o Arhiepiscopul Constantinopolului vrea să se dezarhiepiscopoconstantinopolizeze.

o Balaban Bălăbănescu balbaieşte balbaituri bâlbâite pe negândite.

o Barbu cu barda bradul lovea, bradu-n baltă brusc cădea şi pe-o broască o bruia.
o Cărămidarul cărămidăreşte cu cărămida cărămidarului din cărămidărie.
o Ce cereau cercetătorii cearceafurilor ceruse şi cetăţeanul cerşetor.
o Domnule Director, Doamna Dida Drăgan doreşte două dude din dudul
dumneavoastră de dincolo de drum.
o Duduind ne-a dădăcit vădana Didona ca o dochie deochiată. Dudul dezice: ‘Dac-a
fost o doică?/ Dacă dandu-şi duhul?’
o E pestriţã prepeliţa pestriţã, dar mai pestriţi sunt puii prepeliţei pestriţe.
o Epopeea energicului etolian Eratostene era expusã esteţilor eleni, evitându-se
erorile emise, elaborându-se expresii echilibrate, enunţându-se etica emoţiilor
estetice.
o Fata fierarului fierbe fasole fiartã fãrã foc fiindcã focul face fum.
o Florica, fata fostului funcţionar, face fasole fiartã fãrã foc fiindcã focul face fum.
o Găina ouă, Nouă ouă, Nouă ouă nouă. (de trei ori)
o Gândindu-mã cã te gândeşti cã mã gândesc la tine, gândeşte-te cã mã gândesc cã
te gândeşti la mine.
o Geamgii geamurilor geologic germinate cotonogeau cu triajele gergevelelor.
o Ghicind gandul Hogei, Aga Han gonea ghiaurii hăinindu-i cu hangerul ca pe
guzgani hai-hui.
o Hohoteau hăhăind dihăniile lehamitei intr-un şah hahaleric.
o În vârf de fraf prea brav in praf un greier grav pare-un zaraf.
o Intercontinentantul nu se dezintercontinetalizeazã niciodatã.
o Şi jilavi şi jalnici, jusţi şi juni, înjunghiaţi şi cu jugaştri în şiruri jertfeau.
o Lumanările leliţei Leonora legalizaseră rămurelele lalelelor liliachii.
o Luni la lumina lumânãrii luminatã de lunã prin luminator ia luminat o luminiţã
în lumina ochilor.
o Mormolocii momiţi mimetic comemoraseră ramificaţiile milimetrice
inmagazinand endometacinul lucidităţii memorialisticii inmărmurite numismatic.
o Odinioarã onorabilul orãdean Olimpiu Opreşan oferea onorific ostenitului
orheian Oprea Onofrei o odaie ocazional ornamentatã.
o  Papucarul papucãreşte papucii nepapucãriţi ai papucãresei, dar papucãreasa nu
poate papucãrii papuci nepapucãriţi ai papucarului care papucãreşte papuci
nepapucãriţi.
o Primprejur plimbãrile prin ploaie prilejuiesc plãceri proprietarilor provinciali.
o Retevei de tei pe mirişte de mei
o Ricã nu ştia sã zicã: râu, rãţuşcã, rãmuricã, dar de când baiatu-nvaţã poezia
despre raţã, Rica ştie-acum sã zicã: râu, rãţuşcã, rãmuricã.
o Sică spune Siţei să se suie seara sus sau să scoată sacsia din sacsiac.
o Sisi sosise aseară arsă serios sus şi sensibil.
o Soră Sară, n-ai sărit aseară să vezi carnea cum se sară?
o Şapte sape late, Sapă-n sus şaite, Peste şapte sate, Şi-alte şapte sape, Peste şapte
sate.
o Şase saşi cosaşi cosesc şase saci săseşti, Şase saşi in şase saci!
o Şapte şine şi şapte şerpi şerpuiesc şerpuitor spre şesuri.
o Ştiu că ştii că ştiuca-i ştiucă, Dar mai ştiu că ştiuca-i peşte, Şi că ştiuca se
mănancă, Şi că ştiuca se prăjeşte.
o Unui tâmplar i s-a intamplat o intamplare intamplătoare in strada Tamplăriei pe
cand tamplărea in tamplărie şi a lovit din intamplare tamplăreasa-n tamplă.
o Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea
tâmplarului de la tâmplarie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplãria
tâmplarului cu întâmplarea.
o Telenciclopedia este o enciclopedicã enciclopedie ciclopicã fãrã a fi un ciclop
enciclopedic teleciclopiat, ci doar o enciclopediaticã teleciclopã ce cuprinde cicluri
de clopedice telecloape cu un encicloped pe post de enciclopedie ciclopedicã.
o Totdeauna tatal a stat drept in tinda adastand si tagaduind tendinte tradatorului
indatorat.
o Înţepăturile ţânţarilor înteţeau ţurţurii ţâfnoşi ai muştei ţeţe.
o Ţapul Ţicu şi ţapina Ţica ţopãie ţanţoşi pe tãpşanul sterp.
o Ulcica acceptã accidental lipiciul licuricilor.
o Un vultur stã pe-un pisc c-un pix in plisc.
o Un zburător răzbătător războia azurul lozincii izbite.
o Unilateralitatea colocviilor desolidarizează conștiinciozitatea energeticienilor care
manifestă o imperturbabilitate indiscriptibilă în locul nabucodonosorienei
ireprosabilități.
o Am o vâjâitoare care vâjâie ca un avion vâjâitor. Vâjâie tare vâjitoarea, dar mai
tare vâjâie avionul vâjâitor.
o Vivi viforise sifonul loviturilor refiletând divinitatea divei Fifi.
o Xenia xeroxase axa maximelor axiome.
o Zebra Zizi zicea zidarului in zazania zilelor zicala Lizicăi.
o Tot ce-am zis şi-am zis c-oi zice, Dar de zis eu n-am mai zis, Nici n-am zis, nici n-
oi mai zice, C-am să zic ce-am zis c-oi zice.
Cele zece muze cu priviri de zuze
Scriu ca să se-amuze, versuri andaluze.
O coropişniţă şi un coropişniţoi se coropişniţeau la noi pe gunoi.
Nu coropişniţa coropişniţea pe coropişniţoi ci ,
Coropişniţoiul coropişniţea pe coropişniţă.
Când mă gândesc că te gândeşti că mă gândesc la tine gândeşte-te că mă
gândesc că te gândeşti la mine.
Din atâția dogi si doage,
Mulți mi-s dragi si mulți mi-s drage,
Ca de mult ce mă dogesc
Si mai mult le îndrăgesc.
Dogul-doaga, doaga-doaga,
Unul drag si alta dragă,
Dogul doaga doagele,
Draga draga dragele.
As da dogul pentr-o doaga,
Care mi-este cea mai draga.
Ea dogeste tot si toate,
Si o doaga cine poate.
Draga doge, doaga draga!
Pâna când o draga doaga
Doaga dogele-dogina,
Întunericul, lumina,
Si mai doaga cineva,
Numai pe inima mea!
Un caricaturist care caricaturizează caricaturi caricaturistice nu poate
caricaturiza caricatura sa.
O barză brează face zarvă pe o varză.
Domnule Dudescu, daţi-mi două dude din dudul dumneavoastră de dincolo de
drumul dinspre Dudeşti.
Cântecul cântat de cântăreața încântătoare încânta cântărețul încântat de
cântarea cântăreței.
O întâmplare întâmplătoare s-a-ntâmplat din întâmplare.
Ştiu că ştii că ştiuca-i ştiucă,
Dar mai ştiu că ştiuca-i peşte.
Şi că ştiuca se mănâncă
Şi că ştiuca se prăjeşte.
E pestriţă prepeliţa pestriţă,
Dar mai pestriţă decât
Prepeliţa pestriţă sunt puii
Prepeliţei pestriţe
Din neamul prepeliţelor pestriţe
Ce’ntâmplare, întâmplătoare
Sa ‘ntâmplat din intâmplare.
Am plecat de la plecare
Să mă plimb întro plimbare
Să mă plimb întro plimbare
Ce’ntâmplare, ce’ntâmplare!
Pe potecă, pe cărare
Şi la umbră, şi la soare
Din pădure până’n zare
Drumul cine să-l măsoare?
Poate ştii din întâmplare
Drumul cine să-l măsoare?

Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau şi alţi

cocostârci nedescocostârcăriţi, ca să se descocostârcărească de cocostârcăria
lui.
Cosașul Sașa când cosește, Cât șase sași sasul cosește. Și-s sus și-n jos de casa
sa, Cosește sasul și-n șosea. Cosește chiar și în ogradă Să mire lumea de pe
stradă.
Doisprezece cocostîrci pe casa lui Cogălniceanu.

Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucurel care s-a întors
bucuros de la Bucuresti.

Retevei de tei pe miriste de mei.

Saşiul stă pe şasiu şi şuşoteşte.

Prin Vulturi vântul viu vuia

Capra neagră-n piatră sare.

Piatra crapă-n patru.
Crapă capul caprei negre
precum piatra crapă-n patru.

Stanca stă-n castan ca Stan.

Piatra crapă capul caprei în patru, cum a crăpat şi capra piatra în patru.

Oaia aia e a ei, eu i-o iau.

Un vultur stă pe pisc c-un pix in plisc.

O baba balană manâncă o banana babană.

Domnule Dudău, dä-mi două dude din dudul dumitale de dincolo de drum!
Capra neagră calcă-n piatră,
Piatra mare crapă-n patru.
Aşa să crape capul caprei,
Cum a crăpat piatra-n patru.

Şase saşi cosaş cosesc şase saci săseşti.

Sase sute saizeci si sase de sasi in sase sute saizeci si sase de saci.

S-a suit capra pe piatra si a spart-o-n patru, de s-ar sparge capul caprei ca si piatra-n patru.

Rica nu stia sa zica rau, ratusca, ramurica.

Capra calca piatra.

Piatra crapa-n patru.
Crapa-i-ar capul caprei
Cum a crapat piatra-n patru.

Soră Sară, n-ai sărit asară să vezi carnea cum se sară?

Şapte sape late jos şi-alte şaptezeci şi şapte de sape late-n spate.

Pe cap un capac, pe capac un ac.

E pestriţă prepeliţa pestriţă, dar mai pestriţi sunt puii prepeliţei pestriţe.

Când ma gândesc ca te gândesti

ca ma gândesc la tine,
gândeste-te ca ma gândesc
ca te gândesti la mine.

Ştiu că ştiu că ştiuca-i ştiucă şi mai ştiu că ştiuca-i peşte.

Ştiu că ştiu că ştiuca-i ştiucă şi mai ştiu că ştiuca muşcă.

Capac cu cupa, cupa cu capac

O cioară chioară ciugule din ciur.

Fata fierarului Fanica face fasole frecata fara foc, findca focul face fum.
Tot am zis şi-am zis, c-oi zice,
Dar de zis eu n-am mai zis.
Nici n-am zis, nici n-oi mai zice,
C-am să zic, c-am zis, c-oi zice ...

Titiridvă, tidvă; nu-i greu a zice titiridvă, tidvă

Da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei ...

Şoricel şerpuleţ,
Şade-n vârf de ruguleţ.
Rug rupe, rug rumegă,
Rumegătură de rug înghite.

Un şoarece murguleţ
Şade-n vârf de ruguleţ.
Rug rupe, rug mănâncă,
Rug verde rumegă.

Un moş cu un coş,
În coş - un cocoş.
Moşul cu coşul,
Coşul cu cocoşul.

Şapte sape late

S-au suit în deal să sape
Ş-alte şapte sape late
S-au suit în deal să sape.

O sapă lată,
Două sape late
Cu lapte spălate,
Pe spate aruncate

Am şapte lopeţi late

Şi peste aste şapte lopeţi late
Am încă alte şapte lopeţi late.

Până să cărămidărească
Cărămidarul
Pe cărămidăriţă,
O cărămidărit
Cărămidăriţa
Pe cărămidar.

Prepeliţă pestriţă
Cu 12 pui prepeliţi pestriţi.
E pestriţă prepeliţa pestriţă,
Da-s mai pestriţi puii prepeliţii pestriţii
Decât prepeliţa pestriţa.

De gospodarit ma gospodaresc, dar de desgospodarit nu ma pot desgospodari pentru ca

desgospodarirea este paguboasa.

Un cocostarc s-a dus la cocostarcarie sa se cocostarcareasca.

O-ntamplare-ntamplatoare,
S-a-ntamplat din intamplare:
Ca tamplarul a tamplat...
Pe tamplarita...
Drept in cap a nimerit-o...
Si-a tampit-o!

Un caricaturist a caricaturizat o caricatura. Poti tu sa caricaturizezi caricatura caricaturizata de

acel caricaturist?

Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi saşul coseşte. Şi-n sus şi-n jos de casa sa, coseşte saşul şi-
n şosea. Şi şase case Saşa-şi ştie.
- Ce şansă!… Saşa-şi spuse sieşi!

Odinioara onorabilul oradean Olimpiu Opresan oferea onorific ostenitului orheian Oprea Onofrei
o odaie ocazional ornamentata.

Cind am zis c-am zis c-om zice, ca tu zici c-am zis c-om zice, nici n-am zis c-am zis c-om zice , da tu
zici c-am zis c-om zice.

Sisoie se suie seara sus să sară scara singur scara sigur.

Armura aramie a asprului atrid Agamemnon, atirnata asupra altarului atic, atragea , asadar
atentia armatorilor anatolieni , amici ai anticilor armate arhaice , asteptind atenuarea atitarilor
anarhice ale aprigului Achille.
Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea tâmplarului de la
tâmplărie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplăria tâmplarului cu întâmplarea.

Un sas cu glas de bas cam gras si ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre un extras
din pancreas.

Un bal fara egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal
oval,pal,real si natural,fara rival,egal si actual.

Spre sfanta sa sora Suzana se suie,spasita din suflet suspinu sa-si spuie,si-n susul sarcastic
suspinu-si sopteste,si-odata pe scara sucita se opreste.

Un codobaturoi a putut sa codobatureasca pe o codobaturita dar o codobaturita nu a putut sa

codobatureasca pe un codobaturoi.

Duc in bac sac de dac,aud crac,o fi rac?o fi drac?

Papucarul papucareste papucii papucaresei,papucareasa nu poate papucarii papucii papucarului.

Luni la lumina lumanarii luminata de luna prin luminator i-a luminat o luminita in lumina ochilor.

Cantecul cantat de cantareata incantatoare incanta cantaretul incantat de cantarea cantaretei.

Fofiţă fondofirliţă, forofifo - fenderliţă şi fifoi fondofirloi, forofifo – fenderloi.

Paradimetilaminoanzobenzensurfonic.

Patrusprezece pritocitori într-o pritocitorică mică.

Arhiepiscopul din Constantinopol a încercat să se dezarhiepisconstantinopolizeze.

Am o prepeliţă pestriţă cu paisprezece pui de prepeliţă pestriţi. E mai pestriţă prepeliţa pestriţă
decât cei paisprezece pui de prepeliţă pestriţi, iar mai pestrit decât prepeliţa cea mai pestriţă
este prepeliţoiul cel pestriţ.
E pestriţă prepeliţa pestriţă, dar mai pestriţi sunt puii prepeliţei pestriţe.

O găină porumbacă în porumbar s-a urcat. În porumbar porumbaca tot porumbul l-a mâncat.

Cele şapte muze cu priviri de zuze, scriu ca să se amuze, versuri andaluze.

Şase călăuze încearcă s-acuze cinci femei lehuze că ar fi farfuze.

Intercontinentalul se dezintercontinentalizează.

Am visat că visam că te visez că mă visai.

O piropopircanita se siropopircanea intr-o piropopircanie pentru un piropopircanel.

Cintezoi certăreț, cu cine te-ai certat? - M-am certat cu cineva din ceata celor cin'zeci cintezoi
certăreți.

Da-mi dude Dina din dudul dumitale din drum.

Fluturele sta pe floare, floarea flutura in vant ca fluturele pe floare.

Fata fierarului fierbe fasole fiartã fãrã foc fiindcã focul face fum