu compartimentalieaza parenchimul

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 DOGGOS AND 1 HUMAN

 Exista 2 zone diferite embriologic, diferit morfofunctional si functional
o CSR = mai galbena, 80%
 Inconjoara SR
o MSR = apare macroscopic mai bruna, 10-20%
 Nu exista o delimitare neta intre CSR/ MSR
o Ne orientam dupa tinctorialitatea citoplasmei
 CSR = acidofil
 MSR = bazofil
 CSR
o Din epiteliul cav. Celomice = mezodermica
o Face sinteza si secretie de hormoni steroizi
 Secretia de h. steroizi e controlata de hipofiza
 MSR
o Din epiteliul CN = origine neuroectodermica
o Face catelcolamine
 Controlata exclusiv nervos, fibre simpatice vegetative
 Vascularizatia:
o 3 surse arteriale
 A. sup SR
 A. mij SR
 A. inf SR
 Fiecare a. SR da ramuri capsulare, da 2 tipuri de ramuri
 Aa. Corticale si aa. Medulare
 Fiecare se capilarizeaza 
o Plex capilar subcapsular
o Plex capilar la nivleul MSR
 Plexul subcapsular se continua cu capilare rectilinii cvasiparalele intre ele , in
parte profunda se recapilarizeaza
o Reteaua profunda comunica cu reteau capilara MSR
o Se varsa fie in venule postcapilare, fie in aa. Medulare
 Semnificatie fiziologica  hormonii secretati in CSR vin in contact cu celulele din
MSR
CSR
 Celulele se organizeaza in 3 zone:
o Glomerulara
o Fasciculata
o Reticulara
o Fiecare are capilare de tip fenestrat/ sinusoid
 Celulele din fiecare cele 3 zone apartin aceluiasi cordon celular
o Singurele care se pot divide sunt cele din zona glomerala  migreaza lent de-a lungul
cordonului ajungand succesiv in celelalte zone  celula se va dif. / matura  in partea
inf a cordonului prezinta semne de degenerare
 Raportul intre zone variza de varsta individului, conditiile de viata
 in viata intrauterina si la nastere

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 DOGGOS AND 1 HUMAN

 o nu exista zona glomerulara
o zona reticulata este bine reprezentata
 pana la pubertate
o apare zona glomerulara
o scade zona reticulata
o domina zona fasciculata
 la adult
o domina tot zona fasciculata
o zonele glomerulara si reticulata sunt mai bine dezvoltate
 la senescenta are loc o transformare regresiva a CSR
o involuand zonele glomerulara si reticulata
 in conditii de stress
o transformare progresiva: zonele reticulata si glomerulara se pliaza iar zona
fasciculata creste.
 Zona glomerulara
o Ocupa putin din volumul CSR = 10 – 15%
o La om, apare discontinua
o Cordoane celulare inconjurate de capilare
o Celule mici cu nucleu central
o Fond citoplasmatic cu aspect acidofil
 Se remarca in citoplasma incluziuni lipidice
o Rol:
 Sinteza de mineralocorticoizi
 Aldosteron
 Deoxicorticosteron
 Mentinerea echilibru H/ Na
 Activitatea secretorie e putin influentata de ACTH, e influentata de sistemul
RENINA-ANGIOTENSINA
 In eliminarea gl. Hipofize/ medicamente
o Zona glomerulara pastreaza dimensiunea
 Zona fasciculata
o Volum 75%
o Cordoane celulare aranjate si separate de capilare sanguine
o Cele mai mari celule din CSR
o Pot fi uni/binucleate
o Citoplasma acidofila cu numar mare de incluziuni lipidice  spongiocite
o Implicate in sinteza si secretia de H. steroizi
 Secreta glucorticoizi
 Principal h. hiperglicemiant
 Principal h. antiinflamator
 produc si androgeni “slabi”
o celulele sunt controlate de ACTH
 Zona profunda/ reticulara
o 5 – 10% din gl. CSR

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 DOGGOS AND 1 HUMAN

 o F bine colorata
o Cordoane scurte care se ramifica si se anastomozeaza = retea cu ochiuri mici in care se
gasesc capilarele sanguine
o Nr. mic de pic. Lipidice
o Aspect intunecat la MO  incluziuni de lipofuscina
o Nucleu picnotic, semne de degenerare  aproprierea de apoptoza
o Secreta hormoni sexosteroizi
 dihidroandrogen sulfatul
 dihidroepiandrosteron
 glucocorticoizi
o Secretie dependenta de ACTH
 ME: toate celulele din CSR au aspect de cel. sintetizante de h. steroizi
o Multe profiluri de REN
o Multe MIT cu criste – tubuloveziculare
o Picaturi lipidice cu precursori de H
o Incluziuni de lipofuscina
o Indiferent de zona = raport apropiat de capilar sanguin
o Membrana cu numerosi µvili situati subendotelial =
o Nu au granule de secretie  secretie continua  prin difuziune se secreta in sange
MSR
 10 – 20 % din SR
 Considerat paraganglion central
o Mici glande endocrine situate dea lungul SNV, fie adiacent SNV
o Mici glande neuroendocrine*
o Elemen comun = abundenta de cel. cromafine = se evidentiaza de crom
o Sinteza de amine si peptide
o Toate dau reactie cromafina  cand exista agenti oxidanti ( KMO4)
 se oxideaza
 polimerizeaza
 Rezulta un compus brun numit adrenocrom
 Converteste impulsul nervos, vine pe cai preggl din marele splanhnic  in mesaje
hormonale
o Traductor neuro-endocrin
 DPDV al organizarii histologice  cuiburi/ cordoane celulare in raport cu capilare sanguine/
venule postcapilare
 Tipuri de celule in MSR
o Celule principale = cromafine = feocromocite
 De aici feocromocitoame = tumora
 Aspect intunecat
o Celule ganglionare = neuroni ggl.
 Celulele cromafine au tendinta de a forma prelungiri neuronale de tip axonal
o In structura MSR, cel cromafine pierd dendrite si axoni in procesul de embriogeneza
 Proces datorat h. glucorticoizi
o Celule de talie mare

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 DOGGOS AND 1 HUMAN

 o Citoplasma bazofila/ granulara
o Nucleu eucromatic cu nucleoli evidenti
o ME:
 Aparat de sinteza bine dezvoltata
 Granule de secretie ( 150 – 300 nm)
 Orientate catre capilarul sanguin = polul capilar celular
 Inervatia celulelor cromafine = ajunge o fibra preggl mielinica = sinapsa colinergica
o Unele Secreta epinefrina/ adrenalina = 80%
o Altele Secreta NE/ NA = 20%
 Diferenta se face cu usurinta la ME pe seama granulelor de secretie:
 In celulele ce produc E  granulele de secretie au continu putin dens la ME,
ocupa toata celula
o Granuelele de secretie cu NE  dens, loc excentric
 Alte molecule:
 Proteine ce mentin solubile NE/ E = CROMOGRANINE, provin din
procromogranina (scindata in Golgi)
 Dopamin -β- hidroxilaza
 Encefalina
 ATP
 Ioni de Ca
o Sinteza + secretia de catelcolamine
 Tyr = din circulatie  DOPA la nivelul citosolului  Dopamina pompata in granule
de secretie Golgiana care are dopamin-β-hidroxilaza  NE care e trecut in citosol 
enzima de metilare = PNMT (feniletanolamin-N-metiltransferaza)  Epinefrina
o Encefalina e secretata din RE in precursori  care sunt transformati in compusi uneori
chiar in granula de secretie sau in RE
 Exocitat in citosol - se face prin control exclusiv nervos prin impulsurile fibrelo veg.
preggl
Glanda Pineala
 Are maxim de dezvoltare la pubertate, dupa involueza
 Partea posterioara a diencefalului
o Inferior de corpul calos
o Deasupra CCV sup
 Atasata prin tija habenulara de V3
 Glanda mica, de dimensiunea unei boabe de mazare
o 150 mg
 DPDV embriologic = origine neuroectodermala
o Provine dintr-o invaginare diverticulara de pe linia mediala a diencefalului post
o Comunica initial cu cav. V3
o Prin proliferare, invaginarea creste  devine masa solida celulara = raport cu capilare
sanguine
 Comunicare cu V3 se reduce
 Exista la final doar o prelungire a V3 = reces pineal
 Istoric

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 DOGGOS AND 1 HUMAN

 o Descoperita de Galen
 Comparata cu samanta conului de pin
 Glanda incapsulata = ingrosarea pia mater
o Se desprind septul insotit de vase si nervi
o Imparte parenchimul in lobi si lobuli
 Foarte vine vascularizata = cea mai bine vasc gl. A sis endocrin
 Celulele se organizeaza in cordoane/ cuiburi celulare in rap. Cu capilare sanguine
 Extrem de bine inervata, ajung la nivelul pinealocitelor = fibre postggl simpatice din ggl.
Cervical sup = implicate in controlul secretiei epifizare
o Se aduc dovezi ale conectarii glandei cu SNC prin fibre mielinice
 Din hipocamp
o Fibrele ajung prin habenula
 Cu inaintarea in varsta apar modificari a gl. Epifize
o Cresterea continutului conjunctiv
 Seputurile se maresc  lobulatie evidenta
o Apar formatiuni chistice
 Concretiuni calcare = nisip cerebral = corpora arenacea = corpii Samona
o Apare in plin parenchim gl./ raport apropiat de capilare = perivascular
o Se coreleaza cu inaintarea in varsta
o Aparitia se caracterizeaza si varstei copilariei
o Depozite de saruri de Ca si Mg ce se dispun sub forma de inele concentrice in jurul unui
MEC bazofil secretat de pinealocite
o Aspect coraliform
o Nu cunoastem originiea si nici rolul lor = prezenta lor nu afecteaza activitatea endocrina a
gl. Epifize = momentan doar reper radiologic = sunt radio-opace
 Folosit pentru a depista tumori ale bazei encefalului
 Parenchimul glandular
o Pinealocite = 95%
o Celule interstitiale
 Contin miofilamente = like-astrocytes
 Inconjoara fie capilarele sanguine/ pinealocitele
 Mai numeroase la nivelul habenulei
 Pinealocite
o Neuroni modificati, cu activitate secretorie elaborand amine si peptide mici
o MO:
 HE:
 Asemanator cu corpul unui neuron fara corpii Nissl
 Citoplasma slab bazofila
 Nucleu mare, central cu nucleoli
 Adanc invaginate
 Impregnare argentica
 2 sau mai multe prelungiri
 Procese citoplasmatice, lungi, sinuoase ce se dilata distal, in raport cu capilare
sanguine = activitate endocrina

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 DOGGOS AND 1 HUMAN

  Incluziuni:
 Glicogen
 Lipidice
 Pigmentare
 Dupa pubertate = lipofuscina
o ME:
 Celulele au RER abundent alaturi de MIT
 Granule de secretie (100nm) cu continut dens
 Prezente in procesele citoplasmatice = prelungiri
 Compus major 5-HT = serotonina
 Dezvoltare remarcabila a citoschelet
 Numerosi microtubuli, fibre de A
 Structuri tubulare dense acoperite de vezicule se ancoreaza la mb. Celulalara si au
mai fost descrise in doar 2 locuri in corpul nostru:
 Retina
 nucleii auditivi
 Sinapse in panglica
o Celulele au enzime implicate in metabolismul aminelor biogene
 N acetil trasferat NAT
 HO-indol-O-metiltransferaza (HOIMT)
 Duc la formarea melatoninei
o In extract de epifiza au fost descoperite hormoni si substante activ hormonale
 Derivati indolaminici
 Serotonina
 Melatonina
o Descarcata in sange
 Peptide
 AG I
 Arginin ceva
o Numele melatoninei
 Vine de la efectul pe broasca = decoloreaza tegumentul prin alterarea granulelor de
melanina
 Rolul epifizei:
o Renes Descartes = autorul unei lucrari = Les PASSIONS de L’ame
 Gl. Epifiza = sediul sufletului
 Locul incare se formeaza gandurile :D
o Ochiul lui Shiba = al 3-lea ochi
 Actioneaza ca un televizor
 Reda imagini si sunete alimentate de suflet 😊
o Parhon si Milcu au dovedit rolul endocrin
o Rolulul e legat de localizarea ei = centrul geometric al craniului
 Prezenta la toate vertebratele
 La vertebratele inferioare are rol senzorial fotoreceptor
 Celule fotoreceptoare like-retina
 Favorizat de prezenta pe linia mediana a unei fante = perceptia luminii

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 DOGGOS AND 1 HUMAN

  Rolul fotoreceptor devine rudimentar la pasari, rudimentar la mamifere
o La mamifere isi dezvolta activitatea endocrina
 Pinealocitele deriva din celulele fotoreceptoare
 Isi pastreaza influentabilitatea de lumina din mediu
o Activitatea e influentata de un nucleu din HT = nucleu suprachiasmatic = NSC
 Elibereaza impulsuri care controleaza ritmurile circadiene si ultradiene  secretia
periodica a hormonilor
 Ceasul intern al organismului nostru
o La mamifere isi dezvolta inervatie aferenta simpatica, cuplata cu HT care la randul sau e
cuplat cu retina  glanda epifiza legata de retina prin NSC
 Traductor neuro-endocrin
 La nivelul retinei au fost descrise 2 sisteme fotoreceptoare
o Care mediaza perceperea luminiii
o Care mediaza secretia de melatonina
 I: Celule fotoreceptoare ganglionare
 II: NSC din HT
 Conexiunea dintre I si II = tract retino-HT
 III: tract HT-spinal  MS
 IV: fibre preggl simpatice  ggl. Cervical sup
 Tract simpatic spre epifiza cu NE prin fibre postggl. Amielinice simpatice
o Ziua scade activitatea NAT
o Noaptea creste activitatea NAT
 Melatonina = h. intuneric/ h. somnului
 Activitatea secretorie se secreta dupa un ritm circadian = sincronizat cu ritmul endogen al
NSC  controleaza bioritmurile organismului nostru
 Componentele extractului de epifiza:
o Melatonina are multe roluri benefice, secretia variaza cu varsta
 La 3 luni incepe
 Creste pana la pubertate
 Dupa scade
 La batrani = urme de melatonina
 1. Regleaza ritmul nictemeral = induce somnul
 Somn profund, linistit
 Adapteaza in functie de fusul orar  jet lag
 Altereaza raspunsul emotional la reducerea intensitatii luminii  modifica
dispozitia noastra  spre usoara depresie  frecventa depresiei in zonele cu
noaptea mai lunga decat ziua
 2. Coordoneaza activitatea sistemului endocrin
 Reglarea functiei de reproducere
 Efecte antigonadale si antiovulatorii
 3. Regleaza glicemia = hormon cu activitate hipoglicemica  scaderea nivelului
melatoninei cu cresterea aparititie diabet zaharat
 4. Stimuleaza sistemul imun prin stimularea timusului
 Corelata sinteza scazuta  cancer de prostata si cancer mamar
 Efectul inhibitor al melatoninei asupra dezvoltarii tumorale

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 DOGGOS AND 1 HUMAN

 5. Efect antioxidant
 Elimina moleculele toxice obtinute prin alimentatie/ stres = Radicali liberi 
produsi stabili si finali  impiedicata aparitia altor radicali liberi = antioxidantul
de sacrificiu al organismului
 Poate fi implicat in preventia de boli degenerative:
o Parkinson’s
o Altzheimer’s
 Incetineste efectele de imbatranire

SISTEMUL CARDIOVASCULAR | 2 DOGGOS AND 1 HUMAN