Editia a IV-a

revazuta ~i
adaugita

••
 MARKETIN
In BIBLIOTECA DE
MARKETING:

Gheorghe ORZAN - Sisteme infortnatice de

G
marketing Coo rd. Virgil BALA URE -
Marketing - Teste grili'i Coord, Virgil BALA
URE - Marketing
Joana Cecilia POPESCU - Conutnicarea In marketing

TESTE
Carmen BALAN - Logisticii
Nicolae AL POP, Ione) DUMITRU - Marketing
international

GRILA
Laurentiu-Dan ANGHEL, Eva-Cristina PETRESCU -
' Business to Business
Marketing
Virginia OPRI1;\AN - Marketing si comun~~are in
sp?rt. . ~ Valerica OLTEANU =Marketingul
serviciilor. Teorie $l practicii Razvan ZAHARJA -
Marketing social-politic '
Razvan ZAHARIA, Anca CRUCERU - Gestiunea fortelor
de vtinzare Virgil BALA
Mihai DIACONESCU - Marketing agroalimentar
URE
Coord. Virgil BALA URE - Marketing (editia a II-a)
- coordonator
-
Laurentiu-Dan ANGHEL, Eva-Cristina PETRESCU - «Virgi! ADASCA"LJTEJ • Eva-Cristina
' Business to Business • Laurentiu-Dnn PETRESCU
Marketing (ediiia a II-a) ANGHEL
Coo rd. Iacob CA TOIU - Cercetii.ride marketing • Nicolae Al. POP
«Carmen BA~LAN
Ioana Cecilia POPESCU - Comunicarea In marketing • Joana Cecilia
(ediiia a II-a) «Iacob CA~TOJU POPESCU
Iacob CATOIU, Nicolae TEODORESCU - «Mihai DIACONESCU •Felicia STA~NCJOJU
Comportamentul cons «Ionel DUMJTRU • Daniel SERBA~NJCA.
umatorului
• Valericii OLTEANU • Nicolae TEODORESCU
«Gheorghe ORZAN • Ciilin VEGHES
• Diana VMNCEANU
• Riizvan ZAHARIA
EDITURA URANUS

Bucurc$ti 2003
 ;:: I BL I Ct TECH
C.o ti:1: l 23~·01
© Editura
URANUS I. Balaure, Virgil (coord.)
Bucuresti CP 7-62, ii' 092 268 633, e-mail:
dioncica@fx.ro 339.138
200
3

Aceasta colectie apare sub

coordonarea
Catedrei de Marketing din cadrul Facultatii
de Cornert a
Academiei de Studii Economice Bucuresti ·

Reproducerea 'acestei Iucrari, chiar §i partiald, prin orice procedeu

- fotocopiere, microfilmare, bandii magneticd etc. este strict
interzisd st intra sub incidenta Legii nr. 8 I 1996 privind
drepturile de autor §i drepturile conexe.

ISBN 973-9021-
88-3

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romfiniei

Marketing: teste grila I coord.: Virgil Balaure.
- Bucuresti : Uranus, 2003
Bibliogr.
ISBN 973-9021-88-3
5
 9. MARKETINGUL SERVICIILOR
CUPR 327
INS 10. MARKETING FINANCIAR- BAN CAR
336 .5<
11. MARKETING TURISTIC .'
cuv ANT INAINTE 345
7
12.. MARKETING INTERNATIONAL
.). BAZELE l\1ARKETINGULUI 365
9
13. MARKETING AGROALIMENT AR
2. CERCETARI DE MARKETING 395
116
14. MARKETING SOCIAL - POLITIC
.3. CERCETARI CALITATIVE DE MARKETING 402 ~
233
15. GESTfUNEA FORTELOR DEV ANZARE
· 4. STUDIEREA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI 415
242
16. ANALIZA MEDIULUI DE MARKETING
5. MARKETING STRATEGIC 428
263 \
) "17. MARKETING DIRECT .. ~ :
.: 6. TEHNICI PROMOTIONALE 444
278 . !
18. SISTEME INFORMATICE DE MARKETING
-; 7. RELATII PUBLICE 464
3G9..! RASPUNSURI
8. BUSINESS TO BUSINESS MARKETING 491
313
BIBLIOGRAFIE ~
507

5
 cuvANT iNAINTE

in cdtiva ani, lucrarea "Jv!ARKETING - TESTE GRJLA"

a ajuns la editia a IV-a.

Scopul acestei noi editii este de a pune la dispozitia

celor interesati - studetui din invdtamdntul superior economic
de stat si privat, de la cursurile de zi, frecventa redusd si
invdtdmdnt la distanta, absolventi care pregatesc exantenul
de licenta, participantt la cursurile postuniversitare, specialisti
din econotnie - un . set de teste-grild axate pe
principalele probleine ale marketingului.

Autorii considera oportund o astfel de lucrare intrucdt

insusirea cat tnai profunda a cunostintelor de marketing
constituie cheia descifrdrii tnecanismelor complexe ale
economiei de piatd fn care sunt angrenate intreprinderile
romdnesti. in acelasi timp, verificarea cunostintelor dobdndite
este cu atdt mai necesard cu cat domeniul marketingului
cunoaste o evolutie aflatd intr-o continua expansiune. De
aceea, am inc/us in teste nu numai diversitatea
experientelor pozitive ale diferitilor agenti economici, ci si
multe din esecurile acestora.

Nu mai putin important 'este si faptul ca 111

majoritatea cazurilor testele-grila sunt utilizate atdt pentru
verificarea pe parcurs a modului si corectitudinii acumuldrii
cunostintelor specifice disciplinelor de marketing (pentru
studentii de la cursurile de zi, frecventa redusa si cei ce
urmeazd fnva{amantu! la distantd) dar si ca modalitate de
desfasurare a examenului de licenta sau de absolvire a
cursurilor de perfectionare profesionala in domeniul
utarketingului.

Prin modul de formulare a intrebdrilor .; i raspunsurilor

s-a urmdrit, pe de o parte, fixarea cunostintelor teoretice
(concepte si notiuni de baza) st relevanta lor practica, dar
7
si, pe de altd parte, familiarizarea viitorilor specialist! in
economie cu modalitdtile de ca/cul al diferit ilor indicatori,
coeficienti, parametri etc. indispensabili fundamenuirii
riguroase a deciziilor econoniice, in general, a celor de
marketing, in special.

7
 Acoperind o larga arie teniaticd, sensibil imbogii/ita 1. BAZELE MARKETINGULUI
fa/a de semnificative
cele mai editiile anterioare, lucrarea incearcii
probleme sastructureze
din diferitele domenii ale marketingului modern care se
regasesc 'in practica econotnicdsi in bibliografia de specialitate I. Principalul criteriu care a determinat diferentieri in modalitatile de
autohtotui si strdind. aplicare practica a conceptiei de marketing II reprezinta:
a) profilul activitatii econornice;
b) aria teritoriala de desfasurare a activitatii ecouomice;
fn ideea de a alcdtui o imagine cuprinzatoare si actuald c) nivelul de organizare economica;
a stadiului In care se aflii abordarea stiintifica a acestei d) obiectivul urmarit prin desfasurarea ac : i vitiitii de marketing.
proliflce discipline in tara noastra, am [inut cont de . ..
actualizarile intervenite in diferite discipline ale
marketingului ca si de noile volume aparute fntre timp. Astfel,
aparit ia recenta
a lucrdrii "Cercetari de marketing" ne-a obligat sa 2. Care dintre domenii ale marketingului constituie o
dezvoltam aria urmatoarele specializare a
lntrebarilor In functie de noua tematicd oferita. De asentenea, marketingului social ?
au
serviciilorfinanciar-bancare" s.a. ar Ji "Marketingul
Jost inserate noi capitole, cum a) marketingul c) marketingul agricol;
turistic; d) marketingulbancar.
Considerdnd prezenta lucrare ca un veritabil ghid b) marketingul
practic care poate educational;

contribui la insusirea rapidd a cunostintelor de marketing, 3. Care dintre unnatoarele elemente nu reprezinta o trasatura
caracteristica a orientarii
autorii Jae precizarea ca pentru imelegerea modului de de marketing a activitatii unei firrne moderne?
alegere a variantelor de rdspuns corecte este obligatorie a) receptivitate fata de cerintele societatii;
studierea bibliogrcfiei de specialitate recomandate. b) lnalta capacitate de adaptare a activitatii la evolutia cerintelor de
consurn;
Autorii tsi exprimd, de asemenea, convingerea ca, 'in c) inventivitate, spirit creator, preocupari permanente pentru innoire
esenia sa, volutnul "MA.RKETING-TESTE GRILA", oferd ~i modernizare;
celor interesati po~ibilitatea sa fnfeleaga mai bine d) viziune analitica asupra fiecarei activitati care alcatuieste ciclul
problematica deosebit de complexd a tnarketingului modern si economic comp let al bunurilor ~i serviciiior,
SO faciliteze, in mare miisurii, procesul de insusire si
aprofundare a 4. Revista "Journal of Marketing" este editata de:
cunostintelor in aces! domeniu vital al activitatti a) AM.A.; b) ADETEM; c) AROMAR; d) ESOMAR.
economice si socia/e.
S. in tara noastra, marketingul a fost introdus ca obiect de
studiu 'in lnvatamiintul superior economic incepand cu anul
universitar:
a) 193311934; b) 1965/1966; c) 1971/1972; d) 1990/199!.
Autori ·:·
i 6. Care dintre urmatoarele domenii ale rnarketingului nu constituie
o specializare a
marketingului serviciilor ?
a) marketingul turistic; c) marketingul agricol;
b) marketingul transporturilor;
....
d ) marketingul
, banca.r.

7. In periodizarea propusa de Robert Bartels, deceniul al patrulea al

secolului nostru
 · este eel
al:
a) "dezvoltari!" marketingului; c) "conceptualizarii" marketingului;
b) "integrarii" marketingului; d) "reevaluarii" marketingului.

8. fn definirea marketingului social ~i societal, Philip Kotler include:

a) orientarea activitatii firmei catre interesul public;
b) aplicarea marketingului In institutii sociale;

8
 MARKETING - Teste Bazele
grila ntarketlngului

c) desfasurarea de actiuni sociale In firmii; 14. Aparitia marketingului este legata, in principal, de:
d) nici una din cele trei variante de mai sus. a) diviziunea socialii a muncii; c) dinamismul social-economic;
b) marile descoperiri geografice; d) explozia demografica,
9. In coriceptia lui Philip Kotler, marketingul social obliga firrnele sii ·:·
aiba In vedere: 15. AROMAR reprezinta:
a) profiturile firmei; c) interesul public; a) o marca de condimente, asemanatoare cu Delikat si Vegeta;
b) satisfactia consumatorilor; d) toate cele trei elemente b) Asociatia Romana de Marketing;
de mai sus. c) reprezentanta intreprinderli ARO in Maroc;
d) o asociatie culturala a aromanilor.
10. In viziunea scolii rornanesti de marketing, o definitie
cuprinzatoare a marketingului ar trebui sii includii urmatoarele 16. Cea mai importanta asociatie internationala a specialistilor
elemente:
In marketing din
a} o conceptie modema asupra orientarii, organiziirii si Europa este:
desfasurarii activitii(ii econornice; un ansamblu de activitati
practice nestructurate; o lnaltii capacitate de
adaptare;
b) setul de activitati prin care esafodajul cererii pentru bunuri, a) A.MA; c) A.D.E.T.E.M.;
idei ~i servicii este d) E.S.0.M.A.R.
b)
dirijat pentru a favoriza procesul schirnbului; un instrumentar
stiintific; spirit de colaborare; W.A.P.O.R.;
c) o conceptie modernii asupra orientarii, organiziirii $i
17. fntre argurnentele care sustin universalitatea marketingului se
desfasurarii activitatii econornice; un instrumentar empiric;
viziune unitarii asupra pietei; inscrie:
a) aplicarea sa la nivelul universului;
d) o conceptie modernii asupra orientarii, organizarii si
desfasurari: activitatii economice; utilizarea unui ansamblu de b) patrunderea lui in economii aflate pe trepte diferite de dezvoltare;
metode si tehnici stiintifice; un ansambiu coerent de activitati c) dezvoltarea sa pe toate continentele;
practice. d) dezvoltarea sa la nivel micro si macroeconomic.
•!•
11. Care.dintre grupiirile de rnai jos contine integral functii ale 18. in ordinea cronologica a aparitiei, prima specializare a
marketinguluj, potrivit scolii romanesti de marketing? marketingului a fest;
a) vanzarea, cumpiirarea, rnaximizarea profitului; a) rnarketingul industrial; c) marketingul serviciilor;
. b) marketingul bunurilor de consum; d) agromarketingul.
b) maxirnizarea profitului, investigarea pietei, a necesitatllor de ·:·
consum, satisf~cerea in conditii superioare a nevoilor de utilizare 19. Prima utilizare a conceptului de marketing social este lntalnitii
si/sau consum; intr-un articol ai
c) satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de carui autori sunt:
utilizare si/sau consum
investigarea pietei, a necesitatilor de consum, standardizarea; a) Pierre-Louis Dubois si Alain c) Philip Kotler si Gerald Zaltman;
' •!
Jolibert; d) William J. Stanton ~i Philip
d) maximizarea profitului, investigarea pietei, a necesitatilor de •
b) Neil H.Borden si E.Jerome Kotler.
consum, vanzarea.
McCarthy;
•!•
12. Functia-prernisa a marketingului este: d) investigarea pietei, a necesitatilor de consum.
a)' maximizarea eficientei economice (a profitului);
b) satisfacerea in conditi] superioare a nevoilor de consum; 13. Potrivit opiniei scolii rornanesti de marketing, momentul
c) conectarea dinarnica a intreprinderii la mediul economico-social; aparitiei marketingului este plasat:
a) In antichitate; 20. Precizati In care dintre enumerarile de mai jos exista
b) In primajumiitate a secolului al XIX-lea; numai domenii ale marketingului social:
c) la lnceputul secolului XX; a) marketing sportiv, marketingul serviciilor, marketing educational;
d) dupa eel de-al doilea riizboi mondial. b) marketing cultural, marketing agricol, marketing religios;
c) marketing educational, marketingul securitatii rutiere, marketing
ecologic;
10 d) marketing cultural, marketingul securitatii rutiere, marketing
turistic ..
•!•
21. fntreprinderile conduse pe principiile marketingului
urmaresc satisfacerea nevoilor:

a) produsului; bjorganizatiei; c) angaja(_ i [ or; d) cumparatorilor.

.. .
22. Orientarea spre vanziiri pune accentul pe:
a) necesitatea productiei de masa;

II
 MARKETING - Teste Bazele
grilr'i niarketingulul

b) generarea de viinziiri repetate de la clientii satisfacuti;

30. Orientarea catre consumator ~i nevoile acestuia este
c) imbunatatlrea calitatii ~i perforrnantelor produsului;
caracteristica celei de a doua jurnatati a secolului 20 ~i este specifics:
d) utilizarea unor mijloace de promovare a vanzarilor produselor a) vechiului concept de marketing; c) noului concept de
intreprinderii. marketing;
b) cercetarilor de marketing; d) politicii prornotionale a
23. Cererea poate fi consideratii elastica In raport de pret atunci intrepriuderii.
cand:
a) orice schimbare a nivelului pretului este urmata de o schimbare 31. Marketingul cultural este o forma a marketingului:
in cantitatea ceruta fliri'I a afecta incasari le totale; a) serviciilor; c) international;
b) schirnbarile de pret nu au efect asupra cererii totale pentru b) In dorneniul nelucrativ; d) la nivel macroeconomic.
bunul sau serviciul respectiv;
c) cresterea pretuiui cu 10% duce la o scadere a volumului cererii 32. fn conforrnitate cu noul concept de marketing, un itatea
cu 2%; economics 'i~i concentreaza eforturi le pe:
d) cresterea procentuala a nivelului pretului duce la o scadere cu un
procent rnai mare
.a) nevoile c) societate;
a nivelului cererii. firmei; d) consumator.
... b) produs;
24. Vechiul concept de marketing este specific primei jumiitiiti a
secolului 20 ~i are ca
element c) 33. O trasatura caracteristica a firrnei moderne pusa In evidenta
central: a) consumatorul de orientarea de
intreprinderea ; marketing a activitajii economice o reprezinta:
; b) produsul; d) piata, a) preocuparile pentru mentinerea traditiei economice;
b) viziunea unilaterala asupra sirului de activitati ce alcatuiesc ciclul
economic;
25. Ca functie a marketingului, conectarea dinamica a intreprinderf c) o lnalta capacitate de standardizare a activitatii In raport cu
la mediul extern evolutia cerintelor de consum;
reprezinta:
a) o functie d) eficienta maxima.
c) o functie
premise; mijloc;
b) o functie 34. Definitia data marketingului de catre Asociatia Americana de
d) o functie Marketing:
obiectiv; irnplicita.
26. Noul concept de marketing este specific celei de a doua a) este lipsita de coeziune;
b) nu se limiteaza doar la activitati economice;
jumatati a secolului 20 si are ca element central:
c) detaliaza scopul activitatilor economice implicate in dirijarea
a) piata; b) consumatorul; c) produsul; d)
bunurilor de la producator;
intreprinderea,
27. Ca functie a d) este tributarii vechiului concept de marketing.
investigarea pietei, a necesitatilor
marketingului, de consum
reprezinta: c) o functie 35. In conformitate cu concept de marketing intreprinderea
a) o functie premisa; vechiul concentreze trebuie sa-~i
eforturile pe:
mijloc; d) o functie a) consumatori;
irnplicita. c) promovare;
b) o functie b) vanzare; d) productie.
obiectiv;
28. Orientarea catre productie a lntreprinderii, caracteristica 36. in functie de aria teritoriala de desfasurare a activitatii
primei jumatati a economice, marketingul se delimiteaza In:
secolului 20, ilustreaza: a) micromarketing ~i macrornarketing;
a) noul concept de marketing; c) vechiul concept de marketing; b) marketingul bunurilor de consum si rnarketingul bunurilor de
b) politica de produs a intreprinderii; d) strategia de produs a productie;
intreprinderii;

29. Ca functie a maxim izarea eficientei economice (a c) marketing intern !?i marketing international;
marketingului, profltului) d) marketing In domeniul lucrativ ~i marketing In domeniul nelucrativ,
reprezinta:
a) o functie prernisa; c)o functie obiectiv; 37. Marketingul ecologic reprezintii o adancire a specializarii
b) o functie mijloc; d) o functie implicita, rnarketingului:
a) international; c) serviciilor;
b) In domeniul lucrativ; d) social.

12
13
 MARKETING - Teste grilii Bazele marketingului
b) generarea de vanzari repetate de la clientii satisfacuti;
38. Noul concept de marketing este specific celei de-a doua jumiitati c) !mbuniitatirea calitatii si performantelor produsului;
a secolului 20 ~i are ca element central: d) utilizarea unor mijloace de promovare Iargii, de desfacere a
a) segmentarea pietei; ceea ce a produs o intreprindere, de convingere a cum paratorilor,
b) asigurarea satisfactiei consurnatorilor;
c) dezvoltarea perforrnantelor tehnice ale produsului; 46. Marketingul relational:
d) sistemul informational de marketing al intreprinderii, a) se refers la preocuparile contemporane ale intreprinzatorilor
de a rnentine bune relatii in cadrul comunitatii in care actioneaza;
39. Definitia Asociatiei Americane de Marketing conform careia b) vizeaza actiunile din sfera relatiilor publice;
marketingul "implies realizarea de activitati econornice pentru c) implica asigurarea unor bune relatii cu furnizorii si interrnediarii;
dirijarea fluxurilor de bunuri ~i servicii de la producator la d) este un nou concept, care subliniaza importanta econornica a
consumator" face parte din randul deflnitiilor: pastrarii clientllor existenti, fata de castigarea unor noi cumparatori,
a) largi; b) modeme; c) inguste; d) complete.
47. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este specifica
40. Marketingul realizat de diferite fundatii ~i asociatii .existente marketingului in procesul tranzitiei la economia de piata?
intr-o tara poate fi
incadrat in.categoria:
a) marketingului c) a) macrornarketingul are un spatiu mai larg de actiune decat In
serviciilor; micrornarketingului; econornia de piata;
b) marketingului d) marketingului b) celor mai multe lntreprinderi le este specific un marketing de
intern; nelucrativ. lansare;
c) are Joe o dezvoltare accentuat intensive a marketingului;
41. Definiria data marketingului de catre Philip Kotler, b) cu rnulta vreme In urma; d) ca un produs
conform careta acesta reprezinta "activitatea urnana orientata In al secolului XX.
directia satisfacerii nevoilor si dorintelor consumatorului prin
intermediul procesului schimbului" face parte din randul: 44. Geneza ~i dezvoltarea marketingului trebuie asociate,
a) definijiilor inguste; c) In esenta, de:
definitiilor largi; a) aparitia unei abundente de bunuri si
b) definitiilor clasice; d) servicii pe piata;
definitiilor coerente. b) dificultatile crescande In desfacerea bunurilor si serviciilor tot
mai abundente;
42. Marketingul relational (de relatie) c) necesitatile rezolvarii unor probleme specifice
presupune: societatii de consurn;
a) desfasurarea unor relatii cu toate d) dinamismul social-economic ce caracterizeaza
componentele mediului; epoca noastra.
b) constituirea in timp a unei "resurse" de tip special, numita
retea de marketing; 45. Orientarea spre vanzari pune
c) planificarea legaturilor firmei accentul pe:
cu mediul; a) necesitatea productiei de
d) constituirea unei structuri organizatorice la masa;
nivelul corporatiei,

14
43. Potrivit opiniei actuale a rnajoritatii specialistilor, aparitia
marketingului este considerata ca a avut loc :
a) in secolul XIX, In Anglia; c) odata cu primele
tranzactii comerciale;
 MARKETING - Teste grilii Bazele marketingului
d) mediul de marketing se caracterizeazii printr-o pronuntata
instabilitate econornica ~i sociala. 50. Marketingul comercial este asociat de:
a) necesitatea unor organizatii noneconomice de a desfasura
48. Potrivit opiniei Jui Robert Bartels, integrarea adesea si unele activitati economice pentru a-si crea surse de
marketingului in. viata inrreprinderilor, de-a lungul secolului XX, venituri;
este specifics anilor:
a) '20; b) '30; c) '50; d) primului b) procurarea unor "daruri" de la donatori;
deceniu, c) activitatile specifice de marketing din sfera distributiei;
d) logistica cornerciala.
49. Valentele marketingului sernnifica:
a) compatibilitatea marketingului cu diferite medii de afaceri; 51. in multitudinea de agenti care pot interveni in actul
b) difuzarea larga a marketingului in cele mai diferite domenii de curnpararii unui bun sau serviciu oferit pe piata se inscriu si
activitate si spatii prescriptorii, ei vizand:
a) liderii de opinie; c) medicii, farmacistii $i cadrele
economico-geografice; didactice;
c) calitatile autentice probate de marketing, pe plan economic si b) membrii de familie; d) distribuitorii ~i fortele de vanzare.
social, In procesul activitatii concrete, Ia nivelul organizatiilor ~i
econorniei nationale;
IS
d) fortele de legatura dintre functiile marketingului.
 MARKETING - Teste grilii
52. Dintre variantele de mai jos, referitoare la definitia ini(ialii data
marketingului de
catre A.M.A., ill! este real ii cea potrivit careia:
a) este tributara vechiului concept de marketing;
b) se refera la un complex de activitati econ om ice;
c) are ca obiectiv final satisfacerea cerintelor de consum si
maximizarea eficientei intreprinzatorului .
d) urrnareste sii orienteze fluxul de bunuri ~i servicii de la
producatori la consumatori sau utilizatori;
53. Unde a aparut, pentru prima oara, rnarketingul?
a) In S.U.A.; b) In tarile Europei Occidentale; c) In Anglia; d)
111 Japonia.
54. Marketingul a aparut initial pe planul:
a) practicii economice; c) variantelor de raspuns a ~i b;
b) dezvoltarii teoretice; d) cercetarii stiintifice,
55. Prima definitie asupra semnificatiei marketingului a fost
formulata:
a) la inceputul secolului XX;
b) In 1937;
c) dupa al doilea razboi mondial;
d) In momentul inregistrarii abundentei produselor pe piata,
•!•
56. Marketingul, in amplul sau deniers, are ca element central de
referinta:
a) oferta; b) piata; c) consumatorii;d) concurentii,
57. Liderii de opinie sunt:
a) persoane care, prin pozitia lor sociala, influenteaza cumpararea;
b) persoane care iau decizia de cumparare;
c) persoane care realizeaza actul cumpararii la punctul de vanzare;
d) persoane care platesc bunurile sau serviciile cumparate sau
achizitionate.
58. Marketingul ca "stare de spirit" semnifica:
a) preocuparea a tot rnai multe organizatii de a ccnstitui
astfel de structuri organizatorice;
b) preocuparea intreprinzatorilor de adaptare continua a ofertei in
raport de cerintele reale;
c) preocuparea intreprinzatorilor de a fi la curent cu procesele de
marketing;
d) o atitudine optimists a intreprinzatorilor In derularea afacerilor.
Bazele marketingului
c) perforrnantele economice precouizate;
d) concurentii In raport de care unneaza sa -si orienteze si deruleze
activitatea,
•!•
60. Potrivit scolii rornanesti de marketing, principalele functii ale
marketingului se refers, in modul eel mai amplu, la:
a) cumpararea, vanzarea, prezentarea firrnei si a produselor
sale cumparatorilor
potentiali; asigurarea cresterii nivelului de trai;
b) prospectarea pietei (analiza ~i prognoza); dezvoltarea ~i
proiectarea productiei;
influentarea cererii (prin design, publicitate etc.); asigurarea
serviciilor speclfice (de distributie ~i ulterioare vanzarii);
c) investigarea pietei, a nevoilor de consum; conectarea
dinamica la mediul
economico-social; satisfacerea In conditii superioare a
nevoilor de consum;
maximizarea eficientei economice (a profitului);
d) orientarea spre satisfacerea celor mai importante categorii
de consumatori;
identificarea oportunitatilor atractive de piata si eva!uarea
posibilitatilor flrmei de a le valorifica; furnizarea strategiilor necesare
atingerii obiectivelor In raport de resurse.
61. Functia- premiss a marketingului o constituie:
a) conectarea dinamica a 'intreprinderii la mediul econornico- social;
b) satisfacerea In conditii superioare a nevoilor de consurn;
c) investigarea pietei, a necesitatilor de consurn;
d) maximizarea eficientei economice (a profitului).
•!•
62. In legatura cu dezvoltarea extensive a marketingului, nu
este reala afirmatia potrivit careia aceasta:
a) marcheaza o perioada de promovare a marketingului In largime;
b) semnifica incorporarea sa 'in cadrul unui numar tot mai mare de
intreprinderi;
c) se refera la extinderea sa In tot mai multe domenii de activitate;
d) este o etapii de consolidare a marketingului In intreprinderile ~i
ramurile care I-au incorporat,
63. Nu este reala afirmatia conform careia marketingul social:
a) constituie o noua specializare a marketingului;
b) reprezinta un nou stadiu al marketingului;
c) semnifica o orientare societala a demersurilor de marketing;
d) face necesara asumarea unor responsab!li t ii\i sociale ~i umane de
.. .
catre firma,
 MARKETING - Teste grilii Bazele marketingului
64. Primul domeniu economic In care a aparut si s-a afirmat a) productia; b) distributia; c) transporturile; d)
rnarketingul I-a constituit: serviciile,

59. Definirea "tintei" intreprinzatorilor, In cadrul demersului de
marketing; sernnifica:
a) stabilirea zonei teritoriale In cadrul careia vor actiona;
b) alegerea cumparatorilor cei mai profitabili la care se vor putea
raporta cu oferta proprie;
65. Marketingul bunurilor de capital constituie o specializare a
marketingului ce are la
baza:
a) valoarea ridicata a bunurilor ce fac obiectul tranzactiilor;

16
17
 Bazele marketingului
MARKETING - Teste gril«
b) du rat a de intrebuintare a bun urilor; 73. Conectarea dinarnica a intrepr inderii la mediul econornico-
c) profilul activitatii economice; social constituie, in cadrul functiilor marketingului contemporan, o
d) resursele de capital ale intreprinderilor. functie:
a) premisa; b) mijloc; c) obiectiv; d) organizationala,
66. Macromarketingul are In vedere:
a) o specializare a marketingului prin prisma ariei teritoriale; 74. Potrivit etapizarilor, formulate de Robert King, in evolutia
b) patrunderea rnarketingului In toate sferele vietii econornice si marketingului, perioada
sociale; Incepand din 1950 este considerata a semnifica:
c) utilizarea marketingului de catre societate, la nivelul intregii a) orientarea spre productie; c) orientarea spre conceptul
econornii nationale; de marketing;
b) orientarea spre vanzare; d) orientarea spre
d) aplicarea marketingului la problemele-cadru, de ansamblu, al marketingul societal.
intreprinderii,
•!•
·:·
75. Definirea marketingului intr-o optica manageriala a fost formulata
67. Nu este reala afirrnatia potrivit careia marketingul pentru prima
organizational: ,' data de:
a) descrie activitatile de marketing (de orice fel)0 ale unei oroan°izatii c) Wiliam
Stanton;
care are relatii de ' •

schimb cu alte a) Peter Drucker;

organizatii;
b) constituie un proces contemporan, In contextul dezvoltarii b) Philip d) Jerome McCarthy.
marketingului industrial; Kotler;
c) se axeaza pe problernatica organizarii activitatilor de
marketinz In cadrul
intrepriuderii conternporane, ·:·
"' d) semnifica un marketing intre intreprinzatori; 71. Nuse inscrie intr-una din specializarile specifice ruarketingului
serviciilor:
68. Fondatorii cadrului conceptual al marketingului social sunt: a) marketingul securitatii rutiere; c) marketingul turistic;
a) E.J, McCarthy ~i W.D. Perreault; c) Ph. Kotler $i G. Zaltman; b) marketingul cultural; d) marketingul bancar
b) M. Baker ~i M, Thomas; d) W. Stanton $i Fe
72. Care dintre gruparile de mai jos cuprinde numai
Nicosia.
specializari specifice marketingului social:
a) market~ngul transporturilor, rnarketingul politic, rnarketingul
69. Notiunea de "organizatie" a carei utilizare se bucura de o tot mai cultural;
larcra adeziune In ran du I specialistilor de marketing: b) market!ngnl sport1v., marketlngul ecleziastic, marketingul agricol;
"' c) marketingul ecologic, marketingul educational, marketinsul
a) se foloseste in locul notiunii de intreprindere; securitatii rutiere:
b) se refera la organizatiile non-profit; d) rnarketingul serviciilor, rnarketingul verde, marketingul ;olitic.
· '
c) vizeaza unita~ile di.n diferite domenii sociale care realizeaza ~i un
anumit profit;
d) are o semnificatie mai cuprinzatoare, vizand atilt forme

orzanizatorice care urmaresc obtinerea de profit, cat si organiz a tii

. ..
non-profit. "'
70. fn cad.rut adan?ir_ii specializarilor din s•fera marketingului social
se inscrie si:
a) market~ngul turistic; c) rnarketingul
educational;
b) marketingul cultural; d) rnarketingul agricol,
76. Marketingul contemporan are ca principale trasaturi specifice: a) Comertul modern; c) Management- Marketing;
a) pragmatismul, orientarea strategica, interdisciplinaritatea; b) BIZ; d) EconornistuL
b) universalitatea, specializarea, orientarea strategica;
79. Marketingul global are drept criteriu al specializarii:
c) universalitatea, pragmatismul, specializarea; a) eficienta de ansamblu a activitatii; c) nivelul de organizare
d) orientarea strategics, specializarea, interdisciplinaritatea. economics;
• b) domeniul economic; d) aria teritoriala.
!
+ 80. Journal of Marketing Research este o publicatie editata de:
77. Principalele criter)i care stau la baza specializarii marketingului a) ESOMAR; b) WAPOR; c) ADETEM;
contemporan sunt: d)AMA.
a) specificul pietelor, aria teritoriala, gradul de eficienta;
· 81. Marketingul a fost introdus ca obiect de studiu, in lnvatamantul
b) profilul agentilor economici, nivelul de organizare econornica, economic superior din tara noastra, incepand cu anul:
gradul de eficienta; a) 1939; b) 1968; c) 1971;
d) 1990.
c) activitatile specifice, gradul de eficien(a, specificul pietelor;
d) domeniul economic, aria teritoriala, nivelul de organizare
82. Orientarea spre vanzari pune accentul pe:
economics. a) concentrarea eforturilor pe o distributie pe scara larga, a unei
productii cat mai
78. Sub egida Asociatiei Romane de Marketing apare publicatia
ridicate;
periodica: ·
19
18
 f..
r'
··.·'.i.,'c

Bazele
MARKETING - Teste If marketingului
gri/a
r
b) micsorarea diferentelor intre oferta organizatiei ~i
89. Cornponentele mediului
cerintele consumatorilor; c) luarea In considerare a clientului
extern se afla:
numai dupa ce s-a decis ce sii se produca; d) desfacerea,
a) in echilibru permanent; c) In
printr-o promovare Iarga, a ceea ce produc organizatiile,
evolutie liniara;
b) In permanents miscare; d) In
83. Nu este reala afirmatia potrivit careia marketingul catre
miscare oscilatorie.
detinatorii de fonduri sernnifica:
a) folosirea marketingului pentru atragerea de
90. Mediul stabil este
investitori in noi afaceri;
caracterizat de:
b)o zona de activitate specifica marketingu!ui
a) modificari frecvente ale majoritatii componentelor sale, In
organizatiilor non-profit;
lirnite rezonabile;
c) o activitate de intermediere a organizatiilor non-profit pentru
b) schimbari bruste a raporturilor dintre
atingerea anurnitor scopuri ale unor organe ale administratiei
cornponente; c) evolutia fenomenelor este
centrale ~i locale;
Ienta ~i usor previzibila; d) modificari
d) oferirea eficienta de valori catre anumite "tinte", prin
bruste ~i frecvente ale componentelor.
intermediul organizatiilor non-profit, In scopul stimularii •!•
schimburilor dorite de unele organizatii guvemamentale ~i
91. Mediul instabil este
neguvemamentale.
caracterizat de:
·a) frecvente modificari in rnajoritatea
84. Care dintre urmiitoarele aspecte nu poate constitui un
componentelor sale;
argument major al universalitatii marketingului?
b) schimbari bruste a raporturilor dintre
a) intemationalizarea, ca atare, a
componente;
tennenului respectiv;
c) evolutia lenta ~i user previzibila a
b) patrundere Jui, treptata, in toate sferele
fenornenelor;
vietii economice;
d) schimbari bruste ~i modificari frecvente ale
c) patrunderea Jui in economii aflate pe diferite
componentelor.
trepte de dezvoltare; I

d) afirmarea Jui in orice tip de

economie. 92. In cadrul mediului turbulent, schimbarile din evolutia
fenornenelor sunt:
a) usor previzibile; c) lente ~i
85. In ceea ce priveste evolutia raportului dintre macromarketing si
greu previzibile;
micromarketing in procesul tranzitiei la economia de piatii, nu este
b) bruste si imprevizibile; d) bruste, dar
reala afirmatia potrivit careia:
usor previzibile.
a) macrornarketingul are un spatiu mai
larg de actiune;
b) prezenta ~i actiunile macromarketingului urrnaresc, printre 93. Micromediul influenteaza activitatea
altele, crearea climatului necesar pentru afirmarea marketingului la intreprinderii:
nivel microeconomic; a) direct, slab si permanent; c) direct,
c) are Joe o crestere continua a puternic ~i permanent;
micromarketingului; b) indirect, slab ~i pe termen lung; d) indirect, puternic
d) aplicarea marketingului la nivel microeconomic este ~i pe termen lung.
preponderenta,
94. Mediul demografic reprezinta unul
din factorii:
a) formativi ai cererii de marfuri; c) cu evolutia
usor previzibila;
b) cei mai importanti ai micromediului;
. .•
d ) In
•
permanents modificare .

86. Marketingul industrial nu are sub incidenta sa: 95~ Mediul economic include, tntre altele:
a) toate bunurile care au suferit o prelucrare industriala; a) populatia aflata in zona de activitate a intreprinderii;
b) bunurile de utilizare productiva
c) bunurile care fac obiectu! tranzactiilor intre intreprinzatori; b) ansarnblul elementelor care privesc sistemul de valori din
d) bunurile de consum intermediar. societate;
c) componente care explica, in esenta, cum se obtin produsele;
87. Mediul de marketing reprezinta un concept: d) forte ~i grupuri de interese care actioneaza in viata econornica a
a) sinonim celui de mediu extern; societatii,
b) care include deopotriva mediul extern, mediul intern ~i relatiile ·:·
dintre acestea; 96. Inventiile si inovatiile sunt elemente specifice prin care se poate
c) definit de relatiile in care opereaza o firma; exprirna evolutia:
d) nu exists un astfel de concept.
a) mediului economic; c) mediului natural;
88. Punctele nodale ale interactiunii mediului extern cu mediul b) mediulul tehnologic; d) micromediului.
intern sunt constituite din urmatorii factori:
97. Exigentele unei piete sunt exprimate de:
a) mediului politic; c) mediului telmologic;
a) beneflciarii c) procesele; b) mediul natural; d) mediul cultural.
afacerii; d) toti factorii de ·:·
b) resursele si mai sus.
organizatiel;

20 21
 MARKETING - Teste grilii
Bazele
marketingului

98. Clasele sociale ~i rolul Ior in societate sunt 109. Piata de consum este
reflectate de: exprirnata de:
a) mediul cultural; c) a) cererea consumatorilor
mediul politic; individuali;
b) mediul demografic; d) b) piata bunurilor de consum; . .
mediul social. . . . . . c) piata bunurilor de consum ~1
cererea consumatorilor individuali; d) clienti persoane
juridice.
99. Reglementarile !egale privind coucurenta
sunt incluse in: a) mediul politic; 110. Piata afacerilor este
c) mediul economic; b) mediul institutional; alcatuita din:
d) micromediu. a) piata bunurilor de utilizare productive; . . ... ,
_ ..
100. Cresterea guvernelor In asigurarea protectiei mediului b) totalitatea firmelor care cumpara bun_un ~1 s~rv1cI1 m_scopul
rolului inconjurator prelucrarii;
reprezinta o c) totalitatea relatiilor de vilnzare-cumparare dintr-o tara;
tendinta a: c) mediului natural; d) clienti persoane fizice,
d ) mediului institutional.
a) mediului
economic; . .. 111. Gravitatia comerciala are implicatii asupra:
b) rnedlului
politic;
101. ,,Sinergia" firmei pune In c) continutul static al a) ariei comerciale a lntreprinde.r_ii; c) structur~i. p!etei
evidenta: rnediului; ln~r:~~·inderii;
b) capacitatii pietei intreprinderii; d) structuru ~1 capacitatii,
a) continutul dinamic al mediului d) nu exista asa ceva. •!•
intern;
112. Concentrarea activitatii pietei este o problema de:
b) evolutia de ansamb!u a mediului de a) structura a pietei; c) ar~e a pietei; .
.
ma r k eting;
.. •
102. Elementele care exprima fizic resursele de care dispune b) capacitate a pietei; d) ane, structure ~1
intreprinderea definesc: capacitate.
a) mediul tehnologic al intreprinderii; c) mediu! natural al ·:·
intreprinderii;
b) mediul intern;
Intreprinderii.
...
+
d) micromediul 113. Volurnul vanzarilor exprima eel mai exact:
a) piata potentiala; c) piata efectiva;
103. Resursele urnane ale unei firme fac parte din:
a) mediului dernografic al firmei; c) mediul intern; b) capacitatea productiva a intreprinderii; d) capacitatea manageriala
...
b) rnediul cultural; d) macromediul.
. .. .

104. Forta de rnunca calificata face parte din:

a) potentialul comercial al firmei; c) capacitatea
organizationals a firmei;
b) piata teoretica; d) to ate la un loc. b) volumul cererii; d) toate la un !oc.

114. Piata potentials este exprimata mai exact prin: 115. Vo!umul ofertei este un indicator uti!izat de regula In evaluarea
a) volumul ofertei; c) volumul vanzarilor; capacitatii pietei atunci cand:
105. Analiza potentialului intern al firrnei se concretizeaza a) oferta este mai mare ca c) oferta este mai mica decat
In evaluarea:
cererea; cererea;
a) punctelor tari ~i punctelor slabe; c) lipsurilor si
b) oferta este egala cu d) nu conteaza raportul dintre cerere
greutatilor;
b) eficientei tehnice ~i productive; d) greutatilor, cererea; ~i oferta,
116. Nasterea unei noi piete are loc atunci cand:
106. Relatiile de toleranta sunt: a) exista o nevoie noua; c) avem de-a face cu o nevoie noua
a) expresia ,,temporarii" a relatiilor de concurenta; c) relatii dintre ~i un produs nou;
firme ~i clientii Ior; b) apare un produs nou; d) exista cerere suficienta pentru
produs.
b) relatii dintre fim1ii ~i organismele public e ; d) nu exista
.. . 117. Piata alcatuita din piete mai multor produse aflate In raporturi
asa ceva . de concurenta se afla in etapa din ciclul de viata:
107. Relatiile de parteneriat ~i cooperate fac obiectul:
a) marketingului tranzactional; c) marketingului de retea; a) aparitie; b) crestere; c) maturitate; d) declin.
b) marketingului de relatie; d) deopotriva marketingului de
retea ~i de relatie, 118. Abandonarea de catre tot mai multe firme a pietei anumitor
produse se reflects In una din urmatoarele etape ale ciclului de viata:
108. RelaFile preferentiale fac obiectul: a) crestere; b) maturitate; c) declin; d) aparitie.
a) rnarketingului tranzactional; c) marketingului de
relatie;
b) rnarketingului de retea; d) rnarketingului de
fidelitate.

22
23
 MARKETING - Teste Bazele
grila marketingului

•!• c) nu intra in obiectul de activitate

119. In conditiile dubliirii numarului de cumparatori ai unui produs si al acestora:
a cantitatii medii achizitionate de fiecare curnparator, cresterea d) nu e problerna de concurenta,
extensiva !n totalul cresterii pietei este de: '
a)l/3; b)2/3;
c)l/2; d)l/6. 128. fntelegerile tacite prin care agentii economici determine
denaturarea concurentei sunt considerate:
120. Utilizarea unor mijloace de diferentiere ~i individualizare a · a) corecte;
actiunilor unei lntreprinderi in raport cu nevoile exprimate de b) incorecte ~i sanctionate de organele de
cumparatori caracterizeaza un comportament: supraveghere a concurentei·
a) concurential; b) anticoncurential; c) c) neloiale;
neloial; d) agresiv. · '
d) incorecte si
121. Comportamentul anticoncurential are ca efect restrangerea, neloiale.
impiedicarea sau denaturarea concurentei in forma:
a) brutala, cu incaicarea legilor concurentei; c) in mod corect, prin 129. Participarea concertata, cu oferte trucate, la
mijloace specifice; licitatii constituie:
b) prin orice forma permisa de lege; a) un act normal de concurenta; c) o practice
d) indiferent. anticoncurentiala;

122. Concentrarea econornica se inscrie in cadrul b) o forrna de concurenta neloiala; d ~ o form ii de

actelor ~i faptelor: • ..
a) con.curentiale; c) deopotriva concurentiale concurenta imperfecta.
~i anticoncurentiale; 13?. Con_:uren(a d!ntre ~oua lntreprinderi care ofera produse
b) anticoncurentiale; d) nici concurentiale, nici identice, destinate satisfacerii acelorasi nevoi se numeste
anticoncurentiale. concurenta:
·:· a) la nivel de intreprindere; b) de marca; c)
123. Concentrarile economice sunt perrnise formalii; d) generics,
atunci cand:
a) conduc la restrii.ngerea sernnificativa a 131. Concurenta dintre doua intrepnnderi care ofera produse similare,
concurentei; care satisfac in masura diferita aceiasi nevoie se numeste concurenta:
b) au efecte favorabile asupra eficientei . a) de marca; b) formala; c) generica; d) la nivel de
econornice $i sociale; industrie.
c) nu sunt restrictii de nici
un fel; 132. Doua intreprinderi care ofera produse diferite care satisfac
d) nu sunt permise aceiasi nevoie se afla in concurenta:
niciodata, a) de marca; b) forrnala; c) generica; d) la
nivel de industrie.
124. Limitarea sau controlul productiei si distributiei
constituie o: 133. Concurenta dintre doua firme, care ofera produse diferite
a) practica concurentiala normals; c) problerna destinate unor nevoi diferite, fiecare disputandu-si lntaietatea in
interna a firmei;
b) practica anticoncurentiala; d) practice satisfacerea acestora poarta numele de:
permisa de lege. a) concurenta de marca; c)
·:· concurenta formala;
125. lntelegerile de a produsele catre anurniti clienti, rari.i b) concurenta la nive! de industrie; d) concurenta generica,
nu vinde rezonabila justificare •!•
reprezinta o: 134. Concurenta pasiva reactioneaza la acriunile altor firrne:
a) practica concurentiala c) practice anticoncurentiala;
normala; d) strategie ofensiva. a) cu iutarziere ~i rara hotarare; c) violent si la orice
b) decizie interns a firrnei; actiune:
b) numai in anumite situarii concurenriaie; d) cu !ntarziere, dar
vi~lent.'
126. intelegerile privind irnpartirea pietelor de desfacere intre 135. Concurentii selectivi reactioneaza la actiunile altor firme:
concurenti este o a) violent si la orice actiune; c) numai In anumite situatii
practic concurentiale:
a: b) cu intarziere, dar cu hotarare; d) cu hotarare, dar la orice
a) admisa de organisrnele de supraveghere; c) nu actiune, ' '
prezinta interes;
b) sanctionata de organismele de supraveghere; d) 136. Concuren\ii tigru reac(loneaza la orice ac\iune initiatil. de alte
strategie de cooperare, fim1e:
a) cu intarziere $i fiira hotarare; c) violent;
127. Anun(Ul public, fiicut de conduciitorul unei asociatii a
producatorilor de came, prin care se face cunoscutii cre~terea b) violent dar selectiv; d) cu intii.rziere, dar selectiv.
pretului, Ia o data fixa $i de catre ·toti membrii asocia(iei este:
a) perrnisi.i de organele de supraveghere a
concurentei;
b) sanctionata de organele de
supraveghere; '

24
25
 MARKETING - Teste grila Bazele
marketingului
caracterizate cu ajutorul unor indicatori:
137. Din punctul de vedere al comportamentului, concurentii se a) avausati; b) concomitenti; c) intarziati; d)
pot clasifica astfel: statistici.
a) buni si rai; c) buni ~i rai, slabi ~i
puternici; 148. Oportunitatea de piata reprezinta:
b) slabi si puternici; d) nici buni, nici rai, nici a) un segment de piata caracterizat printr-o nevoie posibil de
slabi, nici puternici, satisfacut In mod profitabil;
b) o situatie conjuncturala favorabila;
138. Conjunctura pietei reprezinta: c) o sansa unica pentru firma;
a) o forma (expresie) temporara (momentana) de existenta a d) situatia In care oferta este mica ~i cererea este mare.
pietei; ·:·
b) una din dimensiunile pietei; 149. Arnenintarile pentru firms sunt datorate:
c) o alternativa a pietei; a) concurentei;
d) o stare a economiei. b) actiunilor guvernului;
c) unor piedici aparute ca urmare a evolutiei nefavorabile a mediului;
139. Pentru un agent de piata, conjunctura poate ti: d) actiunilor greviste ale propriilor salariati,
a) atat favorabila cat ~i nefavorabila; c) ori favorabila, ori ·:·
nefavorabila;
b) nici favorabila, nici nefavorabila; d) numai favorabila,

140. Fata de conjunctura economics, conjunctura pietei se afla In

relatii de:
a) dependenta; b) concurenta; c) indiferenta; d) concurenta si
indiferenta.

150. Care din urmatoarele nu reprezinta o components a

14L Crizele economice fac parte din grupa factorilor care elemente micromediului
determina conjunctura pietei: intreprinderii?
a) furnizorii fortei de munca; c) legislatia;
a) de durata; b) ciclici; d) b) furnizorii de d) organisrnele publice.
c) sezonieri; inramplatori.
marfuri;
naturale, ca factori care determina 151. Componenta macromediului intreprinderii formats din
142. Progresul tehnic si totalitatea elementelor care privesc sistemul de valori,
resursele pietei, se conjunctura c) sezonieri; d) obiceiurile, traditiile, credintele ~i normele care guverneaza
incadreaza In categoria: statutul oamenilor in societate reprezinta:
a) de durata; b) cu actiuue a) rnediul politic; c) mediul demografic;
intamplatori.
ciclica;

143. Grevele, seceta si inundatiile sunt factori conjuncturali cu b) star] de incertitudine, de neliniste In cadrul pietei ruarfurilor;
actiune: c) stari normale ale pietelor monetar-financiare;
a) de durata; b) cu actiune ciclica; c) sezonieri; d) d) star! conjuncturale bune.
accidentali (intarnplatori),
145. Prcductia industriala, prin indicatori specifici, pune In
144. Fluctuatiile mari ale cursului de schimb sernnifica: evidenta procese din
a) stari conjuncturale proaste pe piata rnarfurilor; economie de:
a) inviorare; b) stagnare; c) incetinire; d) toate b) mediul institutional; d) mediul cultural.
la un Joe.
152. Relatiile de piata ale intreprinderii cu m.ediul siiu. extern vizeaza:
146. Evolutia mai rapida a unor sectoare ale economiei decat a) piata marfurilor; c) piata fortei d~ H?unca;
dinamica de ansamblu a ei este exprirnata de indicatori: .
b) piata capitalurilor; d) toate cele trei piete de
a) avansati; b) intarziati; c) concornitenti; mat sus.
d) statistici.
153. Dimensiunile posibile ale pietei, limitele cele mai largi In cadrul
147. Fenomenele precedate de anumite manifestari din cadrul carora urmeaza sa aiba Joe confruntarea cererii cu oferta reprezinta:
economiei pot ft a) piata efectiva; c) piata potentials;
b) piata futures; d) piata viitoare.
•!·
154. Care dintre urmatoarele tipuri de piata, nu face parte din cele
trei tipuri de baza In functie de profilul pietei Intreprinderii ?
a) piata intreprinderii transnationale; c) piata intreprinderii prestatoare de servicii;
b) piata intreprinderii producatoare; d) piata intreprinderii distribuitoare,

155. Ce! mai important criteriu, care opereaza diferentieri In

structura pietei, 11
constituie obiectul tranzactiilor, Dupa acest criteriu, piata se subdivide
In:
a) piata efectiva ~i piata potentiala;

26 27
 MARKETING - Teste grilii Bazele
marketingnlui

b) piata bunurilor materiale ~i piata serviciilor;

163. "Revitalizarea" cererii este necesara in cazul unei cereri:
c) piata mijloacelor de productie si piata bunurilor de consum;
a) negativa; b) latenta; c) In scadere; d) absents.
d) piata interna si piata internationala.
164. Elasticitatea incrucisata a cererii de margarina in functie de
156. Pentru exprimarea capacitatii pietei, eel mai frecvent se
pretul untului este de
recurge la:
+0,25. Sernnificatia acestei valori este urrnatoarea:
a) volumul ofertei; · c) volumul tranzactiilor
a) cresterea cu I% a pretului untului determina o crestere cu
de pia\a;
0,25% a cererii de rnargarina;
b) volumul cererii; d) cora de pia\a. b) cresterea cu 1% a pretului unui kilogram de unt deterrnina
. .. cresterea vanzarilor de margarina cu 0,250 kilograme/locuitor;
c) cand costurile de productie ale untului cresc cu 1 %, cererea de
157. Dupa criteriul legaturilor temporale dintre fenomenele din
rnargarina creste cu
cadrul pietei si indicatorii care le ilustreaza, indicatorii 0,25%;
conjuncturii pietei pot fi grupati in trei categorii. Care din d) raportul procentual dintre pretul untulu_ i ~i cererea de margarine
urrnatoarele categorii de indicatori nu face parte din aceasta
este de 0,25%. .. .
grupare?
a) indicatori c) indicatori 165. Din perspectiva marketingului, cea mai irnportanta
avansati; conccmitenti; cornponenta a ;nicromediului rntreprinderii 0 reprezinta:
b) d) indicator]
indicatoriincrucisati 1ntarzia\i.
; ·:·
158. Dintre urmatorii indicatori ai conjuncturii pietei, eel care a) clientii; c) actionarii;
evidentiaza tendinta de ansamblu a conjuncturii, reprezentand o b) salariatii; d) fumizorii de marfuri.
sinteza a tuturor factorilor de influenta economica, este:
166. Ansamblul elementelor care se refers la populatia situate 1n
a) productia c) consumul; aria de activitate a

. •..
d) produsul intreprinderii constituie: ' ·
industriala; a) med~ul economic; c) mediul institutional;
b) investitiile fixe de b) mediul cultural; d) mediul demcgrafic.
capital; national brut.

159. Cota relativa de pia\a a unei firme aflate In 167. Care dintre
pozitia de lider: urmatoarele vanzare- forme ale relatiilor de piata nu
a) demonstreaza existenta unei rate pozitive de cumparare:
crestere a pietei; a) livrarile de marfuri; reprezinta relatii de c) donatiile de
b) prestatiile de
b) se mcadreaza in intervalul (0 - I); servicii; bunuri;
c) tin de sa se apropie de l; d) contractarile de materii prime.
d) este intotdeauna supraunitara. •!•

160. Un produs avand o cota relativa de piata de 0,7.8, cornercializat 168. Relatia dintre doua intreprinderi producatoare de pantofi
pe o piata a carei rata de. crestere _este de 4.'85 %, se barbatesti reprezinta:
incadreaza, din punctul de vedere al aplicarii metodei B.C.G., tn a) concurenta directs; c) concurenta Iaterala;
categona: b) concurenta indirecta; d) concurenta neloiala.
a) dileme; 161. Plata potentiala este alcatuita din:
b) vedete;
c) vaci de muls; 169. Cele trei conditii ce se cer intrunite de o piata cu concurenta
d) pietre de moara,
perfecta sunt:
a) atomicitatea, fluiditatea, transparenta perfecta;
b) rigiditatea, atomicitatea, opacitatea;
a) piata actuala plus nonconsumatorii absoluti; c) fluiditatea, dinamica sus\inuta, rigurozitatea;

. ..
b) piata actuals minus nonconsumatorii absoluti;
c) piata actuala plus nonconsumatorii potentiali;
d) piata actuala minus nonconsumatorii P ? ten\iali. d) atomicitatea, opacitatea, dinamica sus\i n uta.
. .. 170. Concuren(a este total ab.senta in situatia de:
162. Concurenta dintre "Paralela 45" si "Vacante S.A." In privinta a) concurenta imperfecta; c) monopson;
ofertei de turism de sejur In Turcia se incadreaza In nivelul de b) concurenta pura; d) monopol bilateral.
•!•
concurenta:
a) afectare bugetara; c) intra-produs; 171. Identificati gruparea care contine numai practici de concurenta
b) inter-prod us; d) inter-marca, neloiala:
a) concurenta parazitaril., concuren\a imperfecta, concurenta iliciti;

29

.. 28
 MARKETING - Teste Bazele
grilii marketingului

b) denigrarea concurentilor, concurenta parazitara, concurenta

ilicita; 178. Dupa criteriul legaturii temporale intre fenomenele din cadrul
c) concurenta parazitara, concurenta irnperfecta, denigrarea pietei ~i indicatorii care le ilustreaza, acestia din urma pot f grupati
concurentilor; In:
d) concurenra ilicita, concurenta mouopolista, concurenta pura. a) indicatori de volum, indicatori de structura, indicatori
•!• conjuncturali;
172. Capacitatea pietei nu poate fi exprimata prin interrnediul b) indicatori avansati, indicatori concornitenti, indicatori intarziati;
unuia dintre indicatorii de maijos: c) indicatori dinamici, indicatori intarziati, indicatori de structura;
a) volumul ofertei; c) volumul d) indicarori temporali, indicatori avansati, indicatori inrarziati.
b) aria teritoriala a cererii;
pietei; d) cota de 179. in randul indicatorilor avansati de studiere a conjuncturii
piata, econornice (indicatori
173. Calea extensive de dezvoltare a pietei d) accelerarea frecventei de
intreprinderii presupune: cumparare.
a) atragerea de noi cumparatori pentru produsele intreprinderii
nurnai din randul nonconsumatorilor relativi; 176. Unul dintre tipurile urmatoare de factori nu apartine
gruparii factorilor conjuncturii pietei In functie de intensitatea $i
b) atragerea de noi cumparatori pentru produsele
actiunea lor In tirnp:
intreprinderii, fie din randul nonconsumatorilor relativi, fie din
a) factori intamplatori; c)
randul clientilor unor intreprinderi concurente; factori sezonieri;
c) cresterea cumparaturilor medii efectuate de o unitate de
consum (individ, familie intreprindere ); b) factori naturali; d) factori
' cu actiune ciclica,
d) atragerea de noi cumparatori pentru produsele •!•
intreprinderii, fie din randul nonconsumatorilor relativi, fie din
randul clientilor unor inrreprinderi concurente, precum ~i cresterea
cumparaturilor medii efectuate de o unitate de consum. a) nivelul dobanzii; c) evolutia
cursului de schimb;
1 ~4: Prod usu! "X", realizat de intreprinderea "Z", era consumat b) situatia rezervelor valutare; d) pretul
In perioada T1 de 5 m1l.1oane_de_pers9ane, inregisrrandu-se un cornbustibilului.
consu~.mediu pe persoana de. 12 kg $i se
estimeaza ca va !1 consumat in perioada T2 de 6 milioane de
persoane, inregistrandu-se 30
un consum mediu pe persoana de 15 kg. Sa se determine
ponderea celor trei cai de
de2:'oltare ~exten~iva, intensive si rnixta), 'in aceasta ordine, ale
pietei produsului "X", realizat de intreprinderea "Z":
a) 40%, 50%, 10%; c)
30% 60% 10%·
b) 30%, 30%, 40%; d)
25%: 60%: 15%'.
177. In randul indicatorilor activitatii •!• monetar-financiare folositi in analiza
conjuncturi
i pietei nu se
17_5. Dezvoltarea include: a pietei
intensiva · incaltamintel sport in Romania
·
nu poate fi realizata pnn:
a) sporirea numarului
curnparatorilor;
b) cresterea gradului individual de
inzestrare;
c) cresterea marimii medii a unei
cumparaturi;
ce desemneaza legaturile temporale intre fenomenele economice b) exista o periodicitate a modificarilor sistemului de valori al unei
din cadrul pietei si societati;
modul acestora de exprimare) se cuprind: c) fiecare cultura este compusa din culturi secundare;
a) produsul national brut, indicele productiei industriale, rata d) valorile culturale secundare se transforma In timp.
sornajului;
b) gradul de utilizare a capacitatilor productive, rata inflatiei, nivelul 182. Cercetarea mediului extern de marketing sernnifica:
dobanzii; a) un proces de cunoastere a factorilor externi de influenta a
c) cursul de schimb, indicele productiei industriale, vanzarile marilor activitatii intreprinderii $i a evolutiei lor;
magazine; b) o importanta tehnica promotionala;
d) ritmul constructiilor, angajarile in industria prelucratoare, c) un sistem de citire a codurilor produselor;
comenzile si contractele pentru obiective ce necesita investitii fixe de d) o components a strategiei de marketing.
capital.
·:· 183. Pentru o Intreprindere care sesizeaza o modificare de mediu
180. fn analiza mediului intern al unei intreprinderi, capacitatea ce va conduce la sporirea puterii concurentilor este recomandabil:
comerciala a acesteia
a) sa iasa de pe piata;
poate f comensurata prin utilizarea a zece factori. Printre acestia nu
b) sa pregateasca un plan pentru contracararea sau minimizarea
se numara:
amenintarii;
a) reputatia intreprinderii; c) economiile de scara;
b) calitatea produselor; d) eficienta inovatiei. c) sa lanseze un nou produs;
·:· d) sa reduca pretul,
181. Care din urmatoarele afirmatii nu reprezinta o caracteristica
sau o tendirita a
mediului cultural?
31
a) valorile culturale fundamentale rezista in timp;
 MARKETING - Teste
grild
184. in cazul in care rata inflatiei creste, o intreprindere:
a) va f afectata de cresterea cererii interne;
b) va deveni mult mai puternica pe pietele externe;
c) va trebui sa reduca preturile;
d) va fi afectata de cresterea dobanzilor,
185. Dezvoltarea Internerului constituie o ameuintare In afaceri
pentru:
a) organizatiile care doresc sa comunice direct cu
clientii lor; b) tranzactiile care au drept baza de
decontare cartile de credit; c) presa economica $i
serviciile postale;
d) actualii furnizori de informatii (111 diferite moduri),
189. Dintre elementele de rnai jos care influenteaza dinamica pietei,
nu se inscriu in categoria celor de ordin social-cultural cele referitoare
la:
a) principalele reglernentari ale puterii publice privind activitatea
comerciala;
b) valorile morale si sociale;
c) modul ~i stilul de viata;
d) repartizarea populatiei pe nivele de ins t r uire.
•..
190. Consumul sc structureaza In consum intermediar si consum
final avandu-se in vedere:
a) locul acestuia In asigurarea evolutiei societatii;
b) tipul produselor implicate In procesul sau de realizare;

186. Cererea poate fi considerate elastics In raport de pret atunci

cand:
a) orice schimbare a nivelului pretului este urmata de o schimbare
in cantitatea ceruta fara a afecta incasarile totale;
b) schirnbarile de pre] nu au efect asupra cererii totale pentru
bunul sau serviciul respectiv;
c) cresterea pretului cu 10 % duce la o scadere a volumului cererii
cu 2 %;
d) cresterea procentuala a nivelului pretului duce la o scadere cu
un procent mai mare a nivelului cererii.

187. Mediul institutional:

a) cuprinde ansarnblul agentilor economici care actioneaza In
cadrul pietei;
b) se refera la institutiile administrative cu atributii in dorneniul
pietei;
c) este constituit din ansamblul reglernentarilor de natura
juridica, prin care este vizara, direct sau indirect, activitatea de
piata a lntreprinderii;
d) reflects structurile societatii, clasele sociale,

188. in functie de modul Jn care evolueaza in timp cererea de

marfuri poate fi :
a) constants, descrescanda, crescanda; c) ferma, constanta,
spontana;
b) satisfacuta, nesatisfacuta; d) curenta, periodica,
rara ( ocazionala).

32 33
 Ba:ele
marketingului
c) durata de viata a produselor;
d) voluruul si structura cheltuielilor efectuate de populatie In
vederea satisfacerii diferitelor trebuinre.
191. Suucturarea cererii de marfuri in cerere ferrna si
cerere spontana are drept criteriu:
a) modul de manifestare In timp a cererii de marfuri;
b) modul in care cererea se formuleaza si se manifesta asupra
produselor;
c) gradul in care marfurile participa la satisfacerea trebuintelor;
d) gradul de elasticirate a cererii,
192. Potrivit legilor formulate de statisticianul german Ernst Engel,
In ceea ce priveste elasticitatea consumului !11 raport de evolutia
veniturilor populatiei, au u11 coeficient de elasticitate subunitar
cheltuielile:
a) cu hrana ~i echiparnentul casnic;
b) destinate dotarii cu bunuri de uz indelungat;
c) realizarii unor servicii de intretinere a sanatatii;
d) pentru turism.
193. Care dh·J:re urmatoarele afirrnatii referitoare la oferta
de rnarfuri nu este adevarata?
a) constituie un element de baza a[ cresterii economice;
b) reprezinta o categorie corelativa a pietei;
c) reflects forms socials pe care o imbraca produsele
destinate schimbului prin intermediu! relatiilor de piata;
d) asigura In mod direct recuperarea si absorbtia fortei de munca,
194. in care dintre gruparile de mai jos, vizaud componente ale
mediului extern al intreprindetii, se inscriu eel mai deplin mediile de
informare In masii?
a) macromediu - mediul natural; c) macromediu - mediu
institutional;
b) micromediu - prestatorii de servicii; d) micromediu - organismele
publice.
195. Daca veniturile totale ale unei lntreprinderi cresc, atunci ciind
preµtl produselor sale este redus de la l 5.000 lei la l 0.000 lei,
cererea pentru aceste produse este:
a) elastica; c) unitar elastica;
b) inelastica; d) nu poate fi determinata fara a examina
curba cererii.
196. Curba cererii:
a) descrie, In general, o alura crescatoare, de la stiinga la dreapta;
b) este fonnatii prin transpunerea punctelor din cadrul unui grafic de
aprovizionare;
c) arata ce cantitati vor fi cerute de cumparatorii potentiali la
diferite niveluri de
preturi posibile;
d) reflectil. cum cresc veniturile totale pe masura ce scad pre(urile.

32 33
 MARKETING - Teste Bazele marketingulu!
gri!a

197. Care dintre urmatoarele produse va inelastica cerere 204. Cota relativa de piata a lntreprinderii: ·
avea cea mai majoritatea cumparatorilor pentru a) se calculeaza prin raportarea propriei sale cote de piata la cea a
potentiali: celui mai important
a) un calculator personal; c) un kilogram de concurent;
paine; b) exprima ponderea ce 1i revine acesteia In pjata produsului sau a
b) o calatorie de vacanta In grupei de produse
Spania; d) un hamburger Big
Mac. din care face parte;
198. Care dintre urmatoarele afirmatii despre interactiunea cererii b) comportamentul comerciantilor; comportamentul ~i pozitia
si ofertei este reala? concurentei;
c) compo11~mentu I curnparatorilor ~i comportamentul guverna-
a) cererea este unica determinanta a pretului; mental;
b) se spune di o piatii se aflii. In echilibru atunci cand elasticitatea d) toate variantele de la punctul a, b, c.
cererii este egala cu elasticitatea ofertei;
c) interactiunea ofertei si a cererii determina marimea pietei si
pretul pietei;
d) pentru ca o pia(ii sii fie In echilibru, pretul $i cantitatea pe care
cumparatorii doresc
sii o accepte trebuie sa fie mai mari decat pretul ~i cantitatea pe
care ofertantii doresc sa 0 prezinte.
'

199. Care dintre afirmatiile de mai jos este specifica mediului

instabil:
a) in perioada actuals, intrepriuderile se confrunta pe piata
romiineascI' cu un mediu instabil;
b) perioadele cand evolutia fenomenelor este lentil si usor previzibila;
c) prezinta frecvente schimbarl in majoritatea componentelor
sale, impunand cresterea capacitatii de adaptare a intreprinderii,
d) este un mediu relativ ostil intreprinderii careia Ii pune probleme
de supravietuire,
+:•
200. In cadrul mediului extern al intreprinderii, agentiile de
publicitate fac parte din:
a) rnacromediul intreprinderii; c) organisrnele pub lice;
b) categoria prestatorilor de servicii; d) mediul institutional,

201. Cresterea riscului de tarii reflecta, in mod special, lnriiutatirea

mediului:
a) economic ~i demografic; c) politic si economic;
b) dernografic ~i tehnologic; d) tehnologic ~i natural.

202. Mediul extern va influenta actiunile de marketing ale

intreprinderii prin urmatoarele tipuri de comportamente:
a) comportamentuJ cumpiiriitorilor ~i comportamentul distribuitorilor;
35
34
c) este uu indicator de exprimare a structuri.i piete~; . , 206. Dintre afirmatiile de mai jos referitoare la modelul lui D. L.
. .. Huff, nu este reala cea potrivit careia:
d) se calculeaza prin raportarea volumului de vanzan al
intreprinderii la vanzarile . . . .
a) nu are In vedere suprafata comercialii a centrulu1 de atract1e
totale ale produsului pe piata respectiva. ~l t1mpul necesar
·:· deplasarii panii la acesta;
205. Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la capacitatea potentials
a pietei nu este .
b) constituie o metodii probabilisticii de cercetare a
reala cea potrivit careia: fenomenulm gravitatiei
a) exprirna volumul maxim al vanzarilor pe care le-ar putea
realiza o intreprindere comerciale;
intr-un timp determinat; c) se axeazii mai mult pe consumator deciit pe centrele comerciale;
b) acopera sfera pietei reale (efective), precum si nonconsu_matorii d) nu ia 1n calcul numiirul de locuitori ai ora~ului centru de atractie ~i
relativi;. . . distanta panii la
c) principalii indicator! de evaluare a acesteia sunt potent1al~I de acesta.
ab:o:b\te al pietei, potentialul de export, efectivul ~i structura
nonconsumatonlor relat1v1; 207. Printre componentele micromediului 'lntreprinderii se numiira:
d) depinde de numiirul cumpariitorilor I utilizatorilor actuali ai a) echipamentele industriale; c) furnizorii de
produselor/serviciilor fortii de muncii;
oferite, de marimea medie a unei cumparari ~i de frecventa de b) structura pe grupe de varsta a clien\ilor; d) resursele naturale
cumparare. utilizate.
·:·
·208. Exploatarea comercialii a siirbatorii Criiciunului este
expresia influentei
componentei macromediului:
a) mediul c) mediul cultural;
203. Prestatorii de servicii - components majora a demografic; d) mediul institutional.
micromediului extern al intrepriuderii - nu se refera la: b) mediul
.
natural;
a) transportatori, depanatori, prestatori de 209. Teatrele ~i cinematografele existente \'ntr-o [ocalitate urbana
service; se gasesc In relatii
b) unitati bancare, unitiiti de asigurare, de:
prestatori de service;
c) furnizori de forta de munca, unitati de inviitiimant, oficii de c) concurent1l directii;
distribuire a fortei de munca, persoane fizice; a) concurentii
· · neloialii; d) concuren\a indirectii.
d) unitati bancare si de asigurari, transportatori. b) concuren\ii
•!• implicitii;

35
34
 MARKETING - Teste Bazele
grila marketingului

210. Cumparatorii unui produs la un moment 218. Participarea intreprinderii la programele ecologice dezvoltate la
dat forrneaza: nivelul pietei pe care l~i desfasoara activitatea este expresia
a) piat.a potentials a produsului; c) piata componentei macromediului:
efectiva a produsului; a) mediul social; c) mediul natural;
b) conjuncture pietei produsului; d) cota de b) mediul cultural; d) mediul institutional.
piata a intreprinderii.
•!+ 219. Denigrarea concurentilor lntreprinderii reprezinta:
211. Exprimarea capacitatii efective a pietei unui produs a) o forrna de concurenta monopolista; c) o modalitate de
poate fi facuta ·
intermediul: · promovare a produsului;
prm b) o forrna de concurenta neloialii; d) o polirica de comunicare
a) volumului ofertei produsului a intreprinderii.
respectiv; b) volumului •!•
tranzactiilor la nlvelul pietei; c) 220. Numarul total al consurnatorilor care ar putea cumpara un
volumului cererii pentru produs; produs la un moment dat formeaza:
d) vanzarilor principalilor competitori
de pe piata.
•!•
~12. P!ata ~roduselor lactate a crescut In 2000 cu 10% in timp
ce vanzarile unei

intreprinderi producatoare au crescut, in acelasi an, cu 12%. Cota a) piata reala a c) piata potentiala a produsului;
de piati'i a acestei intreprinderi, la finalul anului 2000: produsului; d) cota relativa de piata a
· b) conjunctura pietei intreprinderii.
a) a scazut; c) a crescut; produsului; •!•
b) s-a menjinut; d) nus-a modificat b) atat extensiva cat :;ii
in mod sernnificativ. intensiva;
•!• c) intensiva;
21.3. ~are ..este,, n~n:arul se?ment.el?,r de ~i.atii. rezultat In .~rma d) nu este vorba despre o dezvoltare
segmentarii pe baza criteriilor sex , nivel de instruire (studii reals a pietei,
pnrnare, medii ~i superioare) ~i "varsta" (pani'i la 20, 21-35, 36-55,
peste 55 ani)? 21~. Cota de pi~tii a intreprinderii X era, in 2000, de 18 % iar a
a) 26; b) 24; c) principaiului concurent existent pe p1ata de 30 %. Care a fost cota
22; d) 23. relative de piata a intreprinderii X In ace! an?
a) 0,53; b) 0,62; c) 0,60;
214 •. Fen~n:enul. de ~igratie a cererii la nivelul unei piete d) 0,75.
poartii denumirea de:
a) dinarnica a pieter; · c) ~1~. Sa se de~ennine cota relative de piatii a liderufui, sti ind faptul cil
cerere selectiva: valoarea acestui indicator la nivelul concurentului ce ocupa pozitia
b) gravitatie comerciala; d) secunda pe piata este 0,8.
concentrare a cererii, a) 1,00; b) 1,25; c) I ,08; d)
datele sunt insuficiente.
215. in 2000, piata bauturilor racoritoare a crescut cu 2 %. in •!•
acelasi an au crescut atat num~rul _consumatoril~r .. cat ~i
consum.ul '.11ediu de bi'iuturi racoriroare pe cap de locuitor. I~
~ceste conditii, dezvoltarea pietei bauturilor racoritoare s-a realizat 36
pe ca]e: a) extenstva;
221. Exprimarea dirnensiunii pietei potentiale a unui prcdus a) mediul social; c) mediul politic;
poate fi facuta prin b) mediul economic; d) mediul institutional.
intermediul:
a) volumului ofertei produsului respectiv; 224. Una dintre formele de manifestare a concurentei neloiale o
b) volumului cererii pentru produs; reprezinta:
c) volumului tranzactiilor Ia nivelul pietei; a) concurenta imperfects; c) practicarea preturilor de
d) vanzarilor principalilor competitori de pe pia\ii. penetrare;
b) concurenta ilicita; d) publicitatea comparativl!.
222. Cota de piatii reprezinta:
a) ponderea neprocentuala a vanzarilor lntreprinderii in · 225. Vanziirile lntreprinderii Y erau, in 2000, de 40 miliarde lei in
vanzarile totale la nivelul pietei; timp ce viinzarile concurentului aflat pe pozitia secundil s-au ridicat
b) ponderea procentuala a vanzarilor intreprinderii in vanzarile la valoarea de 34,5 miliarde lei. Care a fast cota relativii de piatii a
principalului sau
intreprinderii Y In acel an?
concurent;
a) 0,86; b)MO; c)
c) un indicator al capacitatii pietei;
1,16; d)0,75.
d) expresia volumului tranzactiilor de piatii al intreprinderii.

223. Activitatile de lobby desfasurate de intreprindere sunt

expresia componentei macromediului: 37
 MARKETING - Teste Bazele marketingului
grild

226. Legislatia la protectia consumatorului este expresia 233. Doua lntreprindcri care se adreseaza acelorasi nevoi prin
referitoare cornponentei produse diferite se afla in concurenta:
macromediuJui:
a) rnediul c) mediul a) c) imperfecta;
demografic; institutional; perfecta; d) indirects.
b) mediul d) mediul social. b)
economic; directs:

227. Pentru analiza capacitatii unei intreprinderi de a concura la 234. Practicarea de catre intreprindere a unor preturi scazute,
nivelul pietei poate fi prin incalcarea Jegilor fiscale, reprezinta:
utilizata:
a) cota de piata; c) cota a) denigrarea c) dumping;
relativa de piata; concurentilor; d) concurenta ilicita,
b) puterea de cumparare a consumatorilor; d) analiza b) concurenta
mediului extern. parazitara;

228. Care din urmatoarele grupari contine numai componente ale d) sistemul de valori, numarul populatiei, structura populatiei pe
micromediului unei intreprinderi producatoare de lactate? varste,
a) furnizorii de materii prime;
b) structura pe ramuri a activitatii economice; 232. in randul componentelor mediului tehnolozic se inscriu:
c) cresterea fondurilor destinate cercetarii-dezvoltarii din industria a) gradul de irnplicare a statului in economie; ~
alirnentara; b) gradul de ocupare a fortei de munca;
d) traditiile culinare. c) nivelul concurentei;
d) reglementarile vizand eliminarea tehnologiilor poluante.
229. Plata mondialii a automobilelor de teren este formate din:
a) suma pietelor interne plus piata internationala a acestor prod use;
b) suma pietelor interne a acestor produse;
38
c) piata internationala a produselorrespective;
d) piata producatorilor de automobile de teren.

230. Printre indicatorii concornitenti folositi In studierea

conjuncturii economice a unei piete se aflii:
a) gradul de utilizare al capacitatilor productive; c) ritmul
constructiilor;
b) nivelul dobanzilor; d) rat a inflatiei.

231. Mediul dernografic, drept cornponenta a macromediului

intreprinderii, poate fi
caracterizat prin mai multi indicatori printre care se numara:
a) repartizarea teritoriala $i pe medii a populatiei, miscarea
preturilor, marimea $i orientarea fondurilor destinate cercetarii-
dezvoltarii;
b) numarul populatiei, dimensiunea medie a unei farnilii, rata
natalitatii;
c) structura populatiei pe sexe si pe varste, nivelul veniturilor
banesti, nivelul concurentei;
235. Doua intreprinderi care se adreseaza unor nevoi diferite prin
produse diferite se afla in concurenta: 239. intre cele patru grupe care contin unele componente
a) perfecta; b) directa; c) imperfecta; d) ale micromediului intreprinderii exista o singura grupare corecta,
indirects. Care este aceasta?
a) furnizorii de marfuri, clientii, cadrul legislativ;
236. Existeuta unui singur comparator corespunde unei situatii de: b) furnizorii de marfuri, organismele publice, cadrul legislativ;
a) oligopol; c) monopson; c) prestatorii de servicii, concurentii, cadrul natural;
b) concurenta oligopclista; d) monopol. d) prestatorii de servicii, concurentii, organismele publice.

237. Rata inflatiei este un indicator al conjuncturii pietei: 240. Cererea pentru un anumit produs este, In general:
'a) avansat; b) concornitent; c) iutarziat; d) ciclic, a) mai mare decat curnpararea; c) partea insolvabila a
nevoii de consurn;
238. Dacii ritmul de crestere a vanzarilor intreprinderii este rnai mic b) mai mica decilt nevoia de consum; d) partea solvabila a ofertei.
decal ritmul _de
crestere a vanzarilor totale: 241. Elasticitatea incrucisata a cererii in functie de pret Ia
a) noua cota de piata a firmei va fi mai mare decat vechea cota de produsele substituibile In consum este:
piata; a) subunitara: b) pozitiva; c) supraunitara; d) negativii.
•!•
b) raportul noua cota I vechea cota va fi supraunitar;
c) noua cota de piata va fl mai mica decat vechea cota de piata;
39
d) inforrnatia este insuficienta pentru a trage o concluzie privind
relatia dintre cele doua cote de pia\a ale finnei.
 Bazele
marketingului
MARKETING - Teste

I
grifa
250. Clasificarea pietei In categoriile piata internationala si piata
multinationala este rezultatul utilizarii criteriului:
242. Plata produselor care satisfac nevoi
secundare:
a) este relativ rigida; c) are un coeficient de
elasticitare subunitar; I a) intensitatea
concurentei;
c) aria pietei;
d) structura pietei.
b) este larga; d) este elastica, b) natura pietei;
251. Pietele constructiilor §i a mobilei se gasesc In raporturi de:
243. Piata produselor care satisfac nevoi primare: a) asociere; b) concurenta; c) diferentiere; d) indifereuta,
a) este elastica; c) are un coeficient de !
elasticitate supraunitar;
b) este concentrata; d) este rigida,
252. Modul de a resurselor naturale reprezinta un factor de
utilizare conjuncturii influenta a
244. Elasticitatea incrucisata a cererii In functie de pret la pietei:
produsele asociate In consum este: a) cu actiune c) cu caracter accidental;
a) subunitara; b) pozitiva; c) supraunitara; temporara; d) cu impact sezonier.
d) negativa, b) cu actiune de •!•
durata;
253. Relatiile de piata ale unei intreprinderi care acopera piata
245. Rata somajului este un indicator al marilor centre urbane ale \arii pot fi caracterizate ca fiind:
conjuncturii pietei:
a) a van sat; b) concornitent; c) intarziat; a) dispersate c) dispersate spatia];
dimensional; d) ocazionale.
d) ciclic.
b) concentrate
dimensional;
246. Daca ritmul de crestere a vanzarilor intreprinderii este mai
mare decat ritmul de
crestere a vanzari !or totale: 254. 0 agentie de turism international se afla in relatii de concurenta
a) noua cota de piata a intreprinderii va fi mai mica decat vechea directa cu:
cota de piata; a) o firrna de transporturi internationale; c) un club de
b) vechea cota de piatii va fi mai mica decat noua cota de piatii; cicloturism;
c) raportul noua cota I vechea cota va fi subunitar; b) agentiile companiilor de transport aerian; d) o agentie de
d) informatia este insuficienta pentru a trage o concluzie privind turism intern.
relatia dintre cele doua cote de piata ale intreprinderii,
255. Oferirea unor produse relativ similare de catre un nurnar
limitat de prcducatori existenti la nivelul unei piete este expresia:
247. Intre cele patru grupe de mai jos care contin componente a) concurentei pure; c) concurentei perfecte;
ale macromediului intreprinderii exista o singura grupare corecta, b) concurentei neloiale; d) concurentei monopoliste.
Care este aceea? ·:·
a) mediul dernografic, mediul economic, furnizorii de forta de 256. Lansarea unor inforrnatii false referitoare la produsele principalului
rnunca; competitor al
intreprinderii este o forms de:
b) organismele pub lice, mediul tehnologic, a) concurenta c) denigrare a concurentilor;
mediul politic; imperfects; d) concurenta ilicita,
b) prornovare a
c) mediul economic, mediul politic, mediul vanzarilo:';
cultural;
d) organismele pub lice, mediul economic, mediul institutional. 248. 0 expresie a rnediului demografic In care Isi desfasoara
activitatea intreprinderea este:
40
a) ponderea populatiei ocupate in economie; 257. Nonconsumatorii absoluti reprezinta categoria publicului:
b) dimensiunea produsului intern brut; a) care nu cumpiira temporar produsele intreprinderii; ·
c) structura pe grupe de varsta a clientilor potentiali; b) care nu vor achizitiona sau utiliza In prezent sau In viitor produsul;
c) care continua sa cumpere produsul In ciuda calitatilor slabe ale
d) Iegislatia privind concurenta, acestuia;
d) care a incercat produsul dar este nemulturnit de performantele
249. Una dintre caracteristicile relatiilor de piata ale intreprinderii o acestuia.
constituie: ·:·
258. Din punct de vedere al obiectului lor, relatiile de piata includ:
a) controlul total al intreprinderii asupra acestora; a) tratativele comerciale; · c) concurenta intre
b) natura preponderent ocazionala a acestora; lntreprinderi;
c) caracterul lor bilateral; b) distributia cornerciala; d) normele de reglementare.
d) concentrarea sortimentala a acestora.
259. Transparenta unei piete cu concurenta perfecta se refera la:
a) nurnarul mare al competitorilor prezenti pe piata;
b) reglementarea stricta a pietei;
c) accesul nerestrictionat la nivelul pietei;
d) accesul nelimitat la toate inforrnatiile referitoare la pia(ii.

41

40
 MARKETJNG • Teste Bazele
grila marketingului

260. Crearea unei confuzii intre marca produselor 269. Sa se aleaga alternativele corecte care fac parte din cadrul
intreprinderii marca
~1 unui strategiei de pia(ii a unei lntreprinderi care dispune de un potential
competitor reputat la nivelul pietei este: material, urnan ~i financiar ridicat $i actioneaza pe o piata cu
a) 0 forma de concurenta imperfecta; urmatoarele caracteristici:
b) o mcdalitate de realizate a publicitatii comparative; • Piata prezinta un nivel ridicat al exigentelor consumatorilor,
c) o forma de concurenta parazitara; este puternic segmentata (50 de segmente) si se estimeaza
d) o forma de concurenta ilicita. o crestere, In urrnatorul an, a volumului ei cu 5%.
• Intreprinderea ocupa pozitia de lider, realizand produse
261. Nonconsumatorii relativi reprezinta categoria publicului formata (12 tipuri) care se adreseaza numai segmentelor cu venituri
din: ridicate,
a) persoane fidele produselor intreprinderii;
• Volumul vanzarilor intreprinderii se estirneaza ca va spori, In
b) clienti potential! care nu au incercat Inca produsul;
urrnatorul an, cu 5%. a) strategie ofensiva de crestere a cotei de piaill,
c) clienti efectivi neinformati despre exisrenta produsului;
strategie nediferentiata, strategia exigentelor
d) persoane care nu vor achizitiona sau utiliza produsul In viitor.
ridicate;
·:· b) strategie defensiva de mentinere a cotei de piata, strategie
262. Clasificarea pietei in categoriile piata bunurilor materiale ~i
piata serviciilor este nediferentiata, strntegia
rezultatul utilizarii criteriului: exigentelor medii;
c) strategie defensiva de mentinere a cotei de pialli, strategie
concentrata, strategia
exigentelor ridicate; ·
a) aria pietei; c) structura d) strategie ofensiva de crestere a cotei de piail\, strategie
b) localizarea pietei; concentrata, strategia exigentelor ridicate.
pietei; d) concentrarea
pietei.

263. Inovatiile de ordin tehnic reprezinta un factor de influenta a 270. Cand o intreprindere decide sii se adreseze unui nu mar de 3
conjuncturii pietei: segmente din cele I 0 identificate pe o piata, ea adopta:
a) cu actiune ciclica; c) cu actiune
permanenta;
b) cu caracter accidental; d) cu actiune de durata, a) o strategie c) o strategie concentrata;
diferentiata: d) marketingul segmentat,
264. Conventiile internationale referitoare la exploatarea resurselor b) strategia
expresie asunt
narurale cornponentei
o rnacrornediului: restrangerii;
a) rnediul natural; c) mediul institutional;
b) rnediul tehnologic; d) mediul geografic. 271. Creatorul conceptuluide marketing-mix este:
a) Neil H.Borden; c) William J. Stanton;
·:· b) Philip Kotler; d) Rom Markin.
265. Curnparatorii unui produs sau utilizatorii unui serviciu, •!•
la uu moment dar, 272. Care din urmatoarele politici face parte dintre cele patru
formeaza:
componente ale mixului
a) piata potentials a b) piata efectiva a c) conjunctura d) piata relative a produsului.
produsului; produsului; pietei produsului; ·!·

42 43
de marketing ? b) politica de personal; c) politica de d) politica de dezvoltare.
a) politica de investitii; pret;
266. Conflictele militare reprezinta un factor de influenta a 273. Diferentierea ofertei proprii a intreprinderii de cea a
conjuncturii pietei: concurentilor poate fi realizata prin intermed iul:
a) cu actiune ciclica; c) cu impact sezonier; a) produsului, managernentului, concurentei;
b) cu actiune de durata; d) cu caracter b) imaginii, clientilor, preturilor;
accidental. c) serviciilor, furnizorilor, comunicatiei;
d) produsului, serviciilor, personalului .
267. Strategia cresterii cotei de piata a intreprinderii este sinonima
cu:
274. Care dintre variantele de mai jos evidentiaza eel rnai bine
a) strategia cresterii; c) strategia adaptiva;
principalele mijloace la care poate apela un lntreprinzator pentru
atingerea obiectivelor strategice ?
b) strategia activa; d ) strategia ofensiva.
. .. a) furnizorii, produsul, pretul, cumpliratorii;
b) clien\ii, consumatorii, furnizorii, intermediarii;
268. Strategia concentrata reprezinta o variants a strategiei de
piata pe care o poate
adopta o intreprindere tinand cont de pozitia sa fata de:
a) schimbarile pietei; c) structura pietei;
b) dinamica pietei; d) nivelul competitiei.
•!•

42 43
 MARKETING - Teste Bazele
grili: marketingului

c) produsul, pretul, distributia, promovarea; 281. 0 variants a strategiei de piata a mtreprinderii In raport cu
d) publicitatea, relatiile pub lice, promovarea vanzarilor, dinamica pietei este:
promovarea directa. a) strategia exigentei ridicate; c) strategia mentinerii volumului de
•!• activitate;
275. Politicii de marketing 'ii sunt specifice, In modul eel mai b) strategia ofensiva; d) strategia adaptiva.
cuprinzator:
a) valorificarea maxima a oportunitatilor zilnice, dezvoltarea 282. Conceptul de "marketing mix" include e!emente specifice
productiei, cresterea productivitatii; referitoare la:
b) orientarea spre cumparatori, concentrarea spre atingerea unor a) produs, personal, promovare, distributie; c) produs, pret,
obiective strategice, personal, distributie;
integrarea eforturilor de b) produs, pre], promovare, distributie; d) produs, pret,
marketing; promovare, personal.
c) focalizarea pe produs, productivitatea, motivarea angajatilor;
d) analiza mediului concurential, mijloacele tactice, motivarea 283. 0 variantii a strategiei de piatii a intreprinderii In raport cu
angajatilor, dezvoltarea productiei, cresterea productivitatii. structura pietei este:
•!• a) strategia exigentei medii; c) strategia nediferentiata;
276. Strategiile competitive ale diferentierii au ca element specific b) strategia focalizata; d) strategia adaptivii.
faptul ca:
a) urmaresc diferentierea preturilor pe categorii de consumatori; 284. Strategia de piata recomandata unei intreprinderi lider Ia
b) considers pretul ca fiind elementul esential de diferentiere fa!ii de nivelul pietei, prezenta pe o piata In crestere ~i avand un grad de
concurenta; cornpetitivitate ridicat este:
c) urmaresc diferentierea fatii de concurenta prin a) strategia concentrata; c) strategia cresterii
caracteristici ale produsului, distributiei sau promovarii; volurnului de activitate;
d) urmiiresc sii se diferenrieze de concurenta prin cresterea cotei de b) strategia adaptivii; d) strategia de rezerva,
piata.
·:· 285. 0 variants a strategiei de piatii a intreprinderii In raport cu
277. Nu este reala afirrnatia potrivit careia tacticile de marketing:
schimbiirile pietei este:
a) se refera la activitatile de zi cu zi pentru implementarea
a) strategia exigentei ridicate; c) strategia pasivii;
strategiilor;
b) strategia ofensiva; d) strategia cresterii
b) impun subordonarea strategiilor de marketing; . . volurnului de activitate.
. ·:·
o) constituie modalitatile de punere In aplicare a strategiet de 286. 0 variants a strategiei de piatii a intreprinderii In raport cu
marketing; nivelul cornpetltiei
este:
d) implies actiuni practice de punere In valoare a potentialului a) strategia exigentei c) strategia ofensiva;
intreprinderii pentru atingerea, pas cu pas, a obiectivelor sale ridicate; d) strategia mentinerii volumului de
b) strategia adaptivii; activitate,
strategice.
•!•
278. Care dintre urmatoarele grupar! nu cuprinde integral c) serviciile suplimentare vanzaru, distributia fizica, pretul,
merchandisingul,
instrumente de marketing: marketingul direct; . . .
a) planificarea produsului, pr~tul, canalele ?e distributie, marca, d) strategia de piata, produsul, pretul, distributia, promovarea.
promovarea;
b) vanzar~a perso~alii, publici~ate~, .~mba.laJ~[, e!alarea,. ~mca;

44 45
287. Strategia de pia\ii recornandatii unei intreprinderi de anvergura
medie, prezenta pe
o piata In crestere §i cunoscand schimbari substantiale la nivelul diferentiata.
.. .
b) strategia mentinerii volumului de activ! t ate; d) strategia

unui an este:
a) strategia exigentei medii; c) strategia
adaptive;
·:· 288. 0 intreprindere care se adreseaza de marketing specifice
cu politici fiecarui
279. Strategia de supravietuire
semnifica, de fapt: segment de piatii adoptii o strategie:
a) cresterea activitatii de pia\ii; a) nediferentiata; c) activa;
b) restrangerea activitatii de b) a exigentelor d) diferentiata,
piata; ridicate;
c) mentinerea volumului activitatii
de piata;
d) o strategie specifica intreprinderilor fiirii potential de 289. Strategia activa reprezinta una din pozitiile intreprinderii fa\ii de:
crestere.
a) structura pietei; c) dinamica pietei;
·:· b) schimbarile pietei; d) exigentele pietei,
280. Strategia de asteptare nu sernnifica faptul c.ii: .
. .
a) intreprinderea urmareste sa. \inii pasul cu schimbarile 290. Nucleul politicii de marketing ii constituie:
pietei;
b) este o strategie pasiva; a) politica de prod us; c) tactica de marketing;
c) este specifica intreprinderilor cu potentialul redus; b) mixul de marketing; d) strategia de piata.
. . .. ·:·
d) este o forma de comportament a intreprinderii fatii de
schirnbarile pieter.
•!•

44 45
 MARKETING - Teste Bazele marketingului
gri/a

291. Liniile definitorii ale $i conduitei intreprinderii In 300. Formularea strategics de piata reprezinta punctul central al:
atitudinii vederea atingerii a) cercetarii de marketing; c) programarii de
anurnitor obiective marketing;
reprezinta: c) strategia de marketing; b) mixului de marketing; d) previziunilor de
a) politica de marketing; d) programul de marketing. marketing.
b) tactic a de marketing;
301. Sfera de produse si de piete (actuale sau noi) spre care
intreprinderea se
292. Actiunile practice prin care intreprinderea l~i pune In a) pasiva; b) adaptive; c) concentrata;
valoare potentialul In concordanta cu cerintele pietei pentru d) ned iferentiata,
atingerea obiectivelor strategice reprezinta:
a) strategia de marketing; c) 297. In componentele conducerii
tactica de marketing; strategice intra:
a) definirea dorneniului de activitate al
b) politica de marketing; d) intreprinderii;
strategia de piata. b) stabilirea indicatorilor de perforrnanta (obiectivelor) ai
(alejintreprinderii;
293. Strategia de marketing si tactica de c) elaborarea ansamblului strategiilor
de dezvoltare;
marketing formeaza: d) toate cele de
a) conducerea strategica; c) mai sus.
mixul de marketing;
b) politica de marketing; 298. Din punct de vedere al naturii lor, obiectivele unei
d) pozitionarea. intreprinderi pot fi de doua feluri:
a) macroobiective ~i microobiective; c) perrnanente si periodice; a) conversiune; b) stimulare; c) dezvoltare; d) remarketing.
b) econornice si sociale; d) unidimensionale si rnultidimensionale:
294. Strategia de remarketing este necesara atunci
cand cererea este:
a) absenta; b) latents; c) In declin;
d) negativa,

295. In siruatia in care piata confectiilor de textile se

caracterizeaza printr-un nivel ridicat de segmentare, o crestere
relativ coustanta si un ritm rapid de innoire a structurii
sortirnentale, ea poate fi caracterizata drept o:
a) piata omogena;
c) piatii dinamica;
b) piara saturata; .d)
pia\ii fluctuanta.

296. in situatia In care o 1ntreprindere lanseaza pe piata un

produs electronic de folosinta menajera cu un inalt grad de
noutate, destinat unui segment ingust de clientela cu venituri
ridicate, ea va opta pentru o strategie de piatii:

46 47
angajeazii sii-~i concentreze eforturile reprezinta o components a: 305. Directia In care intreprinderea se dezvolta In corelatie cu
a) tacticii de marketing'; c) mixului de marketing; actuala situatie a produselor si pietelor sale reprezintii:
b) politicii de produs; d) strategiei de piata, a) sfera de prod use ~i de piete (actuate sau noi);
b) vectorul de crestere;
302. Vectorul de crestere reprezinta o componenta a: c) avantajul diferential (cornpetitiv);
a) mixului de marketing; c) strategiei de piata; d) sinergia intreprinderi i.
b) previziunilor de marketing; d) tacticii de marketing.
306. fn situatia In care exists o cerere negativa trebuie utilizata
303. Avantajul diferential (cornpetitiv) reprezinta o components a: strategia de:
a) mixului de marketing; c) politic ii de produs; a) stimulare; b) conversiune; c) dezvoltare;
b) strategiei de piata; d) tacticii de marketing. d) intretinere.

304. Sinergia intreprinderii reprezinta o cornponenta a: 307. in cazul absentei cererii trebuie utilizata strategia de:
a) strategiei de piata; c) tacticii de marketing; a) conversiune; b) dezvoltare; c) stimulare;
b) mixului de marketing; d) segmentarii pietei, d) intretinere.

308. Daca cererea este latenta trebuie utilizata strategia de:

309. fn situatia unei cereri In dee! in trebuie util izata strategia de:
299. Orice obiectiv al unei intreprinderi trebuie sii
contina trei elemente: a) antimarketing; b) sincromarketing; c) dernarketing; d)
a) un anumit atribut, o scala (un indicator) ~i o
constants "K";
...
b) un anumit atribut, o scala (un indicator) ~i o suta rernarketing;
marita; 310. In cazul unei cereri fluctuante trebuie utilizata strategia de:
c) un anumit atribut, o seals (un indicator) si o valoare a) demarketing; b) remarketing; c) sincrornarketing; d)
procentuala; conversiune.
d) un anumit atribut, o seals (un indicator) ~i un scop.
•!•
•!•

46 47
 MARKETING • Teste Bazele
grila marketingului

311. Dad. cererea este completa trebuie utilizata strategia de:

a) intretinere; b) stimulare; c) dezvoltare;
d) conversiune. 322. Dezvoltarea de noi variante sortimentale ale unui produs pentru
a le lansa pe piara in vederea satisfacerli anurnitor segmente ale
312. In cazul cererii excesive trebuie utilizata strategia de: acesteia poarta denumirea de:
a) remarketing; b) demarketing; c) antimarketing; a) strategia diferentierii produselor si segmentarii pietei;
d) sincromarketing. b) strategia de extindere a liniei produselor;
c) strategia de diversificare orizontala;
313. In cazul in care cererea este indezirabila trebuie utilizata
d) strategia de d iversificare lateral a.
strategia de:
a) conversiune; b) antimarketing; c) demarketing;
d) sincromarketing. 323. Dezvoltarea de noi produse care au la baza tehnologii inrudite
cu cele existente ~i sunt destinate acelorasi segmente de piata poarta
314. In cazul strategiei de conversiune rolul denumirea de:
marketingului este de: a) dezvoltare a cererii; a) strategia diversificarii concentrice;
c) "demistificare a cererii"; b) creare a cererii; b) strategia diferentierii produselor si segmentarea pietei;
d) reducere a cererii.
·:· c) strategia de refonnulare;
315. fn cazul strategiei de "demarketing" rolul marketingului este d) strategia extinderii liniei produselor.
de:
a) creare a cererii; c) "distrugere a cererii"; 324. Atragerea de noi segmente de cumpararori, adaugand variante
b) dezvoltare a cererii; d) reducerea cererii.
noi in linia actuals de produse poarta denumirea de:
a) strategia exrinderii liniei produselor; c) strategia diversificarii
316. in cazul strategiei de sincromarketing rolul marketingului este orizontale;
de:
a) "revitalizarea" cererii; c) regularizarea cererii; b) strategia diversificarii concentrice; d) strategia diversificarii
b) "demistificarea" cererii; d) reducerea cererii. laterale.

317. lmbuniitatirea pozitiei pe pietele actuale in conditiile oferirii, 325. Dezvoltarea de noi produse prin utilizarea unor tehnologii diferite
in continuare, a acelorasi produse poarta denumirea de strategie de cele actuale
de:
a) dezvoltare a pietei; c) extindere a pietei; ~i care sunt destinate acelorasi segmente de piata poarta denumirea
b) penetrare a pietei; d) extinderea Iiniei de:
produselor. a) strategia diversificarii concentrice; c) strategia diversificarii
•!• orizontale;
318. Orientarea intreprinderii spre gasirea unor noi segmente de b) strategia diversificarii laterale; d) strategia extinderii liniei
cumparatori care sa-i solicite produsele actuale carora urmeaza sii le produselor.
dea urilizari noi poarta denumirea de strategie de:
326. Realizarea de produse noi, care nu au Iegatura cu actualele
produse, nici din
a) dezvoltare a c) extindere a pietei; punct de vedere tehnologic, nici din eel al segmentelor de piata ciirora
le sunt destinate
pietei; d) extinderea liniei
b) penetrare a poarta denumirea de:
prcduselor. a) strategia diversificarii laterale; c) strategia diversificarii
pietei; orizontale;
319. Imbunatatirea produselor cu scopul de a spori vanzarile pe b) strategia diversificarii concentrice; d) strategia extinderii liniei
pietele actuale poarta denumirea de: produselor.

48 49
a) strategia de extindere a liniei c) strategia de 327. Pentru o Intreprindere cornerciala, corespondentul
produselor; reforrnulare; preocuparilor unei
b) extindere a pietei; d) dezvoltare a intreprinderi producatoare privind alcatuirea gamei de produse este
pietei, reprezentat de:
a) politica de produs; c) activitatea de inovatie;
320. Modificari ale actualelor produse si introducerea acestora b) politica sortimentala; d) utilizarea fortelor de
pe nor piete de desfacere poarta denumirea de: vanzare,
·a) strategia de extindere a liniei b) extindere a pietei; 328. Din perspectiva utilizarii metodei Boston Consulting Group,
produselor; d) strategia de extindere a un produs care reprezinta un succes comercial va trece, pe rand,
c) strategia de reformulare; pietei, prin categoriile:
a) pietre de moara - dileme - vaci de muls - vedete;
321. Lansarea pe aceleasi piete a unor sortimente noi, b) pietre de rnoara - vaci de rnuls - vedete - dileme;
imbunaratite, ale unui produs,
realizate pe baza unor tehnologii asernanatoare cu cele ale c) dileme - vedete - vaci de muls - pietre de moara;

produsului initial poarta denumirea de:
a) strategia de extindere a pietei;
b) strategia de extindere a liniei
produselor;
....
d) vaci de muls - vedete - dileme - pietre de moara,
c) strategia de inlocuire;
d) straregia de diversificare
laterals.

48 49
 MARKETING - Teste Bazele
grila marketingului

329. In optica de marketing, produsul poate fi abordat In

acceptiune: r! 337. Largimea gamei de produse este data de:
a) numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse;
b) numarul de linii de prod use ce compun o anurnita gama de
a) integrata; c) privind statutul
sau pe piata; produse;
b) functionala; d) toate cele trei c) gradul de apropiere al produsului de consumatorul final;
acceptiuni de mai sus.
•!•
330. Din randul de asigurare a protectiei legale a d) distanta dintre eel mai bun ~i eel mai slab calitativ produs al
lnstrumentelor serviciilor produselor si r· garnei.
nu face parte: •!•
a) breverul de inventie; c) dreptul de autor; 338. Care sunt, In aceasta ordine, valorile pentru lungirnea,

I
b) licenta de export; largimea $i profunzimea gamei de produse ale unei firrne 'in
urmatoarea situatie: firma are trei linii de fabricatie: costume
barbati (I0 prod use), paltoane barbati (5 prod use) $i taioare femei
d) mostrele gustative.
331. 0 intreprindere de panificatie ofera o gama de produse (12 produse): c) 10, 5, 12, 3, 27;
alcatuita din trei linii: paine (4 sortimente), biscuiti (2 sortimente), a) 27, 3, 10, d) 27, JO, 5, 12, 3.
produse de patiserie (6 sortimente). Care este largiruea gamei de 5, 12;
produse a acestei intreprinderi ? b) 3, 27, 10,
a)3; b)4; c)l2; 5, 12;
d)4;2;6.
a) contractul de leasing, dreptul de preemtiune, marca de fabrica;
332. Prim ii adoptatori al unui nou produs, care se <listing prin b) dreptul de autor, mostra gustativa, marca de fabrica;
indrazneala si o relativ mare independents financiara ~i socials, c) dreptul de autor, evictiunea, dreptul de preemtiune;
poarta nurnele de: d) denumirea de origine, marca de fabrica, contractul de leasing.
•!•
a) inovatori; c) majoritate timpurie;
335. Totalitatea operatiunilor prin care intreprinderea producatoare
b) acceptanti tirnpurii; d) ni$ii. de pia(a.
confers identitate bunurilor pe care le creeaza reprezinta:
333. fntre activitatile grupate In functie de continutul
politicii de prod us -a intreprinderii intalnim ~i urmatoarele
componente:
a) cercetarea produsului, alegerea zonei de lansare a produsului
asigurarea Iesrala a
produsului;
' "' .
b) cercetarea produsului, modelarea produsului, atitudinea fata de
produsele vechi; · c) modelarea produsului, asigurarea legals a
produsului, stabilirea pretului de lansare; d) al.ege~ea zonei de
lansare a produsului, asigurarea legala a produsului, pregii.tirea
pieter,

334. Din randul instrurnentelor de asigurare a protectiei

legale a produselor si serviciilor fac parte, intre altele:
50 51
339. Procesul de rationalizare a functiilor unui produs sau serviciu, 341. Sub raportul gradului de receptivitate fata de noutate,
in scopul obtinerii
primele trei grupe de
unei utilitati maxime in conditiile unor costuri
consurnatori care accepts
minime, se numeste: a) testare de acceptabilitate;
noutatea sunt:
c) creativitate operationala; b) analiza valorii; a) inovatorii, acceptantii tirnpurii,
d) logistics. majoritatea timpurie;
b) inovatorii, acceptantii timpurii,
340. Testarea de acceptabilitate a unui acceptantii '.lntiirzia\i;
nou produs: c) acceptan\ii timpurii, acceptan\ii lntarzia\i,
a) este o operatiune prernergatoare lansarii acestuia pe piata, majoritatea timpurie;
prin care se supune
d) acceptan\ii timpurii, majoritatea timpurie,
verificarii consumatorilor potentiali parametrii principali ai noului acceptantii 'lntiirziati.
produs; •!•
b) este o operatiune de laborator efectuata cu ajutorul unui · 342. Ultimele trei faze ale difuzarii noului produs
prototip al noului produs; pe pia\a sunt:
c) este o operatiune post-lansare pe piata prin care se a) etapa de constatare, etapa de cumpii.nire, etapa de
verifies vanzarile; acceptare sau respingere;
d) este un control de specialitate al calitatii b) etapa de lncercare, etapa interesului individual,
noului produs. etapa de cumparare;
•! c) etapa de constatare, etapa interesului individual,
•
etapa de cumpanire;
d) etapa de cumpanire, etapa de 'lncercare, etapa de acceptare sau
a) modelarea produsului; c) politica de mares a respingere.
b) asigurarea legala a intreprinderii; •!•
produsului; d) alcatuirea gamei de 343. Difuzarea unui nou produs pe pia\a se realizeaza 'in mai multe
produse, faze: l .etapa de
336. Nu reprezinta o cornponenta acorporala a unui produs: cumpanire; 2.etapa de acceptare sau de respingere; 3 .etapa de
a) pretul; c) termenul de 'lncercare; 4.etapa de constatare; 5 .etapa interesului individual. Ord
garantie; inea de succesiune a acestor etape este urmatoarea:
b) greutatea; d) instructiunile de a) 5-3-1-2-4; b) 4-5-1-3-2; c) 1-5-3-4-
folosinta ( utilizare ). 2; d)S-1-4-3-2.
·:·

50 51
 MARKETING - Teste Bazele
grila marketingului

c) vanzarea produsului trece prin rnai multe faze;

344. ln cazul strategiei de produs, pozma intreprinderii fatii d) profitul difera in functie de etapa din ciclul de viata in care se gaseste
de dimensiunile si structura gamei de produse ofera prod usul,
posibilitatea alegerii uneia din urrnatoarele alternative
strategice: 352. Profiturile generate de un produs se stabilizeaza si, apoi, incep
a) diversificare sortimentala, stabilitate sortimentala, selectie sii scads, in etapa de:
sortimentala; a) introducere; b) crestere; c) maturitate; d) declin.
b) diversificare sortimentalii orizontala, diversificare
sortimentala verticals, diversificare sortimentala Iaterala; 353. In etapa introducerii produsului pe piata, strategia de piitrundere
c) perfectionare sortimentala, diferentiere sortimentala, selectie rapids pe piatii
sortimentala; presupune:
d) diversificare sortimentala laterala, diferentiere a) o promovare sustinuta §i un pret mare; c) o promovare redusa si un
sortimentala, diversificare sortimentala, pret mare;
b) o promovare sustinuta §i un pret rnic; d) o promovare redusa §i un
345. Diversificarea orizontala a gamei de produse presupune: pret mic.
a) prelungirea in "amonte" sau "aval" a unei linii de prod use;
b) .dezvoltarea gamei de produse In directii conexe structurii de
baza; 354. Care dintre urmil.toarele rnodalitati nu conduce la
c) cresterea numarului de produse in cadrul unei linii existente; cresterea nurnarului de utilizatori ai prcduselor unei anumite firme
d) cresterea nurnarului de linii de produse In cadrul gamei. 7
a) convingerea $i atragerea nonutilizatorilor; c) atragerea clientilor
346. Faptul cii firma Ford dispune de societat! de asigurare proprii concurentei;
reprezintii: b) patrunderea pe noi segmente de piatii; d) sporirea consumulul
a) o diversificare orizontala a gamei sale de prod use; clientilor actuali.
·:~
355. Principalul obiectiv de marketing pentru un produs aflat In
faza de cresrere a ciclului sil.u de viata trebuie sil. fie:
b) o diversificare verticals a gamei sale de a) reducerea
produse; c) maximizarea cotei de piata;
c) o diversificare laterala a gamei sale de cheltuielilor; d) maximizarea profirului. ·
produse; . b) informarea
d) o diversificare In diagonals a gamei sal e consumatorilor;
de produse . . .•
347. Produsele de comanda speciala sunt o formula utilizata in 349. Decizia unui individ de a deveni utilizator permanent al unui produs
cadrul politicii de produs, in cazul adoptarii: reprezinta:
a) strategiei de adaptare calitativa; a) manifestarea interesului fata de produs; c) evaluarea
b) strategiei diferentierii calitative a produselor; cumparaturii;
c) strategiei selectiei sortimentale; b) adoptarea produsului; d) incercarea
d) strategiei stabilitatii calitative. produsului.

348. "Turbomarketingul" se refera la obtinerea unui avantaj 350. Persoanele care adopts un nou produs parcurg mai multe etape.
competitiv printr-o oferta: Etapa In care consumatorul este stimulat sii caute informatii despre un
a) mai buna; b) mai rapida; c) mai noua; d) mai ieftina, produs nou reprezinta etapa:
a) constatarii; b) interesului; c) evaluarii; d) incercarii.
52 53
 356. Evidentiati dintre grupil.rile de mai jos pe cea care cuprinde numai
351. Care dintre urmatoarele afirmatii privind ciclul de viata al componente
unui produs nu este adeviiratii ? acorporale ale produsului, in optica marketingului modem:
· a) pretul, marca, culoarea, numele produsului;
a) durata totals a ciclu]ui de viatii este direct proportionals cu b) instructiunile de utilizare, termenul de garantie, pretul, culoarea;
durata etapei de crestere; c) numele produsului, rnarca, pretul, instructiunile de utilizare;
b) produsul are o viata limitata; d) pretul, marca, termenul de garantie, rezistenta la actiunea factorilor
de mediu.

357. in raport de optica specifics marketingului modern, nu

este reala afirrnatia potrivit careia ambalajul:
a) reprezinta un important instrument de marketing;
b) are un rol bine delimitat, strict functional;
c) constituie o components corporals a produsului;
d) detine unimportant rol cornunicational in ansarnblul politicii de
marketing.

358. in raport de locul In care urmeaza a fi consemnata noutatea,

conceptul de produs nou are, in acceptiunea marketingului, in general
sernnificatia de:
a) prod us nou pentru intreprinderea care ii fabrics sau ii comercial
izeaza;
b) produs nou pentru piata pe care urmeaza sii fie lansat;
c) produs care nu a aparut pii.nii acum pe nici o piata;
d) oricare dintre-situatiile de mai sus.

52 53
 MARKETING - Teste gri/a Bazele
marketingului
359. Pozitionarea
produsului activitate
In cadrul garnei de produse a
intrepriuderii este o
.•.
specifics: 368. Faza imediat premergatoare declinului 'in cadrul ciclului de
a) inovarii de produs; c) atitudinii intreprinderii fata de produsele via\ii al produsului este:
b) cercetarii de prod us; vechi; a) lansarea; b) maturitatea; c) cresterea; d) analiza ideilor.
d) rnodelarii de produs. ·
b) asigurarii legate a produsului; d) rnodelarii de produs.
360. Instructiunile de utilizare a produsului reprezinta:
a) o components acorporala a produsului; 366. Pretul de vanzare al produsului reprezinta:
b) un element formator al imaginii produsului; a) o componenta acorporala a produsului;
c) o componenta corporala a produsului; b) un element formator al imaginii produsului;
d) o components a mediului tehnologic, c) o components corporala a produsului;
d) o componentii a mediului tehnologic.
361. Crearea machetei produsului este o activitate specifics: ·!·
a) inovarii de produs; c) asigurarii legate a
produsului;
b) modelarii de produs; d) cercetiirii de produs.
•!•
362. Marca reprezinta:
a) 0 components acorporala a produsului; c) 0 componeuta a
mediului telrnologic;
b) o components a mediului cultural; d) o components
corporala a produsului.

363. Numarul produselor distincte Incorporate intr-o linie de

produse formeaza:
a) lungirnea gamei de produs; c) profunzimea gamei de
produs;
b) largirnea gamei de produs; d) complexitatea gamei de
produs.

364. Strategia diversificarii sortimentale verticale a gamei de

produse presupune:
a) marirea nurnarului de linii de produse;
b) prelungirea In arnonte sau In aval a unei linii de produse;
c) dezvoltarea gamei de produse In directii conexe structurii sale
de baza;

... .
d) specializarea colaterala a liniilor de pro d use.

365. Brevetarea noului produs este o activitate specifics:

a) inovarii de produs; c) cercetarii de
produs;

54 55
369. Prelungirea in aval a unei linii de produse reprezinta: a) comunicatiile referitoare la produs; c) imaginea produsului;
a) diversificare orizontala; c) diversificare verticala; b) strategia de produs; d) cercetarea produsului,
. b) diversificare laterala; d) o varianta a strategiei de
selectie in cadrul garner. 373. Prelungirea In amonte a unei linii de produse reprezinta:
a) diversificare orizontala; c) diversificare verticala;
370. Cornbinarea creativa a ideilor sau tehnicilor existente . b) diversificare laterals; d) varianta strategiei de
reprezinta o inovatie: selectie in cadrul garnet.
a) discontinuii; b) prin acumulare; c ) brainstorming;
. .. 374. Profunzimea garnei de produse este data de:
a) insurnarea efectivelor tuturor liniilor de fabricatie;
d) sintetica. b) numarul de linii de produse ce compun gama;
371. Strategia care vizeaza lansarea pe piete noi a unei noi linii de
c) numarul de produse distincte pe care le contine o linie de prod use;
produse realizate pe
d) nurnarul de produse similare pe care le contine o linie de produse.
baza unor tehnologii asemanatoare poarta nurnele de:
a) Inlocuire; c) diversificare concentrica;
·:·
375. Inovatia In cadrul careia produsele dobandesc noi
. . b) extinderea liniei produselor; d) diferentierea caracteristici prin extensia
produselor $i segmentarea pietei. performantelor inregistrate In cadrul de referinta este inovatia:
a) brainstorming; b) sintetica; c) prin acumulare; d) discontinua,
372. Sinteza reprezentarilor mentale de natura cognitiva, •!•
afectiva, sociala $i personals a produsului in randul cumparatorilor 376. Care dintre urrnatoarele elemente nu se regasesc printre
reprezinta: componentele politicii de produs inoptica de marketing?
367. Ambalajul produsului a) cercetarea produsului; c) atitudinea fata de produsele vechi;
reprezinta: b) asigurarea legala a d) alegerea canalului de distributie.
a) o cornponenta corporals a produsului;
produsului;
b) un element de asigurare legala a
produsului;
c) o cornponenta acorporala a 377. Care dintre urmatoarele combinatii formate cu ajutorul
produsului; elernentelor enu~erate
d) o components a strategiei de mai jos cuprind cornponentele acorporale ale produsului - (A) pretul
produsului; (B)
produs,

54 55
 MARKETING - Teste Bazele
grilii marketingului

gabaritul, (C) capacitatea utila, (D) culoarea, (E) accesoriile, 384. Cercetarea produsului se constituie intr-o cornponenta
(F) greutatea, (G) distincta a studiilor de piata ce are in vedere mai multe
service-ul acordat, (H) termenul de garantie: directii specifice de investigare. Una dintre componentele
a) A, G, H; b) B, D, F; c) C, E, H; d) D, E, G. urrnatoare nu face parte din randul acestor directii:
a) studiul invechiri i economice a
378. Alternativele strategice In politica de produs pot fi grupate dupa produselor;
b) urmarirea produselor In utilizare sau
mai multe criterii care se afla printre cele enumerate In
In consum;
continuare - (A) amploarea distributiei, (B) intensitatea politicii c) analiza calitatii produselor aflate In fabricatie
promotionale, (C) gradul de noutate al produselor, (D) tehnicile de si/sau In vanzare;
cornunicatie, (E) calitatea produselor, (F) dimensiunea gamei, d) descoperirea de noi materii prime ~i
(G) intensitatea concurenrei, (H) frecventa reclamatiilor clientilor: tehnologii.
a) B, F, H; b) C, E, F; c) A, B, C; d) D, G, H.
385. Componenta politicii de produs cu semnificatia unei veritabile
379. Una dintre urrnatoarele variante cuprinde alternative analize-diagnostie, de natura sii semnaleze punctele "forte" si cele
strategice In politica de produs grupate dupa criteriul gradului de "slabe" ale gamei de fabricatie sau ale sortimentului comercializat
innoire a produselor: este reprezentata de:
a) adaptare calitativa, diferentiere calitativa, stabilitate calitativa; a) atitudinea fatii de produsele vechi; c)
b) diversificare sortirnentala, stabilitate sortirnentala, selectie pozitionarea produsului;
sortimentala; b) cercetarea produsului; d)
modelarea produsului.
c) asimilarea de noi produse, perfectionarea produselor, ·:·
mentinerea gradului de noutate; .
d) menrinerea gradului de noutate, stabilitate calitativa, stabilitate
sortimentala, 386. Exisrenta unei concurente cresciinde pe piata ~i cresterea,
tot mai rapida, a gradului de complexitate al produselor asociate
cu dorinta crescanda a cumparatorului potential de a fi scutit de
orice fel de probleme legate de bunul de folosinta indelungata
pe care ii achizitioneaza amplifies, In cadrul politicii de
380. Obiectul de activitate al politicii de produs II reprezinra bunurile economice. In produs preocuparile
a) activitatea de reparatii; pentru: c) activitatea de service;
cadrul unei sistematici a acestora banii si hartiile de valoare sunt considerate: 'b) activitatea de control tehnic; d) activitatea de publicitate,

a) bunuri materiale; c) bunuri libere; •!•

b) bunuri reale; d) bunuri nominate. 387. Unul dintre unnatoarele criterii nu stii la baza politicii
sortimentale In cadrul activitatii de marketing a intreprinderii:
381. In acceptiunea cuprinzatoare pe care o dii marketingul politicii a) eomplementaritatea nevoilor carora se adreseaza produsele;
de produs nu este cuprinsa una din urmatoarele componente: b) nivelul de pre] practicat pentru produsele cornercializate;
a) politica de service $i garantie; c) politica sortimentala; c) analiza circulatiei produselor cornercializate;
b) politica de pret; d) politica de produs In d) caracteristicile merceologice ale firmelor.
sens strict.
•!•
388. Una dintre gruparile urrnatoare se refera exclusiv la
382. Politica de marca reuneste ansamblul deciziilor luate de
instrumentele de asigurare a protectiei legale pentru produsele ~i
intreprindere privitoare la personalizarea juridica a produselor ~i
serviciile oferite de o intrcprindere romaneasca:
serviciilor fabricate ~i/sau comercializate de catre o intreprindere,
a) marcile de fabrica, de cornert ~i de servicii; brevete]e de inventie;
Ea se circumscrie uneia dintre urmatoarele componente
service-ul;
principale ale politicii de produs:
b) dreptul de autor; modelul de utilitate; desenul industrial;
a) asigurarea legals a c) activitatea de c) mostrele gustative, service-ul; brevetele de inventie;
produsului; inovatie; d) denumirea de origine, termenul de garantie; marcile de
b) modelarea produsu!ui; d) cercetarea fabrica, de cornert ~i de servicii.
produsului.
383. Preocuparea intreprinderilor faj:a de soarta marfurilor cu 389. Una dintre urmatcarele facilitati nu face parte, de regula, din
grad ridicat de obsolescenta $i nivel scazut de rentabilitate face politica de garantie a unei intreprinderi:
obiectul unei importante componente
a politicii de produs. Aceasta este:

a) poiitica de c) activitatea de inovatie; a) oferirea gratuita a materialelor consurnabile destinate functionarii

program; d) atitudinea fata de unui echipament;
b) politica de produsele vechi. b) schirnbarea produsului defect cu altul de acelasi fel In stare
rnarca; normala de functionare;
c) inlocuirea unor componente defecte;
d) dezdaunarea cumparatorului,

56
57
 MARKETING - Teste
grilii

390. Concurenta intre doua automobile, Skoda Octavia si

Volkswagen Passat, oferite spre vanzare de catre acelasi distribuitor
autorizat, reprezinta o forma de concurenta:
r 1
397. Evaluarea comparativa a ":::,::~::: :~,:::,nto,

a) intre modelele aceluiasi producator; c) intre marcile

aceluiasi producator;
b) intre rnarcile unor producatori diferiti; d) Intre produse
destinate satisfacerii acelorasi
destinate acelorasi nevoi.
•!• t trebuin(e, reflectand capacitatea fiecaruia de a se pune In valoare
in raport cu celelalte
391. in cadrul conducerii procesului de fidelizare a cumparatorilor ~ pe baza unei diferentieri obiective sau imaginate de consumator
fata de o marca, un produs, o intreprindere, clientul parcurge mai reprezinta:
multe trepte (etape). Cea mai !nalta dintre acestea, constituind ! a) activitatea de inovatie; c) scalarea
totodata obiectivul final al acestui proces, este: caracteristicilor produsului;
a) cumpararea exclusiva; c) f b) imaginea produsului; d) harta perceptuala a
rec um par area; produsului.
b) cumpararea fidelizata; d ~ prima
. .•
\,:"

cumparare (achizitionare), 398. Pozitionarea unei marci foloseste tehnici de preluare a

informatiilor specifice cercetarilor comportamentale, Masurarea
datelor in astfel de studii foloseste scale metrice de tip interval.
Una dintre scalele ce urmeaza nu este folosita In preluarea
infonnatiilor privind pozitionarea:

a) scala Fishbein- c) scala lui Rensis Lickert;

392. Sinteza reprezentarilor mentale de natura cognitiva, afectiva, Rosenberg; d) scala cu suma constanta,
socials ~i personals a unei marf In randul curnparatorilor acesteia b) diferentiala
reprezinta: . semantics;
a) comunicatiile privind produsul; c) componentele acorporale
ale produsului; 395. fntreprinderea "Oradinurn" S.A. Oradea realizeaza confectii
b) conceptia de produs total; d ) imaginea produsului.
. .. textile de
barbatesti -
serie dispunand de patru linii de fabricatie: costume
12 modele, pardesiuri barbati - 6 modele, taioare
393. Una dintre gruparile urmatoare cuprinde exclusiv componente femei - 5 modele, galanterie barbati (cama~i si pijamale)-
acorporale ale unui 14 modele. Precizati care este, In ordine, lungimea, latimea si,
calculator personal (PC): respectlv.tprofunzimea
a) imprimanta, garantia, service-ul; gamei de fabricatie a producatorului oradean:
b) prerul, marca, instalarea ~i punerea In functiune; a) 12, 6, 5, 14, 35, 4; c) 14, 12, 5, 6, 4, 35;
c) service-ul, arnbalajul, pretul; b) 4, 35, 14, 5, 6, 12; d) 35, 4, 12, 6, 5, 14.
d) licenra de fabricatie, instructiunile de utilizare, irnprimanta. •!•
396. Intreprinderea "Antilopa" S.A. Bucuresti, specializata in
?e394:Procesul de operationalizare a unui produs are consecinte domeniul incaltamintei recreatie, ar~ in fa?ricatie la ~nceputul
practice In delimitarea unei noutati pe piata de oferta existenta, anului 43 de modele, introduce in productie
Atunci cand In acest proces se introduce un nou criteriu de Ill cursul anului 7 1101 modele ~1 retrage 4 modele, considerate
evaluare pentru prototipul al carui grad de noutate este evaluat depasite de moda. In
ne aflam, In acceptiunea marketing-ului, In fata unui: ac~asta. situatie r_itmlll de innoire sortimentala si, respect iv,
a) produs absolut nou; c) produs perfectionat; ritmul de largire
b) produs nou; d) produs modernizat. (diversificare) sortimentala este de:
a)6,9%,15,2%; b)9,6%,25,1%; c)25,1%,9,6%
399. Una dintre componentele ce urrneaza nu apartine formelor
d)15,2%,6,9%.
pe care le imbraca procesul de inovare, al carui rezultat este inovatia
•!•
de prcdus si inovatia de proces:
a) inovatia distructiva; c) inovatia sinretica;
58 b) inovatia prin acumulare; d) inovatia discontinua,

400. Cele cinci niveluri de structurare a unui produs, potrivit

profesorilor americani Th. Levitt $i Ph. Kotler, pot fi ordonate In
succesiunea lor de la nivelul eel mai complex la eel de pornire
(elementul central al unui produs) potrivit uneia dintre
urmatoarele variante:
a) nucleul produsului, produsul generic, produsul asteptat,
produsul imbunat~tit, produsul potential;
b) produsul generic, produsul potential, nucleul produsului, produsul asteptat,
produsul irnbunatatit;
c) produsul potential, produsul imbunatatit, produsul asteptat, produsul generic,
nucleul produsului;
d) produsul generic, nucleul produsului, produsul imbunatetit,
produsul asteptat, produsul potential.

401. Una dintre gruparile urrnatoare cuprinde exclusiv metode de

creativitate folosite
In cautarea sisternatica de idei de noi produse:
a) creativitatea operationala, tehnica relatiilor impuse, analiza
morfolcgica;
b) scalarea rnetrica multidimensionala, brainstorming-ul, listarea
atributelor;
c) lisrarea atributelor, tehnica relatiilor impuse, analiza
discriminantului liniar
multiplu;
d) creativitatea operationala, scalarea nemetrica, brainstorming-ul,
•!•
402. Marcile ce insotesc un produs pe piata pot fi
clasificate In marci ale producatorului, miirci ale distribuitorului,
marci generice (NO NAME). Fiecare dintre aceste categorii se
particularizeaza printr-o suita de caracteristici. Marca generica (NO
NAME) se caracterizeaza prin: ·
a) realizarea marcarii de catre producator, difuzare limitata, nivel
coborat de pret al produsului pe care 11 acopera;

59
 Bazele
MARKETING - Teste marketingului
grili:

407. Difuza~ea unui. no.u p'.odus sau serviciu pe piata presupune 0

b) realizarea marcarii de catre producator, difuzare larga, nivel
succesiune de faze
inalt de pret al produsului pe care 11 acopera; ( etape) care intr-o distributie aleatoare ar fi urmatoarele:
c) realizarea marcarii de catre comerciant, difuzare limitata, nivel A. etapa de acceptare sau respingere; B. etapa de
coborat de pret al
constatare·
produsului pe care 11 acopera; C. etapa de lncerca;e; D. etapa de curnpanire; E. etapa
d) realizarea marcarii de catre comerciant, difuzare larga, nivel interesului individual. Ordonate cronologic aceste etape ar urma
inalt de pret al
succesiunea:
produsului pe care 11 acopera, a) A-)C-)E-)B-)D; c) D-)A-4C-)B-)E·
b) 8-)E-)C-)D-4A; d)E-)D-)C-)B-)A'.
403. Testarea de acceptabilitate priveste:
·:·
408. Controlul lansarii noilor produse pe piata se realizeaza cu o
suita de indicat ·
a) respectarea parametrilor tehnico-functionali, a compozitiei N l di
materiei prime, a . u~m i ntre enurnerati In continuare nu face parte din
· · o n .
u:na1 cei categoria acest o r
tipodimensiunilor unui produs introdus pe piata cu eel putin doi ani a) C-+D-)B-+E-)f-)A; c) C-)B-)A-)D-)E-)F;
In urma;
b)A-+B-+C-)D-+f-)E; d)f-)A-)B-)G--)E-)D.
b) incercari ce se realizeaza In spatii special amenajate
pentru experimentarea
406. Una dintre urmatoarele alternative nu se inscrie In randul variantelor
pararnetrilor tehnici ai unui produs nou;
c) supunerea prototipului unui produs nou, prealabil fabricatiei de penetrare a unei piete externe pentru un nou produs:
sale de serie unei a) intrarea directa pe piata externa cu sau flira investitii;
confruntari cu. potentialii sai clienti; b) intrarea prin asociere cu un partener local sau cu un tert;
d) operatiunea de deterrninare a parametrilor ce se cer c) intrarea indirects pe respectiva piata externa;
urrnariti In cadrul testarii d) intrarea indirects cu investitii directe pe piata externa.
tehnice. ·:·
404. Testarea de acceptabilitate se realizeaza, de regula, In prezenta '
60
prcdusului. Exista si o situatie cand subiectilor nu Ii se ofera decat
imagini ale produselor testate, in cazul In care acestea reprezinta
variante multiple de satisfacere ale aceleiasi trebuinte. Aceasta
situatie se intalneste In cazu l:
·
a) testelor cornparatiilor fata In fata (side-by-side);
b) testelor de impresie;
c) testelor comparatiilor perechi;
d) testarii unui singur prod us.

405. Componentele unui program de lansare propriu-zisa a unui

produs nou pe piata intr-o ordonare aleatoare sunt urmatoarele:
A. pregatirea fortelor de vanzare; B. alegerea canalelor de
distributie;
C. stabilirea perioadei de lansare; D. fixarea zonei
teritoriale a lansarii; E. pregatirea pietei pentru primirea
noului produs;
F. alegerea modalitatilor de comercializare,
Ordonate logic ~i cronologic aceste componente ar urma
succesiunea:
i 410. Una di~ etapele enumerate mai jos nu apartine procesului de
n difuzare a unui nou produs pe piata:
d a) eta pa de constata;e; c)
ic etapa de acceptare;
a b) etapa de cumpanire; d)
t etapa de consum.
o ·:·
411.. Etapa procesului difuzarii noului produs In care consumatorul
ri aduna informatii
: suplirnentare despre produs
a) n~mii.rul n~nconsumatorilor este cea a:
absoluti ai produsului; a) incercarii produsului; c)
b) vrteza de difuzare (de raspandire) a interesului individual·
produsului pe piata; b) pregatirii produsului; d)
c) gradul de patrundere a constatarii, '
produsului In consum;
d) gradul de raspandire al noului
·:·
412. S~rategia diferentierii calitative a gamei de produse este
produs pe piata, recornandata In situatia·
· a) unut produs vechi prezent pe piata actuala;
: ' '
· b) unui produs vechi prezent pe o
409. Strategiile de produs In politica de marketing piata noua: c) unui prod us nou
imbraca 0 multitudine de lansat pe piata actuala; ' d) unui
alte~at1ve. Grupare~ acestora In: asimilare de noi produse, prod us nou lansat pe o piata noua.
perfectionare a produselor, menynere a ~rad.ulm de noutate
fac parte din randul celor grupate dupa: 413. Prima cumparare a produsului este rezultatul etapei
a) n:velul ~al~tat1v al ~roduselor; c) gradul procesului de difuzare a noului produs de:
de innoire a produselor; a) constatare; b) pregatire a deciziei; c)
b) dirnensiunile garnet de produse; d) curnpanire; d) acceptare.
structura gamei de produse. •!•
•
!

l
•
61
 MARKETING - Teste
Bazele marketingului
grilii

414. Evaluarea modului de comportare In consum a
produsului este o activitate specifics:
a) distributiei c) cercetarii de
produsului; produs;
b) dezvoltarii noilor d) modelarii
produse; produsului.
415. Constatarea de catre consumatori a aparitiei pe piata a noului
produs presupune:
a) evaluarea opiniilor consumatorilor fa\ii de produs;
b) adunarea de informatii despre produs direct de la producator;
c) observarea prezentei acestuia la punctele de vfinzare;
d) transmiterea unor informatii despre produs altor persoane.
416. Strategia diversificarii gamei de prod use este recornandata:
a) unui produs nou lansat pe piata actuala;
b) unui produs nou lansat pe o piata nous;
c) unui produs vechi prezent pe piata actuals;
d) unui produs vechi prezent pe o piata noua,
417. Acceptarea sau respingerea noului produs este rezultatul:
a) cumpanirii; c) incercarii:
b) interesului individual; d) promovarii,
418. Strategia selectiei sortimentale presupune:
a) extinderea largimii gamei de produse;
b) restrangerea dimensiunilor gamei de produse;
c) simplificarea gamei de produse;
d) cresterea complexitatii gamei de produse.
419. Repozitionarea unui produs existent, ca forrna de reinnoire
a produsului, este caracterizata printr-un:
a) grad ridicat de perceptie a noutatii de catre consumatori;
un numar dublu de produse prima. Numiirul maxim de produse pe
fatii de contine o linie este care le
12.
a) 27, 6, 9, 12, 3; b) 27, 3, c) 3, 27, 6, 9, 12; d) 36, 3, 8, 12,
6, 9, 12; 16.
422. Distanta, pe o harta perceptuala, dintre un produs nou $i
produsul ideal se afla in
relatie inversa cu:
a) probabilitatea de necumparare a produsului;
b) gradul de insatisfactie resirntit In legatura cu caracteristicile
produsului;
c) probabilitatea de cumparare a produsului;
d) numarul produselor concurente existente pe piata,
423. Lansarea unui produs nou, in sens larg, reprezinta:
a) procesul legat de momentul introducerii produsului pe piata;
b) procesul ce porneste de la aparitia produsului pe piata $i se
finalizeaza cu urrnarirea comportamentului acestuia in consum I
utilizare;
c) procesul ce porneste de la aparitia ideii de produs nou si se
finalizeaza cu urmarirea comportamentului acestuia in consum I
utilizare;
d) procesul ce porneste de la lansarea in productia de serie a unui
produs nou $i se finalizeaza cu urmarirea comportamentului acestuia
in consum I utilizare.
424. Dintre criteriile de marketing utilizate in filtrajul ideilor de
produs nou, nu fac parte cele privind:
a) masura in care noul produs asigura castigarea unei pozitii mai bune
pe piata;
b) gradul in care cerintele consumatorilor privind nivelul pretului pot fi
satisfacute;
c) masura In care noul produs se incadreaza 1n consumurile
specifice de materii prime si materiale;
d) miisura In care conditiile pietei permit realizarea unui anumit nivel
de rentabilitate.

425. Dintre metodele de creativitate utilizate In generarea ideilor

de produs nou, nu face parte:
b) grad redus de asernanare tehnica cu a) listarea c) analiza sintactica;
produsele existente; atributelor; d) analiza morfologica.
c) grad red us de rise; b)
d) grad redus de perceptie a noutatii de catre brainstormingul
consumatori. ;
 426. Care dintre urmatoarele afirrnatii privind testarea de
420. Deflnitia potrivit careia componentele care definesc produsul acceptabilitate este adevarata:
sunt incadrate In patru categorii (corporate, acorporale, de a) testarea de acceptabilitate are aceeasi semnificatie cu testarea de
imagine si referitoare la cornunicatiile privind produsul) se piata;
Incadreaza in categoria conceptiei: b) testarea de acceptabilitate urmeaza testarii tehnice $i se
a) integrate; c) operationala; desfasoara concomitent cu testarea de piata;
b) functionals: d) privind statutul c) testarea de acceptabilitate urmeaza testarii tehnice ~i se
produsului pe piata. constituie intr-o etapa preliminara testarii de piata;
d) testarea de acceptabilitate $i testarea de piata se realizeaza
421. Sa se determine valorile pentru lungimea, profunzimea si concomitent cu testarea tehnica,
largimea gamei de produse a unei intreprinderi care are Jn
fabricatie 3 linii de produse, stiind faptul ca o treime din numarul
produselor este cuprinsa In a doua linie, iar uitirna linie cuprinde
63

62
 MARKET/NG - Teste Bazele marketingului
grila

a) gradul de diversificare a c) estimarea cererii;

427. Testarea analitica, in calitate de forma a testarii de
ofertei; d) estimarea ofertei.
acceptabilitate a unui produs nou, vizeazii:
b) gradul de noutate a
a) evaluarea globals a produsului ~i a principalelor sale
cererii;
caracteristici;
b) analiza fizico-chimica ~i tehnico-functionala a parametrilor
prcdusului;

c) evaluarea uneia sau ciltorva caracteristici ale produsului si 434. Utilizarea coeficientilor de elasticitate a cererii permite:
determinarea locului a) estimarea vanzarilor la diferite niveluri de pret;
fiecareia In decizia de cumpiirare; b) stabilirea cotei de piata;
d) analiza gradului de piitrundere in consum a produsului, c) anticiparea reactiei cornpetitiei:
·:· d) nici una din variantele de mai sus,
428. Intre indicatorii ce sunt utilizati in controlul lansarii unui produs
nou pe piata nu 435. Pe baza estimarii curbei cererii $i asumand o distriburie
se include:
beta de probabilltap, factorul de decizie poate stabili volumul
a) gradul de raspandire a noului prcdus pe piata;
vanzarilor care au o ~ansa de aparitie de:
b) gradul de patrundere in consum al noului produs;
a) 40%; b) 45%; c) 50%; d)
c) viteza de difuzare pe piata a noului produs;
55%.
d) ritmul innoirii sortimentale. •!•
436. Schema generals de analiza a reactiilor cumparatorilor la diferite
niveluri de pret
in raport cu care intreprinderea este furnizata de teoria fundamentala ~i mcdelul global
429. Unul dintre
stabileste preturile de studiere a cornportamentului consumatorului cunoscut 'in
criteriile
produselor sale este: literatura de specialitate sub denumirea de:
c) cursul de schimb;
a) concurenta;
b) rata a) mode!ul c) modelul Pavlovian;
d) gradul de concentrate Veblenian;
inflatiei; al pietei, d) modelul Marshallian.
b) modelul
·:· Hobbesian;
430. Costurile sunt determinate pe baza cheltuielilor efectuate
pentru producerea ~i 437. Curbele de sensibilitate la pre] au mai multe segrnente, intre
vanzarea unui anurnit produs sau serviciu. In acest context, costul car.e:
total se cornpune a) segmentul cardinal; c) segmentul proportional;
din:
a) costul fix si costul b) segmentul ordinal; d) segmentul nominal.
c) costul fix ~i costul variabil
variabil; total;
b) costul fix total ~i costul 438. Sensibilitatea elastics la pret se caracterizeazii prin:
d) costul fix total si costul
variabil; variabil total.
431. Costurile sunt determinate pe baza cheltuielilor efectuate a) preturi mari si cantitati vandute mici; c) preturi mici $i cantitati
pentru producerea 9i vanzarea unui anumit produs sau serviciu. In vandute mari;
acest context, costul mediu se compune din:
b) preturi moderate $i cantitati moderate;~) preturi mici $i cantitati
...
vandute mici.
a) costul fix si costul b) costul fix mediu ~i costul c) costul fix ~i costul variabil mediu;
variabil; variabil; d) costul fix mediu ~i costul variabil rnediu.
439. Sensibilitatea rigida la
pret se caracterizeaza prin: a) preruri mari $i cantitiiti vilndute b) preturi moderate $i cantitati moderate; d) preturi mici $i cantitati
mici; c) preturi mici $i cantitati vandute mici.
vandute mari;
' •!
432. Care dintre urmatoarele variante este corecta? •
a) marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului
total, fie a costului 440. Sensibilitatea proportionala la pret se caracterizeaza prin:
~~. a) preturi mari si cantitati vandute mici; c) preturi mici $i cantitati
. vandute mad;
b) marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului b) preturi moderate ~i cantitiiti moderate; d) preturi mici ~i cantitii(i
unitar, fie a pretului viindute mici.
de vanzare; •!•
. . . . c) rnarja procentuala a profitului se 441. Printre factorii endogeni care influenteaza strategia de pret se
determina fie pe baza costului urntar, fie a costului mediu; numara, In primul rand:
·
d) marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului a) preturile concuren(ei;
total, fie a costului de vanzare, b) nivelul cotei de piata care se intentioneaza a se atinge;
c) costurile de productie;
433. Printre cele mai importante elemente si aspecte care sunt d) situatia rentabilitiitii firmei.
luate In considerare la determinarea preturilor de baza este inclusii,
printre altele:

65
 Bazele
MARKETING - Teste
marketingului
grila

442. In randul strategiilor fundamentale de pre] se numara: 452. Printre functiile preturilor se numlirii: .
.: .. a) masurarea activi:atii economic.e;.. c)
a) strategia pretului capcana; c) strategia pretului
acoper'.rea costurilor; b) realizarea bunurilor sau a
variabil; serviciilor; d) obtinerea de profit.
b) strategia pretului umbrela; d) strategia pretului
·:·
inalt.
453, Eliminarea dezechilibrelor intre productie si c?1.1su111=.
a)0 conditie satisracutii de preturi; c) o cond1Jte a cost~~1lor;
443. Strategia pretului de penetrare pe piatii se recomanda: b) functie a preturilor; d) o functie a costurilor.
a) In faza introducerii pe piata a produsului; 0
•!•
b) In faza de crestere a produsului; Potrivit ccuatiei de bilant, 0 firma desfasoara o activitate
c) In faza dematuritate a produsului; 454.
d) aceasta strategic nu tine seams, In mod explicit, de ciclul de profitabila daca:
viatli al produsului, a) veniturile sunt egale cu cheltuielile; . .
·:· b) veniturile sunt mai mici decat cheltu~el~le;
444. Politica de pret ~i politica preturilor sunt doua concepte: c) veniturile sunt mai mari decat cheltu1eltle; . .
a) identice;
antonime,
b) sinonime; c) diferite; d)
. ..
d) veniturile sunt mai mici sau egale cu ch e ltu1elile.

455. Potrivit ecuatiei de bilant, o firma de;ra~oara o activitate

445. In cadrul politicii preturilor, pretul de prestigiu esteun pret: profitabila daca:
a) aliniat la concurenta; c) psihologic; a) cheltuielile sunt ega.le ~u.veni!urile;. . .
b) peste nivelul concurentei; d) sub nivelul b) cheltuielile sunt ma~ mtc~ dec~t ven~tur~le'.
concurentei. c) cheltuielile sunt mat man decat venttunle,. .
d) cheituielile sunt mai mari sau egale cu venjturile.
·:·
446. Deciziile privitoare la politica preturilor sunt: 456. Costurile variabile se mai numesc si: . .
a) decizii strategice; c) decizii de a) costuri de rnentinere a activitatii; c) costur~ subunitare;
circumstanta; b) costuri unitare; d) costun supraunttare.
b) decizii tactice; d) decizii de rutina. ·:·
457. Costurile fixe se mai numesc si:
447. Atunci cand statul are o pozitie dominanta ~i intervine efectiv
pe piata in procesul schirnbului 'se practica:
a) preturi impuse (total sau partial); c) preturi libere;
b) preturi concurentiale; d) preturi echilibrate.
•!• a) costuri de mentinere a c) costuri subunitare;
activitatii;
448. Cand ofertantii reusesc sa-~i impuna propriile interese, ca a) preturi impuse (total sau partial); c) preturi libere;
urmare a pozitiei pe care o au pe piaµ, la un moment dat, se b) preturi concurentiale; d) preturi echilibrate.
practica:
a) preturi impuse (total sau partial); c) preturi libere; 451..Printre conditiil~ care sunt satisfacute prin intermediul preturilor
b) preturi concurentiale; d) preturi echilibrate. se numara si:
a) stimularea ofertantilor; c) acoperirea costurilor;
449. Cand statul nu intervine in nici un sens pe .Piata, in procesul
de evaluare realizat prin preruri, se practice:
a) preturi imp use (total sau partial); c) preturi libere;
b) preturi concurentiale; d) preturi echilibrate,
+:•
450. Cand interesele consumatorilor ~i ale ofertantilor sunt
satisfacute In masura
aproximativ egala, In procesul de evaluare realizat prin preturi, se
practica:
 d ) 459. In pretul aferent gradului de rentabilitate, ~and profin;I
b) costuri un itare;
costuri supraunitare.
. .. este zero: , .
a) cantitatea criticii de prod use egaleaza costunle um~ar~ §I
~retul d~ vanzare,
45s. Pentru determinarea pragului de re~tabiiitate este b) cantitatea criticii de prod use egaleazli costurile varrnbile ?'
necesarii cal~ularea cantitatii costu~ile fixe; . .
critice de produse ce trebuie vandute. Cantitatea ~ritic.a este c) cantitatea critica de produse egaleaza costurile fix.e ~1
r~portul. dintre: · costunle de mentmete a
a) costurile variabile §i diferenta dintre ~retul ~ntt.ar activitatii; . .
~~ costur~le fixe'. b) pretul unitar §i diferenta dintre . · ·1 ·
d) cantitatea criticii de produse egaleaza costurile vanab1le ~1
costunle ~ana~1le ~t c?stunl~ fi~e'. c) costurile fixe costun e umtare.
~i diferenta dintre pretul. un1ta~ §1 .cost.unle •!•
vanab1le, 460. Canalul de distributie reprezinta:
d) pretul unitar ~i diferenta dintre costunl: . .

...vanab1le §I profit.
d ) protejarea unor
b) asigurarea
consumului final; .resurse
.• limitate. a) ansamblul operatiunilor de vanzare-cumparare a unu1 anum1t
produs;

67
66
 MARKETING - Teste a) Congresul National al Distributiei
grila din Romania;
b) Comitetul Roman al
b) un concept echivalent cu eel de distributie Distributiei;
a miirfurilor; c) Consiliul Distributiei Modeme din
c) traseul pe care ii parcurg marfurile pe piata, panii Romania;
ajung la consumatori; d) Asociatia Nationala a
Distribuitorilor.
d) totalitatea proceselor operative la care sunt supuse miirfuri!e,
In traseul !or spre consumatori.
465. Care dintre urmatorf factori au determinat cresterea ponderii
461. Conceptul de distributie distributiei In pretul final al produselor: (I) amplificarea
consra In: gradului de complexitate a procesului de comercializare a
a) sistemul canalelor de distributie la care apeleaza produselor; (2) tendinta de crestere a tirnpului total
o lntreprindere; destinat achizitionarii produselor si serviciilor; (3) asteptarile
b) distributia fizicii a produselor la consumatori clientilor privind alegerea dintr• un sortiment cat mai complet; (
sau utilizatori; 4) permeabilitatea mare a distributiei la progresele tehnico-
stiintiflee; (5) devansarea de catre distributie a ritmurilor
c) reteaua de unitati, dotarile §i personalul care contribuie la
lnregistrate de
circulatia marfurilor; productie?
d) itinerarul parcurs de marfuri pani'i la consumator, operatiunile prin a)2,3,5; b)I,3,4; c)3,4,5;
care se realizeaza transferul dreptului de proprietate, Iantu] d)I,3,5.
proceselor operative la care sunr supuse marfurile, aparatul tehnic
implicat in astfel de operatiuni,

462. fn cadrul canalelor de distributie, urmatoarele fluxuri se 68

desfasoara, in rnarea majoritate a.cazurilor, !n ambele sensuri:
a) fluxul miirfurilor, fluxul promotional, fluxul
informational;
b) fluxul informational, fluxul titlului de proprietate,
fluxul miirfurilor; c) fluxul promotional, fluxul negocierilor,
fluxul finantarii §i riscurilor; d) fluxul informational, fluxul
finantarii, fluxul riscurilor.

463. fn privinta rolului indeplinit, se poate afirma despre

distributie ca;
a) este un.regulator spatio-temporal intre
productie si consum;
b) are doar un rol de a conecta centre aflate la
distante apreciabile;
c) nu are capacitatea de a-I influenra pe produciitor
sau consumaror,
d) rolul siiu se rezurna la rolul intermediarilor implicati In
circulatia rnarfurilor,

464. Organizatia care a fost constituitli In anul 1996, In Romania,

care are ca scop promovarea forrnulelor §i metodelor distributiei
modeme, In special In domeniul bunurilor de consum, fiind
afiliatii Ia asociatia intemationalii AIDA (cu sediul la
Bruxelles), se
numeste:
 Bazele c) obtinerea de profit pentru producator; . . . ..
marketingului . . . _ d) satisfacerea cererii prin fumizarea de bunuri ~1
servrcu, fiira a exercita o influenta asupra acesteia.
466. Distributia este irnportanta:
469. Canalul de marketing se refers la:
. . _ ..
.
a) doar pentru functionarea mecanismului economic al ~oc1etat11; a) intregul proces de productie, de la materia prima I.a ~rod
. . . . usu! finit; .
b) nu numai pentru firmele comerciale, care au ca obiect de b) ansamblul proceselor de productie si cornercializare, de la
activitate principal sau matena prims la
exclusiv, procese ale distributiei; . produsu] finit; .
. . . . c) numai pentru intreprinderile prcducatoare .de • fi
bunuri de con:um §~ 1~dustnale, d) In cazul tuturor c) traseul parcurs de marfuri, intre producator ~1 consumator, fiira
ca acestea sa re
•. .
intreprinderilor, cu exce p tia celor care ofera servrcu. rnodificate prin anumite
prelucrari; . . d) procesele
467. Yn privinta relatiei dintre distributie ~i strategia de fizice realizate de comercianti,
marketing, pe parcursul ciclului de viatii al produsului, se poate face ·:·
470. Prin definitie, un canal de
umiiit?ar~a afirmat1e:. . . . a) strategia de distributie marketing include:
nu este influentatli. de obiectivele strategiei de marketing dm a) numai producatorul ~i consumatorul; .
fiecare etapii a ciclului de via(a al produsului; . . . b) toate verigile care contribuie la di~tri?
. . b) fn etapa de introducere pe piatii a u?ui bun de ut1~ pr~dus~lu1;
consum, distributia este cea mat importanta variabila a mixului de c) numai intermediarii implicati in d1stnbu\1a marfunlo;;.
mar~etmg; . . _ _ . . . ••
c) in etapa de crestere, distributia devme cea mar irnportanta d) toate verigile care contribuie la distributia produsulu1, mclus1v
componenta a mixului de
curf1paratorul final.
marketing; •!•
Imodifies
· I I ·ped d) sistemulere
parcursu de udistributie
ui e utilizat de o firma nu se.
471. Din categoria participan(ilor primari la procesul d~.distribut.ie
viata al
.~a~ part~ ~n;:atorii:
produsului. a) doar producatorii; c) produc~t~:ll:
angr.0~1~.t.11 ~1 detad1~t11;
468. Rolul canalului de marketing b) doar produciitorii $i detaili$tii; d)
consta In: angroSJ§tll §1 deta1h§ti1.
a) generarea doar a unor utilitati de ·:·
posesie ~i loc;
b) crearea de valoare pentru
consumator;
69
 MARKETING - Teste a) nurnarul unitiitilor prin care se asigurii distributia in cadrul
grila fiecarei secvents a itinerarului miirfurilor·
'
b) apropierea d~
472. fn randul angrosi~tilor cu funcni complete se inscriu: cons~matorul final·
a) j~bb~r-~1; . . c) angrosistal de tip c) numiirul nivelurilor intermediare pe care le parcurg rnarfurile
"cash & carry"; de la producator la consumator;
b) distribuitorul din camion; d) nici una dintre d) distanta spa(iali'i care dintre produciitor
variantele a)- c), ~i consumator.
·:·
4?3.Jn ~ama s~rviciilor functionale, oferite de furnizorii care au 478. Un canal direct este un
rolul de facilitare a distributie sunt incluse unniitoarele: canal care are:
a) transportul, depozitarea $i sortarea;
a) un singur interrnedia-,
b) preluarea cornenzilor, transportul $i asiguriirile; .
c) doi intermediari·
c) depozitarea, serviciile de comunicars $i de merchandising;
b) nici un intermediar; d) un
d) sortarea, serviciile financiare si transpornil.
numar mic de intermediari.
•
~74. Furnizorii de servicii de sprijin, din cadrul canalelor de
marketing sunt implicati !
111: .
•
a) vanzarea efectiva a
produselor;
b) cumpararea efectiva a 70
produselor;
c) operatiunile
logistice;

d) operariun] de facilitare a intregului pro~ e s

.• .
de distributie.
475. Lista principalelor servicii de sprijin oferire In cadrul
canalelor de marketing cuprinde:
a) serviciile financiare, de asigurari $i
prornovare;
b) preluarea $i onorarea comenzilor, serviciile
de comunicare;
c) serviciile de cercetari de marketing, consultantii
§i asamblare·
d) serviciile de promovare, transport si depozitare.
'

476. Care dintre umu1toarele aspecte sunt considerate dimensiuni

ale canalului de marketing: (1) flexibilitatea, (2) lungimea,
(3) gradul de control exercitat de producator, (4) latimea, (5)
adancirnea, (6) costul?
a) 1, 2, 3; b) 2, 4, 5; c) 3, 5, 6;
d) 2, 3, 5.

477. Lungimea canalului de marketing

se refera la:
 Bazele c) numiirul consumatorilor finali ai produsului ofe!it de.firma
marketingului produciit~a~e; . .. d) numarul furnizorilor de materii prime,
matenale ~1 cornponente ar intreprinderii care fabrica produsul finit.
479. Un canal scurt este un canal de marketing:
483. Fata de canalele de distributie a bunurilor industriale,
a) direct; c) direct cu lati.me mica; _ liitimea canalelor de distributie a bunurilor de consum este, de
. . . regula:
b) indirect cu un intermediar; d) indirect, indiferent de numarul a) mai mare; b) asernanatoare; c) mai micii; d)
de intermediari, mult mai mica.
•!•
480. Lungimea canalului de marketing dintre producator si 484. Adancimea unui canal de marketing este data de:
cumparatorul final se diminueaza prin: a) rnasura apropierii de punctele efective de consum;
a) scaderea distantei dintre producator si cumparatorul final; b) intensitatea distriburiei;
b) renuntarea de catre producaror la una dintre firrnele c) numarul distribuitorilor la care apeleaza intreprinderea
similare care distribuie produsul sau; . producatoare;
d) nurnarul tipurilor distincte de interrnediari care distribuie
_ produsele concurente similare,
c) concentrarea distributiei intr-o anumita zona geografica;
d) renuntarea la un anumit nivel din canalul de marketing.
485. In cazul bunurilor de consum, exemple de canale de distributie
·!·
cu cea mai mare adancirne sunt cele specifice: (I) comer\ului
481. Comparativ cu situatia bunurilor de consum, canalele prin care
prin coresponden\ii, (2) comertului electronic, (3) centrelor
sunt distribuite bunurile de utilizare productiva au, de regula, o
comerciale cu amiinuntul, (4) sistemului "cash and carry", (5)
lungime:
distributiei prin reprezentan\i de vanziiri care se
a) mult mai mare; b) mai mare; c) mai mica; d)
deplaseazii la domiciliul cumpiiriitorilor potentiali.
identicii.
•!· a) l, 2, 4; b)2, 3, 5; c) 3, 4, 5; d)
482. Latimea canalului de marketing prin care este distribuit I, 2, 5.
un anumit produs reprezinta:
a) nurnarul de secvente ale itinerarului de distributie pe care JI parcurg
marfurile;
b) nurnarul unitatilor prin care se asigura distribuirea unui produs
in cadrul fiecarei faze a rutei distributiei; 71
 MARKETING - Teste
Bazele
grilii
marketingului
486: Un circuit l~ng al ~1iirfuriloreste intalnit In cazul: (1)
marketing, (3) reducerea numarului contactelor necesare, (4)
sortimentelor cornplexe, (2)
ech1~~1.11entelor industriale de mare valoare, (3) produselor cu cresterea costurilor, (5) rentabilizarea distributiei in cazul firmelor
cerere sezoniera (4) care dispun de o forta de vanzare proprie, (6) avantajele
serviciilor de consum. specializarii.
'
c ) !, 3;
a) l, 2;
b) 2, 3; . ..
d) 3,4.
11)1,3,5;
d)4,5,6.
b)2,4,S; c)l,3,6;

493. in categoria functiilor tranzactionale indeplinite de intermediarii

487'. In cazul distributiei Internationale, caualele rara intermediari
sunt utilizate I11 special, pentru urmatoarele rnarfuri:
'
I
a) instalatii, utilaje, unele materii prime; c) servicii de consum; din canalele de
!
! marketing se inscriu
b) produsele alimentare; d) servicii industriafe. urrnatoarele:
a) cumpararea si vanzarea; c) vanzarea,
~~8. !n ,,marketin~ul intematio~al, do~a.~direa ~cce7ului Ia finantarea, asigurarea;
canalele de distributie b) curnpararea, vanzarea, comunicarea; d) cumpararea, vanzarea,
. mch1s~ , de pe pietele externe, m conditiile celui mat inalt grad de asumarea riscurilor.
implicare a firmei producatoare, pe tennen lung, se poate realiza sub
fonna: 494. Care dintre urmatoarele functii sunt considerate functii de
a) societatilor mixte; facilitare, ce pot fi indeplinite de intermediari:
b) crearii unui sistem propriu de distributie; a) extinderea creditului la client, comunicarea
c) aranjamentelor contractuale cu distribuitori locali: informatiilor de piata;
d) vanziiriisub marca unei firme de pe piata tinta. ' b) cumpararea,
·:· transportul;
c) asumarea riscurilor de pierdere,
489_. ?~tin~rea ac:esului la canalele de distributie "inchise", de pe
pietele externe, este cornunicarea;
~os~btlapnn aranjamente contractuale de distributie cu firme care d) sortarea si gestiunea
opereaza pe piata tmta~ A~e..ste aranJame~te presupun .ca firmele stocurilor.
de pe piata vizata:
a) sa a!ba forJe de vanzare capabile sa Indeplineasca obiectivele 495. Ca functii logistice lndeplinite de inrermediari pot fi
de distributie ale producatorulm extern; enumerate: (1) transportul, (2) gestiunea stocurilor, (3) finantarea,
· ( 4) asumarea riscurilor, (5) depozitarea, (6) vanzarea, (7)
b) sii ofere produse concurente sau neconcurente· transformarea sortimentului industrial In sortiment comercial.
c) s~ n~ se a~reseze aceluiasi seg':1ent de piata c~re este vizat de a)l,3,4,7; b)l,2,5,7; c)2,3,4,6;
producatorul extern; d)3,4,6,7.
d) sa dispuna sau nu de forte de vanzare p r o prii,
.. . •!•
496. Produsele unei finne produciitoare sunt distribuite prin 810 de
detailisti, Dintre acestia, o treime cumpiira produsele respective
de la 10 angrosisti, Patru dfntre angrosistii regionali se
aprovizioneaza cu produse\e in cauza de la doi dintre
angrosistii nationali. Care este nurnarul de firme cu care producatorul
a stabilit relatii directe?
4~0. !~.cazul In care di~tributia de produs~ pe o piatii externa, se a) 8.26; c) d) 546.
realizeaza sub forrna va~zaru su~ marca unet firme de pe piata b) 550; 848;
tinta, este necesara indeplinirea urrnatoarei
cermte de catre firma externa: c) sa aiba o cota de piatii semnificativa;
a) sa fie numai o firma produciitoare; d) sil aibii o imagine favorabila sau sii nu fie deloc cunoscuta pe piata
b) sa fie doar 0 firrna d istribuitoare· vizata,
 ·:·
491. Avantajul imaginii proprii este pierdut de firma
producatoare ce realizeaza distributia pe o piatii externa sub forma:
a) vanziiriisub 0 mares de pe piata vizata;
b) unui sistem propriu de distributie;
c) aranjementelor contractuale cu distribuitorii·
d) viinzariicatre rnai multe firme distribuit o are de pe piata
. ..
externa,
492. C~re.dintre urn:~to~re!e ~o~ive justificii prezenta
intermediarilor in canalele de marketing: (1) functiile indeplinite,
(2) cresterea nurnarului verigilor din canaluJ de
72
497. Apelarea la intermediari este recomandatii In cazul
fntreprinderilor producatoare
care:
a) se confruntii cu o cerere sezoniera;
b) dispun de resursele necesare constituirii unei forte de viinzare
proprii;
c) pot obtine economii de scarii In domeniul distributiei;
d) sunt capabile sii i'ndeplineascli exigentele clieniilor, oferind
servicii cu costuri mai mari decat cele ale intennediarilor.
498. Economia de scar1l In domeniul distributiei constii In:
a) sciiderea costurilor de distributie pe unitatea de produs, pe
seama diminuarii costurilor fixe, odatii cu cre~terea cantitiitii de
produse distribuite;
b) cre~terea costurilor variabile pe unitatea de produs, In conditiile
diminuiirii debitului
distributiei;
c) reducerea costurilor totale de distributie pe unitatea de produs,
prin diminuarea
costurilor variabile; ·
d) cre~terea volumului de miirfuri distribuite cu acelea~i costuri totale
de distributie.
73
 MARKETING - Teste Bazele
grilii marketingului

499. Nu poate fi utilizat drept criteriu de diferentiere tipologica a 507. fn cazul canalelor conventionale, principalul element
intermediarilor din canalele de marketing: de coeziune intre participantii primari este:
"'
a) natura si obiectul fluxurilor la care participa; a) pretul de tranzactie;
b) gradul de independenta; . b) sistemul de tip oligopol;
c) numiirul intermediarilor din canalul de marketinc: c) obiectivele comune;
d) locul ocupat in canalul de marketing. "" d) satisfacerea uecesitatilor ~i asteptarilor consumatorului final.
•!•
500. Ce! mai scazut grad de independenti'i este 1ntalnit in cazul: 508. Din seria factorilor care limiteaza viabilitatea canalelor
a) detailistilor; c) angrosistilor cu conventionale, nu face
functii complete·
b) reprezentantelor produci'itorului; d) concesionarilor, · ~;~e~ertitudinea specifica mediului in care l~i desfasoara activitatea
' operatorii;
b) particularitatile negocierii pozitionale;
501. Printre intermediarii
in tara exportatoare care detin c) oportunismul si rationalitatea limitata;
cu sediul
marfii se inscriu urmatorii: posesia asupra d) relatiile de cooperare dintre membrii
a) agentul de export al canalului.
c) export jobber-ul; •!• d) corporativ.
producaroruhn;
b) broker-ul; d) broker-ul si exportjobber-ul. 509. Nu sunt sisteme de marketing
verticale, sistemele:
a) administrat; b) conventional;
c) contractual;

I
502. Casele de cumparare pentru export 505. Canalul de marketing In cadrul caruia participantii
reprezinta pe: primari (produciitorii, angrosistii ~i detailistii) f~i desfii~oara
a) vanzator; b) cumparator; c) ele insele; d) activita\ile In mod independent si au un comportament
autonom, este un canal:
exportator. a) contractual; b) conventional; c) coordonat; d)
' colateral. [
503. Care dintre urmatorii intermediari cu sediul In tara I
exportatoare nu fumizeaza inforrnatii 'de ~iata producatorului: (1) t

agentul de export al producatorului, (2) broker• ul, (3) export

jobber-ul, (4) firmele specializate de tip "combination export
manazer" care Iucreaza In nurnele clientului, (5) oficiul de
cumparare? z> '

a)l,2,3; b)2,3,5; c)3,4,5;

d)2,4,5.

504. Proprietatea asupra marfii este detinuti'i de urmatorii

intermediari cu sediul in tara exportatoare:
·
a) exp~1tjobber-ul, casa cumparatoare pentru export;
b) oficiul de curnparare, casa cumparatoare pentru export;
c) agentul de export al producatorului, broker-ul;
d) broker-ul, exportjobber-ul.
 •!• c) cumpararea unei firme
510. Sistemul de marketing de tip corporativ poate concurente;
fi creat: d) infiintarea unei unitiiti de productie a arnbalajelor pentru
produsele proprii.
a) numai printr-o integrare In amonte; c) fie printr-o integrate In
•!•
arnonte, fie in aval;
b) numai printr-o integrare 'in aval; d) printr-o integrare In 512. Care dintre urmatoarele aspecte constituie avantaje ale
amonte sau/si In aval. constituirii unui sistem corporatist prin integrare in aval: (I)
cresterea volumului vanzarilor, (2) sporirea relative a costurilor, (3)
cuncasterea mai buna a cerintelor pietei tinta, (4) diminuarea
511. Pentru un producator de bunuri de consum, procesul de
integrare In aval poate consta In: resurselor implicate In domeniul distributiei, (5) !mbuniitii(irea
a) crearea unui sistem propriu de centre de distributie si unitati imaginii In randul clientilor finali?
de vanzare cu a)l,3,5; b)2,3,4; c)l,3,4;
amanuntul; d)3,4,5.
b) achizitionarea unei firme
furnizoare; 513. Nu constituie un exernplu de
integrare In amonte:
a) pre!uarea de catre un angrosist a unei mici
506, .t;rembrii un~.i cana~ conventional sunt preocupati, in ! unitati de productie;
primul rand, de: b) deschiderea unor unitati cornerciale de catre un producator;
a) ca!ttatea rnateriilor prime obtinute de la fumizori;
b) distributia produselor panii la nivelu! imediat urmator din
I
,:
Ii
c) deschiderea unui raion de tip brutarie (productie de articole de
panificatie) intr-un
supermagazin;
structura canalului· c) ajungerea produselor pana la utilizatorul d) crearea de catre un lant de magazine a unei centrale de
final· ' d) optimizarea cumparare, cu rolul de a

I
lntregului circuit al produselor, ' Ii realiza aprovizionari directe de la producatori.

74

75
 MARKETING - Teste
Bazele marketingului
grila
b) sunt constituite din firme .independente juridic; _ ..
c rolul de Jider al sisternului poate fi asun:iat do~r de pro~ucaton, .
S14. Care dintre urmatoarele aspecte constituie avantaje ale . . .
d~ dobandirii calitatii de Iider al sisternului este influentata
sisternelor de distributie de tip corporatist: (I) gradul inalt de nesernnificativ de imagmea
control asupra functiilor asumate de organizatia initiatoare a firmei ~i cota sa de piata,
integrarii, (2) nivelul scazut al investitiilor necesare integrarii, (3)
absenta dificultatilor legate de rnanagementul operatiunilor din Sub aspectul gradului de dependen.\a dintre participa.n\i,
amonte si aval, care nu se inscriu in activitatea de baza a 521.
ali~nte~e 0 verticale se it aza pe pozitie intermediara, intre
sisternele de marketmg
st ue . vertical. . ) . I .
organizatiei, ( 4) economiile de scala? tr t le·
a)l,4; b)2,3; c)l,3; a) contractuale ~i administrate; c conven\'.ona e ~1. con ~a~
ua ,
d)2,4. b) corporatiste ~i contractuale; d) conventionale ~1
administrate,
SIS. Un sistem de marketing vertical contractual, alcatuit dintr-un ·:·
angrosist ~i mai multi detailisti independenti este denumit:
a) sistem integrat; c) cooperativa a detailistilor; S22. Sistemul de marketing orizontal este:
b) lant voluntar; d) asociatie a detailistilor. a) echivalent cu procesul de integrare orizon!ala;. . , . . . .
S16. Scopul principal al constituirii unui lant voluntar este b) un sistem ce presupune contributii d_e .capital ~1 experienta in do meniul pr ductiei ~1
marketingului, din partea firmelor part1c1~a~te;
urrnatorul: c) descris de conceptul d.e market!n.g.~em10t1c;
a) cresterea profiturilor angrosistului; d) rezultatul unor fuziuni sau ach1Z1t11 de firme.
· •!•
b) asigurarea unui grad in alt de in depend en ta a detailistilor;
c) sporirea cornpetitivitatii detailistilor prin ·cumpararea de
produse si servicii in
conditii mai avantajoase decat le-ar putea obtine in mod individual; d) valabilitatea pe o perioada de timp nedeterminata.
d) dobandirea de catre angrosist a pozitiei de lider.
S20. Despre sistemele administrate se poate afirma ca:
Sl 7. Cooperativa detailistilor poate include: a) se bazeaza pe rolul coercitiv al contractului;
a) un numar limitat de angrosisti si mai multi detailisti;
b) un prcducator ~i cativa detailisti; 76
c) un producator, un angrosist si un grup de detailisti;
d) numai detailisti,

S18. Despre cooperativele detailistilor se poate afirrna ca:

a) au ca scop numai amplificarea capacitatii de negociere a
participantilor, in relatiile cu furnizorii;
b) elaboreaza programe comune in domeniul promovarii,
arnenajarii magazinelor, pregatirii personalului etc.
c) sunt caracterizate de concentrarea puterii la nivelul unui anumit
detailist;
d) repartizarea profiturilor nu este influentata de volumul
curnpararilor realizate de fiecare membru al cooperativei.
·:·
Sl9. In cadrul unui contract de franciza se stipuleaza:
a) transmiterea, de catre francizat, francizorului a drepturilor de a
desfasura anumite activitati de productie sau distributie;
b) obiectul francizei, care ii poate constitui utilizarea marcii,
nurnelui cornercial, cunostintelor de specialitate ~i metodelor
francizorului;
c) numai o plata efectuata de francizat inainte de inceperea
contractului;
523. Cresterea irnportantei Intemetului in domeniul distributiei scop prioritar: . .
este explicata de o a) publicitatea, relatiile publice, comumcarea; .
serie de factori printre care se nurnara: b) incasarea contravalorii marfurilor vandute online;
c) preluarea cornenzllor de la clien\i;
a) securitatea platilor; d) oferirea de servicii postviinzare.
_produs
.. de cumparatorii
. . b) posibilitatile de evaluare a calitatii oricarui
potentiali; ·:·
c) posibilitatea cornpararii facil~ a ofe~elor co~curente; 526. Termenul "logistica" a inceput sa fie folosit tot mai frecve~t
•. .
d) apelarea la strategiile marketmgulm de m asa. incepand din anii:
a) '60; b) '70; c) '80; d)
524. In anul 2001, potrivit estimarilor o:ganizatiei Mondiale a 90.
Cornertului, numarul utilizatorilor de Internet va ajunge la •!•
aproximativ: 527. In raport cu distributia fizica, logistica est~ un
a) 300 de milioane de persoane; c) 500 .ct~ milioane ~e a)c~n~ept: . . mai complex; b) mai ingust;
persoane; c) mai specializat; d) identic.
b) 30 de milioane de persoane; d) S milioane de pei soane, •!•
•!
•
S2S. La mijlocul anilor '90, crearea unui site Web, de catre o
77
intreprindere, avea ca
 MARKETING - Teste grilii Bazele
marketingului
528. La inceputul ultirnului deceniu al secolului anterior, logistica
era considerata:
a) un cost necesar; 536. Odata cu cresterea cantitatii de marfuri reaprovizionate,
b) un.importan.t n~ijloc de obtinere a avantajului competitiv; se i'nregistreazii o cre$tere a:
c) ultima frontiera a economiilor de costuri·
a) costurilor de stocare c) costurilor generate de ruptura de
d) continentul "intunecat" al economiei. ' propriu-zise; stoc;
•!• b) costurilor de lansare a d) costurilor de transport.
529. Prestigioasa organizatie profesionala, Consiliul Managementului
Logistic,
a) 1976; din b) 1982; .;! 1991; d) 2000. I comenzilor;

I
537. Conceptul de stocare se
refera la:
SUA, a inlocuit conceptul de management al distributiei fizice cu eel a) stationarea produselor pe o perioada deterrninata, lntr-un anumit
de lozistica f
anul:
A

Joe;
o , 111 t b) recepria produselor primite de la furnizori;
c) sortarea produselor In spatii special amenajate;
d) constituirea loturilor de marfuri ce vor fi expediate clientilor,
530. Care di~t:·: ~rmatoarele act~vitiiti sunt. ~ot~ponente majore
538. In anii '90, mutatiile majore din domeniul tehnologiei
ale Jogisticii: (l) !.. infonnatiei au sporit
cont.r~lul acttv1ta!Ilor de pr~duct1e, \2) activitatile de sustinere a
prodnctiei, (J)
stabilirea pret,ului pro. dusului final livrat , (4) a proviz· io· (5 preocuparile pentru cresterea vitezei ~i preciziei activitatilor logistice
consumatorilor promovarea produsului, (6) ) $i au deschis era
distributia fizica ? narea, cornpetitiei bazate pe:
a) 2, 4, 6; b) I, 3, 5; c) 3, 4, 6; d) I, a) ETI; b) EDI; c) EFI; d)
5, 6. EMI.

531. Co~ceptul de logistics poate fi aplicat: 534. Cea mai importanta components a mixului I · ·
ogr snc , sub
a) numai
generate, este:de firmele producatoare;

!
b) nurnai de angrcsisti ~i detailisti;
c) de produca:ori~-~i _i~termedi~rii.?e bunuri de consum $i industriale; aspectul costurilor
d) de produ~atorn $1 intermediarii de bunuri de consum si industriale
precum · d firmele furnizoare de servicii.
' ~1 e i I
•!•
?32. Care. di~tre urmiitoarele c:iterii trebuie sa fie lndeplinite In l
cazul unei relatii
l
~nt~r~rgan~za\1onale ~e partene:1at,. pentru a obt!ne rezultatele
scontate: (1) excelenta
md1~1duala, (2) autoritatea unuia dmtre parteneri, (3) coordonarea
strategiilor de pret
~ 4) mter~ependen\a, (5) absenta complernentaritgr]] intre parteneri
(6) schimbul d~ i informatii?
' l a) I, 4, 6; i b) 2, 4, 5; c)
\
2, 3, 6; d) 3, 4, 6;
•!•
533: ~~ogresele fnregis:rate pe plan-mondia] In domeniul tehnologiei I
informatiei fa I posibila .cre~terea e~c~entei ?pera.\iu.nilor
logistice, ca rezultat al comuni~arii ~~ accesului la informan], Ill
special pnn interrnediul:
I
a) resurse; b) experienta; c) timp; d) 541. Printre metodele cu ajutorul carora se poate identifica zona
costuri. 1n care se situeaza optimul global, pot fi rnentionate:
a) simularea, teoria grafurilor, tehnicile Forrester;
539. Considerarea costurilor generate de diferite activitati logistice, In b) simularea, tehnicile Forrester, analiza numerics;
interdependenta lor, la nivelul sistemului logistic a condus la aparitia c) analiza numerica, teoria firelor de asteptare, programarea
conceptului de cost logistic: maternatica;
a) interfunctional; b) optim; c) integrat; d) total. d) programarea matematica, teoria gestiunii stocurilor, tehnicile
· Forrester.

540. Decizia unei anumite organizatii, de crestere a numarului de 542. fn domeniul logistic, sub influenta conceptului de marketing,
puncte de depozitare a produselor are ca efect: se 1nregistreaza o reorientare, de la conceptul de cost total la
a) cresterea costurilor de stocare; c) cresterea costurilor de conceptul de:
transport; a) cost optim; b) profit maxim; c) cost minim; d) profit
global.
b) scaderea costurilor de lansare a comenzii; d) scaderea nivelului de
servire logistica.
543. Serviciile principale pe care le furnizeaza un canal de
marketing sunt
a) depozitarea; ) urrnatoarele:
.transportul.
..
b) c ) gestiunea stocuriior; d)
ambalarea; a) facilitatea spatiala, rnarimea lotului, timpul de asteptare, varietatea
produselor;
b) marimea lotului, timpul de onorare a comenzii, facilitatea spatiala,
535. ~rintr~ rnetodele econornetrice utiliz;te de logisticieni pentru
optimizarea rutelo
nu se mscrru:
r,
I utilitatea de pret;
c) timpul de asteptare, diversitatea produselor, variabilitatea
livriirilor, facilitatea
a) programarea
c) programarea euristica; i spa(ia!a;
liniara; d) varietatea posibilita\ilor de alegere, furnizarea de informa(ii,
d) programarea cu uumere
b) prograrnarea
dinamica; iutregi. Ii oferirea de credit,
variabilitatea livriirilor.

78
79
 J.1.ARKETING - Teste
Bazele
gri!a
marketlngului

•!•
551. Distributia produselor printr-un nurnar mic de intermediari
544. In procesul de elaborare a strategiei de distributie,
este cuuoscuta sub urmatoarea denumire;
stabilirea obiectivelor este
precedata de: a) distributie c) distributie selectiva;
a) stabilirea variantelor de strategii de distributie; directs; d) distributie proprie.
b) identificarea nivelului serviciilor de distributie b) distributie
solicitate de clienti: exclusiva;
c) determinarea costului fiecarei variante strategice; 552. Printre criteriile de natura calitativa utilizate pentru selectia

... •
· ' d) selectarea ce!ei mai adecvate variante d e intermediarilor, se inscriu urrnatoarele:
strategie de distrioutie. a) capacitatea de a oferi servicii postvanzare, de a coopera si de a
545. Obiectivele strategiei de distributie a unei intreprinderi se promova produsul;
stabilesc 'in primul rand, functie de: b) experienta anterioara, reputatia, cota de pia\a;
a) obiectivele de minimizare a costurilor c) amplasamentul magazinelor, cifra de afaceri, gradul de acoperire a
intreprinderii; pietei tinta;
b) obiectivele de d) marimea fortelor de vanzare, irnaginea in randul consumatorilor
productie; finali, orientarea de marketing a firmei,
c) nivelul serviciilor de distributie solicitate de
segmentul tinta; 553. Utilizarea de catre producator a instrumentelor de motivare a
.intermediarilor are ca scop prioritar:
d) nivelul tarifelor pentru serviciile logistice oferite a) stimularea cooperarii acestora;
de cornpetitori. b) cresterea profiturilor realizate de intermediari;
c) integrarea verticala;
546. Cu cat nivelul serviciilor solicitate de clienti este d) constrangerea intermediarilor.
mai inalt cu atat:
a) scade probabilitatea ca intreprinderea sa apeleze 554. Ca sursa de putere in canalele de marketing, recompensele:
la canale directe; a) odata obtinute de intermediari sunt considerate "un drept castigat";
b) scad preturile pentru b) pot fi acordate'numai de producatori;
consumatorul/utilizatorul final; c) includ livrarea rapida, termenele de plata mai scurte, discounturile;
c) scade probabilitatea ca intreprinderea sa apeleze Ia d) sunt folosite numai de marii detailisti,
canale indirecte;
d) creste dependenta clientului 555. Legitimitatea reprezinta o sursa de putere, utilizata
de furnizor. pentru rnotivarea intermediarilor ~i se bazeaza pe:
a) imagines favorabila a producatorului;
547. Care dintre urmatoarele exemple reprezinta criterii
economice utilizate in etapa de evaluare ~i selectie a variantelor
de strategii de distributie: (I) flexibilitatea, (2) valoarea vanzarilor,
(3) cantitatea de produse vandute, (4) capacitatea de adaptare la
schimbarile mediului extern, (5) cota de piata, (6) gradul de
control pe termen lung, (7) costul distributiei, (8) profitul unitar?
a) 2, 3, 5, 7, 8; b) I, 4, 5, 6, 8; c) 3, 4, 5, 6
,7; d) 2, 3, 5, 6, 8.
548. In functie de distributie este distributia: canalului de marketing, o variants de strategie de
lungimea a) extensiva;
b) directa; c) printr-un singur canal de marketing;
80 81
 d) prin canal b) incheierea unor contracte de distributie; d) cunostintele specializate ale producatorului,
propriu, c) experienta intermediarilor; •!•
556. Sursa de putere care se epuizeaza treptat, in cazul 'in care
producatorul nu gaseste
549. Strategia de distributie care consta in difuzarea produselor modalitati de a-si rnentine superioritatea fata de intermediari este
prin doua sau mai multe canale de marketing este denumita urmatoarea:
marketing: a) legitimitatea; b) reputatia; c) constrangerea; d)
a) direct; b) multicanal; c) total; d) cunostintele Speciale.
global. •!•
557. Se recornanda ca ordinea de preferinta, In privinta
550. Varianta strategica de distributie care presupune difuzarea modalitatilor de motivare a intermediarilor, utilizate de producatori,
sa fie urmatoarea:
Iarga a produselor prin cele mai diverse tipuri de intermediari, se a) referinte, recompense;constriingere, legitimitate, cunostinte speciale;
numeste: ' a) multimarketing; b) referinte, cunostinte, legitimitate, recompense;
c) marketing simbiotic; c) recompense, legitimitate, constrangere, cunostinte speciale;
b) distributie selectiva; d) distributie extensiva. d) legitimitate, referinte, cunostinte speciale, recompense.
·:· •!•

80 81
 MARKETJNG - Teste Bazele
grilii marketingului

558. Strategia de tip "pull" presupune: 566. Printre suporturile utilizate In publicitatea exterioara, nu se
a) actiuni de promovare a vanzarilor directionate spre membrii includ:
canalului; a) afisele; b) panourile publicitare; c) insemnele luminoase;
b) acordarea de boniflcatii ~i rabaturi pentru intermediari; d) agendele.
c) campanii publicitare directionate spre consumatorii finali;
d) prograrne prornotionale directionate deopotriva spre 567. Ca suport publicitar, In functie de caracteristicile sale
clientii finaJi ~i spre intermediari, esentiale, catalogul se prezintii In trei variante. Care din
urmatoarele variante nu exista In realitate ?
559. Care dintre urrnatoarele aspecte reprezinta exernple de a) catalog de prospectare; c) catalog de lucru;
decizii pe care le presupune operationalizarea strategiei de b) catalog de reamintire; d) catalog de prestigiu.
distributie: (l) evaJuarea membrilor
·:·
568. ldentificati componenta care face parte din categoria actiunilor
canalului, (2) stabilirea obiectivelor strategiei de de promovare a
distributie, (3) se!ectarea
vanzarilor:
inrermediarilor, (4) identificarea cerintelor ciientilor finali, a) sponsorizarea; c) merchandisingul;
referitoare la nivelul de servire, (5) determinarea tipurilor de b) participarea la d) publicitatea.
canale de distributie la care poate sii recurga expozitii;
firma, (6) motivarea intermediarilor? 563. Printre formele particulare ale publicitatii de prod us nu se
a) I, 3, 6; b) 2, 3, 5; c) 3, 4, 6; d) numara:
4, 5, 6. a) publicitatea de conditionare; c) publicitatea
subliminalii;
560. Care din urmatoarele miirci nu este o rnarca patronimica ? b) publicitatea comparativa; d) publicitatea de
a) Clujana; b) Ford; c) Honda; d) reamintire.
Guban.
564. Faptul ca Bancpost difuzeaza un spot publicitar In care
561. Sisternul de cornunicatie prin care Inrreprinderea pune 111 ureaza clientilor sai "La multi ani!'' cu ocazia Craciunului reprezinta
circulatie o idee sau o inforrnatie nu cuprinde unul din urrnatoarele un exernplu de:
elemente: a) publicitate de informare; c) publicitate comparative;
a) o sursa de inforrnatii; c) un canal de difuzare b) publicitate de marca; d) publicitate
a mesajuJui; institutionala.
b) un mesaj; d) o cercetare a
audientei mesajului. 565. Una dintre urmatoarele cornponente nu se include In randul
rnediilor majore de transmitere a mesajelor publicitare:
562. In functie de obiect, publicitatea poate fi: a) cinematograful; c) anuntul publicitar;
a) publicitate de produs, publicitate de marca, publicitate b) televiziunea; d) presa.
institutionala;
b) publicitate de produs, publicitate de pret, publicitate de
distributie;
c) publicitate locals, publicitate regionala, publicitate nationala,
d) publicitate puternica, publicitate atragatoare, publicitate;
credibila.

82 83
569. Promovarea vanzarilor, grupa distincta de activitati 571. Care din urmatoarele probleme nu poate fi rezolvata prin
prornotionale, se realizeaza printr-o garna larga de tehnici de utilizarea tehnicilor de merchandising?
promovare, Una dintre urmatoarele grupari e formats integral din a) organizarea de congrese, conferinte, seminarii, colocvii
sau simpozioane;
astfel de tehnici:
a) publicitatea, reducerea preturilor, b) identificarea rnodalitatii optime de amplasare a produselor in
vanzarile grupate; spatiul de vanzare;
b) vanzarile grupate, concursurile publicitare, publicitatea la c) optimizarea efectelor utilizarii factorului vizual
locul vanzarii; In vanzare;
c) merchandisingul, cadourile promotionale, d) sprijinirea produselor intre ele in procesul
relatiile publice; de vanzare.
d) manifestarile expozitionale, reducerea preturilor, •!•
vanzarile grupate. 572. 0 rnarca trebuie sa fie inzestrata cu multiple calitati, care
sa-i confere si fortii
570. Merchandisingul se prornotionala. Precizati grupul care ccntine trei calitati
corect formulate:
refera la:
a) aplicatii ale marketingului a) putere de evocare, perceptibilitate,
direct; vulnerabilitate;
b) o forms specials de b) distinctie, exhaustivitate,
publicitate; notorietate;
c) o forma speciala a relatiilor c) putere de evocate, perceptibilitate,
publice; notorietate;
d) prezentarea In cele mai bune conditii (rnateriale $i psihologice) a d) capacitate de memorizare, dihotomie,
produselor ~i serviciilor putere de evocare.
oferite •!•
pietei, 573; Un exernplu de marca incadrata In tipul celor care <listing
~i descriu produsul este:
a) Ford; b) Sankt Petersburg; c) Palmolive;
d) Teora.

82 83
 MARKETING - Teste marfurilor.
grilii

!
574. Dreptul de a exploata o mares, prin cedarea ei de catre o 578. Acordarea de stimulente pe termen scurt, cu scopul de a
intreprindere alteia, In conditii precis determinate, poartli numele incuraja clientii sli incerce sau sli achizitioneze un anumit produs
de: sau serviciu, reprezinta:
a) leasing; c) locatie de gestiune; a) publicitate; c) publicitate directs;
b) franciza; d) cornandita simpla. b) promovarea vanzarilor; d) relatii publice.
•
575. Care din urrnatoarele criterii este utilizat pentru !
evaluarea rezultatelor fortelor de vanzare? •
a) nivelul sponsorizarilor 579. Editarea unei reviste de catre o firma reprezinta un
acordate; b) numarul de instrument cornunicational care se inscrie In categoria:
aparitii la televiziune; c)
frecventa contactelor
realizate;
d) capacitatea de memorizare a marcii comercializate.

576. Evaluarea rezultatelor activitatii fortelor de vanzare poate fi

realizata pe baza unei serii de criterii. Care dintre altemativele de
raspuns urmatoare este formata integral din astfel de criterii?
I
a) relatiile cu clientela, frecventa contactelor realizate, numarul
produselor defecte;
b) serviciile ~i asistenta de specialitate asigurate, frecventa contactelor
realizate, relatiile cu clientela;
c) numarul produselor defecte, capacitatea de prospectare a agentilor
vanzatori, relatiile cu
clientela;
t :
d) marimea fortelor de vanzare, capacitatea de prospectare a
agentilor vanzatori, r
frecventa contactelor realizate.

577. Printre criteriile de diferentiere a strategiilor promotionale se

numara:
a) rolul activitatilor promotionale, pozitia fatli de structurile
pietei, logistica
marfurilor;
b) rolul activitatilor promotion ale, pozitia faµi de structurile
I
pietei, modul de desfasurare In timp;
c) pozitia faµi de structurile pietei, modul de desfasurare In timp,
tehnicile de
promovare aplicate;
d) natura submixului promotional, tehnicile de promovare
aplicate, Iogistica I

84 85
 Bazele
I b) resursele financiare a locate activitatii publicitare;
marketlngului c) vehiculul concret de difuzare a mesajului publicitar, in cadrul
unui mediu de comunicare in masa;
d) sustinerea mesajului publicitar de catre intreprinzatorii
580. Un mesaj promotional care accentueaza faptul ca, prin implicati in procesul
utilizarea unei anurnite mi'irci de becuri, se obtine o economie de distributiei,
energie electrics de 20%, intra 'in categoria:
a) apelurilor rationale; c) apelurilor morale; 584. Care dintre urmatoarele variabile promotionale sunt, prin
b) apelurilor ernotionale; d) apelurilor onirice, natura si rolul lor, in principal de ordin calitativ:
a) publicitatea, promovarea vanzarilor, manifestarile promotionale;
581. In cadrul canalelor de comunicare personale, vecinii, prietenii, b) fortele de vanzare, promovarea vanzarilor, relatiile publice;
membri ai familiei c) publicitatea, relatiile publice, manifestarile prornotionale;
~i alte persoane care dialogheaza cu cumparatorii vizati se includ In d) relatiile publice, marketingul direct, promovarea vanzarilor,
categoria: •!•
a) canale mediatoare; c) canale sociale; 585. ln legatura cu prqmovarea personals, nu este reala afirmatia
b) canale expert; d) canale publicitare. I potrivit careia:
a) apare ca fiind cea ni.'ai precisa In cornparatie cu alte mijloace
582. Tehnicile promotionale: promotionale;
a) acopera problernatica politicii promotionale; b) este eel mai costisitor ingredient al mixului promotional;
c) permite concentrarea eforturilor catre cei mai promitatori cumparatori
b) se refers la strategiile promotionale; potentiali;
c) cuprind modalitatile ~i instrumentele practice de realizare a activitatii
prornotionale; d) este sinonima cu promovarea directli.
d) sernnifica un ansamblu de strategii ~i tactici promotionale,
•!• 58.6. Care dintre urrnatoarele afirmatii nu este intru totul exacta In
legatura cu fortele de vanzare?
583. Suportul publicitar este constituit din: a) sunt, In principal, reprezentanti ai produciitorilor;
a) mass media prin care se difuzeazli un mesaj publicitar;
a) publicitate; c) publicitate b) i~i desfasoara de multe ori activitatea In afara sediului firmei de care
apartin;
b) promovarea directs; c) sernnifica un grup de reprezentanti ai intreprinderii investiti cu multe
vanzarilor; d) relatii competente in
publice. relatiile cu cumparatorii;

84 85
 MARKETING - Teste Baze!e
grilii marketingului

d) joaca un rol mai important pentru promovarea bunurilor de d) personalul asistent-supraveghetor din sala de vanzare,
utilizare productive
decdt pentru bunurile de consum. 594. Publicitatea factuala:
a) vizeaza exploatarea unor trasaturi ~i resorturi emotionale ale
587. Organizarea unei manifestari aniversare a unei firrne se lnscrie individului;
In sfera: b) are ca obiectiv stimularea cererii punand accent pe conditiile
a) publicitatii; c) manifestarilor de prezentare ale produsului;
promotionale; c) pune accent pe reliefarea caracteristicilor evidente ale produsului;
b) relatiilor publice; d) merchandisingului. d) urmareste intarirea efectului unor actiuni de publicitate anterioara.
588. Principalele "tinte" vizate prin actiunile de promovare a
595. Cadourile promotionale sunt forme de:
vanzarilor sunt: a) relatii publice; c) manifestari
a) furnizorii, distribuitorii, consumatorii, prescriptorii;
b) furnizorii, cumparatorii, prescriptorii, consurnatorii; promotionale;
c) consumatorii, distribuitorii, fortele de vanzare, prescriptorii; b) publicitate la locul vanzarii; d) promovarea vanzarilor.
d) distribuitorii, prescriptorii, fortele de vanzare, furuizorii.
596. Tehnicile de comereializare cu rol promotional care urrnaresc
prezentarea in cele rnai bune conditii ale produsului reprezinta:
589. Participarea la manifestari expozitionale interne sau a) publicitate la locul vanzarii; c) merchandising;
internationale constituie 'in sensul eel mai amplu: b) publicitate de conditionare; d) publicitate de informare.
a) o forrna de cornunicare specifics relatiilor publice;
b) o modalitate de publicitate;
c) 0 cale de prornovare a vanzarilor;
d) unul dintre mijloacele complexe de desfasurare directa a
activitatii prornotionale a
intreprinderilor contemporane. 597. Mesajul publicitar pune in evidenta performantele produsului
care sl pretul
590. Din cadrul tehnicilor de evaluare a eficientei eforturilor acestuia este un
promotionale, dupa efectuarea unei campanii publicitare, fac parte: mesaj: a) de c) functional;
a) testele de recunoastere; contemplare; · d) de evidentiere a marcii.
b) teste ale filmarii miscarii ochiului; b) de relatie;
c) indicele Nielsen de expunere la televiziune a mesajelor accent pe reliefarea caracteristicilor
publicitare; 598. Publicitatea care
d) indicele Biroului de cercetare a pietei Simons. pune evidente ale c) de informare;
produsului este d) de natura emotionala,
publicitatea:
a) de marca;
b) de natura factuala;
591. Publicitatea de produs/serviciu, institutionala are drept 599. Reducerile de preturi sunt forme de:
de rnarca si delimitare: criteriu de

a) tipul mesajului c) obiectul publicitatii; a) publicitate; c) promovarea vanzarilor;

difuzat; d) influenta exercitata b) publicitate la locul vanzarii; d) manifestare promotionala.
b) efectul asupra cererii.
intentionat; ·:·
86 87
592. Cele mai importante considerente pentru care presa cotidiana 600. Mesajul publicitar care prezinta consumatorului marturii ~i
este preferata altor scene din viata
med ii majore de transmitere a mesajelor publicitare le constituie: cotidiana prin care sajustifice alegerea unui produs sau serviciu este
a) selectivitatea, durabilitatea, policromia; un mesaj:
b) durabilitatea, policromia, audienta teritoriala larga; a) de contemplare; · c) de relatie;
c) flexibilitatea, costul scazut al spatiului, audienta teritoriala larga; b) de implicatie socials; d) functional.
d) costul relativ scazut al spatiului, selectivitatea, durabilitatea.
·:· 601. Una din urmatoarele modalitati nu face parte din randul
593. Avand un important rel 'in procesul comunicational celor de stabilire a bugetelor promotionale:
al intreprinderii a) fixarea bugetului promotional prin stabilirea unui procent din cifra
contemporane, "vanzatorul mut" se refera la: de afaceri;
a) vitrina magazinului; b) stabilirea bugetului promotional dupa principiul "tot ce
b) ambalaj ul de prezentare a marfurilor; intreprinderea i~i poate permite";
c) actiunile de promovare la ]ocul vanzarii; c) fixarea bugetului pe baza numarului nonconsumatorilor absoluti ai
unui produs;
d) stabilirea bugetului bazata pe analiza obiectivelor specifice acestei
activitati,

86 87
 MARKETING - Teste
Bazele marketingului
grila

602. Una dintre de mai jos nu apartine formelor 611. Evidentierea calitatilor si caracteristicilor unei marci a intreprinderil
componentele publicitatii particu!are ale este realizata
de produs: prin intermediul:
a) publicitatea c) publicitatea de a) publicitatii c) publicitatii de conditionare;
institutionala; conditionare; institutionale; d) publicitatii factuale.
b) publicitatii de
b) pubiicitarea de · d) publicitatea de
rnarca;
informare; reamintire,

603. Una din componentele sistemului de cornunicatie al 612. Accentuarea, in cadrul mesajului promotional transmis, a unor
intreprinderii o reprezinti:i: elernente de ordin psihologic asociate produsului este specifics:
a) publicitatea; c) marca; a) publicitatii de conditionare; c) publicitati] ernotionale;
b) sursa de informatii; d) obiectivele politicii b) publicitatii factuale; d) publicitatii directe.
de comunicatie.
604. Variabila cantitativa cu pe termen scurt si care 613. Una dintre cele rnai importante trasatur] ale rnarcii este:
actiune economice ~i materiale genereaza avantaje a) personalitatea acesteia; c) internationalitatea
imediate este: acesteia;
a) publicitatea; c) relatiile publice; b) caracterul sau emotional; d) forta sa relationala.
b) promovarea vanzarilor; d) marca,
·:·
605. Stimularea cererii de consum pentru produsele ~i serviciile 614. Rolul promovarii vanzarilor in faza de lansare a ciclului de viata
intreprinderii este a produsului
este:
realizata prin intermediu!:
a) publicitatii c) publicitatii de a) sustinerea vanzarilor; c) informarea
institutionale; consumatorilor;
conditionare; b) crearea unei imagini favorabile a produsului; d) diferentierea
b) publicitatii de d) publicitatii de produsului,
produs; rnarca, •!•
615. Ansamblul activitatilor prornotionale realizate sub forma
606. Accentuarea, in cadrul mesajului promotional transmis, a
unor prograrne sau campanii specifice corespunde:
performantelor tehnice ale produsului este specifics: a) comunicatiei directe; c) comunicatiei indirecte;
a) publicitatii de c) publicitatii b) comunicatiei formale; d) comunicatiei institutionale.
conditionare; factuale; •!•
b) publicitatii d) publicitatii 616. Tehnicile cu actiune ~i efecte pe termen lung, preponderent in
emotionale; directe. plan psihologic,
607. Rolul promovarii in faza de maturitate a ciclului de viata a sunt specifice: c) publicitatii;
produsului este: a) utilizarii d) manifestarilor promotionale.
a) castigarea fidelitatii consumatorilor; c) marcilor;
informarea consumatorilor; b) relatiilor
b) crearea unei imagini favorabile produsului; d) sustinerea publice;
vanzarilor,

88 89
608. Comunicatia care se desfasoara prin intermediul personalului 617. Determinarea formarii unei atitudini favorabile, de
intreprinderii, a produselor sau a retelei de distributie poarta atasament faµi de intreprindere si oferta sa de produse si servicii
denumirea de: este realizata prin intermediul:
a) cornunicatie formula; c) comunicatie directa; a) publicitatii de produs; c) publicitatii de marca;
b) cornunicatie informala; d) cornunicatie indirecta, b) publicitatii institutionale; d) publicitatii factuale,

609. Canalul de difuzare a mesajului reprezinta: 618. Unul din obiectlvele specifice publicitatii de produs 11 constituie:
a) elementul esential al actiunilor de prornovare a viinziirilor; a) sustinerea unui nou pret al produsului;
b) o components a sisternului comunicational al intreprinderii; b) facilitarea penetrarii unei piete noi;
c) una dintre coordonatele politicii de comunicatie a intreprinderii; c) asigurarea suportului pentru Jansarea pe piaf.ii a unui nou produs;
d) un element specific activitatii fortelor de vanzare ale d) generarea unor efecte imediate, de natura cantitativa,
intreprinderii, ·:·
•!+ 619. Variabila rnixta generand deopotriva efecte calitative ~i
610. Variabila calitativa pe termen lung ~i care genereaza efecte cantitative, utilizabile
preponderent In plan psihologic este: eficient pe perioade limitate de tirnp cu repercusiuni pe terrnenmediu
sau lung este:
a) marca; c) relatiile a) publicitatea; c) relatiile pub lice;
b) publice; b) manifestarile promotionale; d) marketingul direct.
publicitatea; d) fortele de
vanzare.

88 89
 MARKETING - Teste Bazele
grild marketingului
----------------------------------

... unor indicatii, prevederi, prescriptii, informatii etc. din cadrul

620. fn scopul pastrarii interesului consumatorilor pentru un activitatii proprii, poarta denumirea de:
produs, serviciu, mares
sau firmii este utilizata:

a) publicitatea c) publicitatea de a) relatii c) relatii functionale;

comparative; conditionare; ierarhice; d) relatii de control.
b) publicitatea de d) publicitatea de b) relatii de stat
reamintire; informare. major;

621. Evidentierea perforrnantelor tehnice inregistrate de catre 628. Compartimentul de marketing al unei intreprinderi se afla In
intreprindere este un obiectiv de cornunicatie specific: relatii functionale
cu:
a) conducerea c) celelalte compartimente ale
a) spcnsorizarii; c) intreprinderii; intrepriuderii;
comunicatiei institutionale; b) proprii salariati; d) clientii intreprinderii.
b) participarii la manifestiiri d) publicitatii 629. Situatia In care relatiile dintre cornpartimentul de marketing ~i
emotionale. celelalte sectoare
promotionale ;
. ..
622. Rolul promoviirii vanzarilor in faza de declin a ciclului de viaµ a ale intreprinderii se caracterizeaza prin neincredere reciproca si
produsului este: slaba capacitate de colaborare poarta numele de:
a) crearea unei imagini favorabile a produsului; c) fidelizarea ·
consumatorilor: a) antagonism latent; c) antagonism militant;
b) redresarea vanzarilor; d) diferentierea b) antagonism reciproc; d) antagonism intolerant.
produsului. '
·:· 630. Corupartirnentul de marketing poate fi organizat dupa criterii cum
623. Cea mai eficienta componenta a activitatii promotionale in sunt:
cazul promovarii unui produs industrial este:
a) publicitatea; c) promovarea a) criteriul functiilor, criteriul eficientei, criteriul
b) fortele de vanzarilor; arborescent; b) criteriul eficientei, criteriul
vanzare; d) manifestarile costurilor, criteriul produselor; c) criteriul
functiilor, criteriul geografic, criteriul produselor;
promotionale,
·!·
6~4. ~n c~zul unei intr_eprinderi cu o sl~ba ?iversitate a produselor, · d) criteriul costurilor, criteriul geografic, criteriul eficientei.
zonelor geografice
~1 clientilor, eel mat recomandat cntenu de organizare a 631. Organizarea compartimentului de marketing avand la baza
compartimentului de marketing este: criteriul functiilor:
a) criteriu! c) criteriul a) constituirea In cadrul compartimentului de marketing a unor
functiilor; sectoare de activitate ale carer atributii sunt delimitate dupa
produselor;
b) criteriul d) criteriul specificul activitatilor de marketing;
geografic; pietelor, b) desfasurarea unor activitati de marketing specifice activitatilor
•!• comerciale;
625. "Intreprinderea de marketing" c) o ~ntrepr~ndere a carei conducere a imbratisat
reprezinta: optica marketingului;
a) o intreprindere specializata in cercetari de marketing, d) o intreprindere care efectueaza acte de
publicitate si acordarea de consultants In domeniul marketingului; viinzare-cumparare.
b) o intreprindere In care toate structurile organizatorice
actioneaza '.in viziunea de marketing;
626. U~a din . urmiitoare~e grupe este alcatuita numai din
relatii specifice cornpartirnentului de :narketmg cu celelalte structuri
organizatorice ale lntreprinderii si cu conducerea acesteia:
a) relatii ierarhice, relatii functionale, relatii de
vanzare-cumparare;
b) relatii de inchiriere, relatii de stat major, relatii
de cooperare;
c) relatii functionale, relatii de control, relatii
de concurenta:
d) relatii de stat major, relatii functionale, relatii
ierarhice.' '
627 ". Relatiile cornpartimentului de marketing, fie cu
celelalte compartimente functionale, fie cu conducerea
intreprinderii, care se concretizeaza in transmiterea
90
c) dispersarea activitatilor de marketing in cadrul compartimentelor
traditionale din structura organizatorica a intreprinderii;
d) subordonarea activitatilor de marketing cerintelor si
exigentelor caracteristice principalelor piete de desfacere.
632. Organizarea compartimentului de marketing dupa criteriul
geografic are In vedere:
a) similitudinile existente intre diferitele zone geografice In
privinta activitatilor
comerciale;
b) diferentierile insemnate pe care le pot prezenta zonele (regiunile)
geografice In care actioneaza Intreprinderea;
c) conceperea ~i desfasurarea unei politici de marketing unitare,
indiferent de zona
geograficii in care actioneaza intreprinderea;
d) concentrarea activitatilor de marketing intr-o singura zona
geografica,
633. Organizarea compartimentului de marketing dupa
criteriile produselor se realizeaza:
a) porn ind de la diferitele caracteristici ale pietelor de desfacere;
91
 637. Transmiterea de catre compartimentul de
MARKETING - Teste
marketing a unor indicatii, informatii din cadrul
grilii
obiectului propriu de activitate catre alte
compartimente ale intreprinderii reprezinta o relatie:
b) in functie de particularitatile tehnicilor de vanzare specifice
·
fiecarui produs a) de stat-major; b) ierarhica; c) de cooperare; d)
( categorie de prod use); functionals.
c) prin constituirea in cadrul cornpartimentului a unor sectoare
specializate in
conceperea ~i desfasurarea tuturor activitatilor de marketing specifice 638. Herbert Simon, Iaureat al premiu]ui Nobel in economie,
fiecarui produs arata ca luarea deciziilor
(categorie de produse) din nomenclatorul; ~i conducerea:
d) avand in vedere rnultimea segrnentelor de consumatori carora se a) sunt pa!fi distincte ale aceleasi entitati; c) pot fi
adreseaza produsul considerate unul si acelasi Iucru;
(categoria de produse). b) nu pot fi considerate unul 9i acelasi lucru; d) se bazeaza
pe principii diferite.
634. Structurarea compartimentului de marketing in functie de
criteriul pietelor sau categoriilor de clienti se justifica in cazuri le in 92
care:
a) intrepririderile dispun de un nomenclator restrans de prod use;
b) in compartimentul de marketing exista functia de responsabil;
c) competenta decizionalii a responsabilului de produs este relativ
limitata;
d) exista diferentieri In cadrul pietei de nivelul diferitelor categorii
(segmente) de I
consumatori care fac necesare tehnici de vanzare, proceduri de fixare a
preturilor sau
modalitati de organizare teritoriala diferite,

635. Organizarea compartimentului de marketing sub forma rnatriciala

I
vizeaza:
a) obtinerea
bazate unei sinergii
pe existenta ridicate a de
responsabililor structurilor
produst ~ifunctionale cu cele
zone geografice
pentru asigurarea coerentei actiunilor

Ir
practice Ia diferite niveluri de autoritate;
b) optimizarea dimensiunilor conipartimentului de marketing ~i
a incadrarii cu personal de specialitate;
c) incadrarea cornpartirnentului cu specialisti in cercetari de marketing;
[ d) stabilitatea si dinarnismul activitatilor de marketing
desfasurate in cadrul intreprinderii.
636. 0 structura de marketing creata ad-hoc se justifica in situatiile in
care:
a) eficienta activitatii compartimentului de marketing se dovedeste
nesatisfacatoare;
b) in absenta unui compartiment de marketing, este necesarii studierea
~i pregiitirea
Iansarii unei noi activitati (unui nou produs), elaborarea de strategii,
programe de
actiune! bugete de marketing etc. in vederea valorificarii unor
oportunitati pe care le ofera piata;
c) puterea de decizie a compartimentului de marketing este lirnitata;
d) atributiile compartimentului de marketing nu sunt precis delimitate.
 Bazele ntarketingului c) decizii strategice ~i decizii tactico-operationale;
d) decizii individuale ~i decizii colective.
·:·
639. Specialistii apreciaza ca decizia reprezinta: 64.3. In functie de metodologia de elaborare ~i adoptare a Ior,
a) unul sau rnai-multe obiective care trebuie realizate; deciziile de marketing
pot fi: ·
b) hotararea de a realiza o cercetare de marketing;
c) un ansamblu de rnetode ~i tehnici moderne de investigate; a) decizii repetitive ~i decizii nerepetitive;
b) decizii complexe 9i decizii specializate;
d) cursul de actiune ales pentru realizarea unuia sau mai multor obiective. c) decizii strategice ~i decizii tactico-operationale;
d) decizii individuale ~i decizii colective.
640. 0 situatie decizionala se creeaza numai atunci cand exista : •!•
a) unul sau mai multe obiective; 644. Deciziile tactico-operationale au caracter de:
b) doua sau mai rnulte posibilitati pentru atingerea obiectivelor; a) decizii cadru; c) decizii care vizeaza un orizont
c) o stare de incertitudine; mai indepartat;
d) toate cele de mai sus. b) decizii derivate; d) decizii care vizeaza obiective
fundamentale.
641. Dupa natura obiectivelor urmarite, deciziile de marketing pot fi :
a) decizii repetitive ~i decizii nerepetitive; 645. Deciziile strategice au caracter de:
b) decizii cornplexe ~i decizii specializate; a) decizii cadru;
b) decizii care vizeaza un orizont mai redus;
c) decizii strategice si decizii tactico-operationale; c) decizii derivate;
d) decizii individuale ~i decizii colective. d) decizii care vizeaza obiective de marketing subordonate obiectivelor
fundamentale.
642. Dupa componenta marketingului mix Ia care se refera deciziile de marketing •!•
pot
fi:
a) decizii repetitive ~i decizii nerepetitive; 93
b) decizii cornplexe ~i decizii specializate;

~-·-
 MARKETING - Teste Bazele
grilt'i marketingului

646. Pornind de la impartirea, devenita clasica, a formelor de 655. Atunci cand decidentul se gaseste in cc ignoranta totala" In
incertitudine In patru categorii, universuriletjmprejurarile) In care ceea ce privesre"
se plaseaza luarea deciziilor pot ti: starile naturii", decizia poate ti stabilita pe baza:
a) sigure, aleatoare, nedeterminate, a) teoriei firelor de asteptare; c) teoriei
nealeatoare; comportamentului consumatorului;
b) sigure, aleatoare, nedererminate, b) teoriei jocurilor strategice; d) teoriei lui Samuelson.
antagoniste;
c) nesigure, aleatoare, nedeterminate, 656. Criteriul rnaximin de luare a deciziei a fost introdus pentru prirna
antagoniste; data de :
d) nesigure, aleatoare, determinate, a) L.J. Savage; b) Thomas Bayes; c) Abraham Wald; d)
antagoniste. Laplace.

647. Cand incertitudinea este generatii de faptul cii efectele ()57. Criteriul maximin de luare a deciziei mai este cunoscut ~i
actiunilor avute In vedere depind de evenimente asupra carora nu se sub denumirea de criteriul:
dispune de nici o informatie, universurile In care se plaseaza luarea
deciziilor de marketing sunt:
c ) nedeterminate; d) a) optimistului; b) pesimistului; c) regretului; d)
a) sigure;
aleatoare;
b)
.antagoniste
.. .
rationalitatii,

648. Enumerarea variantelor de actiune posibile- etapii a 652. Teoria deciziilor reprezinta o
procesului decizional de marketing, detine in cadrul modelului components a:
DECIDE locul: a) deciziilor aleatoare; c)
aj I; b)2; c)5; cercetarii operationale;
d)6. b) comportamentului consumatorului; d)
modelul DECIDE.
649. Dezvoltarea ~i implementarea variantei adoptate - etapa a
procesului decizional de marketing, detine In cadrul modelului 653. fntre metode!e de fundamentare a deciziei optime sau "
DEClDE locul: corecte" de marketing care se limiteaza la utilizarea posibilitarilor
a)!; b)2; c)3; obiective, determinate prin procedeul clasic sau prin procedeul
d)4. empiric se inscriu:
a) lanturile Markov; c)
650. Modelul procesului decizional de marketing" metode de simulate;
DECIDE'' are: b) metodele bazate pe teoria firelor de asteptare; d) toate
a) 4 etape; . b) 5 etape; c) 6 etape; cele de ma'tsus.
d) 7etape.

651. A: Kaufman apreciaza intr-o lucrare a sa cii cercetarea

operationala este:
a) suma unor operatii matematice; c) cercetarea deciziilor
tactico-operationale;
b) pregatirea stiintifica a deciziilor; d) investigarea
deciziilor strategice.
658. Criteriul minimax de luare a deciziei a fast formulat pentru prima a) regretului; b) optimistului; c) pesimistului; d)
data de : rationalitatii.
a) Thomas Bayes; b) Abraham Wald; c) Hurwicz; d) L.J.
Savage. 662. Criteriul care presupune utilizarea unui coeficient de
optimism K poarta denumirea de criteriul lui:
659. Criteriul minimax de luare a deciziei mai este cunoscut ~i a) L.J. Savage; b) Abraham Wald; c) Hurwicz; d)
sub denumirea de criteriul: Laplace,
a) regretului; b) rationalitatii; c) pesirnistului; d)
optimistului. 663. Din categoria relatiilor de autoritate, existente Intre
diferite structuri organizatorice dintr-o Intreprindere, nu fac parte:
660. Criteriul rationalitatii de luare a deciziei a fost formulat pentru a) relatiile ierarhlce; c) relatiile functionale;
prima data de : b) relatiile de control; d) relatiile de stat major.
a) Abraham Wald; b) Laplace; c) Hurwicz; d) L.J. •!•
Savage. 664. Care dintre urmatoarele categorii nu se regaseste la nivelul
structurii, in plan vertical, a sistemului informational de marketing:
661. Criteriul Jui Laplace este cunoscut ~i sub numele de criteriul :
a) sursele de informatii; c) utilizatorii;
654. In randul metodelor de fundarnentare a deciziilor care se b) sistemul de gestiune si prelucrare d) fluxurile informationale.
bazeaza pe posibilitati atat obiective, cat si subiective se inscriu: a datelor;
a) metode bazate pe teoria firelor de c) metode de analiza 665. Conducerea unei '.intreprinderi trebuie sa decida daca va
asteptare; bayesiana; continua sa-~i mentina garna de produse (strategia Al) sau daca i'~i
b) modele de simulare; d) toate cele de mai sus. va diversifica gama de produse (strategia A2), In couditiile In care
potentialul pietei va fi scazut (starea S 1) sau ridicat (starea S2).
Folosind criteriul minimax, sa se estimeze care vor fi valorile
corespunzatoare
94
95
 MARKETING - Teste Bazele marketingului
grilii
671. Nu este drept caracteristica ce stil. la baza
matricii "regretelor" (Al-SI, Al-S2, A2-Sl, A2- S2), cunoscand considerata identificarii unitatilor
faptul ca vanzatile asteptate In urma aplicarii celor doua strategii, strategice de
activitate: c) concurenta;
in cadrul fiecarei stari a naturii, se prezinta astfel: a) tipul de d) imaginea organizatiei,
- miliarde lei- planificare;
Sti\ri ale narurii Sj St b) managementul;
S2

Potential scazut al pietei Potential 672. 0 unitate strategics de activitate se caracterizeaza prin:
Alternative ridicat al pietei
a) planificarea comuna cu cea a intregii organizatii;
stratezice Ai
A I Mentinerea zamel de produse 70 a) se refera la un orizont de timp scurt;
130
b) reflecta interesele ~i nevoile clientilor;
A2 Diversificarea gamei de produse 60
110 c) urrnareste valorificarea cornpetentei distinctive a intreprinderii;
d) vizeaza doar obiective financiare.
a) 10; 20; O; 0. b) 60; O; 50; 0. c) O; O; 10; 20. d) O; r
60; O; 50.

666. fntre fluxurile informationale ce compun structura

orizontala a sistemului informational de marketing nu se regaseste:
a) sistemul rapoartelor interne;
b) sistemul informatiilor obtinute de la personalul Intreprinderii:
c) sistemul organizational;
d) sistemul cercetarilor de marketing.

667. Viziunea ~i misiunea organizatiei sunt formulate de urmatorul

nivel de planificare strategics: .
a) nivelul unitatii strategice de activitate; c) nivelul de ansamblu;
b) nivelul functional; d) nivelul
organizationalsuperior.

668. Care dintre urmatoarele aspecte decizionale strategice sunt

abordate la nivelul organizational superior: ( 1) formularea
obiectivelor organiz~tiei'. (2) co?r?o~atele campaniei de .<~~
promovare a vanzarilor, (3) st~ctura portofol~ulu1 de activirari,
modalitatile de dezvoltare, (5) structura preturilor, (6) selectia
firmelor de servicn
logistice, (7) modul de alocare pe destinatii a resurselor financiare?
[
a) I, 2, 4, 6; b) l, 3, 4, 7; c) 2, 5, 6, 7; d) 3,
4, 5, 6.
f
669. Planificarea strategics la nivelul organizational superior
are urmatoarea r
I
caracteristica:
I
 b) absenta unui manager propriu; a) avantajul corupetitiv al unita(ii strategice de afaceri;
c) obiective de profit proprii; b) concurentii;
d) lipsa unor concurenti proprii. c) preturile concurentilor;
d) cele rnai adecvate obiective de profit.
673. Confruntarea cu concurentii are loc, de obicei, la nivelul:
676. Managementul
a) unitatii fiecarei unitati
strategice.de activitate; strategice
c) organizational de afaceri
superior este strategica;
de planificare
responsabil
b) ansarnblului de:
organizatiei; d) functional.
a) functia de productie;
b) functia de productie, functia de marketing ~i functia financiara;
674. La nivelul unita'ti strategice de activitate, nu se stabilesc: c) functia de personal;
a) produsele ~i serviciile care vor fi dezvoltate; d) totalitatea sau majoritatea functiilor de baza.
b) segmentele tinta;
c) modalitatile de satisfacere a nevoilor clientilor; 677. Un plan de produs, elaborat la nivelul functiei de marketing,
d) modul de desfasurarea a activitatii intregii organizatii, trebuie sa concorde, din punctul de vedere al obiectivelor si
strategiilor propuse, In prirnul rand, cu:
675. Viabilitatea unei unitati strategice de activitate depinde a) planul referitor la forta de vanzare a organizatiei;
de capacitatea managementului de a identifica: b) planul strategic de marketing al firmei;
la nivelul organizational superior, 111 c) planul strategic de productie;
670. Printre obiectivele d) planul resurselor umane.
stabilite
cadrul
planificarii strategice nu se t

!
include: 678. Managerii de la nivelul functional de planificare strategics se
a) cifra de afaceri; c) irnaginea intreprinderii; concentreaza:
d) responsabilitatea socials. a) numai asupra eficacitatii activitatii; c) numai asupra eficientei

I
b) pretul;
activitatii;
b) numai asupra costurilor activitatii; d) asupra eficientei si
eficacitatii activitatii.
96

97
 MARKETING - Teste a) specifica, realizabila, motivanta, focalizatii mai degrabii asupra
grila pietelor decat a
prod use I or;
b) focalizata mai degraba asupra pietelor decat a produselor,
679. Planificarea strategics nu presupune intotdeauna: motivanta, cuantificabila;
a) existents a trei niveluri distincte (nivelul organizational
superior, nivelul unitati 98
strategice de activitate ~i nivelul functional);
b) core I area celor trei niveluri de. planificare;
c) directionarea prin planul elaborat la nivelul organizational
superior a planurilor de
la celelalte douii niveluri;
d) stabilirea misiunii organizatiei la niveil~ l organizational superior.
.. .
680. Este necesar ca misiunea organizatiei:
a) sa se limiteze la maximizarea profiturilor;
b) sa reflecte valorile de baza ale organizatiei;
c) $ii reflecte obiectivele de reducere a costurilor;
d) sii fie concordanta cu functiile intreprinderii.
•!•
681. In esenta, misiunea firmel este:
a) planul de marketing;
b) planul de produs;
c) o declaratie concisa referitoare la scopul existentei organizatiei;
d) planul de afaceri.

682. Forrnularea rnisiunii de c1itre o anumitii organizatie este

necesara pentru a fi
utilizatii:
a) de furnizori;
b) in interiorul organizatiei respective;
c) de clientii finali;
d) in cadrul intreprinderilor furnizoare de servicii logistice.
•!•
683. Misiunea organizatiei nu specifica:
a) scopul si motivele existentei organizatiei;
b) pozitia pe care firma doreste s1i o dobandeasca;
c) tacticile de marketing ce vor fl utilizate;
d) valorile de bazii ale organizatiei.

684. Dintre componentele misiunii firmei nu face parte:

a) piata tinta;
b) filozofia organizatiei;
c) conceptia firrnei des pre ea tnsasi;
d) imaginea publicii reals (efectiva) a org~ n izatiei, in randul

clientilor potentiali,
.. .
685. Misiunea organizatiei trebuie sii fie:
 Bazele d) ajustarea in functie de modificarile neasteptate din mediul intern ~i
marketlngului extern.

c) cuantificabila, specifics, realizabila, motivanta;
d) motivanta, referitoare atitudinea fatii de grupurile din
exteriorul ~i interiorul
0rganizatiei, specifica, masurabila,
686. In majoritatea cazurilor, formularea de catre o organizatie a
unei misiuni proprii are ca efect:
a) orientarea activitatii intregii organizatii ~i posibilitatea
obtinerii de perforrnante superioare;
b) cresterea costurilor planificarii strategice;
c) modificarea structurii organizatorice;
d) limitarea punctelor forte ale organizatiei,
687. Un obiectiv de planificare strategics trebuie sii aiba urmiitoarele
caracteristici:
a) acceptabilitate, flexibilitate, claritate, fezabilitate;
b) acceptabilitate, flexibilitate, claritate, eficienta;
c) flexibilitate, claritate, eficienta, profitabilitate;
d) claritate, eficienta, profitabilitate, masurabilitate.
688. Flexibilitatea unui obiectiv de planificare strategics se refer1i la:
a) capacitatea obiectivului de a riispunde cerintelor principalelor
grupuri de interese din interiorul organizatiei;
b) exprimarea sa deopotrivii cantitativii ~i calitativii;
c) concordanta cu restul obiectivelor organizatiei;
689. Compatibilitatea unui obiectiv de planificare strategicii este
reflectata de:
a) concordanta cu celelalte obiective ale organizatiei;
b) intelegerea de catre managerii de la toate nivelurile organizatiei;
c) facilitarea unor miisuri de ameliorare a performantelor;
d) rnasura in care raspunde cerintelor clientilor,
690. Obiectivele corespunzatoare nivelului organizational superior
se exprima, de obicei, in termeni:
a) sociali; b) financiari; c) sociali ~i financiari;
d) eco logici.
691. Care dintre urmatorii indicatori sunt utilizati, In marea
majoritate a cazurilor, pentru exprimarea obiectivelor
corespunziitoare nivelului organizational superior: (1) valoarea ~i
volumul vanzarilor, (2) pretul minim acceptabil, (3) indicele de
crestere a profitului, (4) irnaginea produselor la nivelul segmentului
tinta, (5) eficienta netii a investitiilor, (6) notorietatea unui anumit
produs al gamei?
a) I, 3, 5; b) 2, 3, 5; c) 3, 4, 5; d)
4, 5, 6.
692. Exemple de obiective nefinanciare generale ale intreprinderii sunt
urmatoarele:
a) dezvoltarea abilitatilor salariatilor, crearea de oportunitati in
privinta carierei,

99
 MARKETING - Teste Bazele
grili; marketingulut

responsabilitatea socials fata de clienti; . c) gradul de acoperire este lntotdeauna identic cu cota de piata;
. d) gradul de acoperire si cota de piata se afla intr-o relatie de
b) dezvoltarea abilitatilor salariatilor, cresterea profitului, progresul interconditionare,
teh~~log1c; -
c) dobandirea unei pozitii de lider in domeniul tehnologic, 699. Care dintre urmatoarele exemple pot fi considerate functii
responsabilitatea fata de societate In ansamblul ei, scaderea ale planului de marketing: (I) stabilirea rnisiunii firmei, (2)
costurilor; identificarea surselor de avantaj competitiv al intreprinderii pe
d) desfasurarea unor actiuni caritabile, cresterea vanzarilor, pietele pe care opereaza, (3) directionarea activitatilor
contributia la buniistarea
corespunzatoare tuturor funotiilor organizatiei, (4) alocarea resurselor
comunitatii.
· pentru diferitele activitati de marketing, (5) formularea obiectivelor
generale ale lntreprinderii, (6) coordonarea eforturilor tuturor
693. Definirea obiectivelor unei unitati strategice de activitate departamentelor organizatiei pentru indeplinirea
are loc inainte de stabi!irea: obiectivelor de marketing, (7) evaluarea rezultatelor activitatii de
a) obiectivelor generale ale organizariei; marketing?
b) misiunii organizatiei; a)I,4,5,7; b)2,4,6,7; c)3,4,5,7;
c) strategiei de marketing; d)4,5,6,7.
d) structurii portofoliului de unitati strategice de activitate.
700. Care dintre urmatoarele aflrmatii este adevarata?
•!•
a) planul de afaceri este o parte integranta a planului strategic al
694. Comparativ cu obiectivele generale ale organizatiei, obiectivele
intreprinderii;
unitiiti strategice de activitate: b) planul de afaceri este o components a planului de marketing;
a) au un grad mai sciizut de specificitate ~i acoperire; . .
. . .. b) sunt mult mai specifice ~i se limiteaza la c) se recornanda ca planul de marketing sii nu fie
o parte a activitatilor organizatiei; influentat de planurile corespunzatoare celorlalte funct! i ale
intreprinderii;
c) se refera la intreaga organizatiei; d) planul de~i marketing
financiare urnane. nu stabileste modul de alocare a resurselor
,.;,=-,:,

.. .
•

d) vizeaza un orizont de timp scurt.

701. Datorita valori sale operationale, planul de marketing anual este
denumit uneori:
695. In cazul in care se elaboreaza un plan de marketing pentru un a) plan integrat; b) plan strategic; c) plan tactic; d) plan
anumit produs, este necesar, In primul rand, sii se delimiteze in mod functional, ·
clar: ,, •!•
a) aportul produsului la indeplinirea obiectivelor de ansamblu ale
702. Planul de marketing care este elaborat pentru perioade de
firrnei; timp de 3.4 ani e~te denurnit:
b) strategiile pentru restul produselor; a) politica de
. c) strategie de marketing;
marketing; d) plan strategic.
c) modalitatile de control al indeplinirii programelor
b) plan de afaceri;
de marketing;
d) responsabilitatile personalului firmei.
. b) rnentinerea cotei de
•!• piatii;
696. Poate fi considerat un obiectiv de c) sporirea cotei relative de piatii de la - 0,5
marketing: la 0,5;
a) cresterea cotei de piata de la d) cresterea cotei de piata de la 0,3
76% la I 03%; la 1,2.
·:·
697. Care dintre exemplele urmatoare nu reprezinta un obiectiv
specific al functiei de 703. Planul de marketing pe termen lung este elaborat in functie de:
a) obiectivele planurilor de marketing anuale;
marketing, ce poate fi inscris In planul de ma~ket.ing ~l firmei:_ _
. a) irnbunatatirea imaginii firmei; c) distributia extens1;a b) misiunea organizatiei, obiectivele generale, resursele necesare ~i
a p~od~selor ~rme1; b) notorietatea spontana de 60%; d) evolutia estimata a factorilor cheie ai mediului extern;
c) misiunea organizatiei ~i obiectivele planurilor de marketing anuale;
un grad de acopenre a pretet de 80 Vo. d) prograrnele de marketing elaborate de organizatie,
·:·
698. in privinta relatiei dintre gradul de acoperire a pietei ~i cota
de piata, se poate 704. Rezumatul planului de marketing reprezinta:
afirma a) descrierea succiuta a continutului planului; c) lista obiectivelor de
ca; marketing;
a) gradul de acoperire este intotdeauna mai mare b) precizarea sintetica a rnisiunii firmei; d) cuprinsul planului,
decat cota de ~iaµ;
b) gradul de acoperire este intotdeauna mai mic 705. Se recornanda ca rezumatul planului de marketing sa aiba:
decat cota de p1atii; a) min. 5 pagini; c) max. un paragraf;
b) max. 2-3 pagini; d) o dimensiune cat mai
10
mare.
0

101
 MARKETING - Teste a) 4, 1, 3, 2, 5; b) 5, 2, 1, 3, 4; c) 1, 4, 3, 2, 5;
grili: d) 3, 4, 1, 2, 5.

706. Care este ordinea adecvata a urmatoarelor componente ale 711. Care dintre urmatoarele aspecte sunt stabilite de un program
planului de marketing: (!) ipotezele, (2) analiza SWOT, (3) de marketing: (1)
obiectivele planului de marketing, (4) analiza rnediului? persoanele implicate, (2) strategia firmei, (3) scadentele, (4) strategia
a)l,2,3,4; b)4,2,l,3; c)2,3,!,4; de marketing, (5)
d) 3, 4, 1, 2.

707. Analiza SWOT se

refera:
a) numai la punctele forte ale
organizatiei;
b) numai la punctele forte ~i slabiciunile
organizatiei;
c) numai la mediul
extern;
d) situatia 1ntreprinderii ~i raporturile acesteia cu micro si
macromediul extern.
·:·
708. Analiza SWOT
este:
a) sinteza auditului de
marketing;
b) instrumentul de control al politicii de marketing ce va fi
stabilita prin planul de
marketi
ng;
c) sinteza rezumatului
planului;
d) etapa care urmeaza definirii obiectivelor planului
de marketing.
·:·
709. Se recornanda ca ipotezele planului de
marketing:
a) sa fie in numar mic si si'i se refere la aspectele
critice ale mediului;
b) sa vizeze toate aspectele mediului, nu doar factorii cheie care
influenteaza succesul
firme
i;
c) si'i fie cat mai
numeroase;
d) si'i fie considerate la elaborarea strategiilor, nu ~i a
obiectivelor de rlfarketing.

710. Stabiliti ordinea urmiitoarelor componente, In functie de

succesiunea lor intr-un plan de marketing: (l) obiectivele, (2)
bugetul, (3) programul de marketing, (4) strategiile de marketing,
(5) sistemul de control.
 Bazele 715. in cazul auditului de marketing, perioada de timp la care
marketingului se refera analiza tendintelor de mediu care influenteaza activitatea
intreprinderii:
a) se limiteaza la perioada anterioara de
713. Etapa procesului planificarii de marketing, care consta in planificare;
b) urmareste doar perioada
specificarea, culegerea, niasurarea, analiza si interpretarea datelor
curenta;
si informatiilor referitoare la mediul intern
c) se focalizeaza asupra unei
~i extern al intreprinderii, cu scopul de a identifica punctele
forte si slabiciunile intreprinderii, oportunitatile ~i riscurile perioade viitoare;
mediului extern este denumita: d) oferii. o perspectiva completa, care include orizonturi de timp
anterioare, prezente ~i
a) audit de marketing; c) fonnularea
viitoar
obiectivelor de marketing; e,
b) analiza SWOT; d) cercetare
cantitativa de marketing.
716. Care dintre urmatoarele afirrnatii referitoare la auditul de
• marketing sunt corecte?
!
a) evalueaza in mod neutru, necritic situatia actuala de
•
marketing a intreprinderii;
714. Inteles ca un proces de revizie, auditul de
b) estirneaza probabilitatea de manifestare a
marketing se desfasoara:
factorilor de mediu;
a) nurnai in etapa de inceput a procesului
de planificare; c) nu considera natura impactului factorilor de
b) doar la finalul procesului de mediu intern;
planificare; d) se desfasoara intotdeauna dupa stabilirea obiectivelor
c) numai In situatiile in care activitatile de marketing se de marketing.
•!•
dovedesc neprofitabile;
d) ori de cate ori este necesara evaluarea pozitiei 717. Evaluarea resurselor interne ale organizatiei in raport cu
intreprinderii, mediul extern si efectuarea unei analize separate pentru fiecare
functie majors a intreprinderii se numeste:

succesiunea activitatilor desfasurate, (6) obiectivele de a) audit de c) audit de productie;

marketing; d) audit functional,
marketing, (7) costurile aferente?
b) audit de
management;
a) 1, 2, 4, 7; b) c ) 2, 3, 5, 6 d)
4, 3, 1, 2 .I,..3, 5, 7.
718. Care dintre urmatoarele aspecte sunt urrnarite in cadrul
auditului extern de

712. In stabilirea bugetului planului de marketing, aplicarea marketing:

tehnicii "baza zero" presupune: a) mediul economic, oferta pietei, preturile $i conditiile de plata;
a) justificarea fiecarui element de cheltuieli si corelarea cu b) mediul economic, mediul socio-cultural, mediul tehnologic;
obiectivele generale ale
'.lntreprinderii; c) profitabilitatea ramurii, mediul tehnologic, cererea pietei;
b) considerarea rncdului de alocare a resurselor in perioada d) mediul politico-legislativ, rnediul economic, concurenta.
anterioara; •!•
c) instituirea de restrictii In privinta resurselor financiare a 719. In privinta particularitatilor pietei, in cadrul auditului extern
locate activitatilor de de marketing sunt studiate aspecte cum sunt:
marketing;
d) referirea la o perioada de baza.
103

102
 MARKETING • Teste Bazele
grilii marketingului

a) elasticitatea cererii in raport cu p~etu~, c~~acitatea. efe~tiva a firmei, (6) gradul inalt de conlucrare dintre specialistii intreprinderii $i
pietei, sistemele de distributie fizica a produselor ce apartin d! consultanti, (7)
dificultatea intefegerii de consultant a particularitatilor firmei?
fer_1t1lor furmzor.1;. . . .. .
a)2,4,5,7 b)I,3,5,7; c)3,2,I,6;
b) fidelitatea fata de marca, distributia tent?nal~ a ~o~ula~1e1,
mv~st1t11le d~ c~~ttal;, d)4,5,6,7.
c) evolutia produsului national brut, dinamica pietei, tipurile de
discounturi utilizate rn 725. fn esenra, auditul de marketing consta in:
relatiile cu intennediarii; . . . . . . . a) identificarea datelor necesare;
. . b) culegerea datelor;
d) protectia mediului inconjurator, caracteristicile intangibile ale c) specificarea, culegerea, analizasi interpretarea datelor;
produselor extstente d) culegerea §i analiza datelor.
pe piata, viteza transferului tehnologic.
•!• 726. Auditul de marketing se focalizeaza asupra;
720. Printre aspectele referitoare la concurenta, urmarite In cadrul
auditului extern se
inscriu urmatoarele:
..
a) barierele de intrare pe piatli, reglementarile privind
concurenta, strategnle de
marketing; . a) tuturor factorilor care influenteaza mediul intern al organizatiei;
. . . · d • .
· .
b) fuziunile si achizitiile de intrepnnden,. po.ht.1ci:_ nationa 1•a b) tuturor factorilor relevanti din mediul intern §i extern, precum §i
e mcurajare a a irnpactului lor asupra siruatiei firmei;
investitiilor, comportamentul de cumparare al pretei t!.nta; . . c) tuturor factorilor care influenteaza mediul extern
.. al organizatiei;
c) cota de piata a fiecarui concurent, costul materiilor prime §t d) tuturor factorilor relevanti din mediul
energiei, structura intern si extern.
populatiei pe medii; .. .
, . . .... 727. Care dintre urmatoarele exemple pot fi considerate oportunitati,
d) barierele de intrare pe piata, strategiile de ru.:.1ketmg,
fuziunile §I a~!1!Zlt11le de in cadrul analizei SWOT efectuate de o anurnita firrna: (I) lansarea de
intreprinderi, catre firrna a unui nou produs; (2) crearea unui compartiment de
marketing; (3) efectuarea unei reduceri de pre] pentru serviciile
721. Exemple de variabile operationale analizate fn cadrul oferite de firma In cauza; (4) ritmul ascendent de evolutie a
auditului intern sunt pietei; (5) retragerea unui competitor de pe piata tinta; (6)
urmatoarele: modificarea favorabila a reglementarilor referitoare Ja sectorul
. . . de activitatea ln care este prezenta firina
a) cota relativa de piatii, volumul vanzarilor, structura vanzarilor pe respectiv
tip~n de clienti; a?
b) strategiile de marketing, cota de piata, tipul de structura ?rg~n! a)I,2,3; b)2,3,4; c)3,4,5;
zatonc?; ... d)4,5,6.
c) existenta mecanismelor de control, valoarea
vanzanlor, disponibilitatea 728. Care dintre urmatoarele exernple pot f considerate puncte
informatiilor de marketing necesare;. . . . •
d) experienta de marketing a organizatiei, cornunrcarea mtre forte ale firmei, in cadrul analizei SWOT: ( 1) cererea mare pentru
departamente, valoarea prod use le firmei, (2) o strategie de
vanzarilor, ·

722. Firmele de succes realizeaza un audit de marketing:

a) saptamanal; b) zilnic; d) marketing coerenta §i eficienta, (3) cota mare de piutii, ( 4) ritmul
c) lunar; inalt de crestere
anual.
•!• economics, (5) intensitatea scazutii 11 concurentei, (6) imaginea
723. Printre avantajele apelarii la consultanti externi, pentru favorabila a produselor firrnei?
realizarea auditului de a)2,3,6;
marketing se inscriu unniitoarele: . . • . .. b)l,3,4; c )3,4,5; _ d)4,5,6.
. . .
a) obiectivitatea analizei, efectuarea auditului m conditiile
. ..
absentei unei experiente
proprii in 729. Care dintre urmatoarele exemple pot fi considerate
domeniu; pericole (amenintari), in
b) costul mic, obiectivitatea analizei; cadrul analizei SWOT efectuate de o anurnita firma: (I) restrangerea
. . drastica a pietei; (2) lipsa speciali§tilor de marketing In cadrul firmei,
c) cornpletarea experientei proprii cu cea a .unor consultanti (3) po[itica de marketing agresivii a concurentilor, (4) scaderea
recunoscuti, dependents cifrei de afaceri a firmei, (5) criza economica, (6) costurile mari
calitati auditului de experienta consulta?tulu1 :xter~i inregistrate de finna?
. . d) gradul de cooperare intre personalul a)I,3,5; b)2,3,4; c)3,4,5;
mtreprmdern §I consultant], d)Z,5,6.
•!•
724. Dezavantajele apelarii la consultanti externi, .cu .o~azia 730. Pentru a stabili miisura in care anumite puncte forte
reali~r!i audit.u~ui de marketing se refera la: (I} costul auditului, reprezintii competente de baza ale organizatiei, in raport cu
(2) s.u~1~ct1v1tatea an~!1ze1,. (3) ?1srpa~ea ulterioarii a informatiilor concurentii, este necesara analizarea for din perspectiva
urmiitoarelor criterii:
ln mediul extern, (4) posibilitatea efectuarii auditului de once
a) proprietate, durabilitate, transferabilitate,
intreprindere, (5) timpul necesar consultantului pentru a se
familiariza cu activitatea imitabilitate;

l (}5
10
4
 MARKETING - Teste Baze!e
gri!a marketingului

b) proprietate, valoare, productivitate, flexibilitate; a) nu conduce la cresterea costurilor;

c) valoare, flexibilitate, transferabilitate, imitabilitate;
d) durabilitate, transferabilitate, irnitabilit ~ te, cost.
. ..
731. Stabiliti care este ordinea corespunzii.toare a urmatoarelor
etape ale realizarii rnatricei oportunitatilor: (I) focalizarea \'n
cadrul matricei a fiecarei oportunitati identificate, (2) rnasurarea
probabilitatii de manifestare a fiecarei ocazii favorabile, (3)
identificarea oportunitatilor, (4) codificarea oportunitatilor, (5)
masurarea impactului ocaziei favorabile.
a)l,2,3,4,5; b)2,l,3,5,4; c)3,4,2,5,J;
d)5,3,2,4,1.
b) valoarea adaugata este apreciata de utilizator;
c) pretul produsului nu creste;
d) se utilizeaza acelasi sistem de distributie .
739. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la strategia
competitiva de tip hibrid sunt adevarate?
a) este utilizata de firmele care obtin irnportante economii de scara;
b) este preferata de firmele care doresc sii penetreze pe piete unde
concurentii nu detin pozitii semnificative;
c) genereaza costuri mari;
d) presupune oferirea unei valori adiiugate rnici, pentru client.

732. Matricea produs-piata a fost elaborate pentru prima data de:

a) Philip Kotler; b) Igor ·:·
Ansoff;
. ..
c ) Peter Drucker; d) 740. Diagrama propusa de Henry Gantt pentru programarea
productiei pune accentul
Jan
•. Stapel.
733. In cadrul matricei produs-piata, strategia de mentinere pe pe: c) timp;
pietele actuale, cu a) fabricarea unei anumite cantitati d) valoarea produselor.
produsele actuale este cunoscuta sub denumirea de strategie de: de produse;
a) rezistenta; b) evolutie constants; c) consolidare; d) b) responsabilitatile personalului de
diminuare a pierderilor, productie;

734. Consolidarea pozitiei In raport cu concurenrii irnpune cresterea 737. In viziunea Jui Michael Porter, intreprinderea poate selecta una
cotei de piata a intreprinderii, inrr-un ritm similar cu eel de evolutie dintre urmatoarele variante de strategii generice:
a pietei, In cazul 'in care piata se afla in faza de: a) strategia celui mai scazut cost total, strategia de
a) inceput; b) crestere; c) maturitate; d) diferentiere, strategia de
declin. concentrare;
b) strategia de dezvoltare, strategia eficientei, strategia de
735. Dezvoltarea activitatii finnei in domenii concurente sau direct concentrare;
complernentare cu dorneniul In care opereaza in prezent este c) strategia cornpetitivitatii, strategia celui mai rnic cost total,
denumita: strategia de concentrare;
a) strategie de penetrare; c) strategie de d) strategia eficientei, strategia de concentrare, strategia de tintire.
consolidare;
b) integrare In aval; d) integrare orizontala, 738. Diferentierea prin oferirea unor servicii complexe sau a unor
produse cu un nivel tehnic ridicat este un avantaj competitiv numai In
736. Care dlntre urmatoarele exernple reprezinta strategii de masura in care:
diversificare a activitatii firmei in dornenii conexe: (1) integrarea
In amonte, (2) retragerea, (3) penetrarea pietei, (4) dezvoltarea
pietei, (5) integrarea 'in aval? 106
a)l,4; b)2,5; c)J,5;
d)3,5.
741. lntr-o diagrams Gantt, jalonul reprezinta: 743. Metoda PERT afost conceputa i'n anul:
a) obtinerea unei aprobari intermediare sau indeplinirea unui anumit a) 1904; b) 1935; c) 1958; d)
obiectiv; 1976.
b) rnomentul de incepere a programului;
c) durata programului; 744. Metoda PERT a inceput sa fie utilizatli. In:
d) nivelul ierarhic vizat de o anumita activitate. a) Franta; b) Germania; c) Japonia; d)
SUA.
742. Printre avantajele oferite de utilizarea diagramei Gantt se
inscriu urmatoarele: (I) usurinta trasarii, (2) frecventa 745. Care dintre urmatoarele afirmati referitoare la metoda PERT sunt
actualizarii, (3) prezentarea clara a succesiunii activitatilor, adeviirate:
(4) posibilitatea aplicarii cu usurinta in cazul unui numar a) stabileste rnodalitati de alocare a resurselor care sli permita
mare de activitati, (5) vizuaiizarea rapids a stadiului de indeplinirea eficace a obiectivelor programului;
lndeplinire a prcgramului, (6) prezentarea relatiilor dintre b) se poate aplica numai In cazul proiectelor de complexitate scazuta;
activitati. c) este focal izata asupra activitatilor necritice;
a) I, 3, 5; b) 2, 4, 6; c) I, 4 ,5; d) d) permite in mica masura intelegerea relatiilor dintre activitati,
3, 4, 6.
107
 MARKETING - Teste d) valoarea minima din seria valonlor ce indica eel
grila mar mdepa~a~ termen de
finalizare, corespunzatoare activitatilor importante, care
preced acea activitate,
•
746. Stabiliti ordinea corecta a etapelor de aplicare a metcdei PERT: !
(I) determinarea relatiilor dintrc activitati, (2) trasarea retelei •
PERT, (3) estirnarea timpului ne~~sar pentru fiecare activitate, (4) 750. Daca se consider1i TI (eel mai tarziu termen de incepere
stabilirea listei activitatilor ~i evenirnentelor, (5) stabilirea a unei activitati), CI (eel rnai apropiat termen de incepere
drurnului critic. a unei activitati), TF (eel n_1ai t~rziu termen d~
a) 4, 1, 3, 2, 5; b) 1, 2, 3, 4, 5; c)2,3, 1,4,5; finalizare), CF (eel mai curiind termen de finalizare), rezerva
d)4,3,2, 1,5. de t1111p, m cazul metodei
PERT, se stabileste astfel:
747. in cazul aplicarii metodei PERT, drurnul critic reprezinta: a)TI+CI; b)TI-CI; c)TF +CF;
a) succesiunea de ~ct~vitati care . c~1~~tituie c~l rnai scurt. d) TI-CF.
t1:as~u, i1.1t1:e_. momentul lnceperii programului ~1 eel al finalizarii
sale, avand d~rata m1111ma po~1b1la, 751. in cazul retelei PERT,
b) succesiunea de activitati care constituie eel mat lung se considera ca:
tr~s~u, u;tr_e _ momentul a) toate activitatile trebuie sa aibil.
inceperii p-ogramului si eel al fina!izarii sale, avand durata maxima rez:rve de timp;. . .
posibila; b) rezervele de timp exista doar m cazul activitatilor
desfasurate la inceputul
c) succesiunea de activitati care constituie eel rnai Jun~
p
tras.eu, intre mornentul inceperii programului ~i eel al fina!izarii
r
~al~, avand o ~urata medie; _
o
d) succesiunea de ~ct!vitati care. c~1~?t1tme c~I mat lung.
t~as:u, n.1t:e_ momentul g
mceperii prograrnului ~1 eel al finalizarii sale, avand durata m1111ma r
posibila. a
·:· m
748. In cadrul metodei PERT, terrnenul "critic" este utilizat pentru a ul
sublinia faptul ca: ui
a) este vorba de activitati cu profitabil~tate _s~a:~ta; ;
. .
b) orice '.intarziere In desfasurarea unei activrtati de pe ~rurnul eel
mar lung prm retea, 1
va conduce la marirea duratei de realizare a programului; 0
8
c) o anumita activitate nu dispune ~e re~ursele .uman~ ~ec~sare;
d) este probabila o sporire a duratei unei anumite activitati.
·:·
749. Ca regula generals, eel mai curand termen de incepere a
unei activitati din
reteaua PERT este: . . . _ . _
.
a) valoarea maxima din seria valorilor ce indica eel ma~ ~urand
termen de finalizare,
corespunzatoare tuturor activitatilor care preced acea activitate;
b) termenul eel mai probabil; . . . . . _
.
c) valoarea minima din seria valonlor ce indica eel mai_ c_urand
termen de finalizare,
corespunzatoare tuturor activitatilor ca!e prece~ a~e~ activ1tat~; _
_
 Bazele marketingului 755. Considerand a; (estimarea optimista), rn, (durata cea
mai probabila), ~i b;
c) activitatile critice nu au rezerve de estimarea pesimista, durata probabila a unei activitati se
timp; calculeaza astfel:
d) activitatile necritice nu au rezerve de a) (a;+ b, - mi)/3; c)
timp. (a;+ 4m; + b;)/6;
b) (a;+ m, + b;)/3; d)
752. Durata totala a programului de activitati, stabilita cu ajutorul PERT (a;+ 2m; + b;)/4.
reprezinta:
a) suma duratelor estimate ale activitatilor critice si 756. Stabilirea obiectivelor si strategiilor de marketing, In cadrul unei
necritice; firme care are In organigrama sa UJUnanager de marketing, trebuie
b) suma duratelor estimate ale activitatilor sil. constituie responsabilitatea:
critice; a) exclusiva a managerului de marketing;
c) suma duratelor estimate ale activitatilor ·
necritice; b) exclusiv1i a specialistilor care au relatii directe cu
d) suma rezervelor de tirnp, clientii firmei;
c) cornuna a managerului de marketing ~i a managerilor de la
753. Estimarea timpului necesar pentru fiecare activitate dintr-o retea nivelul superior;
PERT se calculeaza pe baza urmatoarelor estirnari de timp: d) cornuna a tuturor managerilor aflati la nivelul superior (In raport
a) estimarea probabilistica; estimarea cu managerul de marketing).
medie;
b) estimarea optimists, estimarea medie, estimarea 757. in cazul In care structura organizatorica a firmei include un
pesimista; departament distinct de planificare de marketing, acesta este
c) estimarea aleatoare, estimarea celei mai probabile implicat:
durate; a) doar In elaborarea strategiei de
d) estimarea optimista, cea mai probabil1i durata; estimarea marketing;
pesimist1i. b) numai in stabilirea obiectivelor planificarii
de marketing;
754. in cazul In care dispersia corespunzatoare lntregului drum critic este de c) elaborarea planului ~i urmiirirea indeplinirii
3 zile, iar durata probabila a programului este de 30 de zile, se poate obiectivelor stabilite;
considera ca programul va fi terminat intr-un interval de timp (exprimat In d) desfasurarea actlvitatilor zilnice pe care le presupune
zile) de: lndeplinirea obiectivelor stabilite.
a) [21, 37]; b) [27, 33]; c) [24, 36];
d) [21, 39].

109

.-k ..
 MARKETING - Teste Bazele
grilii marketingului

758. Pentru a finaliza un program de activita]! in 55 de zile, cu o 765. Un p~·oduciitor de alimente de uz curent, care se extinde In
probabilitate de 95%, domeniul prcductiei de arnbalaje pentru produsele respective, aplica
o strategie de:
-, In conditiile in care durata programului este de 50 de zile,
abaterea standard corespunzatoarede 3,96 zile, iar valoarea gasitii a) integrare in amonte; c) diferentiere;
cu ajutorul distribtlfiei probahilitati] normale standard este de 1,64, b) integrare in aval; d) integrare orizontala.
valoarea calculata a duratei probabile a programului
este de:

a) o zi; c) 50 d) 55 766. Programul de marketing consta in stabilirea:

b) 49 zile; zile; zile. a) obiectivelor plauului de marketing; c) bugetului de marketing;
759. Se considera ca, in cazul metodei PERT: b) strategiilor de marketing; d) succesiunii actiunilor
a) duratele activitatilor sunt variabile aleatoare;
~actice ale firmei.
b) toate activitatile au rezerve de timp; •!•
c) durata probabila a unei activitati nu are In vedere estimarea 767. Nu este reala afirmatia potrivit careia structura concreta a
duratei maxime si minime a acesteia; subrnixului de produs este data de:
d) graful este constituit in exclusivitate din arce.
•.. a) dimensiunile 9i structura gamei de produse sortirnentale;
b) atributele corporale 9i acorporale ale produsului;
760. Durata. probabila ·a unei activitati, in conditiile aplicarii c) sistemele de distributie pentru cares-a optat;
metodei PERT, se determina ca medie: d) comunicatiile referitoare la produs,
a) aritmetica c) aritmetica 768. Locul central in cadrul mix-ului de marketing revine, In general:
simpla; ponderata; a) produsului; b) pretului; c) distributiei; d) promovarii.
b) armonica; d) geometrics ·:·
ponderata,
761. Mcdelul de retea specific metodei CPM a fost utilizat, prima data, 769. Cerinta de baza a realismului mix-ului de marketing o constituie:
pentru: a) judicioasa corelare a elementelor din components sa;
a) distributia marfurilor;
uzine chimice;
c) ccnstructia unor ' b) inclu?erea permanenta a tuturor elementelor ce-i sunt specifice;
c) valonficarea tuturor oportunitatilor pietei;
b) programarea lansarii pe piata a produselor; d) elaborarea d) satisfacerea deplina a cerintelor cumparatorilor-tinta.
strategiei de marketing . •!•
770. "Avantajul diferentiat" nu semnifica preocuparea intreprinderii:
762. Estimarea timpului necesar pentru fiecare activitate, a) de a oferi un marketing mix superior fata de concurenta;
b) de distingere de catre cumparatorii vizati, a ofertei proprii;
presupune parcurgerea .!
prealabila a urmatcarelor etape, In cazul metodei PERT:
c) de a oferi un produs pe care cumparatorii-tinta sa-l perceapii ca
fiind superior celui oferit de concurenta;
'
a) stabilirea listei activltatilor si evenimentelor, determinarea relatiilor d) de a detine o cota de piata superioara fatii de concurenta.
dintre activitati; ·:·
b) stabilirea listei activitatilor si evenimentelor, trasarea retelei PERT;
c) trasarea retelei PERT, stabilirea drumului critic;
d) stabilirea celui mai apropiat termen de Incepere 9i finalizare a
fiecarei activitati,

763. Lungimea drumului critic este:

a) suma duratei maxime a activitatilor critice si necritice;
b) eel mai scurt interval de timp In care programul poate fi realizat; d) eel mai lung interval programul poate fi realizat;
c) lungimea arcelor grafului; de timp in care
764. Dispersia variabilei timp, pentru fiecare activitate critica a 771. Care dintre mix-ului de marketing au impact
retelei PERT, se componentele
asupra
consumatorilor?
a) produsul si pretul;
c) distributia si promovarea;
b) produsul si promovarea; d) toate.
•!•
determina pe baza indicatorilor a (durata minima a activitatii) 9i b 772. In cadrul tendintei specifice marketingului global, de dezvoltare
a unui mix de
(durata maxima a activitatii), cu ajutorul formulei:
marketing standardizat, oportunitati mai recluse de standardizare le
a) (b - a)2/36; b)(a- b)2/I8; c)(b - a)/2; d)
are:
(a + b)2J36.
a) pretul; b) produsul; c) comunicarea promotionala; d)
distributia.
·:·
'

110

111
 MARKETING - Teste Bazele
gri/ii marketingului

773. Dintre cornponentele mix-ului de marketing, utilizate de 780. Avantajul c?mpet.itiv urmarit reprezinta un element de referinta
intreprinzatori In eforturile de fidelizare a cumparatorilor, se pentru:
apeleaza eel mai adesea, pentru oferirea a) dezvoltarea 1111x-ul.u1. de marketing; c) definirea politic ii de
unor beneficii imediate, la: produs;

a) produs;
distribuf ie;
b) pret; c)
d)
promovare.
b) formularea strategiei de marketing;
. ..
d) . i mplementarea tacticii

... de marketing.

774. in cazul unui mix de marketing orientat intr-o perspectiva 781. In .viziunea lui Philip Kotler, conceptul care caracterizeaza eel
specifica marketingului relational, serviciile postvanzare constituie un mai bine cererea
instrument specific politicii de: de servicii de sanatate, respectiv strategia de marketing pe care
a) comunicare promotionala; b) pre]; c) produs; trebuie sa 0 urmeze organizatia in aceasta situatie sunt:
d) distributie, a) cerere pozitiva, strategie de rernarketing;
b) cerere negative, strategie de demarketing;
775. "Prajitura marketingului" sernnifica: c) cerere neutra, strategie de demistificare;
a) serviciile suplimentare, asociate produsului, oferite de d) cerere negativa, strategie de conversiune.
intreprindere; •!•
b) ofertele "speciale" din cadrul mix-ului promotional; 782. fn viziunea lui Philip Kotler, conceptul care caracterizeaza eel
c) mixajul ingredientelor constitutive ale mix-ului de marketing; mai bine cererea
d) preturile prornotionale. pentru droguri, respectiv strategia de marketing pe care
trebuie sii 0 urmeze organizatia antidrog In aceasta situatie sunt:
776. Distributia nu apare a fi o variabilii endogenii, pe deplin a) cerere pozitiva, strategie de remarketing;
manevrabilii de catre intreprindere, in cazul: b) cerere nedorita, strategie de demarketing;
a) posibilitatii exercitarii unui control total asupra acesteia; c) cerere indezirabila, strategic de antimarketing;
b) existentei unui aparat specializat propriu, al intreprinderii d) cerere negativa, strategie de conversiune,
ofertante; ·!·
c) alegerii dintre mai multe variante de distributie ce i se ofera 'in 783.· Premiul 'anual P. D. Converse pentru contributii
deosebite aduse stiintei marketingului, este acordat de: '
cadrul pietei;
d) influen(iirii ei de diversi factori externi.
•!•
777. Cornpararea mix-ului de marketing cu o "priijiturii a
marketingului" apartine Jui:
a) Ph. Kotler; b) Leader $i Kyritsis; c) Hill $i O'Sullivan; d) a) Asociatia Mondiala de Marketing; c) Academia Europeans de
McCarthy. b) Academia Stiintei Marketingului Marketing;
•!• din SUA; d) Asociatia Americana de
778. In unele domenii mai recente de aplicare a marketingului •!• Marketing.
orientat spre servicii - cum este sportul $i cultura - s-a simtit 784. ADETEM reprezinta:
nevoia adiiugarii unui ingredient suplimentar,
alaturi de cei patru P, 779. In cadrul mix-ului de marketing specific binecunoscutei firme
respectiv: nord-americane McDonald's, cu retele de restaurante fast-food,
a) marketingul intern; b) relatiile publice; c) ambianta; submixul de produs are drept elemente definitorii:
d) standardizarea. a) standardizarea ofertei, calitate ridicata ~i consecventa, viteza de
•!• servire, programul
prelungit de
functionare;
b) standardizarea ofertei, calitate ridicata ~i consecventa,
posibilitatea utilizarii cardurilor de catre clienti, servicii
suplimentare; .
c) adaptarea la cerintele diferitelor segmente de piata, calitatea
ridicata ~i consecventa, practicarea unor preturi judicioase, servicii
suplimentare post-vanzare;
d) permanentizarea ofertelor promotionale, practicarea unor
preturi standardizate, oferirea unor bonusuri de fidelitate.
11
2
a) o revis~ii ~rance:a ~e marketing; c) un insti.tu~ european de
cercetari de marketing;
b) o asocrane belgrana de marketrng; d) o ~ socratre francezii de
• ..
marketing.
785. Confederatia Europeana de Marketing reuneste In prezent:
a) 24 de asociatii nationale, din 19 tari europene;
b) 30 de asociatii nationale, din 50 de tari europene;
c) 20 de asociatii nationale, din 45 de tari europene;
d) 25 de asociatii nationale, din 42 de tiiri europene,
•!•
786. AIDA constituie:
a) o asociatie intemationaJii in dorneniul distributiei:
b) o publicatie in do~1eniul comunicarii internationale;
c) o asociatie europeana in sfera comunicarii promotionale;
d) o organizatie europeana de promovare a relatiilor publice,
•!•
787. ~ar: dintre afir~natiile de mai jos 1111 este reala In !egaturii cu
faptul ca Asociatia
Mond1ala de Marketmg a fost creatii:
a) In 1993;
I 13
 MARKETING - Teste
Bazele
grilii
marketingului
b) la Chicago;
c) cu participarea reprezentantilor din peste 20 de tari; 796. Dintre afirrnatiile de mai jos nu este reala cea potrivit careia
d) prin reunirea AMA, APMF, EMC, FELAM. marketingul:
·:· a) a aparut, mai lntiii, pe planul practicii; c) are ca loc de origine
788. Intre organizatiile non-profit care sustin (sponsorizeaza)
organizarea Congresului SUA;
Mandia! de Marketing se evidentiaza: b) a fast promovat mai \'ntai In largime; d) a ajuns In SUA la
· faza adolescentei,
•!•
a) Academia de Marketing, din Marea Britanie;
797. In evolutia marketingului, era productiei - sau orientarea catre
productie - a avut
loc 'ln SUA:
b) Academia Stiintei Marketingului, a) pana In 1930; c) intre 1950-1970;
din SUA; b) in prima jurnatate a d) In a douajumatate a secolului XX.
c) Federatia Internationala de secolului XX; •!•
Marketing;
d) Asociatia Internationals a
Publicitatii
798. Nu este reala afirrnatia potrivit careia marketingul comercial:
789. Certificatul profesional de specialist In marketing - a) reprezinta una dintre ariile constitutive ale marketingului
Professional Certified organizatiilor non-profit;
Marketer - este atribuit de: b) este asociat de necesitatea organizatiilor non-profit de a
desfasura adesea si
a)AMA; c) Asociatia Mondiala de activitati econornice pentru a-si crea unele surse de venituri; ·
b) Academia Europeana de Marketing; c) se situeaza in cadrul dorneniului economic;
Marketing; d) Confederatia Europeans de d) este specific doar unor intreprinderi din sfera distributiei,
Marketing.
·:·
790. in prezent, sunt editate reviste de marketing european ·:·
In: 799. Care dintre afirmatiile de mai jos exprima eel mai deplin
a) Franta ~i Germania; c) Suedia si esenta "produsului"
SUA; marketingului electoral?
b) Germania ~i Marea Britanie; d) Marea Britanie a) este concretizat, de obicei, intr-un program sau un candidat;
si SUA. b) urmeaza a fi "vandut" publicului alegator;
•!• c) este oferit "consurnatorului de politica";
791. Activitatea asociatiilor nationale de marketing s-a d) toate afirmatiile anterioare.
concentrat In directia:
a) organizarii unor manifesrari stiintifice de protil; 800. Care din explicatiile de mai jos referitoare la faptul ca
b) editarii unor periodice in domeniu; definitia initiala data de catre AMA marketingului a fast considerata
c) difuzarii pe mai multe planuri a conceptelor ~i tehnicilor ulterior ca insuficienta, nu este reala?
de marketing; a) i se atribuiau doar roluri exercitate dupa incheierea productiei;
d) realizarii tuturor actiunilor de mai sus,

792. Publicatiile Euromonitor sunt editate in:

a) Elvetia; b) Marea Britanie; 793. Revista Advertising Age este o publicatie:
c) Belgia; a) editata de Asociatia Internationala a Publicitatii;
•!•
b) ce apare In Marea Britanie; d) b) punctul sliu de pomire nu-l reprezentau clientii sau consumatorii;
c) cu caracter comercial din SUA; Suedia, c) s-a axat doar pe bunuri, nu ~i pe servicii;
d) o asociatie a Publicitatii din Europa. d) omitea obiectivul propriu al intreprinzatorilor, in cadrul acestui
demers.
·:·
794. Societatea Europeana pentru cercetari de opinie ~i de marketing - ESOMAR, are
In prezent cateva mii de mernbri, din:
a) 25 de ¢ri; b) 45 de ta.ri; c) 50 de ta ; i; d) 100 de tari .
. .•
795. FELAM reprezinta:
a) o revista a asociatiei franceze de marketing;
b) un congres anual al Federatiei Europene de Marketing;
c) Federatia Asociatiilor de Marketing din America Latina;
d) Forumul asociatiilor de marketing Europa-America Latina.
114 115
 RASPUNSURICORECTE
1. BAZELE MARKETINGULUI

I
 1 a 39 c 77 d 111 a 149 c 187 c
2 b 40 d 78 c 112 c 150 c 188 d
3 d 41 c 79 d 113 c 151 d 189 a491
4 a 42 b 80 d 114 b 152 d 190 a
5 c 43 d 81 c 115 c 153 c 191 b
6 c 44 d 82 d 116 c 154 a 192 a
7 a 45 d 83 d 117 c 155 b 193 d
8 a 46 d 84 a 118 c 156 c 194 d
9 d 47 c 85 d 119 a 157 b 195 d
10 d 48 a 86 a 120 a 158 d 196 c
11 b 49 c 87 b 121 a 159 d 197 c
12 d 50 a 88 c 122 b 160 d 198 c
13 c 51 c 89 b 123 b 161 c 199 c
14 c 52 c 90 c 124 b 162 d 200 b
15 b 53 a 91 a 125 c 163 c 201 c
16 d 54 a 92 b 126 b 164 a 202 d
17 b 55 b 93 c 127 b 165 a 203 c
18 b 56 c 94 a 128 b 166 d 204 a
19 c 57 a 95 d 129 c 167 c 205 d
20 c 58 b 96 b 130 b 168 a 206 a
21 d 59 b 97 d 131 d 169 a 207 c
22 d 60 c 98 c 132 b 170 d 208 c
23 d 61 c 99 b 133 d 171 b 209 d
24 a 62 d 100 c 134 a 172 b 210 c
25 c 63 b 101 a 135 c 173 b 211 b
26 b 64 b 102 b 136 c 174 a 212 c
27 c 65 c 103 c 137 c 175 a 213 c
28 c 66 c 104 b 138 a 176 b 214 b
29 c 67 a 105 a 139 c 177 d 215 b
30 c 68 c 106 a 140 a 178 b 216 c
31 a 69 d 107 d 141 b 179 d 217 b
32 d 70 c 108 c 142 a 180 c 218 c
33 d 71 a 109 a 143 d 181 b 219 b
34 d 72 c 110 b 144 b 182 a 220 c
35 d 73 b 111 a 145 d 183 b 221 b
36 c 74 c 112 c 146 a 184 d 222 c
37 d 75 b 113 c 147 c 185 c 223 c
38 b 76 b 114 b 148 a 186 d 224 b
'
!

-
492
225 c 267 d 309 d 351 a 393 b 435 c
226 c 268 c 310 c 352 c 394 a 436 d
227 c 269 c 311 a 353 b 395 d 437 c
228 a 270 c 312 b 354 d 396 d 438 c
229 a 271 a 313 b 355 c 397 b 439 a
230 a 272 c 314 c 356 c 398 c 440 b
231 b 273 d 315 d 357 b 399 a 441 b
232 d 274 c 316 c 358 d 400 c 442 d
233 d 275 b 317 b 359 b 401 a 443 d
234 d 276 c 318 a 360 a 402 a 444 c
235 d 277 b 319 c 361 d 403 c 445 c
236 c 278 b 320 b 362 a 404 b 446 b
237 c 279 b 321 c 363 c 405 a 447 a
238 c 280 a 322 a 364 b 406 d 448 b
239 d 281 c 323 d 365 b 407 b 449 c
240 b 282 b 324 b 366 a 408 a 450 d
241 d 283 c 325 c 367 a 409 c 451 c
242 d 284 c 326 a 368 b 410 d 452 a
243 d 285 c 327 b 369 c 411 c 453 b
244 b 286 c 328 c 370 d 412 a 454 c
245 b 287 c 329 d 371 b 413 d 455 b
246 b 288 d 330 b 372 c 414 c 456 b
247 c 289 b 331 a 373 c 415 c 457 a
248 a 290 d 332 a 374 c 416 a 458 c
249 c 291 c 333 b 375 . c 417 c 459 b
250 c 292 c 334 b 376 d 418 b 460 c
251 a 293 b 335 a 377 a 419 a 461 d
252 b 294 c 336 b 378 b 420 a 462 d
253 c 295 c 337 b 379 c 421 a 463 a
254 d 296 c 338 a 380 d 422 c 464 b
255 d 297 d 339 b 381 b 423 c 465 d
256 c 298 b 340 a 382 a 424 c 466 b
257 b 299 d 341 a 383 d 425 c 467 c
258 a 300 c 342 d 384 d 426 c 468 b
259 d 301 d 343 b 385 b 427 c 469 c
260 c 302 c 344 a 386 c 428 d 470 d
261 b 303 b 345 d 387 c 429 a 471 c
262 c 304 a 346 c 388 b 430 d 472 d
263 d 305 b 347 a 389 a 431 d 473 a
264 c 306 b 348 b 390 c 432 b 474 d
265 b 307 c 349 b 391 a 433 c 475 a
266 d 308 c 350 b 392 d 434 a 476 b
477 c 519 b 561 d 603 b 645 a 687 a
478 b 520 b 562 a 604 b 646 b 688 d
479 b 521 a 563 c 605 b 647 c 689 a
480 d 522 b 564 d 606 c 648 b 690 b
481 c 523 c 565 c 607 d 649 d 691 a
482 b 524 a 566 d 608 b 650 c 692 a
483 a 525 a 567 b 609 b 651 b 693 c
484 a 526 c 568 c 610 b 652 c 694 b
485 d 527 a 569 b 611 b 653 d 695 a
486 c 528 b 570 d 612 c 654 c 696 b
487 a 529 c 571 a 613 a 655 b 697 c
488 b 530 d 572 c 614 c 656 c 698 d
489 a 531 a 573 c 615 b 657 b 699 b
490 C' 532 b 574 b 616 c 658 d 700 a
491 a 533 b 575 c 617 b 659 a 701 c
492 a 534 d 576 b 618 a 660 b 702 d
493 d 535 c 577 b 619 b 661 d 703 b
494 a 536 a 578 b 620 b 662 c 704 a
495 b 537 a 579 d 621 c 663 c 705 b
496 d 538 c 580 a 622 b 664 b 706 b
497 a 539 d 581 c 623 b 665 d 707 d
498 a 540 a S82 c 624 a 666 c 708 a
499 c 541 b 583 c 625. b. 667 d 709 a
500 b 542 d 584 c 626' -d 668 b 710 c
501 a 543 a 585 d 627' c. 669 c 711 d
502 c 544 b 586 c 628 c. 670 b 712 a
503 b 545 c 587 b 629 c 671 d 713 a
504 a 546 a 588 c 630 c 672 c 714 d
505 b 547 a 589 d 631 a 673 a 715 d
506 b 548 b 590 a 632 b 674 d 716 b
507 a 549 b 591 c 633 c 675 a 717 b
508 d 550 d 592 c 634 d 676 d 718 b
509 b 551 c 593 b 635 a 677 b 719 a
510 d ·552 a 594 c 636 b 678 d 720 d
511 a 553 a 595 d 637 d 679 a 721 a
512 a 554 a 596 c 638 c 680 b 722 d
513 b 555 b 597 c 639 d 681 c 723 a
514 a 556 d 598 b 640 d 682 b 724 b
515 b 557 b 599 c 641 c 683 c 725 c
516 c 558 c 600 c 642 b 684 d 726 b
517 d 559 a 601 c 643 a 685 a 727 d
518 b 560 a 602 a 644 b 686 a 728 a
493
 729 a I 141 a I 153 d 765 d 777 b 789 a
730 a 742 a 754 d 766 d 778 b 790 dI
731 c 743 c 755 I c 767 c 779 a 791 d
732 b 744 d 756 c 768 a 780 b 792 b
733 c 745 a 757 c 769 a 781 d 793 c
734 b 746 a 758 b 770 d 782 c 794 d
735 d 747 d 759 a 771 d 783 d 795 c
736 c 748 b 760 c 772 a 784 d 796 d
737 a 749 a 761 c 773 b 785 a 797 a
738 b 750 b 762 a 774 c 786 a 798 d
739 a 751 c 763 b 775 c 787 a 799 d
740 c 752 b 764 a 776 d 788 b 800 c

494