Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bausic – 22/5/2018
Prima faza a ciclului ovarian – faza foliculara
Ziua 14 – ovulatia
A doua a faza – faza luteinizanta
Uter
Cale genitala – situata in pelvis inapoia vezicii urinare si inapoia rectului
Are:
o Corp
o Istm uterin
o Col uterin
Comunica cu trompele uterine prin ostiile tubare (portiunea dintre cele 2 ostii = fund uterin)
La nivelul colului uterin – se insera vaginul
Aspectul orificiului extern: - fanta transversala femeie multipara/ chiuretaj
- punctiform nuli pare
Corpul uterin e mult mai influentat de activitatea hh. ovarieni decat istmul
Organ cavitar cu:
o Mucoasa – endometru
o Musculara – ff groasa – miometru
o Adventicea – seroasa peritoneala – perimetru
ENDOMETRUL are 3 zone:
o Endometru bazal (1/6) – contact cu miometrul – ajuta la refacerea endometrului functional dupa
menstruatie
o Endometru care se elimina - 5/6 – endometru functional
Parte spongioasa – 4/6
Compacta endometrului – intra in structura placentei – 1/6 din endometru
MIOMETRUL
– ff gros
– are 3 straturi
– dispozitie plexiforma
– fara delimitari nete
– are capacitatea de a sustine o sarcina creste in V (hiperplazie si hipertrofie) sub control
muscular
– are loc si metaplazia unor celule din tesutul conjuntiv formeaza fibre musculare
o Longitudinal intern
o Circular mijlociu
o Longitudinal extern
o La nivelul tecii mijlocii a miometrului – vasele de sange NU au adventice – tunica lor musculara se
continua cu MIOMETRUL sub controlul OXITOCINEI in nastere – oprirea rapida a sangelui – a
metroragiilor in momentul contractarii miometrului
ENDOMETRUL – mucoasa cu corion (LP)
o Epiteliu de acoperire – la suprafata mucoasei are mai multe tipuri de celule:
Epiteliu simplu cilindric
– epiteliu ciliat cu kinocili
– predomina in faza foliculara (proliferativa; NU E EGALITATE INTRE ELE – correct me if
I’m wrong), in partea superficiala a gl. Uterine
– mai putin in partea luteala (secretorie)/ a II-a a ciclului uterin
Celule secretorii
– acumuleaza glicogen (subnuclear in faza proliferativa)
– ajunge supranuclear in faza a II-a aspect stelar al celulei
Mai putine in faza proliferativa
Mai multe in faza secretorie
Celule STEM
– in faza proliferativa au tendinta la pseudostratificare
– genereaza cele 2 linii celulare
o Epiteliu glandular – intra in alcatuirea glandelor uterine tubulare simple
Profund
– o parte din glande se ramifica
– limita NU e clara intre endometru si miometru glandele pot prolifera in zona muscularei
ENDOMETRIOZA (manifestată prin grefare)
Adenomioza - grefare in pelvis, pe ovare, pe trompa
Cauză de infertilitate
Superficial
– au celule ciliate (scad catre partea fundica)
– celule secretorii care sunt mai multe in partea fundica decat apicala
– celule STEM prezente si cu tendinta la pseudostratificare in faza proliferativa
o LP – corionul – tes conj. lax. spinocelular
– Predomina fibroblastele
– Putine fibre reticulare (de reticulina)
– Putina subst.fundamentala
Tipuri de celule:
Fibroblaste
– celule stromale active
– secreta MEC si se dispun in vartejuri in jurul glandelor
Neutrofile + plasmocite
– difuze in faza a II a secretorie multa vreme se punea diagnostic de endometrita
cronica pentru plasmocitele difuze acum se pune diagnosticul pe noduli limfatici clari
o Vascularizatia Endometrului
– artere spiralate ( din arterele bazale), influentate de hormoni
A arcuate a bazale a radiate a spiralate
Pe parcursul fazei proliferative – arterele sunt scurte, rectilinii
Pe parcursul fazei secretorii – cresc, devin spiralate, lungi si peretele lor se ingroasa -
musculatura - si sub actiunea estrogenilor pulseaza ritmic
o Scaderea estrogenilor la finalul ciclului ovarian contractarea arterelor spiralate
endometrul se ischemiaza se necrozeaza si se elimina in timpul menstruatiei +
pierderea unor cant. variabile de sange
o Aspectul uterului in CICLUL MENSTRUAL
Faza menstruala
Faza proliferativa
Ovulatie
Faza secretorie
Eventuala nidare/ implantarea unei sarcini
o Imagini de MO:
Faza proliferativa
– endometrul are 1-2 mm
– refacerea dupa menstruatie se face pe baza endometrului bazal
Epiteliul de acoperire – celule secretorii, celule bazale, celule cilindrice ciliate
Glandele
– traseu rectiliniu
– lumen ingust, fara produs de secretie sinteza glicogen care se aseaza la polul
bazal aspect clar
Vasele de sange – lumen ingust, tunica musculara subtire
Fibrele reticulare
– reactie argirofila
– apreciaza buna functionarea a epiteliului endometrial
– se aseaza strict perivascular/ periglandular
Endometrul bazal
– fibrele reticuliare groase pe toata perioada ciclului menstrual
Miometrul – la suprafață nu apar retele capilare aa. spiralate nu ajung sa creasca in
suprafata lacuri arteriale
Faza secretorie
– endometrul de 7-8 mm
– tot ce e peste 1 cm = problema unei hiperplazii glandulare = exces de estrogen/ lipsa de
progesteron
Epiteliul de acoperire – celulele bazale nu mai dau aspectul de falsa stratificare
Glandele
– au crescut in lungime
– nu mai au aspect spiralat
– in lumen incepe sa apara produsul de secretie isi muta pozitia supranuclear polul
apical are aspect neclar – stelat sau in dinti de fierastrau
– polul apical devine franjurat prin eliminarea produsului de secretie in int glandei
– eliminare parcelara
Stroma
– mai laxa
– inca predomina componenta celulara, dar mai putin densa edem stromal = acumulare
de apa in subst. fundamentala
– apar granulocite si limfocite B = plasmocite (daca se conglomereaza in foliculi limfatici
endometrita cronica)
Celulele stromale
– se rotunjesc, hipertrofiaza, citoplasma devina acidofila – PREDECIDUALIZARE
– pierd prelungirile si se pregatesc pentru posibilitatea unei sarcini – decidua materna
Arterele spirale
– cresc in lungime
– se spiralizeaza
– formeaza lacuri vasculare sub epiteliul de suprafata
– responsabile de exfoliere si eliminarea endometrului in timpul menstruatie
– au muscualara ingrosata
– din ziua 22 incep sa se contracte ritmic ducand in lipsa sarcinii la menstruatie
Fibrele reticulare
– se dispun in stroma interglandulara si intervasculara
– cresc in grosime
– catre ziua 22 +/- 1 zi se edematizeaza si pierd reactia argirofila pana la finalul
perioadei secretorii fibrele reticulare se reorganizeaza in jurul fiecarei celule stromale
Colul uterin – nu sufera modificari hormonale ca si corpul/ istmul
o In axul organului – tesut conjunctivo-muscular
75% - tes conj dens
25% - tes muscular
o Avem parte de exocol/ endocol – in functie de directia de privire catre vagin/ canal cervical
o EXOCOLUL
ESPNK
Corion – tes. conj. lax cu vase de sange si fara glande
Poate avea un infiltrat difuz/ noduli limfatici de neutrofile si plasmocite
o ENDOCOLUL
ESCilindric
– bogat in celule secretorii
– epiteliu de suprafata care va genera glandele cervixului - glande tubulare ramificate, cu
lumen larg
– produs de secretie care va participa la secretia vaginala
– in momentul ovulatiei secretia devine mai apoasa aspectul unui albus de ou (faciliteaza
penetrarea spermatozoizilor prin CERVIX)
Procesele inflamatorii neglijate obstructia orificiului glandelor cervixului produsul se
acumuleaza treptat in lumenul glandei – chist/ ou a lui Naboth – deniveleaza suprafata colului
o Zona de trecere intre endocervix si exocervix – zone epitelio-scuamoasa – foarte probabil pentru a
produce cancerul de col uterin – HPV
HPV – negii care apar pe suprafata tegumentului – cel mai usor de depistat cancer = cel de col
uterin
Modifica genomul zonei de trecere leziuni progresive mai intai benigne leziune de grad
inalt cancer in situ cancer invaziv
Vaginul
Imparte colul in 2 regiuni (supra- si infravaginala)
o MUCOASA
EPSNK si corion – LP
– are 4 funduri de sac
2 laterale
1 posterior mai larg
1 ant mai ingust
– in aceste funduri se acumuleaza secretia vaginala care provine din secretia colului +
Transudatul vascular al corionului mucoasei
Celulele de suprafata
cantitati mari de glicogen – epiteliul se descuameaza – ajung in lumen
lacto bacilii din flora comensala – transforma glicogenul in acid lactic pH acid vaginal
Venele – bine reprezentate
o MUSCULARA – are 2 straturi – se interpratund cu dispozitie plexiforma
– Longitudinal intern
– Longitudinal extern
o ADVENTICEA – cel. conj. cu fibre de colagen si vase de sange
o Straturile epiteliului vaginal
Strat bazal – celule cilindrice, nuclei eucromatici, citoplasma bazofila
Strat parabazal – 2/3 randuri de celule poligonale – citoplasma vireaza spre acidofila incep sa
se acumuleze cant. de glicogen
Strat intermediar – 2/3 randuri – citoplasma acidofila, nuclei incep sa scada, incluziuni mari de
glicogen
Strat de suprafata – nuclei picnotici – citoplasma intens acidofila
o Recoltare – raclare – informatii despre stadiul hormonal al femeii – secretia se intinde pe lama + se
coloreaza cu H&E si verde-lumina pentru citoplasma
Celule acidofile/ celule bazofile mai multe
Daca apar mai multe celule acidofile – femeia se afla sub influenta estrogenica – in prima faza a
ciclului ovarian – celulele din suprafata sunt 90% acidofila
Se calculeaza indice picnotic si indice acidofil – peste 70% faza proliferativa – foliculara
Daca apar mai multe celule bazofile – in faza a II-a postovulatorie – atat celule cubice rotunde
din straturile bazale cat si celule bazofile din strat parabazale
Marginile triate
Apar lambouri de celule – conglomerat
Glanda Mamara
Organ cu caracter sexual secundar
Situata la nivelul toracelului – A de pectoralul mare
Formata din 15-20 lobi glandulari prinsi intr-o atmosfera grasoasa, cu fibre conjunctive
o Fiecare lob se comporta ca o glanda de sine statatoare
o Are cate un canal glandular – duct excretor propriu si se varsa prin sinusul lactifer
o Lobulii glandulari – delimitati de tes. conj. dens – variabile cantitati de tesut adipos
Stroma cu tes. conj. lax
Ducte intralobulare – epiteliu simplu cubic – marea majoritate au o ingrosare din care se vor
dezvolta in lactatie acinii glandulari
o Ducte terminale interlobulare care preiau unitatile secretorii si se gasesc in stroma extralobulara
se dreneaza in canalul lactifer la suprafata mamelonului
In timpul sarcinii glanda incepe sa creasca prin formarea alveolelor
Canalul lactifer – delimitat de epiteliul pluristrat. cilindric/ cubic
In sarcina - Produsul de secretie e prezent in lumen – polul apical al celulei e eliminat glanda cu
secretie apocrina duct interlobular care trece din epiteliu simplu cubic devine bistratificat in
trecerea spre sinusul lactifer
Placenta
Organ tranzitoriu al gestatiei – exista in uter – incepe sa se formeze dupa implantare – maturarea
definitiva in trimestrul 3 de sarcina – pana atunci functia de secretie e asigurata de corpul galben
15 – 20 cm
1/6 din greutatea fatului
La suprafata placentei avem septuri - septuri intercotiledonare – responabile de impartirea in lobi
placentari
o Cotiledonul – partea vasc a lobului placentar
Se descriu dinspre uter fat 3 componente majore:
o Placa bazala = Strat compact + decidua bazala
Dinspre sistemul vilozitar spre mama
Trofoblastul cu sincitiotrofoblastul in contact cu stratul compact al deciduei --> stratul Rohr
Sub el o condensare de tesut fibros – depozite de fibronoid în stratul Nitabuch
Intre ele se afla decidua materna – vasele spiralate se vor deschide in spatiul vilozitar
o Sistemul vilozitar – vilozitati coriale
De ordin I, II sau III
O parte din vil. coriale de ordin I ajung pana pe placa bazala purtand denumirea de vilozitati
crampon – formeaza axul cotiledonului
Cele mai multe raman libere – in spatiul intervilozitar – se deschid arterele spiralate ale
endometrului – circula liber sangele matern
o Placa coriala – va avea catre fat epiteliul amniotic sub care se afla vasele ombilicale – 2 artere si o
vena intr-o atmosfera de tes. conj. lax
Trofoblastul
La nivelul vilozitatilor – tes conjunctiv cu ramificatii ale vaselor ombilicale – capilarele vor veni pana in
vecinatatea trofoblastului membrana sincitio-trofoblastului