MANAGEMENTUL DESEURILOR

1.Scopul procedurii:
Reglementarea modului în care se realizează colectarea separată pe categorii, ambalarea,
stocarea temporară, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor medicale, acordând o atenţie
deosebită deşeurilor periculoase pentru a preveni contaminarea mediului şi afectarea stării de
sănătate a personalului şi pacienţilor
De asemenea , reglementează circuitul acestor deşeuri, stabileşte responsabilităţi
individuale şi instituţionale pentru un management corect al deşeurilor rezultate din activităţile
medicale.
2.Domeniul de aplicare al procedurii:
2.1.Se aplică de către toate secţiile, compartimentele şi laboratoarele în care se
desfăşoară activităţi medicale în urma cărora sunt produse deşeuri medicale.
2.2.Se distinge de activitatea de colectare selectivă a deşeurilor în instituţiile publice aşa
cum este prevăzută acesta în Legea nr.132/2010.
2.3. personal implicat:
a) personalul medical din toate secţiile, compartimentele şi laboratoarele în care se desfăşoară
activităţi medicale în urma cărora sunt produse deşeuri periculoase
b) personal cu atribuţii de manipulare
2.4.Activităţi conexe de care depinde implementarea corespunzătoare a prezentei
proceduri:
2.4.1. conştientizarea întregului personal cu privire la importanţa unui management
corect al deşeurilor rezultate din activităţile medicale în vederea protejării mediului,
personalului şi pacienţilor
2.4.2. comunicare şi colaborare între sectorul medical şi sectorul administrativ în vederea
estimării, planificării şi achiziţionării serviciilor de preluare şi transport în vederea
eliminării deşeurilor rezultate din activităţile medicale
2.4.3. colaborare şi comunicare între sectorul medical şi sectorul organizarea muncii în
vederea acoperirii nevoilor de personal de deservire.
2.4.4. asigurarea cu recipiente de colectare, pe categorii de deşeuri, care sunt de unică
folosinţă şi se elimină odată cu conţinutul.
3. Documente de referinţă (reglementări legale) aplicabile
3.1. Legislaţie primară:
3.1.1.Hotărârea de Guvern nr. 857/2011, privind stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice
3.1.2.Legea Nr. 46/ 2003, Legea drepturilor pacientului
3.1.3.Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi
completările ulterioare
3.2 Legislaţie secundară :
3.2.1.Ord.119/2014 pentru aprobarea normelor de igienă şi sănătate publică privind
mediul de viaţă al populaţiei
3.2.2.Ord.MS nr.1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea
deşeurilor rezultate din activităţile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor
pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţile medicale, cu
modificările şi completările ulterioare
3.2.3.Ord.MS nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie
să le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare
3.2.4.Ord.MS nr.1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi
limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare
3.2.5.Ord.MS nr.916/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curăţarea,
dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare
7. Definiţii şi abrevieri ale termenilor utilizaţi în procedură:
Nr. Termenul Definiţie/ actul care defineşte termenul Abreviere
crt.
1. activitatea medicală orice activitate de diagnostic, prevenţie, tratament,
cercetare, precum şi de monitorizare şi recuperare a
stării de sănătate, care implică sau nu utilizarea de
instrumente, echipamente, substanţe ori aparatură
medicală;
2. ambalajele pentru recipiente şi containere utilizate pentru colectarea,
deşeuri rezultate din ambalarea, transportul, tratarea şi eliminarea finală a
activitatea medicală deşeurilor rezultate din activitatea medicală;
3. colectarea deşeurilor orice activitate de strângere a deşeurilor, incluzând
medicale separarea deşeurilor pe categorii, la sursă, şi stocarea
temporară a deşeurilor în scopul transportării acestora la
o instalaţie de tratare sau de eliminare a deşeurilor;
4. colectarea separată a colectarea în cadrul căreia un flux de deşeuri este păstrat
deşeurilor medicale separat în funcţie de tipul şi natura deşeurilor, cu scopul
de a facilita tratarea specifică a acestora;
5. decontaminarea termică operaţiunea care se bazează pe acţiunea căldurii umede
sau uscate pentru îndepărtarea prin reducere a
microorganismelor (patogene sau saprofite) conţinute în
deşeurile medicale periculoase la temperaturi scăzute;
6. deşeurile anatomo- fragmente şi organe umane, inclusiv recipiente de
patologice sânge şi sânge conservat. Aceste deşeuri sunt
considerate infecţioase;
7. deşeurile chimice şi substanţe chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi
farmaceutice toxice, corozive ori inflamabile; medicamentele expirate
şi reziduurile de substanţe chimioterapeutice, care pot fi
citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau
carcinogene; aceste deşeuri sunt incluse în categoria
deşeurilor periculoase atunci când prezintă una sau mai
multe din proprietăţile prevăzute în anexa nr. 4 la Legea
nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările
ulterioare;
8. deşeurile infecţioase deşeurile care prezintă proprietăţi periculoase, astfel
cum acestea sunt definite în anexa nr. 4 la Legea nr.
211/2011, cu modificările ulterioare, la punctul "H 9 -
<<Infecţioase>>: substanţe şi preparate cu conţinut de
 microorganisme viabile sau toxine ale acestora care sunt
cunoscute ca producând boli la om ori la alte organisme
vii"; aceste deşeuri sunt considerate deşeuri periculoase;
9. deşeurile înţepătoare- obiecte ascuţite care pot produce leziuni mecanice prin
tăietoare înţepare sau tăiere; aceste deşeuri sunt considerate
deşeuri infecţioase/periculoase, dacă au fost în contact
cu fluide biologice sau cu substanţe periculoase;
10. deşeurile medicale deşeurile a căror compoziţie şi ale căror proprietăţi nu
nepericuloase prezintă pericol pentru sănătatea umană şi pentru mediu;
11. deşeurile medicale deşeurile rezultate din activităţi medicale şi care prezintă
periculoase una sau mai multe din proprietăţile periculoase
enumerate în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu
modificările ulterioare;
12. deşeurile rezultate din toate deşeurile periculoase şi nepericuloase care sunt
activitatea medicală generate de activităţi medicale şi sunt clasificate
conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 privind
evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei
cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu
completările ulterioare;
13. echipamentul de tratare orice echipament fix destinat tratamentului termic la
prin decontaminare temperaturi scăzute (105 °C - 177 °C) a deşeurilor
termică a deşeurilor medicale periculoase unde are loc acţiunea generală de
rezultate din activitatea îndepărtare prin reducere a microorganismelor
medicală (patogene sau saprofite) conţinute în deşeuri; acesta
include dispozitive de procesare mecanică a deşeurilor;
14. eliminarea deşeurilor operaţiunile prevăzute la D5 şi D10 din anexa nr. 2 la
medicale Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare, cu
precizarea că numai deşeurile tratate pot fi eliminate
prin depozitare;
15. fişa internă a gestionării formularul de păstrare a evidenţei deşeurilor rezultate
deşeurilor medicale din activităţile medicale, conţinând datele privind
circuitul complet al acestor deşeuri de la producere şi
până la eliminarea finală a acestora, conform Hotărârii
Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare,
conform Listei Europene a Deşeurilor;
16. gestionarea deşeurilor colectarea, stocarea temporară, transportul, tratarea,
medicale valorificarea şi eliminarea deşeurilor, inclusiv
supravegherea acestor operaţii şi întreţinerea ulterioară a
 amplasamentelor utilizate;
17 instalaţia de incinerare orice instalaţie tehnică fixă sau mobilă şi echipamentul
destinat tratamentului termic al deşeurilor, cu sau fără
recuperarea căldurii de ardere rezultate, aşa cum este
definit în Hotărârea Guvernului nr. 128/2002 privind
incinerarea deşeurilor, cu modificările şi completările
ulterioare;

18. prevenirea producerii totalitatea măsurilor luate înainte ca o substanţă, un

deşeurilor medicale material sau un produs să devină deşeu medical şi care
au drept scop reducerea cantităţii de deşeuri medicale,
inclusiv prin reutilizarea produselor folosite în activităţi
medicale sau prin extinderea ciclului de viaţă al
produselor respective, prin asigurarea unei separări
corecte la sursă a deşeurilor periculoase de cele
nepericuloase;
19. producătorul de deşeuri orice persoană fizică sau juridică ce desfăşoară activităţi
medicale medicale din care rezultă deşeuri medicale;
20. spaţiul central de stocare reprezintă un amplasament de stocare temporară a
temporară a deşeurilor deşeurilor medicale, amenajat în incinta unităţii care le-a
medicale generat, destinat exclusiv stocării temporare a deşeurilor
până la momentul la care acestea sunt evacuate în
vederea eliminării;
21. tratarea deşeurilor operaţiunile de pregătire prealabilă valorificării sau
medicale eliminării, respectiv operaţiunile de decontaminare la
temperaturi scăzute, conform prevederilor legale în
vigoare;
22. unitatea sanitară orice unitate publică sau privată, cu paturi sau fără
paturi, care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii
umane şi care produc deşeuri clasificate conform art. 8.

4. Descrierea procedurii
4.1 Documente:
Registru de evidenţă a cantităţilor de deşeuri produse–la nivel de
secţie/compartiment/laborator
Fişe interne de gestiune a deşeurilor pentru fiecare tip de deşeu pe unitate (Anexa 1)
Dosar înregistrări de date – deşeuri rezultate din activităţile medicale (Formulare de
expediere/de transport (tipizate), Procesele verbale de predare-primire a deşeurilor, Raport-
sinteză lunar a cantităţilor de deşeuri predate )
Formular de raportare lunară a cantităţilor de deşeuri (Anexa 2)
Fişă tehnică achiziţii servicii colectare/transport/neutralizare deşeuri rezultate din
activităţile medicale.
Procese-verbale instructaj periodic personal
Fişe stocuri recipienţi de colectare, pe categorii
Note de lucru- rezultate în activitatea de monitorizare a gestiunii deşeurilor realizată de
CPIAAM

4.2. Modul de lucru :

4.2.1. Clasificarea deşeurilor medicale

Cod deşeu, conform | Categorii de deşeuri rezultate din |

|Hotărârii Guvernului nr. 856/2002| activităţi medicale |
|_________________________________|
____________________________________________|
| 18 01 01 obiecte ascuţite | Deşeurile înţepătoare-tăietoare: ace, ace |
| (cu excepţia 18 01 03*) | cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, |
| | lame de bisturiu, pipete, sticlărie de |
| | laborator ori altă sticlărie spartă sau nu |
| | etc. de unică folosinţă, neîntrebuinţată |
| | sau cu termen de expirare depăşit, care nu |
| | a intrat în contact cu material potenţial infectios |
|
| | În situaţia în care deşeurile mai sus |
| | menţionate au intrat în contact cu material|
| | potenţial infecţios, inclusiv recipientele |
| | care au conţinut vaccinuri, sunt |
| | considerate deşeuri infecţioase şi sunt |
| | incluse în categoria 18 01 03*. |
| | În situaţia în care obiectele ascuţite au |
| | intrat în contact cu substanţe/materiale |
| | periculoase sunt considerate deşeuri |
| | periculoase şi sunt incluse în categoria |
| | 18 01 06*. |
|_________________________________|
____________________________________________|
| 18 01 02 fragmente şi organe | Deşeurile anatomo-patologice constând în |
| umane, inclusiv recipiente de | fragmente din organe şi organe umane, părţi|
| sânge şi sânge (cu excepţia | anatomice, lichide organice, material |
| 18 01 03*) | biopsic rezultat din blocurile operatorii |
| | de chirurgie şi obstetrică (fetuşi, |
| | placente etc.), părţi anatomice rezultate |
| | din laboratoarele de autopsie, recipiente |
| | pentru sânge şi sânge etc. Toate aceste |
| | deşeuri sunt considerate infecţioase şi |
| | sunt incluse în categoria 18 01 03*. |
|_________________________________|
____________________________________________|
| 18 01 03* deşeuri ale căror | Deşeurile infecţioase, respectiv deşeurile |
| colectare şi eliminare fac | care conţin sau au venit în contact cu |
| obiectul unor măsuri speciale | sânge ori cu alte fluide biologice, precum |
| privind prevenirea infecţiilor | şi cu virusuri, bacterii, paraziţi şi/sau |
| | toxinele microorganismelor, perfuzoare cu |
| | tubulatură, recipiente care au conţinut |
| | sânge sau alte fluide biologice, câmpuri |
| | operatorii, mănuşi, sonde şi alte materiale|
| | de unică folosinţă, comprese, pansamente şi|
| | alte materiale contaminate, membrane de |
| | dializă, pungi de material plastic pentru |
| | colectarea urinei, materiale de laborator |
| | folosite, scutece care provin de la |
| | pacienţi internaţi în unităţi sanitare cu |
| | specific de boli infecţioase sau în secţii |
| | de boli infecţioase ale unităţilor |
| | sanitare, cadavre de animale rezultate în |
| | urma activităţilor de cercetare şi |
| | experimentare etc. |
|_________________________________|
____________________________________________|
| 18 01 04 deşeuri ale căror | Îmbrăcăminte necontaminată, aparate |
| colectare şi eliminare nu fac | gipsate, lenjerie necontaminată, deşeuri |
| obiectul unor măsuri speciale | rezultate după tratarea/decontaminarea |
| privind prevenirea infecţiilor | termică a deşeurilor infecţioase, |
| | recipiente care au conţinut medicamente, |
| | altele decât citotoxice şi citostatice etc.|
|_________________________________|
____________________________________________|
| 18 01 06* chimicale constând din| Acizi, baze, solvenţi halogenaţi, alte |
| sau conţinând substanţe | tipuri de solvenţi, produse chimice |
| periculoase | organice şi anorganice, inclusiv produse |
| | reziduale generate în cursul diagnosticului|
| | de laborator, soluţii fixatoare sau de |
| | developare, produse concentrate utilizate |
| | în serviciile de dezinfecţie şi curăţenie, |
| | soluţii de formaldehidă etc. |
|_________________________________|
____________________________________________|
| 18 01 07 chimicale, altele decât| Produse chimice organice şi anorganice |
| cele specificate la 18 01 06* | nepericuloase (care nu necesită etichetare |
| | specifică), dezinfectanţi (hipoclorit de |
| | sodiu slab concentrat, substanţe de |
| | curăţare etc.), soluţii antiseptice, |
| | deşeuri de la aparatele de diagnoză cu |
| | concentraţie scăzută de substanţe chimice |
| | periculoase etc., care nu se încadrează la |
| | 18 01 06* |
|_________________________________|
____________________________________________|
| 18 01 08* medicamente citotoxice| Categoriile de deşeuri vor fi stabilite în |
| şi citostatice | ordinul privind gestionarea deşeurilor de |
| | medicamente, care va fi reglementat conform|
| | art. 6 alin. (2). |
|_________________________________|
____________________________________________|
| 18 01 09 medicamente, altele | Categoriile de deşeuri vor fi stabilite în |
| decât cele specificate la | ordinul privind gestionarea deşeurilor de |
| 18 01 08 | medicamente, care va fi reglementat conform|
| | art. 6 alin. (2). |
|_________________________________|
____________________________________________|
| 18 01 10* deşeuri de amalgam de | Capsule sau resturi de amalgam (mercur), |
| la tratamentele stomatologice; | dinţi extraşi care au obturaţii de amalgam,|
| aceste deşeuri sunt considerate | coroane dentare, punţi dentare, materiale |
| periculoase. | compozite fotopolimerizabile, ciment |
| | glasionomer etc. |
|_________________________________|
____________________________________________|
NOTA Deşeurile periculoase sunt marcate cu un asterisc (*) conform prevederilor anexei nr. 2
"Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase" la Hotărârea Guvernului nr.
856/2002, cu completările ulterioare.
 Deşeurile neexemplificate la alin. (2) generate în unităţile sanitare se clasifică conform
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare, şi se gestionează
conform legislaţiei în vigoare.

8.3. Colectarea deşeurilor medicale la locul de producere:

Colectarea separată a deşeurilor este prima etapă în gestionarea deşeurilor rezultate din
activităţi medicale.
Producătorii de deşeuri medicale au obligaţia colectării separate a deşeurilor rezultate din
activităţile medicale, în funcţie de tipul şi natura deşeului, cu scopul de a facilita
tratarea/eliminarea specifică fiecărui deşeu.
Producătorii de deşeuri medicale au obligaţia să nu amestece diferite tipuri de deşeuri
periculoase şi nici deşeuri periculoase cu deşeuri nepericuloase. În situaţia în care nu se
realizează separarea deşeurilor, întreaga cantitate de deşeuri în care au fost amestecate
deşeuri periculoase se tratează ca deşeuri periculoase.

8.4. Ambalarea deşeurilor medicale

Recipientul în care se face colectarea şi care vine în contact direct cu deşeurile
periculoase rezultate din activităţi medicale este de unică folosinţă şi se elimină
odată cu conţinutul.
 Codurile de culori ale recipientelor în care se colectează deşeurile medicale
sunt:
a) galben - pentru deşeurile medicale periculoase, astfel cum sunt definite la
pct.7, subpunct 8 şi 9 şi clasificate la pct. 8.2.1din prezenta procedură ;
b) negru - pentru deşeurile nepericuloase
Toate ambalajele dedicate colectării deşeurilor infecţioase (18 01 01 (18 01 03*), 18 01
02 (18 01 013*), 18 01 03*) vor fi marcate cu pictograma "Pericol biologic".
Pentru deşeurile periculoase clasificate prin codurile 18 01 06* - chimicale constând din
sau conţinând substanţe periculoase se folosesc pictogramele aferente proprietăţilor
periculoase ale acestora, conform anexei nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificările
ulterioare, respectiv: "Inflamabil", "Coroziv", "Toxic" etc.
8.5. Tipuri de ambalaje
Deşeurile înţepătoare-tăietoare identificate prin codul 18 01 01, cât şi prin codul 18 01 01
(18 01 03*), se colectează separat în acelaşi recipient din material plastic rigid
rezistent (RP) la acţiuni mecanice. Recipientul trebuie prevăzut la partea superioară cu
un capac special care să permită introducerea deşeurilor şi să împiedice scoaterea acestora
după umplere a recipientului, fiind prevăzut în acest scop cu un sistem de închidere
definitivă. Capacul recipientului are orificii pentru detaşarea acelor de seringă şi a
lamelor de bisturiu. Recipientele trebuie prevăzute cu un mâner rezistent pentru a fi uşor
transportabile la locul de stocare temporară şi, ulterior, la locul de eliminare finală.
Caracteristici:
a) să fie impermeabil, să prezinte etanşeitate, un sistem de închidere temporară şi
definitivă. Prin sistemul de închidere temporară se asigură o măsură de prevenţie
suplimentară, iar prin sistemul de închidere definitivă se împiedică
posibilitatea de contaminare a personalului care manipulează deşeurile
înţepătoare-tăietoare şi a mediului, precum şi posibilitatea de
refolosire a acestora de către persoane din exteriorul unităţii sanitare;
b) să fie marcat şi etichetat în limba română cu următoarele informaţii:
- tipul deşeului colectat,
-pictograma "Pericol biologic",
-capacitatea recipientului (l sau kg),
- modul de utilizare,
-linia de marcare a nivelului maxim de umplere,
-data începerii utilizării recipientului pe secţie,
-unitatea sanitară şi secţia care au folosit recipientul,
-persoana responsabilă cu manipularea lui,
-data umplerii definitive, marcaj conform standardelor UN, în conf. ADR
d) să prezinte siguranţă şi stabilitate pe masa de tratament sau acolo unde este
amplasat, astfel încât să se evite răsturnarea accidentală a acestuia şi
împrăştierea conţinutului.

Deşeurile infecţioase care nu sunt obiecte ascuţite identificate prin codul 18 01 03* şi
18 01 02 (18 01 03*), se folosesc cutii din carton prevăzute în interior cu saci galbeni
din polietilenă sau saci din polietilenă galbeni ori marcaţi cu galben.
 Deşeurile anatomo-patologice încadrate la codul 18 01 02 (18 01 03*) destinate
incinerării, sunt colectate în mod obligatoriu în cutii din carton rigid, prevăzute în
interior cu sac din polietilenă care trebuie să prezinte siguranţă la închidere sau în cutii
confecţionate din material plastic rigid cu capac ce prezintă etanşeitate la închidere, având
marcaj galben, special destinate acestei categorii de deşeuri, şi sunt eliminate prin
incinerare.

Atât cutiile prevăzute în interior cu saci din polietilenă, cât şi sacii trebuie să fie marcaţi
şi etichetaţi în limba română cu următoarele informaţii:
- tipul deşeului colectat,
- pictograma "Pericol biologic",
- capacitatea recipientului (l sau kg),
- modul de utilizare,
- linia de marcare a nivelului maxim de umplere,
- data începerii utilizării recipientului pe secţie,
- unitatea sanitară şi secţia care au folosit recipientul,
- persoana responsabilă cu manipularea lor,
- data umplerii definitive,
- marcaj conform standardelor Naţiunilor Unite (UN), în conformitate cu ADR.
 Cutiile din carton prevăzute cu saci de plastic în interior trebuie stocate temporar
pe suprafeţe uscate.
 Sacii trebuie să aibă o rezistenţă mecanică mare, să se poată închide uşor şi sigur,
utilizând sigilii de unică folosinţă. Termosuturile trebuie să fie continue,
rezistente şi să nu permită scurgeri de lichid.
 La alegerea dimensiunii sacului se ţine seama de cantitatea de deşeuri produse în
intervalul dintre două îndepărtări succesive ale deşeurilor. Atunci când nu este
pus în cutie de carton care să asigure rezistenţă mecanică, sacul se introduce în
pubele prevăzute cu capac şi pedală sau în portsac, fiind obligatoriu ca şi acesta
din urmă să aibă capac. Înălţimea sacului trebuie să depăşească înălţimea pubelei,
astfel încât sacul să se răsfrângă peste marginea superioară a acesteia, iar
surplusul trebuie să permită închiderea sacului în vederea transportului sigur.
Gradul de umplere a sacului nu va depăşi trei pătrimi din volumul său.
Pubelele cu pedală şi capac trebuie să fie inscripţionate cu pictograma
"Pericol biologic".
  Pentru deşeurile infecţioase de laborator se folosesc cutii din carton rigid
prevăzute în interior cu sac galben de polietilenă, marcate cu galben, etichetate cu
următoarele informaţii:
- tipul deşeului colectat,
- pictograma "Pericol biologic",
- capacitatea recipientului (l sau kg),
- modul de utilizare,
- linia de marcare a nivelului maxim de umplere,
- data începerii utilizării recipientului pe secţie,
- unitatea sanitară şi secţia care au folosit recipientul,
- persoana responsabilă cu manipularea lui, data umplerii definitive, marcaj
conform standardelor UN, în conformitate cu ADR.

Deşeurile periculoase chimice rezultate din unităţile sanitare identificate prin codul
18 01 06* se colectează în recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului
("Inflamabil", "Coroziv", "Toxic" etc.) şi se tratează conform prevederilor legale privind
deşeurile periculoase. Deşeurile chimice sunt colectate şi ambalate în recipiente
cu o capacitate care să nu depăşească 5 l pentru substanţe lichide şi 5 kg pentru substanţe
solide. Aceste recipiente pot fi introduse într- un ambalaj exterior care, după umplere, nu
trebuie să depăşească greutatea de 30 de kg.
Deşeurile periculoase chimice se generează la nivelul Laboratorului de Analize Medicale
(reactivi de laborator – amestec sulfocromic).
Amestecul sulfocromic rezultat din activitatea Laboratorului de Analize Medicale este
colectat în recipiente de sticlă brună cu capacitatea de 2 litri şi urmează protocolul de
colectare în vederea eliminării.

Codul de procedură la deschiderea unui nou ambalaj pentru deşeuri infecţioase.

Personalul de deservire instruit în prealabil:
- verifică vizual integritatea recipienţilor de material plastic (RP), modul în care
capacul acestora se fixează pe margini astfel încât să nu existe riscul deplasării
acestuia în timpul manipulării, se asigură de stabilitatea recipientelor pe
platforma de tratament.
- Verifică vizual integritatea sacilor de material plastic, asigurându-se că nu
există fisuri/orificii care să permită scurgeri de deşeuri.
- Verifică vizual integritatea cutiilor de carton şi modul în care asamblarea
acestora conduce la realizarea unui produs conform.
 - Orice deficienţă observată în ceea ce priveşte calitatea recipientelor se anunţă
asistentului medical de secţie, pentru înlocuire. Recipientele defecte se scot din
uz.
- La momentul deschiderii unui recipient se vor înscrie pe cutie următoarele
date : data începerii utilizării pe secţie, tipul deşeului colectat (codul, conform
pct. 8.2.1.), secţia , persoana responsabilă cu manipularea.
- Asistenta medicală de secţie va verifica existenţa înscrisurilor menţionate mai
sus, înaintea începerii utilizării recipientului.

8.6. Stocarea temporară

Stocarea temporară a deşeurilor periculoase: se realizează în de spaţiul central de stocare
temporară, securizat, cu acces limitat, aflat în curtea unităţii.
Durata stocării temporare a deșurilor medicale infecțioase în incintele unităților medicale :
- maximum 48 de ore, sau
- maximum 7 zile, dacă deșeurile sunt depozitate într-un amplasament cu sistem de
răcire care să asigure o temperatură mai mică de 4 grd C. Trebuie să aibă un sistem
automat de monitorizare și înregistrare a temperaturilor, ce va fi verificat periodic.
Preluarea de la locul de colectare şi transportul deşeurilor periculoase către spaţiul de stocare
temporară se va efectua manual, de către personalul desemnat, special instruit pentru această
activitate și va urma traseul stabilit și exemplificat în Harta Circuitelor funcționale.
Ritmul de preluare de la locul de producere a deşeurilor periculoase (infecţioase) este, de
rutină, în zilele de luni, miercuri şi vineri, între orele 10.00 şi 10.30. Excepţii situaţia în
care recipienţii de colectare se umplu mai repede sau la blocul operator de unde recipienții se
îndepărtează după fiecare intervenție chirurgicală, indiferent de gradul de umplere al cutiilor,
cu respectarea celorlalte circuite.
Monitorizarea nivelului de umplere: al ambalajelor intră în sarcina personalului medical și
auxiliar. Când este atins nivelul maxim de ¾ din volum, personalul medical solicită
personalului auxiliar (îngrijitoarea de curățenie), închiderea definitivă a recipientelor,
transportarea în spațiul de stocare temporară și amplasarea de recipiente noi. În situația în
care personalul auxiliar observă necesitatea închiderii cutiilor, anunță asistenta despre
manoperele ce urmează să le efectueze, astfel încât să fie evitate intersecțiile cu alte circuite,
mai ales cele curate.
Spaţiul de stocare temporară este dotat cu echipament frigorific ce asigură o temperatură sub
4 grd.C în sezonul cald. Cutiile cu deşeuri periculoase (infecţioase) sunt depozitate, în
perioadele în care temperatura ambiantă este mai mare de 4 grd.C , în această incintă, pe
perioada cuprinsă între două îndepărtări succesive.

Accesul în spaţiul de stocare temporară este controlat, accesul fiind permis

următorilor:
 a) Directorul unităţii
b) Directorul medical
c) Coordonatorul CPIAAM
d) Personal desemnat cu predarea –primirea recipienților
e) Asistent sef spital
f) Organe de control

Este interzisă cu desăvârşire abandonarea, descărcarea sau eliminarea necontrolată a

deşeurilor medicale. Orice încălcare intenţionată sau din neglijenţă a prevederilor
prezentei proceduri constituie abatere disciplinară gravă şi se sancţionează conform legii.
Condiţii igienico-sanitare în spaţiul de depozitare temporară
Spaţiul de stocare temporară a deşeurilor periculoase se va decontamina după fiecare
îndepărtare a deșeurilor, după eliberarea spaţiului de depozitare. Aplicarea măsurilor de
curăţenie şi dezinfecţie va fi efectuată de personalul planificat, utilizând reperele procedurii
de curăţenie şi dezinfecţie.
Dezinsecţia şi deratizarea în spaţiul de stocare temporară a deşeurilor, rampa de depozitare a
deșeurilor asimilabile celor menajere vor fi efectuate conform procedurii de dezinsecţie şi
deratizare.
8.7.Circuitul deşeurilor: Scopul respectării circuitului deşeurilor îl reprezintă evitarea
contaminării mediului extern prin asigurarea unei colectări si evacuări corespunzătoare, precum
şi protejarea pecienţilor şi personalului faţă de riscurile de îmbolnăvire în relaţie cu fiecare dintre
etapele de gestiune a deşeurilor medicale.
Circuitul deşeurilor pe fiecare secţie, laborator, compartiment respecta următoarele reguli:
a) Nu se va intersecta cu circuitul alimentelor, lenjeriei curate, materialelor sterile.
b) Se va organiza la nivelul fiecărei secţii o spaţializare temporală a activităţilor astfel încât
să fie respectat principiul de la pct. a)
c) Respectarea codului de culori ale recipientelor de colectare : galben pentru deşeuri
periculoase.
d) Deşeurile periculoase se depozitează distinct de cele nepericuloase, în spaţii dedicate,
amenajate corespunzător.
Ritmicitatea îndepărtării ambalajelor cu deșeuri periculoase de la locul de producere, este
conform programului sau „la umplere”, pe următoarele trasee:
 Demisol: farmacie, laborator- ieșire exterioară curte corp A, depozit temporar
 Parter: Corp A (CPU, Laborator Radiologie)- ieșire laterala corp A curte exterioară,
depozit temporar
 Corp B (Ambulator)- moncharge, demisol, ieșire exterioară curte corp A, depozit
temporar
 Etaj 1: Corp A (Spitalizare de zi specialitati medicale) - hol, moncharge, demisol, ieșire
exterioară curte corp A, depozit temporar
Corp B,C (Spitalizare de zi specialitati chirurgicale)- moncharge, demisol, ieșire
exterioară curte corp A, depozit temporar
 Eraj 2 (Spitalizare continua specialitati medicale)- moncharge, demisol, ieșire exterioară
curte corp A, depozit temporar
 Etaj 3 -corp B (Bloc operator) - moncharge, demisol, ieșire exterioară curte corp A,
depozit temporar
-corp A, C (Compartiment spitalizare continuă specialități chirurgicale, ATI)-
ieșire hol, scări, demisol, ieșire exterioară curte corp A, depozit temporar
 Etaj 4: ieșire hol, moncharge, demisol, ieșire exterioară curte corp A, depozit temporar

8.8. Înregistrări de date:

Înregistrări curente:
- La umplere, recipienţii de plastic (RP) se vor închide prin sistemul de închidere definitivă,
sacii de plastic vor fi sigilaţi şi, ulterior, cutiile de carton vor fi închise, chiar la punctul de
colectare separată, astfel încât să fie preîntâmpinată orice scurgere a deşeurilor din cutii.
- Este strict interzisă manipularea, în vederea transportului intern, a oricărui tip de recipient în
condiţiile în care acesta nu a fost închis definitiv.
- Asistenta medicală are obligaţia să verifice închiderea definitivă a recipienţilor, anterior
îndepărtării acestora de la nivelul secţiei.
- Nerespectarea protocolului de securizare a recipientelor de colectare reprezintă abatere de la
codul de procedură şi se sancţionează disciplinar.
- Recipientele vor fi inscripţionate cu informaţii complete.
- Datele rezultate prin cântărire vor fi înscrise de asistentul medical în caietul de evidenţă al
fiecărei secţii/laborator/compartiment şi de către asistenta sefa pe spital în fişele de gestiune
a deşeurilor, pentru fiecare tip de deşeu.

Înregistrări pe formulare standardizate :

- la momentul predării deşeurilor medicale către reprezentantul agentului economic
autorizat şi după efectuarea cântăririi de către acesta, se înscriu datele în formularul
tipizat.
- Un exemplar rămâne la unitate iar celelalte la agentul economic; acesta va returna
unităţii exemplarul care atestă efectuarea eliminării finale a cantităţii de deşeuri
(exemplarul roz) cu ocazia următoarei preluări a deşeurilor.

8.9. Transportul deşeurilor în vederea eliminării

Transportul intern :
 - este efectuat manual de către personalul desemnat (îngrijitoarea de curățenie), instruit
în prealabil asupra echipamentului de protecţie necesar şi a traseului de urmat , de la
punctul de colectare (cabinetele medicale ,săli de tratamente, bloc operator) la spaţiul
central de stocare temporară.
- Limita maximă de umplere este 3/4 din volumul recipientului.
- Este recomandat ca, volumul recipientelor de colectare să fie adaptat volumului de
activitate, astfel încât să fie evitată stagnarea pe secţie a cutiilor de deşeuri mai mult de
48 de ore.
Transportul extern
- Din spaţiul de stocare temporară, deşeurile sunt ridicate, în prezenţa personalului
desemnat, de către reprezentatul agentului economic autorizat cu care unitatea are
contract de prestări servicii pentru transport şi eliminare deşeuri periculoase.
- Predarea deşeurilor se face către furnizorul de servicii de transport şi eliminare finală
după recântărirea acestora şi confruntarea cantităţilor rezultate din cântărirea proprie.
8.10. Instruirea personalului: Coordonatorul CPIAAM este responsabil cu organizarea şi
implementarea programului de instruire periodică a personalului privind gestiunea deşeurilor,
instruiri organizate cel puţin odată la 12 luni. Obligatoriu sesiunile de instruire vor cuprinde
informaţii despre:
a) tipul şi cantităţile de deşeuri produse în unitate;
b) riscurile pentru mediu şi sănătatea umană în fiecare etapă a ciclului de eliminare a
deşeurilor;
c) planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, cu regulamentele interne
şi codurile de procedură pentru colectarea, depozitarea, transportul şi eliminarea deşeurilor
periculoase.

8.11. Monitorizarea activităţii de gestionare a deşeurilor : revine în sarcina CPIAAM, care

poate utiliza în această activitate următoarele metode şi instrumente: observare directă
ocazională, analiza registrelor de evidenţă a deşeurilor de pe secţii, chestionare aplicate
personalului cu ocazia verificărilor de fond. Rezultatele monitorizării se vor înscrie în „Note de
lucru” ce vor fi înaintate către conducerea unităţii şi şefii de secţie.
9. RAPORTĂRI/ CULEGERE DATE
Coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul din unitate, transmite
către Direcţia de Sănătate Publică Județeană, lunar, până la data de 15 a lunii ulterioare celei
pentru care se întocmeşte raportarea, , tabelul de la Anexa 2 şi anual, până la 15 ianuarie
Raportul privind activitatea de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale.
Coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul este responsabil cu
măsurarea prin cântărire a deşeurilor generate, înscrierea datelor prezentate în anexele 1,2 şi
păstrarea/ transmiterea informaţiilor privind cantităţile de deşeuri produse în unitate lunar şi/sau
în intervalul de raportare.
10. DEȘEURILE NEPERICULOASE, ASIMILABILE CELOR MENAJERE
Colectarea deşeurilor
- Se face în recipienți adecvați cu capac și sac menajer negru în interior.
- Colectarea se realizează la nivelul tuturor punctelor de colectare (saloane, cabinete, săli
de tratament, bloc operator, etc.)
- Colectarea se realizează de cel puțin două ori pe zi, conform procedurii de efectuare a
curățeniei, sau, ori de câte ori este nevoie, cu respectarea celorlalte circuite.
- Se stochează temporar la nivelul spațiului central de stocare temporară deșeuri menajere,
aflat în curtea unității sanitare, de unde sunt preluate de agentul economic specializat,
aflat în relație contractuală cu unitatea sanitară.
Circuitul deșeurilor menajere:
- Structural este identic cu cel al deșeurilor periculoase, distinct de cel al pacienților și
vizitatorilor.
- Funcțional, este diferit, prin spațializarea temporală după cum urmează:
 Dimineața- în intervalul orar 07- 09
 Seara- în intervalul 19- 20
 Oricând este necesar cu respectarea celorlalte circuite ale spitalului
Transportul deșeurilor – preluarea de la locul de producere se face de către personalul
desemnat cu ajutorul tomberoanelor prevăzute cu sac în interior pe circuitul stabilit în Harta
circuitelor funcționale. Tomberonul este golit în containerele aflate în rampa de deșeuri, apoi vor
fi spălate și dezinfectate conform protocolului.
Deşeurile nepericuloase se transportă pe un circuit separat de cele periculoase; dacă acest
lucru nu este posibil din punct de vedere structural (arhitectural), se face spaţializarea temporală
a activităţilor.

 Demisol: farmacie, laborator- ieșire exterioară curte corp A, depozit temporar

 Parter: Corp A (CPU, Laborator Radiologie) si Corp B (Ambulator) - ieșire laterala corp
A curte exterioară, depozit temporar
 Etaj 1: lift pacienti, parter, ieșire exterioară curte corp A, depozit temporar
 Eraj 2: lift pacienti, parter, ieșire exterioară curte corp A, depozit temporar
 Etaj 3: lift pacienti, parter, ieșire exterioară curte corp A, depozit temporar
 Etaj 4: lift pacienti, parter, ieșire exterioară curte corp A, depozit temporar

 Este interzisă manipularea concomitentă a celor două tipuri de deşeuri.

 După manipularea deșeurilor, indiferent de categoria acestora, se va practica
obligatoriu îndepărtarea mănușilor ca deșeu infecțios și, ulterior,
decontaminarea mâinilor, prin metoda care este cel mai la îndemână, în funcție
de facilitățile existente (spălarea igienică a mâinilor sau dezinfecția igienică a
mâinilor prin frecare).
 Dacă echipamentul de lucru a fost murdărit ca urmare a activităților ce implică
deșeuri medicale, acesta va fi înlocuit cu unul curat.
Nu se va intersecta cu circuitul alimentelor, lenjeriei curate, materialelor sterile.
Rampa de deșeuri și tomberoanele vor fi decontaminate după fiecare golire. Pavimentul va fi
măturat umed, curățat cu soluție de detergent și apoi va fi dezinfectat cu soluție de clor (3 tb /10
L apă). Suprafețele verticale vor fi dezinfectate prin pulverizare cu soluție clorigenă.
Tomberoanele vor fi spălate cu detergent și dezinfectate cu soluție clorigenă.
Depozitarea temporară- se face la rampa special amenajată în incinta unităţii în tomberoane cu
capac, de unde sunt ridicate la două zile în perioada 01.04- 01.10 și la trei zile în restul anului de
către furnizorul de servicii de salubritate cu care unitatea are încheiat contract.
Obligații, interdicții:
 Toate categoriile de personal a căror activitate implică generarea de deșeuri medicale,
periculoase și nepericuloase, au obligația colectării separate a acestora, pe tipuri de
deșeuri, în recipiente adecvate fiecărui tip de deșeu.
 Toate categoriile de personal au obligația de a participa la sesiuni anuale de instruire
privind gestiune deșeurilor rezultate din activități medicale.
 Toate categoriile de personal au obligația autodeclarării accidentelor prin expunere la
sânge, inclusiv al celor în relație cu deșeurile medicale.
 Este strict interzisă și constituie abatere disciplinară, nerespectarea, de către personal, a
colectării separate, pe categorii, a deșeurilor medicale.
 Accidentarea unei persoane, ca urmare a nerespectării codului de procedură privind
regimul deșeurilor medicale de către o altă persoană, atrage după sine sancționarea
acesteia din urmă.
 Este strict interzis accesul persoanelor neutorizate în spațiile de stocare temporară a
deșeurilor.
 Este strict interzisă și constituie abatere disciplinară abandonarea, descărcarea sau
eliminarea necontrolată a deșeurilor medicale.
 Este strict interzisă și constituie abatere disciplinară gravă, împrăștierea voluntară a
deșeurilor
 Este strict interzisă manipularea deșeurilor fără echipament de protecție corespunzător
 Este strict interzis transportul deșeurilor în afara circuitelor descrise în prezentul cod de
procedură.

11. Anexe
11.1 Anexa 1

Fişă internă nr. …… a gestiunii deşeurilor

Unitatea ……………………………………………………..
Secţia……………………..Departamentul………………………..

Numele şi numărul de telefon al coordonatorului activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul……………………………………………………………………

Codul deşeului 18 01 06* luna……………/an..…….numărul total de paturi …………………….numărul total de paturi ocupate/lună …………..

Stocarea
Tipul temporară Tratarea Transportul Eliminarea
recipientulu
Cantitate i de Op. mijloc destinaţi Cantit. Cantit. Rămas în
ziua a(kg) colectare cantit. mod. cantit. mod scop econ. ul a Op. Econ. Do Incin. Op. Econ. stoc (kg)

*1 - Numărul total de paturi se completează doar de unităţile sanitare cu paturi

*2 - Suma numărului de paturi ocupate în fiecare zi pe parcursul lunii respective

Data………………………. Numele persoanei care a completat fişa …………………………………….

11.2.Anexa 2

11.3. Anexa 3
Responsabilităţi în domeniul gestionării deşeurilor rezultate din activităţile medicale
1. Directorul unităţii are următoarele atribuţii:
a) iniţiază, implementează şi conduce sistemul de gestionare a deşeurilor medicale;
b) asigură fondurile necesare pentru asigurarea funcţionării sistemului de gestionare a
deşeurilor medicale, inclusiv sumele necesare acoperirii costurilor prevăzute la art. 45 alin. (5)
din Ord.MS nr.1226/2012;
 c) desemnează o persoană, din rândul angajaţilor proprii, respectiv coordonatorul activităţii de
protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul, care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor
prevăzute de Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare, de prezentele norme tehnice,
precum şi de legislaţia specifică referitoare la managementul deşeurilor medicale în ceea ce
priveşte obligaţiile deţinătorilor/producătorilor de deşeuri;
d) controlează şi răspunde de încheierea contractelor cu operatorii economici care transportă,
tratează şi elimină deşeurile rezultate din activităţile medicale;
e) controlează şi răspunde de colectarea, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor rezultate
din activităţile medicale;
f) poate delega atribuţiile menţionate la lit. d) şi e) către coordonatorul activităţii, de protecţie
a sănătăţii în relaţie cu mediul;
g) aprobă planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale pe baza
regulamentelor interne, a codurilor de procedură a sistemului de gestionare a deşeurilor medicale
periculoase din unitatea sanitară respectivă, în conformitate cu anexa nr. 4 la ordin;
h) aprobă planul de formare profesională continuă a angajaţilor din unitatea sanitară cu privire
la gestionarea deşeurilor medicale.
2. Coordonatorul CPIAAM
a) participă la stabilirea codului de procedură a sistemului de gestionare a deşeurilor medicale
periculoase;
b) participă la buna funcţionare a sistemului de gestionare a deşeurilor medicale periculoase;
c) supraveghează activitatea personalului implicat în gestionarea deşeurilor medicale
periculoase;
d) răspunde de educarea şi formarea continuă a personalului cu privire la gestionarea
deşeurilor medicale periculoase;
e) elaborează şi aplică planul de educare şi formare continuă cu privire la gestionarea
deşeurilor medicale periculoase.
3. Şeful serviciului administrativ din unităţile sanitare are următoarele atribuţii:
a) asigură şi răspunde de aprovizionarea unităţii cu materialele necesare sistemului de
gestionare a deşeurilor medicale periculoase;
b) asigură şi răspunde de întreţinerea instalaţiilor de tratare prin decontaminare termică din
incinta unităţii sanitare, dacă este cazul;
c) controlează respectarea de către unitatea sanitară a condiţiilor tehnice stipulate în contractul
încheiat cu operatorii economici care prestează activităţile de tratare, transport şi eliminare finală
a deşeurilor medicale periculoase, astfel încât să demonstreze trasabilitatea deşeurilor în sensul
prevenirii abandonării în locuri nepermise sau eliminării necorespunzătoare a acestora.
3. Medicul şef de secţie din unităţile sanitare are următoarele atribuţii:
a) controlează modul în care se aplică codul de procedură stabilit pe secţie;
b) semnalează imediat directorului adjunct economic şi şefului serviciului administrativ
deficienţele
4. Medicul
a) supraveghează modul în care se aplică codul de procedură stabilit în sectorul lui de
activitate;
b) aplică procedurile stipulate de codul de procedură;
c) aplică metodologia de investigaţie-sondaj pentru determinarea cantităţilor produse pe tipuri
de deşeuri, în vederea completării bazei naţionale de date şi a evidenţei gestiunii deşeurilor.
5. Asistenta-şefă din unităţile sanitare are următoarele atribuţii:
a) răspunde de aplicarea codului de procedură;
b) prezintă medicului şef de secţie sau coordonator planificarea necesarului de materiale
pentru sistemul de gestionare a deşeurilor medicale periculoase;
c) aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile
rezultate din activităţi medicale.
6. Asistenta din unităţile sanitare are următoarele atribuţii:
a) aplică procedurile stipulate de codul de procedură;
b) aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile
rezultate din activităţi medicale.
7. Îngrijitoarea pentru curăţenie din unităţile sanitare are următoarele atribuţii:
a) aplică procedurile stipulate de codul de procedură;
b) asigură transportul deşeurilor pe circuitul stabilit de codul de procedură.
8. Coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul din unităţile
sanitare:
a) este cadru medical certificat de către Institutul Naţional de Sănătate Publică - Centrul
Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC), o dată la 3 ani;
b) elaborează şi supune spre aprobarea conducerii planul de gestionare a deşeurilor rezultate
din activităţi medicale, pe baza regulamentelor interne şi a codurilor de procedură pentru
colectarea, stocarea, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor medicale periculoase; în acest
scop el colaborează cu epidemiologi în elaborarea unui plan corect şi eficient de gestionare a
deşeurilor rezultate din activităţile medicale;
c) coordonează şi răspunde de sistemul de gestionare a deşeurilor în unitatea sanitară; în acest
scop el elaborează regulamentul intern referitor la colectarea separată pe categorii, stocarea
temporară, transportarea şi eliminarea deşeurilor şi clasifică deşeurile generate în conformitate cu
anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare;
d) stabileşte codul de procedură a sistemului de gestionare a deşeurilor medicale periculoase;
e) evaluează cantităţile de deşeuri medicale periculoase şi nepericuloase produse în unitatea
sanitară; păstrează evidenţa cantităţilor pentru fiecare categorie de deşeuri şi raportează datele în
conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare;
f) coordonează activitatea de culegere a datelor pentru determinarea cantităţilor produse pe
tipuri de deşeuri, în vederea completării bazei naţionale de date şi a evidenţei gestiunii deşeurilor
medicale;
g) supraveghează activitatea personalului implicat în gestionarea deşeurilor medicale
periculoase;
h) se asigură de cântărirea corectă a cantităţii de deşeuri medicale periculoase care se predă
operatorului economic autorizat, utilizând cântare verificate metrologic;
i) propune şi alege soluţia de eliminare finală într-un mod cât mai eficient a deşeurilor
medicale periculoase în cadrul fiecărei unităţi sanitare;
j) verifică dacă operatorul economic ce prestează servicii de transport al deşeurilor medicale
este autorizat, conform prevederilor legale, pentru efectuarea acestei activităţi şi dacă
autovehiculul care preia deşeurile corespunde cerinţelor legale;
k) verifică dacă destinatarul transportului de deşeuri este un operator economic autorizat să
desfăşoare activităţi de eliminare a deşeurilor;
l) colaborează cu persoana desemnată să coordoneze activitatea de gestionare a deşeurilor
rezultate din unităţile sanitare în scopul derulării unui sistem de gestionare corect şi eficient a
deşeurilor periculoase;
m) este responsabil de îndeplinirea tuturor obligaţiilor prevăzute de lege în sarcina
deţinătorului/producătorului de deşeuri, inclusiv a celor privitoare la încheierea de contracte cu
operatori economici autorizaţi pentru transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor medicale.

9. Consilierul pe probleme de siguranţă din unităţile sanitare are următoarele atribuţii:

a) monitorizează activitatea de tratare şi transport al deşeurilor medicale periculoase efectuată
de unitatea sanitară în vederea conformării cu prevederile legale ce reglementează tratarea şi
transportul mărfurilor periculoase;
 b) consiliază reprezentantul legal al unităţii sanitare în privinţa transportului mărfurilor
periculoase;
c) efectuează demersurile necesare ca unitatea sanitară să se asigure că incidentele/accidentele
în care sunt implicate deşeuri medicale periculoase sunt investigate corect şi sunt raportate
corespunzător;
d) elaborează raportul anual privind activităţile cu mărfuri periculoase; aceste rapoarte anuale
sunt păstrate 5 ani şi sunt puse la dispoziţia autorităţilor naţionale competente la solicitarea
acestora;
e) monitorizează aplicarea practicilor şi procedurilor instituite de unitatea sanitară referitoare
la transportul deşeurilor medicale periculoase.

PROCEDURI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Proceduri în situaţii de urgenţă asociate
împraştierii sângelui sau a secreţiilor
Impraştieri mari:
- izolarea zonei afectate
- acoperirea suprafatei împrăştierii cu lavete sau prosoape de hârtie
- turnarea de solutie dezinfectantă
- îndepartarea tuturor resturilor ascuţite şi colectarea într-un container pentru deşeuri
ascuţite
- curăţarea şi dezinfectarea zonei contaminate (cu hipoclorit de sodiu 10%)
- spălarea cu apă şi detergent
- informarea superiorului responsabil despre incident.
Împrăştieri mici:
- spalarea cu atentie a lichidului împrăştiat
- curăţarea zonei cu lavete absorbante în soluţie de hipoclorit de sodiu 10%
- spălarea zonei cu apă şi detergent
- utilizarea mănusilor de unică folosinţă pe toată durata procedurii
- informarea superiorului responsabil despre incident.

Echipament individual de protecţie: mănuşi de latex nesterilizate de unică folosinţă, mască,

ochelari de protecţie, halat.

Trusa de intervenţie: saci de plastic pentru deşeuri infecţioase, o cantitate suficientă de prosoape
de hârtie/lavete, cleşte pentru colectarea deşeurilor de sticlă spartă, făraş ce poate fi autoclavat
sau dezinfectat, dezinfectant chimic (hipoclorit de sodiu ) şi instrucţiuni scrise privind procedura
de intervenţie.
 Proceduri în situaţii de urgenţă asociate
transportului deşeurilor infecţioase
Deşeu solid infectios
- izolarea zonei afectate
- utilizarea echipamentului individual de protecţie
- incarcarea deşeului solid infecţios împrăştiat în timpul transportului în incinta unitatii,
dupa care se colecteaza în saci noi pentru deşeuri infecţioase/ recipienți de polipropilenă.
Deşeu lichid infecţios
- spalarea zonei cu apă din abundenta in cazul producerii accidentului intr-o zona umeda
(toaleta)
- limitarea imprastierii in zone uscate (sectii) si utilizarea de şervete de hârtie sau lavete
absorbante pentru a acoperi şi colecta lichidul
- utilizarea de dezinfectant concentrat
- eliminarea materialelor contaminate pe circuitul deşeurilor infecţioase
- dezinfectia zonei accidentului şi zonelor adiacente cu soluţie concentrată de dezinfectant
(ex. hipoclorit de sodiu 10%)
- spalarea cu apă şi detergent după procedurile obişnuite
- informarea persoanei responsabile privind incidentul.
Echipament individual de protecţie: mănuşi de latex nesterilizate de unică folosinţă, mască,
ochelari de protecţie, halat.
Trusa de intervenţie: saci de plastic pentru deşeuri infecţioase, o cantitate suficientă de
prosoape de hârtie/lavete, cleşte pentru colectarea deşeurilor de sticlă spartă, făraş ce poate fi
autoclavat sau dezinfectat, dezinfectant chimic ( hipoclorit de sodiu).

Împrăştieri accidentale de chimicale periculoase

 Proceduri in situatii de urgenta asociate imprastierii

glutaraldehidei sau aldehidei formice
Impraştieri mici
- informarea lucratorilor din aceeaşi incintă
- izolarea zonei şi evacuarea personalului
- absorbţia materialului impraştiat cu prosoape de hârtie
- curăţarea zonei cu mare atenţie pentru a nu se omite zonele greu accesibile
- spalare din abundenţă cu apă şi detergent
- gestionarea deşeurile rezultate
 - raportarea accidentului persoanei responsabile
- monitorizarea stării de sănatate a populatiei

Impraştieri mari
- intervenţia unei echipe pregătite şi dotate adecvat, precum cele de intervenţie în caz de
incendiu
- curatarea zonei se face prin folosirea ureei sau a unor săruri de amoniu, disponibile in kit-
urile de interventie specifice, impreună cu instructiunile de folosire.
Echipament individual de protecţie: Ochelari de protecţie, mască cu filtru pentru
formaldehidă/glutaraldehidă, îmbrăcăminte de protecţie (halat cu închidere la spate), şorţ
impermeabil de protecţie, mănuşi rezistente la substanţe chimice (vinil).
Trusa de intervenţie: saci de deşeuri periculoase, făraş/cupă şi racletă de colectare a resturilor
solide, materiale absorbante, substanţă neutralizantă specifică.

 Proceduri in situatii de urgenta asociate spargerii

termometrelor cu mercur

In caz de împrăştieri mici (ex. spargerea unui termometru)

- izolarea zonei afectate
- colectarea resturilor de sticla sau elemente ascuţite cu o pensă
- initierea colectarii picăturilor de mercur
- imprastierea pulberii neutralizante din kit-urile de intervenţie împreună cu o cantitate
mică de apă
- colectarea picaturilor reziduale cu o pipetă/seringă sau cu bureţii din trusa/kitul de
intervenţie
- eliminarea manusilor folosite şi echipamentul de protecţie
- raportarea incidentului superiorului responsabil
- monitorizarea medicală a personalului expus

Echipament individual de protecţie: mănuşi şi echipament de protecţie pentru încălţăminte –

ambele de unică folosinţă, precum şi ochelari de protecţie.
Trusa de intervenţie: pungi sigilabile, recipient de sticlă sigilabil, pungi de colectare a deşeurilor
contaminate, etichete, pensă pentru colectarea deşeurilor de sticlă spartă făraş de plastic, spatulă
de colectare (sau ucată de carton sau hârtie groasă), cca. 500 mg. pulbere neutralizantă (de zinc
sau sulf) şi bureţi de colectare a mercurului, spray de umezire a pulberii, o cantitate suficientă de
prosoape de hârtie, instrucţiuni scrise privind procedura de intervenţie.